Finantarea Imm Urilor In Romania

INTRODUCERE

În ultimii 50 de ani, microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii („IMM-uri”) au devenit actori economici valoroși în economiile țărilor lumii, prin prisma locurilor de muncă asigurate și a contribuției lor directe la creșterea nivelului de trai al comunităților în care operează. Prin dimensiunile lor reduse, IMM-urile potențează caracterul de atomicitate al pieței, reducând puterea întreprinderilor mari de a o influența. În plus, numărul lor mare stimulează concurența limitând pozițiile de monopol ale marilor întreprinderi și micșorând astfel posibilitatea acestora de a crește prețurile. Prin abilitatea lor de a răspunde prompt cerințelor locale, datorită flexibilității de care dau dovadă, deseori IMM-urile ajung să acționeze pe piețele locale mult mai eficient decât agenții economici mari.

Importanța și actualitatea temei de cercetare rezultă din poziția ocupată de IMM-uri în cadrul sectorului privat al statelor dezvoltate și a celor în curs de dezvoltare. În acest sens doar la nivelul Uniunii Europene („UE”), la sfârșitul anului 2011 erau înregistrate peste 20,8 milioane de astfel de entități care asigurau aproximativ 87,5 milioane locuri de muncă (Ecorys, Cambridge Econometrics, 2011). Îmbunătățirea accesului la finanțare al IMM-urilor joacă un rol crucial în promovarea spiritului antreprenorial și intensificarea concurenței la nivelul Statelor Membre ale Uniunii Europene. Accesul la capital suficient și adecvat pentru a crește și a se dezvolta este unul din principalele obstacole cu care se confruntă cele mai multe dintre IMM-urile europene. Această situație este agravată de dificultățile întâmpinate de întreprinderile mici și mijlocii în relația cu intermediarii financiari care consideră finanțarea lor ca o activitate cu risc crescut și rentabilitate scăzută. Reticența intermediarilor financiari vizavi de finanțarea IMM-urilor este accentuată de o serie de factori (World Bank, 2008):

 costuri administrative ridicate. Indiferent de mărimea împrumutului acordat sau clasa de mărime a întreprinderii solicitante creditorii suportă o serie de costuri fixe (de analiză a dosarului solicitantului, de înregistrare, de monitorizare), în momentul în care acordă împrumuturi. Din această perspectivă costurile administrative ridicate asociate cu acordarea de împrumuturi mici fac ca finanțarea IMM-urilor să nu reprezinte pentru intermediarii financiari o afacere profitabilă;

 lipsa bunurilor tangibile care ar putea fi utilizate ca și garanții. IMM-urile sunt considerate de către creditori și investitori ca fiind debitori cu risc ridicat datorită insuficienței activelor deținute, a vulnerabilității lor la fluctuațiile pieței și a ratelor ridicate de mortalitate;

 asimetria informațională existentă între IMM-uri și creditori/investitori. Lipsa de experiență a IMM-urilor în a furniza creditorilor situații financiare sau planuri de afaceri adecvate, îngreunează activitatea de evaluare a propunerilor de investiții.

Multe guverne și instituții financiare internaționale au încercat să abordeze problemele legate de barierele în calea finanțării IMM-urilor prin dezvoltarea unor programe de susținere a micilor întreprinzători. Acesta este și cazul guvernului României, care, de la intrarea țării în Uniunea Europeană, a susținut crearea de pachete de instrumente financiare (fonduri de garantare, produse de creditare, etc.) orientate spre facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare, în concordanță cu cele mai bune practici europene. Inițiativele în acest domeniu, derulate până în prezent, au încercat să întărească capacitatea intermediarilor financiari (instituții de microcreditare, bănci, fonduri cu capital de risc etc.) de a susține, la nivel național și regional, investițiile derulate de sectorul privat. În plus statutul de membru al Uniunii Europene asigură României dreptul de a beneficia de transferuri financiare orientate spre facilitarea accesului la cunoaștere și inovare, sporirea clarității și predictibilității mediului de afaceri, educația și pregătirea în domeniul afacerilor. Sprijinul financiar este acordat prin intermediul instrumentelor structurale care cuprind (UGIR, 2006:6):

a) Fonduri structurale și de Coeziune (Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European (FSE), Fondul de Coeziune (FC));

b) Fonduri complementare (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și Fondul European pentru Pescuit (FEP)).

Accesul IMM-urilor la finanțare este legat indisolubil de costul modalităților de finanțare și de structura financiară a solicitantului. De multe ori însă, intermediarii financiari pun la îndoială capacitatea IMM-urilor de a prezenta proiecte viabile în care să se poată investi. Sursele de finanțare ale întreprinderilor diferă între țări datorită caracteristicilor specifice ale întreprinderilor, nivelului de dezvoltare al sistemului financiar și mediului instituțional care guvernează. La nivel de țară diferențele privind modul de finanțare al activității microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii sunt mai pregnante din motive care țin în mare parte de factori specifici întreprinderii cum ar fi profitabilitatea, tangibilitatea activelor, volumul vânzărilor, oportunitățile de dezvoltare, costurile de faliment etc. Înțelegerea modelelor de finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii și a modului în care acestea se modifică o dată cu dezvoltarea instituțională are implicații politice importante. La nivelul multor țări, inclusiv al celor din cadrul Uniunii Europene, factorii de decizie consideră că întreprinderile mici și mijlocii au acces inadecvat la sursele de finanțare, ca urmare a imperfecțiunilor pieței. Drept urmare, resurse semnificative sunt canalizate în programe de promovare și finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii.

În general, finanțarea IMM-urilor depinde de cererea și oferta de resurse financiare existentă la un moment dat pe piață. Dacă partea legată de ofertă este exogenă întreprinderii, cea legată de cerere depinde în totalitate de obiectivele sale de creștere, de nivelul rentabilității scontate și de riscurile pe care consimte să și le asume la un moment dat. În acest context, analiza factorilor care influențează structura financiară a întreprinderilor oferă indicii cu privire la matricea de finanțare urmată permițând identificarea elementelor care facilitează accesul IMM-urilor la capitalul de împrumut.

De aproape trei decenii întreprinderile mici și mijlocii ocupă un loc semnificativ pe scena economică globală fiind unul dintre principalele subiecte de dezbatere atât în rândul economiștilor cât și ai factorilor de decizie politică. Neglijarea acestor entități în literatura de specialitate a fost oarecum ironică ținând cont de faptul că, în majoritatea țărilor acestea ocupă cel mai mare procent în cadrul sectorului privat asigurând locuri de muncă și generând valoare adăugată. IMM-urile sunt importante pentru toate economiile lumii, dar mai ales pentru cele ale țărilor în curs de dezvoltare care se confruntă cu probleme legate de ocuparea forței de muncă și distribuția veniturilor pe cap de locuitor.

Susținătorii modelului economic de dezvoltare care are în centru întreprinderea mică și mijlocie folosesc trei argumente principale în susținerea ideilor lor (Beck et.al, 2005:1):

1. Capacitatea IMM-urilor de a stimula concurența și de a dezvolta spiritul antreprenorial. Din această perspectivă suportul acordat IMM-urilor, prin facilitarea accesului la finanțare, nu reprezintă altceva decât principalul instrument în asigurarea creșterii economice, a inovării și a productivității agregate a unei țări.

2. Flexibilitatea productivă a IMM-urilor capabile să producă bunuri mai sofisticate, variate și inovative decât marile întreprinderi care, obligate de ciclurile de producție rigide, oferă adeseori bunuri care nu răspund nevoilor în permanentă schimbare ale consumatorilor. Abilitatea IMM-urilor de a sesiza oportunitățile pieței și de a se adapta rapid la schimbările acesteia a fost intens studiată existând în acest sens numeroase lucrări care demonstrează că flexibilitatea întreprinderilor pe categorii de mărime variază invers proporțional cu dimensiunea întreprinderii (Someșan C., 2010:9).

3. Contribuția semnificativă a IMM-urilor la creșterea gradului de ocupare al forței de muncă datorită costurilor reduse asociate creării unui loc de muncă. Finanțarea IMM-urilor conduce astfel la combaterea sărăciei și asigurarea premiselor necesare creșterii economice.

Asiguarea unui cadru propice pentru creșterea și dezvoltarea IMM-urilor s-a transformat într-un deziderat expus de către Comisia Europeană în repetate rânduri și care, în iunie 2008, a culminat cu publicare Legii întreprinderilor mici si mijlocii (Small Business Act -SBA). Prin SBA se recunoaște rolul central ocupat de IMM-uri în economia UE subliniindu-se importanța acestora în asigurarea procesului de coeziune economică și socială și a celui de inovare. În acest context principiul promovat prin Small Business Act “gândiți la scară mică” își propune încurajarea definirii politicilor statelor membre în materie de promovare antreprenorială în concordanță cu cerințele de creștere ale IMM ajutându-le să depășească problemele care le împiedică dezvoltarea. Dintre acestea cea mai spinoasă este cea legată de finanțarea activităților de investiții, statisticile arătând că fiecare a treia întreprindere se confruntă cu probleme când vine vorba de atragerea de resurse financiare.

Lipsa finanțărilor potrivite precum și reticența instituțiilor financiare sau a investitorilor privați de capital în fața cerințelor IMM-urilor (indiferent de stadiul lor de dezvoltare) contribuie într-o măsură semnificativă la încetinirea dezvoltării acestora cu repercusiuni negative asupra remodelării sectoarelor productive, ocupării forței de muncă și inovării. Aceste aspecte sunt mai pregnante în cazul României unde conform ultimelor sondaje de opinie întreprinse de Comisia Europeană se înregistrează o deteriorare semnificativă a „Accesul la finanțare” al IMM-urilor în special în ultimii ani (mai precis în perioada 2009-2011) (Comisia Europeană, 2011)

În virtutea acestei realități, demersul științific propus are în vedere examinarea caracteristicilor principalelor modalități de finanțare a IMM-urilor din România concomitent cu analiza particularităților care guvernează situațiile financiare ale acestor entități și care influențează capacitatea lor de a se îndatora. Scopul cercetării îl reprezintă cunoașterea situației de fapt a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii și formularea de soluții concrete care să conducă la anihilarea problemelor întâmpinate de acestea când vine vorba de accesare de resurse pentru realizarea proiectelor de investiții urmând exemplele de bune practici existente în alte State Membre ale Uniunii Europene.

Importanța prezentei lucrări rezidă în modul de abordare al aspectelor legate de finanțarea IMM-urilor din România. Până la data elaborării prezentului studiu lucrările care tratează modul de finanțarea al IMM-urilor din România nu au examinat în detaliu particularităților ofertei de finanțare la dispoziția IMM-urilor și a elementelor care determină creșterea gradului de îndatorare al entităților mici și mijlocii pe categorii de mărime și sectoare de activitate. În plus studiile empirice axate pe identificarea factorilor de influență ai structurii capitalului microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii pe sectoare de activitate sau cele care permit ierarhizarea surselor de finanțare din punct de vedere al contribuției lor la creșterea valorii adăugate create de IMM-uri lipsesc cu desăvârșire.

CAPITOLUL I

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1. Definirea și importanța IMM-urilor

Conform prevederilor europene, o întreprindere poate fi clasificată drept IMM dacă

are cel mult 250 angajați și îndeplinește anumite condiții referitoare la cifra de afaceri, profit și independența acesteia.

Se face distincția între micro-întreprinderi (0-9 angajați), micile întreprinderi (10-49 angajați) pe de o parte, și întreprinderile de mărime medie (50-249 angajați).

Conform acestei definiții, o mare parte a societăților comerciale existente în cadrul Uniunii Europene precum și a populației ocupate aparțin domeniului IMM-urilor. Existența IMM-urilor este necesară pentru funcționarea armonioasă a economiei moderne, acestea fiind

prezente în toate sectoarele industriei și serviciilor și adaptându-se mult mai ușor schimbărilor survenite în condițiile economice și sociale.

Ele operează în special la nivel național, însă sunt afectate de legislația comunitară privind taxele și impozitele, concurența, legislația societăților comerciale, politicile sociale și regionale și cea privind formalitățile vamale.

Ca urmare, politica Comunității în acest domeniu constă în măsuri menite să promoveze interesele IMM-urilor și să elimine barierele care le pot bloca accesul pe piață.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România beneficiază de asistență financiară nerambursabilă prin fondurile structurale și fondul de coeziune. Prin aceste programe se urmărește o creștere și o consolidare economică a sectorului productiv și de servicii din

România, dar și stabilirea unui mediu economic favorabil dezvoltării întreprinderilor. Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) a constituit în ultimii ani pilonul de bază al economiei statelor membre UE și nu numai. IMM-urile reprezintă sectorul cheie pentru generarea creșterii economice și o dezvoltare economică durabilă și continuă.

IMM-urile contribuie la crearea unui important număr de locuri de muncă, absorbind o parte din forța de muncă disponibilă ca urmare a restructurării economiei.

Pe lângă aceasta, IMM-urile pot genera, prin mobilitatea și flexibilitatea care le sunt specifice, un impact puternic asupra procesului de adaptare a producției la cerințele pieței.

1.2. Cadrul de reglementare a IMM-urilor în România

În ceea ce privește sectorul IMM-urilor, principala lege care reglementează în prezent măsurile destinate creării cadrului favorabil înființării și dezvoltării acestor întreprinderi este Legea nr.346 din 14 iulie 2004.

Potrivit acesteia, întreprinderea este orice formă de organizare a unei activități economice, autonomă patrimonial și autorizată, potrivit legislației în vigoare să facă acte și fapte de comerț în scopul obținerii de profit, în condiții de concurență.

Întreprinderi pot fi: societățile comerciale, societățile cooperatiste, persoanele fizice independente și asociațiile familiale, toate autorizate potrivit legislației în vigoare.

În conformitate cu Legea 346/2004, sunt considerate a fi întreprinderi mici și mijlocii cele care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:- au un număr mediu de salariați mai mic de 250, realizează o cifră de afaceri anuală de până la opt milioane de euro (echivalent în lei) sau au un rezultat al bilanțului contabil ce nu depășește echivalentul în lei a cinci milioane de euro și, totodată, respectă criteriul de independență, adică nu sunt deținute într-o proporție mai mare de 25% din capitalul lor social de către alte firme care nu sunt IMM-uri.

1.3. Rolurile pozitive ale IMM-urilor în economie

În România, ca în oricare economie de piață, IMM-urile au efecte benefice pentru sistemul economic, prin rolurile pe care le îndeplinesc.

