Finantarea din Fonduri Europene a Fermei de Semi Subzistenta a Pf Purdel Nicu, Comuna Podgoria, Judetul Buzau

CUPRINS

Introducere …………………………………………………………….……….…… 5

Capitolul I ……………………………………………………………………..….… 6

Indicatorii de analiză a eficienței proiectelor finanțate din fondurile UE

Aspecte conceptuale…………………………………………………….……. 6

1.2 Studiul de fezabilitate…………………………………………………….……8

1.3 Analiza cost-beneficiu …………………………………………………………………………. 12

Capitolul II………………………………………………………………………… 20

Surse de finanțare ale UE destinate țărilor membre

2.1 Liniile de finanțare………………………………………………………….….. 20

2.2 PNDR și axele prioritare………………………………………………….…..… 25

2.3 Măsura 141 -“Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență”………..…… 30

Capitolul III………………………………………………………………….……. 32

Studiu de caz: Finanțarea din fonduri europene a “ Fermei de semi-subzistență a PF Purdel Nicu, Comuna Podgoria, județul Buzau”

Concluzii …………………………………………………………………….….… 42

Bibliografie………………………………………………………………………… 44

Anexe……………………………………………………………………….………. 46

INTRODUCERE

În contextual actual, în care băncile acordă foarte greu credite pentru finanțare, credite care cresc semnificativ valoarea datoriilor, fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene reprezintă un real ajutor pentru firmele romanești. În această perioadă de criză, când multe societăți se închid, cele care ramân pe piață și reusesc să se retehnologizeze, să devină moderne și foarte eficiente prin investiții noi, vor fi cele care vor caștiga piața ramasă liberă și se vor extinde foarte mult și în afara granițelor țării. Accesând aceste fonduri nerambursabile se poate ajunge la deținerea unei investiții noi pentru care s-ar plati între 30% și 50% din valoare, uneori finanțarea fiind chiar totală (100%). Accesarea fondurilor europene, pe lângă oportunitățile evidente de dezvoltare oferite, presupune și o serie de provocări cu care ne confruntăm în procesul de implementare al proiectelor de finanțare. Acestea  pot deveni amenințări reale dacă nu sunt corect identificate, pregătite și gestionate. Procedurile de implementare și gestionare ale acestor tipuri de proiecte sunt complexe și necesită cunoștințe multidisciplinare, precum și o rigoare deosebită.

Având în vedere nevoia tot mai mare de fonduri de finanțare pentru activitățile antreprenoriale, apreciem că tema prezentei lucrări, respectiv “EVALUAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII FINANȚATE DIN FONDURI EUROPENE”, este de mare actualitate. Pentru realizarea obiectivului propus, lucrarea de disertație este structurată în 3 capitole astfel:

În capitolul 1 am prezentat câteva aspecte conceptuale referitoare la , proiectul de investiții, la studiul de fezabilitate și am descris Analiza Cost Beneficiu ca metodă de evaluare a proiectelor finanțate din Fonduri Europene.

În capitolul 2 sunt date despre cele cinci Fonduri Europene, cu descrierea pe scurt a Perioadelor de programare 2007-2013 și 2014-2020 cu evidențierea Măsurii 141 _” Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență”,

În ultimul capitol, am detaliat planul de afaceri al proiectului “ Ferma de semisubzistența a PF Purdel Nicu”, pașii pe care acesta i-a urmat pentru depunerea Proiectului pentru finanțare, precum și evaluarea proiectului.

În vederea realizării acestei lucrări s-au consultat diverse lucrări de specialitate ale unor autori români și străini, precum Ghidul Solicitantului Masura 141 update ianuarie 2015, Iacovoiu Viorela – “Note de curs”, Blackwell E. – How to prepare a business plan. Londra, Kogan Page, 2002. Deasemenea au fost preluate date și informații publicate pe site-urile oficiale ale Uniunii Europene http://europa.eu/index_ro.htm , ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale www.madr.ro, precum și de pe portalul surselor de finanțare www.finantare.ro .

CAPITOLUL I

INDICATORII DE ANALIZĂ A EFICIENȚEI PROIECTELOR FINANȚATE DIN FONDURILE UE

1 . 1. Aspecte conceptuale

Investiția este o plasare de capital, respectiv o parte a veniturilor într-o acțiune (proiect sau operație) pentru a crea un spor de avuție, atât la nivelul individului cât și al firmelor și societății.

Există un decalaj de timp între momentul investirii și cel al obținerii rezultatelor și veniturilor scontate. Întrucât investițiile reprezintă o cheltuială efectuată în prezent, certă, în scopul obținerii unor efecte viitoare, adesea incerte, comportă un risc datorat atât unor cauze obiective cât și subiective, ca de exemplu:

eroarea în analiza oportunităților de investiții;

mijloacele de estimare a datelor referitoare la proiect;

evaluarea incorectă a fenomenelor economice implicate în funcționarea obiectivului (de exemplu: prognoza cererii de produse; estimarea costurilor de producție etc.);

amploarea proiectului în raport cu activitatea de ansamblu a inițiatorului;

modificările imprevizibile ale mediului economic, în general, și ale sectorului în care se realizează investiția în special. Tocmai de aceea, pentru a produce, în timp, acumularea viitoare de capital fix, este necesară funcționarea normală a întregului sistem economic.

Sintetizând elementele de mai sus, observăm urmatoarele caracteristici ale investițiilor : conținut concret individualizat de resurse, factorul timp – efectul viitor al utilizării resurselor în prezent, eficiența, incertitudinea și riscul.

Ansamblul de investiții destinate să realizeze anumite obiective de dezvoltare bine precizate, reprezintă un proiect.

Proiectul de investiții este un ansamblu de acțiuni de investiții bazate pe o planificare sectorială, globală și coerentă, pe baza căreia o combinație de resurse umane, materiale etc. provoacă o dezvoltare economică determinată. Pentru a fi aplicat, un proiect necesită un ansamblu de mijloace prestabilite, pentru implementarea cărora trebuie efectuate activități în mod coordonat. Totul se desfășoară într-o ordine prestabilită. Asadar, un proiect de investiții este rodul inițiativei unui agent economic.

Managementul proiectelor de investiții este asemanator procesului de conducere al firmei și reprezintă totalitatea acțiunilor prin care se prevede, organizează și coordonează activitatea în scopul realizării obiectivelor, respectând criteriile de eficiență economică și utilitate socială.

În cazul proiectelor de investiții, problematica actului decizional prezintă trei elemente specifice, respectiv: riscul, datorat incertitudinii obținerii în viitor a rezultatelor așteptate; resursele, care trebuie asigurate în prezent; consumul resurselor care generează realizarea obiectivului.

Luarea deciziilor de natură economică și financiară, se bazează pe estimarea fluxurilor de venituri și cheltuieli ale proiectului pe durata de realizare și funcționare a obiectivului de investiții. Aceste elemente se regăsesc detaliate în studiile de fezabilitate.

Dacă în urma studiului de fezabilitate decizia de investiții este favorabilă, se recomandă elaborarea planului de afaceri, în ideea că unele informații și analize din primul document se încorporeaza în planul de afaceri. Realizarea planului de afaceri poate avea diferite destinații de la inițierea unei afaceri sau crearea unei societăți, la identificarea potențialilor parteneri de afaceri, sau lansarea unor produse/servicii noi, etc. Un plan de afaceri trebuie să schițeze filozofia unei organizații precum și liniile directoare după care își desfasoară activitatea, ceea ce îl obligă pe întreprinzător să cerceteze toate planurile și perspectivele pe termen lung ale companiei. După începerea unei afaceri, studiul de fezabilitate pastrează atenția managerilor asupra obiectivelor majore. Important pentru planul de afaceri este și faptul că realizează trecerea de la faza preinvestițională, la cea de implementare și exploatare. Practic, planul de afaceri se aprobă în faza preinvestiționala, se urmarește în faza de implementare și ajută la monitorizarea etapei de exploatare a obiectivului de investiții. Documentația specifică unui proiect de investiții pentru faza preinvestitională este prezentată în figura 1.

Figura 1. Relția dintre instrumentele utilizabile în pregătirea și realizarea unei investiții.

Studiul de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este o documentație tehnico-economică ce cuprinde caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai unei investiții. Realizarea unui studiu de fezabilitate presupune efectuarea unei analize complexe de marketing, comerciale, tehnice, de management și financiare a unui obiectiv de investiții, privit ca un sistem dinamic și deschis de producție și comercializare de bunuri și servicii, precum și a factorilor angajați (resurse umane, capital, resurse materiale și energetice etc.), cu menționarea aspectelor juridice definitorii, desfășurată pe un anumit orizont de timp, luând în considerare inclusiv factorii de risc și incertitudine.

Fiind un element de bază în documentația de finanțare, studiul de fezabilitate reprezintă instrumentul cu ajutorul căruia investitorul, deținătorul ideii de proiect sau analistul financiar decide dacă este fezabilă sau nu investiția respectivă și când sau cum anume să se efectueze finanțarea proiectului. Identificarea la timp a eventualelor problemelor apărute în derularea proiectului, sau a imposibilității de derulare a acestuia în perioada determinată de proiect, în rezultat economisește timp, bani și scutește problemele de mai tarziu (identificate în practică cu obstacolele imposibil de trecut).

Figura. nr. 2 – Importanța studiului de fezabilitate

Analiza și evaluarea proiectelor de investiții se realizează ținând seamă de aspectele de ordin economic, financiar și social. De aceea, se face distincția între analiza/evaluarea investițiilor din sfera sectorului public și sectorul privat, astfel:

autoritatea publică ia decizia de a susține financiar un proiect pe baza rentabilității economice. Cu alte cuvinte, se cuantifică inclusiv impactul non-financiar întrucât proiectul trebuie să aibă un impact net pozitiv la nivelul societății. Tocmai de aceea, statul (inclusiv organismele UE) finanțează cu precădere proiecte cu rentabilitatea financiară estimată mai mică decât costul capitalului;

sectorul privat finanțează numai proiecte cu rentabilitatea financiară estimată mai mare decât costul capitalului, întrucât principalul criteriu decizional îl constituie profitabilitatea proiectului.

