Finantarea Dezvoltarii Turismului Rural Prn Sprijinul Financiar la Uniunii Europene

CUPRINS

TITLUL LUCRĂRII

Rezumat:

Lucrarea de licentă conține un studiu privind Fondurile Structurale, Programele Operaționale, Politica Agricolă Comună si a Programului National pentru Dezvoltare Rurală in vederea implementarii a unui proiect care presupune finanțarea dezvoltarii turismului in zona rurală în vederea creșterii economiei si crearea de noi locuri de muncă prin sprijinul financiar al UE. Valoarea proiectului se ridică la suma de 309400 lei cu finantare din două surse: 50% din surse proprii si 50% din fonduri europene nerambursabile.

Componentele invstiționale ale proiectului constituie reamenajarea clădirii, utilitatile necesare functionarii, achizitia echipamentelor necesare pentru implementarea proiectului.

Cuvinte cheie: proiect, fonduri europene, turism

Cod/uri JEL: Q26, M13

Introducere

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, termenul de proiect are mai multe înțelesuri: un plan sau sau intenție de a întreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru; prima formă a unui plan (economic, social, financiar etc.) care urmează să fie discutat și aprobat pentru a primi un caracter oficial și a fi pus în aplicare. Deși cuvântul proiect provine din latinescul projectum care semnifică a arunca ceva înainte, acest cuvânt a fost folosit prima dată de arhitecți, iar în zilele noastre acest cuvânt a intrat în vocabularul uzual al limbii române din mediului de afaceri.

Ca o scurtă definiție a proiectului putem spune că acesta presupune un proces unic care contă într-o mulțime de activități coordonate și controlate, cu termene de începere și de finalizare, care presupune garanția realizării unui anumit obiectiv conform cerințelor specificate incluzând restricții de timp, de cost și de resurse. Iar un proiect de succes finanțat din fonduri europene se definește ca fiind un ansamblu de activități cu durată limitată având ca sarcină să creeze efectul dorit cu ajutorul întregii documentației tehnico-economice care trebuie elaborată pentru a primi acceptul finanțării nerambursabile.

Datorită popularității acestora în ultimul timp în România proiectele, dar și managementul proiectelor, volumul de fonduri pe care Uniunea Europeană le acordă României pentru micșorarea decalajelor de dezvoltare față de celelalte state ale Uniunii, dar și apariția firmelor multinaționale pe piața din România, care si-au adus propria strategie organizationala.

Fondurile structurale

Există trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri structurale:

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Fondul Social European (FSE)

Fondul de Coeziune (FC)

Și două Acțiuni Complementare:

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Prin Fondurile structurale nu se realizează finanțarea unor proiecte individuale ci a unor programe multianuale stabilite pe bază de parteneriat.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

Scopul principal al acestui fond este reducerea decalajelor dintre regiuni și țări și de a consolida coeziunea economică și socială, dar și a dezvoltării urbane durabile prin crearea și îmbunătățirea rețelelor urbane și a relețiilor între zonele rurale și cele urbane.

Obiectivul FEDR este să ajute la întărirea coeziunii economice sau sociale prin diminuarea nepotrivirilor regionale cu ajutorul unui sprijin pentru evoluția și adaptarea structurală a economiilor.

Pentru finanțarea Fondului European de Dezvoltare Regionlă s-au alocat 3,275 milioane de euro, aceștia reprezintă 19,4% din totalui fondurilor alocate pentru finanțarea Programelor Operaționale din România pentru perioada 2007-2013, iar pentru perioada 2014-2020 alocarea financiară pe care România o primește din partea Uniunii Europene pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este 8015,6 milioane de euro.

Fondul Social European (FSE)

Scopul acestui fond este de a promova și de a îmbunătăți coeziunea economică și socială finanțând ocuparea forței de muncă fiind principalul instrument financiar al Uniunii Europene.

Obiectivele FSE sunt sprijinirea și crearea locurilor de muncă în Uniunea Europeană prin cofinanțarea atât proiectelor locale și regionale cât și a celor naționale îmbunătățind ocuparea forței de muncă, includerea pe piața muncii si a calitatii locurilor de muncă și în regiunile statelor membre.

Valoarea totala a finantarii FSE in perioada 2007-2013 este de 3.348 miliarde de euro, iar pentru perioada 2014-2020 se propune suma de 22.4 miliarde de euro.

Fondul de Coeziune (FC)

Cu ajutorul acestui fond statele membre din Uniunea Europeană care au un produs național brut mai mic de 90% din media Uniunii Europene pe cap de locuitor se stabilizează economia și se reduc diferențele nivelului de dezvoltare economică și socială.

Obiectivul FC constă în intensificarea coeziunii economice și sociale a Uniunii Europene în vederea promovării unei dezvoltări de durată.

Pentru perioada 207-2013 s-au alocat 6.552 miliarde de euro, iar pentru perioada 2014-2020 alocarea financiara care este propusa se ridica la suma de 6.934 miliarde de euro.

Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR)

Acest fond creat de Uniunea Europeană are ca scop dezvoltarea agriculturii din zona rurală din statele membre. Acest intrument este creat pentru a îmbunătăți atât gestionarea cât și controlul asupra noii politici de dezvoltare din zonele rurale.

Obiectivele FEADR ajută la îmbunătățirea competitivității din zonele agricole și forestiere, dar și a mediului și a peisajului, precum și stimularea diversificării economiei din zonele rurale având rezultat optimizarea și îmbunatățirea vieții.