Dintre ele menționăm:

1. Întreprinderile mici și mijlocii sunt importante creatoare de locuri de muncă, prin aceasta ele contribuind la stabilitatea socială a zonei respective.

2. Sectorul IMM-urilor este principala sursă de formare a clasei de mijloc, ce are un rol decisiv în asigurarea stabilității socio-politice a țării. Acest lucru este posibil datorită faptului ca distribuția puterii economice prin sistemul firmelor mici și mijlocii conduce la o repartizare favorabilă a puterii în societate.

3. Un alt rol important este acela că sporesc caracterul concurențial al unor piețe, ele înseși fiind surse de concurență, determinând astfel o mai bună satisfacere a nevoilor consumatorilor.

4. IMM-urile contribuie la formarea ofertei de bunuri și servicii și, în acest fel, la formarea PIB, la creșterea exporturilor și a investițiilor naționale.

5. Se asigură combinări ale unor factori de producție care, în alte condiții, probabil nu ar fi folosiți: resurse locale, produse secundare ale firmelor mari și altele. Cu întreprinderile mari, IMM-urile au relații de cooperare care se prezintă fie sub forma acordurilor de parteneriat (financiar, tehnologic s.a.), fie sub forma unei sub-furnituri (de capacitate, de specialitate s.a.).

6. Faptul că IMM-urile sunt administrate direct de către proprietari face ca sistemul de luare a deciziilor să fie foarte simplu și să depindă de talentul și de capacitățile manageriale ale acestora. De aceea, firmele mici și mijlocii prezintă o mare flexibilitate și rezistență în perioadele de recesiune, dată de capacitatea de adaptare la modificările pieței.

7. Ele asigură potențialul de dezvoltare al viitoarelor mari întreprinderi, grație proceselor de creștere și dezvoltare la care vor lua parte.

8. Accentul pe procesele de inovație, atât în privința tehnologiilor, cât și a managementului, reprezintă o altă trăsătură importantă a IMM-urilor.

9. Întreprinderile mici și mijlocii se pot integra relativ ușor într-o rețea economică regională, ceea ce contribuie la dezvoltarea regiunii respective și la reducerea șomajului.

10. Dimensionarea lor redusă contribuie la diminuarea practicilor birocratice și la evitarea depersonalizării relațiilor umane, datorită scurtării circuitului documentelor și al informațiilor în firmă. De aceea, IMM-urile asigură o calitate superioară a ocupării, din punct de vedere al performanțelor și satisfacției în muncă. Relațiile în aceste firme sunt mai puțin formalizate și există o mai strânsă legătură între eforturile individuale și obiectivele întreprinderii.

1.4. Accesul IMM-urilor la sursele de finanțare

În România, accesul limitat la finanțare se confirmă prin faptul că investițiile planificate atât cele de mare anvergură cât și cele de mică anvergură sunt susținute, în proporție covârșitoare din fonduri proprii. Pe locul al doilea, dar la mare distanță, sunt împrumuturile din surse bancare, în special în cazul investițiilor mici în timp ce finanțarea din surse guvernamentale, cum este și normal, rămâne doar o sursă de completare. Ponderea surselor de finanțare din programele guvernamentale de susținere a dezvoltării IMM-urilor este de obicei sub 20% în cazul investiților mari, și respectiv 12% în situația investițiilor de mică dimensiune.

Pe sectoare de activitate, se folosesc în general aceleași surse ca și pe ansamblul sectorului (numai fonduri proprii, urmate de fonduri proprii combinate cu împrumuturi bancare). Cu toate acestea, o excepție se poate observa imediat în sectorul hoteluri și restaurante, unde aproape jumătate din IMM-uri folosesc un portofoliu diversificat de surse pentru a-și finanța investițiile: fonduri proprii, împrumuturi sau credite bancare și programe guvernamentale.

De asemenea, întreprinderile din sectoarele agricultură, industrie și alte servicii beneficiază de fonduri guvernamentale mai mult decât firmele din alte sectoare.

Indiferent de sectorul de activitate în raporturile lor cu băncile întreprinderile mici și mijlocii utilizează, în proporție covârșitoare doar produsele bancare tradiționale. Utilizarea produselor bancare moderne este foarte slab răspândită. De altfel, nici creditul pentru capital de lucru sau cel pentru investiții nu reprezintă un produs comun, reflectând odată în plus accesul limitat la finanțare.

Cu toate acestea, pe măsura ce ne îndreptăm către categoria de mărime mijlocie a IMM-urilor se observă o creștere a ponderii cu care sunt utilizate produsele bancare respective.

Accesul la finanțare din surse bancare fiind încă foarte scăzut, IMM-urile pot apela la finanțarea din surse non-bancare, respectiv participând la competiție de proiecte pentru solicitarea de grant-uri de la instituții de sprijin pentru dezvoltarea întreprinderilor private, incluzând aici surse ale Uniunii Europene și ale Guvernului României.

Însă, un lucru este cert: schemele de finanțare nerambursabilă nu sunt cunoscute sau atractive pentru IMM-uri.

1.5. Factori ce determină alegerea surselor de finanțare a IMM-urilor

În alegerea sursei de finanțare, IMM-urile se orientează, în primul rând, în funcție de nivelul dobânzilor, precum și în funcție de procedurile și normele impuse de instituțiile financiare. Cu alte cuvinte, costul banilor, înțelegând aici atât dobânda cât și costurile de tranzacționare, sunt primordiale în alegerea sursei.

Totuși, criteriul garanțiilor cerute de către instituțiile bancare pentru securizarea împrumuturilor se află listat pe locul trei în ierarhia factorilor de influență, fiind perceput ca o barieră în calea lărgirii accesului la credite. Din acest considerent, dezvoltarea fondurilor de garantare a creditelor pentru IMM-uri, atât la nivel central cât și teritorial, se impune ca o direcție de acțiune în efortul de susținerea a accesului IMM-urilor la credite.

Această direcție de acțiune este și mai importantă dacă se ia în calcul și conjunctura favorabilă de pe piața creditului, concretizată în disponibilitatea și interesul crescând al băncilor comerciale de a intra în raporturi de creditare cu IMM-urile.

1.6. Programe de sprijin pentru IMM-uri în perioada de preaderare

Prin HG nr. 840/2002 (M.O. nr. 638/29.08.2002) au fost aprobate structura și indicatorii fondurilor aferente subprogramelor care se finanțează prin bugetul Ministerului pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii și Cooperație pe anul 2002, în cadrul Programului "Măsuri de stimulare a înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii".

Programul menționat a beneficiat de o finanțare de 88 miliarde de lei și a cuprins următoarele subprograme:

– – Subprogramul național multianual pe perioada 2002 –2005 de susținere a investițiilor realizate de întreprinderi nou înființate și microîntreprinderi, prin care s-au acordat alocații financiare nerambursabile corelate cu un credit bancar pentru acoperirea parțială a costurilor legate de investiții. Beneficiarul trebuia să acopere, din surse proprii, cel puțin 15% din valoarea proiectului de investiție, nivelul alocației financiare fiind de maximum 40% din valoarea proiectului de investiție, dar nu mai mult de 20 000 de Euro; diferența de 45% urmând a fi finanțată din surse financiare neguvernamentale, de banca ce urmează a fi selectată pentru derularea programului;

– – Subprogramul național multianual pe perioada 2002-2005 de înființare și dezvoltare de incubatoare tehnologice și de afaceri s-a adresat microîntreprinderilor sau întreprinderilor care se aflau în primii doi ani de la înființare, în zonele țintă, cu potențial de creștere economică, cu condiția existenței unui proiect de dezvoltare fezabil, pentru a cărui finalizare întreprinderea avea nevoie de serviciile și utilitățile oferite de incubatorul de afaceri. Subprogramul a finanțat parțial cheltuielile pentru serviciile și facilitățile oferite IMM-urilor incubate, cheltuielile societăților administrator pentru promovarea locală a subprogramului (editare de materiale promoționale, publicitate, organizare/participare la seminarii etc.), în localitățile în care urma să se înființeze incubatoarele tehnologice și de afaceri, amenajarea și dotarea incubatoarelor în vederea asigurării serviciilor și facilităților pentru IMM-urile incubate, administrarea incubatoarelor, precum și cheltuielile Unității de Implementare a Programului;

– – Subprogramul național multianual pe perioada 2002 – 2005 de sprijinire a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în dezvoltarea exportului a urmărit facilitarea accesului IMM-urilor românești pe piețele externe și reducerea decalajului de informații de piață, servicii de consultanță și instruire. Finanțarea s-a asigurat prin alocarea de fonduri care acopereau 60% din valoarea cheltuielilor eligibile, dar nu mai mult de 80 milioane lei pentru un beneficiar, pe parcursul a doi ani consecutivi. Activitățile finanțate în cadrul subprogramului sunt: participări la târguri și expoziții internaționale organizate în țară și în străinătate, elaborarea și producția de materiale tipărite de promovare a agentului economic, realizare de site-uri pe Internet pentru prezentarea activității solicitantului și a produselor sale, participări la cursuri de pregătire, în țară și/sau străinătate, în domeniul tehnicilor de promovare a exportului, contractarea unor servicii de consultanță pentru realizarea strategiilor de export sau a studiilor de piață;

– – Subprogramul național multianual pe perioada 2002-2005 pentru susținerea accesului IMM-urilor la servicii de instruire și consultanță în vederea afirmării și valorificării potențialului de producție și servicii a IMM-urilor. Activitățile finanțate în cadrul programului au fost cele de instruire a personalului IMM-urilor în domeniile: management, marketing, strategie și planificare, surse și metode de finanțare a investițiilor, legislație și practici ale Uniunii Europene. Alocațiile financiare nerambursabile acopereau 60% din valoarea cheltuielilor eligibile efectuate (exclusiv TVA), dar fără să depășească plafoanele maxime eligibile stabilite pentru fiecare activitate eligibilă și în limita sumei maxime de 80 milioane lei pentru un beneficiar, pe parcursul a doi ani consecutivi.

Prin intermediul acestui capitol am încercat să vă familiarizez cu definiția, rolul și importanța IMM-urilor, cu factorii ce stau la baza alegerii surselor de finanțare și cu programele de sprijinire financiară a IMM-urilor în perioada preaderării.

În esență, IMM-urile constituie pilonul de bază al economiei, reprezintă sectorul cheie pentru generarea creșterii economice și o dezvoltare economică durabilă și continuă.

CAPITOLUL II

INVESTIȚIILE ȘI FINANȚAREA IMM-URILOR DIN ROMÂNIA

Evoluții contradictorii ale sectorului IMM-urilor din România

Carta Europeană a întreprinderilor mici și mijlocii (adoptată de liderii Uniunii Europene la 19-20 iunie 2000) consideră că micile afaceri sunt coloana vertebrală în economia Europei, capabile să asigure creșterea economică durabilă, să creeze locuri de muncă mai multe și mai bune și să asigure mărirea coeziunii sociale. Această cartă face presiuni asupra tuturor statelor membre ale UE să ia măsuri care să sprijine și să încurajeze sectorul micilor afaceri.

România a trecut la dezvoltarea sectorului IMM-urilor abia după anul 1990, ea având încă un serios decalaj față de Europa și chiar față de alte state foste socialiste.

Agenția Națională pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație (ANIMMC) a promovat, în anul 2004, o strategie de dezvoltare pe termen mediu pentru consolidarea actualului cadru de producție, bazat pe proprietatea privată, prin aplicarea unei politici corespunzătoare, care să permită înființarea de noi întreprinderi și care să încurajeze întreprinderile mici si mijlocii.

Datele statistice pentru intervalul 1999-2004 publicate de ANIMMC arată că numărul IMM-urilor active private a crescut continuu până la 402.996 în anul 2004, circa 90% fiind proprietate privată.

Tabel nr.1. Evoluția IMM-urilor în România

Sursa: Prelucrat după Ministerul Finanțelor Publice, Institutul Național de Statistică și ANIMMC.

Structura IMM-urilor după sectorul economic de activitate, dar și după numărul de salariați în anul 2004 arată o pondere mare în domeniul serviciilor.

Numărul de angajați din sectorul IMM în România era de 2.349.725 de salariați, cu 10% mai mulți decât la finele anului 2003. (tabel nr.2)

De asemenea, s-a realizat o creștere economică în sectorul IMM-uri. Astfel, ratele de creștere a cifrei de afaceri, în anul 2004 față de 2003, sunt semnificative ca valori la toate sectoarele de activitate, după o perioadă cu rate mai reduse și chiar negative în unele domenii (tabel nr.3).

Tabel nr. 2. Structura IMM-uri pe domenii de activitate și număr de salariați

Sursa: Prelucrat după Ministerul Finanțelor Publice, Institutul Național de Statistică și ANIMMC.

Tabel nr.3. Rata de creștere a cifrei de afaceri pe sectoare economice ( -%-)

Sursa: ANIMMC

Micile afaceri trebuie considerate forța capabilă să ducă la o mai bună alocare a resurselor și la crearea de noi locuri de muncă pentru cei ce și le-au pierdut ca urmare a restructurărilor.

Implicarea puternică a autorităților și a unor segmente lărgite din populație în dezvoltarea sectorului IMM-urilor din România, pe fondul interesului accentuat al UE pentru sprijinirea micilor afaceri, reprezintă un potențialul uriaș în evoluțiile economice și sociale viitoare.

Din păcate, această implicare este încă percepută ca fiind insuficientă și ineficientă din partea ambelor părți: autorități și populație. Comparativ cu UE, numărul IMM-urilor este încă redus. România are, în acest moment, 14 IMM-uri la 1000 de locuitori, mai puțin de o treime decât în Uniunea Europeană, unde sunt 52 de mici afaceri la 1000 de locuitori.

Integrarea europeană va aduce un proces de falimentare a multora din micile afaceri existente. Soluțiile-cheie pentru ca micile întreprinderi să reziste în condițiile competiției acerbe de pe piața europeană țin de accesul mult mai bun la informații, la servicii și la finanțare, inclusiv prin accesarea mai susținută a fondurilor structurale europene.

Evoluția sectorului IMM –urilor între 2007 – 2009 după cum arată Raportul privind sectorul IMM din România pe anul 2010, în România, evoluția economiei în anul 2009și ulterior, în decursul anului 2010, a fost puternic afectată de criza

economică și financiară. Mediul de afaceri autohton, în mod deosebit sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), a înregistrat schimbări semnificative ca

urmare a impactului crizei economice mondiale. Pe lângă schimbările în planul demografiei sectorului IMM și performanțele economice negative înregistrate, a fost afectat spiritul antreprenorial și a crescut considerabil aversiunea față de asumarea riscurilor de către investitori.