Scopul unui studiu de fezabilitate este de a oferi o primă imagine generală asupra nivelului și structurii cererii, nivelului prețurilor și intensitatea concurenței, identificând, în același timp, problemele care ar putea împiedica succesul afacerii pe piață, pentru a stabili dacă ideea de investiții este viabilă. Astfel, studiul de fezabilitate oferă informațiile necesare atât proprietarului/inițiatorului proiectului, cât și potențialilor finanțatori ai acestuia, în vederea luării unei decizii privind finanțarea proiectului, dimensionarea și eșalonarea finanțării.

Principale obiectivele ale unui studiu de fezabilitate sunt:

identificarea consumatorilor și furnizorilor;

identificarea celui mai avantajos amplasament al afacerii;

identificarea valorii reale a proiectului;

identificarea rezultatelor așteptate pe termen lung.

Totodată, analizele realizate trebuie să arate cum este influențată dezvoltarea afacerii dacă se modifică ipotezele de bază. Astfel, în studiul de fezabilitate se face totdeauna distincție clară între informațiile certe, concrete și presupuneri. Acest instrument analitic include diferite scenarii pentru ca întreprinzătorul să poată decide dacă va continua sau nu proiectul. Dacă, în urma unui studiu de fezabilitate, întreprinzătorul decide să nu implementeze afacerea, atunci dispare și nevoia redactării unui plan de afaceri. Dacă, însă, antreprenorul decide să meargă mai departe, studiul de fezabilitate oferă baza realizării planului de afaceri.

Principalele funcții pe care le îndeplinește un studiu de fezabilitate sunt următoarele:

Funcția de evaluare a riscului;

Funcția de înțelegere a nevoilor clientului;

Funcția de fundamentare a necesității produsului/serviciului;

Funcția de identificare a punctelor slabe/forte ale produsului/serviciului;

Funcția de estimare a nivelului consumului produsului/serviciului;

Funcția de evaluare a concurenței deja existente;

Funcția de estimare a prețului de comercializare al produsului/serviciului.

Structura unui studiu de fezabilitate poate varia în anumite privințe, în funcție de reglementările specifice aplicabile, care trebuie verificate înainte de elaborarea studiului. Un studiu de fezabilitate conține elementele prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 1 – Structura studiului de fezabilitate

Din cele prezentate în tabelul anterior (tabelul 1), în esență, un studiu de fezabilitate conține următoarele elemente:

date generale;

informații generale privind proiectul;

costurile estimative ale investiției;

analiza cost-beneficiu;

sursele de finanțare a investiției;

estimări privind forța de muncă ocupată prin realizarea investiției;

principalii indicatori tehnico-economici ai investiției;

avize și acorduri de principiu;

piese desenate.

1.3 Analiza cost-beneficiu

Analiza Cost Beneficiu (ACB) este cea mai utilizată metodă în evaluarea proiectelor de investiții. Aceasta este un instrument analitic folosit pentru a estima impactul socio-economic (în termen de beneficii și costuri), referitoare la punerea în aplicare a anumitor acțiuni și / sau proiecte. Impactul trebuie să fie evaluat în raport cu obiective prestabilite și analiza se face de obicei din punctul de vedere al societății ca întreg, conceput ca sumă a tuturor persoanelor în cauză. De obicei, analiza ACB lucrează cu granițele naționale, astfel încât cuvântul "societate" se referă de obicei la suma de indivizi dintr-un stat.

REGULAMENTUL CONSILIULUI (CE) Nr. 1083/2006 prevede efectuarea ACB pentru proiectele cu o valoare totală de peste 50 milioane euro (denumite în continuare proiecte majore) (Secțiunea 2. Proiecte majore. Articolul 39 și Articolul 40). Conform cerințelor UE, termenul ACB include analiza economică și financiară a proiectului propus pentru finanțare. ACB este necesară pentru a evalua dacă un proiect care se integrează în contextul obiectivelor politicii de dezvoltare regională a UE este oportun din punct de vedere economic și necesită cofinanțare pentru a deveni fezabil din punct de vedere financiar.

ACB este utilizată pentru a determina dacă un proiect merită să fie cofinanțat, dacă are nevoie de cofinanțare și cât anume. În același timp, acest tip de analiză determină sustenabilitatea financiară a proiectului și a companiei/instituției care va primi cofinanțarea din partea fondurilor publice, dar și profitabilitatea proiectului propus pentru finanțare.

În ceea ce privește proiectele non-majore (cu valori mai mici de 50 milioane euro), CE recomandă statelor membre să dezvolte propria metodologie privind evaluarea și selecția. În prezent, în România, pentru evaluarea și selectarea acestor proiecte finanțate din FEDR și FC se folosește o Grilă de Evaluare în care se punctează diferite aspecte legate de proiect printre care și indicatorii de performanță ai proiectului care se obțin ca urmare a elaborării Analizei Cost – Beneficii.

Indicatorii de performanță utilizați în selectarea și aprobarea proiectelor de investiții sunt indicatori ce reflectă performanțele tehnice ale proiectului și indicatori ce măsoară eficiența economică a acestuia. Această a doua categorie cuprinde indicatori statici, al căror calcul este simplu, dar care au dezavantajul de a nu lua în considerare factorul timp și indicatori dinamici, ce iau în considerare factorul timp, dintre care cei mai utilizați sunt indicatorii rezultați din ACB.

Pentru a elimina subiectivismul din selecția și aprobarea proiectelor de investiții pentru finanțare, se utilizează o serie de indicatori care să demonstreze că proiectele selectate asigură cea mai bună utilizare a fondurilor:

Indicatori de performanță utilizați în selectarea / aprobarea proiectelor de investiții finanțate din FC și FEDR

1. Indicatorii rezultați din ACB, respectiv VNA, RIR, raportul B/C

Sunt indicatori dinamici, iau în considerare factorul timp prin tehnica actualizării, ce constă în aducerea sumelor la un anumit moment de timp, pentru a fi comparabile, cu ajutorul unei rate de actualizare și furnizează informații despre profitabilitatea / eficiența unei investiții. În general, acești indicatori, fundamentează decizia de a investi. Cu ajutorul lor, investitorul privat selectează cea mai bună varianta de investire a resurselor financiare de care dispune, banca acordă împrumuturi și oferă informații privitoare la capacitatea investiției de a asigura rambursarea creditului, iar organismele de evaluare / avizare / aprobare a investițiilor publice ierarhizează proiectele, pentru a stabili care dintre ele merită cel mai mult să fie finanțate atunci când fondurile sunt limitate.

– Valoarea Netă Actualizată (VNA) reprezintă valoarea actualizată a fluxului de numerar cumulat pentru o investiție (suma fluxurilor de numerar anuale actualizate pentru un proiect). Este o valoare unică, exprimată în unități monetare, care depinde de rata de actualizare utilizată. În mod obișnuit soldul fluxului de numerar în primii ani este negativ și devine pozitiv după câțiva ani. O valoare pozitivă însemnă că proiectul generează un beneficiu net și este dezirabil. Un proiect poate avea VNA pozitiv pentru o rată de actualizare mică și un VNA negativ pentru o rată de actualizare mai mare.

– Rata internă de rentabilitate (RIR) reprezintă acea rată de actualizare care aduce la zero valoarea netă actualizată a fluxurilor de costuri și beneficii ale unei investiții. Se exprimă în procente și este indicatorul eficienței relative a investiției. În general RIR trebuie să fie mai mare decât rata de actualizare pentru ca un proiect să fie dezirabil. Sunt cazuri când acest indicator nu se poate calcula (proiect numai cu fluxuri negative, de ex. un proiect de investiție pentru un drum județean, unde fluxurile financiare sunt numai negative) sau când un proiect are RIR multiple (proiecte unde veniturile se reinvestesc, cum ar fi proiect pentru un depozit ecologic de deșeuri pentru care orizontul de analiză este dat de capacitatea depozitului – de ex. 30 ani – dar din 5 în 5 ani sunt necesare investiții pentru închiderea unei celule și construcția următoarei).

– Raportul Beneficiu / Cost (B/C) se calculează ca raportul dintre suma beneficiilor actualizate și suma costurilor actualizate. Acesta este un număr, fără unitate de măsură (un raport). In cazul in care B/C este supraunitar, proiectul este corespunzător, deoarece beneficiile proiectului depășesc costurile acestuia.

2. Indicatorii analizei financiare (VFNA, RIRF și B/C financiar) sunt determinați pe baza fluxurilor financiare ale proiectului. Ei exprimă profitabilitatea proiectului. Valoarea financiară netă actualizată (VFNA) pozitiv, calculat utilizând o rată de actualizare egală cu costul mediu ponderat al capitalului, precum și rata internă de rentabilitate financiară (RIRF) mai mare decât costul capitalului utilizat în finanțarea acestuia arată un proiect profitabil financiar. Cei doi indicatori corelați, poate reprezenta un criteriu de eligibilitate pentru accesarea de fonduri în cazul investițiilor productive și al investițiilor în infrastructuri generate de venit. Astfel, proiectele profitabile au acces la finanțare de pe piața bancară și, deci, au nevoie de finanțare nerambursabilă (principiul de bază în finanțările nerambursabile: grantul nu trebuie să fie sursă de profit, finanțarea nerambursabilă acoperă numai ceea ce proiectul nu poate acoperi). Alte proiecte, cu o profitabilitate mai mică au nevoie de finanțare nerambursabilă dacă acestea se dovedesc relevante pentru programele de finanțare la care aplică/ la care se solicită finanțare.

Indicatorii profitabilității investiției (VFNA/C, RIRF/C) sunt calculați luând în considerație toate costurile de investiție ale proiectului, indiferent de sursele de finanțare. Ei arată dacă proiectul are nevoie sau nu de finanțare nerambursabilă. Valorile bune ale acestor indicatori (VFNA/C pozitiv și RIRF/C mai mare decât rata de actualizare) arată că proiectul este suficient de profitabil pentru a obține o finanțare de la o bancă, atunci când rata de actualizare reprezintă costul finanțării de pe piață bancară. În cazul proiectelor de investiții productive sau de investiții în infrastructură generatoare de venit, acești indicatori pot fi utilizați ca un criteriu de eligibilitate proiectelor de investiții.

Indicatorii profitabilității capitalului investit (VFNA/K, RIRF/K) sunt calculați considerând numai partea de capital ce revine promotorului proiectului, scăzând din valoarea investiției contribuția UE. Arată profitabilitatea proiectului în cazul în care o parte din valoarea investiției este acoperită de finanțarea nerambursabilă și presiunea asupra promotorului scade. În aceste condiții, FVNA/K aproape de zero și FRIR/K cu valori în jurul ratei de actualizare arată că proporția de finanțare nerambursabilă este cea corectă. FVNA /K negativ și FRIR /K mult mai mic decât rata de actualizare arată că proiectul are nevoie de o proporție mai mare de finanțare nerambursabilă și nu poate fi acceptat decât la proiectele ne-generatoare de venit, sau la proiectele generatoare de venit în care cheltuielile eligibile au fost determinate prin metoda diferenței de finanțat. În cazul proiectelor de investiții productive, o astfel de situație pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a proiectului. Totuși, dacă FRIR /K, deși mai mic decât rata de actualizare, este în limitele profitabilității sectorului productiv pentru care se propune investiția, proiectul poate fi acceptat. În cazul în care FVNA/K pozitiv (mare) și FRIR/K mai mare decât rata de actualizare și mai mare decât profitabilitatea medie a sectorului, putem considera fie că ACB nu a fost corect elaborată (vezi anexa 1), fie că proporția de finanțare nerambursabilă este prea mare și ar trebui ajustată. Acești indicatori pot fi utilizați ca indicatori de selecție , dar și ca indicatori pentru determinarea proporției de finanțare nerambursabilă ce se va acorda.

Indicatorii analizei economice (VENA, RIRE, raportul B/C economic) sunt determinați cu aceleași formule matematice ca și cei ai analizei financiare, dar prin aplicarea unor corecții asupra fluxurilor financiare (corecții fiscale, corecții pentru prețurile umbră și corecții pentru externalități). Ei exprimă în ce măsură proiectul este benefic pentru societate. În determinarea acestora se utilizează rata socială de actualizare. Pentru ca un proiect să fie admis la finanțare, acesta trebuie să aibă indicatorii analizei economice buni, adică VENA pozitiv, RIRE mai mare decât rata socială de actualizare și raportul B/C economic mai mare decât 1. Proiectele care nu îndeplinesc aceste condiții înseamnă că au costuri pentru societate mai mari decât beneficiile și nu pot fi finanțate din fonduri publice. Pentru proiecte private nu este necesară calcularea acestor indicatori, decât în cazul în care există un impact social sau de mediu semnificativ al proiectului. Împreună, cei 3 indicatori pot constitui un criteriu de eligibilitate pentru proiectele de investiții care nu se adresează mediului privat și care au un impact măsurabil la nivel național sau la nivelul regiunii de dezvoltare.

Fuxul de numerar net cumulat se determină prin cumularea fluxurilor financiare pe parcursul perioadei de analiză (ex. : fluxul cumulat pentru anul (n) =fluxul cumulat pentru anul (n-1) + fluxul de numerar net pentru anul (n)). Pentru primul an (primii doi ani) de implementare se determină lună de lună, apoi trimestru de trimestru pe perioada implementării și apoi an de an. Se determină pentru întreg sistemul / entitatea, în situația fără proiect (business as usual) și în situația cu proiect. Fluxul de numerar cumulat trebuie să fie pozitiv în fiecare perioadă, atât în scenariul fără proiect cât și în scenariul cu proiect, altfel arată că beneficiarul nu are capacitatea de a asigura sustenabilitatea financiară a proiectului. Acesta se recomandă a fi un criteriu de eligibilitate. În cazul proiectelor publice finanțate integral din surse bugetare (proiecte care nu generează venituri), acest criteriu se înlocuiește cu Declarația pe propria răspundere a ordonatorului de credite privind asigurarea sustenabilității financiare a proiectului, însoțită de Hotărârea organului abilitat de includere în bugetul unității (HCL, HCJ, HG etc.).

Rata îndatorării (sau capacitatea de îndatorare) este utilă în cazul proiectelor pentru sectorul privat. Se calculează ca total datorii împărțit la total active. Se determină incluzând în total datorii și valoarea contribuției promotorului la proiect. Trebuie să aibă o valoare acceptată de către cei ce acordă împrumuturi (bănci). Ne indică faptul că promotorul are capacitate de a procura sumele necesare contribuției proprii printr-un împrumut bancar. Capacitatea de îndatorare se utilizează în cazul unei instituții publice sau al unei autorități publice. Această capacitate se determină ca fiind diferența dintre rata îndatorării și pragul stabilit de lege (în prezent 30% din totalul veniturilor proprii). În situația acestor instituții, rata îndatorării se determină ca raportul dintre totalul serviciului datoriei în fiecare an și total venituri proprii în fiecare an. Se exprimă ca procent. Diferența între acesta și pragul de 30% din total venituri proprii în fiecare an trebuie să acopere serviciul datoriei pentru proiectul propus pentru finanțare (adică rata îndatorării calculată incluzând împrumutul necesar pentru proiect nu trebuie să depășească 30% pentru fiecare an din durata de rambursare a împrumutului). Și acesta poate fi un criteriu de eligibilitate.

Rata acoperirii serviciului datoriei se determină ca raportul dintre EBITDA și serviciul datoriei și se determină pentru fiecare an al perioadei de amortizare a împrumutului. EBITDA este reprezentat de veniturile nete (venituri minus costuri), înainte de dobândă, impozite, taxe, depreciere și amortizare, iar serviciul datoriei, de rata la împrumut + dobânzi + comisioane. Pentru investițiile productive ca și pentru investițiile în infrastructură generatoare de venit, indicatorul arată, în cazul în care contribuția promotorului va fi acoperită de un împrumut, că proiectul va genera suficiente venituri pentru acoperirea serviciului datoriei. Rata acoperirii serviciului datoriei uzual trebuie să fie mai mare decât 1,2 în fiecare an al perioadei de amortizare a împrumutului. Deasemeni, acesta poate fi un criteriu de eligibilitate.

Alți indicatori de performanță ce pot fi utilizați în selectarea / aprobarea proiectelor de investiții

Costul total al investiției reprezintă suma tuturor costurilor generate de un proiect de investiție, pe toată durata sa de viață, actualizate la data punerii în funcțiune. Este un indicator dinamic. Influența ratei de actualizare se analizează într-o analiză de senzitivitate. Se utilizează pentru proiecte publice, când decizia de finanțare este luată, pentru a determina varianta tehnică cu costul cel mai scăzut, sau pentru selectarea dintre proiecte alternative care conduc la atingerea acelorași obiective. Un dezavantaj al utilizării se dovedește atunci când duratele de viață nu sunt egale. În aceste situații se utilizează tehnici care să facă costurile comparabile. Este preferat proiectul care are costul cel mai scăzut pentru atingerea aceleași ținte. Se utilizează la ierarhizarea proiectelor sau la selectarea unui proiect / unei alternative de proiect prin metoda costului cel mai scăzut (least cost), în situații de obligativitate privitor la atingerea anumitor ținte în condiții de restricții bugetare.

Investiția specifică reprezintă raportul dintre valoarea totală a proiectului și capacitatea de producție, sau de furnizare a anumitor servicii. Capacitatea de producție este cea rezultată din proiect poate fi exprimată în unități fizice și / sau valorice. Indicatorul se poate adapta utilizând în locul capacității de producție, un alt indicator care arată cum contribuie proiectul la realizarea obiectivului său general. Indicatorul se poate utiliza și calcula cu formula inversă: număr de unități fizice ale unui indicator de realizare sau de impact la o mie lei/ 10.000 lei investiție (sau finanțare nerambursabilă). Poate fi utilizat în selecția unor anumite tipuri de proiecte, prin acordarea unor punctaje care să bonifice contribuția la atingerea obiectivelor DMI / AP / PO, în funcție de valoarea indicatorului la 10.000 lei investiție sau la 10.000 lei finanțare nerambursabilă. Recomandat pentru proiecte cu valori mici, din sectorul privat, pentru care analiza economică nu conduce la rezultate relevante.

Costul (prețul) unitar dinamic (DPC) se calculează prin împărțirea costului total al investiției la valoarea actualizată a producției / serviciilor oferite de proiect pe întreaga durată de viață. Se poate utiliza atunci când ieșirile proiectului sunt omogene și se pot exprima în aceeași unitate de măsură sau când există metode de echivalare a acestora. Cu cât DPC este mai mic, cu atât fondurile disponibile sunt mai bine utilizate. Se utilizează la prioritizarea proiectelor sau în analiza alternativelor.

Termenul de recuperare al investiției este un indicator static. Se determină ca fiind raportul dintre valoarea totală a investiției și profitul brut suplimentar obținut anual prin implementarea investiției. Se exprimă în număr de ani. Profitul brut suplimentar se determină prin scăderea din veniturile suplimentare estimate a fi obținute la atingerea parametrilor proiectați a costurilor suplimentare estimate a fi necesare la funcționarea investiției la parametrii proiectați. Profitul brut suplimentar mai poate fi determinat ca fiind economiile la costuri obținute prin implementarea investiției. Pentru ca o investiție să poată fi finanțată, termenul de recuperare al investiției trebuie să fie mai mic decât durata medie normată de viață a investiției, determinată ca medie ponderată, plecând de la duratele normate de funcționare prevăzute în legislație pentru fiecare din componentele proiectului (construcții, rețele, instalații, utilaje tehnologice, echipamente). Poate fi utilizat ca un criteriu de selecție pentru proiecte de reabilitare / modernizare a unor infrastructuri, în analiza alternativelor și în prioritizarea proiectelor de reabilitare / modernizare infrastructuri.

5. Durata de recuperare a investiției (Payback Period – PP) reprezintă perioada de timp, măsurată în ani, după care participanții la finanțarea unui proiect de investiții își recuperează atât investiția cât și profiturile așteptate. Durata de recuperare a investiției se va calcula pe baza fluxurilor de lichidități disponibile, actualizate cu rata de actualizare estimată pentru calculul VNA, astfel:

*se calculează fluxurile de lichidități disponibile actualizate, cumulate anual începând cu primul an al proiecției (Anul 0).

*se reține numărul de ani (i) după care fluxurile de lichidități disponibile actualizate cumulate trec de la o valoare negativă – FDACi-1, la o valoare pozitivă +FDACi .

Se calculează durata de recuperare cu formula:

Are dezavantajul că nu ia în considerare beneficiile apărute după anul I, dar poate fi utilizată în ierarhizarea proiectelor, sau în selecție dacă există o valoare de referință pentru un anumit tip de investiție. Se poate aplica numai investițiilor productive.

Potrivit Ghidului Solicitantului, indicatori de performanță ai proiectului rezultați din ACB sunt utilizați în etapa de selecție a proiectelor. Astfel, sunt avuți în vedere următorii indicatori: FRIR/C, ERIR/C, FVNA și EVNA. În funcție de valorile prezentate pentru indicatorii menționați, un proiect obține la categoria respectivă fie minimum de puncte (0)- si este respins; fie maximum de puncte (6), nu există note intermediare.

Această abordare face ca utilizarea indicatorilor de performanță ai ACB în etapa de selecție a proiectelor să fie irelevantă deoarece prin acordarea doar a unui punctaj „minim” sau „maxim” se ajunge la o decizie de tipul „DA/ NU ” (la majoritatea proiectelor indicatorii de performanță au valori peste limitele impuse prin Ghidul Solicitantului deci automat primesc nota maximă). Așadar, nu există posibilitatea de a diferenția proiectele prin prisma ACB.

Situația se complică și prin faptul că ACB este solicitată pentru toate proiectele de infrastructură socială cum ar fi școli, spitale, centre sociale, muzee, chiar și biserici pentru care beneficiile sociale sunt foarte greu de estimat iar unele dintre beneficii sunt foarte mici și singure nu ar putea justifica proiectul. Pentru astfel de proiecte, din sectorul socio-cultural, decizia de finanțare este una ce ia în considerare alte elemente decât indicatorii ACB. În aceste condiții ar trebui găsită o altă metodă de evaluare, care să poată aduce informații relevante pentru evaluator.

În cazul proiectelor de drumuri județene, în cadrul POR, la acestă perioadă au fost admise numai proiecte de reabilitări / modernizări. Acest tip de proiecte nu justifică dezvoltarea unei ACB, deoarece indicatorii financiari practic nu se pot calcula, iar reabilitarea / modernizarea acestor drumuri nu poate aduce beneficii economice suficient de mari pentru ajustifica finanțarea. În marea majoritate a proiectelor, beneficiarii au exagerat beneficiile economice, astfel încât chiar și reabilitarea unui drum de 2-4 km să condică la indicatori economici corespunzători (RIRE > 5,5%). Ori astfel de lucrări, deși necesare, nu au un impact măsurabil în economia județului sau a regiunii de dezvoltare.

O altă abordare este aceea aplicată în procesul de selecție a proiectelor în cadrul Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice. Astfel, în Grilele de Evaluare au fost incluși o serie de indicatori de performanță pentru care se acordă un punctaj ce diferă de la o axă prioritară la alta sau chiar la domenii de intervenție apropiate. Spre exemplu, la unele proiecte se verifică dacă următoarea condiție este îndeplinită 0 < FRIR(C) < 13% (POS CCE 2007-2013, Infrastructura productivă și achiziționarea de echipament și capacitățile noilor afaceri și extinderea celor existente. Uniunea Europeană a introdus condiția FRIR(C)<5% pentru a sprijini proiectele care nu pot fi finanțate de bănci din cauza profitabilității financiare scăzute, dar care sunt utile societății din punct de vedere economic. Proiectele care au profitabilitate financiară mai mare de 5% ar trebui să obțină sprijin de la bănci. În cazul menționat, limita este extinsă de la 5% la 13% fără o explicație fundamentată a limitei superioare de 13%.

În cazul proiectelor din cadrul Operațiunii 4.1.1 Echipament productiv pentru industrie pentru reducerea consumului de energie, co-generare, conservarea energiei etc., punctele sunt acordate în opoziție cu instrucțiunile Documentului de lucru nr.4 al Comisiei Europene, care, în mod paradoxal este recomandat solicitanților. În loc să depuncteze proiectele profitabile și să le susțină pe cele mai puțin profitabile, metodologia face opusul. În schimb, aceste instructiuni sunt utilizate corect în cazul proiectelor pentru Protecția mediului prin reducerea pierderilor de energie și al modernizării rețelei electrice care este deteriorată, unde, abordarea este mai complexă.

În concluzie, în cazul în care indicatorii economici (VENA și RIRE) nu sunt utilizați în luarea unei decizii finale de finanțare a unui proiect, indiferent de tipul proiectului, atunci analiza economică nu ar trebui efectuată. Dar, în cazul în care indicatorii economici sunt utilizați într-un mod semnificativ și contribuie la decizia de finanțare, atunci analiza economică trebuie efectuată.

CAPITOLUL II

SURSELE DE FINANȚARE ALE U.E. DESTINATE ȚĂRILOR MEMBRE

2.1 Liniile de finanțare

U.E. asigură finanțare pentru o gamă variată de proiecte și programe care acoperă domenii precum: dezvoltarea regională și urbană, ocuparea forței de muncă și incluziunea socială, agricultura și dezvoltarea rurală, politicile în domeniul maritim și al pescuitului, cercetarea și inovarea, ajutorul umanitar.

Finanțarea este gestionată în baza unor reguli stricte, pentru a garanta faptul că banii sunt cheltuiți în mod transparent și responsabil. Tocmai de aceea, peste 76% din bugetul UE este gestionat în parteneriat cu autoritățile naționale și regionale în cadrul unui sistem de „gestiune partajată”, în principal prin intermediul a cinci fonduri majore (fondurile structurale și de investiții), împreună, aceste instrumente contribuind la aplicarea Strategiei Europa 2020 :

* Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – este fondul structural care finanțează în principal infrastructura, investițiile generatoare de locuri de muncă, proiectele de dezvoltare locală și ajutoarele pentru intreprinderile mici si mijlocii. Deși a păstrat denumirea, a suferit o serie de reorientări strategice față de perioada 2000-2006.

*Fondul Social European (FSE) – este fondul structural care promovează reintegrarea în muncă a șomerilor și a grupurilor defavorizate, prin finanțarea activităților de formare profesională și asistență în procesul de recrutare. FSE și-a păstrat denumirea și obiectivele din perioada 2000-2006.

*Fondul de Coeziune (FC) este instrumentul structural ce cofinanțează nu programe, ci mari proiecte în materie de mediu, rețele de transport transeuropene și domenii de dezvoltare durabile ce aduc beneficii protecției mediului (eficiență energetică și energie regenerabilă, transport intermodal, transport urban și transport public ecologic).

*Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Agricole Comune, care contribuie la îndeplinirea obiectivelor de creștere a competitivității agricole și forestiere, de management agricol și mediu, de îmbunătățire a calității vieții și diversificare a activităților economice în perimetre ce variază de la zone rurale cu populație redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane.

* Fondul European pentru Pescuit si Afaceri Maritime (FEPAM) – este instrumentul de tip structural, parte a Politicii Comune de Pescuit, care se concentrează asupra continuității activităților de pescuit și exploatare ratională și protejării resurselor de pescuit, dezvoltării de intreprinderi viabile în sectorul de pescuit, dezvoltării și îmbunătățirii calității vieții din zonele dependente de pescuit. FEP a înlocuit Instrumentul Financiar pentru Orientarea Pescuitului (IFOP), care a fost lansat în anul 1995. FEP dispune de un buget de 4,3 miliarde de Euro pentru perioada 2007 – 2013.

Conform site-ului oficial al Uniunii Europene , mai sunt si alte fonduri gestionate direct de UE, fiind acordate sub formă de:

*granturi pentru proiecte cu activități în domeniul politicilor UE, care, în general, se acordă în urma publicării unei „cereri de propuneri”. Finanțarea provine de la UE și din alte surse.

*contracte încheiate de instituțiile UE pentru a achiziționa servicii, bunuri sau lucrări de care au nevoie pentru propria funcționare (studii, formare, organizarea de conferințe, echipament IT). Contractele se acordă prin licitație.

Cadrul Strategic Național de Referință (CNSR)- este documentul strategic fundamental pentru programarea Fondurilor Structurale și de Coeziune (FSC) în perioada 2007 – 2013.

Europa 2020 reprezintă strategia UE de creștere economică pană in 2020.
Într-o lume aflată în permanentă schimbare, UE își propune să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și pot ajuta UE și statele membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune socială.

Potrivit celui de-al II-lea Document Consultativ al PND 2007-2013, Planul Național de Dezvoltare (PND) este un concept specific politicii europene de coeziune economică și socială, menit să ofere o concepție coerentă și stabilă privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene, transpusă în priorități de dezvoltare, programe, proiecte, în concordanță cu principiul programării fondurilor structurale. În contextul aderării României la UE în anul 2007, PND are rolul de a alinia politica națională de dezvoltare la prioritățile comunitare de dezvoltare, prin promovarea măsurilor considerate stimuli de dezvoltare socio-economică durabilă la nivel european.

Programarea financiară a PND a urmărit realizarea un tablou general realist al surselor de finanțare a dezvoltării ce ar fi trebuit utilizate în perioada 2007-2013 pentru creșterea convergenței cu UE, conducând la o sumă estimativă globală de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizată astfel pe cele 6 priorități naționale de dezvoltare ale PND: competitivitate, infrastructura de transport, mediu, resurse umane, dezvoltare rurală și dezvoltare regională.

Evoluția de la o perioadă de programare la alta este evindentă. Dacă în 2007-2013 fondurile au fost impărțite intre 8 programe de finanțare, în perioada 2014-2020, numarul acestora a crescut la 11, mărindu-se și numarul axelelor prioritare specifice fiecarui proiect.

Astfel că, în prima perioadă, fondurile au fost alocate după cum urmează:

POR – Programul Operațional Regional are ca obiectiv sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, durabile și echilibrate teritorial, a tuturor regiunilor Romaniei, potrivit nevoilor și resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creștere, îmbunatățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază, pentru a face din aceste regiuni, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiții. Pentru cele 6 axe prioritare s-au alocat 4.5 mld Euro.

POSCCE – Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice urmarește creșterea productivității firmelor românești conform cu principiile dezvoltării durabile și reducerea decalajelor comparativ cu media Uniunii Europene, prin cele 5 axe prioritare.

POSDRU – Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane are în vedere dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și invățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii. Programul cuprinde 6 axe prioritare.

POS Mediu – Programul Operațional Sectorial De Mediu încearcă reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană și România cu privire la infrastructura de mediu atat din punct de vedere cantitativ, cât si calitativ, prin intermediul a 6 axe prioritare.

POS Transport – Programul Operational Sectorial De Transport are ca obiectiv general promovarea, in Romania, a unui sistem de transport durabil, care sa permita deplasarea rapida, eficienta si in conditii de siguranta a persoanelor si bunurilor, cu ajutorul celor 4 axe proritare.

PODCA – Programul Operational Dezvoltarea Capacitatii Administrative are rolul de a contribui la crearea unei administratii publice mai eficiente si mai eficace in beneficiul socio-economic al societatii romanesti, folosind cele 3 axe prioritare.

PNDR – Programul National De Dezvoltare Rurala este documentul pe baza căruia poate fi accesat Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și care respectă liniile directoare strategice de dezvoltare rurală ale Uniunii Europene. Acesta cuprinde 4 axe proritare.

PO-P – Programul Operational Pentru Pescuit care urmărește prin cele 5 axe prioritare : creșterea competitivității sectorului, (creșterea valorii adăugate, creșterea productivității), crearea de locuri de muncă în cele 3 sub-sectoare (flota Mării Negre, acvacultură și pescuit în apele interioare), precum si in industria de procesare si in zonele pescaresti si adaptarea capacitatii de pescuit.

În perioada de programare 2014 – 2020, România beneficiază de fonduri europene în valoare de aproximativ 42 miliarde de Euro, din care peste 22 miliarde de Euro sunt alocate pentru politica de coeziune. Fondurile au fost repartizate dupa următoarea structură:

Programul Operațional Regional 2014-2020 are ca obiectiv creșterea competitivității economice și imbunatățirea condițiilor de viată ale comunitătilor locale și regionale. Acest obiectiv se va realiza prin sprijinirea proiectelor de dezvoltare a mediului de afaceri, de dezvoltare a infrastructurii din Romania și a serviciilor. Pentru cele 11 axe prioritare s-au alocat 6.7 mld Euro.

Programul Operațional Competitivitate susține creșterea inteligentă, promovarea economiei bazate pe cunoaștere și inovare, prin investiții în consolidarea cercetării, dezvoltării strategice și inovării și sporirea utilizării, calității și accesului la tehnologiile informației și comunicațiilor. Programul dispun de 2 axe prioritare pentru care s-au alocat 1.33 mld Euro.

Programul Operațional Capital Uman are ca obiectiv creșterea economică incluzivă prin investiții în încurajarea ocupării și a mobilității forței de muncă, în special în rândul tinerilor și a persoanelor situate în afara pieței muncii, promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei, precum și susținerea educației, dezvoltarea competențelor și încurajarea învățării pe tot parcursul vieții. Cele 4.22 mld Euro sunt repartizări celor 7 axe proritare.

Programul Operațional Infrastructură Mare este un document strategic de programare care acoperă domeniile transport, mediu și energie regenerabilă, obiectivul acestuia fiind de a contribui la strategia Uniunii Europene pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, luand in considerare obiectivele si prioritatile specifice tematice selectate in functie de nevoile naționale, regionale și locale. Pentru cele 9 axe prioritare s-au alocat 9.41 mld Euro.

Programul Operațional Capacitate Administrativă are ca obiectiv consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a parților interesate și eficiența administratiei publice. Prin cele 3 axe prioritare se vor utiliza 0.55 mld euro.

Programul Operațional Asistență Tehnică presupune asigurarea capacității și a instrumentelor necesare pentru o eficiență coordonare, gestionare și control al intervențiilor finanțate din fondurile ESI, precum și pentru o implelentare eficienta, bine orientată și corectă a PO AT, PO IM si PO Competitivitate. Acest program deține 0.21 mld Euro pentru 3 axe prioritare.

Plați directe în agricultura – 10 mld. Euro;

Programul Național pentru Dezvoltare Rurala – 9.85 mld. Euro

Programul Operațional Pescuit – 0,17 mld. Euro

Facilitatea "Connecting Europe" – 1,23 mld. Euro

Programele de cooperare teritorială – 0,45 mld. Euro

Din punct de vedere al impactului asupra economiei românești, cel mai relevant factor este criza economică și financiară mondială. Criza economică a afectat profund economia și societatea românească, având implicații majore asupra nivelului de creștere economică, ocupării, mediului de afaceri, sistemelor de sănătate și pensii, educației, turismului și, inevitabil, asupra nivelului de trai al populației. De altfel, concluziile Raportului “Actualizarea evaluării intermediare a Programului Operațional Regional 2007 – 2013” (raport finalizat la începutul anului 2014), confirmă faptul că nevoile de dezvoltare identificate în perioada anterioară de programare, nu numai că rămân actuale, chiar au fost amplificate de impactul crizei financiare și economice.

Figura nr. 3 -Absorbția fondurilor structurale și de coeziune la diferitele programe operaționale în 2012-2014

Pentru perioada de programare 2007-2013, României i-au fost alocați circa 19,2 miliarde de euro, ca fonduri structurale și de coeziune, bani din care poate absorbi până la sfârșitul anului 2015. Potrivit bilanțului oficial al Ministerului Agriculturii, în perioada 2007-31 decembrie 2014, România a ajuns la o absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurala de 83,63%, adică 12,85 milirde de euro, bani transmiși sau în curs de transmitere, de către Comisia Europeană, Guvernului. În plus, aproape 0,6 miliarde de euro au fost plătiți deja României ca avansuri de la Comisia Europeană . In anul 2014, absorbția fondurilor europene gestionate de Ministerul Agriculturii a fost de 3,29 miliarde de euro, adică 21,35% din suma totală alocată pentru întreaga perioadă de programare 2007-2013. Acest aspect este evidențiat în figura nr. 3.

2.2. PNDR si axele prioritare

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) este programul prin care se acordă fonduri europene nerambursabile pentru investiții private și publice care vor asigura dezvoltarea satelor din România. PNDR este destinat dezvoltării zonelor rurale din România, prin crearea condițiilor moderne de trai în societățile rurale și prin identificarea unor oportunități reale pentru toți cei care vor să rămână în spațiul rural. Un alt obiectiv al PNDR este păstrarea diversității la sate ca un patrimoniu socio-cultural integrat european .

Strategia aplicată în perioada de programare 2014-2020 se are la bază analize socio-economice detaliate și analiza SWOT, care prin care evidențiază actualitatea celor mai multe priorități de dezvoltare identificate pentru perioada de programare 2007-2013, dar și priorități noi, menite să conducă la creșterea capacității de inovare. Sunt încă de actualitate nevoile de dezvoltare a anumitor tipuri de infrastructuri – de transport, educațională, de sănătate – completate cu priorități noi, impuse de nevoia de modernizare a economiilor regionale românești, în concordanță cu politica de coeziune a UE și cu obiectivele Strategiei Europa 2020, privind investițiile în tehnologii moderne, servicii și creșterea competitivității.

Noile cerințe pentru concentrarea tematică în perioada 2014-2020 au avut un impact major asupra programării în majoritatea statelor membre. S-a înregistrat o creștere semnificativă a alocărilor fondurilor FEDR si de coeziune pentru obiectivele tematice 1-4 (CTDI, TIC, competitivitatea IMM-urilor și economia cu emisii scăzute de dioxid de carbon), în timp ce investițiile în infrastructură nu sunt la fel de semnificative, comparativ cu perioada 2007-2013 .

Fermierii români, în special micii fermieri, sunt încă reticenți în fața conceptului de cooperare, în ciuda avantajului reciproc al unei astfel de cooperări.

De aceea, este necesară o abordare a acestui concept de cooperare mai intensă atât sectorial cât și local între fermieri, în cadrul grupurilor de producători, pentru a-și îmbunătăți și adapta producția la cerințele pieței (inclusiv pentru aspecte legate de aprovizionare, cantitate și calitate) și pentru a-și comercializa produsele împreună (inclusiv prin lanțuri scurte de aprovizionare). Este necesar sprijin specializat pentru a informa și stimula fermierii să se implice în aceste structuri/grupuri și pentru a le face să funcționeze eficient, în beneficiul membrilor. Această nevoie ar trebui să fie abordată inclusiv printr-o politică fiscală care să stimuleze înființarea și funcționarea de forme asociative în agricultură.

Figura nr 4. Trecerea de la PNDR 2007-2013 la PNDR 2014-2020, AXA 1

În Figura. 4 , se prezintă o imagine de ansamblu pentru axa nr. 1, ce se continuă în 2014-2020 cu primele 3 prioritati, asigurându-se complementaritatea activităților de cercetare finanțate prin intermediul Programului Operațional Competitivitate.

Figura nr 5. Trecerea de la PNDR 2007-2013 la PNDR 2014-2020, AXA 2

Îmbunătățirea mediului și a spațiului rural (Axa II), pentru care se alocă prin PNDR 2007-2013 fonduri nerambursabile de 2,29 miliarde euro, presupune acordarea sprijinului financiar pentru următoarele măsuri, caracterizate prin plăți pe suprafață: sprijin pentru zona montana defavorizata; sprijin pentru zonele defavorizate, altele decat zona montana si platile de Agro-Mediu.

Figura nr 6. Trecerea de la PNDR 2007-2013 la PNDR 2014-2020, AXELE 3 si 4

Pentru investițiile care asigură creșterea calității vieții în mediul rural și diversificarea economiei rurale (Axa III), se alocă prin PNDR fonduri nerambursabile de 2,47 miliarde euro. Sprijinul financiar se acordă pentru investiții care se realizează în spațiul rural al României, reprezentat de comune, ca unități administrativ teritoriale, împreună cu satele componente.

Prin PNDR sunt alocați 235 milioane de euro pentru derularea LEADER (Axa IV), mai exact pentru oferirea de noi soluții pentru dezvoltarea rurală, în același timp cu stabilirea bazelor pentru identificarea nevoilor locale, întărirea capacității de dezvoltare și implementare a strategiilor locale de dezvoltare în vederea conservării patrimoniului rural și cultural, dezvoltării mediului economic și îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale.

Tabel nr. 2 – PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ (PNDR)- sinteza

II.3 PNDR: Masura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”

Pentru realizarea obiectivelor propuse, au fost stabilite priorități de finanțare prin PNDR, denumite generic axe, prin care se stabilește un cadru general. Fiecare axă este împărțită în Măsuri de investiții, în funcție de categoriile de investiții acceptate pentru finanțare prin PNDR.

Măsura 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi – subzistență” se încadrează în Axa I – „Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier” și are ca obiectiv general creșterea competitivității exploatațiilor agricole în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvării problemelor legate de tranziție, având în vedere faptul că sectorul agricol și economia rurală sunt expuse presiunii concurențiale a pieței unice . Sprijinul acordat în cadrul măsurii este în totalitate nerambursabil și are ca scop dezvoltarea exploatațiilor agricole care produc în principal produse agricole vegetale și animale (materie primă) pentru consum uman și hrana animalelor.

Obiectivele specifice ale măsurii se refera la creșterea volumului producției destinate comercializării pentru ca fermele de semi-subzistență să devină viabile economic și la diversificarea producției în functie de cerințele pieței și apariția de noi produse.

Obiectivele operaționale se referă la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare în perioada de restructurare a fermelor de semi – subzistență pentru o mai bună utilizare a resurselor umane și a factorilor de productie, prin stimularea spiritului antreprenorial si prin diversificarea activităților și veniturilor.

Conform Manualului de procedură, beneficiarii eligibili pentru sprijinul nerambursabil acordat prin Măsura 141 sunt persoanele fizice în varsta de pană la 62 de ani (neîmpliniți la data depunerii Cererii de finanțare), care desfașoară activități economice, în principal activități agricole și a caror exploatație agricola are o dimensiune economică cuprinsă între 2 și 8 UDE, este situată pe teritoriul țării, este înregistrată în Registrul unic de identificare /Registrul agricol și comercializează o parte din producția agricolă obtinută.

Pentru a putea primi sprijin în cadrul Măsurii 141, solicitantul va trebui să întocmească un Plan de afaceri pentru o perioadă de cinci ani. Dupa o perioadă de trei ani de la acordarea sprijinului se verifică respectarea cerințelor minime din Planul de afaceri depus inițial la solicitarea sprijinului. La aceasta dată, solicitantul trebuie să demonstreze că fată de situația inițială a activității precizată în Planul de afaceri :

producția agricolă obtinuță destinată comercializării are o creștere de 20%;

dimensiunea economică a exploatației agricole crește cu minim 3 UDE .

O dată cu verificarea îndeplinirii condițiilor minime de acordare a sprijinului din Planul de afaceri, beneficiarul trebuie să prezinte documente care atestă faptul că a urmat un curs de pregătire profesională prin Măsura 111 “Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe”, în raport cu proiectul.

In cazul fermelor de semi-subzistență, principiul finanțării nerambursabile este acela al acordării unei sume fixe anuale, în vederea adaptării acestora la condițiile pieții și transformării în ferme comerciale. Prin această măsură se acordă sprijin public nerambursabil de 1.500 de Euro/an/ferma de semi – subzistență. Sprijinul se acordă pentru o perioadă de cinci ani, unui singur membru al familiei, pentru aceeași exploatație agricolă. Proiectele se depun în cadrul mai multor sesiuni de depunere anuale. Dacă valoarea totală a proiectelor eligibile depuse în cadrul unei sesiuni se situează peste valoarea totală alocată acesteia, atunci proiectele prin care se solicită sprijin pentru fermele de semi – subzistență sunt supuse unui sistem de selecție, în baza căruia fiecare proiect este punctat, conform unor criterii de selecție .

Alocările financiare anuale, precum și numărul maxim al sesiunilor anuale de depunere și evaluare a proiectelor sunt publicate după consultarea cu membrii Comitetului de Monitorizare pentru PNDR. În cazul în care suma alocată pentru fiecare măsură din cadrul unei sesiuni nu este acoperită de valoarea publică totală a proiectelor depuse, suma rămasă (diferența dintre suma alocată și valoarea publică totală a proiectelor depuse) va fi reportată pentru următoarea sesiune.

Verificarea condițiilor minime de acordare a sprijinului se efectuează de către experții Compartimentului de dezvoltare rurală județean al AM-PNDR, pentru toate Cererile de finanțare si de experții AM – PNDR, nivel central pentru Cererile de finanțare verificate prin sondaj pe baza documentației conforme primite de la solicitant și constă în verificarea eligibilității solicitantului, verificarea Planului de afaceri, verificarea documentelor justificative si evaluarea criteriilor de selecție.În urma efectuării acestor verificări, pot exista două situații:

* proiectul este eligibil și va avea un punctaj;

* proiectul este neeligibil.

In Ghidul Solicitantului pentru accesarea măsurii 141 este menționat și faptul că, după parcurgerea sesiunii de depunere și de evaluare-selectare a proiectelor, în cazul în care mai rămân proiecte care îndeplinesc condițiile minime pentru finanțare, dar fără finanțare, originalele acestora vor fi restituite potențialilor beneficiari în vederea revizuirii și reluării etapei de depunere în sesiunea următoare. După publicarea Raportului de selecție, în care sunt incluse proiectele aprobate pentru a fi finanțate, Compartimentul de dezvoltare rurală județean al AM-PNDR notifică solicitantul cu privire la selectarea Cererii de finanțare.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ: FINANȚAREA DIN FONDURI EUROPENE A “ FERMEI DE SEMI-SUBZISTENȚĂ A PF PURDEL NICU, COMUNA PODGORIA, JUDEȚUL BUZAU”

România, este printre țările cu rezultate bune în agricultură, însă potențialul nu este dezvoltat la maxim. Unul din motive ar fi că majoritatea fermierilor nu dispun de mijloace tehnologice performante, dar și pentru că nu sunt bine conturate distribuția și promovarea produselor obținute. Un punct sensibil al agriculturii este faptul că, cei mai multi dintre agricultorii romani nu au cunoștințe manageriale și acest lucru pare să atraga eșecul în afaceri. Potrivit studiilor, nivelul de instruire a managerilor din domeniul agricol este de 2,5% în România, spre deosebire de restul UE, unde media ajunge la 29,4%.

Și apicultura este favorizată de o climă blandă și de o natură darnică în Romania, datorită florei variate a țării. Lucrul cu albinele nu este dificil, dar presupune respectarea anumitor reguli foarte stricte, pentru a se evita accidentele. Profitul crește de la an la an, fiind direct proporțional cu numarul familiilor de albine, și este dependent de conditiile meteorologice. In mediul rural, apicultura poate fi combinată cu cultivarea pomilor fructiferi, obținându-se astfel o productivitate sporită a acestora, de pana la 5 ori mai mare.

Aceste motive l-au determinat pe Purdel Nicu, cu domiciliul în Mun. Râmnicu Sărat, județul Buzău, să obțină o finanțare din fonduri nerambursabile pentru extinderea afacerii și în domeniul apicol. Astfel , activitatea solicitantului se desfașoară la ferma mixtă Purdel Nicu, situată în comuna Podgoria, județul Buzău, unde au loc în principal activități legate de cultivarea viței de vie, cultura cerealelor, a pomilor fructiferi, și ulterior a creșterii albinelor. Exploatația este administrată ca Persoană Fizică, urmând să se autorizeze ca Persoană Fizică Autorizată (PFA), după selectarea cererii de acordare a sprijinului financiar.

Planul de afaceri necesar la dosarul de finanțare a fost realizat sub îndrumarea SC Romair Consulting SRL , în asociere cu RGIC Consultanță SRL., RomActiv Business Consulting SRL., Blocul Național Sindical și Asociația Comunelor din România prin proiectul finanțat de masura 143 din PNDR : Servicii de consiliere și consultanță acordate fermierilor care dețin forme agricole de semi-subzistență în vederea întocmirii planurilor de afaceri și a dosarului de aplicație pentru accesarea masurii 141 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistența. Romair Consulting este companie cu capital integral românesc, înființată în anul 1997 pentru a oferi servicii de consultanță în afaceri și management, proiectare și inginerie.

Solicitantul Purdel Nicu lucrează o suprafață de 2,78 ha teren agricol din care 0,26 ha vie pentru vin, pașuni naturale 0,25 ha, livada de pruni 0,33 ha și 1,94 ha teren arabil pe teritoriul comunei Podgoria, judetul Buzău, și în arendă suprafața de 0,30 ha viță de vie (struguri pentru vin) pe teritoriul comunei Slobozia Bradului, județul Vrancea. Toate acestea sunt sintetizate în tabelul de mai jos ( Tabelul nr. 3 ).

Tabelul nr. 3 – Terenurile agricole ( ha) in anul 0

Contractul de arenda a fost încheiat și înregistrat la Primaria Slobozia Bradului în anul 2010, pe o perioada de 6 ani. Folosind sprijinul prin programele FEADR, respectiv măsura 141 se urmarește intensificarea ritmului de dezvoltare a fermei, prin marirea suprafeței exploatației și creșterea cantității de produse care pot fi comercializate pentru a genera surse financiare proprii din care o parte sa fie reinvestite în dezvoltarea și modernizarea fermei.

Obiectivul tehnic al restructurării este reprezentat de creșterea dimensiunii economice a exloatației pana /în anul 3 cu 3,320 UDE, de la 2,007 în anul 0 la 5,371 UDE în anul 3. Aceasta creștere se realizează prin cumpararea a 40 familii de albine, astfel încât solicitantul deține în gospodaria proprie în anul 3, 40 de familii de albine și lucrează sub alte forme suprafața de 2.78 ha teren agricol pe teritoriul comunei Podgoria, județul Buzău și 0.30 ha viță de vie în arenda pe teritoriul comunei Slobozia Bradului.

Obiectivul economic al restructurării îl constituie creșterea volumului producției destinate comercializării, dupa cum urmează:

In sectorul vegetal se înregistrează o creștere de 321%, de la 1,65 tone în anul 0 la 6,5 tone în anul 3 de previziune;

Apariția sectorului zootehnic în anul 3 constituie elementul de diversificare a producției iar comercializarea produselor în anul 3 va consta în 1 t miere de albine;

Solicitantul își propune să realizeze investiții care să conducă la dezvoltarea exploatației. In anul 3, solicitantul achiziționează 40 stupi ( 320 lei/stup).

Valoarea investiției este de 3040 Euro, respectiv 12800 lei. Stupii sunt achiziționați de la firme specializate și corespund standardelor naționale și europene.

Finanțarea investiției este asigurată din surse proprii (aportul solicitantului și fondul de investiții creat din vânzarea producției) și din surse atrase, constituite din sprijinul financiar nerambursabil acordat prin FEADR, Măsura 141.

Pentru desfașurarea a activității din fermă se folosesc furnizorii specializați care pot oferi garanția unor produse de calitate la prețuri convenabile. Se are în vedere realizarea aprovizionării prin serviciul specializat al asociației din care face parte.

Materiile prime necesare pentru desfașurarea activității în ferma, sunt procurate de la principalii furnizori de pe piața locală, respectiv SC MIRUNA SRL –Râmnicu Sărat și SC BIOSPLANT SRL – Râmnicu Sărat.

Pentru ferma agricolă de semi-subzistență vegetală, planul de cultura este prezentat în tabelul următor ( Tabelul nr. 4).

Tabelul nr. 4 – Planul de cultură

Astfel, se observă că producția vegetală comercializată în fermă crește de la 4,8 t (1,3 t porumb, 0,35 t floarea soarelui) în anul 0, pană la 6,5 t în anul 3, din care : 3 t struguri, 2 t porumb și 0,5 t fructe). Se înregistrează o creștere a producției comercializate mai mare de 20 %, îndeplinindu-se astfel prima condiție din Ghidul Solicitantului. La producția din anul 0 s-a luat în considerare producția de porumb și floarea soarelui obținută în anul 0 avută în stoc din anul precedent respectiv 2010 și anume cantitatea comercializată în trimestrul 2, anul 2011, certificată prin Certificatul de producator însotit de declarația pe propria raspundere și prin copia extrasului privind Registrul agricol, în ceea ce privește suprafețele avute în anul 2010.

Tabel nr. 5 – Planul de producție a fermei zootehnice

Incepând cu anul 3, solicitantul își propune obținerea de venituri și din producția de miere de albine. De la cele 40 de familii de albine achiziționate, producția de miere ajunge la 1 tonă. Pe langă miere, se obțin si 1,4 t de furaje de pe o suprafață agricolă de 0,84 ha.

Tabel nr. 6- Planul de cultură pentru suprafețe cultivate cu furaje

Solicitantul a lucrat în agricultură din copilărie, în cadrul exploatației financiare a parinților săi, capătând o buna experiență în ceea ce privește cultivarea și întretinerea viței de vie, a pomilor fructiferi și cultură mare. Purdel Nicu este de profesie mecanic agricol obținand certificatul de calificare la Stațiunea de Mecanizare a Agriculturii –Trust SMA Buzău. În primii 3 ani, solicitantul urmează un curs de formare profesională prin Măsura 111 ( formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe ) în domeniul apiculturii. Solicitantul se ocupă nemijlocit de activitatea din cadrul exploatației, iar viabilitatea activitătii economice este asigurată prin rezultatele previzionate ale activitatii fermei si este relevată în modelul de calcul economic prezentat în tabelul de mai jos (tabelul nr. 7).

Tabelul nr.7 Producția realizată/ vandută ( tone)

Se constată că diferența dintre cantitatea de porumb produsă în anul 0 și cantitatea de porumb comercializată în anul 0 rezultă din faptul că în anul 0, s-a comercializat producția de pe suprafețele cultivate cu porumb și floarea soarelui avută în anul 2010 .

Producția fizică înregistrată este o producție medie la culturile enunțate mai sus previzionată pentru zona Slobozia Bradului –Podgoria – Topiceni.

Tabelul nr.8 – Prețul previzionat

Tabelul de mai sus (tabelul nr. 8) arată prețul previzionat, care este o medie între pretul oferit de principalii integratori de profil de pe piata liberă. O mică parte din producție, aproximativ 10- 15 % se vinde direct catre populație în piețele agroalimentare, la aceasta obținandu-se un pret cu 25-30% mai mare decat la procesatori .

Cei mai importanți procesatori care achizitionează miere în zonă sunt SC ADY – PRODCOM SRL- Râmnicu Sărat, Buzău, S.C.FILOMERA SRL din Făgăraș, jud Brașov TREMOT DOBRE ȘI FIII S.R.L – Băicoi, Prahova sau SC EUROMELLIS ACHIZIȚII S.R.L. – Brăila, iar cereale achizitionează SC AGRICOVER SRL BUZĂU – Râmnicu Sărat, Buzău, SC BUNGE ROMANIA SRL- Buzău, SC AGRINVEST SRL – Buzău și SC RÂMNICOMB SRL – Râmnicu Sărat. Astfel, se consideră că desfacerea producției de miere este garantată, având în vedere cererea tot mai mare de pe piață a produselor naturale, că afacerea este viabilă și va fi rentabilă .

Tabelul nr.9 Alocarea totală a producției/venituri din vânzări

În tabelul de mai sus (tabelul nr.9) se remarcă faptul că valoarea totală a producției și veniturile ce se vor obține din comercializarea acesteia au o evoluție ascendentă, veniturile din vanzări ajungând sa crească pană în anul 3 cu 321%.

Tabelul nr. 10 -Venituri în sectorul zootehnic- miere de albine

Din tabelul nr. 10, observăm ca începând cu anul 3, veniturile cresc, adaugându-se și veniturile obținute din producția de miere de albine.

Tabelul nr. 11 -Cheltuieli de exploatare în sectorul zootehnic

Cheltuielile generate de derularea activității curente din sectorul zootehnic sunt ocazionate de lucrarile necesare pentru întreținerea celor 40 familii de albine, ridicându-se la o sumă totală de 5600 lei.

Tabelul nr. 12 -Cheltuieli de exploatare în sectorul vegetal

Cheltuielile de exploatare din sectorul vegetal se efectuează pentru lucrările agricole sezoniere necesare pentru realizarea obiectivelor propuse.

Devizul financiar ( sau pe categorii de cheltuieli) se referă la cheltuielile ce nu se materializeaza în lucrări, dar care concură la realizarea obiectivului privind obiectul de investiții.

Tabelul nr. 13 -Devizul financiar al activității (lei)

Față de numărul total de UDE stabilit în anul 0 (situația inițială la momentul depunerii Cererii de Finanțare), se previzionează o creștere cu cel putin 3 UDE a dimensiunii exploatației agricole și se va demonstra creșterea cu cel putin 20% a producției destinată comercializării. Dimensiunea economică a exploatației crește cu 3.320 UDE în anul 3 față de anul 0, fapt ce reiese din modelul de calcul prezentat în tabelul ce urmează (tabelul nr. 14).

Tabelul nr. 14 – Calculul Unității de Dimensiune Economică (UDE)

Față de 2.007 UDE – Dimensiunea economică a exploatației stabilită în anul 0 se previzionează o creștere a dimensiunii economice de 3.320 UDE, ajungându-se la o dimensiune economică a exploatației de 5.371 UDE, creștere care se face pe baza creșterii dimensiunii fizice a exploatației de la 3.08 ha teren agricol din care : viță de vie 0.56 ha, livadă 0.33 ha, pașuni naturale 0.25 ha, floarea soarelui 1.23 ha, porumb 0.12 ha, 0.59 ha lucerna în anul 0, până la o dimensiune a exploatației în anul 3 ( suprafețele rămân aceleași în anul 3 ca și în anul 0). În plus creșterea se va face pe achiziționarea unui numar de 40 de familii de albine în anul 3, respectându-se astfel, condiția 2 din Ghidul Măsurii.

Din modelul de calcul anterior, se poate observa că nivelul producției fizice și a producției marfă înregistrează creștere semnificativă, același trend avându-l și nivelul veniturilor brute, creșterea dimensiunii economice a exploatației atrăgând după și o creștere a veniturilor, putând afirma că implementarea prezentului proiect va avea consecinte pozitive în activitatea solicitantului.

Agricultura este printre cele mai vechi activități de pe pamant, însă trebuie să știm să apreciem corect oportunitățile și amenințările afacerilor ce o implică. De multe ori investitorii se feresc de acest domeniu de afaceri deoarece necesită personal specializat pe domeniul agricol și investiții tehnologice deloc de neglijat. Rezultatele incerte privind culturile par să inducă un risc mai mare de nereușită raportat la cheltuieli, ceea ce iarași, îndepartează o mare parte din investitori. Acestea sunt temerile investitorilor în materie de agricultură și o parte renunță la investiții înainte de a fi început, ori pe parcurs, din lipsă de profit imediat. Însa este normal ca rezultatele să apară chiar după mai multi ani și trebuie destulă rabdare și pricepere pentru a pune pe picioare o afacere în acest domeniu. Riscurile care se mai pot ivi, și ar putea avea un impact negativ asupra acestei afaceri sunt cele legate de secetă sau inundații, poluare și bolile albinelor.

In condițiile în care activitatea managerială a conducătorului exploatației se desfășoară în concordanță cu cerințele economice de piață prin specificul activității și a dimensiunii economice, viabilitatea afacerii desfășurate în exploatație nu este supusă unor riscuri majore din acest punct de vedere. Concomitent cu dezvoltarea afacerii se va avea în vedere creșterea calității și adaptarea produselor la cerințele consumatorilor, factori primordiali în asigurarea vandabilității produselor și asigurarea resurselor financiare necesare pentru continuarea activității. Managementul va suferi transformări calitativ pozitive prin continua instruire a conducătorului exploatației și intelegerea legilor care guvernează funcționarea economiei de piața liberă.

Concluzionăm că activitatea desfașurată în exploatație este rentabilă și viabilă în timp.

În luna iunie 2011 solicitantul a depus dosarul complet la Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală – Compartimentul de Dezvoltare Rurală Județean (AM-PNDR-CDRJ).

Criteriile de selecție folosite au fost următoarele:

Solicitantul este membru al unei forme asociative recunoscute conform legislației naționale în vigoare;

Solicitantul accesează măsura 214 „Plăți de Agro – mediu” din cadrul PNDR;

Ferma agricolă de semi – subzistență se află în zonele defavorizate;

Ferma agricolă de semi – subzistență este deținută de fermieri cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii proiectului;

Solicitantul realizează o investiție, în special o investiție pentru îndeplinirea conformității cu investiție pentru îndeplinirea conformității cu standardele comunitare sau cu alt tip de investiție.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de următoarele priorități:

* solicitantul propune prin Planul de afaceri realizarea unor investiții;

* solicitantul este membru, cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, al unei forme asociative recunoscute conform legislației naționale în vigoare ;

* solicitantul are vârsta sub 40 de ani la data solicitării sprijinului nerambursabil.

Întrucât au existat proiecte cu același punctaj și aceleași priorități, departajarea s-a facut în funcție de criteriul de preponderent, stabilit pe baza numărului mai mare de unități de dimensiune economică (UDE) calculat prin cumularea elementelor componente în cadrul fiecărui criteriu de departajare, în următoarea ordine:

1. număr de bovine pentru lapte/ porcine pentru reproducție /păsări, număr UDE cumulate;

2. număr de porcine la îngrășat / ovine și caprine, număr UDE cumulate;

3. suprafată legume număr UDE cumulate;

4. suprafată pepiniere și plantații de pomi și arbuști fructiferi, căpșunării, număr UDE cumulate- 0.701;

5. suprafată pepiniere și plantații de viță de vie pentru vin (cu excepția restructurării/reconversiei plantaților de viță de vie) și struguri de masă, număr UDE cumulate – 0,979;

6. suprafată culturi de câmp număr UDE cumulate – 0,314;

7. suprafată culturi de specii forestiere cu ciclu de producție scurt și regenerare pe cale vegetativă, în scopul producerii de energie regenerabilă, cumulate. Pentru acest criteriu de departajare nu se calculează numărul de UDE.

In concluzie, proiectul a fost eligibil dar nefinanțat.

CONCLUZII

Politica de dezvoltarea rurală a UE pentru perioada 2014 – 2020 se aliniază Strategiei Europa 2020 și obiectivelor Politicii Agricole Comune, urmărind realizarea a trei obiective strategice pe termen lung: stimularea competitivității agriculturii; garantarea unei gestionări durabile a resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; favorizarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate a comunităților rurale în special prin sprijinirea economiilor locale, crearea și menținerea locurilor de muncă.

Strategia de dezvoltare rurală a României pentru următorii șapte ani se înscrie în contextul de reformă și de dezvoltare propus de UE. Urmând liniile generale trasate de această strategie, prin PNDR România își propune să sprijine într-un mod sustenabil și inteligent dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale.

Dezechilibrele economice și sociale existente între nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni ale țării, dar și între mediile de rezidență rural-urban, impun adoptarea unor politici active care să asigure concomitent dezvoltarea economică, bunăstarea socială și protecția mediului. În orientarea acestor politici este necesară evaluarea realistă a spațiului rural din punctul de vedere al resurselor disponibile, dar și al factorilor favorizanți și restrictivi ai dezvoltării.

Analiza de ansamblu a programării financiare a PND conduce la concluzia că s-a urmărit realizarea un tablou general realist al surselor de finanțare a dezvoltării ce ar fi trebuit utilizate în perioada 2007-2013 pentru creșterea convergenței cu UE, ajungând la o sumă estimativă globală de cca. 58,7 miliarde Euro, repartizată pe cele 6 priorități naționale de dezvoltare ale PND: competitivitate, infrastructura de transport, mediu, resurse umane, dezvoltare rurală și dezvoltare regională. Evoluția de la o perioadă de programare la alta este evindentă. Dacă în 2007-2013 fondurile au fost impărțite intre 8 programe de finanțare, în perioada 2014-2020, numarul acestora a crescut la 11, mărindu-se și numarul axelelor prioritare specifice fiecarui proiect.

Analizând datele din cuprinsul lucrării, constatăm că în perioada de programare 2007-2013, României i-au fost alocați circa 19,2 miliarde de euro, ca fonduri structurale și de coeziune, bani din care poate absorbi până la sfârșitul anului 2015. Potrivit bilanțului oficial al Ministerului Agriculturii, în perioada 2007-31 decembrie 2014, România a ajuns la o absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurala de 83,63%, adică 12,85 milirde de euro. În plus, aproape 0,6 miliarde de euro au fost plătiți deja României ca avansuri de la Comisia Europeană . In anul 2014, absorbția fondurilor europene gestionate de Ministerul Agriculturii a fost de 3,29 miliarde de euro, adică 21,35% din suma totală alocată pentru întreaga perioadă de programare 2007-2013.

România, este printre țările cu rezultate bune în agricultură, însă potențialul nu este dezvoltat la maxim. Majoritatea fermierilor nu dispun de mijloace tehnologice performante, iar distribuția și promovarea produselor obținute sunt precare. Și apicultura este favorizată de o climă blandă și de o natură darnică în Romania. Profitul crește de la an la an, fiind direct proporțional cu numarul familiilor de albine, și este dependent de conditiile meteorologice. In mediul rural, apicultura poate fi combinată cu cultivarea pomilor fructiferi, obținându-se astfel o productivitate sporită a acestora, de pana la 5 ori mai mare. Aceste motive l-au determinat pe Purdel Nicu, cu domiciliul în Mun. Râmnicu Sărat, județul Buzău, să obțină o finanțare din fonduri nerambursabile pentru extinderea afacerii și în domeniul apicol. Activitatea solicitantului se desfașoară la ferma mixtă, situată în comuna Podgoria, județul Buzău, unde au loc activități legate de cultivarea viței de vie, cultura cerealelor, a pomilor fructiferi, și ulterior a creșterii albinelor.

Din Planul de afaceri depus la dosarul de finantare, aflăm că obiectivul tehnic al restructurării este reprezentat de creșterea dimensiunii economice a exloatației până /în anul 3 cu 3,320 UDE, de la 2,007 în anul 0 la 5,371 UDE în anul 3. Această creștere se realizează și prin cumpararea a 40 familii de albine, astfel încât solicitantul deține în gospodaria proprie în anul 3, 40 de familii de albine și lucrează o suprafață de 2,78 ha teren agricol din care 0,26 ha vie pentru vin, pașuni naturale 0,25 ha, livada de pruni 0,33 ha și 1,94 ha teren arabil pe teritoriul comunei Podgoria, județul Buzău, și în arendă suprafața de 0,30 ha viță de vie (struguri pentru vin) pe teritoriul comunei Slobozia Bradului, județul Vrancea. Valoarea investiției este de 3040 Euro, respectiv 12800 lei și este asigurată din surse proprii (aportul solicitantului și fondul de investiții creat din vânzarea producției) și din surse atrase, constituite din sprijinul financiar nerambursabil acordat prin FEADR, Măsura 141.

Din analiza datelor observăm că producția vegetală comercializată crește de la 4,8 t (1,3 t porumb, 0,35 t floarea soarelui) în anul 0, pană la 6,5 t în anul 3, din care : 3 t struguri, 2 t porumb și 0,5 t fructe). Se înregistrează o creștere a producției comercializate mai mare de 20 %, îndeplinindu-se astfel prima condiție din Ghidul Solicitantului, realizată și prin achiziționarea unui numar de 40 de familii de albine în anul 3, respectându-se condiția 2 din Ghidul Măsurii.

În luna iunie 2011, solicitantul a depus dosarul complet la Autoritatea de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală. După aplicarea criteriilor de selecție, au rezultat proiecte cu același punctaj, așa că departajarea acestora s-a facut în funcție de priorități. Întrucât au existat proiecte cu același punctaj și aceleași priorități, departajarea s-a facut în funcție de criteriul de preponderent, stabilit pe baza numărului mai mare de unități de dimensiune economică (UDE) calculat prin cumularea elementelor componente în cadrul fiecărui criteriu de departajare, iar proiectul prezentat a obtinut un punctaj de 1.987 UDE, conducand la nefinanțarea lui. În concluzie, proiectul a fost eligibil dar nefinanțat.

BIBLIOGRAFIE

Anexa 2 a H.G. nr. 28/2008 ;

Anexa nr. 2 la Ordinul nr. 48/16.01.2015 (GHIDUL SOLICITANTULUI pentru accesarea MĂSURII 141 „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență”);

Bangs 2000; Hoagland & Williamson 2000; Truitt 2002; Thompson 2003b;

Blackwell E. – How to prepare a business plan. Londra, Kogan Page, 2002;

Ciomoș Vasile, “Investiții. Sinteze și studii de caz”, Editura ProUniversitaria, București, 2008;

Ciomos Vasile, “Managementul investițiilor”, Editura ProUniversitaria, București, 2009

Dr.Victor Platon – “Rolul indicatorilor de performanță în selectare/aprobarea proiectelor de finanțare” Institutul de Economie Națională Lucrare clarificatoare nr.1;

Dr. Victor Platon / cercetător științific principal I, – “Metode de evaluare” Institutul de Economie Națională, Lucrare clarificatoare nr. 2;

Ghid analiza cost beneficiu pentru proiectele de apă și apă uzată finanțate din Fondul de Coeziune și Fondul European de Dezvoltare Regională în 2007-2013;

Iacovoiu Viorela – “Note de curs”;

Masse, P., Les choix des investissement, Dunod, Paris, 1995 ;

Nicolescu, O. – Managementul intreprinderilor mici si mijlocii, Editura Economica, 2003;

PND 2007-2013 versiunea septembrie 2014;

PNDR 2014-2020 versiunea aprobată mai 2015;

POR 2014-2020 versiunea aprobata iulie 2014;

Stela Corobceanu, Liviu Andriuță “ Esenta studiului de fezabilitate”, Balti 2011;

Stoica Maricica, “Proiectarea obiectivelor de investitii”, Editura Economica, București, 2001

Stoian Marian, “Practica gestiunii investitiilor”, (http://www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=20&idb )

www.asecib.ase.ro/mttp/Capitolul_1.pdf

http://europa.eu/index_ro.htm

http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=20&idb

http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-19046700-bilant-guvernului-banii-europeni-pentru-agricultura-dezvoltarea-satelor-absorbiti-mai-bine-decat-fondurile-structurale-coeziune.htm

www.finantare.ro

http://www.librabank.ro/programe_finantare_europeana_nerambursabila

www.madr.ro

http://www.metodologie.ro/studiuldefezabilitate.htm

http://www.pos-consultancy.com/index.php?/Consultanta-in-afaceri/Studii-de-fezabilitate.html

http://www.qreferat.com/referate/economie/Realizarea-documentatiei-speci237.php

http://www.revistafermierului.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=24%3Apeste-1-miliard-de-euro-platiti-din-fonduri-europene-pentru-agricultura-si-dezvoltare-rurala-in-acest-an&Itemid=15&tmpl=component&print=1

raport-selectie-final-masura-141-nefinantate-neeligibile.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Fonduri_structurale

http://www.madr.ro/pndr/situatia-proiectelor-depuse.html

ANEXE

ANEXA 1

ANEXA 2

ANEXA 3