Valoarea totală pe perioada 2007-2013 au fost circa 1,9 miliarde de euro, astfel în anul 2008 – 278,4 miloane de euro, 2009 – 350,4 milioane de euro, 2010 – 330,2 milioane de euro, 2011 – 329,7 milioane de euro, 2012 – 330 milioane de euro și în 2013 – 329,3 milioane de euro. Valoarea FEADR pentru perioada 2014-2020 este de 8.015 miliarde de euro.

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

Din acest fond se finanțează pescuitul având ca scop adaptarea la schimbările permanente și să-și stabilească poziția economică vizând conservarea exploatării resurselor maritime.

Unul dintre principalele obiective ale FEP se rezumă la alocarea și getionarea simplificată a fondurilor. Un alt obiectiv al acestui fond este asigurarea exploatării durabile a activității de pescuit și protejării mediului și a resurselor marine.

Valoarea FEP pentru perioada 2007-2013 a fost 4,3 miliarde de euro, aceste fonduri fiind disponibile pentru toate sectoarele instrumentului financiar, iar pentru periada 2014-2020 se ridica la 168.4 miliarde de euro.

Prin Fondurile Structurale nu se realizează finanțarea unor proiecte individuale, ci a unor programe multianuale stabilite pe bază de parteneriat. De aceea finanțarea proiectelor prin Instrumentele Structurale se așteaptă efecte ca încurajarea altor organizații să repete demersurile atât în contexte diferite cât și în regiuni diferite.

Programele operaționale (PO)

PO sunt documente cu conținut strategic fiind elaborate de statul membru și cu aprobare de la Comisia Europeană. Obiectivul acestora presupune implementarea priorităților sectoriale, respective a celor regionale prevăzute în Planul Național de Dezvoltare.

In tabelul de mai jos facem comparatie intre programele operationale din perioada 2007-2013 si 2014-2020:

Tabelul nr. 1

2007-2013:

Orientare strategică și de programare presupune linii directoare CE privind coeziunea economică, socială și teritorială, ținând seama de politicile comunitare relevante

Rezerva de performanță (3%)

Indicatori de rezultat și realizare imediată (output) stabilitati pe baza unor linii orientative (comunicare pe parcursul implementării)

Concentrare tematică-nu

Priorități/fond

Instrumente de dezvoltare teritorială predefinite-nu

2014-2020:

Strategia Europa 2020: reprezintă strategia UE de creștere economică pentru următorii zece ani. UE dorește să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Rezerva de performanță (6% obligatorie): alocările naționale la nivel de stat membru, fond sau categorie de regiune.

Indicatori comuni stabiliți prin regulamentele de fond: de output (FEDR, FSE, FC, FEADR) și de rezultat (FSE)

11 obiective tematice: alocări financiare limitate prin regulamentele de fond FEDR / FSE si anume:

Întarirea cercetării-dezvoltării tehnologice și a inovării.

Posibilitatea accesului, utilizării și creșterea calității TIC (Tehnologiile informației și comunicațiilor) .

Îmbunătățirea concurenței IMM-urilor, în cazul FEADR (sectorul agricol) și pentru FEPAM (sectorul pescuitului și acvaculturii).

Sustinerea trecerii către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Dezvoltarea adaptării la schimbările climatice, la prevenirea și la gestionarea riscurilor.

Protecția mediului și utilizarea eficienta a resurselor.

Eliminarea blocajelor din mediul infrastructurilor rețelelor majore și promovarea sistemelor de transport durabile.

Promovarea calitatii activitatilor fara a epuiza resursele si fara a distruge mediul, precum și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă.

Combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare.

Investiții în educație și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții.

Stabilizarea capacității instituționale a părților interesate și a autorităților publice.

Priorități de investiții/ fond, obiectiv thematic: eficiență energetică și energie regenerabilă, cercetare și inovare.

ITI (investiții teritoriale integrate).

CLLD (dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității).

Condiționalități ex-ante: Asigurarea existenței unor condiții pentru investiții eficiente.

Clasificarea programelor operaționale

Programele operaționale in exercitiul financiar 2007-2013

Pentru implementarea Instrumentelor Structurale, Romania a conceput șapte programe structurale dintre care șase sunt de „conținut” și unul de „proces”.

Pentru aceste programe, suma alocată este echivalentă cu 19,841 miliarde de euro.

Tabelul nr. 2

Programele enumerate mai sus sunt structurate pe obiective si axe prioritare.

Obiectivele PO pentru Creșterea Competitivității economice au fost:

Cresterea cu 20% a contribuției IMM la PIB pâna în 2015;

Cresterea valorii cheltuielilor totale de Cercetare-Dezvoltare la 3% din PIB in 2015;

Cresterea utilizarii serviciilor de internet (intreprinderi/populație) de la 52%/19% în 2004 la 70%/55% în 2015;

Reducerea intensitatii energetice primare cu 40% pana în anul 2015, comparativ cu 2001

Obiectivele PO pentru dezvoltarea Resurselor Umane sunt în general pentru cresterea competitivitații pe piata muncii si dezvoltarea capitalului uman și a unei piete de muncă flexibile și moderne; promovarea invățămantului superior si a cercetarii prin imbunătățirea calității sistemului de formare si educare profesională intr-o spirală continuă. De asemenea printre obiective se poate adauga imbunatățirea calității și productivității la locul de muncă și accesul tinerilor și a șomerilor pe piata de muncă.

PO Regional are ca obiective principale cresterea economică din toate regiunile Romaniei astfel încat să se diminueze distanțele dintre regiunile dezvoltate si regiunile mai putin dezvoltate. De accea alocarea fondurilor este diferentiată in functie de gradul de dezvoltare prin cresterea eficientelor regiunilor, dezvoltarea potențialului turistic, a culturii din punct de vedere istoric, dar si tradițional.