Începând cu ultimul trimestru al anului 2008, contextul macroeconomic în care și-au desfășurat activitatea întreprinderile mici și mijlocii din România fost unul dificil, cu evoluții negative și impredictibile, al căror impact s-a accentuat în cursul anului 2009, pe măsură ce aria de cuprindere a crizei financiare și economice mondiale se extindea. Mai mult decât atât, conjunctura macroeconomică dificilă în care a evoluat sectorul privat de afaceri în ansamblul său, dar cu predilecție segmentul de IMM, a fost resimțită amplificat din cauza schimbărilor negative intervenite brusc, după o perioadă relativ lungă în care cadrul macroeconomic a favorizat dezvoltarea acestuia.

Cauzalitatea declinului PIB din punct de vedere al cererii trebuie căutată, potrivit Raportului în factori precum:

-Restrângerea semnificativă a absorbției interne în corelație cu efortul suportat de către sectorul privat pentru restructurare rapidă în vederea compensării parțiale a pierderilor din cifra de afaceri și a menținerii capacității de plată a obligațiilor fiscale la bugetul de stat și la bugetele de asigurări sociale, în condițiile majorării acestora. Conform datelor din sursa BNR, scăderi pronunțate ale nivelului au înregistrat consumul privat (-9,2%) și investițiile (-25,3%), consumul final guvernamental consemnând, încă, un ritm pozitiv (1,2%), dar de circa patru ori mai redus comparativ cu anul precedent;

-Restrângerea bruscă și extrem de severă a ofertei de finanțare a cererii interne din partea sistemului bancar, atât pentru credite de consum cât și pentru cele ipotecare sau alte proiecte imobiliare. De altfel anul 2009 consemnează nu numai ezitarea instituțiilor financiar bancare în a reporni motoarele creditării, prin adresarea ofertei proprii de finanțare pentru persoane fizice și juridice, dar și eșecul în derularea Programului „Prima Casă”, special proiectat de

Guvernul României ca o măsură de combatere a efectelor crizei financiare, prin manifestarea unei prudențe excesive în comparație cu euforia anilor anteriori;

-Contracția a fost vizibilă și la nivelul surselor proprii, urmare a diminuării veniturilor salariale în prima parte a anului 2009, în principal datorită ajustărilor din sectorul privat și, mai târziu,spre sfârșitul anului, în sectorul public. În primul caz, ajustarea este indicată de dinamica negativă a veniturilor disponibile ale populației(componentă destinată consumului fiind comprimată suplimentar de accentuarea înclinației spre economisire) și de pierderile din sectorul corporatist; în cel de-al doilea caz, fenomenul este relevat de traiectoria descrescătoare a creditului pentru consum, a celui pentru echipamente și pentru proiecte imobiliare;

-Restrângerea severă a pieței de finanțare, inclusiv pe canalul leasing utilizat cu predilecție pentru achiziționarea de autovehicule, echipamente și tehnologii TIC, echipamente medicale sau de producție;

-Reducerea, la aproximativ jumătate din valoarea consemnată în anul 2008, a fluxurilor nete de capital sub forma investițiilor străine cu destinație România;

-Comprimarea cu 5,5% a volumului exporturilor de bunuri și servicii, ca urmare directă a contracției cererii de pe principalele piețe de desfacere a mărfurilor și serviciilor produse în România, în principal cele din alte țări membre ale UE. Cu toate acestea, cererea externă netă a înregistrat o contribuție pozitivă la dinamica PIB (7,3%), în condițiile în care importurile de bunuri și servicii (-20,6%) au consemnat un ritm de scădere sensibil mai alert comparativ cu exporturile. Aceste evoluții s-au produs pe fondul traiectoriilor puternic descrescătoare pe care s-au plasat toate segmentele cererii interne de consum, la care s-a adăugat influența nefavorabilă a deprecierii monedei naționale.

În mod particular,toate aceste dificultăți au avut impact negativ mai puternic asupra IMM-urilor, care sau dovedit mai vulnerabile în fața riscurilor unei evoluții economice ciclice, precum și în raport cu dezechilibrele economice.

Principala formă de manifestare a impactului crizei economico-financiare asupra sectorului IMM poate fi rezumată sub aspectul dificultății ridicate de a accesa credite, ca urmare: a reducerii interesului băncilor pentru clienții mici, a costurilor mai ridicate ale creditului, precum și a cerințelor mai severe aplicate la analiza de bancabilitate a proiectelor și a bonității solicitanților, toate acestea pe fondul unei prudențialități brusc sporite a băncilor în raport cu clienții de categorie mică și mijlocie.

În această conjunctură de piață, complet schimbată față de anul anterior, firmele au fost obligate la luarea unor măsuri urgente pentru ajustarea cheltuielilor administrative. Setul de decizii, ca răspuns la dificultățile aduse de criză, a cuprins: diminuarea investițiilor, amânarea sau chiar abandonarea unor proiecte de investiție, renegocierea contractelor cu furnizorii, restructurarea /diminuarea activității și în consecința reduceri de personal și de salarii.

Prin urmare, într-un asemenea tablou nefavorabil, dinamismul, flexibilitatea, spiritul inovator, capacitatea de orientare către nevoile clienților sau capacitatea de adaptare, care reprezintă trăsăturile definitorii ale IMM-urilor, nu au fost suficiente pentru a rezista impactului crizei, în cazul multor întreprinderi.

Evoluția IMM în anii 2007-2009, evidențiază o serie de aspecte particulare, surprinse în perioada de analiză, și anume: Procesul de intrare și ieșire din piață în sectorul IMM este unul firesc care decurge din caracteristicile acestuia de fructificare a unor noi oportunități și conjuncturi în piață, precum și de adaptare la inovare, dezvoltare tehnologică, transformare calitativă și orientare continuă către nevoile și cererea clienților. Chiar dacă, în general, mobilitatea sectorului IMM este mai mare iar durata medie de viață a unui IMM este mai scurtă, în raport cu companiile mari, magnitudinea și ritmul schimbărilor intervenite în anul 2009, au determinat o serie de aspecte particulare în ceea ce privește demografia sectorului IMM, atât sub aspectul înmatriculării de noi societăți comerciale, cât și sub aspectul ieșirii de pe piață, marcată prin suspendări temporare de activitate și radieri definitive din Registrul Comerțului.

Investițiile în sectorul IMM-urilor din România

Investițiile, în general, și cele făcute de sectorul privat, în principal, sunt un factor de creștere economică, creează resurse în patrimoniul întreprinderilor și pot contribuie la crearea de locuri de munca.

În contextul de mai sus Raportul anual se focalizează pe doua obiective, si anume: – (1) capacitatea IMM-urilor de a realiza investiții ca expresie a gradului de competitivitate, achiziția de tehnologii noi, dezvoltare-cercetare și crearea de produse noi; – (2) modul în care nivelul și structura investițiilor se reflecta în resursele de ansamblu din IMM-uri. Prima categorie de observații provine din studiul „Situația și necesitățile IMM din România” realizat în baza sondajului CATI în perioada aprilie-iunie 2005, dar care a avut ca moment de referință activitatea IMM-urilor intervievate în anul 2004, în timp ce pentru a doua se aplează la date sintetice de bilanț cu privire la nivelul și structura activelor din IMM.

Principalele concluzii referitoare la dimensiunea investițiilor realizate de IMM-uri în 2004 sunt sumarizate în cele ce urmează:

* IMM-urile au făcut, în cea mai mare măsura, investiții de dimensiuni mici. 46,1% dintre IMM-uri au declarat ca au făcut investiții mici în anul 2004, în timp ce 14,3% au făcut investiții de dimensiuni mari. În schimb, exista si un procent semnificativ (37,9%) de întreprinderi care nu au făcut nici un fel de investiții în anul trecut;

* Analiza pe sectoare de activitate scoate în evidentă situația distinctă din sectorul „Hoteluri și Restaurante față de ponderea mare a IMM-urilor din celelalte sectoare care nu au făcut nici o investiție în anul 2004. Astfel, ponderea investițiilor mici la IMM-urile care își desfășoară activitatea în sectorul Hoteluri și Restaurante este aproape dublă decât media pe total, respectiv 73,3%, în timp ce în celelalte sectoare de activitate se înregistrează valori relative în jurul mediei. De altfel, acesta este si singurul sector cu cel mai mare număr de IMM-uri ce au făcut investiții de dimensiuni mari (25,3%). O situație particulară, de polarizare negativă se poate observa și în „Agricultură și Pescuit” unde o parte a întreprinderilor au făcut investiții mici (32,8%) și, respectiv, mari (19,1%), în timp ce, cealaltă jumătate (48,1%) nu au făcut nici o investiție. Relativ la același grad de neimplicare în realizarea de investiții se situează sectorul de Transport și telecomunicații dar care, datorită specificității volumului investițiilor mici, este de peste 40%.

IMM-urile din România au mari probleme privind activitatea de investiții, în ciuda conjuncturii favorabile de pe piața creditului bancar pentru investiții în anul 2004.

Există câteva aspecte esențiale:

– atitudinea față de investiții, astfel că 1/3 din IMM-uri nu aveau în anul 2005 în plan nici un fel de investiție, iar restul au în vedere în mod preponderent investiții pe termen scurt;

– investițiile sunt orientate preponderent spre elementele de infrastructură (clădiri, hale industriale, birouri si alte elemente de infrastructura pentru afaceri), oglindind faptul că IMM-urile din România se confruntă încă cu probleme privind baza materială necesară desfășurării activității; deci IMM au nevoie de resurse importante pentru dotare și dezvoltare;

– „ignorarea“ investițiilor pentru protecția mediului și pentru formarea personalului, cu implicații grave în perspectiva integrării europene;

– corelația de tipul „cercului vicios“ între mărimea afacerii și activitatea de investiții, astfel că micile afaceri se dezvoltă pe baza activității de investiții, dar accesarea resurselor de investiții depinde de dimensiunea afacerilor, iar micile afaceri pot accesa greu fonduri.

Studiul realizat de ANIMMC privind situația și necesitățile IMM în 2004 pe termen scurt arată faptul că 37,9% din IMM nu au făcut nici o investiție, 41,1 % au investiții mici și doar 14,3% au investiții mari. De asemenea, există mari diferențe pe domeniile de activitate, mai ales agricultura fiind dezavantajată.

Tabel nr. 4. Investițiile IMM-urilor pe sectoare de activitate

Sursa: Studiul „Situația și necesitățile IMM în 2004“, ANIMMC.

O altă problemă a sectorului IMM-urilor este slaba lor implicare în piața de capital, astfel că ele sunt preocupate de investiții directe și au o pondere redusă a activelor financiare.

Tabel nr. 5. Structura investițiilor pe categorii de IMM-uri

Sursa: Prelucrat după Ministerul Finanțelor Publice, Institutul Național de Statistică și ANIMMC.

Activele corporale formează marea majoritatea a activelor fixe, reprezentând peste 88% din valoare de investiție în fiecare categorie de mărime. Mai precis, activele corporale, care după cum se poate observa din graficul de mai sus, au nivele apropiate la toate categoriile de întreprinderi, ponderi care se încadrează într-un interval cuprins între 88,3% la micro-întreprinderi si 90,4% la cele mici. Activele intangibile au un rol marginal în toate IMM-urile, în timp ce activele financiare reprezintă 9,5% din investițiile micro-întreprinderilor, 8,3% în firmele mici si 9,1% în firmele mijlocii, oglindind din nou valori apropiate.

Activele corporale reprezintă peste 88% din valoarea de investiție în fiecare categorie de mărime a IMM-urilor, activele intangibile au un rol marginal în toate IMM-urile, iar activele financiare reprezintă peste 8,3%.

Investițiile străine în IMM-urile din România au fost prin excelență investiții străine directe și au ajuns, în anul 2003, la nivelul de 3 675 milioane Euro, adică 36,2% din total investițiilor străine directe în România. Privitor la țările de origine a capitalului, există o ierarhizare diferită a statelor pe total investiții față de investițiile destinate special sectorului IMM. Astfel, pe total investiții străine directe, Olanda este cea care se situează pe primul loc (1,9 mld. Euro), urmată de Grecia (1,15 mld.), Franța (1 mld.) și Italia (789 milioane Euro).

Din punctul de vedere al investițiilor în IMM-uri, însă, Italia se află pe primul loc,Olanda pe al doilea, iar Franța de-abia pe al șaptelea. De remarcat, cvasi-totalitatea investițiilor directe din China (97,7%) au fost efectuate în întreprinderi mici și mijlocii.

Numărul total de întreprinderi cu investiție străină directă a fost în anul 2003 de 29.772, iar ponderea cifrei de afaceri a IMM-urilor cu investiție străină directă, în total cifră de afaceri a IMM-urilor a fost 37,38%, cu diferențe majore pe domenii de activitate.

În structura activelor fixe pe sectoare principale de activitate în 2004 agricultura prezintă cea mai ridicată cota de active corporale (95,3%), urmată de industrie (93,9%) și de construcții (89%), în timp ce serviciile cumulau 86,9%. Activele intangibile au un rol ceva mai relevant în servicii (18%), energie si industrie (1,5%).

Activele financiare joacă un rol important în domeniul serviciilor cu 11,4%, în construcții, cu 9,9 %, un rol mai puțin relevant în industrie, 4,6 %, iar în agricultura doar 4%.

În concluzie, ponderea mare a activelor corporale în totalul mijloacelor fixe din patrimoniul IMM are strânsa legătura cu structura investițiilor care s-au efectuat sau sunt în curs de realizare, investiții care sunt foarte mult orientate, după cum s-a văzut în prima parte a capitolului din datele sondajului CATI, pe elementele de infrastructura a afacerii, oglindind faptul ca IMM-urile se confrunta încă cu probleme privind baza materiala necesara desfășurării activității.

– Pricipalele concluzii:

– Caracteristica generală, atât pe total sector IMM, cât și pe categorii de mărime, rămâne dimensiunea mica a investițiilor;

– Cu toate acestea, există o corelație directă între mărimea întreprinderilor și dimensiunea investițiilor pe care le-au realizat în anul precedent;

-1/3 din IMM-uri nu aveau în plan la momentul sondajului nici un fel de investiție. Dintre cele care aveau planuri investiționale, în cea mai mare măsură erau preocupate să achiziționeze tehnologii și în mult mai mică măsură, să investească în protecția mediului.

-Diferente semnificative pe sectoare de activitate cu privire la prioritățile de investiții viitoare.

