Finantarea Dezvoltarii Rurale Prin Pndr. Studiu de Caz Comuna Camarzana, Membru al Gal. Tara Oasului

CUPRINS

INTRODUCERE

România a aderat la UE în 1 ianuarie 2007, ceea ce a atras dupa sine o multitudine de modificări la nivel național,în toate domeniile de activitate,atât economice cât și sociale.Prin aderarea la UE România a primit șansa de a se dezvolta pe toate planurile cu ajutorul Fondurilor Monetar Europene pe care România le poate obține pe baza a doua documente si anume Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 și Planul Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală.

Subiectul acestei lucrări este structurat în trei părți și este legat de PNDR (Planul Național de Dezvoltare Rurală) și anume,atragerea de fonduri europene pentru sprijinirea dezvoltari rurale prin intermediul GAL-urilor (Grupurilor de Acțiune Locală),mai exact influența Planului Național de Dezvoltare Rurală asupra GAL-Țara Oașului,cu studiu de caz privind proiectele implementate sau în curs de implementare la comuna Cămărzana,membră al GAL-Țara Oașului.

În cadrul primei părți, intitulate „Planul Național de Dezvoltare Rurală” este cuprinsă perioada de programare 2007-2013 respectiv PNDR 2014-2020 cu informatii generale privind axele prioritare, alocarile financiare și gradul de absorbție până în prezent.

Cea de-a doua parte cuprinde informații generale despre GAL-urile existente în România,influența lor asupra mediului rural,definiții,caracterizarea lor în funcție de regiune și informații mai detaliate privind obiectivele și strategia de dezvoltare locală utilizată de GAL-Țara Oașului care are în componență 13 comune si se află pe teritoriul județului Satu-Mare.

Partea a treia cuprinde un studiu de caz făcut asupra comunei Cămărzana,membră al GAL-Țara Oașului,privind proiectele implementate sau în curs de implementare,tehnica de abordare a strategiei de dezvoltare și relația comunei cu celelalte comune member. Strategia de dezvoltare a comunei este un proiect inițiat de Consiliul Local al comunei Cămărzana,în colaborare cu alte instituții precum școala, biserica,reprezentanți ai asociațiilor și cu cetățenii comunei și are ca scop stimularea dezvoltării integrate și armonioase a comunei.

În ultimul capitol “Concluzii și propuneri” sunt prezentate concluziile fiecărui capitol în parte și a lucrării de față per ansamblu.Am descrise deasemenea și câteva propuneri cu privire la atragerea de fonduri europene nerambursabile.

MOTIVAȚIA, IMPORTANȚA ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

Metodologia cercetării științifice constă în alegerea temei de cercetare, documentarea-învățarea, explicarea fenomenului economic (cercetarea propriu zisă) și nu în ultimul rând redactarea și susținerea publică a lucrării.

Am ales această temă, deoarece consider că atragerea de fonduri europene este,încă din anul 2007,un subiect de mare actualitate în România,. Nevoia de dezvoltare regională și locală a agriculturii, infrastructurii sau industriei,de creștere a afacerilor au condus la dorința de a obține cât mai mulți “bani europeni”.

Comuna Cămărzana este una din cele mai frumoase commune din județul Satu-Mare ,aceasta având un potențial economic și social destul de mare,iar pentru valorificarea acestora s-a implementat o Strategie de Dezvoltare Locală.

Lucrarea de față are ca subiect „Finanțarea Dezvoltării Rurale prin PNDR.Studiu de caz: comuna Cămărzana membră a GAL-Țara Oașului” si are în vedere obiectivele propuse în Programul National de Dezvoltare Rurală din perioada 2007-2013 și cele propuse în noua strategie de dezvoltare,pe perioada 2014-2020 precum si obiectivele si prioritățile de dezvoltare in cadrul Microregiuni Gal-Tara Oașului.

Importanța studiului realizat este de a pune în evidență modalitațiile de dezvoltare și evoluția comunei Cămărzana în urma implementari PNDR, atât din punct de vedere al proiectelor finalizate cât si a proiectelor viitoare in curs de elaborare.

În realizarea lucrări de față,pentru partea teoretică s-au consultat cursuri și cărți ale profesorilor din cadrul facultăți noastre care pe parcusrul celor 3 ani de studiu m-au ajutat să îmi aprofundez cunoștințele în domeniul economic dar si date de pe site-ul official al Microregiuni GAL-Țara Oasului.

Pentru realizarea studiului de caz s-au utilizat informații puse la dispoziție de personalul primăriei din Cămărzana precum si informații de pe site-ul official al comunei privind Strategia de Dezvoltare Locală si date reprezentând studiile de fezabilitate ale proiectelor finanțate de Uniunea Europeană.

Pe pacursul acestei lucrări,s-au studiat referințe bibliografice,culegerea și prelucrarea informațiilor,realizarea de diverse tabele și scheme, toate acestea cu scopul de a sintetiza și evidenția rezultatul cercetării.

Această lucrare este structurată astfel: introducere; motivația, importanța și metodologia cercetării;abrevieri;trei capitole alcătuite din mai multe subcapitole,concluzia și referințele bibliografice.

În consecință, această lucrare abordează atât probleme teoretice cât și practice, care vin în ajutorul fundamentării cunoștiințelor, lăsând-ui autorului libertatea de opțiune personală și de alegere a surselor bibliografice.

În ceea ce privesc datele prezentate în capitolul 3 „Cămărzana membra al GAL-Țara Oașului” si anume descrierea general a comunei Cămărzana,precum și datele despre obiectivele specifice și proiectele propuse ,țin să menționez că sunt preluate din Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Cămărzana din perioada 2014-2020.

ABREVIERI

FC – Fondul de Coeziune

FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală

FEDER – Fondul European pentru Dezvoltarea Regională

FEOGA – Fondul European de Orientare si Garantare Agricolă

FSE – Fondul Social European

GAL – Grupuri de Acțiune Locala

IFOP – Instrumentul Financiar de Dezvoltare a Pescuitului

INS – Institutul Național de Statistică

PAC – Politica Agricolă Comună

PIB – Produsul Intern Brut

PNDR – Program Național de Dezvoltare Rurală

UE – Uniunea Europeană

VAB – Valoarea Adăugată Brută

PFA, AF, SRL

LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI CASETELOR

CAPITOLUL 1

PLANUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

Planul Național de Dezvoltare Rurală PNDR este un document de planificare strategică și financiară elaborat de Ministerul Agriculturi si Dezvoltari Rurale MADR împreună cu comunitatea Europeană care are scopul de a orienta si stimula dezvoltarea economica si socială a țări prin realizarea coeziunii intre acestea,mai exact dezvoltarea domeniului agricol prin trecerea de la o agricultura nerentabilă la o agricultură rentabilă si modernă,astfel atingandu-se obiectivul UE.

Activitățiile din cadrul PNDR vizează toate domeniile din mediul rural și anume

activitati agricole în sectorul zootehnic și vegetal (constructia de grajduri, achizitionarea de masini si utilaje agricole necesare, constructia de sere,depozite,hale și săli de procesare a produselor agricole,modernizarea infrastructure drumurilor de acces, apa, canalizare, gaz, electricitate,instituirea de plantatii pomicole si vii,împădurire etc)

activitati turistice

activitati non-agricole (deschiderea de saloane,internet,ateliere sau service auto etc)

1.1 PNDR ÎN PERIOADA 2007-2013

În perioada 2007-2013 în România, prin implementarea a 7 programe operaționale sectoriale si regionale (POS Transport, POS Mediu, POS Regional, POS Dezvoltarea Resurselor Umane, POS Creșterea Competitivității Economice, POS Dezvoltarea Capacității Administrative, PO Asistență Tehnica) si elaborarea Programului Național de Dezvoltare Rurală și Programului Național Strategic pentru Pescuit și Acvacultură la care se adauga cele 8 programe de cooperare teritorială cu alte state, sa reusit alocarea sumei de 19,7 miliarde de euro.Tot in această perioadă au fost alocate 19,667 miliarde de euro pentru Romania prin Fondurile Structurale si de Coeziune ale UE din totalul de 336,1 miliarde euro stabilite la nivel european.

Abordarea strategică a PNDR în perioada 2007-2013 rulează pe baza fondurilor europene structurale FEOGA, FEDER, FSE, IFOP și FC, care urmaresc atingerea urmatoarelor obiective prioritare:

Obiectivul Convergență este finanțat prin FEDER, FSE si FC și are ca subiect de acțiune promovarea dezvoltări regiunilor cu PIB-ul pe locuitor sub 75% din media UE. Are in vedere cresterea economica prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea informatională, protejarea mediului inconjurator si innbunătățirea calități acestuia si dezvoltarea adaptabilitați schimburilor economice si sociale.

Obiectivul competitivitate regional si ocuparea forței de muncă este finanțat prin FEDER si FSE. Acest obiectiv sprijină regiunile incompatibile obiectivului Convergență, zonele rurale in declin, zone in care pescuitul e singura sursă ți zone urbane aflate în dificultate prin dezvoltarea locurilor de muncă, imbunătățirea calități mediului,a accesibilităti și sprijină adaptabilitatea societățiilor si a lucratorilor pe piața curentă.

Obiectivul Cooperare Teritorială Europeană este finanțat prin FEDER si acoperă regiuni, județe si zone transnationale. Acest program iși propune să învețe societatiile, administrațiile locale si administratori regiunilor cum să coopereze ăntre ei, atat pe plan regional, național si internațional în folos comun si pentru schimbul de experiență.

Cele mai importante instituți implicate în implementarea Programului National de Dezvoltare Rurală 2007-2013 sunt MAPDR – Direcția Generală de Dezvoltare Rurală cu funcția de Autoritate de Management, responsabilă de gestionarea corecta a fondurilor, apoi, Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP) care este organism de plată pentru toate măsurile PNDR cu excepția celor din zonele defavorizate, și Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură care este organism de plată pentru zonele defavorizate.

ACCESAREA FONDURILOR EUROPENE

Fondurile Europene pot fi accesate pe baza Programului Național de Dezvoltare Rurală și a Planului Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală doar daca se repecta condițiile contractului de finanțare care presupune îndeplinirea tuturor criteriilor instituționale, legale si financiare conform criteriilor de eligibilitate.

Obligațiile și condițiile care trebuiesc indeplinite pentru accesarea fondurilor europene sunt:

Solicitantul trebuie sa fie o entitate cu personalitate juridică înregistrată fiscal

Proiectul implementat asigura o dezvoltare durabila

Solicitantul declară pe propria răspundere ca nu a primit o altă finantare din bugetul de stat sau alte bugete în acelasi timp cu finanțarea primită la acel moment.

Nu se încadrează în situații precum stare de insolvență, incapacitate de plată, nu si-a plătit impozitele,taxele si asigurările sociale, nu se afla in stare faliment sau lichidare, nu a avut condamnări datorate incalcari legii sau greselii profesionale grave.

Beneficiarul este obligat sa pastreze toate documentele si datele contabile care dovedesc cheltuielile activități desfăsurate.

Trebuie să respecte toate criteriile de eligibilitate instituționale, legale si financiare asumate in cererea de finantare.Toate criteriile care au dus la acceptarea proiectului rămân obligatorii proiectul neputand fi modificat decat dupa 5 ani de la ultima plată facuta de Agentia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale AFIR.

Orice daună,pagubă adusa unui terț de care beneficiarul este vinovat este strict responsabilitatea sa.

Contractul de finantare poate fi anulat de catre Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale AFIR dacă beneficiarul încalcă clauzele contractului și poate aplica beneficiarului penalități si dobanzi stabilite conform dispozițiilor in vigoare.

Finanțare obținută de beneficiar va fi monitorizată si se va verifica periodic eligibilitatea proiectului si a activități desfașurate în conformitate cu gidul solicitantului.

1.2 FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTAREA RURALĂ (FEADR)

PNDR este un program unic care acopera întreg teritoriul României, în cadrul caruia au fost adoptate o serie de reglementări cu scopul de a promova regiunile slab dezvoltate prin acordarea de ajutoare financiare, finanțate de Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurală (FEADR) implementat de Politica Agricolă Comună (PAC) și presupune o dezvoltare strategică prin abordarea obiectivelor privind restructurarea si cresterea viabilități exploatațiilor agricole, dezvoltarea și gestionarea durabilă a activităților economice și a resurselor natural precum și îmbunătățirea calități vieți în zonele rurale prin crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea infrastructuri si a serviciilor.

FEADR 2007-2013 are o valoare de aproximativ 7,5 miliarde de euro si se bazează pe cofinanțarea proiectelor de investitii private, adica contribuția financiară a celui care solicită fondurile europene, si cofinanțarea publica,adică fondurile nerambursabile oferite de Uniunea Europeană si Guvernul României beneficiarului, care au o valoare de 50% – 70% din totalul valori proiectului. Astfel, proiectele care au in vedere o zona montana sau zone cu handicap natural,cofinanțarea publica poate fi in valoare de 65% din totalul de valoare al proiectului, iar proiectele derulate in arii protejate precum „Natura 2000” pot primi finanțari de 70%.

În ceea ce privește cofinanțarea privată aceaste se poate face prin surse proprii, adica venituri proprii,donatii sau sponsorizări dovedite in condițiile legii, sau prin credit bancar dacă indeplinesc conditiile contractării unui credit bancar.

Investițiile finanțate prin FEADR sunt legate de:

asistență tehnică

investiții productive ce contribuie la crearea locurilor de muncă

investiții în infrastructură

dezvoltarea potențialului autohton prin susținerea dezvoltrii regionale și locale

Zonele rurale au un rol social foarte important fiind,din punctual meu de vedere, cea mai importantă sursă de crestere economică a țări.În Romania zonele rurale cuprind 87.1% din teritoriul țări și 45.1% din populație adica 9.7 milioane de locuitorii cu un potențial de dezvoltare enorm dar incă nefolosit.

În planul de dezvoltare economica rurală intră restructurarea agriculturi,aceasta avand din totdeauna un grad foarte ridicat de contribuție în PIB-ul țări și anume 12.1% din PIB și 13.6% din totalul VAB (valoarea adăugată brută) conform Institutului Național de Statistică (INS 2006).

FEADR 2007-2013 urmărește atingerea obiectivului legate de dezvoltarea regiunilor rămase în urmă din punct de vedere economic prin acordarea de ajutoare financiare programelor care respectă o strategie de dezvoltare rurală bazată pe urmatoarele acțiuni:

Ridicarea standardului calității producției agricole.

Competitivitatea din domeniul agricol si forestier.

Promovarea folosirii adecvate a forței de muncă prin programe de pregătire și instruire a tinerilor agricultori si fermieri deasemenea prin acordarea de servicii de training,consiliere și administrare a fermelor.

Protecția mediului inconjurător prin administrarea corecta a terenurilor și a peisajelor.

Programele Naționale de Dezvoltare Rurală ale statelor membre UE au la bază șase orientări comunitare strategice care tintesc principalele domenii și măsurile care trebuie luate în considerare în vederea realizari fiecarui set de priorități și sunt menite să contribuie la:

identificarea zonelor în care sprijinul comunitar acordat dezvoltării rurale generează cea mai mare valoare adaugată la nivelul Uniunii Euopene

crearea unei conexiuni cu principalele priorități la nivel european

asigurarea coerenței cu celelalte politici comunitare, în special cu politicile de coeziune și mediu

luarea măsurilor conexe punerii în aplicare a noii politici agricole commune, axată pe adaptarea evoluției pieței și necesitatea de restructurare care decurge din PAC, atât pentru vechile cât și pentru noile state membre.

Cele șase orientări strategice sunt:

îmbunătățirea competitivității sectoarelor agricol și forestier

îmbunătățirea mediului și a regiunilor rurale

creșterea calității vieții în zonele rurale și încurajarea diversificării

construirea capacității locale de ocupare a forței de muncă și de diversificare

transpunerea priorităților în programe

complementaritatea cu alte instrumente comunitare. (Alexandru, 2009:71)

1.2. AXE ȘI MĂSURI ALE POLITICII DE DEZVOLTARE RURALĂ ÎN PERIOADA 2007-2013

Cele patru mari axe sunt:

Competitivitatea sectoarelor agriculturii și pădurilor –aici ne referim la creșterea competitivității sectorului agriculturii cu ajutorul reformei PAC si presupune stabilirea un echilibru între activitatea fermei, protecția mediului și dimensiunea socială a dezvoltării rurale, prin reducerea costurilor de producție, creșterea economiei și a calitati vieti. Sunt foarte importante acțiunile de susținere prin investiții în ferme, producție și procesare, infrastructură agricolă, atragerea fermierilor tineri, servicii de training și consultant si pensionarea la timp.

In cadrul primei axe pentru perioada de programare 2007-2013, sunt finanțate următoarele măsuri in proportie 80% din sprijinul public nerambursabil si are o valoare de 4.024,7 mil euro.

1.1. – Măsuri menite să îmbunătățească cunoștințele și să consolideze potențialul uman

111 – Formare profesională, informare și difuzare de cunoștiințe

112 – Instalarea tinerilor fermieri.

1.2. – Măsuri menite să restructureze și să dezvolte capitalul fizic și să promoveze
inovația

121 – Modernizarea exploatațiilor agricole.

122 – Îmbunătățirea valorii economice a pădurii.

123 – Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere.

125 – Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea agriculturii și silviculturii.

1.4 – Măsuri de tranziție pentru România

141 – Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență.

142 – Înființarea grupurilor de producători.

143 – Furnizarea de servicii de consiliere și consultant pentru agricultori.

Protecția mediului și utilizarea eficientă a fondului funciar (agricultura și fondul forestier) are ca principale activitati de acțiune dezvoltarea rurală în zonele integrate în rețeaua ecologică europeană “Natura 2000”.

În cadrul acestei axe pentru perioada de programare 2007-2013, sunt finanțate următoarele măsuri in valoare de 2.326,6 mil euro,fond nerambursabil aferent acestei axe este de 82% din sprijinul public

2.1. – Măsuri pentru utilizarea durabilă a terenurilor agricole

211 – Sprijin pentru zona montană defavorizată.

212 – Sprijin pentru zonele defavorizate – altele decât zona montană.

214 – Plăți de agro-mediu.

2.2. – Măsuri pentru utilizarea durabilă a terenurilor forestiere

221 – Prima împădurire a terenurilor agricole.

Dezvoltarea rurală complexă are ca scop îmbunătățirea calității vieții în spațiul rural și diversificarea activității economice. Totodată presupune soluționarea dificultăților privind accesul persoanelor cu venituri reduse la serviciile de bază, excluderea socială, limitarea variantelor de angajare generatoare de venituri extra. O altă acțiune a acestei axe constă în imbunatatirea legăturilor între agricultură, activități forestiere și alte sectoare ale economiei locale. Dezvoltarea rurală cuprinde toate sectoarele componente ale spațiului rural iar această axă de dezvoltare are scopul de a crea o balanța între conservarea spațiului rural, prin programe ecologice, sociale, culturale și care au in vedere modernizarea vieții rurale.

În cadrul acestei axe pentru perioada de programare 2007-2013, sunt finanțate următoarele măsuri care dispun de sprijin financiar nerambursabil in proportie de 80% din sprijinul public.

3.1. – Măsuri privind diversificarea economiei rurale

312 – Sprijin pentru cererea și dezvoltarea de micro-întreprinderi.

313 – Încurajarea activităților turistice.

3.2. – Măsura privind îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale

322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale.

Axa LEADER – promoveaza inițiativele de dezvoltare locala durabilă in spațiul rural și urmărește valorificarea moștenirii natural și culturale, prin colaborarea cu parteneriatele regionale publice (GAL –Grupuri de Acțiune Locală). Axa LEADER vizeaza teritorii rurale de dimensiuni mici cu populația mai mica de 100.000 locuitori, si densitate de aproximativ 120 locuitori/. Obiectivele axei sunt: îmbunătățirea calității vieții rurale și diversificarea activității economice, valorificarea produselor locale, a resurselor natural și culturale si îmbunătățirea competitivității agriculturii și pădurilor. Rata maximă de cofinanțare oferita de UE pentru axa LEADER este de 55% din cheltuielile publice eligibile.

În cadrul acestei axe pentru perioada de programare 2007-2013, sunt finanțate următoarele măsuri in valoare de – 235,1 mil euro.

4.1. – Implementarea strategiilor de dezvoltare locală.

411 – Creșterea competitivității sectoarelor agricol și forestier .
412 – Îmbunătățirea mediului și spațiului rural .
413 – Calitatea vieții și diversificarea economiei rurale .
421 – Implementarea proiectelor de cooperare.
431 – Funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, dobândirea de competențe și animarea teritoriului.

4.3.1.1. – Construcție parteneriate public-private.

4.3.1.2. – Funcționarea Grupului de Acțiune Locală, dobandirea de competențe și animarea teritoriului.

1.2 PNDR PE PERIOADA 2014 – 2020

Strategia de dezvoltare a PNDR pe perioada 2014-2020 reprezinta o reflectie a nevoilor de dezvoltare a României, în vederea reducerii cât mai rapide a decalajelor existente față de UE axeandu-se atât pe orientările strategice comunitare privind coeziunea, cât și pe prioritățile Agendei Lisabona și obiectivele de la Göteborg.

PNDR-ul României pentru perioada 2014-2020 are ca si priorități naționale de dezvoltare urmatoarele:

– Modernizarea și dezvoltarea exploatațiilor agricole prin consolidarea acestora, procesarea produselor agricole si expunerea acestora pe piata spre vanzare.

– Încurajarea tinerelor generate de agricultori si sprijinirea instalării tinerilor fermieri.

– Dezvoltarea infrastructurii rurale de bază pentru atragerea investițiilor în zonele rurale,crearea de noi locuri de muncă și implicit la dezvoltarea economiei spațiului rural.

– Diversificarea economiei rurale prin promovarea creării și dezvoltării IMM-urilor din mediul rural.

– Dezvoltarea locala prin implementarea programului LEADER.Imbunătățirea competitivitati si a calitati vieții prin combaterea sărăciei și excluderii sociale.

– Promovarea sectorului pomicol, prin intermediul unui subprogram dedicate acestuia.

Alocarile estimative ale PNDR 2014 – 2020 privesc urmatoarele masuri:

1.2.1 Măsuri de investiții în sectorul agricol, în întreprinderi rurale și în spațiul rural

Presupune modernizarea fermelor prin dotarea acestora cu echipamentele si utilajele moderne necesare,avand o pondere a sprijinului public nerambursabil de 50%, fiind evaluat unei alocari estimative de 757,968 mil Euro,la care se adauga 260 mil Euro pentru alocarea masurii specific subprogramului Pomicol.

Prelucrarea și comercializarea produselor agricole din Anexa I la Tratat cu o pondere de 50% din fonduri nerambursabile, estimate la o valoare de 429,0356 mil Euro la care se adaugă alocarea măsurii specifice subprogramului pomicol de 40 mil. Euro.

Infrastructura de adaptare a agriculturii și silviculturii cu o alocare estimativa de 570,0242 mil. Euro.

Sprijin pentru ferme mici in valoare de 150,0019 mil. Euro ofera sprijinului public nerambursabil în cuantum de 100%,valoare de 15.000 Euro acordat în două tranșe:

– 70% sprijin la primirea deciziei de finanțare;

– 30% în maximum trei ani de la primirea deciziei de finanțare.

Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor valoare 250,000 mil. Euro din care 150 mil. Euro pentru întreprinderi nonagricole existente și100 mil. Întreprinderile nou-înființate.Pentru proiectele cu valoare de pana in 70.000 Euro sprijinul public nerambursabil se acorda in proportie de 100%.

Servicii de bază și reînnoirea satelor în zonele rurale cu o alocare de 1 100, 595 mil. Euro

1.2.2 Măsuri de mediu și climă cu o alocare estimative de 2 387,142 mil. Euro impartita astfel:

Împădurirea și crearea de suprafețe împădurite și perdele forestiere 105,695 mil. Euro

Agromediu și climă 849,964 mil. Euro

Agricultură ecologică 200,686 mil. Euro

Delimitarea zonelor care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specific 1 230,796 mil. Euro

1.2.3. Măsuri suport :

Transfer de cunoștințe și acțiuni de informare 25,386 mil. Euro

Servicii de consiliere 25,386 mil. Euro

Cooperare (pentru activarea grupurilor operaționale pentru inovare ) 13,021 mil. Euro (la care se adaugă alocarea măsurii specifice subprogramului pomicol, respectiv 15 mil. euro)

Gestionarea riscurilor (fondul mutual) 200 mil. Euro

1.2.4 LEADER detine o alocare estimativă de 624,932 mil. euro avand ca beneficiari Grupurile de Acțiune Locală.

2. GAL- Țara Oașului

Fig.3 Harta GAL Tara Oasului

GAL este defapt motorul programului LEADER si beneficiarul acestuia,reprezentant interesele locuitorilor si a comunitatilor rurale si are ca obiect de activitate elaborarea strategiilor de dezvoltare rurala si implementarea acestora prin proiecte de dezvoltare specifice fiecarei regiuni, fiind responsabili de alegerea proiectelor care vor si fi finantate in cadrul strategiei si de selectare a proiectelor de colaborare.

În România există 163 de GAL-uri acreditate si acopera aproximativ 70% din teritoriul rural al Romaniei,cu 8 mil de locuitori si cu un numar impresionant de proiecte, mai exact 7000 ceea ce pune in evidenta responsabilitatea reprezentantilor GAL-uri-lor si atrage dupa sine accelerarea implementarii strategiilor.

GAL – Grupurile de acțiune locala au un rol foarte important în dezvoltarea economiei rurale prin implementarea reglementarilor Uniunii Europene. Scopul GAL este de a susține și încuraja inițiativele zonelor rurale de a se dezvolta prin proiecte locale de dezvoltare regionala.GAL încurajează implicarea fiecarui locuitor în dezvoltarea propriilor regiuni avand la baza activitați de instruire a reprezentanților zonelor rurale să colaboreze intre ei pentru a avea profit comun.

2.1 Prezentarea Microregiuni GAL-Tara Oasului

GAL-Țara Oașului este situată în nord-estul județului Satu-Mare, a luat nastere in octombrie 2009 – august 2010 la inițiativa a 10 persoane dintre care 5 reprezentanții ai comunelor și 5 consultanții. Ulterior prin semnarea aderari la GAL grupul sa mărit ajungandu-se în prezent la structura de 54 de parteneri dintre care 32% publicii si 68% privați.Este formată din 13 comune si anume : Turț,Tarna Mare,Bătarci,Gherța Mica, Cămărzana, Călinești, Oaș, Vama, Certeze, Remeți, Tîrșolț,Bixad,Orașu Nou,Racșa care cuprind în total 35 de sate cu o populație de 55,299 locuitori,suprafață totala de 755,30 km si densitate de 73,21 loc/km².

Populatia microregiuni a scazut cu -4,75% in ultimi 20 de ani,aceasta scadere este prevazuta si pentru viitor datorita regresiei sporului natural si a migrari definitive a populatiei in strainatate,in cautarea unui trai mai bun.

Tabel Evoluția populației în microregiunea Țara Oașului

Relieful deluros și muntos al microregiuni este dat de prezenta Muntilor Oas,inceputul muntilor Gutai si Deperesiunea Oas deasemenea teritoriul este marcat si de culmile alungite sau conice cu deschidere la Campia Somesului.

Imbinare diferitelor unitati de relief scoate in evidenta frumusetea impresionanta a microregiuni a carei unitati geomorfice nu depășesc altitudinea de 630-680 m, cu o medie de 250 m a muntilor Oas-Gutai.

Pe teritoriul microregiunii, întâlnim zone montane defavorizate si anume comuna Certeze din judetul Satu Mare si comuna Remeti din Judetul Maramures, dar si zone cu valoare naturala ridicata in comunele Bixad,Camarzana,Tarsolt si Vama, tot aici gasim si arii considerate protejate care fac parte din rețeaua europeană Natura 2000, respectiv în comunele Turț, Gherța Mică și Călinești Oaș avem râul Tur și lunca inferioară a Turului ,Tinoavele din munții Oaș pe teritoriul comunelor Cămărzana – Tinovul Cetățuia Mare, iar pe teritoriul comunei Certeze – Tinovul Mărăuș.

Reteaua hidrografica este reprezentata de pârâul Valea Turțului, care este cel mai important din comuna Turt, pârâul Turț și pârâul Valea Lechincioara care strabat comuna Cămârzana,

pârâul Bătarci strabate comuna Batarci, pâraiele Tarna Mare,Cornutului și Valea Hijii strabat comuna Tarna Mare, comuna Vama este străbătută de râurile Talna Mare și Talna Mică, râul Tisa strabate comuna Remeti, comuna Certeze strabatuta de Valea Rea și Valea Albă,comuna Călinești-Oaș este strabatuta de râul Tur, comuna Târșolț este strabatuta de valea Raului Lechincioara,comuna Bixad este străbătută de pârâurile Lechincioara, Bixad și Târșolț, iar comunele Racșa și Orașu Nou sunt străbătute de valea pârâului Talna. Tot pe raza microregiuni se gasesc si lacurile Mujdeni din comuna Orasu Nou si lacul Calinesti.

Clima predominantă este temperat continentală moderată,cu o temperature medie anuala de 9.5 grade Celsius ,precipitatiile atmosferice cad sub formă de ploaie și zăpadă iar vanturile predominante in zona sunt cele din S-V.

Microregiunea Tara Oasului detine resurse naturale bogate reprezentate de apele de suprafata, apele subterane, ape carbogazoase si bai acide, minerale utile precum carbine, piatra, mercur, bentonita si luturi caolinoase.

Microregiunea dispune de plante mezofile, mezoterme si neutrofile care sunt folosite in scopuri medicinal, fructe de pădure (aluni, măceșe, coarne, mure,ciuperci),plantatiile de capsunii, pomii fructiferi (pruni, meri, peri) si culturi agricole (porumb, grau, ovaz, cartofi, etc.)

Pădurile existente in microregiune sunt de fag, stejar, carpen, gorun si rasinoase tinere, deasemenea, importante suprafețe de teren sunt ocupate cu pășuni și fânețe folosite pentru

creșterea animalelor, în special bovine și ovine.

Accesibilitatea in teritoriu se face pe drumurilor DJ 109 L, H și M, care sunt conectate la DN 1C și DN 19, prin căile ferate existente care leaga microregiunea de municipiul Satu Mare si cu ajutorul celor doua aeroporturi care se afla pe teritoriul microregiuni la distant de aproximativ 50 km intre ele,mai exact in Satu Mare si Baia Mare.

Varietatea vegetației si condițiile optime de climă favorizeaza dezvoltarea faunei in teritoriu, care in present este reprezentata de cerbii,căprioare, porcii mistreți, vulpi, rozătoare (iepurele, veverița) și păsări (fazanul,ciocănitoarea, turturica etc.).

Portul si folclorul in Tara Oasului sunt puse la loc de cinste, pastrate cu sfintenie si iubite atat de batrani regiuni cat si de tineri.Portul femeiesc este compus din cămașă, pindileu (fustă), zadie sau șort,chischineu (batic) si cizme impodobite zgarzi de margele si siruri de margele pe pomata si parta.Mireselor li se adauga gateala capului si cununa.

Portul barbatesc este format din cămașă sau cote cu mâneca largă care se poartă de regulă peste izmene, gaci largi purtati iarna peste cioareci,straita si clop cu pana impodobite cu margele. În perioadele reci se îmbracă uioșul și guba.

Specificitatea folclorului din Tara Oasului este dat de tupurituri si dant reprezentate prin roata, joc si mireseste.

Tara Oasului dispune de obiective care ar putea fi incluse in circuitul turistic al Romaniei si anume:

In comuna Camârzana se gasesc două mori din lemn de pe cursul pârâului Valea Mare, construite in secolul al XIX- lea si o gospodărie țărănească consevata pentru a pastra stilul architectural vechi.

În comuna Gherța Mică avem o casa evreiască tradițională construită din văioage la începutul secolului al XX-lea și reîntregită în perioada interbelică, Biserica Nașterea Maicii Domnului construită între anii 1868-1873, pe locul unei vechi biserici din lemn care a fost dezmembrata iar lemnul rezultat a fost folosit pentru realizarea unei mori de apă în localitate.

În comuna Bătarci a fost conservată o gospodărie țărănească numita Casa de la Tămășeni formata dintr-o singură cameră și o tindă, construită în perioada interbelică, în jurul anilor 1930. Tot aici avem si Biserica ortodoxă Adormirea Maicii Domnului care este un edificiu de cult a cărui construcție a început în anul 1865 și s-a prelungit pe parcursul a 25 de ani si Biserica ortodoxă Sfântul Dumitru din Comlausa – a fost construită între anii 1872-1880 pe locul unei vechi bisericuțe din lemn.

În comuna Tarna Mare, avem Băile Tarna cu apa minerală feroasă,clorurată, carbogazoasă și sulfuroasă care s-a folosit atât pentru cure interne cât și pentru băi eficiente in tratarea bolilor de stomac,ficat și reumatisme.Avem aici aleea teilor seculari inca păstrează memoria unei perioade de viață balneară prospera.

Fig Aleea cu Tei seculari

Sâmbra oilor ajunsa la a 42 editie atrage deasemenea multi turisti in fiecare an in luna mai, fiind cea mai mare sarbatoare câmpenească legată de ocupația tradițională a păstoritului si simbolizeaza venirea primăverii și ieșirea oilor la păscut.Are loc la intersectia Țari Oașului cu Maramureșul, chiar pe hotarul dintre cele două județe mai exact la Pasul Huta.

2.2 Economie locala

Agricultura si cresterea animalelor reprezinta cea mai importanta sursa de venit a localnicilor Microregiuni,dar din pacate aceasta este slab dezvoltata iar lucrarea pamantului,in majoritatea zonelor inca se face prin metodele vechi traditionale si anume unelte cu tractiune animal, nedispunand de utilaje specifice modern.

Deoarece pentru terenurile agricole din regiune se folosesc ingrasaminte naturale animale, terenurile cultivabile reprezinta un potential enorm in vederea cultivari ecologice, a caror benefici economice nu sunt inca bine cunoscute de populatie,

Activitatea non-agricola în microregiune este foarte slab dezvoltata axanduse pe producție in special pe domeniul serviciilor de tâmplărie, reparații auto, etc. , comerț de tip general organizat in mare parte sub forma de PFA, AF, SRL, Independenți si Mixte, mai exact 362 operatori economici, in proportie de 90% fiind microintreprinderi.

In ceea ce priveste turismul ca si activitate turistica, acesta desi are un potential urias de dezvoltare ,este aproape inexistent.

Tabel 15 – Ponderea populației ocupate pe sectoare economice

2.3 Dezvoltare regionala

In vederea dezvoltari microregiuni Tara Oasului se lucreaza la urmatoarele proiecte:

Măsura 111 – „Formare profesională, informare și difuzare de cunoștințe”

presupune îmbunătățirea cunoștințelor tehnice și economice generale necesare in agricultură, silvicultură, industria alimentară si administrarea fermelor;

respectarea Standardelor Pieței Agricole Comune privind diversificarea sau restructurarea producției fermelor (introducerea de noi produse și sisteme de procesare) si protejarea meriului prin recunoasterea si solutionarea problemelor generale de mediu în sectoarele agricol, forestier și al industriei alimentare;

educarea și dobândirea de conștiințe forestiere în vederea asigurării gestionari si cresteri durabile a resurselor forestiere la nivel național;

Măsura 112 – „Instalarea tinerilor fermieri”

Creșterea numărului de tineri agricultori prin sustinerea si incurajarea acestora sa faca investiti si sa înceapa pentru prima oară o activitate agricolă ca sefi prin proiecte de preluare a unor ferme/exploatații agricole și dezvoltare a acestora.

Măsura 121 – „Modernizarea exploatațiilor agricole”

Vizeaza dezvoltarea exploatațiile agricole din sectorul vegetal și animal prin achiziționarea de mașini și utilaje noi si prin înființarea de plantații prin proiecte de revigorarea livezilor de pomi fructiferi (plantare/replantare), a culturilor de căpșuni etc.

Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de micro-întreprinderi”

Dezvoltarea sectorului non-agricol prin crearea de micro-întreprinderi si imbunatatirea celor déjà existente, incurajarea femeilor si a tinerilor cu inițiative de afaceri si reducerea gradului de dependență față de agricultură.

Dezvoltarea unor activități economice pentru valorificarea resurselor locale si anume inființare de ateliere meșteșugărești pentru creearea de obiecte traditionale de artizanat, păpuși costumate in stil oșenesc, confecționarea de costume populare, obiecte sculptate în lemn, olărit, deasemenea si îmbutelierea apelor minerale.

Măsura 313 – „Încurajarea activităților turistice”

Unul dintre planurile de dezvoltare a Microregiunii Țara Oașului este transformarea Microregiunii în destinație turistică și cultural Europeană, promovând tradițiile,produsele și oameni locului, astfel se urmareste :

Dezvoltarea turismului și a agroturismului se va face prin punerea in valoare a potențialului natural, a tradițiilor și obiceiurilor locale,crearea sau imbunatatirea spatiilor de primire turistice.

Dezvoltarea centrelor de informare și promovare turistică atat pe plan national cat si international si organizarea de evenimente precum targuri, piete etc. pentru promovarea și vanzare produselor locale tradiționale precum băuturi, gemuri, artizanat, tesaturi, costume traditionale etc.

Măsura 322 – „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”

Conservarea patrimonului cultural –istoric și etno-folcloric local prin renovarea si restaurarea unităților de cult si introducerea acestora în circuitul turistic va stimuli cresterea numarului de turisti si implicit dezvoltarea economica locala.

Măsura 421 – „Implemetarea proiectelor de cooperare ”

Cooperarea microregiuni cu GAL-urile din țară si participarea la acțiunile naționale privind schimbul de experiență este necesara pentru dezvoltarea locală.

CAPITOLUL 3

CĂMĂRZANA MEMBRA AL GAL-ȚARA OAȘULUI

SCURT ISTORIC

Cămărzana este o comuna din județul Satu-Mare formata dintr-un singur sat,satul Cămărzana, care se invecineaza la NE cu Ucraina, S și SE cu comuna Târșolț, SV cu satul Aliceni, iar V și NV cu comuna Turț si apare in arhiva judetului incă din anul 1490 si care se întinde pe o suprafata de 49 Km², străbătută de vaile Lecâncioara, Valea Mare si Ceaslășu, predominata de muntii Oașului.

Fig1:Comuna Camarzana

Legenda spune ca aceasta comuna a fost gasita de 3 haiduci pe nume Pașca, Haiduc și Homa, care din cauza masurilor aspre ale autorităților sau refugiat în această zonă păduroasă și ascunsa de ochii lumi si sau stabilit lângă un izvor caruia i-au pun numele de "Fântâna Păștenilor", iar asezarea formata in jurul acestei fantani exista si azi cu numele de "Pășteni".

Odată cu venirea lor haiduci, au adus si câteva fete, carora datorită frumuseții si a farmecului aparte , li sa dat numele de "zâne". Deoarece acest loc este ascuns si greu de patruns, avand o înfățișare de cămară, a fost numit "Cămara Zânelor" de unde se presupune că vine și numele comunei Cămărzana. Intrarea in comuna se face printr-o vale ingustă asemenea unei porti care pare sa ascunda o lume cu totul fabuloasa. Frumusetea peisajului este data de dealurile Piatra Cornii, Gemenele, Holmurile, Cetățuia si Copârcea.

PREZENT

Cămărzana este o comună în județul Satu-Mare cu o populație de 2.304 locuitori si un numar total de locuințe de 952,acestia avand ca ocupatie pomicultura (mere,prune,pere), cresterea animalelor (bovine,caprine, si ovine) si agricultura ( porumb, grau,cartofi si floarea soarelui), iar cea mai importanta sursa de venit fiind obtinuta din vînzarea de Pălinca de prune, recunoscuta atat in tara,ca fiind de o calitate deosebita, cat si in afara tari.

Tabel 1.Evolutia populatiei stabile in timp

Caracteristicile reliefului, hidrografiei si a climei comunei

Comuna este predominată de Munții Oașului avand relief deluros iar din punct de vedere hidrologic, comuna Cămărzana este străbătută de pârâul Valea Mare și pârâul Valea Lechincioara. Clima zonei este temperat continentală moderată, cu veri călduroase și ierni ceva mai blânde decât în restul țării, cu o temperatură medie anuală de 9.6 grade Celsius.

Activitatii locale:

Activitati econommice (teritoriul comunei își desfășoară activitatea 15 societăți comerciale 6 intreprinderi familiale și 8 independenți.

Activitati agricole și zootehnice sunt reprezentate de culturile de porumb, grâu,cartofi și floarea soarelui si de creșterea bovinelor și ovinelor,pășunile și fânețele constituind baza dezvoltării zootehniei.

Activitatile din domeniul public cuprind doar activitatea personalului angajat in școală, grădiniță, poștă, dispensar, administrație public.

Cămărzana face parte din „Grupul de acțiune locală Microregiunea Țara Oașului” care a fost elaborat în perioada octombrie 2009 – august 2010 la inițiativa a 10 persoane dintre care 5 reprezentanții ai comunelor și 5 consultanții. Ulterior prin semnarea aderari la GAL grupul sa mărit ajungandu-se în prezent la structura de 54 de parteneri dintre care 32% publicii si 68% privați.

Sloganul acestei comune este „Cămărzana – o comună a viitorului, bazată pe înțelepciunea trecutului” si este o arie protejata deoarece face parte din „Rețeaua Europeană Natura 2000” datorită Tinovului Cetățuia Mare care este situat pe suprafața comunei, a Teiului „Tilia Tomentosa” care se afla in curtea biserici ortodoxe si este considerat monument al naturi si Moara de apa din lemn situată pe cursul pâraului Valea Mare, construită in sec al XIX-lea este considerat monument de arhitectura.

La baza implementari strategiiei de dezvoltare a comunei sta Planul Național de Dezvoltare (PND) 2014 – 2020 si Planul de Dezvoltare Regionala (PDR) 2014 – 2020 care coordoneaza

pasi si ofera suportul necesar in cresterea pozitiei socio-culturale,economice si politice a comunei la nivel local si județean si a cresteri bunăstari locuitorilor comunei.

Din Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord-Vest pe perioada 2014-2020 face parte si Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Cămărzana si are rolul de a sprijini si a orienta dezvoltarea localitati in aceasta perioada ,acest fapt ajutand si permitand acesteia accesul la Fondul Monetar European prin elaborarea proiectelor de dezvoltare regional. Cămărzana face parte deasemenea din cadrul Programului Operațional Regional (POR), precum și a Programelor Operaționale Sectoriale(POS) care au in vedere dezvoltarea întreprinderilor, forței de muncă, obtinerea investițiilor, resurse tehnologice, îmbunătațirea infrastructurii, protejarea mediului inconjurător, dezvoltare rurală, sănătate, educație si cultura.

Începând cu anul 2012 reprezentanții comunei Cămărzana au adoptat o nouă strategie de dezvoltare economica locală și competitivă prin care să îmbunătățiască nivelul de trai al locuitorilor și statutul comunei.Această strategie a presupus parcurgere urmatorilor pasii:

S-a făcut o analiză reala a statutului socio-economic al comunei la acel moment.

S-a făcut o listă a priorităților în planul de dezvoltare locala și a obiectivelor de atins pe termen scurt, mediu si lung, in functie de nevoile si problemele comunitati.

S-a început implementarea strategiei în vederea obțineri de resurse financiare prin proiecte de dezvoltare locală.

S-a făcut planul de acțiuni,bine determinat, in conformitate cu planificarile,deja existente, la nivel de administrație locală.

MODALITĂȚII DE LUCRU

Diagnosticare problemelor,lipsurilor și a nevoilor localnicilor,precum si a bugetului existent, a resurselor culturale si sociale a comunei.

Procesarea tuturor informatiilor legate de comuna atat cele date din trecut, prezent cat si cele viiotare necesare structurări planului de atac în vederea stabiliri clare si reale a prioritatilor de dezvoltare, analizarea tuturor posibilitatiolor de desfasurare, a perspectivelor si viziunilor de viitor, transformarea punctelor slabe în puncte forte și de sprijin pentru planul de dezvoltare locala.

La baza implementari strategiei stau proiectele care trebuie elaborate in funcție de necesitatile comunei in conformitate cu respectarea cerintelor UE. Fiecare membru al comunitati este îndemnat să se implice in realizarea si obtinerea acestor proiecte, fiecare idee,dorinta sau necesitate poate fi prezentata in fata reprezentantilor comunitati care la randul lor vor analiza si vor incerca sa gasesca cea mai bună solutie pentru a satisface nevoile comunitati si a ridica nivelul de trai al localnicilor.

Un punct foarte important in etapa de dezvoltare este conștientizarea factorilor de risc din prezent cat si din viitor,astfel, se presupune rezolvarea problemelor deja existente si anticiparea eventualelor riscuri precum si impiedicarea acestora sa apara.

Comuna Cămărzana a recurs la analiza PEST (care presupune analiza din punct de vedere a factorilor Politici,Economici,Socio-Culturali si Tehnologici) si analiza SWOT pentru a indentifica problemele reale cu care se confrunta comunitatea.

3.1.1 OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILA A COMUNEI CĂMĂRZANA

Obiectivul general ale comunei Cămărzana este acela de a creste calitatea vieti locuitorilor in conformitate cu standardele europene si crearea de locuri de muncă generatiei viitoare pentru ca acestia sa nu mai fie nevoiti sa paraseasca tara si sa gaseasca acasa sprijinul necesar dezvoltari ca individ in societate.Acest obiectiv general este impărțit in 3 obiective strategice definite de prioritățile nevoilor comunității locale prezentate intr-un cadru clar si complex.

Primul obiectiv strategic este acela de „Stimulare a sectoarelor cu potential de dezvoltare si crestere a competitivitati economice”, si are ca prima prioritate „Stimularea investitiilor durabile in comună” prin crearea de noi locuri de munca,atragerea de noi investitori prin promovarea comunei la targuri si misiuni de afaceri,simplificarea procedurilor de obtinere a avizelor necesare investitiilor si dezvoltarea infrastructuri.

A doua prioritate in cadrul aceluiasi obiectiv vizeaza zona agricolă si anume „Dezvoltarea si cresterea calitatiilor in domeniul agricol” prin modernizarea tehnologiei folosite in acest domeniu, sustinerea agricultorilor si oferirea acestora servicii de asistenta,diversificarea productiei si profezionalizarea modului de comercializare a produselor (ex:Bursa de marfuri agricole),dezvoltarea capacitatii de prelucrare a produselor si cresterea capacitatii producatorilori locali de a accesa programe europene.

A treia prioritate care,din punctul meu de vedere, ar putea fi cea mai importanta sursa de venit a comunei Cămărzana este aceea de „Sustinere si Dezvoltare a Turismului”.Acest punct se poate atinge prin crearea de obiective turistice si reamenajarea celor deja existente, crearea,diversificarea si modernizarea conditiilor de cazare,pastrarea si valorificarea peisajului natural si a culturi,promovarea traditiilor,obiceiurilor, a folclorului si a gastronomiei specifice locului.Totodata este nevoie de o informare si promovare a ofertelor turistice locale, pentru care eu as sugera, crearea unui site oficial turistic al comunei si tiparirea unor brosuri turistice care sa fie oferite participantilor la targuri si misiuni de promovare a comunei in plan turistic.Un punct important aici il are si dezvoltarea marketingului teritorial prin crearea de brand-uri locale cum ar fi Palinca de prune.

Al doilea obiectiv strategic este „Dezvoltarea resurselor umane si a serviciilor sociale” care presupune sprijinirea invatamantului si a formarii profesionale prin prevenirea abandonului scolar,cresterea accesului la educatie pentru toate clasele sociala,cresterea calitatii procesului de predare, oferirea serviciilor de consiliere si indrumare profesionala privind orientarea catre o carierea de viitor,dezvoltarea si cresterea calitati serviciilor administratiei publice.

Al treilea obiectiv strategic „Dezvoltarea infrastructuri de baza respectand standardele de mediu„ presupune modernizarea si extinderea infrastructuri de transport prin cresterea capacitati retelei de drumuri existente,asigurarea sigurantei in trafic,modernizarea drumurilor aflate in gestiunea localitati si fluidizarea circulatiei.Tot aici intra si infrastructura electrica care trebuie modernizata si dezvoltata prin retehnologizarea distributiei de energie electrica, program care sa permita accesarea sursei de energie de catre toate gospodariile,crearea si punerea la dispozitie a unor surse alternative de energie electrica.O prioritate a acestui obiectiv strategic o reprezinta si gestionarea apelor si a deseurilor, conservarea naturi si protectia mediului, prin realizarea sistemelor de alimentare cu apa in toate gospodariile, modernizarea sistemelor de purificare a apelor menajere,gestionarea deseurilor menajere si gestionarea zonelor de protectie a mediului.

PROIECTE IN CURS DE DERULARE

Primaria ca si administratie publica joaca un rol foarte important în vederea elaborari de proiecte si a obtineri de fonduri, iar semnarea consințămantului comunei ca si membru a GAL-Tara Oasului constituie un support in depunerea proiectelor pe fonduri europene si sprijin in obținerea aprobari.

3.2.1 Proiect privind consolidarea și extinderea scoali cu clasele 1-4 Grui, Cămârzana

Consolidarea structurii de rezistență, a pereților și acoperișului și extinderea școlii cu clasele 1-4 Grui din comuna Cămârzana a fost finantat de Banca Mondială prin Inspectoratul Școlar cu suma de 2.500.000.000 lei în anul 2002 fiind finalizat in 2004

3.2.2 Proiecte privind restaurarea institutiilor publice

Fig.2 Primaria comunei Camarzana si „Ciuperca” locul de dant.

Instituțiile publice din comuna Cămărzana pot fi prezentate astfel:

Consiliul local/Primaria este situata in central comunei si se afla intr-o stare rea din punct de vedere estetic, neintretinuta, necesitand reparatii importante precum refacerea interiorului,refacerea acoperisului, izolare termica, dotarea incalzire central si refacerea instalatiilor electrice.

Sediul Politiei prezinta aceeasi situatie ca sediul Primariei necesitand o reconstituire drastic.

Oficiu Postal care se afla in interiorul primariei.

Dispensarul medical se afla intr-o stare cat de cat buna si este dotat cu instrumentele necesare unei situati de urgent.

4 Case de evenimente/de nuntii dintre care 3 sunt private facute de localnici si una adica cea mai veche se afla in posesia Biserici Ortodoxe.

Bisericile sunt 5 la numar.

O brutarie care presteaza si service de cofetarie si alimenteaza toate cele 8 magazine din localitate precum si necesarul de produse de panificatie pentru toate evenimentele din sat precum nunti,botezuri,sarbatori bisericesti etc.

O scoala gimnaziala care functioneaza cu 8 clase pentru un numar de 172 de elevi si 31 de copii la gradiniță.

Acestea fiind prezentate sau realizat primele 2 proiecte pentru atragerea de fonduri Europene prin GAL-Țara Oașului in anul 2013-2014 numite „ Instalatii de incalzire in sediul Primariei Camarzana ” si “Achizitionarea unui buldoexcavator”.

Primul proiect s-a desfrasurat pe durata a 2 ani si a intampinat problem din cauza legilor neclare din Romania, dar pana la urma sa reusit aprobarea si in cel mult o luna se vor finaliza lucrarile, valoare proiectului fiind de 30.000 euro fonduri nerambursabile.

Pentru cel de- al doilea proiect , derularea lui a inceput in vara anului trecut adica 2014, iar datorita experientei anterioare cu celalalt proiect a fost mult mai usoara implementarea acestuia.Proiectul are o valoare eligibila de 30.000 euro fonduri nerambursabile iar achizitionarea utilajului se va face in decursul acestui an.

3.2.2 Proiect privind asfaltarea strazilor comunei

Totalul străzilor din Camarzana este de 14,10 km cu o lățime carosabilă cuprinsă între 3,5 si 4 m care se afla intr-o stare rea, Mai exact din totalul străzilor sunt asfaltate: DJ 109K pe o distant de 1,65 km, Valea Mare 900 m si Graniceri 600 m,apoi avem strazile pietruite care cuprind 8,10km si strazii din pamant 4,35 km.

In vederea imbunatatiri acesti aspect sa elaborat un proiect in vara anului 2014 pe PNDL, fonduri nerambursabile de la bugetul de stat, in valoare totala de 24 miliarde, pentru asfaltare Strada Varsor cu lungimea de 4 km. Proiectul a fost semnat, sa primit finantare sis a sustinut si licitatia de atribuire a proiectului urmand ca cel tarziu pana la sfarsitul anului in curs sa se finalizeze si acest proiect.

Avantajele privind proiectele elaborate sunt:

–          Instalatia de incalzire ofera angajatiilor conditii de munca mai bune, intr-un ambient placut si mai sigur din punct de vedere al sanatati.

–         Achizitionarea buldoexcavatorului a fost facuta in scopul comunitati pentru usurarea activitatilor precum sapatul șanțurilor, a canalelor etc.

–        Asfaltarea drumului are mai multe avantaje, in primul rand nu se mai circule prin noroi, gropi si nu o se mai cheltuiesc sume destul de mari de bani pe pietruirea si intretinerea an de an a drumurilor,acesti bani fiind folositi pentru atingerea altor obiective

PROIECTE VIITOARE

3.3.1 Proiect privind alimentarea cu apă potabila in Cămărzana

Alimentarea cu apă potabilă in comuna este realizată in prezent prin puțurile țărănești, deoarece, Cămărzana nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa. Aceste puțuri au 8-10m adâncime si, desi sunt răspandite pe toata suprafata localitati, nu reusesc sa facă fata necesarului de apa potabila, fiind o sursa redusa, localnicii simt lipsa apei mai ales in perioadele de vara.

Aproximativ 150 de gospodari din 952 dispun de un sistem de alimentare cu apă realizat prin surse proprii dar nici acesta nu reuseste sa asigure necesarul de apa potabila pe tot parcursul anului.

Asadar in decursul acestui an reprezentanti localitati isi propun sa elaboreze doua proiecte si anume „Retea de apa potabila in Comuna Camarzana” ; „ Construirea unei statii de epurare”

3.3.2 Proiect „Rețea de Canalizare în Cămărzana”

Deoarece in prezent nu exista o retea de canalizare in comuă, evacuarea apelor menajere se face în haznale de tip țărănesc si prezint un risc major de contaminare a panzei freatice mai exact a apei potabile folosite in present.

Acesta este un proiecte care se afla déjà in curs de elaborare fiind extreme de important pentru comunitatea din Cămărzana.

3.3.3 Construirea unei baze sportive pentru tanara generatie

Ținându-se cont de stadiul actual al comunei,de dezvoltare economică cât și de cerințele localnicilor,mai ales la insistentele tinerilor din comuna,sa propus completarea rețelei de dotări ale comunei cu o sala de sport de 250 de locuri si un teren de sport care va fi pus la dispozitia tinerei generati.

Acesta este un proiect important pentru comunitate de tineri si este tratat cu maxima seriozitate de cadrul administrativ, care a inceput déjà elaborarea sa.

3.3.4 Introducerea Comunei in circuitul Agroturistic

Reprezentanti comunei Cămărzana isi doresc sa faca cunoscuta frumusetea acestei regiuni atat pe plan national cat si international, si si-au propus includerea acesteia in circuitul turistic al tarii oasului. Un rol important in includerea comunei in circuitul turistic al tarii oasului il reprezinta GAL-Țara Oasului care are in derulare acest proiect estimate la o valoare de 220.000 euro.

Cămărzana detine un potentialul touristic semnificativ datorita frumuseti peisajului, a legendelor legate de acest tinut, a traditiilor,obiceiurilor,folclorului specifi Oașului si a oamenilor din localitate. Comuna camarzana ca si destinatie turistica are ca obiective teiul secular, biserica ortodoxa, moara de apa din lemn precum si relieful diversificat, iar legat de traditie comuna se enumera printre putinele din Țara Oasului care a revenit la portul traditional in zi de sarbatoare si unde pe langa nunta moderna inca se face nunta traditional numita „Cinstea miresei” care are loc in Duminica dinaintea nunti moderne.La acesta nunta fiecare invitat este imbracat in portul oșenesc si se respecta traditia steagului, danțul miresei etc.

Prentru introducerea comunei in circuitul agroturistic este nevoie de pregatirea comunei pt primirea turistilor astfel sa inceput déjà reamenajarea locurilor prin construirea unui loc pentru dantul osenesc numit „Ciuperca”,aici se organizeaza in zi de sarbatore si de nunti „danț”. Acesta a existat in trecut dar a fost distrus iar in urma cu doi ani sa recostruit.

SISTEM INTEGRAT DE MARKETING TERITORIAL – 80.000 EURO

SPORTUL CA MOD DE EXPRIMARE ȘI CULTURA – 100.000 EURO

MEMORIA SATULUI – 50.000 EURO

MEMORIE VESNICA PREDECESORILOR NOSTRI – 200.000 EURO

TINERII SUNT VIITORUL – 30.000 EURO

AMBIENT CURAT PENTRU O VIATA SANATOASA – 20.000.000 EURO

PROTECTIA CIVILA – 60.000 EURO

DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI 800.000 EURO

PROMOVAREA TURISMULUI ECOLOGIC – 20.000 EURO

PROMOVAREA OBIECTIVELOR TURISTICE LOCALE – 200.000 EURO

CONSERVAREA SATULUI ROMANESC – 250.000 EURO

PROTECTIA FAUNEI LOCALE – 150.000 EURO

EURO CENTRU – 550.000 EURO

CALITATE ÎN COMUNITATEA NOASTRA – 25.000 EURO

RESURSELE UMANE SUNT BAZA DEZVOLTARII LOCALE DURABILE – 125.000 EURO

UN CALCULATOR ÎN FIECARE CASA – 300.000 EURO

SPRIJIN PENTRU SUFLETUL NOSTRU – 400.000 EURO

IMPREUNA DECIDEM VIITORUL – DEMOCRATIE PARTICIPATIVA – 85.000 EURO

SANATATE PENTRU TOTI – 350.000 EURO

MICUL PRODUCATOR – CALITATEA PRIN INTERMEDIUL TRADITIEI 45.000 EURO

SCHIMBURI CULTURALE – UNITATE ÎN DIVERISTATE – 130.000 EURO

EU FAȚĂ ÎN FAȚĂ CU E.U. – 25.000 EURO

SPRIJIN PENTRU VARSTA A TREIA – 330.000 EURO

TARG ZONAL AL PRODUCATORILOR AUTOHTONI – 150.000 EURO

RESPONSABILITATEA DE A FI TRANSPARENTI – 30.000 EURO

PADURILE SUNT SURSA NOASTRA DE VIATA – 600.000 EURO

Proiectele prezentate au rolul de a conduce la creșterea calitații vietii locuitorilor comunei Cămărzana, planul lor de realizare fiind individual si chiar in perioade de timp diferite iar ordinea lor de prezentare nu reprezinta o prioritate a realizari acestora.

BIBLIOGRAFIE

3. Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Camarzana din perioada 2007-2013;

4. Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Camarzana din perioada 2014-2020;

5. http://www.primariacamarzana.ro

6. http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/politica-de-dezvoltare-regionala

7. http://www.madr.ro/ro/pndr/situatia-proiectelor-depuse.html?start=10

8. http://www.galtaraoasului.ro/planul-de-dezvoltare-locala

9. http://www.pndr.ro/

10.http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PNDR_2007-2013versiunea-consolidata-nov2013.pdf

11. http://cjsm.ro/proiecte/dezvoltare_regionala/

ANEXE

FISE DE PROIECTE PROPUSE SPRE REALIZARE