Programele operaționale in exercitiul financiar 2014-2020

Pentru aceste programe, suma alocată este echivalentă cu 21,825 miliarde de euro.

Programul Operational Regional 2014-2020 are ca scop dezvoltarea competitivității economice și îmbunătățirea condițiior de viață ale comunităților locale și regionale.

Tabelul nr. 3

FEDR – Fondul European pentru Dezvoltare Regională

FSE – Fondul Social European

AM – Autoritate de Management

MFE – Ministerul Fondurilor Europene

MDRAP – Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice

Acest program presupune imbunătatirea competitivității IMM-urilor, dezvoltare tehnologică și inovare, investiții în educație, promovarea utilizării eficiente a resurselor si protectia mediului.

Susține creșterea inteligentă si promovarea economiei bazate pe inovare și cunoaștere.

Continuând investițiile realizate din perioada 2007-2013 se stabilesc prioritați de investiții și obiective de reducere a disparitatilor de dezvoltare economică si socială dintre statele Uniunii si Romania.

POIM 2014-2020 a fost elaborat plecând de la nevoile de dezvoltare ale Romaniei identificate prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, și în acord cu Cadrul Strategic Comun și Documentul de Pozitie al serviciilor Comisiei Eurpene. Strategia POIM este orientata spre obiectivele Strategiei Europa 2020.

PO CA iși propune să intarească competența administrativă a autoritaților si a instituțiilor publice in vederea sustinerii unei economii moderne si competitive.

În mediul Politicii de Coeziune a UE, obiectivul acestui program este de asigurare a susținerii transparenței implementarii eficiente a fondurilor.

Echitabilitatea plaților directe;

Dezvoltare durabilă accentuată.

Competitivitatea dezvoltarii locale prin cresterea exploatatiilor agricole.

Îmbunătățiri prin competitivitate ridicată.

Politica Agricolă Comuna (PAC)

Agricultura este indispensabil in viata omului pentru că majoritatea alimentelor din care ne luam energia provin de la o fermă (lapte, carne, legume).

Politica agricolă reprezintă un ansamblu de principii, mijloace și metode de acțiune prin care se realizează obiectivele generale ale statului în domeniul agriculturii.

Fiind printre primele politici ale Uniunii europene, înfiintata în anul 1957, obiectivele inițiale ale inființarii au fost reacția la foametea de după război și asigurarea unor prețuri corecte privind raportul calitate-pret pentru consumatori.

PAC are ca scop asigurarea necesarului de alimente in cadrul Uniunii Europene fiind reprezentata de reguli si mecanisme care stabilesc producerea, procesarea și comercializarea bunurilor agricole dezvoltand zonele rurale.

Obiectivele PAC sunt:

Economice – se urmărește progresul tehnic și creșterea producției prin asigurarea dezvoltarii raționale a producției agricole și prin utilizarea optima a factorilor de producție ;

Sociale raport – preț-calitate echitabil atât pentru agricultori cât și pentru consumatori;

Politice – asigurarea calității alimentare.

Avantajele PAC sunt:

Garantarea unui nivel de trai decent al agricultorilor;

Raport echitabil al prețurilor privind produselor pentru consumatori;

Produse agroalimentare calitative;

Protectia mediului și a animalelor;

Acordare de subvenții pentru fermieri;

Dezvoltarea zonelor sărace prin programele de dezvoltare rurală;

Cresterea si dezvoltarea agriculturii si industriei alimentare prin investiții straine.

Dezvoltarea rurală

Obiective: imbunătățirea exploatatiilor agricole, asigurarea calitații produselor agricole, venituri echitabile și stabile ale fermierilor, protecția mediului, pentru a impiedica procesul de reducere a populației din zonele agricole se aplică dezvoltarea de activitati suplimentare și alternative creatoare de locuri de muncă îmbunătățite în zonele rurale și promovarea sanselor egale.

Politica Agricolă Comună si Noul Cadru de Finanțare comunitar in perioada 2014-2020

Pentru exercitiul financiar 2014-2020, se propune din partea Comisiei Europene alocarea pentru Pilonul I (plati directe) al PAC 281.8 miliarde de euro, iar pentru dezvoltarea rurala 89.9 miliarde conform Ministerului Afacerilor Externe, iar in cazul in care adaugam fondurile pentru securitatea alimentara in valoare de 2.2 miliarde de euro, sprijin pentru persoane defavorizate 2.5 miliarde de euro, gestionarea crizelor in valoare de 3.5 miliarde de euro, fondul pentru globalizare cu suma 2.5 miliarde de euro, cercetare si inovare pentru securitate alimentara, bio-economie si agricultura durabila cu suma 4.5 miliarde de euro suma totala alocata agriculturii ar putea ajunge la 386.9 miliarde de euro ceea ce inseamna ca este in crestere fata de exercitiul bugetar 2007-2013 (13.8 miliarde de euro)

PAC reprezinta o cale de mijloc intre asteptarile cetatenilor Uniunii Europene in ceea ce priveste agricultura si asteptarile fermierilor din tarile membre care se confrunta cu stimulari de mediu si economice.

Obiectivele acestui exercitiu presupun:

La nivel global si la nivel national cresterea competitivitatii agriculturii europene;

Pastrarea diversitatii a productiei agricole;

Din cauza schimbarilor climatice si a noilor provocari create de mediu productia agricola sufera adaptare continua.