-Corelația directă între dimensiunea întreprinderii și planurile de investiții. Aceasta corelație este și mai puternică în ceea ce privește investițiile în protecția mediului, în achiziția de tehnologii, instruirea personalului și crearea de produse noi, fapt ilustrat de amplitudinea de variație a ponderilor înregistrate de tipul respectiv de investiții la fiecare categorie de întreprinderi (micro, mici si mijlocii);

-Există o strânsă legătură între structura activelor și tipurile de investiții efectuate de IMM; Ponderea mare a activelor corporale în totalul mijloacelor fixe din patrimoniul IMM , atât pe categorii de mărime, cât și pe sectoare de activitate, reflectă preocuparea lor de a investi în dezvoltarea bazei materiale pentru afaceri (clădiri, birouri, achiziție de echipamente și mașini, etc.).

Tabel nr. 6. IMM-uri cu investiții străine directe în anul 2003

Sursa: ANIMMC

Investițiile străine în IMM-urile din România s-au orientat spre industrie și servicii și mai puțin spre construcții. Deși ca număr, IMM-urile cu capital străin din comerț sunt cele mai numeroase, ponderea cifrei de afaceri a acestor IMM-uri este relativ scăzută, datorită numărului foarte mare de IMM-uri cu capital integral românesc.

Accesarea resurselor de finanțare – una din sectorului IMM-urilor din România

Pentru ca întreprinzătorii să înregistreze performanțe economice care să le asigure competitivitatea și longevitatea pe piața comunitară, trebuie ca ei să beneficieze de susținere financiară care să le permită să-și pregătească personalul, să facă investiții în scopul modernizării și retehnologizării utilajelor din dotare, să aibă acces la informații de ultimă oră din toate domeniile de interes. Accesul la sursele de finanțare reprezintă un factor major de dezvoltare și creștere pentru sectorul IMM, deoarece influențează capacitatea acestora de investire.

În ciuda măsurilor întreprinse de guvern și de ANIMMC pentru crearea unui cadru favorabil creării și dezvoltării IMM-urilor, precum și pentru îmbunătățirea accesului acestora la sursele de finanțare, se înregistrează încă destule deficiențe în privința finanțării. Astfel, cea mai mare parte a investițiilor planificate sunt realizate pe baza fondurilor proprii (87% în cazul micilor investiții și 77,4% în cazul investițiilor de mare amploare). Urmează creditele bancare, la mare distanță și în special pentru micile investiții, în timp ce sursele de finanțare guvernamentale reprezintă doar o sursă suplimentară (fig.nr. 1)

Figura nr. 1. Sursele de finanțare pentru investiții în cazul IMM-urilor

Sursa: ANIMMC

Conform specialiștilor, în economiile dezvoltate partea fondurilor proprii destinate investițiilor ar trebui să fie de 1/3, în timp ce în țările în curs de dezvoltare, raportul ar trebui să fie de 2/3. România este încă departe de aceste cifre ideale.

Capacitatea IMM-urilor de a utiliza surse de finanțare mai diversificate este încă foarte scăzută (4,9%) și nu există încă investiții finanțate de pe piața de capital.

În selectarea surselor de finanțare, IMM-urile sunt inițial influențate de ratele dobânzilor, dar și de complexitatea formalităților impuse de instituțiile financiare. Îmbunătățirea accesului IMM-urilor la finanțare reprezintă o prioritate pentru dezvoltarea acestui sector al economiei.

Principalele modalități de a facilita accesul la finanțare al IMM-urilor sunt următoarele:

îmbunătățirea accesului la creditele bancare;

participarea firmelor la programe de finanțare nerambursabile (granturi);

dezvoltarea schemelor de microfinanțare;

facilitatea accesului pentru investiții de capital prin participarea firmelor la fondurile de investiții;

dezvoltarea unui sistem de garantare a creditelor la nivel național regional și local;

– introducerea unor noi forme de finanțare pentru afacerile promițătoare dar riscante, numite „venture capital“ și care sunt strâns legate de dezvoltarea incubatoarelor de afaceri.

a. Accesul la credite bancare

Atitudinea majorității băncilor comerciale față de IMM-uri s-a modificat considerabil în ultimii anii, evoluând de la ezitare și chiar respingere către un real interes pentru finanțarea acestui sector al economiei. Deși oferta băncilor a crescut considerabil, procentul de finanțare al IMM-urilor prin credite se menține încă scăzut. Această situație poate fi explicată prin cerințele colaterale pe care majoritatea firmelor mici și mijlocii nu le pot asigura, dar și prin incapacitatea managerilor de a furniza documentele necesare, incluzând planul de afaceri cerut de instituțiile de credit. În aceste condiții, ANIMMC a întreprins a serie de măsuri pentru informarea IMM-urilor în legătură cu ofertele băncilor precum și publicarea unui Ghid al Surselor de Finanțare.

Trebuie precizat că multe din schemele de creditare nu reprezintă o mobilizare a capitalului băncilor, ci sunt fonduri puse la dispoziția băncilor de către instituțiile financiare internaționale (de exemplu, BERD) sau pe baza unor acorduri bilaterale cu unele guverne europene (Germania, Elveția) sau sunt fonduri care provin de la Comunitatea Europeană cub forma fondurilor de pre-aderare (Phare, SAPARD, ISPA).

Pe lângă aceste scheme de finanțare administrate de băncile selecționate prin competiție sau prin creditele oferite de către bănci pe baza fondurilor proprii, trebuie menționate și creditele subvenționate de Guvern. Astfel, pentru crearea de noi locuri de muncă, Agenția Națională a Forței de muncă (ANOFM) oferă credite cu dobânzi avantajoase.

b. Dezvoltarea schemelor de microfinanțare

Accesul redus al IMM-urilor la creditele bancare a condus la creșterea importanței surselor de microfinanțare. În această privință, se manifestă două tendințe principale:

cererea potențială ridicată, estimată la peste 110 000 clienți. Cea mai mare parte a cererilor este concentrată în Transilvania și București-Ilfov. Cea mai redusă cerere în privința microcreditelor se înregistrează în regiunea Sud-Vest Oltenia. De asemenea, peste 85% din valoarea microcreditelor acordate în anul 2004 au fost destinate micro-întreprinderilor din zonele urbane;

– existența unui potențial de 10-12 furnizori importanți de surse de microfinanțare, cum ar fi Banca Comercială Română (30% din totalul activelor bancare) sau micile ONG-uri. Majoritatea acestor instituții se află în Transilvania și regiunea București-Ilfov, în timp ce în celelalte regiuni acestea sunt mai puțin reprezentate.

O altă sursă de microfinanțare o reprezintă cooperativele de credit, a căror funcționare este autorizată prin hotărâri guvernamentale. Reducerea numărului acestora după anul 2001 (cu aproximativ 40%) nu este neapărat rezultatul re-autorizării lor de către Banca Națională a României, ci mai ales a necesității fuzionării în vederea creșterii potențialului lor de finanțare.

c. dezvoltarea fondului de credite garantate pentru IMM-uri

Proporția redusă a creditelor acordate IMM-urilor se explică nu numai prin costurile ridicate ale creditelor cât, mai ales, prin capacitatea redusă a acestor firme de a furniza garanțiile cerute de către bănci. Această condiție este chiar mai restrictivă pentru IMM-urile nou înființate sau pentru acelea care au aplicat prima dată pentru un credit.

Luând în considerare factorii restrictivi menționați, precum și practicile internaționale, ANIMMC a decis în anul 2002 înființarea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM). De la data înființării și până în prezent, AIMMMC a urmărit să asigure o permanentă capitalizare a FNGCIMM precum și promovarea sa în cadrul comunităților de afaceri, inclusiv acceptarea sa de către sectorul bancar. În acest sens au fost înființate reprezentanțe regionale și au fost încheiate convenții privind riscurile cu numeroase bănci.

d. fondurile de investiții

Cadrul legislativ din România permite crearea fondurilor deschise de investiții, care sunt capitalizate din diferite surse, incluzând principalele instituții financiare internaționale (BERD, FMI, etc.). Operațiunile tipice ale fondurilor de investiții constau în identificarea, analiza firmelor și finanțarea acelora care sunt considerate a fi de succes pe termen scurt și mediu, prin participarea la capitalul social al firmelor respective.

e. achiziția de active imobilizate: leasing și amortizare

Operațiunile de leasing reprezintă o sursă importantă de finanțare a companiilor, ce permite depășirea dificultăților generate de un mediu antreprenorial defavorizant, în care finanțările sunt limitate, costisitoare și foarte birocratice. Prin comparație cu alte alternative de finanțare, cum ar fi creditul bancar, procedurile de finanțare prin leasing sunt mult mai simple și solicită un aport inițial de lichidități mult mai redus din partea solicitantului. Compania poate direcționa astfel resursele financiare proprii în alte scopuri productive. În același timp, compania poate negocia cu firma de leasing eșalonarea plăților aferente contractului în funcție de specificul activității.

Referitor la leasing, legislația definește două tipuri de operațiuni: leasing operațional și leasing financiar. Principala direcție de derulare a contractelor de leasing a fost reprezentată și în anul 2005 de leasingul financiar, deținând o pondere de 96,8% din totalul contractelor încheiate, restul de 3,2% reprezentând contracte de leasing operațional.

După o evoluție pozitivă pe parcursul ultimilor ani, se previzionează că piața de leasing va înregistra o stagnare, în 2006, ca efect al condițiilor severe impuse societăților de leasing de către Banca Națională a României, prin Ordonanța 28/2006 care reglementează activitatea instituțiilor financiare nebancare.

Referitor la sistemul de achiziționare al activelor imobilizate, 34% din IMM-uri preferă leasing-ul, în timp ce majoritatea (58%) continuă să opteze pentru modul de achiziție clasic, cu plata integrală, iar 3% nu au preferințe.

În ceea ce privește mărimea firmelor, nu se înregistrează diferențe notabile, doar o ușoară creștere a preferinței către leasing în cazul firmelor mai mari.

În funcție de sectoarele de activitate, ponderea IMM-urilor care optează pentru leasing este mai ridicată pentru firmele din industrie (37,1%) și comerț (39%) și mult mai redusă pentru firmele din construcții (8,8%) sau servicii (3,9%).

Aceste diferențe dintre sectoarele de activitate pot fi explicate prin faptul că leasing-ul este mai mult caracteristic achizițiilor de echipamente, mijloace de transport și mai puțin transferurilor de tehnologie sau software.

De asemenea, s-a observat că atunci când sunt planificate investiții semnificative, totuși este preferat leasing-ul sistemelor clasice de achiziție.

f. Finanțarea prin „venture capital” și dezvoltarea incubatoarele de afaceri

Acest tip de instituții, implicat în finanțarea IMM-urilor în țările avansate, presupune un anumit nivel de dezvoltare atât a pieței financiare cât și a mediului de afaceri. Fondurile de tip venture sunt utilizate în special pentru finanțarea micilor afaceri care vizează tehnologii avansate sau noi produse și servicii inovatoare care sunt purtătoare de valoare adăugată ridicată.

Promovarea sistemului „venture capital“, așa cum este practicat la nivel internațional, este strâns legat de dezvoltarea incubatoarelor de afaceri. Aceste incubatoare au rolul de a sprijini și promova firmele private la înființare, dar și ulterior prin crearea unui mediu protecționist corespunzător, favorabil dezvoltării micilor afaceri. Un incubator bine conceput poate asigura întreprinderilor sustenabilitatea necesară pentru a se dezvolta, a ieși din faza de incubare și a îndeplini condițiile pentru a face față concurenței de pe piață. Este de maximã importanță selecția administratorului incubatorului, dar și al afacerilor care vor fi incubate, în concordanță cu tendințele de dezvoltare ale regiunii și capacitatea inovativă a afacerii în cauză.

Incubatoarele de afaceri din România oferă trei tipuri de facilități: locația, servicii comune de secretariat și administrare și asistență tehnică firmelor care fac parte din incubator.

Repartizarea incubatoarelor de afaceri pe regiuni nu este proporțională, existând suprafețe întinse lipsite de incubatoare de afaceri, tocmai în unele regiuni mai puțin dezvoltate economic (regiunea Nord-Vest, Sud-Est). Având în vedere această situație, ANIMMC urmărește să înființeze noi incubatoare de afaceri precum și să consolideze și să le extindă pe cele existente.

g. accesul la programe de finanțare nerambursabile

Pentru a elimina deficiențele sistemelor de creditare, ANIMMC a întreprins acțiuni în vederea diversificării portofoliului surselor de finanțare pentru IMM-uri. Astfel, trebuie menționate programele de finanțare nerambursabile administrate de ANIMMC pentru promovarea exportului și investițiilor, consiliere și pregătire profesională sau diseminare a informațiilor. În anul 2004, aproximativ 18000 de firme au beneficiat de aceste programe, suma totală ridicându-se la 332403 milioane ROL.

Pe de altă parte, dispersarea asistenței financiare și absența serviciilor privind dezvoltarea afacerilor sunt factori de natură să frâneze accesul la sursele de finanțare disponibile.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ – CREDIT ACORDAT S.C „IMUND” S.R.L

Prezentare credit – studiu de caz 1

Contractul de Credit nr.………….

Surse BERD

Încheiat la data de………………, între:

BANCA TRANSILVANIA S.A. …………., cu sediul în……………,înregistrată la Registrul Comerțului cu nr.………………, Registrul Bancar…………….., CUI………., reprezentată prin…..în calitate de …..și prin……… în calitate de…………… (Banca)

Și

Și,

BANCA TRANSILVANIA SA Împrumutat,

Prin: Prin:

Nume Prenume: Nume Prenume:

Funcția: Funcția:

Și,

Prin: Prin:

Nume Prenume: Nume Prenume:

Funcția: Funcția:

Avizat,

Consilier Juridic, Garanți,

Întocmit,

Administrator Credite,

Referat de credit (pentru credite BERD)

nr. ………../ data………

Împrumutat:

Adresă:

Telefon:

Contact:

Domeniul de activitate:

Forma de constituire:

Drepturi proprietate %:

– enumerați fiecare acționar care deține cel puțin 20% din acțiunile /părțile sociale ale firmei;

Număr de angajați (prezent/prevăzut):

– număr prezent / număr prevăzut pentru funcționare la capacitate maximă;

Analist de credite;

Data predării:

– data la care referatul este predat în vederea analizei si avizării/aprobării CCR sucursala;

Rata de schimb aplicată: 1 USD = Lei;

Propunere de acordare a creditului în suma de ………….. în următoarele condiții:

Durata creditului:

Perioada de grație (se plătește doar dobânda):

Comision de analiză și instrumentare:

Dobânda:

Comision de gestiune:

………………………:

………………………:

Garanții: total: …………………. (valoare evaluată).

