Finantarea Cheltuielilor la Spitalul Militar de Urgenta Iacob Czihac

Economie

Finantarea Cheltuielilor la Spitalul Militar de Urgenta Iacob Czihac

Byadmin ianuarie 1, 2024

Studiu de caz

Spitalul Militar de urgenta”IACOB CZIHAC”

Cuprins:

CAP 1. ORGANIZAREA SI FUNCȚIONAREA SPITALULUI MILITAR DE URGENȚA „IACOB CZIHAC”

1.1 Scurt istoric

1.2 Obiectul de activitate

1.3 Organizarea internă

1.4 Funcționalitatea în cadrul spitalului

1.5 Relații interne

1.6 Relații cu exteriorul

CAP 2. FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI LA SPITALUL MILITAR DE URGENȚĂ „IACOB CZIHAC”

2.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari.

2.2 Calcule și fundamentarea veniturilor

2.3 Calcule și fundamentarea principalelor categorii de cheltuieli

2.3.1 Cheltuieli cu salariile

2.3.3 Cheltuieli de capital

CAP. 3 FINANȚAREA CHELTUIELILOR

3.1 Surse de finanțare( evaluarea și structura acestora pe o perioadă de 3 ani)

3.2 Metode, tehnici și procedee privind finanțarea bugetară

Bibliografie :

Concluzii

CAP 1. ORGANIZAREA SI FUNCȚIONAREA SPITALULUI MILITAR DE URGENȚA „IACOB CZIHAC”

1.1 Scurt istoric

Spitalul Militar la Iași a luat ființă în anul 1831 din inițiativa și sub conducerea directă a doctorului Iacob Czihak(născut pe 19 august 1800 în Bavaria)personalitate care a dominat peste un sfert de veac viața medicală și științifică a Moldovei.

Deși se primise ordin ca Spitalul Militar Iași să ia ființă în ianuarie 1831 acest lucru nu a putut fi realizat din cauza lipsei unui regulament de funcționare și a unei documentații concrete în ceea ce privește capacitatea și locul de dispunere al acestuia. Iacob Czihac a închiriat hanul lui Petrache Sturdza care avea 8 camere, acest spital deschizându-se în octombrie 1831. În 1835, spitalul se mută la “Curtea arsă” unde va funcționa până la sfârșitul anului 1845, când Iacob Czihak primește dezlegare pentru achiziția caselor proprii pentru spital. Din 1847, prin înalt decret se dispune ca personalul medical care încadrează spitalul militar să îmbrace uniformă militară, ordine și disciplină, probitatea morală și profesională începând să se impună ca trăsături definitorii în corpul medical militar.

La conducerea Spitalului Militar sunt numiți după lacob Czihak, Teodor Henric Czihak, Gustav Otrembo, Ștefan Corvin. În perioada dintre cele două războaie mondiale s-au făcut eforturi permanente de îmbunătățire a clădirilor în care funcționa spitalul, medicii militari ai spitalului continuând să ocupe un loc aparte în viața medicală a Iașului. Se reorganizează spitalul și se reîntăresc depozitele sanitare, se intensifică cercetarea științifică și se pun bazele medicinei de campanie moderne

Din 1948, spitalul funcționează în actualul perimetru unde col. dr. farm. N. Oiță a înființat Laboratorul de Microproducție de medicamente și care a lăsat zeci de preparate originale, zeci de lucrări științifice și un climat de cercetare care continuă și astăzi. La 176 de ani de existență, Spitalul Militar Iași întâmpină acest eveniment cu respect și speranță.

1.2 Obiectul de activitate

În cadrul Spitalului Militar de Urgență Iași se desfășoară următoarele activități:

asistență medicală spitalicească;

asistentă medicală în ambulatoriu;

asistență medicală stomatologică;

servicii farmaceutice.

Spitalul, prin serviciile pe care le oferă și prin personalul calificat asigură asistență medicală completă de specialitate, curativă, preventivă și de recuperare a bolnavilor internați și ambulatori.

Obiectivele funcției medicale se concretizează în:

acordarea serviciilor medicale de calitate;

îmbunătățirea practicii medicale;

adaptarea activității în funcție de noile aparate performante procurate;

scăderea ratei de mortalitate;

creșterea specializării cadrelor medicale.

Spitalele militare au o particularitate în comparație cu celelalte spitale clinice de urgență -civile-, și anume ele dețin în organizarea internă o secție de mobilizare a personalului în caz de război și se ocupă de îngrijirea, evidența personalului unităților armate de pe raza câtorva județe .

1.3 Organizarea internă

Structura organizatorică este concepută astfel încât să permită aplicarea strategiilor corporative sau funcționale în concordanță cu obiectivele și misiunea instituției , permițând adaptarea permanentă la noutățile din domeniul medical, precum și la legislația care reglementează activitatea din acest domeniu.

Spitalele, institutele și centrele medicale cu paturi se organizează ca unități cu personalitate juridică, daca au minim 120 de paturi. Spitalul militar de urgență are 350 de paturi. La stabilirea numărului de paturi se iau in considerare și cabinetele de consultații din policlinici și dispensare medicale din structura organizatorică a unităților sanitare, socotindu-se câte 10 paturi pentru fiecare cabinet de consultație sau dispensar medical.

Fig. 1.Organigrama Spitalului Militar de Urgență IACOB CZIHAC – Iași

Conducerea instituției

Conducerea unității este realizată de un medic comandant, care are studiile de specialitate medicală făcute în cadrul armatei. Pe poziția acestuia intr-un spital clinic de urgență civil se află un medic director.

Consiliul de administrație este format din 9 persoane;

Comitetul director din 4 persoane (comandant, director medical, director administrativ , contabil șef).

Spitalul militar are 12 secții de specialitate: Chirurgie ATI ( anestezie-terapie intensivă)

Ortopedie

ORL

Oftalmologie

Cardiologie

Boli Interne

Boli infecțioase

Neurologie

Psihiatrie

Dermato-venerice

Chirurgie BMF

Număr de angajați: 300 de angajați.

Consiliul de Administrație este format din 9 persoane, Comitetul Director din 4 persoane (comandant, director medical, director admistrativ, contabil șef).

Secțiile își au sediile în 6 clădiri ale spitalului, proprietate publică a statului și administrate de Ministerul Apărării Naționale prin Direcția Domenii Militare.

Spitalul are 350 de paturi și în funcție de acestea se calculează indicatorii și facturile emise pentru servicii medicale.

STRUCTURĂ PERSONAL

1.4 Funcționalitatea în cadrul spitalului

In cadrul spitalului exercitarea conducerii se face într-o manieră centralizată, iar sistemul de comunicare funcționează pe orizontală si verticală.

Consiliul de administrație este format din directorii fiecărui sector și se întrunesc o data pe săptămână.

Director general – Conducerea unității este realizată de un medic comandant, care are studiile de specialitate medicală făcute în cadrul armatei.

– coordonează și răspunde de elaborarea la termen a propunerilor privind planul de dezvoltare al spitalului, planul anual de servicii medicale, bugetul de venituri și cheltuieli;

– monitorizează calitatea serviciilor medicale acordate la nivelul spitalului,

– răspunde de coordonarea și corelarea activităților medicale desfășurate la nivelul secțiilor pentru asigurarea tratamentului adecvat pentru pacienții internați;

– coordonează implementarea programelor de sănătate la nivelul spitalului;

– întocmește planul de formare și perfecționare a personalului medical, la propunerea șefilor de secții și laboratoare;

– avizează utilizarea bazei de date medicale a spitalului pentru activități de cercetare medicală, în condițiile legii;

– stabilește coordonatele principale privind consumul de medicamente și materiale sanitare la nivelul spitalului, în vederea unei utilizări judicioase a fondurilor spitalului.

Contabil șef :

– vizează actele pentru controlul financiar preventive;

– analizează contractele ce urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind încadrarea in creditele anuale aprobate;

– întocmirea bugetului de venituri si cheltuieli;

– urmărește întocmirea execuției bugetare conform legii;

– organizează tinerea la zi a evidentei financiar contabile;

– aprobă fișa postului sau cererile de concediu ale salariaților în subordine;

– coordonează activitatea de investiții și achiziții, precum si activitatea referitoare la reparații curente si capitale.

Directorul medical:

– se axează mai mult pe urmărirea desfășurării activității medicale.

Departamentul financiar –contabil

Activitatea realizata în cadrul departamentului financiar-contabil este coordonată de către directorul economic și cuprinde următoarele birouri:

– biroul contabilitate – care se ocupă de ținerea evidenței elementelor patrimoniale ale instituției, efectuează evidența periodică a acestora, întocmește lunar balanța de verificare pentru conturile sintetice și analitice, ține evidența furnizorilor, urmărește modul de folosire a fondurilor din contul de disponibil și caserie;

– caseria – realizează operațiunile de încasări și plăți efectuate în numerar și asigură relațiile de decontare cu Trezoreria;

Operațiuni derulate în cadrul departamentului:

– întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli;

– informații privind patrimoniul instituției;

– transmite situații contabile privind activități specifice compartimentului, primește informații și date necesare a fi înregistrate contabil, documente primare privind consumurile de materiale, a obiectelor de inventar și echipamentului de protecție, contabilizarea patrimoniului.

– transmiterea corespondenței asupra modului de reținere de la salariați a sumelor de plată pentru serviciile de care au beneficiat. Șeful acestui departament poartă răspunderea asupra legalității și exactității calculelor drepturilor de salarii, concedii de odihnă, medicale, sporuri

– organizează inventarierea periodică a tuturor valorilor patrimoniale;

– întocmește lunar balanța de verificare pentru conturile sintetice și analitice;

– întocmește bilanțurile trimestriale și anuale și coordonează realizarea raportului explicativ al acesteia;

– urmărește primirea în termenul stabilit a facturilor pentru lucrările executate;

– urmărește permanent circulația documentelor de decontare cu banca, analizează lunar volumul facturilor neîncasate și stabilește măsurile corespunzătoare pentru a accelera ritmul încasărilor în valută;

– întocmește statele de plată ale salariaților;

– efectuează controlul financiar contabil.

– repartizarea eficienta și urmărirea modului de utilizare a fondurilor disponibile;

– plata furnizorilor;

– urmărirea încasării sumelor restante din contul de debitori;

– calculul indicatorilor economico-financiari;

– raportarea situației financiare la cererea directorului;

– emiterea de facturi.

Obiectivele de bază:

– administrarea utilă a resurselor financiare limitate;

– întocmirea unei evidente corecte;

– stabilirea ordinii priorității în achitarea datoriilor către furnizori.

Departamentul Resurse umane

Serviciul Resurse Umane este subordonat directorului general și asigură:

– întocmirea lucrărilor privind angajarea, promovarea și salarizarea personalului pornind de la normativele de personal aprobate prin Ordinul M.S., respectând criteriile stabilite pentru fiecare categorie de personal și avizate de Ministerul Muncii;

– efectuează toate lucrările de acreditare a personalului pe care le transmite la Casa de Asigurări de Sănătate;

– întocmește lucrări de pensionare, redistribuiri și disponibilizări cu respectarea prevederilor Codului Muncii;

– în cadrul serviciului se efectuează toate lucrările impuse de legislația în vigoare cu referire la personal și cheltuielile de personal aferente;

– se efectuează lucrările privind salarizarea personalului, state de plată lunare, lucrările pentru întocmirea statelor de premii la sfârșitul anului, lucrări de evaluare a performanțelor profesionale ale salariaților, lucrări de indexare a salariilor în conformitate cu HGR și Ord. Guv., lucrări raportate la Direcția de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate Ministerul Sănătății, Agenția pentru Șomaj și Casa de Pensii;

Biroul Aprovizionare are următoarele atribuții :

– aprovizionarea ritmică și la timp cu toate bunurile, medicamentele și materialele necesare bunului mers al activităților medicale, administrative și tehnice;

– respectarea legislației în domeniul achizițiilor de bunuri;

– urmărirea încheierii și derulăriirsonal și cheltuielile de personal aferente;

– se efectuează lucrările privind salarizarea personalului, state de plată lunare, lucrările pentru întocmirea statelor de premii la sfârșitul anului, lucrări de evaluare a performanțelor profesionale ale salariaților, lucrări de indexare a salariilor în conformitate cu HGR și Ord. Guv., lucrări raportate la Direcția de Sănătate Publică, Casa de Asigurări de Sănătate Ministerul Sănătății, Agenția pentru Șomaj și Casa de Pensii;

Biroul Aprovizionare are următoarele atribuții :

– aprovizionarea ritmică și la timp cu toate bunurile, medicamentele și materialele necesare bunului mers al activităților medicale, administrative și tehnice;

– respectarea legislației în domeniul achizițiilor de bunuri;

– urmărirea încheierii și derulării contractelor de achiziții publice;

– coordonarea activității magaziilor, asigurând condiții optime de păstrare și depozitare a bunurilor;

-intră în relații cu secțiile și serviciile din spital și cu furnizorii de materiale și medicamente;

Compartimentul triaj are ca responsabilitate primirea și internarea bolnavilor, iar apoi dirijarea acestora către compartimentele corespunzătoare.

Farmacia se ocupa cu recepția, evidenta, gestionarea si eliberarea de medicamente si materiale sanitare.

Sterilizarea primește de la toate secțiile medicale halatele, câmpurile de operații, pansamentele sau alte materiale care sunt necesare a fi sterile pentru operațiile ce se efectuează în sălile de operație.

Laboratorul de analize medicale efectuează toate investigațiile necesare bolnavilor.

Laboratorul explorări funcționale efectuează, monitorizează și interpretează electroencefalogramele si electrocardiogramele.

Laboratorul radio-diagnostic se ocupa cu radiografiile si computerele tomograf.

Secția de anestezie si terapie intensive are strâns legata activitatea de cea a sălilor de operație. Aici sunt internate cazurile foarte grave care necesită îngrijire specială după operație.

Unitatea de primire a urgentelor acordă îngrijire medicală bolnavilor cu regim de urgenta, după care îi repartizează pe secții, în funcție de afecțiune.

Oficiul juridic

– avizează la cererea conducerii, actele care pot angaja răspunderea patrimonială a spitalului precum și orice alte acte care produc efecte juridice;

– participă la negocierea și încheierea contractelor;

– reprezintă și apără interesele spitalului în fața organelor administrației de stat, a instanțelor judecătorești și a altor organe cu caracter jurisdicțional, precum și în cadrul oricărei proceduri prevăzute de lege, în baza delegației date de conducerea spitalului

– urmărește apariția actelor normative și semnalează organele de conducere și serviciilor interesate atribuțiile ce le revin din acestea

1.5 Relații interne

Departamentul financiar contabil prin activitatea pe care o desfășoară, intră în relație directă cu celelalte departamente din cadrul societății. Fluxul informațional este unul orientat în dublu sens:

– primirea de informații și documente pentru întocmirea activității specifice acestui departament: reflectarea veniturilor, cheltuielilor

– transmiterea de informații ,rapoarte, documente către celelalte departamente, Efectuarea și verificarea culegerii corecte a datelor primare: (facturi, NIR -uri, Raport de consum,)

Se organizează circuitul documentelor care stau la baza înregistrărilor în contabilitate asigurând aplicarea strictă a operațiunilor privind mișcarea și modificarea patrimoniului spitalului și se instruiește personalul din spital în vederea completării corecte și complete a documentelor.

Relațiile departamentului financiar-contabil cu celelalte posturi din cadrul structurii organizatorice sunt reflectate în figura nr.2. Activitatea se desfășoară pe următoarele fluxuri în cadrul cărora circulă diferite tipuri de documente:

(1)Directorul general trimite decontul de cheltuieli, primește si retrimite documente de avizare, primește procesul verbal în scopul aprobării și semnării bilanțului contabil, primește în scopul semnării raportul de gestiune, planului financiar ;

Aprobă actele pentru controlul financiar preventiv;

Analizează contractele ce urmează a se încheia cu furnizorii, urmărind încadrarea în creditele anuale aprobate;

Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli.

(3)Departamentul de resurse umane transmite fișele de post, cărțile. Pe baza fișelor de pontaj se întocmesc statele de plată, care sunt trimise contabilului. Acesta întocmește nota contabilă, se aprobă statul de plată, se trimite la caserie pentru a fi semnat.

(5) Departament juridic

Avizează la cererea contabilului, actele care pot angaja răspunderea patrimonială a spitalului precum și alte acte care produc efecte juridice

Urmărește apariția actelor normative și semnalează departamentul contabil asupra atribuțiilor ce îi revin acestuia.

(6)Balanțele de Verificare, Registrul Cartea Mare, Bilanțul sunt întocmite pe baza chitanțelor, dispoziții de plăți și încasări, registrul de casă primite de la caserie;

(7)Departamentul de aprovizionare și depozitare

compartimentul de Aprovizionare depozite emite facturi către biroul financiar contabil în urma achiziționării materialelor cu numerar, face decontul și îl predă spre aprobare acestuia.

La primirea bunurilor in magazie, întocmește împreună cu comisia de recepție nota de recepție și constatare diferențe, actul de primire în custodie pe care le înaintează compartimentului financiar contabil. Tine la zi evidenta tehnico-operative a gestiunii si preda in termen documentele de contabilitate.

Compartimentul financiar contabil emite balanțe de verificare pe gestiuni, jurnal de cumpărări de materiale pentru activitatea de bază și pentru activitatea de investiții, note contabile, facturi de ieșire.

1.6 Relații cu exteriorul

a) Instituții superioare

Spitalul Militar de Urgenta este subordonat Direcției Medicale a Ministerului Apărării teritorială.

Spitalul Militar de Urgenta nu are nici o instituție subordonată.

Se fac raportări la nivel național, pentru decizii majore de politica sanitară și pentru raportările necesare organismelor Uniunii Europene și Organizației Mondiale a Sănătății.

În scopul fundamentării bugetului acordat de stat are loc trimiterea situației cu veniturile si cheltuielile bugetare.

Către Direcția Medicala a Ministerului Apărării Naționale se adresează cererea de finanțare. Aceasta, la rândul ei, sintetizând cererile de la toate spitalele militare, face o cerere de fonduri la minister.

A doua instituție cu care spitalul se află în relații permanente de finanțare este Casa Națională de Asigurări de Sănătate ( CNAS)

b) Relațiile cu beneficiarii de activitate

Beneficiarii de activitate in cazul Spitalului Militar de Urgenta sunt:

– clienții – persoanele fizice internate

Cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J se încheie contracte de furnizare de servicii medicale în conformitate cu Legea 95/ 2006 și a contractului cadru anual care se aprobă prin hotărâre de guvern și în fiecare an este alta.

Au calitatea de persoane asigurate la C.A.S.A.O.P.S.N.A.J.:

– cadrele militare în activitate și asimilații acestora, salariații civili, militarii angajați pe baza de contract, precum si pensionarii militari ai ministerelor si instituțiilor cu rețele sanitare proprii din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești;

– personalul și magistrații din autoritatea judecătoreasca, în activitate si pensionați

– veteranii de război;

– copiii si tinerii pana la vârsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenți sau ucenici, daca nu realizează venituri din munca,

Contractele încheiate cu beneficiarii de activitate:

– contracte pentru furnizarea serviciilor medicale, în asistenta spitaliceasca;

– contracte pentru furnizarea serviciilor medicale in asistenta spitalicească și stomatologică;

– contracte pentru furnizarea serviciilor medicale pentru în asistența recuperatorie;

– contracte pentru furnizarea serviciilor medicale, în asistența spitalicească și ambulatorie pe specialități:

clinice (consultații în cabinet);

paraclinice (analize de laborator);

c) Relațiile spitalului cu unitățile financiar-bancare

Singurele relații pe care le are spitalul cu unitățile financiar-bancare sunt cele referitoare la plata salariilor sau a ratelor aferente creditelor bancare contractate de salariații spitalului. Salariații dețin carduri la BRD.

d) Relațiile spitalului cu Trezoreria Publica

Spitalul Militar de Urgenta realizează toate fluxurile bănești – de încasări și plăți-pentru serviciile prestate sau solicitate numai prin intermediul Trezoreriei Statului.

Plățile către societățile prestatoare de servicii se fac din contul spitalului de la trezorerie către contul societății tot de la trezorerie.

Spitalul militar deține doua tipuri de conturi deschise in cadrul acesteia si anume: contul de alocații bugetare si contul de venituri proprii.

e )Relațiile cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate și Casa județeană de Pensii se materializează în declarații nominale privind evidenta asiguraților trimise de către Spitalul Militar și prestarea de servicii specifice acestora de către cele două instituții menționate. Fluxurile financiare constau în contribuții la asigurările sociale, contribuții la asigurările sociale și de sănătate, contribuțiile la fondul de șomaj

f)Relațiile spitalului cu furnizorii de utilități

Furnizorii Spitalului Militar pot fi grupați după natura serviciilor și a produselor furnizate in patru mari categorii:

Furnizorii de medicamente, materiale sanitare si reactiv: Antibiotice SA, Terapia Cluj, Sicomed Cluj, SC Europharm, SC Elidor SRL, , Pharmavit SRL

Furnizori de alimente: Lactis SA, Pangram SA, Corola SA, SC Bucium SA, Agrofruct SA .

Furnizorii de utilități:SC Electrica SA, Distrigaz Iași Nord, Rajac, SC Salubris SA, Romtelecom, Rmania Data Systems București.

Alți furnizori de:

Service aparatură medicală;

Carburanți, lubrefianți –Petrom;

Materiale de curățat –Metro cash;

Lenjerie si echipament spitalicesc.

Cap 2. Fundamentarea indicatorilor financiari la Spitalul Militar de Urgență „Iacob Czihac” Iași

2.1 Cadrul juridic privind fundamentarea indicatorilor financiari.

Cadrul juridic:

– Legea 95/ 14 aprilie2006 privind reforma în sănătate, art. 191( proiectul bugetului de venituri și cheltuieli)

– Hotărârea nr. 584 din iunie 2005 privind finanțarea unităților sanitare din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională și autoritate judecătorească.

– Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice , cu modificările ulterioare, ale oridinului ministerului de finanțelor publice nr. 1.954/2005 pentru aprobarea clasificației indicatorilor privind finanțele publice, ale Adresei Ministerului Finanțelor Publice nr. 121.667 din 5 iulie 2006

În principiu, propunerile de venituri și cheltuieli se vor face avându-se în vedere:

– reglementările și normele în vigoare, precum și structura organizatorică existentă la data întocmirii bugetului de venituri și cheltuieli

– sursele de venituri și baza legală a încasării lor, nivelul taxelor sau tarifelor, în lei și valută

Planificarea indicatorilor financiari la o instituție publică presupune, intervenții instituționale cu caracter succesiv, în mai multe etape:

– din partea Ministerului Finanțelor Publice, prin norme metodologice privind elaborarea de proiecte de bugete publice;

– din partea Ministerelor si Instituțiilor centrale, care au răspunderea administrării gestiunii celorlalte bugete publice prin instrucțiuni complementare normelor Ministerului Finanțelor Publice;

– din partea consiliilor locale, în cazul finanțării instituțiilor din acestea, prin precizări/instrucțiuni cu caracter completator la normele elaborate de Ministerul Finanțelor;

Din partea ordonatorilor principali de credite, prin instrucțiuni care subliniază specificul domeniului, in sensul

2.2 Calcule și fundamentarea veniturilor

Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., reprezintă sursa principală a veniturilor în cadrul bugetului de venituri și cheltuieli.

Din punct de vedere legislativ Contractul – cadru specifică condițiile finanțării și acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. Veniturile proprii se realizează din mai multe surse, dar nu au o valoare foarte mare.

Spitalul primește , în completare, sume de la bugetul de stat , care vor fi utilizate numai pentru destinațiile pentru care au fost alocate.

Capitolul venituri cuprinde:

a) venituri compuse din:

– venituri provenite din Fondul unic al asigurărilor sociale de sănătate. Prin contracte încheiate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești.

– venituri transferate de la Ministrul Apărării, sub formă de credite

– alte venituri proprii obținute de la persoane fizice și juridice. Se stabilesc de fiecare unitate sanitară și reprezintă încasări de la persoane fizice și juridice ca urmare a prestării serviciilor medicale contra-cost în condițiile legii, precum și din donații și sponsorizări.

b) transferuri de la bugetul de stat reprezentând sumele alocate din credite bugetare de la titlul „Transferuri” în vederea finanțării unor acțiuni ca: programe de sănătate, activități de cercetare etc.

Volumul transferurilor din bugetul de stat cu defalcarea pe acțiuni se comunică fiecărei unități de către Direcția Medicală a MAPN.

Spitalele și celelalte unități sanitare publice care își acoperă cheltuielile curente și de capital din veniturile proprii realizate din servicii medicale din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate precum și din alte activități funcționează pe principiul finanțării din venituri proprii.

Veniturile proprii din activitățile unităților sanitare prevăzute în lege cuprind:

consultații, tratamente, investigații;

prestații medico-sanitare pentru regii autonome, societăți comerciale, instituții publice ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare;

examene medicale și psihologice pentru obținerea de certificate medicale, cu excepția certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă și a celor solicitate de categorii de persoane scutite de la plata acestor examene;

taxele pentru examene și concursuri organizate de unitatea sanitară;

taxele pentru examene medico-legale;

eliberarea de autorizații, avize și alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane fizice și juridice.

Sumele realizate din încasările proprii, conform legii, rămân la dispoziția instituțiilor de medicină legală, în raport cu competența lor teritorială, urmând să fie utilizate conform prevederilor legale, pe destinațiile aprobate prin legea bugetului de stat, pentru Fondul special pentru sănătate publică.

În fundamentarea veniturilor se folosesc următorii indicatori:

Fundamentarea veniturilor spitalului se face pentru fiecare sursă de venit, prin indicatori care conduc la stabilirea corectă a nivelului acestora. De asemenea, analiza cuprinde și realizările din ultimii 1 -2 ani.

Estimarea veniturilor are în vedere atât sursele de venituri rezultate din contracte cu persoane fizice sau juridice, precum și măsurile de redimensionare a unor activități de furnizare de servicii, de restructurare a unității și personalului și de eficientizare a activității spitalului pe termen scurt, mediu și lung.

Fundamentarea veniturilor diferă de la unitate la unitate, dar în general ar trebui să se țină cont de aspectele ce reglementează sursele de venituri și condițiile specifice fiecărei unități de furnizare a serviciilor medicale, după cum urmează:

a) la estimarea veniturilor din contractele încheiate cu CASAOPSANAJ pentru furnizarea serviciilor medicale se iau în considerație:

condițiile de contractare prevăzute anual prin Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, normele de aplicare ale acestuia, precum și celelalte reglementări în domeniu;

numărul de servicii pe structură (spitalizare continuă, de zi etc.) estimat a se realiza și finanța;

modalitatea de plată (DRG, plata pe caz externat, plata pe serviciu, plata pe zi de spitalizare, cronici, UPU etc);

inflația prognozată;

analiza valorii serviciilor în anul curent față de anul precedent și identificarea cauzelor plusurilor și minusurilor constatate;

b) veniturile de la persoane fizice pentru plata serviciilor solicitate se calculează în funcție de:

numărul estimat al persoanelor solicitante;

volumul și natura serviciilor medicale cerute;

venituri medii pe o persoană;

analiza comparativă a estimărilor din anul curent cu realizările din anul precedent;

c) alte venituri, în concordanță cu volumul prestărilor de servicii medicale, inclusiv actele adiționale, având ca nivel de referință realizările din anul anterior, creșterea sau reducerea capacității unității de a presta servicii medicale, indicele de inflație prognozat de către instituțiile abilitate, noi surse de venituri etc.

În anul 2013, la Spitalul Militar Iași, veniturile totale au fost în valoare de 12.932.334, repartizate astfel:

2.3 Calcule și fundamentarea principalelor categorii de cheltuieli

Fundamentarea cheltuielilor se efectuează de comitetul director împreună cu șefii de secții și compartimente, urmărindu-se:

utilizarea resurselor materiale și bănești pentru cheltuieli oportune și strict necesare;

reducerea cheltuielilor pentru utilități prin stabilirea de norme proprii de consum;

aprovizionarea cu materiale, medicamente în limita cerințelor actelor medicale, evitându-se formarea de stocuri;

Stabilirea la nivelul spitalului de proceduri pentru actele medicale furnizate de fiecare secție, de liste proprii de medicamente, materiale sanitare și reactivi, aprobate de comitetul director;

evaluarea produselor din gestiuni și eliberarea acestora în funcție de cerințele actelor medicale și de respectarea scopului pentru care au fost achiziționate;

întărirea controlului intern asupra consumurilor pe secții și compartimente;

reducerea cheltuielilor ca urmare a externalizării unor servicii și activități, potrivit normelor legale.

Cheltuielile se desfășoară pe structura clasificației bugetare și reflectă consumul de valori materiale și bănești necesare pentru îndeplinirea obiectivelor activității spitalului.

La fundamentarea cheltuielilor se au în vedere:

a) indicatorii fizici cu ajutorul cărora se poate aprecia efortul financiar (număr de salariați, număr de cazuri externate, număr de paturi, număr de zile de spitalizare etc);

b) evoluția cheltuielilor pe ultimii 2-3 ani, pentru a constata tendința de creștere sau de reducere a cheltuielilor;

c) evaluarea cheltuielilor pe fiecare secție sau compartiment și stabilirea responsabilităților conducătorilor acestor structuri;

d) normele și reglementările privind efectuarea cheltuielilor (alocații de hrană, salarii etc);

Estimarea cheltuielilor necesită efectuarea calculelor pentru stabilirea consumului real de resurse umane, materiale și de capital și, separat, stabilirea cheltuielilor directe, indirecte și generale necesare pentru realizarea serviciilor medicale.

La stabilirea principalelor niveluri de cheltuieli se au în vedere prevederile legale ce reglementează fiecare natură de cheltuieli, precum și alte elemente de calcul, după cum urmează:

Cheltuieli de personal (titlul 10):

– în domeniul politicii de personal și al structurii organizatorice managerul stabilește și aprobă numărul de personal pe categorii și locuri de muncă, propune structura organizatorică și reorganizarea unității. La stabilirea numărului de posturi se are în vedere realizarea furnizării serviciilor medicale contractate pe principii de eficiență în realizarea cheltuielilor, concomitent cu îmbunătățirea calității la acordarea actului medical;

– calculul numărului de personal și al necesarului de cheltuieli de personal se face pe baza statului de funcții aprobat, prin evaluarea drepturilor de personal, în detaliu, pe structura clasificației, pentru întregul personal, pe baza organigramei unității, pe fiecare secție și compartiment ale spitalului;

– numărul de posturi, structura acestora și cheltuielile cu salariile se aprobă ca anexă la bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărei unități sanitare pubiice;

– numărul de posturi aprobat prin bugetul fiecărei unități sanitare publice nu poate fi depășit;

– cuantumul cheltuielilor de personal, de regulă, nu trebuie să depășească 60% din totalul cheltuielilor cuprinse în bugetul de venituri și cheltuieli;

Bunuri și servicii (titlul 20)

Evaluarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii se fundamentează pe fiecare alineat, avându-se în vedere:

– necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare secție și compartiment, stocul normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent;

– numărul de cazuri externate;

– alocațiile legale de hrană pe tipuri de secții;

– note de fundamentare pentru reparații curente și capitale;

– alte activități și consumuri necesare;

Cheltuielile de capital se estimează ținându-se cont de propunerile justificate ale secțiilor și compartimentelor pe bază de documentații tehnice, în condițiile legii.

Cheltuielile ce se înscriu în buget se reevaluează prin estimarea sumelor ce se pot obține pentru serviciile medicale furnizate conform metodologiei de calcul al decontării serviciilor medicale aprobate prin normele metodologice de aplicare a contractului-cadru în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate (DRG, tarif pe caz ponderat, plata pe serviciu medical, tarif pe zi de spitalizare, UPU etc).

Indicatori utilizați în fundamentarea cheltuielilor

I. Indicatori privind costul asistenței medicale:

– Număr personal tehnico-administrativ, deservire generală;

– Număr personal auxiliar, informatică, cleric;

– Număr muncitori, din care: direct productivi, indirect productivi și de specialitate;

– Număr personal sanitar de specialitate cu studii superioare;

– Număr personal sanitar de specialitate cu studii medii;

II. Indicatori privind consumul de medicamente și materiale sanitare:

– Număr paturi în spital;

– Număr zile om spitalizare;

– Cheltuieli medii anuale pe un pat cu: retribuțiile, medicamentele, hrana pe zi, alte cheltuieli;

– Număr litri sânge consumat;

– Cheltuieli medii anuale pe litru sânge;

– Număr mașini de salvare;

– Cheltuieli medii anuale pe o mașină de salvare: retribuțiile, medicamentele, combustibilul, alte cheltuieli.

III. Indicatori de eficiență sanitară:

– Număr paturi fizice existente;

– Număr paturi ocupate efectiv;

– Media utilizării paturilor de spital:

M = (Număr paturi fizice existente / Număr bolnavi) * 100

– Indicele de utilizare a paturilor:

I = (Număr paturi ocupate / Număr paturi fizice) * 100

– Rulaj bolnavi:

R = Număr bolnavi / Număr paturi

– Durata medie de spitalizare:

D = Număr zile spitalizare / Număr bolnavi internați

2.3.1 Cheltuieli cu salariile

Cheltuielile de personal sunt reglementate de următoarele acte normative:

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 191 din 12 decembrie 2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III

LEGE nr.125 din 12 mai 2005 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar

Potrivit clasificației economice, cheltuielile cu personalul se dezvoltă pe următoarele articole:

Art 10 Cheltuielile salariale în bani:

Salariile de baza;

Salarii de merit;

Indemnizații de conducere;

Spor de vechime;

Sporuri pentru condiții de munca;

Alte sporuri

Ore suplimentare;

Fond de premii;

Alte drepturi salariale.

Cheltuieli salariale în natură ce sunt efectuate la spitalul militar sunt:

norme de hrană

uniforme și echipament obligatoriu

1. Salarii de baza – salariile brute impozabile pentru personalul angajat, inclusiv drepturile cuvenite pe perioada concediului de odihna.

Salariile de bază în sectorul bugetar se stabilesc pe baza următoarelor elemente:

– valoarea de referință universală, care se exprimă în lei și care este baza unică de determinare a valorii de referință, proprie fiecărui sector de activitate bugetară;

– indicatorii de prioritate intersectorială, exprimați în procente, diferențiați pe domenii de activitate;

– valori de referință sectorială, exprimate în lei, rezultate din înmulțirea valorii de referință universală cu indicatorii de prioritate intersectorială, utilizate ca:

– bază de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice sectorului respectiv;

– bază de calcul pentru salariile de bază corespunzătoare grilelor de salarizare specifice;

– bază de calcul al cuantumului indemnizației lunare;

– grila de intervale pentru stabilirea salariilor de bază, pentru funcțiile specifice fiecărui sector de activitate.

2. Salarii de merit – sporul de salariu acordat pentru rezultate deosebite, calculate prin acordarea cotei procentuale prevăzuta de lege, la salariul de baza. Se poate acorda in limita a 15% din salariul de baza. Persoanele care vor beneficia de salariul de merit vor fi nominalizate in fiecare an, in functie de rezultatele obtinute anterior.

Salariu Merit = 15% * Salariu de baza

La nivelul spitalului, cheltuielile cu salariile de merit se fundamenteaza astfel: 15% Total posturi ocupate * 15%Dimensiunea valorica a salariului mediu al anului de baza * Nr de luni de acordare a salariului de merit

3. Indemnizații de conducere – acordate pentru personalul cu funcții de conducere

La nivel individual, indemnizația de conducere se determina astfel:

I.C. = X% *Salariu de Baza

La nivelul întregului spital, cheltuielile cu indemnizațiile de conducere se fundamentează astfel:

Număr de persoane beneficiare de indemnizații de conducere în anul de plan * Indemnizația medie lunara din anul de bază * Numărul lunilor de acordare a indemnizațiilor de conducere

4.Spor de vechime – la care au dreptul salariații în funcție de vechimea în munca si poate fi de până la 25%, calculat la salariul de baza, corespunzător timpului efectiv lucrat in programul normal de lucru.

5.Sporuri pentru condiții de munca deosebite, calculate la salariul de bază:

Sporul pentru persoanele care își desfășoară activitatea pe timp de noapte;

Sporul pentru activitatea desfășurată în condiții grele de munca;

Sporul pentru încordarea psihică ce se acorda medicilor neurochirurgi;

Sporul pentru gradul profesional obținut conform legii

6. Alte sporuri :

Sporul de minim 15% din salariul de bază pentru fiecare ora de muncă prestata pe timp de noapte, cuvenit salariaților care efectuează cel puțin 3 ore de munca in acest interval.

Sporul pentru îndeplinirea unor sarcini, activități și responsabilități suplimentare funcției de bază

7.Ore suplimentare – plata orelor prestate peste durata normala a timpului de lucru si care nu au putut fi compensate in timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile după efectuarea acestora.

8 Fond de premii:

Fondul de premii constituit prin aplicarea unei cote asupra fondului de salarii prevăzut in buget.

Premii anuale (premiul de 2% se calculează însumând salariile acordate în decurs de un an, aplicându-se cota respectivă).

9.Alte drepturi salariale :

Plăți pentru concediile medicale efectuate din fondul de salarii.

Sumele acordate persoanelor angajate pe baza unui contract individual de munca pentru 3-5 zile lucratoare de concediu plătit in cazul evenimentelor familiale deosebite

Alte drepturi salariale.

Cheltuielile privind salariile se fundamentează luând în considerare mai multe criterii:

Salariul tarifar

Se acordă diferențiat tuturor categoriilor de personal în funcție de numărul orelor lucrate după cum reiese din documentele primare privind munca tuturor angajaților (foile de pontaj). Pentru medici, asistente și infirmiere salariul se diferențiază în funcție de gradații (6), de trepte profesionale, gărzi etc. Pentru îngrijitoare care au gradații și pentru personalul administrativ cu 4 gradații salariul va fi mai mic. Pentru muncitoare salariul se acordă numai pe trepte profesionale (I-III) și categorii (1-5).

Salariul tarifar are o pondere de 60% din totalul cheltuielilor salariale.

Sporuri

În cazul de față, avem următoarele categorii de sporuri:

spor de vechime (7-10 %);

Sporurile au o pondere de până la 27 % din totalul cheltuielilor salariale.

Pentru cazurile in care se acordă și indemnizația de conducere, sporul in cauza se calculează la suma rezultată din însumarea salariului de baza cu indemnizația de conducere.

spor de noapte (1-3 %);

spor de condiții deosebite de muncă (4 %);

spor de încordare psihică (4 %);

spor pentru cei ce lucrează în zilele libere și sărbătorile legale (5-6 %).

Salariile tarifare împreună cu indemnizațiile de conducere formează salariul de bază.

Premii

Din categoria premiilor fac parte:

salariul de merit ce poate fi acordat (într-o sumă de 15 % din salariul de bază) o dată pe an în raport cu rezultatele obținute;

al 13-lea salariu se acordă pentru toți salariații care au muncit și se stabilește ca salariul de bază;

gratificațiile se acordă în funcție de realizările pe 12 luni la care se aplică un coeficient de 12 % doar persoanelor cu calificativul “bine”, “foarte bine”, și nu se acordă celor cu rezultate slabe.

Ponderea acestor cheltuieli reprezintă 2 % din fondul de salarii total din anul de bază corectat cu indicele inflației.

Concediile medicale

Concediile medicale au o pondere de 90 % din salariul tarifar.

Plata cu ora

Plata cu ora presupune orele efectiv muncite care însumează o normă întreagă, gărzile, cumulul de funcții. Calculul tarifar se face în funcție de salariul de bază cu care e încadrat titularul înlocuit și numărul mediu lunar de ore. Reprezintă aproximativ 4-5 % din cheltuielile salariale.

Salariul de referință se determina ca produs intre valoarea de referinta universala si coeficienții de multiplicare.

Exemplu de calcul

Funcție : medic specialist, vechime 16 ani, program de lucru 168 ore/lună

Salar de bază: 1000 RON

Salar de merit 1000 * 15% = 150 RON

Indemnizație de conducere = 0

Spor vechime ( 1000+ 150) * 20% = 230 RON

Gărzi = 72 ore * 6,29 = 453 RON

Ora gardă Salar de bază + salar de merit 1000+150 = 1150 RON

Pentru o oră de garda se primește 6,29 RON

Total brut : SB + SM + SP+ gărzi = 1833 RON

În anul 2013 , cheltuielile de personal au fost în valoare de 7.349.767 RON, repartizate astfel:

În cadrul cheltuielilor salariale în bani, cea mai mare pondere o are salariile de bază – 2.246.560 RON și alte drepturi salariale – 901.655 RON.

În cazul cheltuielilor salariale în natură, ponderea cea mai mare a dețint-o normele de hrană – 1.184.107 RON, urmate de uniforme și echipament obligatoriu și alte drepturi salariale în natură.

2.3.2 Cheltuielile pentru bunuri și servicii

Evaluarea cheltuielilor pentru bunuri și servicii se fundamentează pe fiecare alineat, avându-se în vedere:

necesarul calculat pe baza propunerilor primite de la fiecare secție și compartiment, stocul normat stabilit de unitate, stocul la finele anului precedent;

numărul de cazuri externate;

alocațiile legale de hrană pe tipuri de secții;

note de fundamentare pentru reparații curente și capitale;

alte activități și consumuri necesare;

Fundamentarea cheltuielilor materiale și serviciilor se face pe baza calculelor proprii și a actelor normative specifice fiecărui domeniu de activitate.

Fiecare unitate spitalicească calculează și propune necesarul de fonduri pornind de la caracteristicile specifice ale bazei materiale, de la numărul de bolnavi internați, respectiv gradul de ocupare a spațiului de spitalizare, consumurile specifice de apă, energie etc.

În anul 2013, în proiectul de buget de venituri și cheltuieli, cheltuielile cu bunurile și serviciile au fost în valoare de 5.175.403 RON, cea mai mare pondere deținând-o cheltuielile cu medicamentele și materialele sanitare.

Fundamentarea cheltuielilor la Spitalul Militar de Urgență următoarele articole și alineate:

Articolul 20.01 BUNURI ȘI SERVICII

20.01.01 Furnituri de birou

În cadrul acestui aliniat se cuprind fondurile pentru:

Costul rechizitelor de birou (creioane, cerneala, hârtie de scris, dosare, bibliorafturi, plicuri, hârtie cu antet pentru corespondenta, materiale utilizate la copiatoare – hârtie xerox, cerneluri pentru xerox);

Costul hârtiei pentru imprimante, diskete utilizate la calculatoarele din compartimentele administrativ si financiar-contabilitate, cu excepția celor utilizate la calculatoarele din serviciile sau compartimentele medicale, de statistica, farmacii privind activitatea medico-sanitara si a consumului de medicamente;

Fise si alte imprimate tipizate utilizate in activitatea financiar-contabila si administrativa, inclusiv adeverințe de salariat, note de angajare, transfer sau lichidare.

Formula de calcul : cantitate estimate * tarif unitar an bază* 12*(1 +i)

20.01.02 Materiale pentru curățenie

Indicatorii pentru fundamentarea cheltuielilor cu materialele sunt:

Suprafața spitalului;

Numărul de săli, saloane etc.;

Materiale de curățenie necesare;

Cantitatea din fiecare material de curățenie;

Prețul fiecărui material de curățenie necesar.

Formula de calcul:

Materiale pentru curățenie = Cantitatea din tipul de material necesar * preț/material

20.01.03 Încălzit, iluminat și forța motrice

Fundamentarea cheltuielilor de încălzire se face pe baza următorilor indicatori:

numărul de metri cubi de gaz metan consumați;

tariful pe metrul cub de gaz consumat;

Formula de calcul:

Cheltuieli cu încălzirea = cantitate consumată * tarif/ m3 *12 luni

Cheltuielile cu încălzirea se fundamentează ținându-se cont de contractele cu furnizorii și execuția bugetară a anului precedent, corectându-se cu rata inflației.

Indicatorii de fundamentare a cheltuielilor pentru iluminat sunt:

iluminatul din saloane;

iluminatul pe culoare, grupuri sanitare;

iluminatul din sălile de operație;

consumuri specifice din laboratoare;

iluminat și consum energetic în spațiile administrative;

În cadrul acestor cheltuieli sunt cuprinse:

Cheltuieli privind costul curentului electric, care depinde de:

Numărul corpurilor iluminate, precum și funcționarea aparaturii de specialitate;

Numărul orelor pentru iluminat, precum și funcționarea aparaturii;

Consumul de energie electrică;

Tariful pentru 1 kw.

Formula de calcul:

Cheltuieli pentru iluminat = consum energie * tarif / kw * 12 luni

20.01.04 Apă canal și salubritate

Indicatorii ce stau la baza fundamentării acestor cheltuieli sunt:

Consumul de apă potabilă pe an (mc/an);

Consumul de apă caldă pe an (mc/an);

Gunoi (mc/an);

Tariful pe 1mc de apă caldă/ rece ;

Tariful pentru servicii de salubritate și canalizare .

Formula de calcul:

Cheltuieli cu apă, canal, salubritate = Consum apă * Tarif/ mc * Tarif canalizare * Tarif servicii de salubritate*12 luni

20.01.05 Carburanți și lubrefianți

20.01.06 Piese de schimb

20.01.07 Transport

Pentru anul 2013, acestui tip de cheltuieli nu i-au fost alocate fonduri.

20.01.08 Poștă, telecomunicații, radio, tv, internet

În cadrul acestui aliniat sunt incluse fondurile repartizate pentru:

plata serviciilor de posta, abonamentelor la telefon, radiotelefon, radio, televizor, radioficare, pagere, cheltuieli pentru convorbiri telefonice, telex, telefax in tara;

plata convorbirilor telefonice internaționale a taxelor telex si telefaxuri cu străinătatea, inclusiv hârtia utilizata la telefaxuri

Se utilizează indicatorii pentru fundamentarea acestor cheltuieli următoarele:

cheltuieli medii cu convorbirile telefonice pe anul expirat;

numar de televizoare, aparate, radio, telefoane;

cheltuieli cu corespondenta poștală interna si externa;

tariful pentru abonament servicii telefonice;

tariful pentru abonament radio TV.

Formule de calcul :

Cheltuieli telefon: nr. Abonamente * nr. Impulsuri* tarif abonament* 12

Cheltuieli corespondență : Nr. Plicuri * tarif/ plic * 12

Cheltuieli de Radio – TV = nr. Aparate* tariff/aparat * 12

20.10.09 Materiale și prestări servicii cu caracter funcțional

Materiale pentru laborator – cuve de reacție, medii de cultură, sticlărie consumabilă, lamele pentru microscoape.

Materiale pentru radiologie – filme radiologice, revelator, fixator, registre de radiologie.

Materiale pentru explorații funcționale – hârtie bioscripi, role indigo, electrozi.

Materiale și prestări servicii pentru întreținerea echipamentelor:

Piese de schimb pentru aparatura medicală, becuri etc.

Indicatorii avuți în vedere sunt:

Materialele folosite;

Cantitatea;

Prețul unitar;

Cheltuielile cu caracter funcțional incluse în această categorie sunt materialele necesare prelucrării în laborator.

Fundamentarea acestor cheltuieli se realizează în funcție de execuția bugetară a anului precedent, înmulți cu tarifele în vigoare.

20.02 Reparații curente

Acest articol cuprinde fondurile necesare pentru a acoperi:

costul materialelor procurate pentru lucrări de întreținere și reparații curente executate în regie proprie la clădiri (zugrăveli interioare si exterioare, revopsirea tâmplăriei, reparații de zidărie, acoperișuri, pardoseli), drumuri, precum si la instalații, utilaje, mobilier.

costul lucrărilor de întreținere și reparații curente executate și antrepriză, inclusiv costul documentației tehnice

Înlocuirea obiectelor uzate;

Remedierea unor defecțiuni, refaceri lucrări.

Aceste lucrări de întreținere și reparații curente sunt făcute în regie proprie la instalații, clădiri, zugrăveli, vopsiri, reparații la mobilier, acoperiș etc.

20.03.01 Hrană pentru oameni

În cadrul acestui aliniat se include fondurile pentru alimente, in limita alocațiilor zilnice de hrana legale în unitățile sanitare, inclusiv cheltuielile cu ambalajele, pe parcursul unui an bugetar.

Conform proiectului de buget de venituri si cheltuieli pentru anul 2013, la acest aliniat Spitalul Militar a înregistrat 460.190 RON.

Indicatorii utilizați în determinarea sumei necesare se folosesc:

numărul de bolnavi ;

alocația zilnica de hrana;

costul unitar ;

numărul zilelor de acordare.

Documentele ce cuprind cheltuielile pentru hrană sunt:

lista zilnică de alimente întocmită de asistenta dieteticiană;

bon de consum colectiv;

situația bolnavilor la masă

Formula de calcul

Ch. Hrană bolnavi : alocație medie bolnav/ zi * nr.mediu de zile de spitalizare* indicatori de utilizare pat* 12 luni

20.04 Medicamente și materiale sanitare

20.04.01 – Medicamente.

În cadrul acestui aliniat sunt incluse:

Costul medicamentelor acordate gratuit in tratamentul bolnavilor spitalizați și în ambulatoriu;

Cheltuieli pentru procurarea serurilor si vaccinurilor;

Costul izotopilor si a surselor radioactive utilizate in tratamentul bolnavilor;

Preparate dietetice utilizate în alimentația artificială a noului-născut și a copilului sugar;

Soluții perfuzabile și alte produse si preparate medicamentoase utilizate în tratamentul unor afecțiuni, inclusiv costul ambalajelor.

20.04.02 – Materiale sanitare:

Materiale sanitare consumabile, truse sanitare și materiale de pansare, inclusiv costul ambalajelor:

Vată, tifon, alcool, seringi, leucoplast, pansamente, sonde etc.

Sânge pentru transfuzii, plasmă, concentrat eritrocitar, oxigen medicinal.

20.04.03 – Reactivi – folosiți în laborator.

Consumul total de medicamente în anul de bază se obține prin centralizarea unor documente primare, cum ar fi:

condici de prescripții medicale;

condici de barem.

Acestea sunt întocmite zilnic de medicii șefi de secție. Ele se întocmesc pe fiecare secție în parte și cuprind: nume și prenume bolnav; foaia de observație a bolnavului; cantitatea de medicamente; valoarea.

20.04.04 Dezinfectanți

Formula de calcul = nr. Pacienți * cheltuieli medii pe pat anul precedent* 12

20.05 Obiecte de inventar de mică valoare sau de scurtă durată

20.05.01 Uniforme și echipament

Uniforme pentru persoanele încadrate în muncă, care au acest drept, puse la dispoziție de către instituție;

Procurarea sau confecționarea echipamentului ce se acordă celor internați în unitățile sanitare;

Echipament sanitar pentru personalul medico-sanitar, pentru vizitatorii unității sanitare, cu excepția echipamentelor de protecție a muncii.

20.05.02 Lenjerie și accesorii de pat – procurarea sau confecționarea de lenjerie și accesorii de pat (paturi, saltele, cearșafuri, fețe de pernă etc.) potrivit baremelor stabilite prin Ministerul Sănătății.

20.05.03 – Alte obiecte de inventar – obiecte de inventar procurate în limita valorică sau care au o durată de serviciu de până la un an indiferent de valoarea lor (instrumentar, mobilier, găleți).

În fundamentarea acestor cheltuieli se ține seama de :

cantitatea necesară, conform execuției bugetare din anul anterior;

prețul lor, corectat cu rata inflației.

în anul 2013, nu au fost alocate fonduri

20.11 Cărți publicații și materiale documentare

Include fondurile necesare procurării de reviste și publicații de specialitate, care se fundamentează în funcție de numărul necesar de publicații de diferite specialități si cheltuiala medie anuală cu abonamente la publicații.

Aceste cheltuieli se estimează în funcție de execuția bugetară pe anul precedent, ținând cont de necesarul de cărți și publicații, cantitate și preț estimativ.

Formulă de calcul

Cheltuiala cu publicații și cărți = Număr exemplare * Cheltuiala medie anuala cu abonamente.

20.13 Pregătire profesională

În cadrul acestui aliniat sunt incluse fondurile pentru acoperirea costului pregătirii profesionale a salariaților din instituțiile sanitare, care se efectuează pe baza de contract cu unitățile specializate.

Art. 20.30.30 – Alte cheltuieli cu bunuri și servicii

Cheltuieli pentru contracte de cercetare științifică executate prin terți;

Asigurarea auto;

Prejudiciile cauzate unității și încasate ulterior, sumele ce se încasează conform hotărârilor judecătorești.

2.3.3 Cheltuieli de capital

În programul de investiții se vor înscrie cheltuieli pe ani și etape de execuție pentru investițiile deja începute și pentru cele noi. În listă se vor înscrie cu prioritate obiective de investiții începute în anii precedenți și neterminate pentru care există condiții de finanțare și finalizare până la încheierea exercițiului bugetar, pentru investiții de natura consolidărilor și intervențiilor.

Formulă de calcul

Cheltuieli de capital = Necesarul de investiții în anul de plan * Costul investițiilor aprobat de forul cu modificarea cu coeficientul de inflație.

Pentru anul 2013, în proiectul de buget de venituri și cheltuieli, cheltuielile de capital au avut următoarea configurație:

Cap. 3 Finanțarea cheltuielilor la Spitalul Militar de Urgențe “Dr. Iacob Czihac” Iași

3.1 Surse de finanțare( evaluarea și structura acestora pe o perioadă de 3 ani)

Conform Hotărârii nr. 584 din 23 iunie 2005 privind finanțare unităților sanitare din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională și autoritate judecătorească, sursele de finanțare ale Spitalului Militar de Urgență Iacob Czihac- Iași, sunt următoarele:

Venituri din contracte încheiate cu CASAOPSANAJ;

Alte venituri din domeniul sănătății – venituri proprii

Alocații de la bugetul de stat( transferuri)

Există posibilitatea finanțării unor cheltuieli pe baza veniturilor obținute din donații și sponsorizări, dar în ultimii 3 ani, această sursă a fost inexistentă.

Analiza surselor de finanțare poate servi la identificare proporției participării fiecărei surse în totalul resurselor constituite la nivelul instituțiilor:

Surse de finanțare:

Bugetare

Extrabugetare.

Finanțarea bugetară

1. Cea mai mare sursă de venit o reprezintă transferurile din Fondul unic al asigurărilor sociale de sănătate , având ca ordonator principale de credite –

Casa Națională de Asigurări de Sănătate

Ordonatorul secundar de credite este C.A.S.A.O.P.S.N.A.J , iar finanțarea se realizează lunar, până la data de 10 ale lunii, când se achită integral suma aferentă lunii expirate.

Pentru celelalte prestații, spitalul emite facturi la sfârșitul lunii pentru luna expirată, facturi cu valoarea serviciilor prestate. C.A.S.A.O.P.S.N.A.J virează bani (contravalorea facturii) în termen de 5 zile de la data înaintării documentelor de plată. Facturile sunt însoțite obligatoriu de documentele specifice de raportare pentru fiecare tip de asistență medicală

Din fondurile primite de la CNAS se asigură finanțarea următoarelor categorii de cheltuieli:

Cheltuieli de personal ( cheltuieli cu salariile, contribuția asig.soc. de stat, cheltuieli constituirea fondului de șomaj, contrib.const. fondului asigurărilor sociale de sănătate, deplasări, detășări, transferuri)

Cheltuieli materiale

Cheltuieli de capital

Finanțarea unor programe de perfecționare și specializare a salariaților;

De la bugetul de stat se asigură:

realizarea obiectivelor și activităților cuprinse în programele naționale de sănătate;

dotarea cu echipamente medicale, în condițiile legii;

investiții legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate în execuție;

expertizarea, transformarea și consolidarea construcțiilor grav afectate de seisme și de alte cazuri de forță majoră;

modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de reparații capitale;

activități didactice și de cercetare;

alte cheltuieli curente și de capital.

Spitalul poate primi cu titlu gratuit medicamente prin programele naționale de sănătate finanțate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, precum și alte bunuri din fonduri de la bugetul de stat, fonduri externe nerambursabile și rambursabile, precum și din donații și sponsorizări

2. A doua sursă de venit o reprezintă transferul de la Ministerul Apărării, prin credite bugetare. Ordonator secundar de credite este Direcția medicală a MAPN. Pe baza surselor primite se asigură finanțarea cheltuielilor prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 584, din iunie 2005 privind finanțarea unităților sanitare din sistemul de apărare, ordine publică, siguranță națională și autoritate judecătorească.

Tabelul nr.1 Structura surselor de finanțare a cheltuielilor în ultimii 3 ani

Sursa : Buget de venituri și cheltuieli

Tabelul nr.2 Ponderea surselor de finanțare în totalul veniturilor

Fig nr. 8 Ponderea veniturilor proprii în totalul surselor de finanțare

Structura cheltuielilor pe principale destinații a fost următoarea:

ponderea maxima în totalul cheltuielilor o au cheltuielile de personal în cei 3 ani analizați

cheltuielile materiale și servicii ocupă o pondere mai redusă comparativ cu cele de personal în totalul cheltuielilor curente.

In cheltuielile de personal ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu salariile.

Se remarca o evoluție ascendenta cheltuielilor totale în perioada analizată

Cheltuielile de capital sunt nule în primul an, iar în următorii 2 ani dețin o pondere destul de mică.

Finanțarea extrabugetară

Veniturile extrabugetare se încasează și contabilizează de instituția spitalicească potrivit normelor pentru finanțele publice, fără a se efectua vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor primite de la acesta. Rezultatele obținute la sfârșitul exercițiului financiar, respectiv soldurile anuale obținute din execuția bugetului acțiunilor finanțate din veniturile extrabugetare, se preiau ca venituri în anul următor.

Veniturile proprii din activitățile unităților sanitare prevăzute în lege cuprind:

consultații, tratamente, investigații;

prestații medico-sanitare pentru regii autonome, societăți comerciale, instituții publice ori alte persoane juridice sau fizice, potrivit reglementărilor în vigoare;

examene medicale și psihologice pentru obținerea de certificate medicale, cu excepția certificatelor pentru incapacitate temporară de muncă și a celor solicitate de categorii de persoane scutite de la plata acestor examene;

taxele pentru examene și concursuri organizate de unitatea sanitară;

taxele pentru examene medico-legale;

eliberarea de autorizații, avize și alte acte oficiale, conform legii, pentru persoane fizice și juridice.

3.2 Metode, tehnici și procedee privind finanțarea bugetară

Finanțarea de la bugetul de stat se conturează distinct prin deschiderea și repartizarea de credite bugetare și are în vedere punerea la dispoziția instituției publice a mijloacelor bănești conforme cu prevederile din bugetul de stat cu respectarea și îndeplinirea anumitor cerințe:

Cheltuielile pot fi înscrise sau/și efectuate numai dacă sunt prevăzute în mod expres în acte normative sau autorizări specifice date in baza Legii finanțelor publice;

Exercitarea unui control financiar preventiv, detaliat si exigent în legatură cu necesitatea, oportunitatea si legalitate cheltuielilor;

Fondurile nu se acordă automat, ci numai pe măsura justificării utilizării sumei acordate;

Acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispozitie din bugete.

Deschiderea de credite bugetare la Spitalul Militar, presupune prezența următorelor instituții:

instituția centrală în numele Guvernului răspunzatoare de gestiunea bugetară (Ministerul Finanțelor Publice),

ordonatorul principal de credite bugetare (Ministrul Apărării Naționale ),

ordonator secundar de credite- Direcția Medicală a MAPN

Trezoreria, ca unitate bancara specializata.

Etape în contractarea creditului bugetar

Inițiativa în deschiderea creditelor bugetare revine ordonatorului principal de credite bugetare care se adresează finanțatorului. Solicitarea se va face până la data de 20 a lunii în curs pentru luna următoare, adresarea făcându-se printr-o „cerere de deschidere a creditelor bugetare”.

Ordonatorul principal de credite bugetare prezintă o „nota justificativa” privind creditele bugetare solicitate cu precizări privind cheltuielile curente si cheltuielile de capital. Pe baza acestei cereri, finanțatorul analizează solicitările, prin verificarea bugetului de venituri si cheltuieli aprobat, în concordanță cu subdiviziunile clasificației bugetare și încadrarea lor in bugetul aprobat.

finanțatorul dispune către Trezoreria Finanțelor Publice a municipiului București deschiderea de credite bugetare, dispoziție data printr-un exemplar din cererea de deschidere de credite bugetare. La Trezoreria Finanțelor Publice a municipiului București se consemnează deschiderea creditului bugetar și înregistrarea prin același exemplar din cerere, in evidenta proprie, a deschiderii creditului bugetar pe seama Ministerului Apărării Naționale.

finanțatorul informează ordonatorul principal de credite bugetare.

Repartizarea creditelor bugetare se realizează la inițiativa ordonatorului principal de credite bugetare care întocmește o dispoziție bugetară de repartizare. Dispoziția însoțește cererea de deschidere de credite bugetare cu adresare directa către Trezoreria Finanțelor Publice a municipiului București. Aceasta înregistrează în evidenta proprie repartizarea creditelor bugetare și transmite dispoziții de repartizare a sumelor din contul Ministerului Apărării Naționale în Spitalului Militar din Iași către Trezoreria din Iași.

Aprobarea creditelor bugetare, utilizarea banului public, este supusa unor reguli, principii foarte stricte după care sunt solicitate și apoi întrebuințate sume de bani din bugetele publice.

3.3 Fluxuri informaționale generate de finanțarea instituției sanitare din diferite surse

Fig.nr.10 Flux informațional privind finanțarea spitalului

În urma aprobării bugetului de venituri și cheltuieli are loc transferul lunar de către CASA OPSANAJ, până în data de 10 ale lunii, valoarea lunară a contractului pentru luna anterioară.

Transferul are loc prin intermediul Trezoreriei. Lunar, spitalul depune deconturi și facturi; la CASAOPSANAJ se verifică dacă se încadrează în prevederile contractului.

Pentru decontările lunare se folosește ca instrument – ordinul de plată. Sumele necesare plății salariilor se obțin pe baza completării unor cecuri, disponibilul în cont transformându-se în numerar.

Trezoreria din Iași înregistrează deschiderea de conturi ce cuprind veniturile bugetare și extrabugetare ale instituției. Alocațiile primite de la buget sunt detaliate sau defalcate pe principalele articole de cheltuieli, instituția nefiind în măsură să modifice destinația acestor credite bugetare.

CONCLUZII

In prezent, conducerea Spitalul Militar si-a propus o strategie de dezvoltare, care vizeaza obtinerea unor performante calitative si cantitative superioare celor realizate in anii trecuti.

In fundamentarea strategiei de dezvoltare a Spitalul Militar s-a tinut cont de:
– strategia de dezvoltare adoptata in cadrul spitalului se diferentiaza in functie de faza de viata a acestuia, care se afla in perioada de crestere, cautand sa ocupe o pozitie buna pe piata, care sa-i permita obtinerea de profit. Caracteristicile strategice ale spitalului in aceasta faza de viata fiind: – in fundamentarea strategiei de dezvoltare se tine cont de factorii interni si externi ai Spitalul Militar, pentru armonizarea diferitelor categorii de interese, astfel, s-au luat in considerare: salariatii, care trebuiesc remunerati, motivati, perfectionati si protejati corespunzator; managerii pentru a manifesta o competenta profesionala de calitate;
– strategia de dezvoltare trebuie sa fie flexibila, succeptibila de modificari, de adoptari in functie de modificarile din cadrul mediului intern si extern, pentru ca Spitalul Militar este intr-o continua miscare, aceste moldificari putand afecta considerabil comportamentul managerial si comercial.

Aceste elemente esentiale, de care se tine cont in fundamentarea strategiilor de dezvoltare, permit, prin valorificarea lor, evidentierea etapelor de fundamentare a strategiilor dedezvoltare:
– identificarea si luarea in considerare a prognozelor comerciale, financiare, tehnice si manageriale privind mediul unde opereaza si actioneaza Spitalul Militar, pentru ca nu poate fi conceputa o strategie de dezvoltare eficienta fara informatii desprinse din prognozele globale si pe domenii, referitoare la mediul unde actioneaza si functioneaza spitalul.

– realizarea studiilor de diagnosticare, prin intermediul carora se evidentiaza cauzele si efectele punctelor forte si slabe ale activitatii spitalului, acestea ajutand la elaborarea recomandarilor pentru strategiile de acesteia;

Bibliografie :

Nicoleta Belu, Management strategic, Ed. Independenta economica, , 2006

Ion Popa ,Elemente de planificare strategica, București, Editura Economică

Allaire, Y., Firsirotu, M. : Management strategic, București, Editura Economică, 1998

Băcanu, B. : Management strategic, București, Editura Teora, 1998

Constantinescu, D.A. și colectiv: Management strategic, București, Colecția Națională, 2000

Constantinescu, D.A., Ungureanu, A.M., Costache, A., Management strategic, Ed. Semne ‘94, București, 1999;

Andy Bruce și Ken Langdon ,Cum să gândim strategic!, Ed. Enciclopedia Rao, București, 2001;

Freeman R., Strategic Management, A Stakeholder Approach”, Pitman, Boston, 1984

David, F., Strategic Management. Concepts and Cases, Pearson Prentice Hall, , 2005;

Tureac C., Management strategic, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2008

S. Oreal, Management strategique de l’entreprise, Editura Economica, Paris,

Yvan Allaire, Fîrșirotu M., Managementul strategic, Strategiile succesului în afaceri, Editura Economică, București, 1998;

Dima, I.C., Dura, C., Management strategic, Ed. Scrisul Românesc, ,2003

Florescu, C., Strategii în conducerea activității întreprinderii. Reevaluări în teoria și practica marketingului, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1987.

Legea 95/ 14 aprilie2006 privind reforma în sănătate

Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice

Clasificația indicatorilor financiari, aprobata prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 1954/2005 , cu modificările și completările ulterioare.