Directiile pe care se va concentra PAC in perioada 2014-2020 sunt: asigurarea unei alimentatii sanatoase cu preturi accesibile, revitalizarea zonelor si comunitatilor rurale si ecologie si eficienta in agricultura.

Fig. 1: Directii de dezvoltare ale PAC in perioada 2014-2020

Ecologie si eficienta in agricultura

Scopul pentru viitorul agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene in viziunea PAC se definesc ca fiind eficiente si ecologice. De aceea in cadrul exercitiului financiar 2014-2020 se va incuraja ca resursele naturale sa se utilizeze eficient pentru a fi pregatiti pentru combaterea schimbarilor climatice si protectia biodiversitatii.

Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala

Acest instrument de finantare infiintat de Unuiunea Europeana presupune sprijinirea tarilor membre in punerea in practica a Politicii Agricole Comune. Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) constituie un prilej favorabil de finantare pentru spatial rural romanesc si se bazeaza pe principiul cofinantarii de investitii private. FEADR ajuta la promovarea cresterea durabilitatii rurale.

Obiective FEADR

Venind in sprijinul schimbarii, dezvoltarii si inovatiei se urmareste imbunatatirea competitivitatii silviculturii si agriculturii.

Sprijinand gestionarea terenurilor se urmareste imbunatatirea mediului si a spatiului rural.

Optimizarea calitatii vietii din zona rurala si promovarea diversificarii actiunilor si operatiilor economice.

Stimularea sau sprijinirea schimbului de cunostinte si a inovatiei in agricultura.

Cresterea durabilitatii exploatatiilor si a concurentei indifferent de tipul agriculturii sau a regiunii, dar si promovarea proceselor innovative agricole.

Dezvoltarea lantului alimentar, procesarea produselor agricole si comercializarea acestora.

Regenerarea, pastrarea si intarirea ecosistemelor care apartin de agricultura si de silvicultura.

Dezvoltarea economica in zonele rurale se face prin promovarea incluziunii sociale si reducerea saraciei.

Promovarea resurselor si sprijinirea trecerii eficiente catre o economie cu emisii de carbon reduse.

Alocari financiare

Tabelul nr. 4: Alocare financiară 2014-2020 din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR) pentru Politica Agricolă Comuna (PAC) în România

* 15% din suma totala (1,6 miliarde euro) destinata Pilonului I poate fi transferata catre Pilonul II la decizia Statului Membru

** din care 2,5 miliarde euro sunt alocati pentru masuri de dezvoltare rurală, cum are fi renovarea, dezvoltarea satelor,îmbunătățirea serviciilor de bază, etc sau măsuri care se adresează atât sectorului agricultură cât și silvicultură, de exemplu formare profesională sau servicii de consultanță;

*** la suma din tabel se adauga contributia din Bugetul National (25%)

Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR)

PNDR constituie un instrument de finantare infiintat de Uniunea Europeana avand ca scop atenuarea dezavantajelor structurale din mediul agricol si cel forestier pentru modernizarea, intarirea si reorganizarea pentru atingerea la nivel ridicat de competitivitate si durabilitate in vederea protectiei mediului.

Prin mentinerea si cresterea atractivitatii zonelor din mediul rural utilizarea durabila a resurselor natural si dezvoltarea economica a zonelor rurale se axeaza pe imbunatatirea echilibrului dintre acestea.

Un alt aspect pe care PNDR trebuie sa-l ia in considerare categoriile din zonele rurale se impart in doua: populatia active si populatia trecuta de varsta pensionarii.

Datorită potențialului de dezvoltare nefolosit investițiile și competitivitatea din Romania reprezintă elemente care trebuie imbunătațite pentru a se reuși o accelerare a creșterii economice și asigurarea unei orientari in aceeași direcție a veniturilor cu cele din Uniunea Europeană. Densitatea populației nu este uniform distribuită, deoarece in vestul țării in majoritatea comunelor sunt mai putin de 50 de locuitori/km2, iar in zonele din estul și sudul țării comunele au densitați ale populației intre 50-100 locuitori/km2.

Rezultatele PNDR-ului sunt:

un sector agricol mai competitiv, bazat pe cunoștințe, care să folosească tehnologii noi și să se concentreze pe piețele în dezvoltare;

un sector agricol și alimentar mai competitiv, care să se concentreze pe valoare adăugată și pe inovație pentru produsele destinate pieței interne și externe;

o agricultură prietenoasă cu mediul;

diversificarea activităților agricole în vederea furnizării de produse și servicii pentru locuitori și turiști;

crearea de noi afaceri bazate pe rural, care să răspundă noilor piețe;

servicii îmbunătățite și infrastructură rurală care să sprijine economia.

Programul National pentru Dezvoltare Rurala- perioada 2007-2013

Datorita aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dezvoltarea statuluyi Romanesc este sprijinit de Comunitatea Europeana prin intermediul Programului National pentru Dezvoltarea Rurala 2007-2013.

Acest program se adreseaza necesitatilor din zona rurala, ajuta la dezvoltarea acesteia si se incearca prin acesta sa se reduca disparitatile de dezvoltare economica dintre Romania si tarile member Uniunii Europene.

Obiectivele programului au fost:

Cresterea capacitatii de management in compararea cu un mediu nou prin imbunatatirea competentelor profesionale si prestarea serviciilor de consultant catre agricultori.

Cresterea competitivitatii produselor agricole si silvice prin restructurarea fermelor si dezvoltarea acestora.

Reorganizarea sectoarelor de procesare a produselor din mediul agricol si din mediul forestier.