– …………………. ………………….

– …………………. ………………….

– …………………. ………………….

Alte condiții:

-………………………………………

-………………………………………

-………………………………………

Costurile proiectului:

Explicație în scris a costurilor proiectului – Explicați pe scurt destinația fondurilor și justificați datele vărsămintelor și ale contribuției asociaților. Care este natura și sursa contribuției asociaților? Cum puteți dovedi că această contribuție a fost efectuată sau poate fi efectuată anterior vărsării fondurilor bancare? (Notă: Contribuția asociaților poate să includă exclusiv: 1- investiții dovedite, direct legate de prezent; 2- investiții care vor fi făcute înainte de vărsarea fondurilor bancare; 3- alte contribuții ale asociaților obținute anterior vărsării fondurilor bancare.

Garanții:

Explicații – Descrierea garanțiilor și justificarea evaluărilor.

Prețul de achiziție: echivalentul în USD a costului inițial, utilizând rata de schimb de la momentul achiziționării.

Data: Data achiziției.

Valoarea de piață: Justificați evaluarea. Aceasta va avea ca bază valoarea unor tranzacții similare recente, alte studii ale prețului pe piață sau expertize.

Valoarea de lichidare: Se va menționa dacă evaluarea este efectuată de un evaluator autorizat, angajat sau agreat de către bancă. Propriile evaluări vor fi bazate pe o reducere conservativă a valorii de achiziție sau de piață. Se va justifica procentul reducerii. Se va lua în considerare vechimea, natura și starea bunurilor, precum și posibilitățile de revânzare în cazul execuției silite.

În cazul constituirii de garanții de natura stocurilor se va preciza procentul acestora în total garanții.

Notă: Acoperire garanții = Valoarea garanțiilor (Valoarea creditului + dobânda pe trei luni).

Comentarii rezumative asupra tranzacției:

Acestea vor reprezenta o enumerare pe puncte, clară și concisă, a punctelor tari și a celor slabe ale proiectului propus și ale împrumutatului, în așa fel încât Comitetul de credit să le poată trece în revistă cu ușurință, pentru a înțelege motivele pentru care considerați că proiectul merită luat în considerare, precum și riscurile aferente.

Puncte pozitive:

Exemple:

Capacitate de acoperire a serviciului datoriei din activitatea curentă;

Poziție favorabilă în raport cu concurența;

Firmă cu profit pe parcursul funcționării, creștere continuă a cifrei de afaceri și a ratei profitului;

Conducere competentă și cu experiență;

Bilanț contabil solid.

Puncte negative / riscuri majore:

Aici va trebui să demonstrați că sunteți conștient de slăbiciunile majore ale împrumutatului și de riscurile tranzacției. Fiți sincer. Dacă doriți, puteți utiliza o combinație “risc/contraargument” pentru a arăta felul în care considerați că punctele slabe ale tranzacției pot fi contrabalansate de alți factori.

Risc: Datorii restante către bugetul de stat și către furnizori; contraargument: Achitarea restanțelor constituie o condiție a acordării creditului.

Risc: Concurență puternică în domeniul respectiv; contraargument: Investiția propusă va permite firmei o diversificare și o specializare a activității.

Risc: Previziunile fluxului de numerar depind de o creștere substanțială a vânzărilor; contraargument: Firma are încheiate contracte ferme cu clienții, garantând desfacerea în cazul creșterii prevăzute a producției.

Alte comentarii:

Aici puteți să rezumați propunerea dvs. și/sau să includeți informații suplimentare pe care doriți să le supuneți atenției Comitetului de Credit si Risc al sucursalei.

Istoricul afacerii și descrierea proiectului:

Istoricul și descrierea afacerii:

– Prezentați înființarea și evoluția afacerii;

– Menționați orice afacere care ar putea avea legătură cu aceasta prin deținerea de acțiuni /părți sociale de către asociați sau de către firmă;

– Descrieți pe larg activitatea curentă și produsele firmei;

– Comentați procesele de vânzare, producție și livrare;

– Prezentați separat vânzările și profiturile obținute din diferitele activități ale firmei, dacă e cazul;

– Analizați poziția firmei pe piață, avantajele competitive ale acesteia, strategiile curente, precum și planurile de dezvoltare în viitor.

Descrierea proiectului;

– Prezentați pe larg toate elementele proiectului propus spre finanțare;

– Includeți graficul de derulare a proiectului, dacă e cazul;

– În ce fel va beneficia firma de pe urma acestei investiții? (de exemplu: creșterea capacității de producție, reducerea costurilor, realizarea de produse noi, etc.);

– De ce trebuie făcută investiția în acest moment?

Calificările și experiența conducerii:

– Prezentați pe scurt experiența profesională relevantă și studiile persoanelor-cheie din conducerea executivă și financiară a firmei;

– În ce fel sunt aceștia calificați pentru a întreprinde și a administra proiectul finanțat?;

– Specificați, dacă e cazul, punctele tari ale persoanelor din conducere, cu referire la specializări deosebite sau relații în domeniul de activitate al firmei.

Analiza activității

Furnizori

Completați tabelul de mai sus:

-Enumerați toți furnizorii care dețin cel puțin 15% din costurile materiei prime. Enumerați, de asemenea, orice nou furnizor important preconizat;

– Calculați procentul deținut de fiecare furnizor din costurile totale ale materiei prime;

– Ce produse furnizează aceștia?;

– Care sunt termenele de plată (în zile)?;

– Care este moneda de plată? Dacă prețurile se ajustează la cursul unei valute forte, menționați “ajustat”;

– Când a început cooperarea cu furnizorul?;

– Dacă aprovizionarea se face de la un număr restrâns de furnizori, aceștia vor fi prezentați și analizați în detaliu . Există furnizori alternativi?;

– Furnizorii sunt satisfăcuți de cooperarea lor cu firma? De unde știți? Menționați orice probleme de plată sau alte neînțelegeri apărute pe parcursul cooperării cu furnizorii existenți, dacă este cazul;

– Cum se face aprovizionarea? Cine suportă transportul mărfurilor?

Clienți

Completați tabelul de mai sus la fel ca în cazul furnizorilor:

– Enumerați toți clienții cu o pondere de cel puțin 15% din cifra de vânzări. Enumerați, de asemenea, potențialii clienți importanți preconizați. Dacă firma este o firmă de construcții, enumerați clienții care au contractat lucrări mai importante în ultima perioadă;

– Calculați ponderea fiecărui client în cifra totală de afaceri;

– Dacă vânzările se concentrează asupra unui număr redus de clienți importanți, aceștia vor fi prezentați și analizați în detaliu;

– Care sunt motivele pentru care acești clienți preferă produsele /serviciile firmei? Baza de clienți este una fidelă, sau relația se bazează pe preț sau pe alți factori variabili?;

– Cum decurge încasarea creanțelor de-a lungul colaborării? Își respectă clienții termenele de plată? Există probleme privind încasarea vânzărilor sau alte neînțelegeri apărute pe parcursul colaborării cu clienții ?;

– Ce întreprinde firma în vederea scoaterii pe piață a produselor proprii?;

– Descrieți posibilitățile de creștere a vânzărilor în viitor: creșterea se va datora clienților existenți sau unor clienți noi?;

– Dacă creșterea preconizată a vânzărilor are la bază contracte sau comenzi ferme, se va anexa o listă a acestora la prezentul referat, cuprinzând numele clientului, produsul sau serviciul comandat, cantitatea, termenul de livrare sau de încheiere a lucrărilor, precum și condițiile de plată?

Poziția în raport cu concurența :

– Care sunt concurenții principali ai firmei pentru fiecare tip de produs?;

– Care sunt avantajele firmei față de acești concurenți?;

– Ce trebuie să întreprindă firma pentru a rămâne competitivă pe piață?

Sensibilitate macroeconomică;

– Există fluctuații sezoniere în vânzările firmei? Ce întreprinde firma în vederea contracarării acestora? (de exemplu: Finanțare pe termen scurt, angajare de personal sezonier, acumulare de stocuri, etc.);

– Care sunt efectele recesiunii economice interne și a scăderii puterii de cumpărare a populației asupra vânzărilor firmei?;

– Care sunt efectele inflației și devalorizării leului asupra vânzărilor și profiturilor firmei?; – Există posibilitatea de transfer a creșterii prețurilor materiilor prime asupra consumatorului final?;

– Există riscuri speciale în cazul contractării de către firmă a unui credit în valută?;

– Sunt vânzările firmei influențate de fluctuațiile economice și de piață de pe piața externă?

Vizitare / Sediul firmei / Protecția mediului:

– Această secțiune va cuprinde o descriere amănunțită a ultimei vizite efectuate la sediul firmei, data vizitei și personalul prezent din partea programului și a firmei:

– Descrieți spațiile administrative și de producție, natura, dimensiunile și starea acestora;

– Spațiile sunt proprietatea firmei sau sunt închiriate? În cazul spațiilor închiriate, cine sunt proprietarii acestora și care sunt termenii de plată a chiriei?;

– Spațiul existent este suficient pentru a permite creșterea firmei?;

– Descrieți natura și starea spațiilor și a echipamentelor, acordând o atenție deosebită bunurilor care ar putea constitui garanții la credit;

– Care era nivelul activității și gradul de utilizare a spațiului și a echipamentelor la data vizitei?;

– Care a fost impresia generală creată asupra afacerii?;

– Firma respectă cerințele de protecție a mediului prevăzute de program? Există potențiale probleme în acest sens?

Respectarea prevederilor legale:

– Firma face parte dintr-un grup de persoane fizice/juridice? Dacă da, cu ce grup și cu ce persoane fizice/juridice se află în legătură?;

– Firma are vreo „relație specială” (conform definiției date de Normele BNR nr.8/1999) cu Banca Transilvania?;

– Ați solicitat informații despre firmă la Centrala Riscurilor Bancare? Ați aflat ceva deosebit?;

– De ce fel de autorizații are nevoie firma pentru a-și desfășura activitatea? Posedă aceste documente și sunt valabile?;

– A obținut firma toate autorizațiile și permisele necesare pentru a întreprinde proiectul pe care îl finanțăm?;

– Este firma implicată într-un litigiu?

Analiză financiară :

Comentarii asupra documentelor financiare anexate;

Comentarii Bilanț Contabil :

– În cazul în care unele înregistrări în contabilitatea oficială sau a firmei nu reflectă ealitatea, se va întocmi un bilanț contabil ajustat :

– Explicați orice diferență dintre situația prezentată de firmă și evaluator sau/și ajustările efectuate de inspectorul de credite;

-Caracterizați pe scurt bilanțul contabil; cuprindeți aici un comentariu asupra indicatorilor calculați;

– Definiți elementele semnificative cuprinse în cadrul secțiunilor “altele” (de exemplu: Alte creanțe, Alte datorii);

– Explicați elementele care nu sunt explicite prin denumire (de exemplu: Dividende de plată, Împrumuturi sau creanțe ale asociaților, Fonduri speciale);

– Menționați existența restanțelor față de bugetul de stat sau față de furnizori, dacă e cazul;

– Menționați existența oricăror creanțe restante.

Analiza fondului de rulment;

– Analizați rata lichidității și ratele activității, relevante pentru activitatea firmei;

– Comentați ratele relevante ale activității calculate în prezent, precum și tendințele acestora în timp;

– În ce fel este firma afectată de termenii de plată ai clienților și furnizorilor?;

– Menționați vechimea și starea stocurilor.

Împrumuturi din partea altor instituții financiare:

– Discutați orice alte credite, trecute sau prezente;

– Specificați denumirea instituției creditoare, suma și durata acordării împrumutului, suma curentă și suma maximă angajată, rata dobânzii, garanții;

– Se va contacta instituția creditoare și se vor consemna aici mențiunile acesteia. Firma își onorează /și-a onorat pe parcursul creditării obligațiile față de împrumutător?;

– Dacă există o linie de credit, indicați data expirării și posibilitățile de prelungire a acesteia.

Comentarii la contul de profit și pierderi :

– Formatul pentru contul de profit și pierderi va include coloane separate pentru ultimii ani, anul în curs și perioadele de 12 luni previzionate pentru perioada creditării;

– Comentați contul de profit și pierderi din perioada istorică și evoluția acestuia: evoluția vânzărilor în lei și în USD; ponderea materiilor prime în cifra de afaceri; ratele profitului;

– Discutați previziunile contului de profit și pierderi: creșteri ale vânzărilor, modificări ale costurilor, evoluția profitului. Justificați.

Banca Transilvania;

– Vă rugăm să calculați în această secțiune ratele financiare necesare pentru determinarea categoriei de încadrare a creditului (de la A E) și să notați rezultatul.

Previziuni fluxuri de numerar:

Ipoteze:

– Dacă ați modificat ipotezele originale ale fluxului de numerar, comentați modificările efectuate;

– Explicați toate ipotezele importante cuprinse în previziunile fluxului de numerar;

– Explicați și justificați ipotezele privind creșterea vânzărilor. Comparați cu valorile din perioada istorică. (Compararea cu vânzările medii lunare exprimate în echivalent USD sunt cele mai relevante);

– Descrieți natura intrărilor de numerar din surse de finanțare (de exemplu: Vărsăminte din creditul nostru, alte împrumuturi, contribuții ale asociaților);

– Explicați orice reducere preconizată a costurilor;

– Explicați orice diferențe semnificative în cadrul aceluiași element;

– Descrieți conținutul fiecărui element care nu este explicit prin denumire (de exemplu: Alte costuri);

– Justificați definirea costurilor ca fiind fixe sau variabile, dacă acest lucru nu este evident din natura acestora. Dacă cheltuielile cu mijloace fixe sunt obligatorii, acestea vor fi considerate fixe.

Anul 1 Anul 2 Anul 3

Acoperirea serviciului datoriei:

Pragul de rentabilitate:

Analiza situației numerarului:

– Concluzionați, pe baza analizelor efectuate mai sus. Nu uitați că rata serviciului datoriei și rata rentabilității trebuie evaluate ținând cont de ipotezele privind creșterea vânzărilor.

Având în vedere aspectele prezentate în prezentul referat sunt/nu sunt îndeplinite condițiile de creditare prevăzute de norma de creditare în vigoare.

