Finantarea Datoriei Publice PE Calea Emisiunii Certificatelor DE Trezorerie Catre Populatie
CUPRINS
CAPITOLUL 1. CONCEPTELE ȘI PRINCIPALELE TENDINȚE ÎN ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA TREZORERIEI PUBLICE……………. 6
1.1 Conceptul și unele fundamentări teoretice privind Trezoreria Publică…………………………………………………………………………………………………… 6
1.2 Tendințe de bază ale dezvoltării conceptului de trezorerie publică….. 8
1.3 Necesitarea orgenizării trezoreriei publice în România………………… 11
CAPITOLUL 2. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI ROLUL TREZORERIEI STATULUI ÎN ROMÂNIA……………………………………………. 14
2.1 Organizarea Trezoreriei Statului în România la nivel central………… 14
2.2 Organizarea Trezoreriei Statului în plan teritorial……………………….. 15
2.3 Structura organizatorică a trezoreriei operative și implicațiile ei asupra organizăriiși conducerii contabilității……………………………………………………….. 17
2.4 Fluxurile informaționale care se crează în unitățile trezoreriei statului…………………………………………………………………………………………………. 25
CAPITOLUL 3. FUNCȚIILE ȘI PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE FUNCȚIONĂRII TREZORERIEI STATULUI ÎN ROMÂNIA………………….. 28
3.1 Funcțiile de bază ale trezoreriei…………………………………………………. 28
3.2 Pricipii de bază ale funcționării trezoreriei în România………………… 30
CAPITOLUL 4. FONDURILE PUBLICE………………………………………………… 32
4.1 Sistemul bugetar prin intermediul căruia se formează și se utilizează fondurile publice……………………………………………………………………………………. 32
CAPITOLUL 5. FLUXURILE FINANCIARE DETERMINATE DE FINANȚAREA DEFICITULUI BUGETAR ȘI REFINANȚAREA DATORIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA………………………………………………………………………. 37
5.1 Cauzele și modul finanțării deficitelor bugetare și refinanțării datoriei publice…………………………………………………………………………………………………. 37
CAPITOLUL 6. CONTABILITATEA TREZORERIEI STATULUI…………… 42
6.1 Contabilitatea trezoreriei statului – componentă a contabilității publice…………………………………………………………………………………………………. 42
6.2 Normalizarea contabilității Trezoreriei Statului………………………….. 49
CAPITOLUL 7. NORME METODOLOGICE PRIVIND EMISIUNEA DE CERTIFICATE DE TREZORERIE CĂTRE POPULAȚIE PRIN UNITĂȚILE TREZORERIEI STATULUI………………………………………………………………….. 51
7.1 Norme cu carcter general…………………………………………………………. 51
7.2 Organizarea activității privind emisiunea certificatelor de trezorerie……………………………………………………………………………………………… 51
7.3 Emisiunea certificatelor de trezorerie către populație………………….. 54
7.4 Încasarea sumelor provenite din vânzarea certificatelor de trezorerie către populație prin trezoreria statului……………………………………………………… 56
7.5 Răscumpărarea certificatelor de trezorerie și plata dobânzilor aferente acestora ……………………………………………………………………………………………….. 61
7.6 Surse de acoperire a valorii nominale a certificatelor de trezorerie, a certificatelor de depozit răscumpărate și a dobânzilor plătite………………………. 65
7.7 Contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți rezultate din emisiunile certificatelor de trezorerie către populație………………………………………………… 67
7.8 Raportarea încasărilor din vânzarea certificatelor de trezorerie și a răscumpărării acestora…………………………………………………………………………… 69
7.9 Subscrierea la certificatele de trezorerie pentru populație prin virarea sumelor în conturile bancare…………………………………………………………………… 71
7.10 Rambursarea certificatelor de trezorerie prin virare în cont………… 73
CAPITOLUL 8. FUNCȚIONAREA CONTURILOR DIN CLASA A IV-A „ÎMPRUMUTURI”………………………………………………………………………………. 76
CONCLUZII………………………………………………………………………………………… 86
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………….. 90
CAPITOLUL 1
CONCEPTELE ȘI PRINCIPALELE TENDINȚE
ÎN ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA
TREZORERIEI PUBLICE
1.1 CONCEPTUL ȘI UNELE FUNDAMENTĂRI TEORETICE
PRIVIND TREZORERIA PUBLICĂ
Primele acte normative de după decembrie 1989, care au legiferat organizarea Trezoreriei în România, s-au axat mai mult pe a-i stabili locul, rolul și atribuțiile, fără a menționa în mod expres o definiție a acesteia din punct de vedere conceptual. Astfel, Legea contabilității din anul 1991 se referă numai la organizarea contabilității Trezoreriei Finanțelor Publice și sfera de cuprindere a acesteia, respectiv „operațiunile privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, constituirea și utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială, gestiunea datoriei publice interne și externe, precum și alte operațiuni financiare efectuate în contul organelor administrației publice centrale”.
De asemenea, Ordonanța Guvernului nr. 66/1994 privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, cu modificările și completările ulterioare stabilește, în principal, genul de operațiuni – încasări și plăți – pe care le efectuează Trezoreria generală în contul instituțiilor publice, precum și atribuțiile și funcțiile acesteia, dar nu-i dă Trezoreriei generale o anumită definire.
Nici hotărârea Guvernului nr. 78/1993 care a constituit actul propriu-zis de naștere al acestei instituții, nu o definește într-un fel anume stabilindu-i numai atribuțiile.
Doar Normele metodologice ale Ministerului Finanțelor nr. 5318/1992, date in aplicarea acestei hotărâri, îi precizează mai clar rostul și menirea sa ca fiind: „O instituție financiară prin care sectorul public își efectuează operațiunile de încasări și plăți asupra cărora Ministerul Finanțelor exercită controlul fiscal și financiar preventiv”.
Concluzionând multe dintre opiniile exprimate referitoare la funcțiile Trezoreriei, menționăm pe „cea de casier și cea de bancher al statului precum și de intermediar financiar”, atribute care au menirea de a soluționa compensarea generală a circuitului financiar privind egalizarea fluxurilor financiare și monetare de intrare cu cele de ieșire de resurse publice din economie.
Din punct de vedere conceptual, privind modul cum sunt înțelese și definite, în țara noastră, atribuțiile și rolul Trezoreriei statului, putem reține următoarele reguli și caracteristici mai importante:
Este menită să gestioneze fondurile bugetare, preponderent de natură fiscală, a fondurilor speciale și extrabugetare ale instituțiilor publice, a împrumuturilor de pe piața internă sau externă, a celor de la Banca Națională a României, a unor surse care se constituie în mod excepțional (din privatizare etc.) și, mai recent, a unor disponibilități ale agențiolor economici și persoanelor fizice;
Încasările trebuie efectuate și evidențiate într-o anumită ordine, ținându-se cont de natura și proveniența lor, iar cheltuielile se admit la plată numai după un control prealabil care are în vedere respectarea destinației aprobate pe categoriide cheltuieli și natura lor. Altfel spus, statul dorește să se asigure că prin intermediul acestei instituții fondurile sale vor fi mai bine gospodărite și gestionate după criterii, principii și reguli clare și precise;
În situațiile în care încasările nu acoperă nevoile de plăți, statul încredințează acestei instituții sarcina de a procura necesarul de resurse, iar când încasările depășesc nevoile de plăți, surplusul de fonduri îi este încredințat pentru a-l plasa în condiții cât mai avantajoase (la bănci, instituții financiare, finanțări în scopuri economice etc.);
Pe măsura implicării crescânde a statului în economie, acesta încredințează Trezoreriei atribuții sporite pentru stimularea sau inhibarea unor subiecți economici, prin stabilirea de facilități unora, sau poveri fiscale altora, în funcție de interesul pe care îl are față de o ramură sau alta a economiei. Din punctul de vedere al gradului de implicare a statului în economie, acesta este diferit de la o țară la alta și chiar de la o etapă la alta a dezvoltării economico – sociale.
1.2 TENDINȚE DE BAZĂ ALE DEZVOLTĂRII CONCEPTULUI
DE TREZORERIE PUBLICĂ
În România, organizarea și așezarea pe principii juste, din punctul de vedere al eficienței activității serviciilor însărcinate cu administrarea banilor publici, s-a întins pe o lungă perioadă de timp și nu a înregistrat deosebiri esențiale față de procesul de formare a acestei instituții în alte țări.
Legea contabilității publice din 29 iulie 1929 menționează că „administrarea, mânuirea banilor, valorilor și materialelor, contabilizarea lor sunt efectuate de serviciile publice și supuse legii”.
Prin legea amintită mai sus se arată, în mod clar, că gestionarii publici sunt „…administratorii, contabilii, mânuitorii de bani sau materiale publice și în genere toți cei care administrează, contabilizează sau mânuiesc bani, valori sau materiale publice”.
În contextul acestei legi, orice serviciu public care angajează, lichidează, ordonanțează, mânuiește bani sau materiale publice trebuie să aibă organ de contabilitate publică. Activitatea acestor organe este concentrată și controlată prin serviciile centrale de contabilitate ale ministerelor care, la rândul lor sunt răspunzătoare în fața Ministerului Finanțelor Publice și a Curții de Conturi, pentru remiterea la termenele fiscale a conturilor, situațiilor și comunicărilor cerute.
După Philippe Jurgensen și colaboratorul său, în lucrarea lor „Le Trezor et la politique financiere”, în evoluția sa, Trezoreria publică a cunoscut trei tendințe majore: „tendința de indentificare, tendința de unificare și o tendință contradictorie cu cele două, dar prezentă în complexitatea și diversitatea funcțiilor sale”.
a) Tendința de identificare se manifestă prin aceea că în mod treptat, după multe obstacole, gestiunea fondurilor publice începe să se desprindă de „caseta” personală a suveranului, reușindu-se în acest fel înlăturarea diverselor ingerințe ale acestuia în fondurile publice.
b) A doua tendință în cursul dezvoltării sale este unificarea. La început era un număr mare de case (de bani) particulare, fiecare dispunând de propriile sale resurse pentru a-și regla cheltuielile. Puțin câte puțin, a prelevat însă un principiu foarte puternic care face parte din regulile fundamentale ale dreptului bugetar, principiul unității de casă, potrivit căruia are loc centralizarea tuturor încasărilor și cheltuielilor într-un singur loc, în aceeași casă. Principiul unității Trezoreriei răspunde grijii pentru fluiditate, mobilitate, în ceea ce privește posibilitatea de încasare a tuturor fondurilor publice într-un singur cont, depersonalizării acestora și interzicerea efectuării cheltuielilor directe din încasări. Unitatea Trezoreriei se concretizează prin contul unic deschis (curent – corespondent etc.) la Banca Centrală.
La noi, acest principiu al unității Trezoreriei, cel mai bine a fost reglementat prin Legea contabilității publice, din 29 iulie 1929, care prevede obligativitatea efectuării ca „venit” a tuturor încasărilor, faptul că nici o cheltuială nu se poate efectua „direct” din încasări, tezaurul unui oficiu de caserie nu poate conține decât numerar sau efecte de valoare, ele (caseriile) nu vor păstra decât sumele strict necesare plăților și se interzice serviciilor publice de a avea deschise conturi la bănci particulare, acest lucru constituind o infracțiune.
c) A treia tendință de fond este tendința de diversificare a funcțiilor. La început, toate aceste operațiuni centralizate erau în primul rând operațiuni contabile, dar pe măsura intervenției crescânde a statului în economie, funcțiile Trezoreriei au început să se diversifice și să crească în complexitate, astfel că acestea nu s-au mai asemănat aproape deloc cu cele care au fost atribuite instituției la nașterea sa.
d) În același timp, în cursul evoluției sale, alături de tendințele ce au fost subliniate deja, în organizarea și funcționarea acestei instituții s-a impus tot mai puternic principiul administrativ care a determinat separarea sarcinilor și drepturilor ordonatorului de credite de cele ale contabilului.
La noi acest principiu a fost clar exprimat, pentru prima dată prin Legea contabilității publice din 1929, care la art. 9 preciza: „Funcțiile de administrator (ordonator), contabil și mânuitor sunt incompatibile între ele; de asemenea li se aplică dispozițiile din statutul funcționarilor publici, respectiv la incompatibilități”.
e) Un alt principiu care s-a impus de-a lungul timpului, a fost cel al „responsabilității personale a administratorului, contabilului și casierului (gestionarului)”.
În economia modernă, respectându-se principiile unificării organizatorice, ale autonomiei și garanției operațiunilor prin separarea drepturilor și răspunderilor dintre ordonatorii de credite și contabili, în cadrul procesului de diversificare a rolului și atribuțiilor Trezoreriei, statul i-a încredințat acesteia sarcini și acțiuni specifice legate de intervenția sa în economie.
În consecință, Trezoreria publică a apărut din necesități practice și pe baza experienței și a necesităților de zi cu zi, modul de organizare al acesteia s-a perfecționat și se va ameliora continuu, autoritățile căutând să-i stabilească acesteia cât mai concret și eficient obiectul de activitate, scopul, rolul și răspunderea.
1.3 NECESITATEA ORGANIZĂRII TREZORERIEI PUBLICE
ÎN ROMÂNIA
Tranziția la economia de piață reprezintă un proces complex și de durată care presupune înfăptuirea unor multiple obiective, printre care un loc important îl ocupă restructurarea economiei naționale. Această acțiune necesită importante resurse financiare și materiale ale căror procurare și administrare constituie o problemă realmente dificilă, dacă se urmărește și respectarea unor principii de bază cu privire la o fiscalitate echitabilă și politică bugetară corectă.
Până în anul 1991, Banca Națională a României asigura emiterea de bancnote și monede, gestiona rezerva de aur și finanța industria, comerțul și executa bugetul de stat și a celorlalte componente ale sistemului bugetar. De asemenea, coordona și deținea monopolul asupra celorlalte patru instituții bancare: Banca de Comerț Exterior, care finanța tranzacțiile cu străinătatea; Banca Agricolă, care susținea financiar cooperativele agricole și întreprinderile agricole de stat; Banca de Investiții, care finanțarea investițiilor; Casa de Economii și Consemnațiuni, care moboiliza disponibilitățile bănești ale populației.
Reforma din sistemul bancar a determinat structurarea acestuia pe două paliere: pe de o parte, Banca Națională a României, care începe să-și exercite funcțiile tradiționale de Bancă Centrală, iar, pe de altă parte, sistemul băncilor comerciale cărora le-au fost transferate operațiunile cu caracter comercial și execuția bugetului public. Noul cadru juridic – „Legea privind activitatea bancară”, „Legea privind statutul Bancii Naționale a României” și „Legea bancară” – subordonează Banca Națională a României direct organului legislativ al țării, fapt ce îi conferă acesteia un grad mai ridicat de independență și, implicit, condițiile necesare înfăptuirii politicii monetare și de credit a statului.
În aceste condiții, operațiunile privind execuția de casă a bugetelor și celorlalte resurse financiare ale sectorului public au fost preluate de Banca Comercială Română, Banca pentru Dezvoltare și Banca Agricolă.
Banca Comercială Română, precum și celelalte două bănci, organizate pe principii comerciale, au în vedere, în primul rând, desfășurarea unei activități rentabile, fiind preocupate, în special, pentru organizarea și executarea unor servicii și operațiuni aducătoare de profit și mai puțin pentru mobilizarea în mod corespunzător a fondurilor publice printr-un control activ și eficient asupra activitățiiagenților economici privind calculul, evidențierea și vărsarea sumelor cuvenite bugetului de stat. De asemenea, datorită structurii organizatorice, acestea neavând organe proprii de specialitate în domeniul execuției bugetului general consolidat, nu au mai exercitat un control preventiv eficient asupra modului în care plățile de casă efectuate de instituțiile publice respectau prevederile bugetare aprobate.
Existau, de asemenea, probleme cu încadrarea corectă a veniturilor bugetare pe subdiviziunile clasificației bugetare și pe bugete componente. În multe cazuri, această încadrare era denaturată, organele financiare fie că nu descopereau greșelile efectuate de bănci, fie că le identificau la un moment când nu mai puteau face corecturi, fapt ce conducea la raportarea organelor centrale a unor date și situații nereale privind nerealizarea veniturilor, cu toate consecințele negative care decurgeau de aici.
Organizarea necorespunzătoare a contabilității execuții bugetului general consolidat era cauzată de inexistența unui sistem instituțional adecvat care să răspundă corespunzător necesităților impuse, de a avea la îndemână în orice moment o informație la zi privind derularea execuției bugetare pe bugete componente și pe o structură corespunzătoare, suficient de analitică a veniturilor, pe de o parte, și a cheltuielilor pe principalele categorii și destinații, pe de altă parte.
În privința bugetului local, precizăm că derularea execuției acestuia se realiza printr-un singur cont de disponibil la comune, prin două conturi, unul de resurse și altul de plăți, la orașe, municipii și județe, pentru activitate proprie și o evidență analitică pe resurse și plătitori la venituri și categorie de plăți la cheltuieli, operațiuni care aproape în totalitate se conduceau manual sau semimecanizat, din care cauză se înregistrau multe erori privind încadrarea veniturilor și cheltuielilor pe clasificația indicatorilor privind finanțele publice.
Dificultățile și neajunsurile înregistrate în sistemul de organizare denaturau contul de execuție care nu mai putea fi un mijloc eficient și obiectiv de urmărire a realizării veniturilor.
Cu alte cuvinte, necesitatea înființării și organizării Trezoreriei Statului rezultă din deficiențele și neajunsurile înregistrate cu privire la execuția bugetelor prin băncile comerciale. Apoi, Trezoreria Statului era necesară pentru a răspunde mai bine noilor comandamente și cerințe alei reformei în domeniul fiscal – bugetar, legate de crearea pârghiilor și mijloacelor financiare specifice economiei de piață cu ajutorul cărora statul să poată influența favorabil dezvoltarea economico – socială a țării, țel neatins pe deplin nici până în prezent.
CAPITOLUL 2
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ȘI ROLUL TREZORERIEI STATULUI ÎN ROMÂNIA
2.1 ORGANIZAREA TREZORERIEI STATULUI ÎN ROMÂNIA
LA NIVEL CENTRAL
În România, Trezoreria generală funcționează în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, reprezentată prin Direcția Generală a Contabilității Publice în cadrul căreia sunt organizate servicii și compartimente care se ocupă cu probleme legate de metodologie privind contabilitatea publică și în mod deosebit a contabilității Trezoreriei Statului, alocarea și verificarea bilanțurilor contabile ale instituțiilor publice precum și de către Unitatea de management a Trezoreriei Statului, în cadrul căreia funcționează compartimente care au atribuții referitoare la prognoză, echilibrul trezoreriei, serviciul datoriei publice, produse de trezorerie, garanții interne, piața primară a titlurilor de stat etc.
Întreaga activitatea este subordonată directorului general al Direcției Generale a Contabilității Publice și celui al Unității de Management al Trezoreriei Statului, celor doi secretari de stat care coordonează activitatea celor două direcții și, în ultimă instanță, ministrului finanțelor publice.
Unitatea de Management a Trezoreriei Statului și Direcția Generală a Contabilității Publice, ca organe centrale ale Trezoreriei Statului în România, îndeplinesc un rol important în coordonarea întregii activități cu privire la constituirea și utilizarea fondurilor publice pe plan național, referitor la:
metodologia cu privire la funcționarea Trezoreriei Statului, mecanismul deschiderii creditelor bugetare, de încasare a veniturilor și efectuare a cheltuielilor prin contul curent la Banca Națională a României (TransFond), organizarea contabilității și funcționarea sistemului informațional;
organizarea și coordonarea activității de emisiuni a certificatelor de trezorerie și a titlurilor de stat, în vederea finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice;
gestionarea contului curent general al Trezoreriei Statului prin efectuarea de prognoze pe termen scurt și mediu, precum și plasarea disponibilităților aflate temporar în acest cont;
efectuarea de plăți din conturile de disponibilități administrate de Ministerul Finanțelor Publice, pe baza documentelor aprobate de ordonatorul de credite, cu încadrarea în soldul disponibilităților și respectarea destinației acestora;
întocmirea și executarea bugetului de venituri și cheltuieli al Trezoreriei Statului;
întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor speciale;
contabilitatea operațiunilor e încasări și plăți derulate prin Trezorerie Generală;
bilanțul general al Trezoreriei Statului, precum și raportul asupra acestuia.
2.2 ORGANIZAREA TREZORERIEI STATULUI
ÎN PLAN TERITORIAL
La nivel teritorial trezoreriile sunt organizate astfel:
Direcțiile trezoreriei și contabilitate publică județene funcționează în cadrul Direcțiilor generale ale finanțelor publice județene. Ele sunt menite să coordoneze activitatea unităților operative ale trezoreriilor din subordine, să execute operațiunile de încasări și plăți prin contul curent al Trezoreriei Statului la Banca Națională a României dispuse de acestea și să realizeze sistemul informațional cu Trezoreria generală;
Trezoreriile municipale, orășenești, comunale, ale sectoarelor municipiului București și Direcția Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București organizate în cadrul administrațiilor publice județene și al Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București, efectuează, în mod practic, operațiunile propriu-zise de constituire și utilizare a resurselor financiare publice din cadrul sistemului bugetar din România, operațiuni care se derulează prin contul curent deschis la Banca Națională a României și prin casieriile proprii ale trezoreriilor operative, care se balansează cu casieria Băncii Naționale a României în cazul insuficienței sau a surplusului de numerar;
În cadrul direcțiilor trezorerie și contabilitate publică județene există patru compartimente funcționale: sericiul buget și contabilitate publică; serviciul administrarea contului curent al Trezoreriei; serviciul urmărirea activității de vânzare și gestionare a titlurilor de stat și certificatelor de trezorerie; serviciul îndrumarea și verificarea activității trezoreriilor locale.
Aceste compartimente au următoarele atribuții: a coordona activitatea trezoreriilor operative din subordine; contabilizează fluxurile determinate de încasările și plățile din fondurile publice prin contul curent al Trezoreriei Statului; urmăresc asigurarea numerarului necesar trezoreriilor operative, în funcție de graficul de plăți și iau măsuri pentru asigurarea securității privind păstrarea acestuia; întocmesc lucrările de sinteză privind conturile de execuție ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului local și ale celorlalte componente ale sistemului bugetar, bilanțului contabil al trezoreriei județene și a altor documente informative, pe care le solicită Ministerul Finanțelor Publice.
2.3 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A TREZORERIEI OPERATIVE ȘI IMPLICAȚIILE EI ASUPRA ORGANIZĂRII ȘI CONDUCERII CONTABILITĂȚII
Trezoreria finanțelor publice se organizează într-un sistem unitar, atât la nivel central cât și în teritoriu în scopul cuprinderii tuturor operațiunilor financiare ale sectorului public.
Sistemul de organizare al Trezoreriei Finanțelor Publice se prezintă în anexa nr. 1.
Trezoreria Municipiului Arad este organizată la nivel de administrație financiară a municipiului și este condusă de către un director adjunct, având în structura sa următoarele servicii după cum rezultă din schema 1.1:
1. Serviciul Casierie – Tezaur, vânzare și gestiune titluri de Stat și certificate de trezorerie
2. Serviciul Încasări și evidența veniturilor bugetare
3. Serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice și agenților economici
4. Serviciul Administrare și Contabilitate Cont Curent al Trezoreriei
Activitatea de trezorerie este organizată în cadrul Direcției generale a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Județean și a Municipiului București ca o verigă a acesteia specializată în activitatea de coordonare și sintetizare a fluxurilor financiare ale trezoreriilor de pe întreg teritorilul județului.
Trezoreria județeană Arad are în subordine 12 trezorerii operative:
1. Trezoreria Municipiului Arad
2. Trezoreria Criș
3. Trezoreria Curtici
4. Trezoreria Ineu
5. Trezoreria Lipova
6. Trezoreria Nădlac
7. Trezoreria Pâncota
8. Trezoreria Sebiș
9. Trezoreria Gurahonț
10. Trezoreria Sântana
11. Trezoreria Pecica
12. Trezoreria Săvârșin
Trezoreriile teritoriale sunt unități direct funcționale având în principal următoarele atribuții pe sectoare de activitate:
1. Serviciul Casierie – Tezaur, vânzare și gestiune titluri de Stat și certificate de trezorerie
încasează veniturile din impozite, taxe și alte venituri în numerar de la agenții economici, instituțiile publice și contribuabili;
eliberează numerar la cererea instituțiilor publice din conturile acestora în vederea efectuării de plăți prin casieria proprie pentru salarii, drepturi de asigurări sociale, deplasări etc.;
efectuează plăți persoanelor fizice privind anumite drepturi bănești aprobate de lege, pe baza documentelor aprobate de organele în drept;
toate operațiunile de încasări și plăți în numerar sunt consemnate în documente tipizate și se aprobă de către persoanele în drept;
conduce corect și la zi evidența intrărilor și ieșirilor de numerar, stabilește soldul zilnic al casieriei, asigură întocmirea corectă a jurnalelor de casă;
asigură aplicarea măsurilor privind integritatea și securitatea numeralului existent în casieria proprie;
primește de la Direcția de Trezorerie titluri de stat și certificate de trezorerie și asigură gestionarea acestora în condiții de securitatea deplină;
organizează și efectuează operațiunile de încasare din vânzarea certificatelor de trezorerie către populație prin ghișee de casierie organizate în incinta trezoreriei statului, în spații special amenajate după regulile casieriei;
activitatea de vânzare, încasare și răscumpărare a certificatelor de trezorerie, și plata dobânzilor și contabilitatea operațiunilor se efectuează de către casieri împreună cu referenții afectați acestei activități;
asigurarea la toate ghișeele a certificatelor de trezorerie în vederea vânzării către populație, precum și a celorlalte formulare specifice acestor acțiuni;
referenții pun în vânzare certificatele de trezorerie la cererea persoanelor fizice, după ce e complectează citeț și îngrijit cu datele necesare, decupează din carnet certificatul de trezorerie pe care îl transmite casierului trezorier, prin circuit închis;
casierul primește certificatul de trezorerie, solicită de la beneficiar suma subscrisă, înmânează persoanelor fizice în cauză certificatul de trezorerie completat și întocmește registrul de casă deschis numai pentru operațiunile de încasări din vânzarea certificatelor de trezorerie la finele fiecărei zile;
referentul întocmește în dublu exemplar „situația certificatelor de trezorerie vândute” în ziua respectivă pe baza cotoarelor certificatelor de trezorerie din care un exemplar se anexează la fila registrului de casă;
casierul depune în tezaur sumele încasate din vânzarea certificatelor de trezorerie și se utilizează la efectuarea plăților în numerar către instituțiile publice sau se depun în contul curent al Trezoreriei Statului deschis la Sucursala Băncii Naționale a României, în cazul când soldul din tezaur este excedentar;
casierul eliberează chitanța – foaia de vărsământ persoanelor fizice în cauză, în situația în care emisiunea de certificate de trezorerie este dematerializată;
efectuează operațiunile de răscumpărare a certificatelor de trezorerie la scadență în care scop unitățile trezoreriei statului plătesc valoarea nominală și dobânzile aferente persoanelor fizice care au subscris certificatele;
asigură, în ziua scadentă pentru răscumpărare sumele în numerar pentru plățile ce urmează a se efectua, adică valoarea nominală a certificatelor de trezorerie plus dobânda aferentă;
certificatele de trezorerie răscumpărate se păstrează la casier ca documente justificative de plăți și ca anexă la registrul de casă;
întocmește situația zilnică a certificatelor de trezorerie răscumpărate pe care o transmite la compartimentul Administrare și Contabilitate Cont Curent al Trezoreriei împreună cu prima filă din registrul de casă pentru înregistrare;
efectuează operațiunile de transformare a certificatelor de trezorerie, neprezentate de titular pentru răscumpărare în ziua stabilită, în certificate de depozit la trezoreria statului;
calculează dobânda pentru certificatele de depozit;
zilnic, la terminarea programului, întocmește situația certificatelor de trezorerie răscumpărate la scadență și a certificatelor de trezorerie devenite certificate de depozit, care odată cu registrul de casă întocmit pentru ziua respectivă se transmite la compartimentul administrare și contabilitate cont curent al trezoreriei pentru înregistrare;
conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie și a celor transformate în certificate de depozit, vândute populației și a celor răscumpărate pe emisiuni, termene și valori nominale, beneficiari și surse de acoperire;
întocmește balanțele de verificare, precum și situațiile de raportare zilnice și periodice privind vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie;
îndeplinește orice alte atribuții stabilite de conducerea trezoreriei.
2. Serviciul Încasări și evidența veniturilor bugetare
exercită controlul prevăzut de prezentele instrucțiuni asupra documentelor privind încasarea veniturilor bugetului de stat, bugetelor locale și bugetelor asigurărilor sociale de stat, precum și asupra documentelor privind încasarea veniturilor din mijloace extrabugetare și a fondurilor speciale;
urmărește ca încasarea veniturilor să se facă cu încadrarea în conturile sintetice și analitice, corespunzător subdiviziunilor clasificației bugetare și asigură evidența analitică pe plătitori;
calculează și aplică majorările de întârziere prevăzute de reglementările în vigoare pentru nevărsarea în termen a veniturilor bugetare pe baza datelor din evidența trezoreriei și le comunică agenților economici;
verifică respectarea obligațiilor către buget de agenții economici pe baza deconturilor și a dărilor de seamă primite de la aceștia;
verifică documentele privind amânarea, eșalonarea și restituireaveniturilor bugetare primite de la compartimentele de urmărire fiscală din cadrul circumscripțiilor și administrațiilor financiare;
întocmește jurnalul privind încasarea veniturilor;
analizează și verifică cererile de compensare între unele impozite și taxe, prezentate de contribuabili, iar după aprobare întocmește nota de înregistrare a operațiunilor respective în vederea compensării în evidența analitică;
stabilește lista agenților economici care înregistrează rămâneri în urmă la plata impozitelor și a taxelor către buget ce se transmite organelor de urmărire fiscală;
analizează și propune măsuri pentru intensificarea încasării veniturilor bugetare;
stabilește la finele anului sinteza încasării veniturilor pe surse și plătitori, precum și rămășițele de încasat, care se transmit organelor de urmărire fiscală;
asigură la finele anului încheierea conturilor sintetice și analitice de venituri;
răspunde de păstrarea și evidențierea tuturor documentelor ce fac obiectul activităților desfășurate urmărind circuitul acestora în cadrul legal;
îndosariează și arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activității desfășurate;
organizează perfecționarea continuă a pregătirii proesionale a salariaților din compartiment;
îndeplinește orice alte activități repartizate de conducerea trezoreriei.
3. Serviciul verificarea și decontarea cheltuielilor instituțiilor publice și agenților economici
exercită controlul asupra documentelor de plăți prezentate de ordonatorii de credite asigurând: respectarea încadrării plăților în limita creditelor bugetare aprobare pe subdiviziunile clasificației bugetare, potrivit structurii aprobate prin Legea anuală a bugetului de stat și a disponibilităților aflate în cont, după caz;
verifică repartizarea creditelor deschise din bugetele locale, cu încadrarea acestora în suma creditelor deschise, precum și în totalul disponibilităților pe fiecare unitate administrativ-teritorială;
asigură respectarea reglementărilor în vigoare cu privire la utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor speciale;
conduce evidența analitică a conturilor de cheltuieli și disponibilități deschise pe ministere și instituțiile publice subordonate și eliberează extrasele de cont împreună cu documentele justificative;
verifică documentele privind deschiderea creditelor bugetare din bugetul de stat și bugetele locale și asigură evidența acestora pe subdiviziunile clasificației bugetare;
verifică documentele privind finanțarea investițiilor publice din fondurile bugetare și extrabugetare, asigurând evidențierea pe obiective de investiții și surse de finanțare;
întocmește jurnale contabile zilnice pentru operațiunile de încasări și plăți prin conturile deschise pe seama ministerelor și instituțiilor publice și asigură confruntarea cu contabilitatea;
transmite sub semnătura șefului de compartiment la compartimentul administrare și contabilitate cont curent jurnale de înregistrare a cheltuielilor și documentele justificative care au stat la baza înregistrării;
preia de la compartimentul administrare și contabilitate cont curent borderourile cu deschiderile de credite pentru instituțiile publice și evidențierea nominală a acestora pentru urmărirea încadrării cheltuielilor în limita creditelor deschise;
conduce evidența zilnică a plăților în numerar pe simbolurile planului de casă;
întocmește lunar graficul privind necesarul zilnic de numerar în contul de disponibilități pentru plăți în numerar;
întocmește periodic și la finele anului sinteza cheltuielilor și propune măsuri pentru realizarea în bune condiții a execuției de casă;
asigură la finele anului închiderea conturilor de cheltuieli și disponibilități;
organizează perfecționarea continuă a pregătirii profesionale a salariaților din compartiment;
asigură preluarea dosarelor juridice în vederea deschiderii conturilor la: agenții economici care au de încasat sume de la instituțiile publice pentru livrări de mărfuri, prestări servcii, executări de lucrări; regiilor autonome și societăților comerciale care beneficiază de transferuri și subvenții de la buget;
organizează efectuarea operațiunilor de încasare a veniturilor și exercită controlul preventiv asupra documentelor preluate;
organizează efectuarea operațiunilor de plăți din conturile deschise pe seama acestora;
asigură transmiterea zilnică a soldurilor conturilor de disponibilități la Direcția de administrare a veniturilor Statului, în vederea stabilirii datoriilor acestora către Bugetul de Stat, Bugetul local și Fondurile speciale;
efectuează operațiuni de executare silită asupra conturilor agenților economici;
calculează lunar dobânda la disponibilitățile aflate în conturile de disponibilități;
emite zilnic extrase de cont pentru operațiunile efectuate;
efectuează corespondența cu titularii de cont;
asigură decontările interbancare cu borderou de plăți;
predă documentele de încasări și plăți pe bază de registru la serviciile interesate;
îndosariază și arhivează documentele ce au făcut obiectl activității serviciului;
îndeplinește orice alte atribuții repartizate de conducerea trezoreriei.
4. Serviciul Administrare și Contabilitate Cont Curent al Trezoreriei
asigură contabilitatea sintetică și analitică privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, constituirea și utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială, cu ajutorul conturilor sintetice și analitice desfășurate pe subdiviziunile clasificației bugetare, pe plătitori după caz, urmărind în mod deosebit înregistrarea în oridne cronologică și sistematică a operațiunilor efectuate;
întocmește lucrările de execuție operativă și periodică privind execuția de casă a bugetuluid e stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale și extrabugetare, contului de trezorerie;
întocmește balanța de verificare zilnică și lunară privind operațiile derulate prin trezorerie;
asigură lucrările de încheiere a execuției financiare, la finele anului precum și întocmirea bilanțului contabil anual inclusiv lucrările de execuție;
asigură eleborarea documentelor cu respectarea prezentelor instrucțiuni privind operațiuni de plăți din contul trezoreriei, prin contul corespondent deschis la BNR;
decontări între unitățile trezoreriei și trezoreria județeană și eventual cu băncile comerciale;
întocmește și primește avize de debitare și creditare în contul trezoreriei, pe baza documentelor emise/primite de la unitățile din subordine sau bănci;
gestionează contul corespondent al Trezoreriei deschis la Direcția Județeană de Trezorerie;
pregătește și eliberează zilnic extrase de cont pentru conturile de venituri și cheltuieli ale unităților arondate;
îndosariază și arhivează toate documentele ce au făcut obiectul activității desfășurate;
organizează perfecționarea continuă a pregătirii profesionale a salariaților din compartiment.
2.4 FLUXURILE INFORMAȚIONALE CARE SE CREAZĂ
ÎN UNITĂȚILE TREZORERIEI STATULUI
Fluxurile informaționale contabile și operative din cadrul Trezoreriei Statului sunt organizate și funcționează pe trei paliere principale:
pe orizontală, în cadrul fiecărei unități a Trezoreriei (generală, județeană, a municipiului București – municipale, orășenești, comunale);
în cadrul trezoreriilor din cadrul unui județ, unde se formează o anumită piramidă informațională;
pe verticală, între trezoreriile județene și unitățile sale, a municipiului București și ale sectoarelor municipiului București. Pe de o parte și Trezoreria generală, reprezentată prin Direcția Generală a Contabilității Publice și Unitatea de Management a Trezoreriei Statului, pe de altă parte, unde se formează o informație contabilă pe sistem piramidal.
Cele mai dense fluxuri informaționale contabile se formează în cadrul unităților operative ale Trezoreriei Statului, unde de fapt se realizează operațiunile de bază privind constituirea și utilizarea majorității resurselor financiare publice.
Sistemul informațional care se crează pe baza datelor furnizate de contabilitatea publică din cadrul unităților Trezoreriei Statului trebuie să asigure date și informații care să permită constituirea unui tablou de bord minimal conducerii unităților Trezoreriei Statului, de la toate nivelurile, pe baza căruia să se poată stabili măsuri și acțiuni menite să ducă la echilibrarea intrărilor cu ieșirile de resurse financiare din cadrul unităților Trezoreriei Statului.
Informațiile financiar – contabile care alimentează tabloul de bord al fiecărei trezorerii trebuie să permită, înainte de toate, constituirea unor previziuni pertinente care să fie apropiate realității în orice perioadă a exercițiului financiar privind necesarul de plăți pe de o parte și posibilitățile de acoperire a acestora cu resurse, pe de altă parte.
Sistemul informațional trebuie să permită calcularea unor coordonate precise cu privire la volumul plăților și cel al încasărilor, funcție de care apoi trebuie pregătite măsurile pentru angajarea împrumuturilor publice, atribut ce reprezintă cheia de boltă a scopului și menirii informațiilor contabile din cadrul Trezoreriei Statului.
Sistemul informațional al Trezoreriei Statului este necesar să fie organizat de o asemenea manieră, încât să fie în măsură de a prezenta, în orice moment, situația patrimonială activă și pasivă a instituției, precum și rezultatele globale privind constituirea resurselor publice și utilizarea lor pe întregul exercițiu financiar pe bugete componente, iar în cadrul acestora pe instituțiile publice beneficiare.
Informatica și telecomunicațiile au făcut ca distanța și viteza de comunicare între intermediari să fie rezolvate, dialogul dintre aceștia efectuându-se direct printr-o monedă care, așa cum evoluează lucrurile în Europa și pe alte meridiane, va fi „unică”.
Putem spune că în sistemul de plăți naționale și internaționale s-au declanșat măsuri și acțiuni fără precedent, menite să ducă la restructurarea și reformularea conținutului și caracteristicilor operațiunilor de plăți și instrumentelor, prin folosirea noilor tehnici și tehnologii informatice și de telecomunicații.
Crearea acestor fluxuri informațional – contabile, care treversează hotarele statelor naționale se impune tot mai puternic, în primul rând datorită amplificării relațiilor financiare dintre state, pe de o parte, precum și tendinței de extindere a utilizării euro, pe de altă parte.
De aceea se consideră că, foarte curând sistemul trezoreriilor publice naționale se va schimba complet, acesta fiind obligat să se adapteze procesului ireversibil de mondializare, ca de altfel a tuturor instituțiilor publice importante ale statului, până mai ieri naționale.
CAPITOLUL 3
FUNCȚIILE ȘI PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE FUNCȚIONĂRII TREZORERIEI STATULUI ÎN ROMÂNIA
3.1 FUNCȚIILE DE BAZĂ ALE TREZORERIEI
Trezoreria finanțelor publice este concepută ca o instituție prin care sectorul public își efectueză operațiunile de încasări și plăți asupra cărora Ministerul Economiei și Finanțelor exercită controlul fiscal și financiar preventiv, îndeplinind următoarele funcții:
casier al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor și efectuarea plăților și păstrarea disponibilităților;
Trezoreria efectuează în calitate de casier al statului un număr de încasări și plăți ce constau în operațiuni prevăzute de legea bugetară, adică venituri și cheltuieli bugetare propriu-zise, precum și operațiuni ale conturilor speciale ale trezoreriei. În calitate de casier al statului trezoreria are ca sarcină emisiunea titlurilor de împrumut și gestionarea datoriei statului. Pentru împrumuturile pe termen scurt, trezoreria joacă un rol important în emisiunea bonurilor de tezaur, prin care se urmărește asigurarea de lichidități suficiente pentru efectuarea plăților la termenele stabilite.
Sarcina fundamentală a trezoreriei este asigurarea fondurilor disponibile într-un cuantum suficient pentru a face față cheltuielilor statului.
Procurarea de bani pentru casieria publică este prima dintre operațiunile trezoreriei fiind legată de mișcarea fondurilor în timp, determinată de termenele la care devin exigibile încasările și plățile.
Încasările și plățile sunt obiectul fluctuațiilor monetare în cursul anului, la cheltuieli există o anumită regularitate în ce privește nivelul lor lunar, iar la venituri regularitatea este mai puțin realizabilă, deoarece aceasta depinde de ritmicitatea activităților economice, mai ales în cazul impozitelor directe.
asigurarea execuției bugetului de stat, bigetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor locale;
exercitarea operativă a controlului financiar preventiv asupra încasării veniturilor cît și a încadrării cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite în prevederile și destinația aprobată prin bugetele de venituri și cheltuieli;
efectuarea operațiunilor de decontare în contul instituțiilor publice și păstrarea disponibilităților acestora;
atragerea disponibilităților din economie pe calea constituirii de depozite cât și prin împrumuturi de stat;
efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilităților statului existente temporar în conturile trezoreriei;
gestionarea datoriei publice interne și externe prin urmărirea primirii împrumuturilor guvernamentale interne și externe, folosirea acestora potrivit destinației prevăzute în contracte, rambursarea ratelor la scadență, precum și a dobînzilor aferente;
asigură evidența contabilă privind execuția de casă pentru toate operațiunile de încasări și plăți;
asigură funcționarea corespunzătoare a sistemului informațional contabil privind raportarea execuției bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale și extrabugetare.
Agenții economici și contribuabilii au obigația, conform legii de a achita, la termenele stabilite, impozitele și taxele datorate bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor locale, iar ministerele, celelalte organe centrale, consiliile județene și locale, inclusiv instituțiile publice din subordine, să efectueze operațiunile de încasări și plăți și să păstreze disponibilitățile bănești numai la trezoreria din raza căreia își au domiciliul.
Ordonatorii de credite au obligația să dispună plăți din creditele bugetare deschise la trezorerie, din mijloacele extrabugetare și fondurile speciale numai pentru cheltuieli și acțiuni strict necesare și autorizate prin reglementări în vigoare, asiguând utilizarea economicoasă și cu maximum de eficiență a fondurilor alocate. Documentele de plăți prezentate trezoreriei vor fi aprobate și vizate pentru controlul financiar preventiv de către ordonatorul de credite și contabilul șef al instituției publice sau de înlocuitorii acestora de drept.
3.2 PRINCIPII DE BAZĂ ALE FUNCȚIONĂRII TREZORERIEI
ÎN ROMÂNIA
a) Realitatea informației
În numeroase cazuri, până la organizarea Trezoreriei statului, informația cu privire la structura veniturilor publice era deformată din cauza greșelilor de înregistrare a acestora pe subdiviziunle clasificației bugetare, urmare a unui control insuficient a documentului prin care se efectua vărsământul către buget;
b) Realizarea actului de control
Un control fiscal din punct de vedere al încasării corecte a veniturilor bugetare, fondurilor speciale și extrabugetare pe clasificația indicatorilor privind finanțele publice și un control preventiv asupra tuturor documentelor deplăți, cu sau fără numerar, privind execuția componentelor bugetului general consolidat;
c) Universalitatea
Se referă la faptul că activitatea de trezorerie a statului trebuie să se manifeste la nivel național. În același sens, această instituție, prin organele sale operative, înfăptuiește execuția la nivel județean, a sectoarelor și municipilului București pentru toate componentele bugetului general consolidat;
d) Unicitatea
Obligă ca toate bugetele să se execute numai prin Trezoreria Statului, instituțiile publice au obligația de a păstra disponibilitățile numai în conturi deschise aici, fiind exclusă posibilitatea de a avea conturi și la băncile comerciale. Unicitatea se referă, de asemenea, la metodologia de lucru și a mecanismelor implementate, la documentele care circulă prin Trezoreria Statului;
e) Operativitatea informației
Asigurarea operativității informațiilor cu privire la execuția componentelor bugetului general consolidat, în plan județean, cât și național, se realizează prin sistemul informațional propriu, deosebit de important pentru fundamentarea deciziilor privind derularea execuției bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurărilor sociale de stat si a bugetelor fondurilor speciale;
f) Corelația totală a veniturilor și cheltuielilor cu bugetul din care acestea fac parte
Acest principiu impune ca veniturile încasate să fie vărsate în întregime bugetului căruia îi aparțin, iar cheltuielile, de asemenea, în totalitatea lor să fie suportate din bugetul unde au fost prevăzute, regula generală fiind aceea că o cheltuială nu poate fi finanțată decât dintr-un singur buget;
g) Echilibrarea fluxurilor Trezoreriei Statului
Obligativitatea Trezoreriei Statului de a-și echilibra intrările de fluxuri financiare cu ieșirile, reprezintă regula de fier care nu poate fi încălcată sub nici o formă, întrucât această instituție nu poate funcționa “pe roșu”. Fluxurile financiare de intrări trebuie să acopere în întregime și în orice moment al exercițiului financiar, plățile. Dacă nu se colectează suficient surse proprii din impozite și taxe pentru acoperirea plăților, se apelează imediat la întregirea acestora prin împrumuturi de stat.
CAPITOLUL 4
FONDURILE PUBLICE
4.1 SISTEMUL BUGETAR PRIN INTERMEDIUL
CĂRUIA SE FORMEAZĂ ȘI SE UTILIZEAZĂ FONDURILE PUBLICE
Orice stat și nație, pentru a exista și supraviețui are nevoie de bani, de resurse financiare în vederea întreținerii aparatului său de stat și finanțării acțiunilor și obiectivelor curente și de perspectivă pe care și le-a fixat.
Fără execuție, fondurile de care au nevoie guvernele statelor le obțin în marea lor majoritate prin intermediul prelevărilor obligatorii impuse membrilor săi, în special sub forma impozitelor, taxelor și altor contribuții obligatorii.
De asemenea, în funcție de modul și gradul în care statul a penetrat în economie, în calitatea sa de subiect economic, prin drepturile sale de proprietar, pe care le deține în diverse activități economice, participă în mod nemijlocit la formarea resurselor financiare ale bugetului prin vărsămintele pe care le efectuază unitățile economice cu capital de stat.
În țara noastră, atragerea și punerea la îndemâna, statului a resurselor financiare publice se asigură printr-un întreg sistem de bugete cu ajutorul cărora, pe de-o parte, se asigură constituirea resurselor, iar, pe de altă parte, se realizează utilizarea lor potrivit aprobărilor autorităților îndreptățite în acest sens.
Potrivit legislației românești în domeniu, în primii ani de după 1990, sistemul de bugete era înglobat în așa-zisul “Buget public național”, care nu constituia un buget de sine stătător, iar din punct de vedere conceptual cuprindea: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local și bugetele fondurilor speciale.
Prin cele mai recente acte normative în domeniu, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 din Legea Finanțelor Publice nr. 500/2002 și din Ordonanța de urgență a Guvernului privind finanțele publice locale nr. 45 din 5 iunie 2003, menționează că din sistemul bugetar românesc fac parte:
bugetul de stat;
bugetul asigurărilor sociale de stat;
bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor;
bugetele fondurilor speciale;
bugetul Trezoreriei Statului;
bugetele instituțiilor publice autonome;
bugetele instituțiilor publice finanțate intregal sau parțial din bugetul de stat;
bugetele instituțiilor publice finanțate intregal din venituri proprii;
bugetul fondurilor provenite din credite externe și interne contractate sau generate de sat sau autoritățile publice locale și a căror rambursare, dobânzi și alte contrui se asigură din fonduri publice;
bugetul forndurilor externe nerambursabile.
De asemenea, după organizarea Trezoreriei Statului, s-a introdus noțiunea de “buget general consolidat”, care deși nu este un buget de sine stătător, evidențiază că în cadrul lui se cuprind: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local, bugetele fondurilor speciale și din mijloace extrabugetare constituite la dispoziția ministerelor și instituțiilor centrale, precum și mijloacele financiare generate de execuția bugetului propriu al Trezoreriei Statului.
Totodată s-a consacrat noțiunea de “fondurile derulate prin Trezoreria Statului”, care reprezintă totalul intrărilor și ieșirilor de resurse financiare publice și a “corespondenților Trezoreriei”, prin conturile deschise în cadrul Trezoreriei Statului.
Resursele Trezoreriei Statului cuprind deci, pe lângă resursele financiare proprii componentelor bugetului general consolidat și resursele financiare constituite prin conturile de depozite ale corespondenților trezoreriei (agenți economici, persoane fizice, etc), resursele financiare atrase pe calea împrumuturilor de stat interne, externe, pentru refinanțarea și finanțarea datoriei publice și a deficitului bugetar.
a) Bugetul de stat
Este principalul instrument financiar al statului prin intermediul căruia se constituie și utilizează cele mai importante resurse financiare publice ale țării.
Prin bugetul de stat se constutuie principalele resurse financiare ale țării formate mai ales din impozite și taxe: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, accize, taxe vamale, impozitul pe venit, vărsămintele din profitul net al regiilor autonome naționale, vărsăminte de la instituțiile publice centrale, donații, încasări din rambursarea împrumuturilor acordate.
b) Bugetul asigurărilor sociale de stat.
Este al doilea plan financiar ca importanță după bugetul de stat. El este destinat constituirii resurselor financiare necesare finanțării pensiilor se stat, pensiilor pentru agricultori, indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, concedii de maternitate și îngrijirea copiilor, ajutoare pentru decese, tratament balnear, concedii plătite pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani.
Resursele publice care se constituie prin bugetul asigurărilor sociale de stat sunt formate în principal, din constribuțiile obligatorii pe care le datorează angajatorii: instituțiile publice, agenții economici și alte persoane juridice și fizice pentru forța de muncă angajată, precum și angajații acestora.
c) Bugetul local
Reprezintă principalul instrument financiar prin intermediul căruia autoritățile publice locale își procură fondurile necesare pentru finanțarea acțiunilor, sarcinilor și obiectivelor de interes local și inetrjudețean pe care le au.
Principalele resurse financiare, care se constituie ca venituri proprii ale bugetului local, sunt formate din prelevări obligatorii sub forma impozitelor și taxelor locale, pe care le datorează contribuabilii persoane juridice și fizice, dar specifice comunităților locale și la ale căror așezare, percepere și administrare autoritățile administrației publice locale își pot aduce o contribuție mai importantă.
d) Bugetele fondurilor speciale
Se întocmesc și aprobă în fiecare an ca anexe la bugetul de stat și în fiecare caz veniturile constituie prin aceasta nu pot fi folosite decât pentru destinația aprobată.
e) Bugetele din mijloace extrabugetare
Sunt de mai mică importanță față de fondurile publice bugetare care se constituie la dispoziția autorităților statului. Ele sunt formate, în principal, din taxe și contribuții specifice fiecărei instituții publice care se finanțează pe această cale.
f) Bugetul Trezoreriei Statului
Este consecința activității Trezoreriei Statului prin activitatea sa de prestări servicii pe care o realizează în executarea componentelor sistemului bugetar. Veniturile acestui buget sunt constituite, în principal, din dobânzi pentru:
depozitele și plasamentele financiare constituite din împrumuturi externe guvernamentale;
disponibilitățile în valută, provenite din împrumuturi externe pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice, păstrate în conturi deschise la BNR și bănci comerciale pe bază de convenții;
împrumuturi pentru finanțarea temporară a deficitelor bugetare din contul curent general al Trezoreriei Statului;
alte venituri.
g) Resursele Trezoreriei Statului
Sunt constituite, în special, prin intermediul bugetelor menționate mai sus, la care se adaugă resursele financiare derulate prin conturile speciale ale Trezoreriei Statului, formate din disponibilitățile agenților economici, persoanelor fizice care au conturi de disponibilități și depozite deschise la unitățile trezoreriei.
CAPITOLUL 5
FLUXURILE FINANCIARE DETERMINATE
DE FINANȚAREA DEFICITULUI BUGETAR
ȘI REFINANȚAREA DATORIEI PUBLICE ÎN ROMÂNIA
5.1 CAUZELE ȘI MODUL FINANȚĂRII DEFICITELOR BUGETARE
ȘI REFINANȚĂRII DATORIEI PUBLICE
Nevoia de resurse publice suplimentare în afara celor curente ordinare este determintată de trei cauze majore și anume:
– întocmirea bugetelor naționale cu deficite;
– neconcordanță între termenele de încasare a resurselor curente ordinare, mai ales a celor din impozite, taxe și contribuții sociale și necesitatea de a efectua plăți, în conformitate cu prevederile bugetului aprobat;
– construirea unor bugete nerealiste, care nu sunt așezate pe realitățile concrete ale economiei;
De multe ori însă, nevoia de resurse suplimentare de care Trezoreria Statului trebuie să facă rost în cursul exercițiului bugetar apare chiar și în condițiile întocmirii unor bugete realiste și cu deficite rezonabile, datorită:
– fluctuației finanțării cheltuielilor bugetare intratrimestriale față de nivelurile stabilite inițial;
– deficiențelor vremelnice în ceea ce privește respectarea nivelurilor prognozate ale intrarilor de resurse datorită unor cauze obiective intervenite în cursul exercițiului, mai ales a celor de natură economică;
– fluctuației nevaforabile a soldului net al conturilor specifice ale corespondenților Trezoreriei Statului față de nivelul soldurilor avute în vedere la prognozarea resurselor totale ale Trezoreriei, necesare pentru a face față plăților în acea perioadă.
O altă cauză care determină necesități suplimentare de resurse financiare în cursul exercițiului bugetar la care trebuie să apeleze de multe ori Trezoreria Statului este determinată de:
nerespectarea de către contribuabili a termenelor de plată a obligațiilor pe care le au către buget, atât din cauze obiective, dar, mai ales subiective;
neconcordanța termenelor de scadență a plăților (modificate și ele de multe ori față de cele inițiale) cu termenele de intrare a resurselor.
Decalajul dintre termenele și scadența de efectuare a cheltuielilor bugetare, pe de o parte și perioadele și scadența de intrare a resurselor financiare publice, pe de altă parte, determină ceea ce în literatura de specialitate numim “goluri temporare de casă”. Aceste “goluri” sunt temporare pentru că, de regulă, ele sunt soluționate pe parcursul exercițiului prin recuperarea rămânerilor în urmă ale intrărilor de resurse.
În țara noastră, potrivit reglementărilor legale în domeniu, golurile temporare de casă ale Trezoreriei Statului pricinuite de decalajul dintre termenele și scadența de intrare a resurselor financiare publice și cele de efectuare a cheltuielilor, precum și de finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice sunt soluționate astfel:
a) pe calea împrumuturilor de la Banca Națională a României, care au ca termen de rambursare cel mult 180 de zile, cu o dobândă la nivelul pieței și care nu pot depăși în nici un exercițiu financiar anual echivalent a 7% din veniturile bugetului de stat realizate în anul precedent, iar soldul permanent al împrumuturilor acordate și nerambursate nu poate depăși în nici un moment suma totală rezultată din dublarea capitalului și a fondului de rezervă al Băncii Naționale a României;
b) utilizarea echivalentului în lei al unor sume vândute la rezerva valutară a statului din conturile de disponibilități în valută care privesc fondurile publice gestionate de Ministerul Finanțelor Publice;
c) atragerea de depozite pe termen scurt de la bănci sau alte instituții financiare prin intermediul procedurilor bilaterale care, de regulă, nu sunt anunțate public și au la bază doar mijloacele de comunicare, precum reuters, dealing, telefon etc. negocierea elementelor de referință ale împrumuturilor (sume atrase, nivelul dobânzilor, scadența) are la bază tabloul Reurers cu privire la dobânzile care se tranzacționează pe piață, oferite și cerute, astfel ca elementele tranzacției să poată fi comparate și justificate cu acestea;
d) emisiunea de certificate de trezorerie pe termen scurt în formă dematerializată, aprobată prin ordin comun al ministrului finanțelor publice, al guvernatorului BNR și al președintelui Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare;
e) utilizarea dobânzilor aferente disponibilităților în valută gestionate de Ministerul Finanțelor Publice provenite din împrumuturi interne și externe contractate de stat pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și refinanțarea datoriei publice;
f) emisiunea de certificate de trezorerie pentru populație, în vederea finanțării deficitului bugetului de stat, nominale sau la purtător.
În scopul reducerii costurilor bugetare cu finanțarea deficitului bugetului de stat și a refinanțării datoriei publice, Ministerul Finanțelor Publice, pe baza disponibilităților contului curent general al Trezoreriei Statului, intreprinde o serie de măsuri, printre care:
a) acordarea de împrumuturi pentru răscumpărarea la scadență sau înainte de scadență, după caz, a titularilor de stat emise.
Răscumpărarea titlurilor de stat la scadență din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului se efectuază în situația în care, pentru refinanțarea datoriei publice scadente nu s-au concentrat împrumurturi pe piața interbancară și se face fie prin procedura bilaterală fie prin licitație.
Răscumpărarea titlurilor de stat înainte de scadență are în vedere următoarele elemente: valoarea unitară nominală, valoarea unitară de răscumpărare a titlurilor de stat la data tranzacției și randamentul oferit de titlul de stat până la scadență, determinat astfel:
R= V.N – 1 * 360 sau 365 * 100
V.A n
în care: VN = valoarea unitară nominală
VA = valoarea unitară de răscumpărare a titlurilor de stat la data tranzacției
n = numărul de zile până la scadență, 360 sau 365, în funcție de baza de calcul a prospectului de emisiune
b) efectuarea de cumpărări reversibile repo care presupune cumpărarea de către Ministerul Finanțelor Publice a unor titluri de stat pentru tranzacționare de la intermediari autorizați, cu angajamentul acestora de a le răscumpăra la o dată ulterioară și la un preț stabilite la data încheierii tranzacției;
c) efectuarea de plasamente prin operațiuni specifice la societăți bancare sau alte instituții financiare autorizate, garantate cu titluri de stat deținute în portofoliul lor, în proporție de cel puțin 120% față de volumul împrumutului și dobânda cuvenită.
Efectuarea de asemenea plasamente se desfășoară prin licitație organizată prin intermediul BNR, în calitate de agent al statului, sau pe bază bilaterală.
Instrumentele de credit folosite până în prezent în România pentru finanțarea și refinanțarea deficitelor bugetare și a datoriei publice au fost restrânse ca număr și puțin variate ca produse, din punctul de vedere al avantajelor și facilităților creditelor.
Astfel, în primii ani de după 1990, perioadă în care nu prea exista o democrație clară între golurile temporare de casă și insuficiența resurselor din cauza deficitelor bugetare, acoperirea insuficienței de resurse se efectua, mai ales pe calea creitelor acordate de către Banca Centrală (Banca Națională a României) nepurtătoare de dobânzi, ceea ce a perturbat, în mare măsură, piața financiară, așa incipientă cum era.
Începând din anul 1999, Trezoreria Statului a recurs la modalitatea de a se împrumuta mai ales de la populație prin intermediul certificatelor de trezorerie cu dobândă fixă, prin subscrieri în numerar și ulterior și în cont, prin virament.
Aceste emisiuni au fost derulate de Trezoreria Statului prin unitățile sale teritoriale, realizându-se în acest fel însemnate economii pentru bugetul de stat, prin eliminarea comisioanelor care erau plătite pentru asemenea operațiuni unităților Casei de Economii și Consemnațiuni – S.A. sau băncilor comerciale.
Obligația constituirii și evidențierii prin sistemul informațional al împrumuturilor de stat sub forma certificatelor de trezorerie precum și de deponenți, revine trezoreriilor oerative la care se efectuază subscrierile. De asemenea, acestea sunt obligate să-și organizeze contabilitatea conturilor de dobânzi atât pentru sumele subscrise, în cazul împrumuturilor de stat (certificate de trezorerie), cât și în cazul subscrierilor nerambursate și transformate în vertificate de depozit.
Certificatele de trezorerie emise până în prezent au fost cu dobândă fixă, diferențiate pe fiecare emisiune. Dacă acestea nu se rambursează la scadență, ele se transformă în certificate de depozit. În această situație, la calculul dobânzii pentru certificatele de depozit se ține seama și de dobânda capitalizată care se adaugă valorii nominale a certificatelor de trezorerie.
Evidențierea împrumuturilor contractate prin intermediul certificatelor de trezorerie nu se realizează prin conturile bugetului de stat și nici prin cele ale bugetului propriu al Trezoreriei Statului, ci prin conturile, specifice Trezoreriei Statului, acre evidențiază resursele publice de această natură “certificate de trezorerie” (cont 41) sau “certificate de depozit” (cont 42)
CAPITOLUL 6
CONTABILITATEA TREZORERIEI STATULUI
6.1 CONTABILITATEA TREZORERIEI STATULUI – COMPONENTĂ A CONTABILITĂȚII PUBLICE
Contabilitatea Trezoreriei Statului, ca parte integrală a contabilității publice, are ca principală sarcină evidențierea corectă a fluxurilor financiare care se nasc în procesul constituirii și utilizării fondurilor publice, precum și a modului în care acestea sunt administrate și gestionate.
De astefl, potrivit Legii finațelor publice nr. 500, art. 74, este menționat faptul conform căruia contabilitatea publică este formată din:
contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetare, care reflectă încasarea veniturilor și plata cheltuielilor aferente exercițiului bugetar;
contabilitatea Trezoreriei Statului;
contabilitatea generală, bazată pe principiile constatării drepturilor și obligațiilor, care să refelecte evoluția situației patrimoniale, precum și excedentul sau deficitul patrimonial;
contabilitatea destinată analizării costurilor programate aprobate.
Legea contabilității din anul 1991 republicată evidenția: “Contabilitatea Trezoreriei Finanțelor Publice se organizează în cadrul Ministerului Finanțelor și unităților sale subordonate și cuprinde: operațiuni privind execuția de casă a bugetului de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, constituie și utilizarea mijloacelor extrabugetare a fondurilor cu destinație specială și gestionarea datoriei publice interne și externe, precum și alte operațiuni financiare efectuate în contul organelor administrației publice centrale”.
Contabilitatea Trezoreriei Statului beneficiază de o secțiune aparte atât în Legea contabilității, cât și în Regulamentul privind aplicarea acesteia, precum și a normativelor speciale care reglementează organizarea contabilității în cadrul trezoreriei, ceea ce denotă faptul că aceasta reprezintă o componentă de bază a contabilității generale și a sectorului public în mod special.
În consecință, contabilitatea publică reprezintă acea parte a contabilității generale care asigură evidențierea operațiunilor de încasări și plăți referitoare la fondurile publice, evaluează obligațiile contribuabililor, reflectă diferențele de obligații neonorate, precum și responsabilitatea ordonatorilor de credite perivind efectuarea plăților din fondurile publice, ea fiind obligatorie pentru toate organismele publice, comunitățile teritoriale, instituțiile publice centrale și locale, aceasta se identifică în mare măsură cu sarcinile și artibuțiile contabilității Trezoreriei Statului.
Contabilitatea Trezoreriei Statului se circumscrie contabilității publice și comparativ cu contabilitatea instituțiilor publice care evidențiază gestionarea și mișcarea strictă a patrimoniului unității în cauză, contabilitatea Trezoreriei Statului, prin întinderea, sinteza, concentrarea și centralizarea informațiilor pe care le realizează, creează o imagine coerentă și atotcuprinzătoare la nivel județean și național asupra mișcării fondurilor publice. De astfel, Regulamentul privind aplicarea Legii contabilității nr. 82, la art. 151, reia atribuțiile Trezoreriei Statului stabilește prin Legea propriu-zisă, subliniind sarcinile acesteia referitor la execuția de casă a bugetului de stat, bugetului local, bugetului asigurărilor sociale de stat, constituirea și utilizarea mijloacelor extrabugetare și a fondurilor cu destinație specială și gestionarea datoriei publice interne și externe, iar art. 156 menționează: „contabilitatea Trezoreriei asigură, de asemenea, evidența depozitelor constituite, împrumuturilor de stat, precum și a plasamentelor efectuate și a altor operațiuni financiare.”
Deși contabilitatea sectorului public (și a Trezoreriei Statului, în special) se organizează pe baza unor planuri de conturi distincte, cu particularități atât în ceea ce privește structura conturilor, cât și funcționarea acestora, la baza contabilității Trezoreriei Statului stau reguli și norme comune cu cele ale contabilității generale și anume:
folosirea unor modele de registre contabile și formulare comune privind activitatea financiară și contabilă;
modelele bilanțurilor contabile, ca și planurile de conturi ale Trezoreriei Statului, instituțiilor publice și ale agenților economici publici sunt stabilite de același organ, respectiv de către Ministerul Finanțelor Publice, ceea ce le conferă acestora o concepție unitară și coerentă în materie (plan de conturi, bilanț și alte formulare speciale);
funcționarea conturilor din cadrul contabilității publice (și ale
Trezoreriei Statului, în mod special) are la bază aceleași reguli și modele:
contabilitatea publică se conduce în partidă dublă, unele excepții permise pentru anumite instituții publice care au dreptul să organizeze contabilități în partidă simplă (consiliile locale comunale) nu infirmă regula;
înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a tuturor operațiunilor de încasări și plăți, în mod simultan, în debitul unor conturi și creditul acestora;
stabilirea totalurilor sumelor debitoare și creditoare, precum și a soldului final al fiecărui cont;
întocmirea, cel puțin odată pe lună, a balanței de verificare, care reflectă egalitatea între totalul sumelor debitoare și creditoare și totalul soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor;
prezentarea execuției finale lunar, trimestrial, anual, a veniturilor încasate și plăților efectuate, preum și a excedentului sau deficitului, comparativ cu contul de profit și pierderi în cazul contabilității financiare.
Ca și în cazul contabilității generale, contabilitatea Trezoreriei Statului trebuie să asigure o imagine fidelă cu privire la situația execuției componentelor bugetului general consolidat, a informațiilor necesare pentru necesitățile proprii ale Trezoreriei Statului, cât și în ceea ce privește furnizarea acestora organelor în drept cu prerogative în materie. În aceste sens, contabilitatea Trezoreriei Statului trebuie să respecte, cu bună credință, regulile, normele unitare și general valabile ale contabilității generale, precum și principiile acesteia: principiul prudenței, principiul permanenței metodelor, principiul continuității activității, principiul independenței exercițiului, principiul necompensării, principiul intangibilității bilanțului de deschidere, principiul prevalenței economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificație.
Unele asemănări și paralelisme între contabilitatea Trezoreriei Statului și cea generală (financiară) sunt și ceea ce privește:
organizarea și desfășurarea inventarierii și a regulilor privind valorificarea acestora, cu mențiunea că realitățile din teren, în cazul unităților patrimoniale sunt înlocuite, în situația Trezoreriei Statului cu inventarierea realităților din conturile Trezoreriei Statului, contul curent, casa, etc.;
de asemenea, dacă în cazul unităților patrimoniale, bilanțul contabil se compune din: bilanț, contul de profit și pierdere, anexe și raportul de gestiune, în cazul Trezoreriei Statului aceasta se compune din bilanț, cu adaptările de rigoare, contul de execuție în locul contului de profit și pierderi, anexe și un raport explicativ.
Alături de principiile și regulile contabile pe care, datorită specificului acesteia, în cea mai mare măsură este obligată să le respecte, contabilitatea Trezoreriei Statului trebuie să țină seama că, în elaborarea politicilor contabile se impune respectarea contabilității de angajament, principiul continuității, iar informațiile contabile să asigure furnizarea unor indicatori care să fie:
relevanți pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor;
credibili, respectiv să reflecte fidel rezultatele execuției bugetului general consolidat.
Organizarea contabilității Trezoreriei Statului cade în sarcina Ministerului Finanțelor Publice și a conducerii Trezoreriei generale, în mod special, iar în plan teritorial, ordonatorului secundar de credite, care este directorul executiv al Direcției Generale a Finanțelor Publice, precum și trezorierului – șef, care conduce Direcția trezoreriei și contabilitate publică județeană.
Contabilitatea se ține, în limba română, în monedă națională, iar împrumuturile de stat în valută. Alte fonduri în valută sub forma sprijinului extern nerambursabil, se asigură și în valută de organele Trezoreriei generale.
Între modul de organizare și ținere a contabilității Trezoreriei Statului și a contabilității financiare specifice unităților patrimoniale există asemănări, dar și deosebiri:
planul de conturi al Trezoreriei Statului conține conturi specifice acestei instituții, dar există unele conturi, atât ca denumire, cât și ca conținut, care se aseamănă în multe privințe, cu conturile din planul de conturi general. De exemplu: contul 10 „Casa” din planul de conturi al Trezoreriei Statului, cu contul 531 „Casa” din planul de conturi general sau cu contul 13 „Casa” din planul de conturi al instituțiilor publice.
Distingem unele asemănări după conținut și funcție, mai ales între conturile din planul de conturi al instituțiilor publice cu cele ale Trezoreriei Statului, cum ar fi:
între conturile de cheltuieli 23 „Cheltuielile bugetului de stat”, 24 „Cheltuilile curente ale bugetului local” și 25 „Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat” din planul de conturi al Trezoreriei Statului, pe de o parte, și conturile de „cheltuieli ale instituțiilor publice bugetare” (410), „Cheltuielile instituțiilor publice finanțate din venituri extrabugetare” (420), „cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat” condus de instituția publică specifică (408), „Cheltuilile curente ale bugetului local” (407) etc, din planul de conturi al instituțiilor publice, pe de altă parte;
între conturile de venituri 20 „Veniturile bugetului de stat”, 21 „Venituri curente ale bugetului local” și 22 „Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” din planul de conturi al Trezoreriei Statului, pe de o parte și conturile de venituri „Venituri cu destinație specială ale bugetului local” (cont 502), „Veniturile instituțiilor” (cont 510), „Veniturile instituțiilor publice” (cont 520) etc, din planul de conturi al instituțiilor publice, pe de altă parte.
Ca și în cazul contabilității financiare, închiderea conturilor de venituri și cheltuieli din planul de conturi al Trezoreriei Statului se finalizează prin intermediul unui cont de rezultate, „Excedent, deficit bugetar pe anul curent”, al cărui sold creditor reflectă execedentul execuției bugetului respectiv, iar cel debitor, deficitul, ca și în cazul contului de „Profit și pierdere” din contabilitatea financiară.
Partea comună a celor trei planuri de conturi: general, al instituțiilor publice și al Trezoreriei Statului constă în faptul că în toate se regăsesc conturi de venituri și cheltuieli a căror funcțiune este similară. Deosebirea dintre ele constă în aceea că soldul creditor al conturilor de venituri din planul de conturi al Trezoreriei Statului reflectă disponibilul din cont în timp ce soldul creditor al contului de „venituri” din planul de conturi general nu se regăsește în totalitate în „disponibilul din cont”, el poate fi dispersat în multe conturi din activul bilanțului și chiar în facturile încasate de la clienți. Contul de venituri din planul de conturi al instituțiilor publice, se asemănă, ca și conținut, cu contul de venituri din planul de conturi general, în sensul că, soldul lui creditor se poate regăsi în multe conturi din activul bilanțului și chiar în sume cuvenite dar neâncasate (contul 530).
Trezoreria Statului are menirea de a asigura evidențierea corectă și la timp a încasării veniturilor, din impozite, taxe și alte contribuții obligatorii ale agenților economici și celorlalți contribuabili, a mijloacelor de echilibrare de la bugetul statului în cazul bugetului local, precum și a contabilității fondurilor cu destinație specială necesare efectuării plăților de casă dispuse de ordonatorii de credite, finanțați din aceste surse.
De asemenea, pentru instituțiile publice centrale și locale, Trezoreria Statului efectuează opreațiuni de decontări cu și fără numerar în cazul constituirii și utilizării mijloacelor extrabugetare și păstrează disponibilitățile din aceste fonduri.
În executarea acestor atribuții de bază, Trezoreria Statului trebuie să asigure un control fiscal operativ asupra încasării veniturilor și un control preventiv cu privire la încadrarea plăților dispuse de ordonatorii de credite, în limita prevederilor legale și potrivit destinațiilor aprobate în cadrul fiecărui buget.
Pentru ca Trezoreia Statului să poată răspunde în condiții bune sarcinilor pe care le are în legătură cu administrarea și gestionarea banului public, are nevoie de instrumente și mecanisme specifice care să-i permită acest lucru.
În acest sens, Ministerul Finanțelor Publice a elaborat planul de conturi specifice activității Trezorerie Statului, dataliat în conturi sintetice de gradul I, II și III, prin care se asigură înregistrarea operațiunilor Trezoreriei. Prin inermediul contabilității Trezoreriei Statului se mai realizează: gestionarea împrumuturilor de stat, a serviciului datoriei publice interne și externe, stabilirea rezultatelor execuției bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și a operațiunilor legate de activitatea proprie prin bugetul Trezoreriei Statului. Cele mai frecvente conturi folosite în contabilitatea Trezoreriei Statului, la nivelul unităților operative sunt cele de venituri și de cheltuieli bugetare, care funcționează la unitățile teritoriale operative, în numele bugetului de stat, al bugetului asigurărilor sociale de stat și al bugetului local. Astfel, conturile de venituri sunt simbolizate de-o asemenea manieră, încât acestea indică în mod direct capitolul și subcapitolul clasificației bugetare, respectiv felul și natura impozitului sau taxei în cauză. Conturile de cheltuieli sunt organizate pe instituții publice, iar în cadrul acestota, pe capitole (acțiuni) și titluri.
În executarea bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a bugetului local, fluxurile financiare ale intrărilor de resurse financiare se evidențiază în conturile de venituri ale fiecărui buget, iar cele ale ieșirilor de resurse prin conturile de cheltuieli pentru fiecare buget.
Intrările de resurse se înregistrează, în totalitatea lor prin debitul conturilor de cheltuieli ale bugetului de cauză, neadmițându-se plăți directe din încasări. Din această cauză, în operațiunile contabile de închidere, aceste conturi nu au corespondență între ele, fiecare soldându-se prin același cont de „rezultat” „Excedent/Deficit”.
6.2 NORMALIZAREA CONTABILITĂȚII TREZORERIEI STATULUI
Operațiunile de încasări și plăți, în numerar și prin virament, care se efectuează prin Trezoreria Statului, se înregistrează în conturile sintetice și analitice, potrivit funcției contabile a acestora, în mod cronologic și sistematic.
Toate documentele care stau la baza operațiunilor din cadrul unei zile sunt înregistrate în aceeași zi, fiind interzise amânarea și înregistrarea lor în zilele următoare.
Sistemul de contabilitate în cadrul Trezoreriei Statului se asigură pe baza următoarelor documete: jurnalul de înregistrare, jurnalul de sinteză, fișe de cont sintetic (extrs de cont), fișe de cont analitic (extras de cont analitic), balanța de verificare sintetică și analitică.
Jurnalul de înregistrare reprezintă documentul de bază al Trezoreriei Statului pentru înregistrarea operațiunilor în mod cronologic și sistematic.
Ele se deschide și se închide zilnic pentru conturile sintetice de bilanț, separat pentru operațiunile de creditare și separat pentru cele debitoare. Înregistrările în jurnal se efectuează concomitent cu întegistrarea documentelor în conturile analitice.
La sfârșitul fiecărei zile, sumele din coloanele în care s-au înregistrat operațiunile pe conturile sintetice se totalizează, înscriindu-se pe un rând separat rulajul zilei respective, după care acesta se cumulează cu rulajul precedent, rezultând rulajul cumulat le le începutul anului.
Pe baza rulajului zilnic centralizat din jurnalul de înregistrare se ântocmește jurnalul sinteză al contului sintetic, care, după verificare, se transmite serviciului contabilitate.
Extrasul de cont sintetic – se întocmește pentru fiecare cont sintetic, în care se înregistrează, zilnic, operațiunile pe baza datelor din jurnalul sinteză. Zilnic se stabilesc rulajul, debitor, creditor, al contului, precum și rulajele cumulate, în care se cuprinde și soldul de la începutul anului.
Pe baza acestor fișe se întocmește, apoi, balanța de verificare sintetică și analitică.
Extrasul de cont analitic este specific scopului urmărit astfel:
pentru venituri, el se deschide pe subcapitole, grupate în cadrul fiecărui capitol, iar în cadrul fiecărui subcapitol, pe plătitori, în funcție de codurile fiscale ale acestora;
pentru cheltuieli, extrsul de cont analitic se deschide pe fiecare instituție publică (ordonatori de credite), în funcție de codul fiscal al acestora, înăuntrul lor pe capitole și subcapitole, iar în cadrul lor pe capitole și subcapitole, iar în cadrul acestora pe titluri, articole și alineate.
Toate operațiunile contabile efectuate în Trezoreria Statului pe baza documentelor de intrare și ieșire, sunt sintetizate în jurnale și în balanțele de verificare sintetice.
CAPITOLUL 7
NORME METODOLOGICE PRIVIND EMISIUNEA
DE CERTIFICATE DE TREZORERIE CĂTRE POPULAȚIE PRIN UNITĂȚILE TREZORERIEI STATULUI
7.1 NORME CU CARACTER GENERAL
1. Deficitul bugetului de stat aprobat prin lege se finanteaza în cursul execuției și din împrumuturi de stat lansate către populație sub forma certificatelor de trezorerie.
Prin acest sistem satatul urmărește protejarea economiilor bănești ale populației de riscurile economiei de piată, garantând rambursarea la scadență a sumelor subscrise și plata dobânzilor aferente care se situează la un nivel acoperitor fașă de gradul inflației.
2. Activitatea privind emisiunea certificatelor de trezorerie către populație, mecanismele de încasare, rambursare, plata dobânzilor și contabilizarea operațiunilor se elaborează și coordonează de către Direcția Generală a Trezoreriei din cadrul Ministerului Finanțelor.
7.2 ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII PRIVIND EMISIUNEA CERTIFICATELOR DE TREZORERIE
Direcția Generală a Trezoreriei din cadrul Ministerului Finanțelor coordonează întreaga activitate de emisiune a certificatelor de trezorerie către populație prin organizarea unui compartiment distinct, cu atribuții speciale și anume:
a) stabilește formele de emisiune a certificatelor de trezorerie și anume: materializate și nematerializate;
b) elabotează prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie precum și proiectul ordinului ministrului finanțelor de aprobare a prospectului;
c) concepe forma și structura certificatelor de trezorerie materializate, elementele de identificare și de gestiune și asigură tipărirea acestora în timp util, inclusiv repartizarea acestora la direcțiile județene de trezorerie a statului;
d) asigură publicitatea lansării emisiunii certificatelor de trezorerie către populație;
e) elaborează și asigură aplicarea mecanismelor de încasare, rambursare, plata dobânzilor și contabilitatea operațiunilor într-un cadru cadru unitar pe întregul sistem al trezoreriei statului;
f) concepe politica de dobânzi ce se acordă certificatelor de trezorerie pentru populație și propune și alte măsuri pentru stimularea populației de-a subscrie la certificatele de trezorerie;
g) organizează sistemul informațional privind urmărirea emisiunii certificatelor de trezorerie, încasarea, rambursarea, plata dobânzilor și prezintă informări conducerii ministerului;
h) integrează certificatele de trezorerie vândute populației în sistemul împrumuturilor pentru finanțarea deficitului bugetului de stat, respectiv a datoriei publice interne;
i) elaborează lucrări de sinteză privind emisiunile de certificate de trezorerie, rezultatele obținute și problemele care sunt de soluționat;
j) asigură deschiderea certificatelor bugetare din bugetul de stat pentru plata dobânzilor aferente certificatelor de trezorerie ajunse la scadență;
k) elaborează și transmite precizări la unitățile trezoreriilor locale cu privire la efectuarea operațiunilor privind emisiunilor de certificate de trezorerie, către populație.
La direcțiile de terzorerie județene și la nivelul trezoreriilor municipiilor reședință de județ, se înființează un serviciu distinct „Titluri și certificate de trezorerie”, care are următoarele atribuții:
aplicarea strictă a Normelor metodologice ale Ministerului Finanțelor cu privire la derularea prin unitățile trezoreriei statului a operațiunilor legate de certificatele de trezorerie emise;
dispune măsuri pentru organizarea la trezoreriile din subordine a operațiunilor privind vânzarea certificatelor de trezorerie către populație, inclusiv a răscumpărării și plății dobânzilor, condiții de siguranță și securitate;
inițiază acțiuni pentru informarea populației cu privire la emisiunile certificatelor de trezorerie și pentru stimularea persoanelor fizice de a subscrie, potrivit precizărilor Ministerului Finanțelor;
supraveghează permanent la trezoreriile subordonate activitatea de vânzare a certificatelor de trezorerie către populație, precum și modul de încasare a sumelor, răscumpărarea certificatelor de trezorerie, calculul și plata dobânzilor, întocmirea documentelor, conducerea evidențelor operative și contabile și propune măsuri pentru eliminarea neajunsurilor constatate;
înregistrează în evidența cu regim special certificatele de trezorerie primite de la trezoreria centrală, a celor distribuite pe subunități și a celor restituite din diferite cauze;
întocmește situațiile de raportare, privind vânzarea și răscumpărarea certificatelor de trezorerie către populație, precum și plata dobânzilor pe structura și termenele stabilite de prezentele norme metodologice;
întocmește rapoarte cu privire la modul de derulare a operațiunilor aferente emisiunilor certificatelor de trezorerie;
asigură instruirea personalului trezoreriilor statului în legătură cu operațiunile legate de certificatele de trezorerie.
7.3 EMISIUNEA CERTIFICATELOR DE TREZORERIE
CĂTRE POPULAȚIE
Certificatele de trezorerie pentru populație se pot emite în două forme:
a) certificate de trezorerie în formă materializată pe suport de hârtie, în care valoarea, scadența, dobânda și celelalte elemente, precum și forma acestora se stabilesc de către Ministerul Finanțelor, Direcția Generală a Trezoreriei.
Certificatele de trezorerie către populație în formă materializată se emit nominal și la purtător, care vor avea condiții speciale de siguranță.
Certificatele de trezorerie se tipăresc în mod centralizat la Regia Autonomă – Imprimăria Națională și se repartizează din dispoziția Direcției Generale a Trezoreriei, direcțiilor de treorerie județene, în funcție de necesități și se gestionează potrivit regulilor aprobate pentru formulare cu regim special.
b) certificate de trezorerie în formă dematerializate, adică pe bază de conturi deschise pe beneficiari și anume:
Titularii subscriu la emisiunea titlurilor prin depunerea sumelor la caseria trezoreriei statului, primind în schimb chitanța ca document justificativ, care atestă cumpărarea certificatelor de trezorerie.
În contabilitatea trezoreriei se deschid conturi contabile pentru fiecare emisiune de certificate de trezorerie pentru populație, cu desfășurarea în conturi analitice deschise pe fiecare persoană fizică.
Conturile analitice se formează din codul contului contabil, codul emisiunii și codul numeric personal.
Conducerea evidenței analitice se asigură pe baza unui program informatic care completează progranul Trezor.
Certificatele de trezorerie pentru populație se lansează prin emisiuni distincte, individualizate prin codul emisiunii, termenele de începere și închidere ale emisiunii potrivit prospectului de emisiune.
Codul emisiunii reprezintă element de referință în gestionarea și contabilizarea fiecărei emisiuni și este stabilit în prospectul de emisiune.
Certicicatele de trezorerie se emit în valori nominale diferite (1 milion lei, 5 milioane, 10 milioane, 20 milioane, 50 milioane, 100 milioane lei) precum și pe scadențe, prevăzute în prospectul de emisiune care poate fi:
termen 90 zile;
termen 180 zile.
Emisiunile certificatelor de trezorerie pot fi cu dată fixă sau deschisă (în mai multe zile consecutive).
Prin dată fixă se înțelege ziua în care certificatele de trezorerie se pun în vânzare iar operațiunile de încasări se încheie în aceeași zi.
Emisiunea deschisă reprezintă punerea spre vânzare a certificatelor de trezorerie în mai multe zile consecutive, limitată la o anumită perioadă de timp stabilită în prospectul emisiunii.
În cazul emisiunii deschise, data scadenței se stabilește începând cu ziua în care a avut loc încasarea la caserie a contravalorii certificatelor de trezorerie.
Prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie pentru populație se elaborează de către Ministerul Finanțelor – Direcția Generală a Trezoreriei și cuprinde, în principal, elemente cu privire la:
baza legală a emisiunii;
forma emisiunii materializată sau dematerializată;
codul și data emisiunii;
valoarea nominală a emisiunii;
valoarea nominală a certificatelor de trezorerie, pe termen de 90 și 180 zile;
rata dobânzii;
data scadenței (zi lucrătoare);
închiderea emisiunii (zi lucrătoare);
condiții de răscumpărare.
Prospectul de emisiune se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor și se publică în Monitorul Oficial.
Direcția Generală a Trezoreriei transmite prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie aprobat prin ordin al ministrului finanțelor Direcțiilor de trezorerie județene și a Municipiului Bucureți, inclusiv sectoarele acestuia, în vederea lansării emisiunilor certificatelor de trezorerie.
Închiderea emisiunii certificatelor de trezorerie are loc la ora și ziua prevăzută în prospectul de emisiune.
7.4 ÎNCASAREA SUMELOR PROVENITE DIN VÂNZAREA CERTIFICATELOR DE TREZORERIE CĂTRE POPULAȚIE
PRIN CASERIA TREZORERIEI STATULUI
Trezoreriile statului care funcționează la nivelul municipiilor și orașelor au obligația să organizeze încasarea din vânzarea certificatelor de trezorerie astfel:
a) încasarea contravalorii certificatelor de trezorerie se efectuează prin ghisee de casierie organizate în incinta trezoreriei statului în spații special amenajate după regulile operațiunilor în numerar.
Activitatea de vânzare, încasare și răscumpărare a certificatelor de trezorerie, plata dobânzilor se efectuează de către casieir împreună cu inspectorii de specialitate (referenții) afectați acestei activități sub controlul ierarhic superior organizate în fiecare trezorerie.
În municipiile reședință de județ, unde se înregistrează o afluență mai mare de cumpărători de certificate de trezorerie și pentru evitarea aglomerației, comducerea trezoreriei va detașa și alți casieri care sunt folosiți în prezent la încasarea impozitelor și taxelor.
b) asigură la toate ghișeele certificate de trezorerie în vederea vânzării către populație, precum și celelalte formulare specifice acestei acțiuni;
c) casierii și inspectorii de specialitate (referenții) care efectuează încasări din vânzarea certificatelor de trezorerie vor fi instruiți temeinic în legătură cu operațiunile pe care le execută, întocmirea documentelor, a registrelor, încheierea operațiunilor de casierie și jurnalului de casă.
Încasarea contravalorii certificatelor de trezorerie de la persoane fizice prin ghișeul casieirie trezoreriei, se derulează astfel:
a) inspectorii de specialitate (referenții) primesc sub semnătură un număr suficient de carenete de certificate de trezorerie, pe valori nominale și scadențe de la compartimentul care conduce evidența formularelor cu regim special, cu aprobarea conducerii trezoreriei.
Inspectorii de specialitate (referenții) pun în vânzare certificatele de trezorerie la cererea persoanelor fizice procedând astfel:
Certificatul de trezorerie în valoarea și scadența solicitată, corespunzător prospectului de emisiune se completează citeț (cu pix negru) cu următoarele date:
codul emisiunii indicat în prospectul de emisiune se înscrie în spețiul special prevăzut în formular;
numele și prenumele persoanei fizice, precum și celelalte elemenete de identificare;
data încasării contravalorii certificatelor de trezorerie la rubrica – începând din data de…………………….;
data răscumpărării se stabilește în zile calendaristice, începând cu ziua încasării contravalorii certificatului de trezorerie și până la data împlinirii termenului de 90 și 180 zile inclusiv;
dobânda în procent este cea prevăzută în prospectul de emisiune;
dobânda în suma absolută se înscrie în spațiul prevăzut.
NOTA
La fiecare emisiune pusă în circulație, Direcția județeană de trezorerie calculează dobânda în sumă absolută, după formula înscrisă în prospectul de emisiune, pe care o comunică tuturor trezoreriilor din județul respectiv, în vederea completării certificatelor de trezorerie.
Inspectorul de specialitate (referentul) competează și cotorul cerificatului de trezorerie cu elementele prevăzute în formular, după care îl semnează.
b) Inspectorul de specialitate (referentul) decupează din carnet certificatul de trezorerie (matca) pe care îl transmite casierului trezorier, prin circuit închis.
c) Casierul primește certificatul de trezorerie, procedând astfel:
solicită de la beneficiar suma subscrisă;
numără suma primită de la beneficiar;
semnează certificatul de trezorerie în locul rezervat, aplică ștampila specifică. Certificatele de trezorerie fără semnătura casierului sunt nule;
înregistrează certificatul de trezorerie în jurnalul de casă, înscriind: numărul certificatului, data încasării, numele beneficiarului și suma încasată;
înmânează beneficiarului certificatul de trezorerie completat cu toate datele.
NOTĂ:
Certificatele de trezorerie completate necorespunzător se anulează și se păstrează la cotorul carnetului de certificate. Anularea se efectuează de către șeful serviciului (compartimentului) titluri și certificate de trezorerie și se consemnează la finele zilei într-un proces verbal. Situația certificatelor de trezoreie anulate se transmite operativ Direcției județene de trezorerie.
d) Casierul întocmește zilnic „Jurnalul de casă” (modelul aflat în) deschis numai pentru operațiunile de încasări din vânzarea certificatelor de trezorerie.
În jurnalul de casă se înregistrează elementele fiecărui certificat de trezorerie vândut, și anume:
numărul certificatului de trezorerie, data încasării, numele beneficiarului și suma încasată.
La finele zilei, casierul procedează la închiderea jurnalului de casă astfel:
sumele încasate și înregistrate se adună, iar suma rezultată trebuie să corespundă cu numerarul din casă.
Jurnalul de casă se verifică la finele zilei, în mod obligatoriu, de către inspectorul de specialitate (referent) care:
întocmește în dublu exemplar „Situația certificatelor de trezorerie vândute” în ziua respectivă pe baza cotoarelor certificatelor de trezorerie în care un exemplar se anexează la fila jurnalului de casă, iar al doilea exepmlar rămâne ca document justificativ la referenți.
verifică suma încasată cu suma totală încasată și înscrisă în jurnalul de casă. De asemenea, verifică și înscrierea în jurnalul de casă a tuturor certificatelor de trezorerie vândute.
verifică existența numerarului în casierie după care consemnează în jurnalul de casă efectuarea verificării.
După verificare, fila originală din jurnalul de casă la care se anexează și situația, se predă compartimentului decontări contabilitate pentru înregistrare. Copia jurnalului de casă rămâne la casieirie ca document justificativ.
e) Directorul adjunct al trezoreriei (șeful serviciului trezorerie), împreună cu șeful compartimentul titluri și certificate de trezorerie verifică zilnic operațiunile de încasări rezultate din vânzarea certificatelor de trezorerie înscrise în jurnalul de casă cu cotorul carnetului certificatelor de trezorerie.
f) Sumele încasate la trezoreriile cu tezaur se păstrează în tezaur și se utilizează la efectuarea plăților în numerar către instituțiile publice sau se depun în contul curent al trezoreriei statului deschis la sucursala Băncii Naționale a României, în cazul în care soldul din trezorerie este excedentar.
g) În cazul trezoreriilor fără tezaur, sumele se depun în contul trezoreriei statului deschis la o bancă comercială pentru efectuarea de cheltuieli. În cazul în care contul deschis la banca comercială depășește plafonul cuvenit, diferența se virează în contul curent al trezoreriei statului deschis la sucursala Băncii Naționale a României pe seama Direcției județene de trezoreriei, respectiv a municipiului București și sectoarelor acestuia.
În cazul în care emisiunea de certificate de trezorerie este dematerializată încasarea în numerar a contravalorii certificatelor de trezorerie, verificarea operațiunilor și destinația sumelor se efectuează identic cu următoarea deosebire ca în locul certificatelor de trezorerie, casierul eliberează chitanța – foaie de vărsământ care se completează cu:
numele și prenumele persoanei care face subscrierea, precum și adresa completă, seria și numărul documentului de identitate;
codul personal;
codul emisiunii, potrivit prospectului de emisiune;
cota de dobândă;
dobânda în suma absolută;
data încasării;
data răscumpărării;
scopul plății se specifică: subscris nr. ……… certificate de trezorerie a ……………….. lei valoare nominală;
contul contabil în care se înregistrează subscrierea certificatelor de trezorerie.
La finele fiecărei zile se inventariază numărul carnetelor certificatelor de trezorerie care se consemnează într.un proces verbal, în care se prevede în mod expres: soldul carnetelor și numărul certificatelor de trezorerie existente la începutul zilei, numărul carnetelor și numărul certificatelor de trezorerie vândute; numărul carnetelor și numărul certificatelor de trezorerie existente la finele zilei.
Certificatele de trezorerie rămase în stoc se comunică Direcției județene de trezorerie pentru a urmări utilizarea acestora și nevoile de aprovizionare.
7.5 RĂSCUMPĂRAREA CERTIFICATELOR DE TREZORERIE
ȘI PLATA DOBÂNZILOR AFERENTE ACESTORA
Răscumpărarea reprezintă operațiunea prin care unitățile trezoreriei statului rambursează, la termen stabilit, valoarea nominală a certificatelor de trezorerie vândute și prezentate de către persoanele fizice care au subscris la emisiunile de certificate de trezorerie la aceeași unitate de trezorerie.
Răscumpărarea are loc în prima zi de la împlinirea scadenței.
Odată cu răscumpărarea la termen a certificatelor de trezorerie unitățile trezoreriei statului plătesc persoanelor respective și dobânzile aferente acestora.
Operațiunile privind răscumpărarea certificatelor de trezorerie și plata dobânzilor se efectuează prin ghișeele de casieirie ale trezoreriei astfel:
Fiecare trezorerie va sigura în ziua răscumpărării certificatelor de trezorerie, care este prima zi după scadență, sumele necesare în numerar la nivelul valorii certificatelor de trezorerie vândute la care se adaugă și sumele pentru dobânzile aferente.
Trezoreriile care au tezaur vor completa soldul disponibil în tezaur cu numerarul provenit din încasările din impozite și taxe sau din alimentări cu sume din contul curent al trezoreriei deschis la sucursala Băncii Naționale a României, după caz.
Trezoreriile care nu au tezaur vor asigura în ziua scadenței sumele în numerar păstrate în casele de bani din casieirie care se constituie din:
încasările din impozite și taxe din ziua respectivă;
ridicări de sume din contul deschis la banca comercială pentru efectuarea de cheltuieli;
redistribuiri de la trezoreriile care înregistrează surplus de numerar, operațiune care se efectuează sub coordonarea direcției județene de trezorerie;
aprovizionarea cu numerar direct în contul curent al trezoreriei de la Banca Națională a României, operațiune care se efectuează de către direcția județeană de trezorerie.
Răscumpărarea certificatelor de trezorerie în forma materializată se efectuează prin casieirie astfel:
Titularul prezintă pentru răscumpărarea certificatelor de trezorerie în prima zi de la împlinirea scadenței inspectorului de specialitate (referentului) care se ocupă de aceste operațiuni, care procedează astfel:
verifică autenticitatea certificatului de trezorerie, dacă este în forma inițială de cumpărare, adică fără stersături și adăugiri. Certificatele care conțin modificări sau stersături sunt respinse de la răscumpărare;
verificarea elementelor de identificare a certificatului de trezorerie care trebuie să corespundă cu cele înscrise în „Registrul pentru evidența certificatelor de trezorerie”, după care completează pe verso dobânda în sumă absolută, precum și în „Registrul pentru evidența certificatelor de trezorerie”.
Certificatul vizat de inspectorul de specialitate (referent), pentru exactitate, se transmite, prin circuit închis, casierului trezoreriei.
Casierul achită titularului, pe baza certificatului de trezorerie, suma nominală a certificatulkui de trezorerie, precum și dobânda aferentă, înscrisă pe verso documentului, iar beneficiarul semnează pentru primirea sumei.
Certificatele de trezorerie răscumpărate rămân la casieir ca documente justificative de plăți și ca anexă la jurnalul de casă.
Pentru operațiunea de răscumpărare se întocmește în zilele respective jurnalul de casă distinct, adaptându-se formularul aflat în uz astfel: coloanele de „încasări” și „plăți” se modifică în „plăți pentru răscumpărarea certificatelor de trezorerie”, „plăți pentru răscumpărare certificate de depozit” și „plăți pentru dobânzi de la bugetul statului” și „plăți pentru dobânda de la bugetul trezoreriei”.
La finele zilei, casierul încheie jurnalul de casă astfel:
adună jurnalul de casă pe coloane; totalul plăților se scade din soldul disponibil aflat în casieirie la începutul zilei care trebuie corespundă cu soldul casieirie la finele zilei, respectiv cu numerarul aflat în casieirie.
Inspectorul de specilitate (referentul) verifică înregistrarea în jurnalul de casă, evidențierea tuturor operațiunilor de răscumpărare cu datele din „Registrul pentru evidența certificatelor de trezoreriei”, după care întocmește situația.
Totalul plăților din jurnalul de casă trebuie să corespundă cu suma răscumpărărilor.
Casierul transmite serviciului (compartimentului) decontări – contabilitate prima filă din jurnalul de casă, împreună cu situația.
În cazuri excepționale, titularii pot prezenta certificaele de trezorerie pentru răscumpărare și înainte de împlinirea scadenței.
În această situație, operațiunile se efectuează conform precizărilor de la puncele de mai sus, cu deosebirea că pentru persoane de subsriere care se calculează din ziua încasării sumei și până în ziua prezentării pentru răscumpărare exclusiv, se acordă dobânda la vedere prevăzută în prospectul de emisiune și se suportă din cheltuielile bugetului de stat.
Certificatele de trezorerie neprezentate de beneficiar pentru răscumpărare în ziua stabilită se transformă în depozite la trezoreria statului constituite pe numele titularilor certificatelor respective. La prezentarea titularului cu certificatele de trezorerie, pentru răscumpărarea se procedează astfel:
Certificatele prezentate de titulari trezoreriei statului, în maximum 30 de zile de la data expirării termenului de răscumpărare, vor fi răscumpărate astfel:
se achită suma nominală din certificatele de trezorerie plus dobânda aferentă perioadei subscrise;
pentru perioada de maximum de până la 30 de zile, stabilită din ziua pentru răscumpărare (inclusiv) și ziua prezentării la ghișeul casieiriei (inclusiv), se calculează pentru suma subscrisă dobândă la vedere prevăzută în prospectul de emisiune. Dobânda se calculează de către compartimentul „Titluri și certificate de trezorerie”.
Dobânda se calculează prin aplicarea formulei:
VN x nr. zile x cota dobândă
D= ––––––––––––––
365×100
VN = valoare nominală a certificatului de trezorerie
nr. zile = numărul de zile calculat de trezoreria statului din ziua prevăzută pentru răscumpărarea până în ziua prezentării la ghișeul trezoreriei (inclusiv)
cota de dobândă = cota de dobândă stabilită și comunicată de Ministerul Finanțelor.
La prezentarea certificatului de depozit pentru răscumpărare se procedează astfel:
Inspectorul de specialitate (referentul), verifică certificatul de depozit cu datele din registrul de evidență a certificatelor de trezorerie și stabilește numărul de zile pentru care se acordă dobânda la vedere. Dobânda la vedere se calculează după formula arătată mai sus, se întocmește dispoziția de plată în două exemplare.
Casierul achită suma reprezentând valoarea nominală a certificatului de trezorerie și dobânda aferentă pe perioda subscrisă, precum și dobânda la vedere înscrisă în dispoziția de plată.
După semnarea de către beneficiar, atât a certificatului de trezorerie cât și a dispoziției de plată, suma se înmânează acestuia, iar documentele rămân ca acte justificative de casă.
Casierul evidențiază în jurnalul de casă în coloane distincte următoarele: valoarea nominală, dobânda aferentă perioadei de subscripție care se suportă din bugetul de stat și dobânda la vedere care se suportă din bugetul trezoreriei de statului.
La prezentarea de către titulari a certificatelor de trezorerie care se învadrează în termenul de peste 30 zile de la data stabilită pentru răscumpărare astefl:
la valoarea nominală a certificatului de trezorerie de adaugă din ziua transformării cestora în depozite, dobânda cuvenită pentru perioada de subscripție. La suma astfel stabilită se calculează dobânda pentru depozit prevăzută în prospectul de emisiune.
Dobânda se calculează pe baza formulei și modului stabilit mai sus, în care scop se întocmește fișa de calcul anexată.
Pentru răscumpărarea certificatelor de depozit în cadrul trezoreriei se procedează potrivit precizărilor de mai sus cu următoarele deosebiri:
inspectorul de specialitate (referentul) stabilește de baza datelor din „Registrul de evidență a certificatelor de trezorerie” numărul de zile pentru care se acordă dobânda la depozit, care cuprinde intervalul de timp din ziua transformării certificatelor de trezorerie în certificate de depozit până în ziua răscumpărării, exclusiv. La finele zilei întocmește o anexă, care se anexează la jurnalul de casă.
De asemenea, referentul întocmește o dispoziție de plată pentru plata dobânzii din bugetul trezoreriei, care se transmite împreună cu certificatul de depozit prin circuit închis.
7.6 SURSE DE ACOPERIRE A VALORII NOMINALE
A CERTIFICATELOR DE TREZORERIE, A CERTIFICATELOR
DE DEPOZIT RĂSCUMPĂRATE ȘI A DOBÂNZILOR PLĂTITE
Răscumpararea la scadență a certificatelor de trezorerie inclusiv a celor devenite certificate de depozit se efectuează de către fiecare trezorerie din sumele încasate din aceeași emisiune și înregistrate în cont analitic din cadrul contului 41 "Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetar" sau 42 "Certificate de depozit", după caz.
Dobânzile aferente certificatelor de trezorerie pentru finanțarea deficitului bugetar răscumpărate la scadență se suportă din credite bugetare repartizate cu această destinație de Ministerul Finanțelor astfel:
a) Direcția Generală a Trezoreriei deschide credite bugetare "Dobânzi aferente datoriei publice interne",
b) din cerdite deschise, Direcția Generală a Trezoreriei repartizează cu dispoziții bugetare credite la Direcțiile județene de trezorerie pentru plata dobânzilor la certificatele de trezorerie pentru populație,
c) Direcțiile județene de trezorerie repartizează la rândul lor, cu dispoziții bugetare, credite bugetare de la același subcapitol, la fiecare trezorerie din subordine, pentru asigurarea plății dobânzilor aferente certificatelor de trezorerie de la populație,încasate prin trezoreria respectivă.
Creditele repartizate în contabilitatea trezoreriei potrivit normelor în vigoare.
d) La nivelul trezoreriei statului, plata dobânzilor de la bugetul de stat se înregistrează în limita creditelor deschise în contul 23.88.01.01.49 cheltuielile bugetului de stat analitic "Dobânzi aferente datoriei publice", prin cerditul contului 10 "Casa".
Dobânzile aferente certificatelor de trezorerie nerăscumpărate la scadență și devenite certificate de depozit se suportă la răscumpărare din bugetul de venituri și cheltuieli al trezoreriei statului.
În acest scop, se procedează astefl:
a) Direcția Generală a Trezoreriei statului comunică Direcției trezoreriei județene și municipiului București, inclusiv sectoarele acestuia, veniturile și cheltuielile bugetului trezoreriei statului care se realizează prin unitățile trezoreriei statului.
b) Pentru dobânzile plătite de deschide în contabilitate fiecărei trezorerii contul 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului" în cadrul căruia se deschide contul analitic 71.27.17 "Dobânzi plătite pentru certificatele de depozit", care se debitează cu plățile efectuate către titularii certificatelor de depozit prin creditul contului 10 "Casa".
Răspunderea pentru plata dobânzilor de la bugetul de stat și bugetul trezoreriei, revine directorului, directorului adjunct respectiv șefului compartimentului trezoreriei și a compartimentului titluri și certificare de trezorerie.
7.7 CONTABILITATEA OPERAȚIUNILOR DE ÎNCASĂRI ȘI PLĂȚI REZULTATE DIN EMISIUNILE CERTIFICATELOR
DE TREZORERIE CĂTRE POPULAȚIE
Fiecare trezorerie are obligația de a asigura consemnarea în documente justificative a operațiunilor de încasări și plăți aferente emisiunilor de certificate către populație și să le înregistreze cronologic și sistematic în contabilitatea trezoreriei.
Operațiunile care se înregistrează în contabilitatea trezoreriei statului sunt:
a) încasări prin casieria proprie a sumelor subscrise de titulari pe baza certificatelor de trezorerie puse în circulație;
b) transformarea certificatelor de trezorerie către populație neprezentate la scadență pentru răscumpărare în certificate de depozit pa bază de documente întocmite în acest scop plățile efectuate la casieria proprie reprezentând răscumpărarea la scadență a certificatelor de trezorerie și a certificatelor de depozit de la titularii care le-au cumpărat;
c) plățile efcetuate prin casieria proprie reprezentând răscumpărarea certificatelor de depozit la prezentarea acestora la casieiria trezoreriei de către titularii respectivi;
d) plăți de dobânzi aferente certificatelor de trezorerie pentru populație răscumpărate la scadență, acoperite din cheltuielile bugetului de stat, precum și pentru certificatele de depozit prezentate pentru răscumpărare, acoperite din bugetul trezoreriei statului.
Conturile contabile în care se înregistrează operațiunile de încasări și plăți aferente emisiunilor certificatelor de trezorerie și a certificatelor de depozit sunt următoarele:
a) Contul 10 "Casa" se debitează cu încasările din emisiunile certificatelor de trezorerie către populație, pe baza jurnalului de casă și se creditează cu plățile privind: răscumpărarea la scadență a certificatelor de trezorerie, precum și a certificatelor de depozit, dobânzile plătite aferente certificatelor răscumpărate.
b) Contul 41 "Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat" care se desfășoară conturi analitice deschise pe emisiuni de certificate de trezoreie.
Acest cont este de pasiv și se creditează prin debitul contului 10 "Casa", cu încasările efectuate prin casieria trezoreriei reprezentând subscrieirea la certificatele de trezorerie și se debitează cu sumele plătite pentru răscumpărarea la scadență a certificatelor de trezorerie, prin creditul contului 10 "Casa".
Acest cont se mai debitează cu valoarea certificatelor de trezorerie rămase nerăscumpărate și care se transformă în certificate de depozit, prin creditul contului 42 "Certificate de depozit".
c) Contul 42 "Certificate de depozit", este un cont de pasiv și se creditează prin debitul contului 41 "Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat", cu valoarea certificatelor de trezorerie devenite prin nerăscumpărare la termen, certificate de depozit pe baza situațiilor întocmite potrivit prezentelor norme metodologice.
Acest cont se debitează cu plățile efectuate prin casieria trezorerie reprezentând răscumpărarea certificatelor de depozit prin creditul contului 10 "Casa".
d) Contul 23 "Cheltuielile bugetului de stat", cont analitic 23.88.01.01.49 cod 65 "Acțiuni centralizate", "Dobânzi aferente datoriei publice" se debitează cu plățile de dobânzi aferente certificatelor de trezorerie pentru finanțarea deficitului bugetului de stat răscumpărate prin creditul contului 10 "Casa" pe baza certificatelor de trezorerie și a jurnalului zilnic de casă.
De asemenea, în debitul acestui cont se înregistrează și dobânda plătită pentru certificatele de trezorerie devenite certificate de depozit, pentru perioada de subscriere la finanțarea deficitului bugetului de stat.
e) Contul 71 "Cheltuielile bugetului trezoreriei statului" este un cont de activ în care se evidențiază în conturi analitice deschise pe subdiviziunile clasificației bugetului trezoreriei statului, cheltuielile inclusiv dobânzile efectuate de către trezoreriile statului pe baza precizărilor comunicate de către Direcția Generală a Trezoreriei.
În cadrul acestui cont se deschide contul analitic 71.27.17. "Dobânzi pentru certificatele de depozit" în care se înregistrează dobânzile plătite pentru certificatele de depozit pe perioada de la împlinirea termenului de răscumpărare până în ziua în care s-a efectuat operațiunea de răscumpărare (exclusiv) prin creditul contului 10 "Casa".
7.8 RAPORTAREA ÎNCASĂRILOR DIN VÂNZAREA CERTIFICATELOR DE TREZORERIE
ȘI A RĂSCUMPĂRĂRII ACESTORA
Direcțiile de trezorerie județene și a municipiului București, însclusiv trezoreriile sectoarelor acestuia sunt obligate să raporteze la Direcția Generală a Trezoreriei din Ministerul Finanțelor situația certificatelor de trezorerie vândute către populație.
În acest scop se vor efectua următoarele raportări prin telefon sau Fax, după caz:
a) Zilnic
Trezoreriile operative raportează direcției județene de trezorerie zilnic la orele 15:
– situația certificatelor de trezorerie vândute către populație;
– situația certificatelor de trezorerie răscumpărate de la populație și a celor transformate în depozit;
Direcțiile județene de trezorerie raportează Direcției Generale a Trezoreriei a doua zi, la ora 12, de la primirea situațiilor de la trezoreriile operative:
– situația certificatelor de trezorerie vândute populației;
– situația certificatelor de trezorerie răscumpărate de la populație și a celor transformate în depozit.
b) La închiderea emisiunii de certificate de trezorerie
– Trezoreriile operative raportează la direcția județeană de trezorerie în ziua închiderii emisiunii de certificate de trezorerie orele 15;
– Direcția județeană de trezorerie transmite Direcției Generale a Trezoreriei anexa centralizată pe județ, a doua zi, orele 12.
c) Lunar și trimestrial
– Direcțiile județene de trezorerie pe baza datelor raportate de trezoreriile operative raportează Direcției Generale a Trezoreriei. Lunar se transmite în termen de 3 zile lucrătoare, iar trimestrial se anexează la bilanțul contabil.
Dispoziții finale
Se interzice angajaților trezoreriei statului furnizarea de informații de orice natură către alte persoane fizice și juridice în legătură cu sumele subscrise.
Directorii generali ai direcției generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat și directorii direcțiilor trezoreriei statului vor lua măsurile necesare pentru organizarea și desfășurarea activității privind emisiunile certificatelor de trezorerie către populație, potrivit prezentelor norme metodologice și vor asigura derularea operațiunilor de încasări și plăți în deplină siguranță, precum și verificarea la nivelul trezoreriilor a tuturor operațiunilor de încasări și plăți.
7.9 SUBSRIEREA LA CERTIFICATELE DE TREZORERIE
PENTRU POPULAȚIE PRIN VIRAREA SUMELOR
ÎN CONTURILE BANCARE
În cazul în care persoanele fizice solicită subscrierea la sume importante la certificate de trezorerie pentru populație, operațiunea poate fi efectuată și prin virarea sumelor din contul bancar al persoanei respective în contul unităților trezoreriei statului, operațiune ce se va derula astefl:
a) Beneficiarul solicită băncii comerciale la care are deschis contul personal virarea cu ordin d plată tip trezoreriei sumei ce urmează a fi subscrise pentru certificate de trezorerie, la trezoreria municipiului sau orașului de unde urmează să ridice certificate de trezorerie.
În ordinul de plată se vor menționa în mod expres: numele și prenumele presoanei fizice, scopul plății respectiv "subscriere la certificare de trezorerie pentru populație iar pe verso formularului se vor completa datele din actul de identitate, seria și numărul, etc.
De asemenea, procedura de subscriere prin virare va fi mediatizată pe plan local în presă, radio și televiziune, făcându-se cunoscut codul contului curent al trezoreriei statului deschis la sucursala județeană a Băncii Naționale a României.
b) Banca comercială procedează, potrivit normelor în vigoare, la virarea sumei cu ordin de plată în contul curent al trezoreriei statului deschis la sucursala județeană a Băncii Naționale a României.
c) Direcția județeană de trezorerie la primirea extraului de cont însoțit de documente de încasare identifică cu prioritate ordinele de plată ce reprezintă subscrieri ale persoanelor fizice la certificatele de trezorerie și le transmite de urgență la trezoreria municipală sau orășenească, pentru care întocmește ordinele de plată.
Transmiterea acestor documente se face cu un borderou în care se va specifica într-o coloană distincă data încasării sumelor respective în contul curent al direcției județene de trezorerie, la Normele metodologice nr. 315/1999.
d) În cazul Direcției de trezorerie a municipiului București și a sectoarelor acestuia, serviciul de contabilitate asigură transmiterea documentelor de plată direct la serviciul "Titluri și certificate de trezorerie" specificând pe fiecare ordin de plată data încasării sumelor în contul trezoreriei.
e) Serviciul (biroul) "Titluri și certificate de trezorerie" de la nivelul trezoreriilor operative pe baza borderoului și a ordinelor de plată primite de la direcția județeană de trezorerie sau de la serviciul contabilitate în cazul trezoreriei municipiului București și a sectoarelor acestuia, va proceda astfel:
– întocmește certificatele de trezorerie cu toate elementele prevăzute în formular. Menționăm că în rubrica "începând cu data de ……………" se va scrie ziua în care suma respectivă a fost încasată în contul curent al trezoreriei statului deschis la sucursala Bancii Naționale a României;
– inspectorul de specialitate (referentul) va înscrie atât pe verso certificatului de trezorerie cât și pe cotorul carnetului mențiunea "achitat cu op nr ….. din data …………..", după care semnează cotorul carnetului și certificatul de trezorerie la rubrica "casier trezorier";
– certificatele de trezorerie se însciu în "Registrul pentru evidența certificatelor de trezorerie", completând la rubrica "data subscrierii" și cu numărul ordinului deplată cu care a fost virată suma respectivă;
– inspectorul de specialitate (referentul) întocmește în două exemplare "Jurnalul certificatelor detrezorerie vândute către populație prin virare în cont" din care:
– exemplarul nr. 1 se transmite serviciului contabilitate pentru înregistrare în evidența contabilă astfel. contul 61 "cont corespondent al trezoreriei" se debitează prin creditarea contului 41 "Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat" cu suma reprezentând totalul încasărilor realizate prin virare în cont.
– exemplarul nr. 2 rămâne ca document justificativ la seviciul (biroul) "Titluri și certificate de trezorerie".
NOTĂ:
– În jurnal se înregistrează fiecare certificat de trezorerie eliberat unei persoane fizice în limita sumei virateastefl:
– în col. 2 se înscrie seria fiecărui certificat
– în col. 3 se înscrie nr. certificatelor cuprinse în valoarea certificatului (1,5,10,20,50 după caz)
– în col. 4 se înscrie valoarea nominală a unui certificat adică 1.000.000-lei în cazul emisiunii 100/99
– în col. 5 se înscrie valoarea totală a certificatului de trezorerie adică 1.0, 5.0, 10.0, 20.0, 50 mil lei, după caz,
– în col. 6 și 7 se înscrie data încasării în contul trezoreriei și numărul rodinului de plată.
7.10 RAMBURSAREA CERTIFICATELOR DE TREZORERIE
PRIN VIRARE ÎN CONT
Potrivit normelor metodologice nr. 315/5.04.1999 privind emisiunea de certificate de trezorerie către populație prin unitățile trezoreriei statului răscumpărarea certificatelor de trezorerie se efectuează la cererea beneficiarilor de către trezoreriile care le-au pus în vânzare, prin casieria proprie.
În activitatea desfășurată pot apare situații în care titularii certificatelor de trezorerie să solicite la data răscumpărării virarea sumelor cuvenite (valoarea nominală plus dobânzile aferente) în conturile personale deschise la bănci comerciale.
În situația în care beneficiarii solicită acest lucru operațiunea se efectuează de către unitățile trezoreriei astfel:
Titularul prezintă certificatul de trezorerie împreună cu cererea.
După verificarea certificatului de trezorerie, inspectorul de specialitate (referentul) completează pe verso suma în lei a dobânzii cuvenite pentru perioada subscrisă, inclusiv pentru cazul în care totularul se prezintă înainte de termenul de răscumpărare.
În continuare inspectorul de specialitate (referentul) procedează astfel:
semnează certificatul de trezorerie la rubrica „casier trezorier”, iar titularul în locul prevăzut special în formular;
descarcă în „Registrul pentru evidența certificatelor de trezorerie”, certificatele de trezorerie a căror valoare urmează a fi virată în contul personal al beneficiarului (completează coloanele din registru prevăzute în acest scop);
întocmește „Jurnalul certificatelor de trezorerie răscumpărate s căror valoare se virează în conturile titularilor deschise la băncile comerciale”, din care un exempolar împreună cu certificatul de trezorerie și cererile titularilor de transmite compartimentului de contabilitate pentru înregistrare, iar exemplarul nr. 2 rămâne la serviciul (biroul) „Titluri și certificate de trezorerie” ca document justificativ.
Pe baza documentelor primite, serviciul contabilitate întocmește câte un ordin de plată pentru contul indicat de fiecare titular în parte în cererea depusă în acest scop, specificându-se numele și prenumele beneficiarului și scopul virării.
Înregistrările contabile se efectuează pe baza „Jurnalului certificatelor de trezorerie răscumpărate a căror valoare se virează în conturile titularilor deschise la băncile comerciale”, creditându-se contul 61 „Cont corespondent al trezoreriei” prin debitarea conturilor 41 „Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat” și 42 „Certificate de depozit”, după caz.
În cazul în care titularii certificatelor de trezorerie se prezintă pentru răscumpărare înainte de termenul stabilit dobânda aferentă pentru perioada respectivă se înregistrează temporar, până la deschiderea și repartizarea creditelor din bugetul de stat în debitul contului 65.10 „Dobânzile plătite pentru certificatele de trezorerie răscumpărate înainte de termen”.
După repartizarea creditelor bugetare trezoreriile vor regulariza cu notă contabilă dobânzile plătite mai sus prin debitarea contului 88.01.01 „Dobânzi aferente datoriei publice interne” prin creditul contului 65.10 „Dobânzile plătite pentru certificatele de trezorerie răscumpărate înainte de termen”.
Dobânzile încasate de către populație din subscrierea la cerificatele de trezorerie cu dobândă pentru populație nu sunt supuse impozitării.
CAPITOLUL 8
FUNCȚIONAREA CONTURILOR
DIN CLASA A IV-A „ÎMPRUMUTURI”
Conturile din această grupă evidențiază împrumuturile interne și externe destinate acoperirii golurilor temporare de casă, finanțării și refinanțării deficitelor bugetare și a datoriei publice. De asemenea, tot prin intermediul acestor conturi sunt evidențiați beneficiarii interni de împrumuturi externe.
O parte însemnată a conturilor din această grupă sunt folosite mai ales în contabilitatea Direcției generale a contabilității publice, respectiv contul 46 „Împrumuturi externe guvernamentale primite” și contul 47 „Beneficiarii interni din împrumuturi”.
La trezoreriile teritoriale, conturile cele mai frecvent folosite sunt: contul 40 „Bonuri de tezaur”, contul 41 „Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat”, contul 42 „Certificate de depozit”, contul 43 „Depozite ale agenților economici” și contul 44 „Depozite ale instituțiilor publice”.
Contul 40 „Bonuri de tezaur” evidențiază încasările în numerar sau prin virament de la agenții economici, bănci, instituții financiare și populație, reprezentând împrumuturi contractate de către stat pentru acoperirea golurilor temporare de casă și a deficitului bugetar. Aceste împrumuturi nu pot însă depăși sfârșitul anului, fiind obligatorie rambursarea lor până în data de 31 decembrie.
Contabilitatea analitică în cadrul contului 40 „Bonuri de tezaur” se desfășoară pe emisiuni, care diferă în funcție de dobândă acordă și scadențe, evidențiate prin următoarele două cifrele contului sintetic, în timp ce următoarele cifre ale contului indică codul fiscal al persoanei juridice care a acordat împrumutul.
Contul 40 „Bonuri de tezaur” este deci un cont de pasiv și se creditează prin debitul următoarelor conturi:
___________________________ ______________________________
% = 40 „Bonuri de tezaur”
___________________________ ______________________________
___________________________
10 „Casa”
___________________________
– cu sumele încasate în numerar reprezentând contravaloarea bonurilor de tezaur plasate sub formă agenților economici, instituțiilor financiare și băncilor, precum și altor împrumutători
_________________________________
50.69 „Disponibil al agenților economici”
_________________________________
– cu valoarea nominală a bonurilor de teraur încasate prin virament plasate agenților economici care își au deschise conturile de disponibilități la unitățile Trezoreriei Statului.
_________________________________
60 „Cont curent al Trezoreriei Statului la
Banca Națională a României”
_________________________________
– la trezoreriile sectoarelor municipiului București, cu încasarea prin contul curent al Trezoreriei Statului la Banca Națională a României a valorii nominale a bonurilor de tezaur plasate instituțiilor financiare, băncilor, agenților economici și altor potențiali împrumutători prin intermediul Băncii Naționale a României.
Contul 40 „Bonuri de tezaur” se debitează prin creditul acelorași conturi, la scadență, cu prilejul răscumpărării acestora. Dobânda aferentă bonurilor de tezaur este suportată din bugetul de stat, prin înregistrarea 23=10; 23=50.69; 23=60 sau 23=61.
Contul 41 „Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat” evidențiază împrumuturile contractate de către stat de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat, prin intermediul unităților operative ale Trezoreriei Statului, sistem și modalitate tot mai frecvent folosită pentru contractarea de împrumuturi pe piața internă.
Analitic, acest cont se dezvoltă pe emisiuni care pot avea dobânzi diferite, iar în cadrul acestora, pe deponenți.
Contul 41 „Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat” este un cont de pasiv și se creditează prin debitul următoarelor conturi:
___________________________ ___________________________
% = 41
„Certificate de trezorerie de la
populație pentru finanțarea
deficitului bugetului de stat”
___________________________ ___________________________
___________________________
10 „Casa”
___________________________
– cu încasările în numerar efectuate prin unitățile Trezoreriei Statului, reprezentând valoarea nominală a certificatelor de trezorerie plasate persoanelor fizice.
__________________________________
60 „Cont curent al Trezoreriei Statului la
Banca Națională a României”
__________________________________
– la trezoreriile sectoarelor minicipiului București, cu valoarea nominală a certificatelor plasate persoanelor fizice care au conturi de disponibilități deschise la băncile comerciale și încasate prin contul curent al Trezoreriei Statului la Banca Națională a României.
_____________________________
61 „Cont corespondent al trezoreriei”
______________________________
– la trezoreriile operative județene, cu sumele încasate prin contul curent al Trezoreriei Statului la Banca Națională a României, reprezentând valoarea nominală a certificatelor de trezorerie plasate persoanelor fizice care au conturi personale deschise la băncile comerciale (la direcțiile trezorerie și contabilitate publică județene înregistrarea contabilă fiind 60 =61).
Contul 41 „Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat” se debitează cu prilejul restituirii împrumuturilor sau transformării acestora în certificate de depozit prin conturile:
_________________________ _____________________________
41 „Certificate de trezorerie
de la populație pentru finanțarea = %
deficitului bugetului de stat”
___________________________ _____________________________
_____________________________
10 „Casa”
______________________________
– cu numerarul eliberat la scadență deținătorilor de certificate de trezorerie, persoane fizice, la nivelul sumelor menționate de certificatele de trezorerie. Dobânda cuvenită pentru acest împrumut se suportă din bugetul de stat prin înregistrarea 23 = 10;
_____________________________
42 „Certificate de depozit”
_____________________________
– la scadența certificatelor de trezorerie, dacă posesorii acestora nu se prezintă pentru ridicarea sumelor în numerar sau încasarea prin viramente în conturile lor personale deschise la băncile comerciale, prin transformarea valorii nominale a certificatelor de trezorerie în certificate de depozite. Pentru dobânda cuvenită certificatelor de trezorerie, acestea se capitalizează prin înregistrarea 23 = 42.
_____________________________
61 „Cont corespondent al trezoreriei”
______________________________
– la trezoreriile operative din județe, la scadență și la solicitarea persoanelor fizice care au conturi personale deschise la băncile comerciale, cu documentele de plăți depuse la trezoreriile județene, reprezentând valoarea nominală a certificatelor de trezorerie cuvenită beneficiarilor plus dobânda pentru certificatele de depozite, care generează suplimentar înregistrarea 23 = 61.
– la Direcția trezorerie și contabilitate publică județeană, pentru aceeași operațiune au loc înregistrările: 61 = 62 și 62 = 60.
_____________________________
62 „Decontări cu Banca Națională
a României din operațiuni inițiale”
_____________________________
– la trezoreriile sectoarelor municipiului București, cu prilejul depunerii la Banca Națională a României a documentelor de restituire prin virament a valorii nominale a certificatelor de trezorerie beneficiarilor, persoane fizice, care au conturile deschise la băncile comerciale. Pentru dobânda cuvenită acestora se efectuează înregistrarea 23 = 62, iar la virarea efectivă a sumelor (valoarea nominală a certificatelor + dobândă) înregistrarea 62 = 60.
NOTĂ: La restituirea sumelor deținătorilor de certificate de trezorerie și certificate de depozit, alături de restituirea sumelor efectiv depuse, care în contabilitatea Trezoreriei se evidențiază, așa cum s-a arătat mai sus, acestora li se mai achită și dobânda aferentă sumelor împrumutate. Dobânda aferentă certificatelor de trezorerie și certificatelor de depozit este suportată, în ambele cazuri, din bugetul de stat, prin înregistrarea 23 = 10, 60, 61. Trebuie făcută, de asemenea, și precuzarea că în cazul transformării certificatelor de trezorerie în certificate de depozite, dobânda cuvenită pentru certificatele de trezorerie se capitalizează în contul certificatelor de depozite prin înregistrarea 23 = 42.
Contul 42 „Certificate de depozite” este un cont de pasiv și își începe funcțiunea prin creditare prin debitul contului 41 „Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat”, astfel:
___________________________ _____________________________
% = 42 „Certificate de depozite”
___________________________ _____________________________
___________________________
23 „Cheltuielile bugetului de stat”
________________________________
– cu dobânda aferentă certificatelor de trezorerie care se va capitaliza în contul 42 „Certificate de depozit”
___________________________
41 „Certificate de trezorerie de
la populație pentru finanțarea
deficitului bugetului de stat”
____________________________
– dacă la scadența certificatelor de trezorerie, posesorul acestora nu se prezintă pentru a-și ridica drepturile, sumelor evidențiate în contul 41 „Certificate de trezorerie de la populație pentru finanțarea deficitului bugetului de stat” se transferă pe numele posesorului în certificate de depozit la nivelul sumelor menționate pe acestea plus dobânda cuvenită pentru ele;
Contul 42 „Certificate de depozit” se debitează prin creditul următoarelor conturi:
__________________________ ______________________________
41 „Certificate de depozite” = %
__________________________ ______________________________
_____________________________
10 „Casa”
_____________________________
– cu sumele în numerar eliberate posesorilor certificatelor de depozit consemnate prin creditul contului 42. Pentru dobânda cuvenită acestor certificate de depozite, se va efectua suplimentar înregistrarea 23 = 10.
_____________________________
61 „Cont corespondent al
trezoreriei”
_____________________________
– la trezoreriile operative, din județele, cu sumele virate la solicitarea posesorilor de certificate de depozit în conturile lor aflate la băncile comerciale, reprezentând soldurile creditoare ale certificatelor de depozit. Această înregistrare se efectuează la transmiterea documentelor de virament la Direcția trezorerie și contabilitate pulică a județului respectiv unde cu prilejul depunerii documentelor de virament la BNR are loc înregistrarea 61 = 62, iar la virarea efectivă 62 = 60.
_____________________________
62 „Decontări cu BNR pentru
operațiuni inițiale”
_____________________________
– la trezoreriile sectoarelor municipiului București, cu prilejul depunerii documentelor de virament la Banca Națională a României în favoarea posesorilor certificatelor de depozit care au conturi personale deschise la băncile comerciale. La virarea efectivă a sumelor se mai efectuează înregistrarea 62 = 60.
Contul 43 „Depozite ale agenților economici” și contul 44 „Depozite ale instituțiilor pulice” se folosesc pentru evidețierea depozitelor constituite pe termen de o lună (30 de zile) sau trei luni (92 de zile) în sumă de minimum 10 miliarde lei, în multiplu de un milion lei.
Depozitele respective pot fi constituite pe seama sumelor păstrate în conturi deschise la Trezoreria Statului de către agenții economici (cont 50.69) și instituțiile publice (cont 50), în afara celor provenite din alocații bugetare, subvenții, transferuri și împrumuturi din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului.
Cuantumul și termenul pentru care se constituie depozitul, precum și rata dobânzii se prevăd într-o convenție încheiată între titularul disponibilităților respective și unitatea Trezoreriei Statuluiunde este deschis contul. Dobânda pentru astfel de depozite constituite se plătește din bugetul Trezoreriei Statului, contul 71.
În aceste condiții, conturile respective, contul 43 „Depozite ale agenților economici” și contul 44 „Depozite ale instituțiilor publice”, fiind conturi de pasiv, ele se creditează prin debitul contului 50 „Disponibilități și depozite” (analiticele respective), 50.69 „Disponibilități ale agenților economici”, în cazul agenților economici și contul 50 „Disponibilități și depozite” (analitice în funcție de instituția publică titulară ale acestor disponibilități), care îndeplinește condițiile prevăzute mai sus.
Conturile amintite mai sus se debitează la scadență, prin creditur acelorași conturi prin care s-au debitat, iar pentru dobânda cuvenită deponenților suplimentar se efectuează înregistrarea:
___________________________ _______________________________
71 „Cheltuielile bugetului 50.69 „Disponibilități agențiilor
Trezoreriei Statului” = economici”
___________________________ _______________________________
În cazul agenților economici
sau
____________________________ ______________________________
71 „Cheltuielile bugetului 50 „Disponibilități și depozite”
Trezoreriei Statului” =
_____________________________ ____________________________
În cazul instituțiiloe publice, dobânda fiind plătită din bugetul Trezoreriei Statului.
Contul 46 „Împrumuturi externe guvernamentale” evidențiază împrumuturile externe contractate de stat, gestionate de Ministerul Finanțelor Publice, motiv pentru care acest cont funcționează în contabilitatea Trezoreriei centrale.
Contul este dezvoltat analitic pe categorii de împrumuturi și beneficiarii acestora, potrivit acordurilor încheiate, atât în calută, cât și în lei.
Contul 46 „Împrumuturi externe guvernamentale” este un cont de pasiv și se ecidențiază în credit împrumuturile primite în valută și în lei, iar în debit împrumuturile rambursate potrivit termenelor statbilite la contractare.
Dobânda aferentă acestor împrumuturi se suportă din bugetul de stat, contul 23 „Cheltuielilor bugetului de stat”.
Contul 47 „Beneficiari interni din împrumuturi” este un cont de activ și evidențiază în debit împrumuturile acordate de statul român din împrumuturile esterne contractate în favoarea beneficiarilor interni, prevăzute în acordurile de împrumut la contractarea acestora.
Contul este dezvoltat analitic pe categorii de împrumuturi și beneficiarii acestora, evidențiate în lei și în valută. Și acest cont funcționează numai la Trezoreria generală.
În debit se înregistrează sumele în lei și valută acordate beneficiarilor interni de împrumuturi externe primite, iar în credit rambursarea lor potrivit scadențelor stabilite.
Dobânda pentru aceste împrumuturi o suportă beneficiarii acestora în funcție de bugetul prin care este finanțată acea instituție.
CONCLUZII
Deficitul de stat aprobat prin lege se finanțează în cursul execuției și prin împrumuturi de stat lansate către populație sub forma certificatelor de trezorerie. Prin acest sistem statul urmărește protejarea economiilor bănești ale populației de riscurile din fluctuațiile economiei de piață, garantând rambursarea la scadență a sumelor subscrise și plata dobânzilor aferente care se află la un nivel acoperitor față de gradul de inflație.
Activitatea privind emisiunea certificatelor de trezorerie către populație, mecanismele de încasare, rambursare, plata dobânzilor și contabilitatea operațiunilor se elaborează și coordonează de către Unitatea de Management a Trezoreriei Statului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice potrivit normelor metodologice în vigoare. Trezoreria statului este abilitată să lanseze emisiuni de certificate de trezorerie pentru populație, scop în care Ministerul Finanțelor Publice emite ordine.
Prin lansarea emisiunilor de certificate de trezorerie către populație s-au realizat însemnate economii pentru bugetul de stat, prin eliminarea comisioanelor care erau plătite pentru asemenea operațiuni unităților Casei de Economii și Consemnațiuni.
Obligația constituirii și conducerii contabilității emisiunilor revine Trezoreriile operative la care s-au efectuat subscrierile. Acestea au obligația să-și organizeze contabilitatea conturilor de dobânzi, atât pentru sumele subscrise, a sumelor răscumpărate la scadență, a sumelor răscumpărate din depozit sau a sumelor reprezentând certificate transformate în depozit.
Prospectul de emisiune se aprobă prin ordin al Ministrului Finanțelor Publice urmând ca după aprobare acesta să fie publicat în Monitorul Oficial. Unitatea de Management al Trezoreriei Statului transmiste Prospectul de emisiune a certificatelor de trezorerie pentru populație aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice Direcțiilor de trezorerie județene și a Municipiului București, inclusiv sectoarelor acestuia, în vederea lansării emisiunilor certificatelor de trezorerie.
Codul emisiunilor reprezintă elementul de referință în gestionarea și contabilizarea fiecărei emisiuni și este stabilit în prospectul de emisiune.
Până în prezent Ministerul Finanțelor Publice a lansat emisiuni cu scadențe la 90 respectiv 180 de zile, cu dobânda diferită, aceasta fiind mai mare pentru certificatele de trezorerie pentru populație emise pe o perioadă mai lungă de timp. De exemplu, prin prospectul de emisiune al certificatelor de trezorerie cu dobândă pentu populație, cod 1086 lansată la data de 02 noiembrie 2004, dobânda era de 13,5% pe an (33.750/1.000.000), pentru o perioadă de subscriere de 90 de zile calendaristice și de 14% pe an (70.000 lei/1.000.000), pentru o perioadă de subscriere de 180 zile calendaristice, în cazul prospectului de emsiune al certificatelor de trezorerie cu dobândă pentru populație, cod 1087, lansat la data de 03 noiembrie 2004. astfel Ministerul Finanțelor Publice lansează în paralel emisiuni cu scadențe și cu procente de dobânzi diferite.
Asupra necesității deficitelor în construcția bugetelor, concluzionăm doar faptul că deși sunt un „rău necesar” în anumite perioade de crize ale economiei, nu trebuie abuzat de ele, mai ales atunci când nu reprezintă o necesitate absolută. Dacă pe fondul acestor deficite nu are loc o relansare economică, care să compenseze, într-o bună măsură prin surse publice suplimentare ulterioare, consecințele nefavorabile ale deficitelor, acestea se răsfrâng păgubitor asupra finanțelor publice ale țării și asupra economiei în general pe perioade viitoare.
Pentru acoperirea deficitelor anilor precedenți, trecute astfel la datoria publică, majoritatea țărilor dezvoltate folosesc titlurile de stat pe termen mediu și lung. În Franța s-a introdus chiar noțiunea de „finanțare lungă” care recomandă ca „nevoile definitive ale statului să fie acoperite în totalitate sau în cea mai mare parte prin titluri de stat cu termen cât mai lung posibil, aceasta însemnând obligațiuni sau bonuri în contul curent”.
În majoritatea țărilor recomandarea autorităților, dar mai ales a organismelor financiare internaționale (F.M.I., Banca Mondială), impune gestionarului datoriei publice să utilizeze tehnici și mijloace tehnice și mijloace specifice pieței, determinând colectarea resurselor financiare într-un mod descentralizat de pe o piață cât mai estinsă, inclusiv de pe cea externă.
Din cele prezentate până acum, rezultă că în procesul de atragere a capitalurilor disponibile din economie pentru finanțarea și refinanțarea cheltuielilor publice în România se folosesc un număr restrâns de instrumente, hârtii de valoare, fără varietate din punct de vedere al acrecteristicilor pe care acestea le pot îmbrăca. De aceea considerăm că pe baza experienței pe care au cumulat-o unitățile Trezoreriilor operative cu prilejul lansării către populație a certificatelor de trezorerie, autoritățile românești de specialitate pot să-și asume de pe acum răspunderi mai mari pentru a concepe și organiza lansarea pe piață și a altor instrumente de credit cu caracteristici și calități superioare, celor de până acum, prin care acestea pot deveni mai atractive și preferabile posesorilor de capitaluri financiare.
La sârsitul anului 2004 la nivelul județului Arad s-au înregistrat un număr de 5.279 investituri la certificate de trezorerie și la certificatele de trezorerie transformate în certificate de depozit, un număr deloc de neglijat ținând cont de faptul că aceștia au subscris la certificatele de trezorerie suma de 883.324.000.000-lei, iar certificatele de depozit deținute de aceștia însumează cifra de 102.598.000.000-lei. Cheltuieli cu dobânzi aferente certificatelor de trezorerie și a certificatelor de depozit răscumpărate în această perioadă este de 57.687.950.000-lei. În anul 2004 cheltuielile cu dobânzile au scăzut față de anul 2003 cu 15.197.258.000-lei (în anul 2003 cheltuieli totale 72.885.208.000-lei), iar în cursul anului 2005 s-a înregistrat o cheltuială cu dobânda aferentă certificatelor de trezorerie pentru populație în valoare de 31.585.571.000-lei.
Cheltuielile cu dobânzile tind să scadă în perioada următoare, aceasta datorându-se procentului scăzut de dobândă acordat la subscriere, respectiv la certificatele aflate în depozit. Cu toate că dobânzile au scăzut constant și tind să scadă în viitor, titularii de certificate de trezorerie continuă să-și păstreze economiile fie în certificare de trezorerie, fie în certificate de depozit chiar dacă de la începutul anului 2005 nu s-au lansat emisiuni privind subscrierea la certificate de trezorerie.
BIBLIOGRAFIE
Anghelache G., Belean P., Finanțele publice ale României, Editura Economică, București, 2005
Anghelache G., Finanțe – monedă, Editura ERA, București, 1999
Belean P., Posibilități de perfecționare a activității Trezoreriei Finanțelor Publice, Revista "Finanțe, credit, contabilitate" nr. 2-3, București, 1995
Belean P., Trezoreria Statului în România – Evoluție, structură organizatorică, coordonate ale contabilității, Editura "Vasile Goldiș" – University Press, Arad, 2000
Belean P., Monede și proceduri ale contabilității și controlului Trezoreriei Statului, Editura "Vasile Goldiș" – University Press, Arad, 2000
Jurgensen P., Lebegue D., Le Tresor et la politique financiere, Editura Montchrestien, Paris, 1988
Manolescu Gh., Buget – abordare economică și financiară, Editura Economică, București, 1997
Moșteanu T., Buget și Trezorerie Publică, Editura Style, București, 2000
Moșteanu Tatiana și colaboratorii, Buget și trezorerie publică, ediția a III-a, Editura Tribuna Economică, 2002
Popovici D., Popovici C., Buget și trezorerie, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Mirton, Timișoara, 2002
Stancu I., Finanțe, ediția a II-a revizuită și adăugită, Editura Economică, București, 1998
Ungureanu M.A., Organizarea și conducerea Trezoreriei Finanțelor Publice în condițiile economiei de piață în România, Editura Conphys, Râmnicu Vâlcea, 1996
Ordinul nr. 1236/19.09.2003 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 146/2002, privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului aprobată, cu modificări, prin Legea nr. 201/2003, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 734/21.10.2003
Legea nr. 346/10.07.2003 pentru aprobarea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a conturilor anuale de execuție a bugetelor fondurilor speciale și a contului general anual al datoriei publice, aferente anului 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 563/05.08.2003
Ordonanța de urgență a Guvernului privind finanțele publice locale nr. 45/05.06.2003, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 431/19.06.2003
Legea contabilității publice din 29 iulie 1929
Legea contabilității nr. 82/1991 cu modificările și completările ulterioare
Legea finanțelor publice nr. 10/29.01.1991
Legea nr. 69/26.11.1991, Legea administrației publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 79/18.04.1996
Legea nr. 72/12.07.1996, privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 152/17.07.1996
Legea finanțelor publice locale nr. 189 cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 404/22.10.1998
Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2002, privind instituirea unor măsuri pentru diminuarea datoriei publice, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 395/10.06.2002
Ordonanța de urgență a Guvernului privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului nr. 146, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 824/14.11.2002
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Finantarea Datoriei Publice PE Calea Emisiunii Certificatelor DE Trezorerie Catre Populatie (ID: 134292)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.