Direcții prioritare de finanțare prin PNDR și oportunitățile de investiții

Tabelul nr. 5 : Alocari financiare pentru Axa 1:

Programul National pentru Dezvoltare Rurala- perioada 2014-2020

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 se concentrează pe un număr mai restrâns de măsuri care adresează nevoile identificate pe baza analizei socio-economice și de mediu și a analizei SWOT a spațiului rural românesc și reflectă direcțiile de acțiune în dezvoltarea agriculturii și a satului românesc.

Principalii beneficiari sunt fermierii, cu exceptia persoanelor fizice neautorizate, dar si grupuri de producatori.

PNDR (finanțat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) susține dezvoltarea strategică a spațiului rural prin abordarea strategică a următoarelor obiective:

înființarea, extinderea și/sau modernizarea fermelor zootehnice, inclusiv tehnologii eficiente de reducere a poluării și respectarea standardelor;

înființarea, extinderea și/sau modernizarea fermelor vegetale, inclusiv capacități de stocare, condiționare, sortare, ambalare a producției vegetale pentru creșterea valorii adăugate a produselor;

investiții în scopul îndeplinirii standardelor comunitare în cazul tinerilor fermieri care beneficiază de o perioadă de conformare, respectiv 24 de luni de la momentul instalării și investiții de conformare cu noile standarde în cazul modernizării exploatațiilor agricole, beneficiază de o perioadă de conformare de 12 luni de la data la care noul standard a devenit obligatoriu pentru exploatație;

înființare și/sau modernizarea căilor de acces în cadrul fermei, inclusiv utilități și racordări;

procesarea produselor agricole la nivel de fermă, precum și investiții în vederea comercializării; investitiile de procesare la nivelul fermei vor fi realizate doar împreună cu investitiile în modernizarea/dezvoltarea fermei (considerate ca fiind proiecte ce vizează un lanț alimentar integrat și adăugarea de plus valoare la nivel de fermă);

înființarea sau modernizarea instalațiilor pentru irigații în cadrul fermei, cu condiția ca acestea să reprezinte o componentă secundară înt-un proiect deinvestiții la nivel de fermă;

producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în cadrul fermei, ca și componentă în cadrul unui proiect de investiții;

producerea de energie din surse regenerabile: solară, eoliană, cea produsă cu ajutorul pompelor de căldură, geotermală, din deșeuri/produse secundare rezultate din propria activitate agricolă, iar energia obținută va fi destinată exclusiv consumului propriu;

Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 presupune 14 măsuri de dezvoltare rurală ‐9,363 mld euro (8,015 mld FEADR și 1,347 mld contribuție națională)

Dezvoltarea afacerilor si a turismului

In Romania dezvoltarea afacerilor prezinta diferente mari intre regiuni referitor la activitatea economica nationala, iar in zonele rurale dezvoltarea antreprenoriala nu prea este cunoscuta din cauza resurselor materiale limitate, nivelul educatiei este mai scazut la fel ca cel al utilitatilor, iar migratia spre zonele urbane sau in afara granitei este masiva.

Turismul specific pentru Bucovina (Nord – Est) este cel religios, în Maramureș (Nord – Vest), turismul arhitectural și etnografic, în Transilvania (Centru) – turismul recreațional și cultural, arta culinară și a vinului, iar la poalele Munților Carpați se practică pescuitul. Zonele montane și cele forestiere din România asigură o serie de oportunități pentru practicarea turismului și în special a ecoturismului.

Pe langa zonele enumarate mai sus, Delta Dunarii reprezinta o zona turistica importanta datorida biodiversitatii.

Prima prioritate pentru implementarea Axei 3 consta in mentinerea si dezvoltarea activitatilor economice avand in vedere contextul din Romania si vizeaza cresterea numarului de locuri de munca.

Turismul rural si agro-turismul reprezinta activitati legate de ferma care genereaza venituri periodice datorita peisajelor unice din mediul rural, dar mai ales datorita traditiilor, a culturii si a specialitatilor culinare. Sau altfel spus, turismul rural poate fi vazut ca o alternativa de sprijin, de surse de venituri a locuitorilor din zonele defavorizate si incurajarea infiintarii de noi afaceri care pot contribui la diversificarea economiei rurale.

In sprijinul agro-turismului practicat de regula de proprietarii micilor gospodarii rurale avem avantajul ca pot fi implicate si femeile integrandu-le pe piata muncii.

O alta prioritate in vederea implementarii Axei 3 o reprezinta cresterea atractivitatii zonelor rurale.

Cresterea si modernizarea infrastructurii rurale reprezinta constructia si modernizarea unei infrastructuri pentru tarnsformarea zonelor rurale in zone atractive (strazi si drumuri comunale moderne, existenta retelei de apa si canalizare modernizata, alimentare cu energie electrica si gaze, facilitati pentru copii si varstnici, camine culturale, facilitati de petrecere a timpului liber si sport).

Iar pastrarea si conservarea patrimoniului rural si a identitatii culturale, traditiilor si obiceiurilor reprezinta o alta prioritate a Axei 3 in vederea implementarii acesteia.

Studiu de caz: Finantarea dezvoltarii turismului rural prin sprjinul financiar al Uniunii Europene.

I. INFORMAȚII GENERALE

TITLUL PROIECTULUI: Finantarea dezvoltarii turismului rural prin sprjinul financiar al Uniunii Europene

BENEFICIARUL (APLICANTUL): S.C. TRADIȚIA S.R.L.