____________________

Analist de credite

____________________

Semnătura

CONTRACT DE CREDIT

Credit cu grafic de rambursare – studiu de caz 2

Nr.________

Încheiat azi, ___________, între:

1. Banca Transilvania S.A.

și

2. Societatea comercială IMUND înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul ______, CUI _______, cu sediul în București, reprezentată prin Iordache Andrei Popescu în calitate de Administrator domiciliat în București, CNP______ Împuternicit conform Hotărârii AGA nr. 2 din data de 19.05.2005 în calitate de Împrumutat (Clientul)”

Garanți

Andrei Popescu, legitimat cu CI seria __ nr. _____domiciliat în București, CNP_______.(Garantul1)

Andreea Popescu, legitimată cu CI seria __ nr. _____domiciliată în București, CNP ______. (Garantul 2)

Mihai Georgescu legitimat cu CI seria ___ nr. ______domiciliat în București, CNP ________.(Garantul 3)

Mihaela Georgescu legitimată cu CI seria___ nr.____domiciliată în București, CNP _______(Garantul 4)

DEFINIȚII:

1) „Documentele de Garanție” – înseamnă toate contractele și alte documente, accesorii ale acestora încheiate sau emise în scopul garantării Creditului potrivit articolului 4;

2) „Documentele de Finanțare” – înseamnă prezentul contract de acordare a unui credit, Documentele de Garanție și orice alt contract, cerere sau alt document accesoriu acestora;

3) “Sarcina” – înseamnă ipotecă, cesiune, garanție reală mobiliară, privilegiu, drept de servitute sau altă sarcină care are efecte similare.

1.Obiectul contractului:

Banca acordă Clientului un credit în valoare de 32.320 euro (treizeci și două mii trei sute două zeci euro) în condițiile detaliate mai jos.

2. Termenii și condițiile Creditului:

2.1. Acordarea Creditului. Creditul se acordă pentru o sumă maximă de 32.320 euro (trei zeci și două mii trei sute două zeci euro) pe o perioadă de 36 luni, cu perioada de grație de 2 luni, începând cu data de 14.06.2005 până la data de 30.05.2008;

2.2. Destinația Creditului. Creditul este acordat în scopul: achiziționării a 2 autovehicule pentru activitatea de transport;

2.3. Forme de utilizare:

Creditul poate fi utilizat sub formă de împrumut la termen, prin una sau mai multe trageri efectuate pe bază de cerere din partea Clientului. Orice astfel de cerere trebuie însoțită de documentele doveditoare ale destinației plăților, în forma și conținutul cerute de Bancă. Tragerea va fi efectuată la data indicată în cererea de utilizare. Suma Creditului va trebui trasă integral cel târziu până la data de 13.12.2005 („Data Limită”), orice parte a Creditului neatrasă până la acea data urmând a fi anulată. Suma fiecărei trageri va fi pusă la dispoziția Clientului în contul acestuia;

2.4. Dobânda:

Banca va percepe dobânda de 11% asupra sumelor trase de Client și nerambursate Băncii, la o rată anuală egală cu Rata de Bază de 6% la termenul de referință de 24.05.2005 plus o marjă de 5 %, calculate pe baza unui an de 360 de zile calendaristice. Pentru scopurile contractului de credit și accesoriilor acestuia, „Rata de Bază” o reprezintă rata dobânzii pentru valuta/valutele Creditului așa cum este aceasta stabilită de Bancă pentru perioada aplicabilă și publicată periodic. Orice schimbare a Ratei de Bază se va aplica de la momentul adoptării noii rate de către Bancă. Schimbarea ratei dobânzii nu va constitui un amendament la prezentul contract, fără a fi necesară încheierea unui act adițional.

Formula de calcul a dobânzii este:

D= Capital împrumutat x Procentul de dobândă (%) x Nr. Zile 360

În care:

Capitalul împrumutat – reprezintă soldul zilnic al capitalului;

Procentul de dobândă – reprezintă dobânda anuală practicată de BT;

Nr. zile – reprezintă numărul de zile de la data ultimului calcul al capitalului împrumutat;

Dobânda se va acumula zilnic și va fi încasată de Bancă în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni (cu excepția ultimei rambursări, când dobânda se va percepe odată cu plata principalului), prin debitare din contul curent al Clientului. În cazul în care nu există suficient disponibil pentru plata dobânzii, sumelor datorate cu titlu de dobândă și neplătite li se va aplica dobânda majorată prevăzută la articolul 9;

2.5. Scadența și rambursarea:

Clientul va rambursa Creditul în mai multe tranșe, în sumele și la scadențele detaliate în graficul de rambursare anexat contractului de credit și accesoriilor acestuia. Datele de rambursare prevăzute în graficul de rambursare nu vor aduce atingere drepturilor Băncii de a declara o scadență anticipată, potrivit prevederilor contractului de credit și acesoriilor acestuia. Sumele rambursate nu vor putea fi trase din nou. În cazul în care Creditul nu a fost tras în întregime până la Data Limită, dacă nu se convine altfel, rambursarea se va face la aceleași termene, în aceleași sume, până la completa rambursare a sumei utilizate din Credit.

Creditul va putea fi rambursat și înaintea termenelor convenite, într-o singură tranșă, cu acordul Băncii și cu plata unui comision de rambursare anticipată și a dobânzii la zi;

2.6. Comisioane:

Clientul va plăti Băncii:

1. Un comision de analiză și instrumentare, de 1.5% din Suma Creditului, plătibil la semnarea contractului de credit și acesoriilor acestuia;

2. Un comision de gestiune, de 0.1% din soldul mediu zilnic, plătibil lunar, odată cu dobânda;

3. Un comision de revizie semestrială de, 0.25% aplicat la sold. Înscrierea mențiunii „N/A” în legătură cu oricare dintre comisioanele de mai sus are semnificația că respectivul comision nu este aplicabil în contract.

Aceste comisioane vor fi nereturnabile. Banca va debita automat contul Clientului cu fiecare dintre aceste comisioane la data când acestea devin datorate, semnarea contractului de credit și acesoriilor acestuia reprezentând o autorizare în avans din partea Clientului pentru o astfel de debitare. În cazul în care nu există suficient disponibil pentru plata comisioanelor, sumelor datorate cu titlu de comisioane și neplătite li se va aplica dobânda majorată prevăzută la articolul 9. Nivelul comisioanelor va putea fi modificat de către Bancă prin decizie internă și comunicat Clientului, fără ca acest lucru să constituie un amendament la prezentul contract, fără a fi necesară încheierea unui act adițional.

3. Condiții suspensive:

Banca va pune la dispoziția Clientului Creditul sau orice fracțiune din acesta, numai după îndeplinirea în totalitate de către Client a următoarelor condiții suspensive sau, după caz, a acelora dintre acestea la care Banca nu a renunțat în mod expres:

a) Banca a primit următoarele documente, în formă și substanță satisfăcătoare pentru Bancă:

(i) copii ale certificatului de înmatriculare și ale documentelor constitutive ale Clientului, inclusiv orice modificări la acestea, precum și dovada înregistrării acestora la organele competente;

(ii) o copie a deciziei organului competent al Clientului prin care se aprobă semnarea acestui Contract și a contractelor de garanție, precum și a altor documente aferente și se desemnează persoanele autorizate să semneze aceste documente în numele Clientului, precum și specimenele de semnătură ale acestor persoane. Dacă este cazul, se va adăuga și dovada îndeplinirii condițiilor de publicitate prevăzute de articolul 130 din Legea 31/1990; Dovada dreptului administratorului de a transmite dreptul de administrare în cazul în care acesta împuternicește o terță persoană care să se subroge în drepturile sale;

(iii) orice alte documente solicitate de Bancă;

b) Garanțiile avute în vedere de prezentul contract au fost constituite și, după caz, înregistrate sau notificate în mod valabil, potrivit prevederilor contractelor de garanție corespunzătoare și Banca a primit dovezi satisfăcătoare în acest sens;

c) Au fost plătite toate comisioanele datorate Băncii potrivit contractului de credit și acesoriilor acestuia;

d) A fost semnat de către Bancă și Client, într-un singur exemplar, formularul denumit „Termeni și Condiții de Acordare a Creditului”, formular care nu va avea valoare juridică, urmând a fi folosit de Bancă exclusiv în scopuri administrative;

4. Garanții:

Pentru garantarea obligațiilor asumate prin prezentul contract, Clientul constituie în favoarea Băncii următoarele garanții:

Ipotecă rang II asupra imobilului-apartament ……Imobilul a fost evaluat la data de 18.05.2005 la valoarea de piață de 65.000 euro, echivalent a 2.348.000.000 lei, de către S.C Darian Rom conform raportului de evaluare nr.1124/18.05.2005. Imobilul este asigurat la Omniasig conform contractului de asigurare nr. 4023119 la valoarea de 70.000 de euro, cu valabilitate din data de 20.04.2005 până la data de 19.04.2006.

Ipotecă rang I …….Imobilul a fost evaluat la data de 20.05.2005 la valoarea de piață de 29.000 euro, echivalent a 1.144.000.000 lei, de evaluatorul Băncii Transilvania.

– Cesiunea soldului conturilor deschise de societate la Banca Transilvania.;

– Total garanții: 94.000 EURO reprezentând 280.84% raportat la valoarea creditului;

– Bunurile sunt asigurate la o societate de asigurări agreată de Banca Transilvania S.A., astfel: BT ASIGURĂRI SA.;

– Garantul/garanții se obligă solidar la rambursarea întregii creanțe (principal, dobânzi, dobânzi penalizatoare, comisioane și orice alte cheltuieli efectuate în derularea contractului de credit și acesoriilor acestuia) renunțând expres la beneficiul de discuțiune și diviziune prevăzut de articolul 1662 Cod civil;

– Debitorul/garantul/giranții se angajează să cesioneze în favoarea băncii orice drepturi reprezentând eventuale despăgubiri privind bunurile aduse în garanție, sumele respective putând fi încasate de bancă, pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului de credit și acesoriilor acestuia, respectiv pentru orice drepturi decurgând din acesta;

– În cazul contractelor de garanție care au ca obiect bunuri proprietate comună a soților, acestea vor fi semnate și de ambii soțI;

– În situația în care în urma verificărilor efectuate de Creditor se constată că bunul adus în garanție a pierit sau s-a depreciat fizic ori economic și prin aceasta creditul rămas în sold nu este suficient acoperit cu garanții, împrumutatul se obligă să constituie noi garanții în caz contrar se vor aplica prevederile articolului 6 din prezentul Contract;

5. Cazuri de Culpă:

Oricare din următoarele va constitui un „Caz de Culpă”:

– Clientul nu plătește la scadență sumele datorate conform contractului de credit și acesoriilor acestuia, sau nu plătește la scadență orice alte sume avute în vedere de Documentele de Finanțare;

– Clientul nu folosește sumele trase din Credit pentru efectuarea plăților în conformitate cu destinația Creditului;

– Clientul încalcă în vreun fel o prevedere a unuia dintre Documentele de Finanțare;

o declarație sau garanție a Clientului dată sau constituită conform unuia dintre Documentele de Finanțare este sau se dovedește a fi neadevărată sau incorectă față de momentul la care se constituie sau ar fi trebuit să se constituie;

– Oricare din garanțiile constituite potrivit articolul 4 va deveni, în opinia Băncii, nesatisfăcătoare pentru a acoperi sumele datorate sau care ar putea fi datorate conform Documentelor de Finanțare sau va înceta să existe;

– O obligație financiară a Clientului față de terți nu este plătită la scadență, sau devine plătibilă sau poate deveni plătibilă înainte de scadență;

– Clientul începe negocieri cu creditorii în scopul reeșalonării unor obligații financiare, sau încetează plata datoriilor;

– Se înaintează o cerere, se adoptă o hotărâre sau este declanșată procedura de lichidare sau reorganizare judiciară a Clientului sau este emisă o notificare prin care este convocată o adunare cu scopul adoptării unei astfel de hotărâri, sau Clientul își schimbă, își încetează sau este pe punctul de a-și înceta activitatea sau o parte importantă a acesteia;

– Un creditor ia în posesie vreunul dintre activele Clientului sau asupra unora dintre activele sale se aplică o procedură de executare silită, un sechestru sau altă procedură legală;

– Se inițiază împotriva Clientului orice procedură administrativă, judiciară sau arbitrală care ar putea avea un efect negativ asupra afacerilor Clientului sau asupra capacității sale de a-și îndeplini obligațiile asumate prin oricare dintre Documentele de Finanțare;

– Apare o schimbare fără acordul Băncii în structura acționariatului Clientului de natură să afecteze controlul direct sau indirect (indiferent dacă se referă la deținerea drepturilor de vot, la contract sau la orice altceva), sau se adoptă o hotărâre referitoare la reorganizarea, fuziunea sau divizarea acestuia;

– Un drept al Băncii conferit de un Document de Finanțare încetează să mai fie în vigoare și să mai producă efecte sau încetează să mai fie aplicabil sau devine lipsit de valabilitate și de posibilitatea de a mai putea fi pus în executare, ori este contestat;

– Apare un eveniment care, în opinia Băncii, poate avea un efect negativ important asupra situației financiare, de afaceri, asupra activelor sau activității Clientului sau asupra capacității acestuia de a-și îndeplini în mod corespunzător obligațiile conform Documentelor de Finanțare;

6. Drepturile Băncii în situația apariției unui Caz de Culpă:

În orice moment după apariția unui Caz de Culpă, Banca poate, printr-o notificare scrisă dată Clientului, de drept deplin și fără îndeplinirea vreunei formalități judiciare sau extrajudiciare:

– Să acorde Clientului o perioadă pentru remedierea situației sau situațiilor care au constituit Cazul de Culpă („Perioada de Remediere”) și, în cazul în care o astfel de remediere nu are loc într-o manieră satisfăcătoare pentru Bancă în interiorul Perioadei de Remediere, să declare Creditul exigibil imediat sau la o anumită dată stabilită de Bancă (moment în care sumele utilizate din Credit devin plătibile anticipat împreună cu dobânda acumulată la zi și cu orice alte sume datorate de Client la acel moment conform Documentelor de Finanțare). Existența și durata Perioadei de Remediere vor fi stabilite la discreția Băncii și vor fi comunicate Clientului prin notificare;

– Să declare că orice parte neutilizată din Credit este anulată sau să reducă suma maximă a Creditului, moment în care această parte va fi anulată iar obligațiile Băncii vor înceta în totalitate sau proporțional cu reducerea sumei;

– Să inițieze măsuri de executare silită împotriva Clientului;

– Să își exercite toate sau oricare din drepturile sale conform oricăruia dintre Documentele de Garanție și Documentele de Finanțare;

– De la momentul declarării scadenței anticipate și până la plata efectivă, sumele datorate în temeiul Documentelor de Finanțare vor purta dobânzi majorate potrivit articolului 9 de mai jos;

7. Declarații ale Clientului:

Clientul declară și garantează următoarele:

– Este înființat și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile în vigoare, are capacitatea juridică de a împrumuta și de a da garanții, și a obținut toate aprobările necesare perfectării valabile a Documentelor de Finanțare;

– Documentele predate Băncii sunt originale sau copii după originale, nu au fost modificate prin acte ulterioare și reflectă întocmai realitatea la momentul predării lor, precum și că, de la data predării, nu au intervenit situații de fapt care să influențeze negativ activitatea sa economică sau financiară;

– Nu au fost inițiate nici un fel de proceduri judiciare, extrajudiciare sau administrative împotriva sa sau a proprietății sale și, după cunostința sa, nici nu este amenințat cu începerea unor astfel de proceduri de către vreo persoană de drept public sau privat, care proceduri ar putea avea efecte adverse semnificative asupra afacerilor Clientului, situației sale financiare sau capacității de a-și îndeplini obligațiile asumate prin Documentele de Finanțare;

– Toate rapoartele și declarațiile de impunere prevăzute de lege au fost depuse în mod corespunzător și au fost plătite toate impozitele, taxele, sarcinile și alte obligații bănești în sarcina Clientului ajunse la scadență;

– Nu a contractat credite și nu a emis garanții sau alte angajamente pentru sume datorate de terți; de asemenea, nu există Sarcini de orice natură asupra nici unuia dintre activele sau veniturile sale și nu există vreun contract sau altă înțelegere, sub condiție sau nu, referitoare la constituirea de către Client a oricărei astfel de Sarcini;

– Semnarea de către Client a Documentelor de Finanțare și executarea obligațiilor asumate prin acestea, nu încalcă sau nu intră în conflict cu alte obligații asumate de Client prin acte încheiate cu terții;

– Nu există documente sau stări de fapt, altele decât cele la care se face referire în prezentul contract, care să nu fi fost dezvăluite Băncii și care ar fi putut sau ar putea avea efecte semnificative în privința deciziei Băncii de acordare sau de menținere a Creditului;

– Declarațiile din acest articol: (i) nu se vor aplica actelor sau faptelor juridice aduse la cunoștința Băncii și acceptate de aceasta și (ii) vor rămâne valabile oricând pe toată durata Creditului și în special vor fi considerate a fi menținute de Client la data utilizării sau a fiecărei utilizări, în legătură cu situația existentă la momentul respectiv, până la momentul rambursării tuturor sumelor datorate sau care ar putea deveni datorate Băncii în temeiul contractului de credit și acesoriilor acestuia;

8. Obligații ale Clientului:

Clientul va avea următoarele obligații:

1) Să pună la dispoziția Băncii următoarele informații:

– Informații financiare după cum urmează: balanța de verificare contabilă, în termen de 5 zile de la încheierea unei luni calendaristice, bilanț contabil, în forma în care a fost depus la autoritățile fiscale, în termen de 5 zile de la depunere, precum și situații financiare intermediare, în termen de o lună de la mijlocul și sfârșitul anului fiscal;

– Orice alte informații solicitate de Bancă în legătură cu activitatea sau situația juridică, financiară, comercială sau de altă natură a Clientului, în termen de 5 zile de la data primirii solicitării scrise din partea Băncii;

2) Să notifice Banca în scris cu privire la orice împrejurare de natură economică sau juridică ce ar modifica starea de drept sau de fapt existentă la momentul semnării contractului de credit și acesoriilor acestuia, imediat după apariția acesteia, incluzând, fără limitare:

– Orice propunere de modificare a actului constitutiv al Clientului sau de divizare, fuziune sau altă procedură de restructurare organizatorică, inițierea unei proceduri de reorganizare, de dizolvare sau lichidare, sau participarea la capitalul social al altor societăți comerciale cu sume care depășesc 10% din Suma Creditului (indiferent dacă o astfel de participare se realizează printr-o singură operațiune sau prin operațiuni concomitente sau succesive);

– Orice modificare a obiectului sau naturii activităților comerciale desfășurate;

– Orice proceduri administrative, judiciare sau arbitrale inițiate împotriva Clientului sau iminente;

– Orice Caz de Culpă;

3) Să notifice de îndată Creditorul cu privire la orice modificare în structura garanțiilor de natură să diminueze valoarea sub necesarul de garanții și să propună noi garanții;

4) Să permită și să faciliteze examinarea activității, documentelor sau arhivelor Clientului de către Bancă sau împuterniciții săi;

5) Să nu garanteze pe perioada derulării creditului terțe persoane și să nu acorde împrumuturi sau alte forme de credit, fără aprobarea prealabilă a Băncii (cu excepția creditului comercial obișnuit în cadrul desfășurării activității);

6) Să solicite aprobarea Băncii în legătură cu orice intenție de a contracta împrumuturi din orice surse;

7) Să deruleze prin conturile deschise la Bancă întreaga sa cifră de afaceri;

8) Să notifice Banca în legătură cu deschiderea de conturi la alte societăți bancare sau la unități ale trezoreriei;

9) Să nu constituie nici o Sarcină asupra nici unuia dintre activele sale, cu excepția celor expres aprobate de Bancă și în cursul oricărui an fiscal, să nu înstrăineze sau să dispună în alt mod (altfel decât în cursul normal al derulării activității comerciale) de active având o valoare de piață mai mare de 20 % din suma Creditului;

10) Să nu plătească sau distribuie dividende și să nu ramburseze împrumuturi ale acționarilor și / sau asociaților fără aprobarea Băncii;

11) Plățile din credit pentru fiecare obiect al proiectului se vor face pe baza documentelor de plată prezentate la bancă, 80% din credit, 20% din surse proprii pentru fiecare document;

9. Rata majorată:

– Orice sumă care nu este plătită la scadență (fără deosebire, după cum scadența este cea specificată în contract sau rezultă din declararea anticipată a scadenței sau în alt mod), indiferent dacă aceasta reprezintă suma principală, dobândă, comisioane, costuri sau speze conform Documentelor de finanțare, va atrage plata de dobânzi majorate, pentru perioada începând cu data scadenței și până la data plății integrale, fără ca aplicarea unor asemenea dobânzi majorate să prejudicieze alte drepturi sau remedii conferite Băncii în temeiul Documentelor de Finanțare, Condițiilor Generale de Afaceri ale Băncii și legislației aplicabile;

– Dacă pe perioada utilizării creditului apar întârzieri de plată a dobânzii, Banca va percepe o dobândă penalizatoare de 15% pe an , indexabilă. Majorarea se aplică începând cu ziua scadenței;

10. Costuri, cheltuieli și despăgubiri:

– Clientul va plăti Băncii, la solicitarea acesteia, toate costurile și cheltuielile înregistrate sau efectuate de către Bancă în legătură cu tranzacțiile prevăzute în Documentele de Finanțare, incluzând, fără a se limita la cheltuieli de evaluare, consultanță, traducere, administrare, cheltuieli judiciare, cheltuieli de executare silită etc. Această obligație a Clientului va deveni scadentă în 5 zile de la data primirii din partea Băncii a solicitării scrise de rambursare;

– De asemenea, Clientul va rambursa Băncii în aceleași condiții descrise la paragraful de mai sus orice cheltuială sau pierdere suferită de Bancă datorită neândeplinirii de către Client a oricăreia din obligațiile ce îi revin potrivit Documentelor de Finanțare;

11. Schimbări în circumstanțe:

– Dacă, urmare a unor schimbări de ordin legislativ (inclusiv acte ale unor autorități de reglementare sau judiciare) sau a unor schimbări în condițiile de piață, rezultă impunerea unui cost asupra Băncii sau mărirea costurilor Băncii în legătură cu derularea Documentelor de Finanțare sau orice pierdere sau diminuare a sumei oricărei plăți către Bancă, atunci Clientul va plăti Băncii, în termen de 5 zile de la primirea solicitării acesteia, sumele astfel solicitate, reprezentând compensarea Băncii pentru costul sau pierderea respectivă;

– Dacă Banca notifică Clientul că menținerea sau producerea de efecte a obligațiilor sale în baza contractului de credit și acesoriilor acestuia a devenit sau, cu începere de la o anumită dată, va deveni ilegală sau contrară sau necorespunzătoare cerințelor legale sau cerințelor oricărei autorități bancare sau de alt fel, acest contract va fi imediat anulat și Clientul va plăti imediat (sau la orice dată specificată de către Bancă) toate sumele datorate în baza acestuia iar Banca nu va avea nici o obligație sau răspundere față de Client sau față de orice terță parte, ca urmare a acestei situații;

12. Compensarea:

– Clientul autorizează Banca prin prezență să compenseze orice sumă datorată Băncii în conformitate cu documentele de finanțare, cu fondurile disponibile în orice cont curent și/sau de depozit, indiferent de valuta în care sunt disponibile și/sau indiferent de scadența depozitului(elor). În cazul în care compensarea sumelor datorate va necesita schimbarea unei anumite valute în alta, o astfel de schimbare se va efectua la cursul de schimb aplicat de Bancă la acea dată. Clientul va fi înștiințat de către Bancă după efectuarea compensării;

13. Moneda plăților și imputația plății:

13.1. Orice plată datorată de către Client Băncii va fi efectuată în moneda/monedele în care a fost utilizat Creditul, potrivit articolului 2.1. În cazul în care, din orice motiv, inclusiv urmare a executării silite, Banca va încasa astfel de plăți în altă monedă, Clientul va despăgubi Banca pentru toate pierderile acesteia apărute ca urmare a unor diferențe între suma datorată de Client în moneda respectivă și cea pe care Banca o încasează efectiv, după efectuarea schimbului sumelor astfel încasate în altă monedă;

13.2. Orice sume încasate de la Client în temeiul Documentelor de Finanțare (inclusiv în cadrul unei proceduri de executare silită) vor fi utilizate, dacă Banca nu decide altfel, pentru acoperirea datoriilor Clientului în următoarea ordine: (i) cheltuieli cu procedurile de executare silită, (ii) dobânzi majorate, (iii) taxe, costuri, cheltuieli și comisioane ale Băncii, (iv) dobânzi și (v) suma utilizată din Credit;

14. Notificări:

14.1. Toate notificările, cererile sau comunicările (generic denumite corespondență), în legătură cu Documentele de Finanțare vor fi făcute în scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, sau transmise prin curier sau prin fax, la adresa sau la numerele prevăzute în preambulul contractului de credit și acesoriilor acestuia sau la orice adresă sau numere de fax comunicate ulterior. Corespondența va fi considerată primită la data semnării de primire de către destinatar sau, în cazul transmisiunilor prin fax, la data generării de către aparatul fax a raportului de transmisiune. Orice corespondență primită într-o zi nelucrătoare, sau după ora 17.00 într-o zi lucrătoare, va fi considerată primită în ziua lucrătoare următoare;

14.2. Notificarea Clientului în privința schimbărilor aplicate de Bancă la Rata de Bază sau la nivelul comisioanelor se va face în maniera arătată mai sus. În cazul în care Clientul nu acceptă modificările propuse, acesta trebuie să comunice acest lucru Băncii în termen de 5 zile de la primirea notificării și să ramburseze în întregime Creditul în termen de 15 zile de la data comunicării neacceptării condițiilor Băncii. În cazul în care Clientul nu transmite Băncii dezacordul său cu propunerile Băncii în termenul arătat mai sus, se va prezuma în mod absolut acceptarea de către Client a schimbărilor propuse de Bancă;

14.3. Clientul este de acord ca o astfel de notificare în privința Ratei de Bază să aibă loc doar în cazul în care fluctuația totală a acesteia atinge 0,25 % pe an pentru utilizările în valută sau 5 % pe an pentru cele în lei. În celelalte cazuri, Clientul este de acord ca Banca să aplice Rata de Bază modificată fără consultarea sa prealabilă.

Prin fluctuație totală se înțelege diferența dintre valoarea curentă a Ratei de Bază și ultima valoare anterior comunicată și acceptată sau prezumată a fi acceptată conform aliniatului 2;

15. Legea aplicabilă și soluționarea litigiilor:

– Prezentul contract este guvernat de legea română și orice dispute apărute în derularea sa vor fi diferite spre judecarea instanțelor competente de la locul încheierii contractului. Părțile convin că în caz de litigiu evidentele operative ale Băncii asupra sumelor datorate acesteia cu orice titlu de către Client vor constitui proba absolută în această privință, cu excepția cazurilor de eroare evidentă;

16. Alte clauze:

16.1. Forța majoră suspendă obligațiile părții afectate pe întreaga durată a existenței cauzei de forță majoră. Se va considera a fi forță majoră orice eveniment imprevizibil și incontrolabil de către părți, care face imposibilă executarea obligațiilor asumate de acestea, incluzând, fără a limita, război, dezastre naturale, tulburări sociale, revoluții, embargou, disfuncționalități ale pieței financiare, schimbări în legislație sau în modul de interpretare al acesteia etc. În cazul apariției unor cazuri de forță majoră ale căror efecte durează mai mult de 15 zile, Banca poate să aleagă să declare Creditul scadent și să solicite plata tuturor sumelor datorate sau care ar putea fi datorate acesteia;

16.2. Prezentul Contract constituie titlu executoriu;

16.3. Banca nu va fi considerată răspunzătoare pentru pierderi sau prejudicii de orice natură suportate direct sau indirect de către Client, ca urmare a neîndeplinirii obligației de a pune la dispoziție fonduri, din rațiuni ce nu pot fi controlate de Bancă sau ca urmare a unei erori sau întârzieri în instrucțiunile date de Client;

16.4. Omisiunea, în tot sau în parte, precum și orice întârziere din partea Băncii de a exercita orice drepturi sau a beneficia de orice remedii în temeiul acestui contract, nu va reprezenta o renunțare la acestea și în nici un caz nu se va prezuma acceptul tacit al Băncii la orice rescadențare sau iertare de la plata unor sume datorate acesteia, cu excepția cazurilor în care se încheie în acest sens un act adițional la prezentul contract;

16.5. Clientul nu poate cesiona sau transmite nici un drept sau obligație rezultând din Documentele de Finanțare, fără acordul prealabil scris al Băncii. Banca poate cesiona oricare sau toate drepturile și beneficiile sale rezultând din Documentele de Finanțare, către orice persoană și poate divulga unui posibil cesionar (sau oricărei alte persoane cu care Banca dorește să intre în relații contractuale în legătură cu Documentele de Finanțare), informațiile pe care Banca le consideră necesare în legătură cu Clientul și cu Creditul. Banca va înștiința Clientul despre o astfel de cesionare, fără a avea însă nevoie de acordul acestuia. Indiferent de statutul juridic al cesionarului, prezentul contract și Documentele de Garanție își vor păstra caracterul de titlu executoriu;

16.6. În cazul în care o obligație de plată sau de altă natură devine scadentă într-o zi nelucrătoare, scadența va fi considerată a fi în ziua lucrătoare anterioară acesteia. Referirea la termenele exprimate în zile în prezentul contract va avea în vedere, dacă nu se precizează altfel, zilele în care băncile comerciale din România sunt deschise pentru lucrul cu publicul;

16.7. Prevederile contractului de credit și acesoriilor acestuia se vor completa cu prevederile Condițiilor Generale de Afaceri ale Băncii, al căror conținut Clientul declară că și l-a însușit și îl acceptă. În cazul oricărei neconcordanțe între Condițiile Generale de Afaceri ale Băncii și prezentul contract, prevederile contractului vor prevala;

16.8. Orice modificări ale contractului de credit și acesoriilor acestuia se vor efectua numai în scris.

Anexa 1 face parte integrantă din contract.

