Finantarea Comunitatilor Locale Si Reflectarea In Contabilitatea Trezoreriei Statului

CUPRINS

Capitolul 1: Resursele financiare publice locale-obiect al activității trezoreriei statului……………………………………………………………………………………………………….. 6

Sistemul bugetar prin intermediul căruia se formează, se alocă și se utilizează resursele financiare publice locale…………………………… 6

Structura și conținutul resurselor financiare publice locale. Considerații privind constituirea lor în România…………………………. 9

Trezoreria Finanțelor Publice în România- instituție specială în derularea resurselor Finanțelor Publice locale……………………………..13

Factorii care au impus implementarea Trezoreriei Statului în România…………………………………………15

Sistemul de organizare și principalele atribuții ale structurilor Trezoreriei Statului în România……………………..17

Capitolul 2: Perfecționarea organizării contabilității Trezoreriei Statului privind încasarea resurselor financiare publice locale………………………………………………….20

Insuficiențe ale organizării contabilității privind încasarea resurselor financiare publice locale în perioada premergătoare existenței Trezoreriei Statului……………………………………………………20

Atribuțiile compartimentelor de încasare și evidență a veniturilor bugetare și extrabugetare ale Trezoreriei Statului………..22

Instrumentele care stau la baza organizării contabilității Trezoreriei Statului………………………………………………………………….25

Normalizarea contabilității cronologice și sistematice a Trezoreriei Statului………………………………………………………………….32

Capitolul 3: Controlul exercitat de Trezoreria Statului asupra încasării veniturilor bugetare și extrabugetare locale…………………………………………………………………….36

Fluxurile financiare determinate de încasarea veniturilor bugetare și extrabugetare locale prin virament și reflectarea lor în contabilitate……………………………………………………………………………36

Fluxurile financiare determinate de încasarea veniturilor bugetare și extrabugetare locale în numerar și reflectarea lor în contabilitate……………………………………………………………………………49

Încasarea veniturilor bugetare și extrabugetare prin metoda executării licite……………………………………………………………………….52

Metode de contabilizare privind constituirea fondurilor publice…………………………………………………………………………………..53

Capitolul 4: Studiu de caz al modului de execuție și contabilizare privind constituirea și utilizarea fondurilor la bugetul local al județului Arad…………………62

Capitolul 5: Concluzii și propuneri………………………………………………………………67

Bibliografie…………………………………………………………………………………………………70

CAPITOLUL I

RESURSELE FINANCIARE PUBLICE LOCALE-OBIECT

AL ACTIVITĂȚII TREZORERIEI STATULUI

1.1. SISTEMUL BUGETAR PRIN INTERMEDIUL

CĂRUIA SE FORMEAZĂ, SE ALOCĂ ȘI SE UTILIZEAZĂ RESURSELE FINANCIARE PUBLICE LOCALE

Atragerea și folosirea de către stat a resurselor financiare publice se asigură printr-un sistem de bugete, prin intermediul cărora se realizează, pe de-o parte constituirea resurselor, iar, pe de altă parte se realizează utilizarea lor potrivit aprobărilor autorităților îndreptățite, cum ar fi: Parlamentul, consiliile locale, instituțiile centrale etc.

În primii ani de după 1990, sistemul de bugete era înglobat în “Bugetul public național” care cuprindea bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul local si bugetele fondurilor speciale (anexe la bugetul de stat). În anul 1996 Legea finanțelor publice se modifică, renunțându-se la noțiunea de “buget public național”, dar se mențin noțiunile “bugetul de stat”, “bugetul asigurărilor sociale de stat”, “bugetele locale”, “bugetul fondurilor speciale” și “bugetul de venituri și cheltuieli al Trezoreriei Statului”.

Cele mai recente acte normative în domeniu, cu modificările și complectările ulterioare, art. 1 din Legea finanțelor publice nr. 500/2002 și din Ordonanța de urgență a Guvernului privind finanțele publice locale nr. 45 din 5 iunie 2003, menționează că din sistemul bugetar romanesc fac parte:

bugetul de stat;

bugetul asigurărilor sociale de stat;

bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarele municipiului București, județelor și Municipiului București;

bugetele fondurilor speciale;

bugetul Trezoreriei Statului;

bugetele instituțiilor publice autonome;

bugetele instituțiilor publice finanțate parțial sau integral din bugetul de stat;

bugetele instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii;

bugetul fondurilor provenite din credite externe și interne contractate sau garantate de stat sau autoritățiile publice locale, și a căror rambursare, dobănzi și alte costuri se asigură din fonduri publice;

bugetul fondurilor nerambursabile.

Bugetele locale reprezintă instrumente de planificare și de conducere

a activității economico-financiare a unităților administrativ-teritoriale.Structura acestora reflectă gradul de autonomie a administrației locale față de puterea centrală și legăturile existente între diferitele administrații teritoriale. De asemenea, bugetele locale reflectă fluxurile veniturilor și cheltuielilor administrației locale, modalitatea de finanțare a cheltuielilor pe destinații și de acoperire a deficitelor bugetare.

Fiind o parte a sistemului bugetar al țării, bugetele locale îndeplinesc un rol financiar și un rol economic. Rolul financiar se referă la mobilizarea resurselor și la redistribuirea acestora pe plan local în funcție de sarcinile care revin fiecărei unități administrativ-teritoriale. Rolul economic al bugetelor locale se referă la luarea deciziilor de efectuare a cheltuielilor publice și la determinarea costului real al resurselor implicate.

Administrațiilor locale le revin o serie de sarcini economice, cum ar fi organizarea transportului, extinderea rețelelor de alimentare cu apa, asigurarea iluminatului public, gestionarea întreprinderilor statului aflate în subordonare locală, etc. se presupune că finanțarea acestor utilități din resursele bugetelor locale asigură o gestionare eficientă a resurselor.

Un rol important revine bugetelor locale din punct de vedere social-cultural. Cheltuielile cu învățământul ocupă cel mai important loc în acest sens. Finanțarea învățământului este în multe cazuri în sarcina administrațiilor locale. Bugetele locale contribuie în mare măsură la finanțarea activităților culturale dar și a celor de natură socială, cum ar fi acordarea asistenței sociale, asigurarea ordinii publice și a bunăstării publice, protejarea sănătății prin rețeaua de spitale regionale, asigurarea locuințelor de tip social pentru cei cu venituri foarte mici.

Bugetul local îndeplinește și un rol politic pentru că, în mare măsură administrațiile locale beneficiază de autonomie legislativă. Stabilirea impozitelor și a contribuțiilor locale fiind sarcina organelor alese, ca și modul de alocare al acestora pe destinații, ele pot constitui factori importanți de influențare a electoratului, care are posibilitatea de a urmării și controla modul în care sunt cheltuiți banii publici pe plan local.

1.2. STRUCTURA ȘI CONȚINUTUL RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE LOCALE. CONSIDERAȚII PRIVIND CONSTITUIREA LOR ÎN ROMÂNIA

Trezoreria Statului dispune de resurse financiare proprii componentelor bugetului general consolidat, de resurse financiare constituite prin conturile de depozite ale corespondenților trezoreriei (agenți economici, persoane fizice, etc.), de resurse financiare atrase pe calea împrumuturilor de stat interne și externe, pentru refinanțarea și finanțarea datoriei publice și a deficitului bugetar.

Resursele financiare sunt constituite din venituri bugetare. Veniturile bugetelor locale sunt formate din venituri proprii (impozite si taxe locale), care reprezintă cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, transferuri de la bugetul de stat și unele venituri cu destinație specială. Acestea sunt aprobate de Consiliile locale, județene sau de Consiliul General al Municipiului București.

Impozitele și taxele locale sunt clasificate după următoarele criterii: conținutul economic, proveniență, caracteristici, veriga bugetară la care se mobilizează, regularitatea mobilizării lor la bugetul public, baza de impozitare, etc.

Criteriul bazei de impozitare este consiterat unul dintre cele mai importante criterii. Conform acestuia impozitele locale se impart în:

Impozite pe consum;

Impozite pe venituri;

Impozite pe avere.

Impozitele pe consum cuprind impozite pentru vânzarea anumitor

articole cum ar fi bilete de teatru,cinema, etc. Aceste impozite fac posibilă perceperea de venituri de către comunități în perioadele de inflație.

Impozitele pe venituri sunt aplicate agențiilor economici care funcționează pe raza localității.

Impozitele pe avere cuprind impozitele pe terenuri, pe clădiri, pe automobile, pe utilaje. Acestea au dezavantaje legate de costurile de administrare, deoarece este dificil de stabilit o cotă de impozitare echitabilă și justă.

Veniturile bugetelor locale se împart în două categorii:

Venituri ale bugetelor județene;

Venituri ale celorlalte unități administrativ-teritoriale.

Veniturile bugetelor locale în cadrul acestei clasificări se împart în:

Venituri din capital;

Venituri curente (fiscale si nefiscale);

Venituri cu destinație specială.

Veniturile unităților administrativ-teritoriale prevăzute în bugetele

proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor se remarcă prin numărul lor mare:

Venituri din capital care cuprind:

venituri din vânzarea locuințelor constituite din fondurile statului;

venituri din valorificarea unor bunuri ce aparțin instituțiilor publice.

Venituri curente fiscale:

impozitul pe profit;

impozitul pe clădiri și pe terenuri de la persoane juridice;

impozitul pe venitul agricol;

impozite și taxe de la populație, care cuprind:

taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane fizice;

taxa de timbru asupra succesiunilor;

impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane fizice;

impozitul pe veniturile liber profesioniștilor, meseriașilor și ale altor persoane fizice independente și asociații familiare;

impozitul pe veniturile din închirieri de imobile;

alte impozite și taxe de la populație.

taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decăt pentru agricultură sau silvicultură;

taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice;

alte impozite directe;

impozitul pe spectacole;

alte impozite indirecte:

alte taxe de timbru;

taxe si tarife pentru eliberarea de licențe si autorizații de funcționare.

Venituri curente nefiscale:

vărsăminte de la instituțiile publice, care cuprind:

venituri privind circulația pe drumurile publice;

veniturile punctelor de însămânțare artificială;

venituri din încasarea lucrărilor de combatere a dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal, de la centrele locale pentru protecția plantelor;

vărsăminte din disponibilitățiile instituțiilor,

veniturile circumscripților sanitar-veterinare;

alte venituri de la instituții publice.

vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;

diverse venituri:

încasări din valorificarea bunurilor confiscate, conform legii;

venituri din amela care se mobilizează, regularitatea mobilizării lor la bugetul public, baza de impozitare, etc.

Criteriul bazei de impozitare este consiterat unul dintre cele mai importante criterii. Conform acestuia impozitele locale se impart în:

Impozite pe consum;

Impozite pe venituri;

Impozite pe avere.

Impozitele pe consum cuprind impozite pentru vânzarea anumitor

articole cum ar fi bilete de teatru,cinema, etc. Aceste impozite fac posibilă perceperea de venituri de către comunități în perioadele de inflație.

Impozitele pe venituri sunt aplicate agențiilor economici care funcționează pe raza localității.

Impozitele pe avere cuprind impozitele pe terenuri, pe clădiri, pe automobile, pe utilaje. Acestea au dezavantaje legate de costurile de administrare, deoarece este dificil de stabilit o cotă de impozitare echitabilă și justă.

Veniturile bugetelor locale se împart în două categorii:

Venituri ale bugetelor județene;

Venituri ale celorlalte unități administrativ-teritoriale.

Veniturile bugetelor locale în cadrul acestei clasificări se împart în:

Venituri din capital;

Venituri curente (fiscale si nefiscale);

Venituri cu destinație specială.

Veniturile unităților administrativ-teritoriale prevăzute în bugetele

proprii ale comunelor, orașelor, municipiilor se remarcă prin numărul lor mare:

Venituri din capital care cuprind:

venituri din vânzarea locuințelor constituite din fondurile statului;

venituri din valorificarea unor bunuri ce aparțin instituțiilor publice.

Venituri curente fiscale:

impozitul pe profit;

impozitul pe clădiri și pe terenuri de la persoane juridice;

impozitul pe venitul agricol;

impozite și taxe de la populație, care cuprind:

taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane fizice;

taxa de timbru asupra succesiunilor;

impozitul pe clădiri și terenuri de la persoane fizice;

impozitul pe veniturile liber profesioniștilor, meseriașilor și ale altor persoane fizice independente și asociații familiare;

impozitul pe veniturile din închirieri de imobile;

alte impozite și taxe de la populație.

taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat în alte scopuri decăt pentru agricultură sau silvicultură;

taxe asupra mijloacelor de transport deținute de persoane juridice;

alte impozite directe;

impozitul pe spectacole;

alte impozite indirecte:

alte taxe de timbru;

taxe si tarife pentru eliberarea de licențe si autorizații de funcționare.

Venituri curente nefiscale:

vărsăminte de la instituțiile publice, care cuprind:

venituri privind circulația pe drumurile publice;

veniturile punctelor de însămânțare artificială;

venituri din încasarea lucrărilor de combatere a dăunătorilor și bolilor în sectorul vegetal, de la centrele locale pentru protecția plantelor;

vărsăminte din disponibilitățiile instituțiilor,

veniturile circumscripților sanitar-veterinare;

alte venituri de la instituții publice.

vărsăminte din profitul net al regiilor autonome;

diverse venituri:

încasări din valorificarea bunurilor confiscate, conform legii;

venituri din amenzi și sancțiuni aplicate;

restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a anilor precedenți;

venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputații și despăgubiri.

Venituri cu destinație specială, care cuprind:

venituri din fondul pentru locuințe;

venituri din fondul pentru drumurile publice;

venituri din fondul de intervenție;

venituri din amortizare mijloacelor fixe;

venituri din vânzarea unor bunuri care aparțin domeniului public;

donații si sponsorizări;

taxe speciale;

Veniturile bugetelor județene cuprind:

Venituri din capital, care se constituie din valorificare bunurilor

ce aparțin instituțiilor publice.

Venituri curente, care cuprind:

impozitul pe profit;

vărsăminte din profitul net al instituțiilor publice;

impozite directe;

alte venituri:

venituri din concesiuni si închirieri;

venituri din amenzi și sancțiuni;

încasări din valorificarea bunurilor confiscate;

restituiri de fonduri din finanțarea bugetară locală a aniilor precedenți;

încasări din alte surse.

Venituri cu destinație specială, sunt constituite din:

venituri din fondul pentru locuințe;

donații si sponsorizări;

taxe speciale;

venituri din fondul pentru drumuri publice;

venituri din amortizarea mijloacelor fixe;

venituri din vânzarea bunurilor care aparțin domeniului privat.

Alte surse de finanțare a bugetelor locale sunt:

Împrumuturi de la bănci comerciale;

Împrumuturi de la instituții de credit, interne si extern;

Transferuri cu destinație specială de la Bugetul de Stat;

Împrumuturi de la Trezoreria Statului din contul curent general;

Mijloace de echilibrare de la bugetul de stat, cum ar fi: sume defalcate din impozitul pe venit si sume defalcate din T.V.A.

1.3. TREZORERIA FINANȚELOR PUBLICE ÎN ROMÂNIA –

INSTITUȚIE SPECIALĂ ÎN DERULAREA RESURSELOR

FINANȚELOR PUBLICE LOCALE

Trezoreria poate fi definită ca fiind totalitatea serviciilor financiare pe linie de stat, plasate sub autoritatea Ministerului Finanțelor și organizate în profil teritorial, care au ca scop realizarea rolului finanțelor publice și asigurarea disciplinei bugetare.

In România Trezoreria publică este cunoscută sub denumirea de Trezoreria generală a statului și cuprinde operațiuni de încasări și plăți în lei și în valută. Ea are un cont general deschis la Banca Națională a României, al cărui sold activ se formează din disponibilitățile trezoreriilor din cadrul serviciilor publice descentralizate ale Ministerului Finanțelor.

Disponibilitățile aflate în contul general al Trezoreriei statului pot fi utilizate pentru următoarele nevoi:

acoperirea temporară a deficitului din anul precedent și din anul curent al bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetelor fondurilor speciale;

acoperirea temporară a golurilor de casă înregistrate în bugetele locale;

efectuarea de plasamente financiare pe termen scurt, prin Banca Natională a României, care acționează ca agent al statului;

împrumuturi pe termen mediu și lung pentru finanțarea și refinanțarea deficitelor anuale ale bugetului de stat, pe seama disponibilităților pe termen mediu și lung din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe.

Trezoreria statului poate fi considerată o bancă a finanțelor publice care realizează operațiuni de încasări și plăți și de plasamente financiare care privesc bugetul public și fondurile extrabugetare pentru asigurarea echilibrului financiar.

Dicționarul enciclopedic român definește Trezoreria ca fiind: “ ansamblul de operațiuni financiare și bănești bugetare și extrabugetare pe care le face statul pentru procurarea mijloacelor bănești care-i sunt necesare și pentru cheltuirea acestor mijloace…”

Pe măsura ce statul s-a implicat tot mai mult în economie a încredințat Trezoreriei atribuții sporite pentru stimularea sau pentru inhibarea unor subiecți economici, prin stabilirea de facilități unora sau poveri fiscale altora, în funcție de interesul pe care îl are față de o ramură sau alta a economiei.

La nivel teritorial Direcțiile de Trezorerie si Contabilitate Publică județene sunt menite să coordoneze activitatea unitățiilor operative ale trezoreriilor din subordine, să execute operațiunile de încasări și plăți prin contul curent al Trezoreriei Statului la Banca Națională a României dispuse de acestea și nu în ultimul rând, să realizeze sistemul informațional cu Trezoreria generală.

1.3.1. FACTORII CARE AU IMPUS IMPLEMENTAREA TREZORERIEI STATULUI IN ROMÂNIA

Organizarea Trezoreriei publice în România a constituit o necesitate obiectivă, determinată de mutațiile profunde care s-au produs după anul 1990 în economia și finanțele țării.

Întru-căt s-a trecut la economia concurențială de piață, finanțele publice au fost nevoite să-și amplifice rolul și funcțiile lor legate de administrarea, angajarea și utilizarea căt mai eficientă a resurselor financiare publice.

O alta cauză importantă care a condus la necesitatea creării acestei instituții a fost reforma din sistemul bancar. Acesta fiind împărtit în două paliere, Banca Națională a României cu funcțiile sale tradiționale de Banca Centrală și băncile comerciale care au ca prim obiectiv realizarea de servicii și produse bancare care să le aducă profit.

În acest context, în execuția componentelor bugetului general consolidat s-au înregistrat însemnate nereguli și deficiențe cu prilejul formării și folosirii resurselor financiare publice, neajunsuri care au determinat crearea și în România, ca în toate țările dezvoltate ale lumii, a unei instituții financiare specializate a statului care să asigure constituirea, gestionarea și utilizarea mai corespunzatoare a resurselor financiare publice ale țării.

Execuția bugetelor locale a întâmpinat mari probleme pentru că execuția de casă a bugetului public național a fost atribuită Băncii Naționale a României, prin sucursalele sale județene, realizate diferențiat pe bugete și mijloace.

După anul 1998, execuția bugetului general consolidat prin băncile comerciale, a avut dificultăți în ceea ce privește corectitudinea informației și mai ales a insuficienței controlului în legătură cu necesitatea și oportunitatea efectării plăților din fondurile publice, precum și a urmăririi veniturilor statului.

Veniturile bugetelor locale se înregistrau în contul bancar, dar acesta nu era detaliat pe subdiviziunile clasificației bugetare în funcție de proveniența lor. Ele erau clasificate pe principalele venituri: impozit pe profit, taxe vamale, impozit pe circulația mărfurilor, iar evidența lor analitică era asigurată ulterior prin înregistrări separate. Astfel nu se crea o imagine complectă și clară referitoare la execuția bugetului general consolidat.

Datorită descentralizării procesului bugetar, a modificărilor în structură și a rolului sistemului bancar, precum și schimbările de concepție privind administrarea și utilizarea resurselor financiare în sectorul public au impus necesitatea înființării Trezoreriei Statului.

Trezoreria Statului este concepută ca o instituție financiară prin care sectorul public efectuează operațiuni de încasări și plăți, asigură încasarea veniturilor, păstrează disponibilități și execută controlul financiar preventiv asupra încasării veniturilor.

1.3.2. SISTEMUL DE ORGANIZARE ȘI PRINCIPALELE ATRIBUȚII ALE STRUCTURILOR TREZORERIEI STATULUI IN ROMÂNIA

Sistemul Trezoreriei cuprinde Trezoreria centrală, în cadrul Ministerului Finanțelor, trezoreriile județene și a municipiului București, trezoreriile municipale, trezoreriile orășenești și trezoreriile perceptiilor rurale, în cadrul, respectiv, al direcțiilor generale ale finanțelor publice, al administrațiilor, al circumscripțiilor și al percepților rurale.

Structura Trezoreriei centrale a statului este următoarea:

Directia generală a Trezoreriei

Serviciul Serviciul Serviciul Serviciul Serviciul

Metodologiei Plasamente, Urmărirea Contabilitate Gestiunii

Trezoreriei dobânzi și execuției generală creditelor

comisioane financiare Trezoreriei externe

În cazul Trezoreriei Statului la nivel central, întreaga activitate este subordonată directorului general al Direcției generale a Contabilitații Publice și celui al Unității de Management al Trezoreriei Statului, celor doi secretari de stat care coordonează activitatea celor două direcții și, nu în ultimă instanță, ministrului finanțelor publice. Acestea îndeplinesc un rol important în coordonarea întregii activități cu privire la constituirea și utilizarea fondurilor publice pe plan national, referitor la:

contabilitatea operațiunilor de încasări și plăți derulate prin Trezoreria generală;

întocmirea contului general anual de execuție a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale de stat și a fondurilor speciale;

întocmirea și executarea bugetului de venituri și cheltuieli al Trezoreriei Statului;

gestionarea contului curent general al Trezoreriei Statului prin efectuarea de prognoze pe termen scurt și mediu, precum și plasarea disponibilităților aflate temporar în acest cont;

organizarea și coordonarea activității de emisiune a certificatelor de trezorerie și a titlurilor de stat, în vederea finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice;

efectuarea de plăți din conturile de disponibilități adminitrate de Miniterul Finanțelor Publice, pe baza documentelor aprobate de ordonatorul de credite, cu încasarea în soldul disponibilităților și respectarea destinației acestora;

bilanțul general al Trezoreriei Statului, precum și raportul asupra acestuia.

La nivel teritorial, Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică

județeană cuprinde patru compartimente funcționale: Serviciul buget și contabilitate publică, Serviciul administrarea contului curent al Trezoreriei, Serviciul urmărirea activității de vânzare și gestionare a titlurilor de stat și a certificatelor de trezorerie și Serviciul îndrumarea și verificarea activității trezoreriilor locale.

Atribuțiile acestor compartimente sunt următoarele:

să coordoneze activitatea trezoreriilor operative din subordine, în acest sens conduc evidența conturilor corespondente privind fluxurile care iau naștere între acestea;

să țină contabilitatea încasărilor și plăților din fondurile publice prin contul curent al Trezoreriei Statului deschis la Banca Națională a României, în relațiile cu sistemul băncilor comerciale și cu trezoreriile din alte județe;

să asigure numerarul necesar trezoreriilor operative, în funcție de graficul de plăți, și iau măsuri privind păstrarea acestuia;

să întocmească lucrări de sinteză privind conturile de execuție ale bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului local și ale celorlalte componente ale sistemului bugetar, bilanțul contabil al trezoreriei județene și a altor documente informative, pe care le solicită Ministerul Finanțelor Publice;

să întocmească bugetul local, precum și analize și propuneri referitoare la asigurarea realizării resurselor publice preconizate și încasării plățiilor de casă în nivelul creditelor bugetare deschise și repartizate.

CAPITOLUL II

PERFECȚIONAREA ORGANIZĂRII CONTABILITĂȚII TREZORERIEI STATULUI PRIVIND ÎNCASAREA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE LOCALE

2.1. INSUFICIENȚE ALE ORGANIZĂRII CONTABILITĂȚII

PRIVIND ÎNCASAREA RESURSELOR FINANCIARE PUBLICE LOCALE ÎN PERIOADA PREMERGĂTOARE EXISTENȚEI

TREZORERIEI STATULUI

În perioada premergătoare existenței Trezoreriei Statului, execuția bugetului general consolidat era asigurată de Banca Națională a României care, periodic informa Ministerul Finanțelor asupra derulării execuției acestuia. Astfel au existat dificultăți deosebite pe linia operativității informației, corectitudinii acesteia și mai ales o insuficiență a controlului în legătură cu necesitatea și oportunitatea efectuării plățiilor din fondurile publice, precum și cu urmărirea corespunzatoare a veniturilor statului pe total și în structură.

În privinta bugetului local, derularea execuției acestora se realiza printr-un singur cont de disponibil la comune, prin două conturi, unul de resurse și altul de plăți, la orașe, municipii și județ, pentru activitatea proprie și o evidență analitică pe resurse și plătitori la venituri și o categorie de plăți la cheltuieli. Aceste operațiuni se conduceau aproape în totalitate manual sau semimecanizat, și din această cauză se înregistrau erori privind încasarea veniturilor și cheltuielilor pe clasificația indicatorilor privind finanțele publice, iar datele și informațiile rezultate erau obținute cu mari întărzieri.

Veniturile bugetelor locale se înregistrau într-un cont , care nu era detaliat pe subdiviziunile clasificației bugetare. Astfel la centralizarea veniturilor pe surse de proveniență sau la întocmirea contului de execuție pe județ, nu se putea exercita un control riguros și eficace asupra corectitudinii informației.

Resursele financiare ale bugetelor locale erau detaliate de organul propriu de contabilitate al autorităților locale, care nu reușea întotdeauna să le nominalizeze corect, determinând o serie de neajunsuri asupra veridicității informațiilor la nivelul factorilor de decizie.

Evidența analitică pe plătitorii de impozite suferea de aceleași neajunsuri, în sensul că sistemul adoptat- roluri, extrase de rol, matricole, borderouri de debite și scăderi- nu satisfacea din punctul de vedere al operativității și al unui grad acceptabil de manifestare a erorilor, care în final duceau la măsuri inadecvate pentru colectarea corespunzatoare a veniturilor.

Dificultățile și neajunsurile înregistrate în sistemul de organizare denaturau contul de execuție care nu mai putea fi un mijloc eficent și operativ de urmărire a realizării veniturilor și efectuării plăților, cu respectarea limitelor bugetare, și nici un instrument corespunzător de conducere și coordonare a activităților administrative, sociale și economice în teritoriu, pe baza informațiilor care se asteptau de la contabilitatea execuției bugetare.

Dacă în anii de după 1990, pentru mobilizarea mai corespunzatoare a resurselor sectorului public, mai ales a impozitelor și taxelor, s-a creat un cadru legislativ și organizatoric mai adecvat, erau necesare măsuri similare și în domeniul administrării, angajării și utilizării acestor resurse, sub un control mai operativ și eficient al statului.

Pe plan local, ca urmare a descentralizării procesului bugetar prin lărgirea competențelor și atribuțiilor, au crescut răspunderile organelor financiare teritoriale, care nu mai puteau face față cu informații deformate și inoperante, pentru fundamentarea actului decizional.

Sistemul contabil organizat la unitățile administrativ-teritoriale pentru urmărirea execuției bugetare în acea periodă nu permitea culegerea unor informații și date reale în mod operativ, întru-căt acestea erau obținute cu întărziere, fapt ce punea ordonatorul de credite în situația de a nu putea lua măsuri, din timp, pentru remedierea neajunsurilor.

2.2. ATRIBUȚIILE COMPARTIMENTELOR DE ÎNCASARE

ȘI EVIDENȚA VENITURILOR BUGETARE ȘI EXTRABUGETARE

ALE TREZORERIEI STATULUI

Compartimentele de încasare și evidență a veniturilor bugetare, în

funcție de modul de efectuare a operațiunilor de încasare, au datoria să întocmească documentele necesare. Astfel în cazul în care se încasează venituri prin caseria Trezoreriei, vor întocmi următoarele documente:

note de plată, foi de vărsământ pentru depunerea numerarului și chitanță de plată eliberată de caserie;

jurnalul de casă, complectat la caserie pe baza notelor de plată, a foilor de vărsământ și borderourilor de încasări;

jurnalul de înregistrare și jurnalul de sinteză întocmite de compartimentul de control și evidența veniturilor pe baza documentelor de casă și care stau la baza înregistrărilor în fișa sintetică a contului CASA și fișelor analitice pe capitole de venituri și fișa de cont sintetic în care se înregistrează zilnic operațiunile;

balanțe de verificare analitice întocmite zilnic și lunar de către compartimentul de control și evidență a veniturilor și care le transmite compartimentului de contabilitate pentru confruntarea rulajelor debitoare, creditoare și soldurilor cu datele din fișele de cont sintetice și întocmirea balanței de verificare sintetică zilnică.

În cazul în care operațiunile de încasare se realizează prin virament

compartimentele de încasare și evidență a veniturilor vor întocmi următoarele documente de plată:

dispoziții de plată;

dispoziții de încasare;

cecuri cu limită de sumă.

Datele înscrise în aceste documente se confruntă la compartimentul

“Control și evidența veniturilor” cu “extrasul de cont” primit de la Direcția Județeană de Trezorerie și se fac înregistrările în “jurnalul de înregistrare” pe baza căruia se întocmește “jurnalul sinteză” al contului sintetic de bilanț. În afara jurnalului sintetic, compartimentul Contabilitate înregistrează încasarea veniturilor în fișele de cont analitice și sintetice, iar conpartimentul de Control venituri și cheltuieli întocmește balanța analitică pe plătitori pentru conturile de venituri atât zilnic cât și lunar.

Veniturile bugetului de stat sunt constituite din impozite și taxe încasate de la agenții economici și contribuabili (persoane fizice), precum și din vărsămintele instituțiilor publice și alte venituri aprobate anual prin lege bugetară, de către Parlamentul României.

Veniturile lăsate la dispoziția bugetelor locale sunt aprobate prin legea anuală a bugetului de stat, însă în fiecare buget local sunt prevăzute și aprobate de către organele componente acele venituri care se realizează în unitatea administrativ-teritorială.

Impozitul pe profit, impozitul pe venit, taxa pe valoarea adaugată, taxele vamale constituie cea mai mare pondere în cadrul veniturilor bugetare.

Impozitul pe profit

Pentru ca venitul realizat să fie calificat drept profit, trebuie ca activitatea economică aducătoare de venit să fie desfașurată cu scopul obținerii unui beneficiu. Acest lucru este foarte important deoarece în practică există situații în care o entitate desfășoară activități producătoare de venituri, care nu sunt calificate drept profit, pentru că nu există intenția obținerii unui beneficiu și veniturile sunt destinate susținerii unei alte activități proprie entității respective. Acesta este cazul persoanelor juridice fără scop lucrativ.

Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică asupra beneficiului obținut din desfășurarea unei activități economice.

Indiferent de forma de proprietate, agenții economici au obligația legală ca pe baza datelor din contabilitate, să calculeze și să verse la buget impozitul pe profit, în cuantumul și la termenele prevăzute de reglementările în vigoare.

Taxa pe valoarea adaugată

Taxa pe valoarea adaugată este un impozit indirect, asupra consumului, pentru că nu este stabilit asupra averii, ci asupra gradului de consumare a ei. Acest impozit se datoreză o singură dată, dar este plătit pe toate etapele circuitului economic.

Taxa pe valoarea adaugată măsoară valoarea pe care întreprinderile au adaugat-o la elementele achiziționate (materii prime, materiale) în cadrul procesului de producție, în vederea realizării unor bunuri.

Taxele vamale

Taxele vamale reprezintă un impozit indirect, perceput de către stat asupra mărfurilor, în momentul în care trec granițele vamale ale țării, în scopul importului, exportului sau tranzitului.

Taxele vamale pe import reprezintă principala sursă de venituri provenite din activitatea vamală. Potrivit reglementărilor legale în vigoare în România nu se aplică taxe vamale de export și nici taxe vamale de tranzit.

Domeniul taxelor vamale beneficiază de o prevedere legislativă foarte largă, cuprinsă în norme de drept intern sau în convențiile internaționale la care România este parte. Cele mai importante reglementări sunt:

Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al României;

Ordonanța Guvernului nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României.

Referitor la termenul de plată, taxele vamale se datorează la momentul introducerii în țară a bunurilor vămuite, mai exact la data înregistrării declarației vamale de import.

2.3. INSTRUMENTELE CARE STAU LA BAZA ORGANIZĂRII CONTABILITĂȚII TREZORERIEI STATULUI

Operatiunile de încasări și plăți efectuate prin Trezorerie se înregistrează în mod cronologic și sistematic în conturile sintetice și analitice, potrivit funcției contabile a acestora.

Prin conturile sintetice de gradul I, II si III clasificate în clase și cuprinse în planul de conturi specific activității de trezorerie, se asigură specificitatea operațiunilor privind:

contul curent al trezoreriei (intrări și ieșiri);

gestionarea împrumuturilor de stat și efectuarea cheltuielilor publice;

constituirea și utilizarea fondurilor speciale;

oglindirea disponibilităților bănești ale instituțiilor publice;

operațiunile de decontări între unitățile trezoreriei și între acestea și bănci;

încasările și ieșirile în numerar prin caseria trezoreriei;

încasarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor ce privesc activitatea proprie a trezoreriei;

creditele deschise pe seama ordonatorilor de credite;

încheierea exercitiului financiar la sfârșitul anului, prin stabilirea excedentelor sau deficitelor.

Prin conturile analitice și sintetice se asigură înregistrarea operațiunilor efectuate atăt în Trezoreriile teritoriale căt și în Trezoreria Centrală, iar alegerea conturilor se face în funcție de natura operațiunilor ce urmează a se înregistra în contabilitate.

Oricare dintre conturi poate fi adaptat, modificat sau îmbunătățit de către Direcția Generală de Contabilitate Publică, deoarece funcția sa nu este limitativă, ea putand fi complectată și cu alte operațiuni ce apar în activitatea Trezoreriei.

În organizarea contabilității Trezoreriei Statului prin metodologia aplicată pănă în prezent, un rol deosebit îl joacă “clasificația bugetară”, care asigură gruparea sistematică a veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum și urmărirea executării prevederilor bugetare, realizată prin intermediul evidenței bugetare sistematice.

O parte din conturile sintetice de gradul II si III, precum și cele din clasele 2, 3, 5, se desfășoară în conturi analitice, corespunzător necesității evidențierii execuției bugetare în trezorerie, respectiv pe structura clasificației bugetare și pe titularii de cont sau pe plătitori, după caz.

Clasificația bugetară are două părți:

clasificația funcțională a indicatorilor, ce grupează

veniturile și cheltuielile în părți, capitole și subcapitole;

clasificația economică a indicatorilor, ce grupează

cheltuielile bugetare pe titulari (categorii de cheltuieli) și în cadrul acestora pe articole și aliniate.

Clasificația funcțională grupează veniturile potrivit modului de constituire și de proveniență (venituri curente, venituri din capital, venituri fiscale și nefiscale), acestea desfășurate pe capitole și subcapitole și grupează cheltuielile pe destinații (capitole aferente activității bugetare).

Clasificația economică detaliază cheltuielile indiferent de destinație, după natura lor, în cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și servicii, subvenții, transferuri, cheltuieli de capital, dobănzi.

Un alt element important în organizarea contabilității trezoreriei este detalierea încasării veniturilor bugetare astfel încât să răspundă și activității fiscale.

Conturile sintetice de venituri și cheltuieli se desfașoară în contabilitatea trezoreriei pe analiticele corespunzatoare clasificației bugetare.

În planul de conturi al contabilității Trezoreriei Statului sunt stabilite și rezervate conturi cu ajutorul cărora se asigură reflectarea sintetica a veniturilor și disponibilităților fondurilor speciale.

contul 20 “veniturile bugetului de stat”

contul 21 “veniturile bugetelor locale”

contul 22 “veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat”

Aceste conturi reflectă sintetic înregistrarea veniturilor încasate de la începutul anului pănă la încheierea exercițiului bugetar, ceea ce dă posibilitatea organelor ce administrează bugetele respective să analizeze gradul de realizare comparativ cu cifrele din bugetele aprobate.

Tot pe baza evidenței sintetice se poate urmării volumul încasării veniturilor în fiecare zi, care comparativ cu evoluțiile precedente, pot reflecta abateri sau necorelări, în care scop sunt dispuse măsuri de accelerare a încasării veniturilor.

Detalierea contabilității sintetice a încasării veniturilor are un rol important în urmărirea execuției de casă a veniturilor deoarece prin acest mecanism este în măsură să furnizeze date și elemente asupra modului în care se încasează veniturile comparativ cu prevederile bugetare aprobate.

Conturile sintetice de venituri menționate mai sus, se detaliază pe analitice, care exprimă sursele de venituri realizate ce corespund identic cu capitolele și subcapitolele clasificației fiecărui buget.

20.01.01 impozit pe profit

20.06.01 impozit pe venit

20.13.01 taxa pe valoarea adaugată

21.01.02 impozit pe profit de la regiile autonome

21.03.02 impozit pe clădiri de la persoane fizice

21.03.03 taxa aspra mijloacelor de transport persoane fizice

22.09.04 contribuția pentru asigurări sociale

22.37.04 subvenții de la bugetul de stat

22.22.04 diverse venituri

Pentru veniturile bugetului de stat și bugetelor locale, detalierea se desfășoară și în conturi de plătitori, datorită importanței sporite în urmărirea încasării veniturilor.

20.01.01 cod fiscal plătitor pentru

bugetul de stat

20.01.02 cod fiscal (2847267) pentru bugetul local

Se observă că organizarea contabilității realizării veniturilor bugetare este fundamentată pe acele elemente specifice execuției de casă a bugetului de stat și a celorlalte bugete. De la această regulă face excepție doar bugetul asigurărilor sociale de stat pentru care se urmărește încasarea veniturilor numai la nivelul de conturi de gradul II adică pe capitol și subcapitol, datorită particularității administrării acestui buget.

Contul sintetic al veniturilor bugetelor locale- 21 “Veniturile bugetelor locale” a fost desfășurat pe unități administrative locale, aceasta pentru a se asigura evidențierea încasării veniturilor pe fiecare unitate administrativ-teritorială:

comună, oraă, municipiu, județ.

Conturile sintetice și analitice de venituri au o funcție contabilă de pasiv, adică reflectă încasarea veniturilor pe toată structura fiecarui buget în contul general curent al Trezoreriei Statului.

Conturile de venituri se debitează numai în anumite cazuri prevăzute de reglementările în vigoare și anume:

restituirea unor venituri în condițiile prevăzute de lege și rambursarea unor cote din veniturile cu caracter general, pe seama bugetelor locale;

soluționarea cererilor în legătură cu vărsarea la buget a unor sume necuvenite acestuia sau peste debitele legale. În această situație, se procedează fie la restituirea sumelor respective, fie la compensarea acestora cu alte obligații pe care le are față de buget. Reflectarea corectă a acestor restituiri are loc prin debitarea conturilor de venituri;

încheierea execuției bugetelor, cănd are loc debitarea conturilor de venituri prin creditul contului “Rezultatul execuției bugetare”.

Documentele justificative de încasări și plăți prin trezorerie se

înregistrează în contabilitatea trezoreriei cronologic și sistematic, în conturile de activ și pasiv și în conturile analitice, conform celor prezentate mai sus.

În cadrul fiecărei trezorerii, toate documentele de încasări și plăți din ziua respectivă vor fi înregistrate în aceeași zi, fiind interzisă cu desîvârșire amânarea lor.

În activitatea Trezoreriei Statului se folosesc documentele specifice fluxurilor financiare de încasări și plăți:

documente primare:

foaie de vărsământ cu chitanță;

cecul de numerar “tip trezorerie”;

ordin de încasare “tip trezorerie”;

ordin de plată “tip trezorerie”;

dispoziție bugetară de repartizare a creditelor.

documente privind activitatea contabilă:

note contabile;

bonuri de consum;

jurnal de înregistrare;

fișe de cont sintetic;

fișe de cont analitic;

balanța de verificare;

bilanț contabil.

2.4. NORMALIZAREA CONTABILITĂȚII CRONOLOGICE

ȘI SISTEMATICE A TREZORERIEI STATULUI

Sistemul de contabilitate în cadrul Trezoreriei Statului se asigură pe baza documentelor specifice pe care le-am enumerat anterior.

Notele contabile. Pentru documentele care circulă în interiorul trezoreriei între serviciile proprii se întocmesc note contabile interne, care se semnează de cel care întocmește nota și se stampilează cu stampila triunghiulară. Pentru documentele care sunt transmise Trezoreriei Județene se întocmesc note contabile cu formula contabilă 61=62, se semnează și se ștampilează cu ștampila triunghiulară.

Bonurile de consum. Se utilizează pentru imprimatele folosite în trezorerie, concomitent cu descărcarea lor în fișele de magazie.

Jurnalul de înregistrare. Acesta reprezintă documentul de bază al contabilității trezoreriei, pentru înregistrarea operațiunilor în mod cronologic și sistematic. Jurnalul de înregistrare se deschide și se închide zilnic pentru fiecare cont sintetic din bilanț, separat pentru operațiunile de creditare și separat pentru operațiunile de debitare.

Jurnalul se întocmește de către compartimentele de trezorerie prin care se efectuează operațiunile de încasări și plăți. El se obține pe calculator și se complectează după cum urmează:

în titlu se complectează codul și denumirea contului, precum și ziua pentru care se înregistrează operațiunile respective;

în primele două coloane se înscriu conturile prin care se debitează contul pentru care s-a deschis jurnalul;

în următoarele două coloane se complectează titlul și data documentului ce stă la baza înregistrării contabile (numarul ordinului de plată, foaia de vărsămănt, nota contabilă);

în ultimele două coloane se completează suma cu care se debitează sau se creditează contul pentru care s-a deschis jurnalul.

Fișele de cont sintetic. Acestea se întocmesc în cadrul contabilității

trezoreriei pentru fiecare cont sintetic, în care se înregistrează operațiunile pe baza datelor din jurnalul sinteza, primite zilnic de la compartimentele din cadrul trezoreriei (caserie, control și evidență venituri, control și evidență cheltuieli).

Pe primul rănd din fișă se înscrie soldul contului sintetic din anul precedent, iar în continuare se înscriu operațiunile curente. Zilnic se stabilește rulajul (pe coloana, debit, credit) contului sintetic, precum și rulajul cumulat, care cuprinde și soldul contului de la începutul anului. Pe baza fișelor conturilor sintetice se întocmește balanța de verificare.

Fișa de cont analitic (extras de cont). Aceasta se întocmește astfel:

pentru venituri se deschid fișe de cont analitic, pe subcapitole, grupate în cadrul fiecărui capitol; în cadrul fiecărui subcapitol se deschid fișe pe plătitori, conform codificării conturilor analitice. În cazul veniturilor încasate de la instituțiile publice, precum și sumele primite de la buget, se eliberează aceatora extras de cont;

pentru cheltuielile bugetare, fișele de cont analitice se deschid pe capitole și categorii de cheltuieli, cu desfășurarea acestora pe instituții;

pentru fondurile cu afectație specială se deschid distinct fișe de cont analitice pentru venituri și cheltuieli.

Documentele care stau la baza înregistrării rămăn anexate la jurnalul de înregistrare și se arhivează la compartimentul care le-a elaborat.

Pentru disponibilitățile instituțiilor publice se deschid fișe de cont analitice de ordonatorii principali de credite, cu desfășurarea pe instituții suborbonate.

Balanța de verificare. Constituie documentul contabil care se întocmește la anumite perioade, în scopul asigurării înregistrării corecte a operațiunilor în contabilitatea trezoreriei. Balanța de verificare este de două feluri:

Balanța de verificare analitică. Aceasta se

întocmește de către compartimentele de venituri și cheltuieli, care conduc evidența pe conturi analitice de venituri, cheltuieli, disponibilități etc. Balanța de verificare analitică privind cheltuielile bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, se întocmește zilnic. Rulajele debitoare, creditoare și soldul trebuie să corespundă cu aceleași date ale contului sintetic.

Balanța de verificare sintetică. Aceasta se

întocmește de către Serviciul administrarea contului general al trezoreriei (contabilitate) pe baza fișelor de cont sintetic. După verificarea exactității datelor se procedează la confruntarea conturilor sintetice cu balanța de verificare zilnică întocmită pentru fiecare cont sintetic care, de asemenea, trebuie se cuprindă: rulaje debitoare, rulaje crditoare și sold.

O etapă importantă în procesul realizării și funcționării la un nivel optim a contabilității Trezoreriei Statului o constituie verificarea conturilor la finele anului și întocmirea bilanțului contabil al trezoreriei.

În vederea încheierii exercițiului financiar, în cadrul fiecărei trezorerii se iau măsuri cu privire la:

-asigurarea înregistrării tuturor operațiunilor în contabilitatea de analiză sintetică și analitică;

-se confruntă rulajele debitoare și creditoare cu fișele sintetice corespunzătoare;

-se stabilesc debitele rămase de încasat în conturi analitice de venituri deschise pe plătitori, care se reportează în anul următor;

-confruntarea și verificarea soldului contului corespondent al trezoreriei din evidența proprie, cu soldul din evidența Direcției Județene de Trezorerie și Contabilitate Publică sau a Municipiului București sau, după caz, cu soldul deschis la Banca Națională a României. Bilanțul contabil nu se încheie pănă nu se asigură concordanța soldului contului corespondent al trezoreriei;

-soldurile conturilor de fonduri speciale și de disponibilități vor fi confirmate în scris de către instituțiile titulare de conturi;

-asigurarea virării sumelor din conturile cu afectație specială în conturile Trezoreriei Centrale, cu respectarea prevederilor legale.

Bilanțul contabil al trezoreriei se transmite și se centralizează la nivel ierarhic la termenele stabilite prin norme special elaborate.

CAPITOLUL III

CONTROLUL EXERCITAT DE TREZORERIA STATULUI ASUPRA ÎNCASĂRII VENITURILOR BUGETARE

ȘI EXTRABUGETARE LOCALE

3.1. FLUXURILE FINANCIARE DETERMINATE DE ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE ȘI EXTRABUGETARE LOCALE

PRIN VIRAMENT ȘI REFLECTAREA LOR ÎN CONTABILITATE

Fluxurile de încasare a veniturilor bugetare și extrabugetare și a fondurilor speciale pe calea viramentului reprezintă principalul mijloc prin care agenții economici și instituțiile publice își achită datoriile din impozite și taxe, amenzi și alte obligații pe care le au către bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale sau bugetele fondurilor speciale.

Încasarea veniturilor bugetare și extrabugetare prin decontările fără numerar se realizează prin două fluxuri financiare importante și anume:

prin plățile de impozite, taxe și alte

datorii pe care le fac agenții economici;

prin plățile pe care le fac instituțiile publice.

Fluxurile financiare determinate de încasarea impozitelor, taxelor și altor venituri de la agenții economici sau persoane fizice autorizate care au conturi deschise la băncile comerciale, modifică volumul resurselor reflectate în contul curent al Trezoreriei Județene deschis la Banca Națională a României, sucursala județeană.

Legislația actuală stabilește obligația agenților economici și a celorlalți contribuabili de a-și achita din proprie inițiativă obligatiile care le au către bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat. În caz contrar, organele Ministerului Finanțelor Publice urmăresc în mod silit aceste datorii aplicând contribuabililor restanțieri, penalități de întârziere aferente și gradele, de urmărire silită prevăzute de lege.

Pe baza datelor și informațiilor pe care le dețin din contabilitatea proprie, agenții economici depun la unitățile bancare la care au deschis contul, documentele de plată privind datoriile care le au către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale.

Plățile prin decontări fără numerar ale agenților economici și celorlalți contribuabili care au conturi deschise la bănci, pentru achitarea datoriilor se pot face în trei moduri:

din proprie inițiativă direct către trezoreriile operative

teritoriale în raza cărora se află domiciliul contribuabilului (agentul economic), după ce documentele de plată au parcurs traseul – Banca Comercială (unde își are contul agentul economic) – Sucursala județeană a Băncii Comerciale – Banca Națională a României, Sucursala Județeană – Direcția Județeană a Trezoreriei și Contabilitate Publică – Trezoreria operativă de domiciliu al agentului economic, la care este arondat din punct de vedere fiscal. Stingerea obligațiilor agenților economici și a celorlalți contribuabili, în acest mod se face pentru datorii de genul impozitului pe venit, taxa pentru valoarea adaugată, impozitul pe profit, accize, impozitele și taxele locale, contribuții pentru asigurările sociale, pensie suplimentară, ajutorul de somaj și altele;

din proprie inițiativă, direct către unitățile vamale, în cazul

operațiunilor de import, mai ales, pentru obligațiile către bugetul statului de natura taxelor vamale, accize, taxa pe valoarea adaugată etc., după ce instrumentele de decontare au parcurs traseul Banca Comercială a plătitorului – Sucursala Băncii Comerciale – Banca Națională a României – Sucursala județeană – Trezoreria operativă unde își are contul colector deschis – vama în cauză. După încasarea de unitățile vamale a acestor impozite și taxe de la agenții economici importatori, zilnic (bisăptămânal-săptămânal), unitățile vamale virează (depun) aceste încasări în nume propriu bugetului statului, detaliat pe feluri de venituri, în conformitate cu subdiviziunile clasificației bugetare prin trezoreria operativă unde-și are deschis contul;

din inițiativa organelor fiscale sau vamale prin urmărirea

silită asupra conturilor sau bunurilor agenților economici.

Agenții economici își pot achita datoriile care le au către stat din proprie inițiativă folosindu-se următoarele instrumente de plată: ordinul de plată de trezorerie. Ordinul de plată pentru trezoreria statului pe suport de hârtie (OPTH) a fost introdus începând cu data de 1 august 1996 ( Norme metodologice comune ale Mnisterului Finanțelor Publice nr. 16144/06.12.1996) fiind instrumentul de decontare la și de la trezoreria statului. Noutatea ordinului de plată față de dispoziția de plată, este aceea că plătitorii de venituri bugetare care au același termen de plată și se varsă la același buget (de stat sau local) se cuprind într-un singur ordin de plată, care pe față cuprinde suma totală, iar pe verso obligațiile de plată, suma datorată, numărul și data documentului prin care s-a stabilit suma datorată, termenul de plată, codul contului în care se virează suma achitată în lei și bani și totalul sumelor virate care trebuie să corespundă cu suma de pe față. În acest caz, operarea pe calculator se face după verso-ul ordinului de plată (OPTH). Elementele enumerate au în vedere să se urmărească plata la termen și calculul majorărilor de întârziere pe calculator.

OPTH-ul este tipărit pe hârtie autocopiativă și se pune la dispoziția agenților economici de către băncile comerciale. Ca urmare dinspre trezorerie și către trezorerie circulă ordine de plată (OPTH), fac excepție de la această regulă plata contribuției către bugetul asigurărilor sociale de stat și restituirile de la bugetul asigurărilor sociale de stat care se fac în continuare cu dispoziții de plată specifice pentru contribuția de asigurări sociale.

Ordinul de plată ca principal instrument de decontare folosit de agenții economici pentru plata datoriilor către stat conține: denumirea agentului economic care face plata, codul fiscal al acestuia, banca comercială unde își are deschis contul, contul beneficiarului sumei, contul de venit bugetar conform clasificației bugetare, trezoreria operativă beneficiară, ștampila și data băncii comerciale care se ia în considerare la înregistrarea datoriilor virate. Acestea se depun la banca comercială unde își are deschis contul agentul economic și unde începe fluxul operațiunii.

Exemplarul 1 – galben al ordinului de plată rămâne ca act justificativ pentru operațiunea efectuată la banca comercială a plătitorului care se clasează la documentele zilei.

Exemplarul 2 – roz, după ce a fost vizat de organele bancare în drept, evidențiat și îmborderat în conformitate cu reglementările B.N.R., este expediat la Sucursala Județeană a Băncii Naționale a României, care operează la ieșiri suma totală a actelor de plăți (pe baza de ordin de plată centralizator și banda anexă) din disponibilul contului curent al băncii comerciale respective și la intrări în contul curent al Trezoreriei Județene.

Din acest moment aceste intrări – fluxuri financiare – modifică volumul resurselor bănești aflate în contul curent al Trezoreriei Județene. Organele Trezoreriei Județene, pe baza extrasului de cont și a documentelor anexe primite de la Banca Națională a României, defalcă încasările pe trezorerii operative și le transmite acestora pe bază de extras și notă contabilă și în cadrul acestora pe categorii de venituri, pănă la nivel de capital și în continuare pe plătitori la principalele impozite și taxe.

Exemplarul 3 – verde, vizat de organele bancare se eliberează agentului emitent, adică plătitorului, ca document justificativ care a inițiat plata datoriilor către stat.

Odată cu primirea extrasului de cont și, a documentelor anexă pentru sumele încasate prin Banca Națională, reprezintă venituri bugetare, extrabugetare, fonduri speciale, etc., trezoreriile județene și a Municipiului București efectuează următoarea operațiune contabilă pe baza notelor contabile:

60 = 61

Cont curent al Trezoreriei Statului Cont corespondent al

la Banca Națională a României trezoreriei

Iar în contabilitate fiecărei trezorerii operative pe baza documentelor de plată (exemplarul roz al OPTH-lui) acestea efectuează înregistrarea:

61 = %

Cont corespondent al 20 “Veniturile bugetului de stat”

Trezoreriei 21 “Veniturile bugetului locale”

22 “Veniturile bugetului

asigurărilor sociale de stat”

30 “Fonduri cu afectație specială”

50 “Disponibil ale instituțiilor

publice”

Prin evidențierea încasărilor în conturile de venituri, conturile de disponibil, contabilitatea trezoreriei, prin documentele ei specifice, furnizează zilnic sau periodic, datele necesare cu privire la derularea procesului de colectare a veniturilor pe bugete sau în conturile de disponibil pentru fondurile publice.

Încasarea veniturilor bugetare prin intermediul organelor vamale implică fluxuri financiare determinate de plata taxelor vamale, accize, taxa pe valoarea adaugată, în principal și sunt datorate pentru operațiuni de import de materii prime, produse, mărfuri, utilaje etc. Obligația și totodată dreptul de a calcula aceste datorii de la agenții economici către bugetul statului o au organele vamale.

La terminarea circuitului de plată, pe care l-am prezentat mai sus, suma plătită de agentul economic nu a ajuns încă în bugetul statului, ea mai stă încă o perioada de timp în contul colector al unității vamale. Aceata presupune următoarea înregistrare contabilă în cadrul trezoreriei operative:

61 = 50.01

“Cont corespondent al trezoreriei” “Disponibil din fonduri cu

destinație specială ale

ministerelor și instituțiilor

subordonate”

Pentru aceste venituri ale bugetului de stat desfășurate pe subdiviziunile clasei bugetare, dar nu și pe plătitori, urmează al doilea circuit provocat de unitatea vamală care le virează în nume propriu pe adresa Ministerului Finanțelor Publice.

Dacă primul circuit include în traseul său și Banca Națională a României, deci cu intrări în contul curent al trezoreriei, al doilea circuit se realizează în interiorul Trezoreriei Statului care nu produce o modificare în interiorul Trezoreriei Statului (în contul curent), ci doar finalizează înregistrarea la bugetul de stat a acestor venituri pe agenții economice care le-au plătit.

Înregistrările în contabilitatea Trezoreriei Județene și a Trezoreriei operative sunt aceleași ca și în cazul fluxului deschis la încasarea datoriilor fiscale.

Înregistrările contabile în cadrul celui de-al doilea circuit din cadrul acestui flux, vamă – bugetul statului, vizează doar trezoreria operativă unde își are deschis contul colector vama. Înregistrarea este:

50.01 = 20

“Disponibil din fonduri cu destinație “Veniturile bugetului de

specială ale ministerelor și instituțiilor stat”

subordonate”

Se creditează doar contul de venituri ale bugetului de stat, deoarece aceste vărsăminte constituie numai venituri ale bugetului de stat (taxe vamale, accize, taxa pe valoarea adaugată).

Fluxurile financiare privind încasarea impozitelor și a altor venituri bugetare sau fonduri speciale de la instituțiile publice nu determină schimbarea resurselor Trezoreriei Județene din soldul contului curent al acesteia de la Banca Națională; ele determină numai modificări în structura resurselor, ca de exemplu prin încasarea unor impozite pe venit de la o instituție publică finanțată de la bugetul de stat rezultă o plată de casă sau o cheltuială în același buget (din impozitul pe salarii) sau o cheltuială în bugetul local a unui venit la bugetul de stat, în cazul unor impozite pe venit de către o instituție publică de subordonare locală.

În procesul de încasare a veniturilor bugetare și extrabugetare de la instituțiile publice, distingem două situații:

cănd instituțiile publice își au conturile

deschise în cadrul aceleiași trezorerii operative cu bugetul la care se face plata;

cănd instituțiile publice își au conturile

la o trezorerie operativă diferită de cea la care se află bugetul la care se face plata, dar în cadrul aceluiași județ.

Cu excepția fluxurilor de încasare a veniturilor bugetare sau a fondurilor speciale din cadrul aceleiași trezorerii operative, la realizarea fluxurilor de încasare între trezorerii operative, dar în cadrul aceluiași județ, participă și Trezoreria Județeană, prin Serviciul administrarea contului curent al trezoreriei (Contabilitate – Decontări), aceasta operând încasările în creditul contului corespondent al trezoreriei operative beneficiare și în debitul contului corespondent al trezoreriei operative plătitoare.

Prin efectuarea încasărilor fără numerar în contul veniturilor bugetare a fondurilor speciale de la instituțiile publice, apar trei categorii de fluxuri și anume:

-fluxuri financiare în cadrul aceluiași buget;

-fluxuri financiare între bugete;

-fluxuri financiare între bugete pe de o parte și mijloace extrabugetare pe de altă parte.

Fluxurile financiare în cadrul aceluiași buget sunt determinate de:

plata cotei de 37,5% din impozitul pe venit din bugetul de stat în spetă Inspectoratul Școlar al Județului Arad – pentru salariile angajațiilor acestei instituții.

Pentru ridicarea numerarului în vederea achitării drepturilor bănești din salarii cuvenite personalului propriu, instituția mentionată depune o declarație pentru eliberarea salariilor, la care se anexează ordinul de plată privind plata impozitului pe salarii reținut prin statele de plată.

Cum instituția care face plata impozitului este o instituție finanțată din bugetul de stat, iar 37,5% din impozit este un venit al bugetului de stat, operațiunea contabilă este:

23.57.01.02.3861838 = 20.06.01.3861838

cont de plăți cont de venituri al bugetului de stat

Unde: 23 -cont de cheltuiei al bugetului de stat

57.01 -învățământ buget de stat

02 -cheltuieli de personal

3861838 -cod fiscal al Inspectoratului Școlar Arad

Încasarea unor venituri de stat de la Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului Arad, urmare valorificării către o instituție de învățământ a unor materiale procurate de Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat a Județului Arad în anii precedenți sau a încasării unor debitori înregistrări în bilanțul de la finele anului precedent.

În contabilitatea Trezoreriei, operațiunile contabile sunt următoarele:

-încasarea contravalorii materialelor vândute:

23.51.20.cod fiscal = 23.51.01.20.3519704

contul de plăți al unei instituții contul de plăți pentru

de învățământ, care a cumpărat cheltuieli materiale al

acele materiale D.G.F.P.C.F.S. ARAD,

care a încasat contravaloarea

materialelor

-înregistrarea vărsării sumei la bugetul de stat ca restituire se face astfel:

23.51.01.20.3519704 = 20.22.01.05

contul de plăți pentru cheltuieli contul de venituri al

materiale al D.G.F.P.C.F.S. Arad bugetului de stat din

finanțarea anilor precedenți

Fluxuri financiare între bugete, în cadrul aceleiași trezorerii sunt:

Plata cotei de 50% din impozitul pe salarii reținut de la salariații unei instituții finanțate din bugetul local unde virarea sumei reprezintă o plată de casă pentru bugetul local și un venit pentru bugetul de stat:

24.51.02.cod fiscal primărie = 20.02.01.cod fiscal primărie

cont plăți pentru cheltuieli de veniturile bugetului de stat

personal, administrația publică din impozite pe salarii

locală – de la primărie angajaților primăriei

Deoarece în conformitate cu prevederile noii Legi a finanțelor publice locale, începând cu 01.01.1999 o cota de 35% din impozitul pe salarii se varsă la bugetul unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea, iar 15% la bugetul județului respectiv.

Plata contribuției pentru asigurările sociale de stat: în cazul unei instituții finanțate din bugetul de stat cheltuială cu plata acestei contribuții o suportă bugetul de stat, iar venitul se înregistrează la bugetul asigurărilor sociale de stat, în contabilitatea trezoreriei efectăndu-se următorul articol contabil:

23.51.01.02.cod fiscal al instituției = 22.09.04.01

în cauză veniturile bugetului

cheltuielile bugetului de stat pentru asigurărilor sociale

cheltuielile de personal din C.A.S.

administrația centrală

-în cazul unei instituții finanțată din bugetul local cheltuiala cu plata acestor contribuții se suportă din bugetul local, iar venitul este al bugetului asigurărilor sociale de stat, înregistrarea contabilă este:

24.51.02.02.cod fiscal al instituției = 22.09.04.01

finanțate din bugetul local veniturile bugetului

cheltuielile bugetului local pentru asigurărilor sociale

cheltuielile de personal din din C.A.S.

administrația locală

potrivit legislației finanțelor publice locale din bugetul de stat pentru asigurarea echilibrului bugetelor locale, se pot stabili sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, care pentru bugetul de stat reprezintă diminuări de venituri, iar pentru bugetele locale – venituri. De asemenea, pentru realizarea de investiții din împrumuturi externe la a căror realizare contribuie și Guvernul, consiliile locale pot beneficia de transferuri din partea bugetului de stat, care pentru bugetul de stat reprezintă o cheltuială iar pentru bugetele locale – venituri.

În cazul sumelor defalcate operațiunea financiară se efectuează printr-o notă contabilă întocmită de personalul trezoreriei în baza sumelor trimestriale aprobate de Ministerul Finanțelor, iar în cazul transferurilor pentru investiții tot printr-o notă contabilă, dar pe baza aprobărilor exprese ale Ministerului Finanțelor pentru fiecare caz în parte, concomitent urmărindu-se și încadrarea acestui flux în volumul creditelor bugetare aprobate cu această destinație.

Înregistrările contabile pentru aceste operațiuni în trezorerie sunt: în cazul sumelor defalcate din impozitul pe salarii:

20.02.01.02.cod fiscal primărie = 21.34.02.cod fiscal primărie

sume defalcate din impozitul pe venituri din sume defalcate

salarii pentru primăria “X” din impozitul pe salarii

pentru primăria “X”

-în cazul transferului pentru investiții, înregistrarea contabilă este:

23.85.01.02. cod fiscal primărie = 21.37.02.02.cod fiscal

cheltuielile bugetului statului pentru primărie-veniturile

transferuri pentru investiții bugetului local din

subvenții pentru investiții

Cănd o instituție finanțată prin mijloace extrabugetare face plata impozitului pe salarii pentru personalul propriu, fluxul financiar reprezintă o cheltuială pentru bugetul mijloacelor extrabugetare și un venit pentru bugetul de stat. Înregistrarea în contabilitatea trezoreriei a acestui flux este:

50.04.cod fiscal primărie = %

cont de disponibil din mijloace 20.02.01.cod fiscal primărie

extrabugetare ale primăriei veniturile bugetului de stat

pentru activitatea culturală din cota de 50% impozit pe

salariile angajaților

21.32.02.cod fiscal consiliul local

21.32.02.cod fiscal consiliul județean

Pentru constituirea fondului de sănătate sau pentru asigurările de sănătate și fondul de somaj, instituțiile publice, deservite de trezoreriile operative teritoriale, întocmesc ordine de plată către trezoreria municipală reședință de județ iar pe baza aceastora în contabilitatea trezoreriilor au loc următoarele înregistrări:

-la Trezoreria Orășenească din județ, spre exemplu la cea de la Lipova:

% = 61

23.58.01.02.cod fiscal cont corespondent al

Spitalul din Lipova trezoreriei Lipova în

24.51.02.02.cod fiscal Primăria contabilitatea proprie

Lipova, conturi analitice de

plăți de casă pentru cheltuieli de

personal deschise pe numele

instituțiilor în cauză

-la Trezoreria Municipală Arad, pe baza extrasului de cont, a ordinului de plată ale instituțiilor plătitoare din Lipova se înregistrează:

61 = %

cont corespondent din 30.06 cont disponibil fond special

contabilitatea proprie pentru sănătate-titular Direcția Sanitară

30.15 cont disponibil fond special

pentru asigurările de sănătate-titular

Direcția Sanitară

30.04 disponibil din fondul pentru

plata ajutorului de somaj-titular

Direcția Muncii și Protecției Sociale

3.2. FLUXURILE FINANCIARE DETERMINATE DE ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE ȘI EXTRABUGETARE LOCALE

ÎN NUMERAR ȘI REFLECTAREA LOR ÎN CONTABILITATE

În cadrul trezoreriilor operative din minicipiu, orașe și percepțiile fiscale (comune sau grupuri de comune) fluxul operațiunilor de încasări în numerar a veniturilor bugetare și a fondurilor speciale se realizează în funcție de modul în care este organizată trezoreria în cauză și anume:

prin casa de încasări, casa de plăți și păstrarea numerarului în casareia tezaur;

prin casa de încasări, necesitănd casa de plăți și caserie tezaur pentru păstrarea numerarului și eventualele restituiri de impozite și taxe achitate în plus efectuate printr-o bancă comercială agreată de obicei din localitatea în care își are sediul trezoreria respectivă.

Pentru buna și corecta funcționare a activității de caserie de tezaur și a casei de încasări, este obligatorie conducerea corectă și la zi a evidențelor operative și contabile în scopul reflectării în orice moment și cu exactitate a existenței și mișcării numerarului și a celorlalte valorii gestionate de către trezorerie. De asemenea este necesar să se specifice și să se respecte cu rigurozitate regulile cu privire la transportul și paza numerarului și a celorlalte valori pentru a se asigura integritatea acestora.

Datorită comisioanelor tot mai mari pe care le percep băncile comerciale pentru operațiunile care le fac în contul agenților economici, o parte tot mai însemnată a acestora preferă să-și plătească datoriile fiscale direct la caseria trezoreriei.

Depunerea numerarului de către agenții economici și instituțiile publice se face pe baza de foaie de vărsămănt cu chitanță, care se complectează în trei exemplare astfel:

Exemplarul negru- rămâne la caserie la trezorerie și se predă zilnic la serviciul contabilitate;

Exemplarul rosu- se predă la serviciul “control și evidența veniturilor” care se prezintă la compartimentul de prelucrare automată a datelor;

Exemplarul verde- se eliberează agentului economic depunător sau instituției publice, pentru a avea dovada depunerii numerarului.

Foaia de vărsământ cu chitanța trebuie în mod obligatoriu să cuprindă: trezoreria la care se face operațiunea, data, codul fiscal al depunătorului și beneficiarul sumei și contul acestuia, suma și ce reprezintă aceasta.

După ce documentele de depunere a numerarului au fost verificate se înregistrează în jurnalul încasărilor în numerar din ziua respectivă, după care pe baza unui borderou le vor expedia pe cale internă la caserie.

În contabilitatea trezoreriei încasarea se evidențiază astfel:

10 = 20.02.01.01.codul fiscal al agentului economic

“Casa” “Veniturile bugetului de stat din impozitul pe

salarii”

O altă categorie de plătitori de impozite și taxe sunt: persoanele fizice și asociațiile familiare. Aceatea efectuează plata datoriilor fiscale astfel:

-la casele speciale de încasări, organizate pe lăngă trezoreriile operative (în special la municipii și orașe);

-la agenții fiscali sau casierii încasatori și remizieri care la rândul lor își depun încasările la trezoreriile operative pe langă care sunt arondate comunele și orașele pe care le deservesc.

Plătitorul se prezintă la salariatul de la ghișeul pentru populație, care constată sumele pe care le datorează în contul impozitelor și taxelor plus eventualele majorări pentru neplata în termen și solicită întocmirea chitanței de plată care conține date referitoare la: debitul datorat, ziua în care se face încasarea, suma datorată și eventualele majorări, debite restante.

După verificarea datoriilor din fișa plătitorului în cauză, se elaborează chitanțe în două exemplare, pe care le îmborderează și le expediază pe cale internă la caserie. Casierul încasator, pe baza borderoului și a datelor din notele de plată, chitanțelor însoțitoare, verifică numerarul se eliberează contribuabilului exemplarul 2 al notei drept chitanță. La sfărșitul zilei, casierul definitivează borderoul cu notele de plată-chitanțe și pe baza lor întocmește o foaie de vărsământ cu chitanță.

Pentru încasarea impozitelor și taxelor și a altor datorii bugetare sau speciale pe care le au contribuabili- persoane fizice și asociațiile familiare situate în evidența datoriilor contribuabililor pe calculator- încasarea se face prin intermediul agenților fiscali, casieri încasatori sau remizieri. În toate aceste cazuri sumele datorate rezultă din extrasele de rol, evidența condusă chiar de organul încasator și care trebuie să coincidă cu evidențele nominale pe plătitori (roluri matricole etc.) conduse la sediul percepțiilor și circumscripțiilor fiscale.

Încasarea efectivă se face pe baza unor chitanțiere “tip stat” care conțin următoarele informații: plătitorul, adresa, felul impozitului și suma achitată, semnăturile casierului și a plătitorului. Vărful chitanței exemplarul 1, se eliberează plătitorului iar exemplarul 2 rămăne ca document de casă. Pe baza acestuia organele de încasare întocmesc zilnic sau periodic un borderou centralizator defalcat pe feluri de venituri și categorii de bugete, precum și foaia de vărsământ- chitanța pentru numerarul încasat pe care le depune la trezoreria operativă pe lăngă care sunt arondate localitățiile pe care le deservesc.

După ce acestea sunt verificate sunt transmise, pe cale internă, casei de încasări din cadrul trezoreriei, care eliberează organului încasator exemplarul nr. 3- chitanța pentru suma depusă.

3.3. ÎNCASAREA VENITURILOR BUGETARE ȘI EXTRABUGETARE PRIN METODA EXECUTĂRII SILITE

Legislația actuală stabilește obligația agențiilor economici și a celorlalți contribuabili de a-și achita din proprie inițiativă obligațiile pe care le au către bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat. În caz contrar, organele Ministerului Finanțelor Publice urmăresc în mod silit aceste datorii aplicând contribuabililor restanțieri, penalitățile de întârziere aferente și gradele, de urmărire silită prevazute de lege.

Încasarea veniturilor bugetare și extrabugetare din inițiativa organelor fiscale sau vamale, prin urmărirea silită asupra conturilor agenților economici, presupune introducerea de organele fiscale, vamale sau ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale a ordinelor de încasare (blocarea conturilor) asupra conturilor de disponibil a datornicilor, în baza cărora băncile comerciale, unde agenții economici își au deschis contul, sunt obligate de a da curs operațiunii de plată a obligațiilor pe care aceștia le au către bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale.

Ordinul de încasare emis de organele fiscale, vamale sau organele Ministerului Muncii și Protecției Sociale este expediat de acestea băncilor comerciale detinatoare a conturilor agenților economici restanțieri, după ce în prealabil acestea au fost somate pentru plata cu minim cinci zile înaintea introducerii instrumentelor de încasare. (Ordonanța nr. 11 din 23.01.1996 cu complectările ulterioare).

Între ordinul de plată și ordinul de încasare nu există deosebiri esențiale, el conține în principiu aceleași date și informații ca și ordinul de plată, numai că la semnăturile emitentului, în locul agentului economic semnează organul fiscal, vamal sau al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.

Odată cu declanșarea operațiunii de încasare a impozitului sau a taxei datorate de agentul economic- din contul lui de disponibil, parcursul exemplarelor ordinului de încasare și a fluxului financiar pănă la destinație în contul bugetului de stat, este același cu cel al ordinului de plată inițiat de agentul economic, când acesta își achită datoriile fiscale din proprie initiațivă.

3.4. METODE DE CONTABILIZARE PRIVIND CONSTITUIREA FONDURILOR PUBLICE

Constituirea de resurse publice prin virament din impozite, taxe și alte contribuții obligatorii de către agenții economici și alți corespondenti ai trezoreriei care au conturile de disponibilități deschise la Trezoreria Statului determină următoarele înregistrări contabile:

50.69 = %

“Disponibil al agenților economici” 20 –pentru bugetul de stat

21 –pentru bugetul local

22 –pentru bugetul asigurărilor sociale

de stat

30 –pentru bugetul fondurilor speciale

În cazul încasării de impozite, taxe și alte contribuții obligatorii de către agenții economici și alți contribuabili care își au conturile deschise la băncile comerciale înregistrările contabile sunt:

-pentru sumele încasate în contul curent al Direcției trezorerie și contabilitate publică județene deschis la BNR: 60 = 61

-pentru aceeași operațiune, la trezoreriile operative municipale, orășenești sau comunale, în funcție de bugetul beneficiar, au loc înregistrările:

61 = %

20 –pentru bugetul de stat

21 –pentru bugetul local

27 –pentru bugetul Capitalei

22 –pentru bugetul asigurărilor sociale de

stat

30 –pentru bugetul fondurilor speciale

-pentru aceeași operațiune, la trezoreriile sectoarelor municipiului București și Direcția Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București:

60 = %

20 –pentru bugetul de stat

21 –pentru bugetul local

22 –pentru bugetul asigurărilor sociale de

stat

30 –pentru fondurile speciale

50 –pentru conturile de disponibilități

70 –pentru bugetul Trezoreriei Statului

Pentru plăți de impozite, taxe, contributii obligatorii și alte vărsăminte de către instituțiile publice și alți corespondenți ai Trezoreriei Statului care au conturile deschise la aceeași unitate de trezorerie la care sunt deschise și conturile bugetelor beneficiare înregistrările contabile sunt:

23;24;25;26;50 = %

20 –pentru plata impozitului pe salariu

reținut de la angajați pe statele de plată

21 –pentru plata de taxe locale la

bugetul local

22 –pentru plata de contribuții la

bugetul asigurărilor sociale de stat

27 –pentru plata de impozite și taxe

locale la bugetul Capitalei

30 –pentru plata de contribuții

obligatorii pentru constituirea

fondurilor speciale

-în cazul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale cuvenite bugetului asigurărilor sociale de stat, dar reținute de către angajatori pentru plata ajutoarelor medicale înregistrarea contabilă este: 25 = 22

În cazul încasărilor prin numerar ale contribuțiilor pentru asigurările sociale de stat de la o trezorerie operativă orășenească, comunală sau municipală neresedință de județ, de la un agent economic sau o instituție publică înregistrările care se fac în contabilitate sunt:

-la trezoreria operativă care încasează contribuția pentru asigurări sociale:

10 = 61

-la Direcția trezorerie și contabilitate publică județeană, pentru aceeași operațiune:

61 = 61

-la trezoreria municipală resedință de județ, unde se virează suma și se execută bugetul asigurărilor sociale de stat:

61 = 22

-pentru aceeași operațiune de încasare în numerar a contribuției pentru asigurările sociale de stat, la o trezorerie municipală resedință de județ:

10 = 22

-la trezoreriile sectoarelor municipiului București cu prilejul depunerii documentelor de plată:

22 = 62

-la virarea efectivă a sumei:

62 = 60

-la Direcția Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, la primirea sumei în cont:

60 = 22

Cu ocazia constituirii mijloacelor de echilibrare la dispoziția consiliilor județene din cote defalcate din impozitul pe venit au loc următoarele înregistrări contabile:

-în situația în care la aceeași trezorerie sunt deschise conturi atât pentru consiliul județean, cât și pentru bugetul de stat:

20.07.01.01 = 30.24

-în situația când conturile din care se defalca cotele sunt deschise la trezorerii operative orășenești și comunale, operațiunea de transfer a sumelor către consiliul județean determină înregistrarea:

20.07.01.01 = 61

-la direcțiile trezorerie și contabilitate publică județeană:

61 = 61

-la trezoreria municipală unde își are deschis contul consiliul județean pe seama căruia s-au constituit aceste resurse:

61 = 30.24

-la trezoreriile sectoarelor municipiului București, transmiterea sumelor din cote defalcate pe seama Consiliului General al Municipiului București se efectuează pe baza de notă contabilă sub semnătura organelor trezoreriei, ocazie cu care are loc înregistrările:

-la data depunerii documentelor de virare la BNR:

20 = 62

-la virarea efectivă a sumelor:

62 = 60

-la Direcția Trezorerie și Contabilitate Publică Municipiului București, la primirea documentelor de încasare:

60 = 30.24

Pe baza hotărării consiliilor județene și al Consiliului General al Municipiului București are loc redistribuirea acestor mijloace de echilibrare consiliilor locale și bugetului propriu astfel:

-la trezoreriile cere au conturile deschise atât consiliile județene care virează mijloacele de echilibrare, cât și consiliile locale cărora li s-au acordat sume pentru echilibrarea bugetului, prin ordine de plată pentru Trezoreria Statului emise de consiliile județene, are loc înregistrarea:

30.24 = 21.34.02.01

-aceeași înregistrare se efectuează și pentru mijloacele de echilibrare cuvenite bugetului propriu al consiliului județean în cauză sau Consiliului General al Municipiului București:

30.24 = 21.34.02.01

-în celelalte situații, cănd conturile consiliilor locale sunt deschise la alte trezorerii decăt trezoreria la care își are deschis contul consiliul județean, prin ordin de plată pentru Trezoreria Statului emis de către consiliul județean, are loc înregistrarea:

30.24 = 61

-la Direcția trezorerie și contabilitate publică județeană, pentru aceeași operațiune are loc înregistrarea:

61 = 61

-la trezoreriile operative la care au deschise conturile consiile locale cărora li s-au virat mijloacele de echilibrare, are loc înregistrarea:

61 = 21.34.02.01

Pe baza hotărârii Consiliului General al Municipiului București repartizarea mijloacelor de echilibrare pentru consiliile locale ale sectoarelor municipiului București se efectuează prin ordin de plată pentru Trezoreria Statului emis de consiliul general al municipiului București, operațiune care prijeluiește următoarele înregistrări:

-la Direcția Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București la depunerea documentelor de plată la BNR:

30.24 = 62

-la Direcția Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, la virarea efectivă din cont:

62 = 60

-la trezoreriile sectoarelor municipiului București care primesc mijloace de echilibrare pentru consiliul local al sectorului:

60 = 21.34.02.01

Repartizarea mijloacelor de echilibrare pentru consiliile locale din cotele defalcate din impozitul pe venit se efectuează cu notă contabilă de către personalul trezoreriilor operative periodic, operațiune care determină înregistrarea:

20.07.01.01 = 21.34.02.01

Repartizarea din sume defalcate din impozitul pe venit consiliior locale, ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București pentru echilibrarea bugetelor locale sau având ca destinație ajutorul social pentru încălzirea locuințelor, ajutorul social pentru venitul minim garantat, protecția copilului, finanțarea instituțiilor de cultură, etc., când totul se petrece la aceeași trezorerie, operațiune care determină înregistrările:

-pentru echilibrare:

20.07.01.02 = 21.34.02.02

-pentru energia termică:

20.07.01.03 = 21.34.02.03

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ AL MODULUI DE EXECUȚIE

ȘI CONTABILIZARE PRIVIND CONSTITUIREA

ȘI UTILIZAREA FONDURILOR PUBLICE

LA BUGETUL LOCAL AL JUDEȚULUI ARAD

Contul de execuție al bugetului local

la 31.12.2005

TOTAL

I. Venituri total buget local 2843340392

01.02 Impozit pe profit 8691528

03.02 Impozite și taxe de la populație 159011510

04.02 Taxa de teren 7456032

05.02 Impoxitul pe clădiri și terenuri de la

persoane juridice 93934083

08.02 Alte impozite directe 38879988

15.02 Impozitul pe spectacole 483036

17.02 Alte impozite indirecte 99862770

20.02 Vărsăminte din profitul net al regiilor

autonome 6922612

21.02 Vărsăminte de la instituțiile publice 19341485

22.02 Diverse venituri 90716639

30.02 Venituri din valorificarea unor

bunuri ale statului 5983566

31.02 Venituri cu destinație specială 157346495

32.02 Cote defalcate din impozitul pe salarii 549103

33.02 Cote defalcate din taxa pe valoarea

adăugată pentru bugetele locale 882516048

34.02 Cote și sume defalcate din impozitul

pe venit 999312683

37.02 Subvenții primite din bugetul de stat 124846081

39.02 Subvenții primite de la alte bugete 11243178

44.02 Împrumuturi pentru investiții 136243555

TOTAL

II. Cheltuieli total buget local 2716718371

51.02 Autorități publice 288117718

57.02 Învățământ 841815848

58.02 Sănătate 10518348

59.02 Cultură, religie, și acțiuni privind

activitatea sportivă și de tineret 111214922

60.02 Asistență socială, alocații, pensii,

ajitoare și indemnizații 421669710

63.02 Servicii și dezvoltare publică și

locuințe 696247465

67.02 Agricultură și silvicultură 6858757

68.02 Transporturi și comunicații 120386049

69.02 Alte acțiuni economice 764070

72.02 Alte acțiuni 16712710

76.02 Fond pentru garantarea împrumuturilor

externe, dobânzilor și comisioanelor aferente 7046019

84.02 Transferuri din bugetele locale 4882578

86.02 Împrumuturi 2000000

88.02 Dobânzi aferente datoriei publice

locale și alte cheltuieli 11162578

90.02 Rambursări împrumuturi acordate 12750000

96.02 Cheltuieli cu destinație specială 164571599

III. Deficit 126622021

Execuția de casă a cheltuielilor bugetelor locale

În profil economic la data de 31.12.2005

Total active trezorerie

Cheltuieli total 5002 2810877062 2716718371 94158691

Autorități publice 5102 304238088 288117718 16120370

Învățământ 5702 853217498 841815848 11401650

Sănătate 5802 10811507 10518348 293159

Cultură, religie și

privind activitatea

sportivă și de tineret 5902 112612679 111214922 1397757

Asistență socială,

alocații, pensii, ajutoare

și indemnizații 6002 431057920 421669710 9388210

servicii și dezvoltare

Publică și locuințe 6302 725473856 696247465 29226391

Agricultură și 6702 6941946 6858757 83189

silvicultură

Transporturi și

comunicații 6802 120755461 120386049 369412

Alte acțiuni economice 7202 18220745 16712710 1508035

Fond pentru garantarea

împrumuturilor externe 7602 7523144 7046019 477125

Transferuri câtre alte

bugete 8402 5483495 4882578 600917

Împrumuturi 8602 4300000 2000000 2300000

Dobânzi aferente

datoriei publice 8802 11297500 11162578 134922

Rambursări

împrumuturi acordate 9002 12750000 12750000

Cheltuieli cu destinație

Specială 9602 185303753 164571599 20732154

CAPITOLUL V

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Întru-cât sarcina Trezoreriei în legătură cu încasarea veniturilor prin caserie nu delimitează tehnica de lucru privind încasările ce se fac de agenții economici și instituțiile publice pe de o parte, și persoanele fizice pe de altă parte, se face în același loc, consider ca aceast lucru ridică probleme în ceea ce privește siguranța banilor și aglomerarea spațiilor unde se desfășoară activitatea de încasare.

De aceea sugerez ca activitatea să se organizeze în așa manieră, încât, prin caseria trezoreriei să se deruleze numai încasările de la agenții economici și instituțiile publice, iar încasările de la populație să se efectueze prin caserii special organizate în cadrul administrațiilor financiare.

Astfel s-ar crea un sistem unitar de lucru la municipii, orașe și comune unde la administrațiile financiare ar funcționa caserii proprii pentru încasările de la populație, iar la comune agenții fiscali să depună numerarul, la sfârșitul zilei sau periodic, la caseriile trezoreriilor de care aparțin.

Pentru că Trezoreriilor li s-au atribuit, prin norme metodologice, funcția de “casier al sectorului public prin care să se asigure încasarea veniturilor, efectuarea plăților și păstrarea disponibilităților”, ar trebui ca toate Trezoreriile să aibă în componența lor tezaure pentru a putea executa operațiuni de plăți în numerar.

Măsura luată de Ministerul Finanțelor în legătură cu suprimarea funcției casier-plătitor și tezaur, nu este justificată, chiar dacă are și efecte pozitive, cum ar fi economisirea câtorva posturi de personal, are o mare deficiență datorită comisioanelor plătite către bănci pentru plățile efectuate și stânjenirea activității instituției publice, cu ocazia ridicării numerarului pentru plățile ce urmează să le efectueze, a unor operațiuni suplimentare din partea trezoreriilor pentru depunerea zilnică a numerarului încasat la banca comercială, acestea conducând la un consum de timp suplimentar.

De aceea propun ca toate Trezoreriile operative să fie organizate în așa fel ca să poată efectua și operațiuni de plăți în numerar, inclusiv activitatea de caserie-tezaur.

Precizez că și contabilitatea veniturilor bugetului de stat, din impozitele și taxele datorate de agenții economici ar putea fi îmbunătățită, pentru că în cadrul acesteia evidențierea încasării veniturilor bugetului de stat se realizează numai în conturi deschise pe plătitori și pe venituri clasificate după subdiviziunile clasificației bugetare a sumelor încasate. În aceste condiții trezoreriile operative pot verifica la încasare doar dacă impozitul este bine încadrat pe diviziunile clasificației bugetare, dar nu se poate verifica dacă plata reprezintă un impozit restant sau privește perioada curentă și dacă majorarea pentru întârziere la plată este bine calculată. De asemenea deoarece majorările de întârziere sunt vărsate în același cont unde se evidențiază și impozitul principal trezoreriile operative nu pot controla și verifica dacă se respectă ordinea de preferință legală privind încasarea impozitului princapal vizavi de cea a majorărilor corespunzatoare impozitelor restante.

Este necesar ca fiecare cont deschis pe plătitor și pe subdiviziunile clasificației bugetare la partea de debit să fie evidențiate debitele (datoriile) în funcție de vechimea lor iar pe credit încasările.

Programul contabil trebuie să fie conceput astfel încât să fie în măsură, ca în funcție de vechimea debitelor la fiecare plată, să ordoneze plata în funcție de vechime, să calculeze majorările de rigoare și să evidențieze debitele rămase de plată, cu majorările de întârziere calculate la zi.

Propun, ca trezoreriile operative să aibă posibilitatea de a efectua un control eficient și calificat la fiecare plată a agenților economici privind datoriile către bugetul statului, astfel evidența veniturilor să fie organizată separat pentru impozitele principale și separat pentru majorările de întârziere datorate.

Pentru că o serie de plăți ale agenților economici către bugetul statului care se efectuează în puncte vamale (accize, T.V.A.) pentru care se depun declarații de impozite, și pe care “vămile” la varsă global la trezorerii în nume propriu, este necesar să se găsească un sistem de lucru adecvat care sa permită evidențierea acestor încasări pe agenții economici plătitori astfel încât să se poată face descarcarea prin stornarea debitelor înregistrate în conturile de încasări pe plătitor aferente acestor încasări.

De asemenea pentru că în “vamă” se efectuează încasări și în contul agenților economici din alte județe, Trezoreriile să fie obigate să comunice județelor în cauză încasările respective pe fiecare agent economic în parte.

BIBLIOGRAFIE

Pavel Belean, Gabriela Anghelache : “Trezoreria statului-organizarea, funcționarea și sistemul contabil”, Editura Economică, București, 2004.

Ioan Talpoș: “Finanțele României” volumul 1, Editura Sedena, Timișoara, 1995.

Nicolae Hoanță: “Economie și finanțe publice”, Editura Polirom, Iași, 2000.

Gabriela Anghelache: “Finanțele publice ale României”,

Editura Economică, București, 2003.

Pavel Belean: “Trezoreria statului în România-evolutie, structura organizatorică, coordonate ale contabilității”, Editura “Vasile Goldiș” University Press, Arad, 2000.

Pavel Belean: “Metode și proceduri ale contabilității controlului Trezoreriei Statului”, Editura “Vasile Goldis” University Press, Arad, 2000.

Florin Cătinianu: “Finanțe publice”, Editura Mirton, Timișoara, 2001.

Tatiana Moșteanu: “Buget și Trezorerie publică”, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1997.

Denis Dubois: “Trezoreria finanțelor publice”, Editura Agora, Bacău, 1994.

Legea 189/14.10.1998, privind finanțele publice locale cu modificările ulterioare, publicată în M.O. nr. 404/22.10.1998.

Legea Bugetului de Stat pentru anul 2003, publicată în M.O. nr. 863/29.11.2002.

Legea nr. 500/11.07.2002 privind finanțele publice, publicată în M.O. nr. 597/13.08.2002.

Normele metodologice nr. 5318/1992, privind organizarea și funcționarea trezoreriei finanțelor publice.

Ordinul nr. 125/1999, al ministrului finantelor, privind noua structura organizatorică a direcțiilor generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat și a unităților subordonate.

Hotărârea Guvernului nr. 78/1992, privind înfințarea, organizarea și funcționarea trezoreriei statului.

Ordonanța Guvernului nr. 66/1994, privind formarea și utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria Statului, modificată de O.G. nr. 37/1996.