ARIA TEMATICĂ:

programul operațional – PNDR

axa prioritară – Axa 3. Calitatea vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale

domeniul de intervenție – 313 Încurajarea activităților turistice

operațiunea

LOCAȚIA PROIECTULUI:

regiunea – Vest

județul – Caraș-Severin

localitatea- Sat Biniș

II. DESCRIEREA PROIECTULUI

II.1. Scop și obiective

Scop – înfințarea și dotarea pensiunii “Tradiția” administrată de S.C. TRADIȚIA S.R.L. în satul Biniș, județul Caraș-Severin în vederea diversificării economiei rurale, încurajarea activităților turistice, oferirea de locuri de muncă generând scăderea ratei șomajului și valorificarea potențialului cultural din zona vizată.

Obiective :

reabilitarea unei infrastructuri cu 10 camere;

racordarea clădirii la utilități (apa curenta, gaz, telecomunicatii);

amenajarea unei parcări cu 5 locuri;

achizitionarea mobilierului în stil tradițional și a costumelor populare specifice zonei;

creearea a 3 locuri de muncă.

II.2. Justificarea proiectului

Proiectul investițional este necesar întrucat satul se situează la circa 20 km est de municipiul Reșița, la sud de orașul Bocșa, pe drumul Comorâște – Doclin – Bocșa. Aparține administrativ de comna Doclin.

Este cunoscut drept centru de olari încă de pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. În perioada interbelică existau acolo aproape 300 de olari, care aveau nu mai puțin de 200 de cuptoare de ars, căci meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. Aproape în toate casele, una din încăperi era atelierul de olărit, în care se afla roata, rașnița de măcinat pămant și alte unelte tradiționale, precum și polițele de lemn pe care se înșirau oalele puse la uscat, inainte de a fi arse în cuptorul special. Din Biniș, oalele erau duse cu caruțele la targ în întreg Banatul. La ora actuală nu mai există nici un olar, singurul care mai era și făcea fală satului a fost Ionică Stepan.

Populația satului Biniș este alcătuită din 704 persoane.

Atenția s-a concentrat asupra turismului, având în vedere potentialul natural si antropic, precum si particularitatile acestui sector al activitatii economice de a crea oportunitati pentru atragerea investitiilor straine si dezvoltarea sectorului privat în turism. S-a pus un accent deosebit pe posibilitatile de dezvoltare a turismului montan cu toate formele sale, a turismului balnear în noua sa viziune internationala – SPA (Aceasta forma de turism s-a practicat în urma cu doua mii de ani la Baile Herculane de catre romani), turismul cultural, turismul rural – dezvoltarea traseelor (vin/manastiri, gastronomie, traditii, obiceiuri si promovarea festivalurilor), MICE – turismul de afaceri, fiind detaliate aspecte referitoare la programe de actiune pentru dezvoltarea facilitatilor turistice, implementare, asigurarea resurselor umane, implicarea comunitatilor locale, marketing si promovare. Derularea unor proiecte de protectie a naturii care contribuie la refacerea unor ecosisteme valoroase nu numai din punct de vedere stiintific, dar si în ceea ce priveste potentialul lor pentru practicarea unor forme de turism noi, inedite, pentru care se manifestă o cerere în crestere la nivelul marilor tari emitatoare de turisti, s-a constituit într-un nou argument pentru analiza impactului dezvoltarii turismului.

II.3. Contextul proiectului

În mediul rural, se desfășoară o serie de activități neagricole (turism rural, agroturism, prelucrarea unor materii prime agricole, comerț, transporturi etc.) care au un impact pozitiv asupra comunităților rurale, contribuind la asigurarea de venituri complementare și la creșterea gradului de utilizare a forței de muncă. Dintre agenții economici individuali, ponderea cea mai mare o dețin cei cu activități de comerț, respectiv 33,2%, urmați de cei cu activități de prelucrare a laptelui-17,7%, prelucrarea strugurilor-17,1%, prelucrarea fructelor și legumelor-9,3% și prelucrarea cărnii-7,9%. Agenții economici individuali care desfășoară alte activități neagricole decât cele menționate dețin o pondere foarte redusă (morărit, prelucrarea furajelor, prelucrarea lemnului, agro-turism, piscicultură, meșteșugărie, transporturi–livrări ș.a.) 183 IMM-uri în mediul rural. Față de situația de ansamblu a creării de IMM-uri în mediul rural, analiza dinamică a acestora este în măsură să evidențieze o serie de tendințe și în ceea ce privește starea economico-socială a satelor în general. Dezvoltarea afacerilor la scară mică este recunoscută ca fiind sursa cea mai importantă de locuri de muncă / obținere de venituri în spațiul rural, atât pentru economiile deja dezvoltate, cât și pentru cele în curs de dezvoltare. Analiza micro-întreprinderilor din spațiul rural evidențiază capacitatea redusă a acestora de a răspunde necesității de a furniza locuri de muncă pentru populația din spațiul rural. Analiza IMM-urilor din mediul rural până în 2013 evidențiază capacitatea relativ redusă a acestora de a răspunde exigențelor referitoare la furnizarea de locuri de muncă pentru populația sătească, atât datorită numărului mic, cât și a structurii pe număr de angajați. Pe ansamblul țării, se constată o distribuție puternic asimetrică a firmelor, o pondere majoritară a microîntreprinderilor – 94,45% și, în cadrul acestora, în special, a firmelor fără nici un salariat (68,1% din totalul unităților înregistrate). Întreprinderile care, teoretic, au un potențial mai mare de oferte de muncă, cele de talie mică și mijlocie, sunt în număr redus, reprezentând numai 4,6%, firmele „mici” (cu 10 până la 49 de salariați) și respectiv 0,9% – în clasa „firme mijlocii” (cu peste 50 de salariați, dar nu mai mult de 249). Pe parcursul anilor, cele mai multe IMM-uri au fost create în rural în domeniul comerțului (48,6%), urmând industria prelucrătoare (19,6%), agricultura (9,8%), turismul (7,2%), transporturile (5,9%), construcțiile (3,3%), serviciile (5,3%), iar pe ultimul loc se plasează industria extractivă (0,2%). Inițiativele de creare de IMM-uri se orientează în special spre comerț, întrucât comerțul presupune resurse mai reduse, perioade mai scurte de recuperare a investițiilor, experiență de organizare și conducere mai redusă etc. Un rol important revine persoanelor întoarse din urban în rural cu un grad general de instrucție mai înalt, fiind totodată calificate în foarte multe meserii care, deși aparțin sferei industriale, pot fi profesate sau adaptate la meserii de interes pentru funcționarea comunității rurale în parametrii modernității.

În ceea ce privește infrastructura de turism, capacitatea de cazare (număr locuri) la nivel național a înregistrat o evoluție favorabilă în perioada 2005-2014. În mediul rural a avut loc o dublare a locurilor de cazare, în special în pensiunile agroturistice (reprezentând în momentul actual, peste 90% din capacitatea de cazare a structurilor de primire turistică din rural), crestere datorata, în mare parte, sprijinului financiar acordat prin fondurile europene. Cu tot acest suport, nici in present turismul rural nu a ajuns la un nivel de dezvoltare satisfăcător, în special din punct de vedere al calității infrastructurii și a serviciilor furnizate.

II.4. Activitățile proiectului

Activitatea 1: managementul de proiect

În derularea activității de management de proiect se alege un manager de proiect, un responsabil de marketing, responsabil de constructii și un responsabil financiar.

Activitatea 2: construcții

În vederea noilor construcții, reabilitarea contrucției și amenajarea acesteia se contractează cu o firmă responsanbilă pentru realizarea acestor activități sub supervizarea unui responsabil de construcții.

Reabilitarea constructiei consta in reamenajarea ceor 3 camere existente, a holului si a celor doua bai prin tencuire, refacerea pardoselii.

Constructia consta in construirea a doua dormitoare cu o baie, sala de mese si/sau intalniri si bucataria. Amenajarea presupune amplasarea unui loc de joaca pentru copii, redarea specifica din trecut a caselor de tip rustic si a cadrului natural intre o cladire veche si una noua.

Activitatea 3: achiziții :

Activitatea 4: publicitatea presupune:

Amplasarea de panouri publicitare, organizarea comferinta de presa la lansarea proiectului si la finalizarea acestuia si alte forme de publicitate dintre care sunt anunturile in ziare, online al caror scop este transparenta proiectului.

II.5. Rezultatele proiectului

Activitatea de management:

o echipă de proiect constituită

Activitatea de construcții:

construcția reabilitată: 5 camere dotate la standarde de 3 margarete, 1 sala de mese cu 20 de locuri, 3 bai si 1 bucatarie.

Activitatea de achiziții:

55 de echipamente achiziționate

Activitatea de publicitate:

2 panouri publicitare amplasate

2 conferințe de presă organizate

3 anunțuri în ziare și online redactate

II.6. Beneficiarii proiectului

Beneficiarii direcți: aplicantul care se folosește de fonduri nerambursabile și grupul țintă reprezentat de populația locală care va beneficia de locuri de muncă și promovarea turismului.

Beneficiarii indirecti: sunt alte grupuri afectate de implementarea proiectului, precum populația care poate desfășura alte activități economice ca urmare a promovării localității, furnizorii de la care achiziționăm materiale, echipamente și primaria care înregistrează un venit mai ridicat în urma taxelor și impozitelor.

III. MANAGEMENTUL PROIECTULUI

III.1. Echipa de proiect

III.2. Metodologia de implementare

Managementul prin proiecte

Procesul de implementare al planului de management de proiect în cadrul unei societăți, prezintă în principiu următoarele trei etape:

etapa 1 − etapa pregătitoare implementării managementului prin proiecte în cadrul organizației unde definim proiectul, numim managerul si stabilim responsabilitatile si resursele financiare alocare fiecarei persoana implicata;

etapa 2 − etapa implemetării proiectului, se trece la indeplinirea obiectivelor precum activitati si tehnici care permit realizarea obiectivelor;

etapa 3 − finalizarea procesului de implementare a planului de management prin proiect și evaluarea rezultatului. Aceasta verificare consta in depistarea si depasirea neregulilor in vederea continuarii proiectului.

Managementul prin obiective

Este un proces motivațional în care un manager, împreună cu subordonații săi, colaborează la stabilirea obiectivelor în organizație și are ca scop principal clarificarea rolului fiecărui subordonat în realizarea acestor obiective. Acesta permite lucrătorilor să participe atât la  stabilirea obiectivelor, cât și la evaluarea performanțelor lor, astfel încât să crească motivația în vederea creșterii eficienței muncii lor. Un bun program de management prin obiective cuprinde cinci etape:

1. Asigurarea însușirii scopului, adeziunii și participării managementului de vârf  la acest proces.
2. Stabilirea obiectivelor preliminare- aceste obiective reflectă misiunea, scopul și strategia firmei.
3. Esența managementului prin obiective se definește în următoarea succesiune:

managerul explică subordonaților că el a acceptat anumite obiective, pentru el și pentru grupul pe care-l reprezintă (subordonații săi) și cere subalternilor să se gândească la contribuția fiecăruia pentru îndeplinirea obiectivelor;

managerul se întâlnește cu fiecare subordonat și, împreună, stabilesc obiectivele individuale

managerul și subordonații săi decid asupra resurselor necesare pentru îndeplinirea obiectivelor.

4. Managerul și subordonații se întalnesc periodic pentru a revedea progresele realizate în direcția atingerii obiectivelor asumate. Aceste obiective pot fi modificate dacă circumstanțele se schimbă.
5. La sfarșitul perioadei proiectate, se evaluează care dintre subordonați (nu) și-a atins obiectivul asumat și care ar fi cauzele/motivele/consecințele (in)succesului.

Managementul prin bugete

Este un sistem de management ce asigură previzionarea, controlul și evaluarea activităților în firme și ale principalelor sale componente cu ajutorul bugetelor.

III.3. Riscuri

Riscul este un eveniment cu urmări deosebit de grave, asupra mediului înconjurător, provocate de accidente dintre care amintim: accidente chimice, nucleare, în subteran, incendii și explozii.

Riscul natural este o funcție a probabilității apariției unei pagube și a consecințelor probabile, ca urmare a unui anumit eveniment, fiind înțeles ca măsură a mărimii unei “amenințări” naturale. Drept urmare in satul Binis pot fi riscuri climatice precum ar fii seceta sau inundatiile.

Riscul de furnizor este dat de imposibilitatea de achiziție a celor necesare, neasumarea sau asumarea riscului de incasare.

Riscul tehnologic rezultă din neîndeplinirea modernizărilor, inovațiilor în domeniul producției, caderi ale sistemelor (hardware, software, stocare, telecomunicatii) si caderi de retea.

 Riscul economic un eveniment sau proces nesigur și probabil care poate cauza o pagubă sau o pierdere în activitate, operațiune sau acțiune economică.

Riscul financiar modificări neprevăzute în evoluția ratei dobânzii, ale cursului de schimb sau ale prețului unei produs nu numai că afectează rezultatele financiare ale firme care pot determina chiar falimentul acesteia.

Măsuri de ameliorare pentru furnizor:

incheierea unor contracte cu clauze specifice a caror incalcare atrage sancțiuni legale,

încheierea unor contracte cu furnizori cu bună reputație

Măsuri de ameliorare pentru riscul natural:

asigurarea clădirii

angajarea unui expert pentru analizarea gradului de risc al clădirii în caz de cutremur

Măsuri de ameliorare pentru riscul financiar:

consultarea frecventă a situației financiar-contabilă a pensiunii

păstrarea unui grad de îndatorare minim

negocierea unor dobânzi cât mai mică

IV. DURATA ACTIVITĂȚILOR

(grafic Gantt)

V. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Proiectul este destinat reabilitării unei clădiri care va înregistra venituri prin închirierea camerelor turiștilor.

Capacitate de camere: 5 camere*365/ nopti camere=1825 nopti camere

VI. PUBLICITATEA PROIECTULUI

VII. CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ

Principiul “poluatorul plătește”- are ca obiect stabilirea unui cadru pentru prevenirea și repararea pagubelor pe baza unei responsabilități de mediu, fondată pe principiul „poluatorul plătește”. Principiul are drept consecință internalizarea costurilor poluării (la nivelul întreprinderii poluatoare), prevenirea poluării, precum și repararea prejudiciului cauzat de poluare.

Închei un contract cu o firmă specializată care să-mi ridică deșeurile și plata taxelor de poluare.

Principiul dezvoltarea durabilă – vizează întărirea coerenței diferitelor politici, din punct de vedere al mediului, economic și social, în scopul ameliorării de o manieră durabilă a bunăstării și a condițiilor de viață ale generațiilor prezente și viitoare.

Se va folosi energie din surse regenerabilă, asigur locuri de muncă și sprijin dezvoltarea turismului din zonă.

Principiul egalitatea de șanse- conceptul conform căruia toate ființele umane sunt libere să-si dezvolte capacitățile personale și să aleagă fără limitări impuse de roluri stricte; faptul că diferitele comportamente, aspirații și necesități ale femeilor și bărbaților sunt luate în considerare, evaluate și favorizate în mod egal înseamnă că femeile și bărbații se bucură de aceeași libertate de a-și realiza aspirațiile.

Nu vor exista implicații subiective în recrutarea echipei de proiect și a angajațolor.

VIII. BUGETUL PROIECTULUI

IX. SURSE DE FINANȚARE 

Concluzii

Întrucât succesul unei investiții depinde de informatii cât mai precise care ofera siguranța investitorului, cu ajutorul finanțării prin programe ale Uniunii europene, iar promovarea valorilor culturale joaca un rol important pentru dezvoltarea Romaniei prin turism.

Investiția finanțată din două surse, si anume finanțare din surse proprii 50% si finantare din fonduri nerambursabile 50%. Amplasarea investiției fiind in judetul Caras-Severin datorită avantajelor culturale si a peisajelor. Durata de implementare a proiectului se intinde pe un an calendaristic.

Lista bibliografica

Carti:

Alina Bargaoanu, Fondurile Europene. Strategii de promovare si utilizare, Editura Tritonic, Bucuresti, 2009

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, proiect, versiunea I, iunie 2014

N.Dobrota, Dictionar de economie, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Seria Micromonigrafii- Politici Europene, 2003

Andreea Dragoi, Politica Agricola Comuna in perioada 2014-2020- un parteneriat intre Comisia Europeana si fermieri, Institutul de Economie Mondiala

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a XIV-a, Septembrie 2014

Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013- versiunea a XI-a, Noiembrie 2013

Internet:

Anexe (Times New Roman, 12, Bold)