Acest contract s-a încheiat la București la data de ……….. în 6 exemplare originale, în limba română, unul pentru Bancă , unul pentru Client și patru pentru Garanți.

Pentru și în numele Băncii

BANCA TRANSILVANIA S.A.

SUCURSALA LIPSCANI

Director adjunct,

Pentru și în numele Clientului

Șef Serviciu Operațiuni,

SC X Mond S.R.L.

Prin,

Andrei Popescu

Consiler Juridic,

Administrator Credite ,

Subscrișii Garanți declarăm sub semnătură că am luat cunoștință de conținutul contractului de credit și acesoriilor acestuia.

Pentru și în numele clientului

Garantul 1

Andrei Popescu

Garantul 2

Andreea Popescu

Garantul 3

Mihai Georgescu

Garantul 4

Mihaela Georgescu

CONTRACT DE GARANȚIE REALĂ MOBILIARĂ ASUPRA SOLDULUI CONTULUI DESCHIS LA CREDITOR

Nr.___/CES/01/_____ anexa 3

1. PĂRȚILE CONTRACTANTE:

1.1. BANCA TRANSILVANIA S.A. în calitate de Creditor și

1.2. Societatea comercială IMUND S.R.L. înregistrată la Registrul Comerțului sub numărul __________, CUI________, cu sediul în București, ___________ reprezentată prin Andrei Popescu în calitate de Administrator, domiciliat __________ București, CNP___________, Împuternicit conform Hotărârii AGA nr. 2 din data de _________ în calitate de Debitor.

2. DEFINIȚII:

Pentru scopurile contractului de credit și acesoriilor acestuia, termenii scriși cu majuscule și care nu sunt altfel definiți în cuprinsul acestuia, vor avea înțelesul de mai jos:

2.1. Cont înseamnă contul curent nr. _____________________ deschis de Debitor la Creditor, reprezintă bunul afectat Garanției;

2.2. Garanție înseamnă garanția reală mobiliară de prim rang, având ca obiect soldul creditor al Contului, constituită de Debitor în favoarea Creditorului prin prezentul contract.

3. SCOP/OBIECT/SUMA GARANTATĂ:

3.1. Prezentul contract se încheie în scopul garantării îndeplinirii obligațiilor Debitorului derivând din contractul de credit nr. 1 din data de ____ încheiat cu Creditorul (în cele ce urmează în Contractul de Credit), la scadență și în condițiile stabilite de către părți (prin „scadență” se înțelege atât data scadenței stabilită în Contractul de Credit pentru fiecare plată, cât și data scadenței stabilită de Creditor în cazul apariției unui Caz de Culpă, așa cum acesta este definit în Contractul de Credit);

3.2. Debitorul constituie în favoarea Creditorului o garanție reală mobiliară de prim rang având ca obiect soldul creditor al Contului, până la concurența datoriei Debitorului față de Creditor, decurgând din Contractul de Credit, în conformitate cu Titlul VI al Legii 99/1999, privind regimul juridic al garanțiilor reale mobiliare.

Suma garantată de prezenta Garanție este de 32.320 EURO (trei zeci și două mii trei sute două zeci euro), plus (i) dobânzile aferente; (ii)orice alte sume datorate în baza Contractului de Credit; (iii) cheltuielile care potrivit contractului de credit și acesoriilor acestuia cad în sarcina Debitorului;

3.3. Garanția constituită în temeiul acestui contract permite Debitorului să dispună liber de sumele din Cont, până la apariția unui Caz de Culpă, astfel cum este definit potrivit Contractului de Credit. De la data declarării Cazului de Culpă, Debitorul nu va mai avea dreptul să dispună de sumele din Cont, Creditorul urmând să procedeze conform prevederilor menționate la articolul 7 de mai jos.

4. DURATA:

4.1. Garanția va fi o garanție continuă și va rămâne în vigoare până la îndeplinirea integrală și exactă a tuturor obligațiilor Debitorului decurgând din Contractul de Credit și/sau prezentul contract;

5. DECLARAȚII ȘI GARANȚII:

5.1. Debitorul declară și garantează, prin prezentul contract, că, atât la data semnării acestuia cât și pe întreaga durată a existenței obligațiilor sale decurgând din Contractul de Credit:

– Este legal constituit și funcționează în conformitate cu prevederile legii române;

– Creditorul este singurul creditor în favoarea căruia a fost constituită Garanția;

– Semnarea și îndeplinirea de către el, a contractului de credit și acesoriilor acestuia nu contravine și nu intră în conflict cu nici una dintre prevederile documentelor sale de constituire, existând în acest sens aprobarea organului statutar competent;

5.2. Contul este liber de orice garanție, privilegiu sau sarcină de orice fel, alta decât cea constituită prin prezentul contract, nu face obiectul nici unui litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești sau supus arbitrajului, și nu a fost instituită și nu e în derulare nici o procedură asiguratorie sau de executare împotriva acestuia.

6. OBLIGAȚII ALE DEBITORULUI:

6.1. Debitorul se obligă, pe durata existenței prezentei Garanții, să păstreze în ființă Contul și să dispună de sumele care constituie soldul creditor al Contului cu respectarea condițiilor contractului de credit și acesoriilor acestuia.

Debitorul va direcționa în Cont 100% din încasările rezultate din activitatea sa comercială;

6.2. Debitorul nu va constitui și nu va înregistra o altă garanție cu privire la Cont decât cu acordul expres în scris al Creditorului;

6.3. Debitorul va suporta toate cheltuielile legate de constituirea, înregistrarea, modificarea, anularea prezentei Garanții la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, în acest sens autorizând Creditorul să îi debiteze în mod automat contul (conturile) deschis (e) la aceasta cu sumele respective;

6.4. Debitorul recunoaște că încălcarea oricăreia dintre obligațiile sale menționate mai sus constituie un motiv obiectiv pentru Creditor să considere că bunul afectat Garanției a fost sau este pe cale de a fi pus în pericol, ori perspectiva plății sumelor garantate prin prezentul contract a fost sau este pe cale de a fi împiedicată;

7. EXECUTAREA GARANȚIEI:

7.1. În situația apariției unui Caz de Culpă, (așa cum este definit în Contractul de Credit), Creditorul are dreptul, fără a fi necesară vreo autorizație sau notificarea prealabilă a Debitorului și fără îndeplinirea oricăror altor formalități judiciare sau extrajudiciare:

7.1.1. Să declare ca fiind scadente imediat și plătibile la cerere toate sumele datorate în temeiul Contractului de Credit;

7.1.2. Să inițieze procedura de executare a Garanției, la alegerea sa, fie potrivit prevederilor Codului de procedură civilă, fie potrivit prevederilor din Titlul VI al Legii 99/1999;

7.2. În cazul executării Garanției potrivit prevederilor din Titlul VI al Legii 99/1999, Creditorul va putea să-și satisfacă creanța cu bunul afectat Garanției, respectiv cu sumele care constituie din timp în timp soldul creditor al Contului, debitând în acest scop Contul, fără a fi necesară notificarea prealabilă a Debitorului sau îndeplinirea oricăror altor formalități judiciare sau extrajudiciare;

8. DISPOZIȚII FINALE:

8.1. Prezentul contract reprezintă titlu executoriu. Părțile convin că orice documente justificative ale sumelor și cheltuielilor prevăzute la articolul 3.3, inclusiv, dar fără a se limita la facturi, extrase de cont furnizate de către Creditor, constituie parte integrantă a contractului de credit și acesoriilor acestuia;

8.2. Prezentul contract este guvernat de legea română. Părțile convin că orice dispută decurgând din sau în legătură cu acest contract să fie soluționată de instanța de judecată de la locul încheierii contractului;

8.3. Orice referire făcută în prezentul contract la Contractul de Credit va include și orice amendamente la acesta, cu excepția amendamentelor constând în mărirea sumei facilității, caz în care se va încheia un contract de garanție suplimentară la cererea Creditorului;

Termenul „zile” folosit în cuprinsul contractului de credit și acesoriilor acestuia înseamnă zile lucrătoare.

Acest contract s-a încheiat la Banca Transilvania – Sucursală, în 2 exemplare originale, în limba română, unul pentru Bancă și unul pentru Client.

Pentru și în numele Băncii Pentru și în numele Clientului,

BANCA TRANSILVANIA S.A. S.C IMUND S.R.L

prin,

Popescu Andrei,

Director Adjunct, Administrator

Șef Serviciu Operațiuni,

Avizat, Consilier Juridic

Întocmit, Administrator Credite

TERMENI ȘI CONDIȚII DE ACORDARE

La Contractul de Credit nr. _______ anexa 4

Încheiat la data de 14.06.2005, între:

1 Banca Transilvania S.A. și

Pentru și în numele Băncii

BANCA TRANSILVANIA S.A.

Director adjunct,

Pentru și în numele Clientului

Șef Serviciu Operațiuni,

S.C. IMUND S.R.L.

Prin,

Andrei Popescu

Consiler Juridic,

Administrator Credite ,

Subscrișii Garanți declarăm sub semnătură că am luat cunoștință de conținutul contractului de credit și acesoriilor acestuia.

Pentru și în numele clientului

Garantul 1

Andrei Popescu

Garantul 2

Andreea Popescu

Garantul 3

Mihai Georgescu

Garantul 4

Mihaela Georgescu

Concluzii și propuneri

Această lucrare cuprinde prezentarea creditelelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii care reprezintă un segment în dezvoltarea economiei țării noastre.

Am ales ca studiu de caz creditele Băncii Transilvania datorită faptului că este una dintre puținele rămase pe piață cu capital românesc.

Ca studiu de caz am prezentat un credit acordat unei societăți comerciale care a contractat un credit prin bancă finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare care reprezintă din 2001 acționarul semnificativ al băncii, deținând 15% din capitalul acesteia.

Banca și-a orientat la început activitatea spre sectorul IMM dar datorită cererii pieței a început să se dedice și segmentului retail.

O prioritate a activității sale este perfecționarea continuă a produselor și a serviciilor astfel încât calitatea să fie cea care face diferența.

Obiectivul strategic al băncii este acela de a deveni prima opțiune pentru IMM-urile din România prin lansarea periodică, o dată la 3 luni, a unui produs nou, inovator, dedicat acestui segment în creștere.

Până în prezent, peste 25000 de IMM-uri au accesat una din posibilitățile de finanțare sau un credit oferit de bancă.

Guvernul României recunoaște importanța sectorului IMM ca bază pentru dezvoltarea economiei moderne, dinamice.

IMM-urile au abilitatea de a răspunde în mod flexibil pe piețe puternic competitive și să se adapteze rapid la schimbările structurale și ciclice ale economiei globale.

Evoluțiile recente indică o dezvoltare a acestui sector precum și unele mutații structurale. Astfel, aportul sectorului IMM în PIB a ajuns în anul 2004 la 60%, ponderea IMM-urilor în totalul forței de muncă angajate a reprezentat 54%, iar valoarea exporturilor a fost de 24,4% din total. Este important de subliniat faptul că numărul de întreprinderi din categoria întreprinderi mici a descrescut continuu în ultima perioadă, în timp ce numărul de întreprinderi mijlocii active din punct de vedere economic a crescut. Această evoluție indică maturizarea sectorului IMM din România. De asemenea, implicarea unui număr tot mai mare de IMM-uri în activități de producție arată că sectorul IMM în ansamblu a ajuns într-o nouă fază de dezvoltare.

În pofida eforturilor de sprijin pentru IMM și a progreselor înregistrate în implementarea în România a Cartei Europene pentru Întreprinderile Mici, există încă dificultăți cu care se confruntă IMM-urile din România în ceea ce privește resursele limitate de care dispun în condițiile necesității de adaptare rapidă la schimbările ciclice și structurale ale economiei globale. Deschiderea piețelor va provoca noi presiuni concurențiale asupra întreprinderilor, mai ales în sectoarele industriale tradiționale, iar IMM-urile, cu precădere, vor fi expuse numeroaselor schimbări ale mediului de afaceri.

În cadrul obiectivelor strategice de dezvoltare pentru IMM-uri și cooperație în perioada 2007-2013 se impun mai multe măsuri:

1. creșterea competitivității internaționale a IMM-urilor prin sprijinirea investițiilor pentru modernizare, dezvoltarea activităților inovative proprii precum și alinierea produselor și serviciilor la cerințele de calitate impuse de Uniunea Europeană;

2. dezvoltarea infrastructurii de afaceri, prin dezvoltarea unui mediu de afaceri adecvat pentru integrarea în circuitul economic al tuturor zonelor geografice și crearea premiselor pentru promovarea investițiilor de succes;

3. dezvoltarea serviciilor înalt calificate de consultanță pentru IMM-uri și orientarea acestora către piață, ca o premisă a conectării antreprenoriatului la competitivitate și creștere economică;

4. facilitarea accesului la finanțare prin promovarea unor instrumente financiare adecvate nevoilor IMM-urilor, iar în acest sens, se va urmări:

– întărirea cadrului instituțional, legislativ și politic pentru a susține introducerea și dezvoltarea instrumentelor financiare inovative la nivel național și local;

– creșterea capacității instituționale și a resurselor umane în rândul instituțiilor de micro-creditare și a instituțiilor intermediare de micro-finanțare;

– lansarea unei campanii de conștientizare a IMM-urilor și a factorilor de decizie în ceea ce privește pachetul de instrumente financiare inovative;

– lansarea unei scheme de asistență tehnică destinată IMM-urilor nou înființate și micro-întreprinderilor, pentru a le asista, în scopul întocmirii unor cereri de creditare și a documentației necesare;

– stabilirea unei scheme de micro-creditare pentru IMM-urile nou înființate și mai ales pentru micro-întreprinderi.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE