Finantarea Agentilor Economici Prin Credite pe Termen Lung Oferite de Bancpost

Lucrare de licență

Finanțarea agenților economici prin credite pe termen lung oferite de Bancpost

CUPRINS

INTRODUCERE

LISTA TABELELOR ȘI A GRAFICELOR

CAPITOLUL I

CREDITUL, PRODUS BANCAR OFERIT DE BĂNCILE DIN ROMÂNIA

1.1. CREDITUL BANCAR, PRODUS DE BAZĂ ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ

1.2. TIPURI DE CREDITE

CAPITOLUL II

CREDITAREA PERSOANELOR JURIDICE LA BANCPOST

2.1. BANCPOST – PROFIL

2.2. CREDITUL PE TERMEN LUNG

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT PE TERMEN LUNG UNUI AGENT ECONOMIC

3.1. PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC SC AUTOMOBILE DACIA SA

3.2. PREZENTAREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ AI SC AUTOMOBILE DACIA SA

3.2.1. PRINCIPALII INDICATORI DE EVALUARE GENERALĂ AI SOCIETĂȚII ȘI PONDEREA CATEGORIILOR DE ACTIVITĂȚI ÎN TOTALUL CIFREI DE AFACERI

3.2.2. ELEMENTE PRIVIND MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN VEDEREA EVALUĂRII ACTIVITĂȚII AGENTULUI ECONOMIC

3.2.3. SITUAȚIA FINANCIAR-CONTABILĂ A AGENTULUI ECONOMIC CARE SOLICITĂ CREDITUL

3.2.4. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

3.3. DOSARUL DE CREDITARE AL S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Realitatea în economia contemporană relevă o enormă diversificare a intereselor, o intensificare a concurenței fără precedent pentru realizarea acestor interese, o accentuare a goanei după resurse bănești și pentru utilizarea cât mai profitabiă a acestora.

În acest context agenții economici implicați își dezvoltă și diversifică relațiile între ei, se grupează și regrupează în fel și chip pentru a-și atinge obiectivele care au fost și rămân legate permanent de profit, poziția de piața, diminuarea riscului, îmbunătățirea tehnicilor de management.

Pentru că afacerile încep de regulă cu bani și se sfârșesc la bani, epicentrul mediului economic îl constituie capitalul bănesc, care în mișcarea sa îmbracă nenumărate alte forme concrete. Afirmarea tot mai puternică a rolului și însemnătății capitalului bănesc aduce în prim plan problema creditului și banilor, întrucât activitățile comerciale se bazează din ce în ce mai mult nu numai pe capitalul propriu al agenților dar și pe capitalul împrumutat prin credit.

Activitatea de creditare a băncii este posibilă dat fiind faptul că banca este, în esență, o instituție de intermediere între cei care au fonduri disponibile și cei care au nevoie de fonduri. Din moment ce ea atrage sursele disponibile, în special sub forma depozitelor, pentru a putea realiza remunerarea acestora si remunerarea efortului propriu, ținând seama de riscul asumat, banca este nevoită să plaseze aceste surse, în principal, sub forma creditelor.

Prin poziția deținută în sistemul bancar românesc autohton, Bancpost s-a implicat activ în susținerea economiei reale în general și a sectorului bancar în mod deosebit, în prezent fiind orientată către o dezvoltare echilibrată a activității de corporate și retail banking.

În contextul economic actual, Bancpost își focalizează atenția tot mai puternic asupra activității corporate urmărind diversificarea și creșterea ponderii deținute în totalul bilanțier de operațiuni active și pasive derulate pe segmentul reprezentat de persoane juridice, microîntreprinderi și companii mari.

În lucrarea de față am dezbătut tema „Finanțarea agentilor economici prin credite bancare pe termen lung oferite de BancPost” structurată pe trei capitole.

În primul capitol, am făcut o scurtă prezentare a creditului, produs bancar oferit de băncile comerciale din România, care cuprinde descrierea creditului și principalele tipuri de credite.

Capitolul al doilea, Creditarea persoanelor juridice la Bancpost, cuprinde o scurtă descriere a Bancpost, principalele produse bancare și financiare oferite de bancă și prezentarea principalelor tipuri de credite pe termen lung acordate clienților.

În capitolul 3, intitulat Studiu de caz privind acordarea unui credit pe termen lung unui agent economic, am realizat un studiu de caz privind acordarea unui credit de investiții de către Bancpost, firmei SC Automobile Dacia SA.

În esență o bancă poate fi definită ca o instituție care mobilizează mijloace bănești disponibile, finanțează și creditează persoane fizice și juridice, organizează și efectuează decontările și plățile în cadrul economiei naționale și în relațiile cu celelalte state în scopul de a obține profit.

Creditul este operațiunea prin care se iau în folosință imediată resurse în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, însoțită de plata unor dobânzi care remunerează pe împrumutator. Creditul este inseparabil de dobândă.

Activitatea bancară de corporate s-a aflat în ultima vreme din ce în ce mai mult in atentia bancilor și a mass-media. În prezent, acestui domeniu de activitate i se acordă o atenție deosebită datorită procesului de dezvoltare continuă în care se află.

Se cunoaște faptul că performanța bancară are două dimensiuni: rentabilitate și risc, iar managementul bancar urmărește maximizarea performanțelor bancare prin armonizarea următoarelor obiective: maximizarea rentabilității băncii, minimizarea expunerii la risc și încadrarea în normele de calitate și comportament prudențial.

Considerarea tuturor riscurilor este un fapt necesar și important pentru fiecare bancă, dar în condițiile amplitudinii procesului de creditare, cunoașterea, evitarea și prevenirea lor este de o deosebită relevanță la nivel național.

LISTA TABELELOR ȘI A GRAFICELOR

Lista tabelelor:

Tabelul 1. Evoluția indicatorilor de evaluare generală ai Bancpost (mil.lei) p. 5

Tabelul 2. Structura acționariatului la SC Automobile Dacia SA p. 31

Tabelul 3. Vânzări Dacia pe modele în România în 2013 p.37

Tabelul 4. Evoluția indicatorilor de evaluare generală ai firmei (mil.lei) p. 39

Tabelul 5. Ponderea fiecărui tip de activitate p. 40

Tabelul 6. Situația financiar-contabilă a S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.. p. 43

Tabelul 7. Contul de profit și pierdere al exercițiului financiar 2013 (mil. lei) p. 46

Tabelul 8. Indicatori de lichiditate p. 48

Tabelul 9. Indicatori de solvabilitate p. 49

Tabelul 10. Indicatori de profitabilitate p. 49

Tabelul 11. Indicatorii de activitate p. 50

Tabelul 12. Puncte acordate în funcție de nivelul indicatorilor p. 51

Tabelul 13. Categorii de bonitate conform metodologiei Bancpost p. 51

Tabelul 14. Indicatorii bonității S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. p. 53

Lista graficelor:

Graficul 1. Structura creditelor acordate în 2013 în funcție de factorul timp p. 20

Graficul 2. Structura creditelor acordate în 2013 în funcție de valută p. 36

Graficul 3. Structura creditelor acordate în 2013 în funcție de ramura finanțată p. 39

Graficul 4. Evoluția indicatorilor de evaluare generală ai Bancpost p. 40

Graficul 5. Categorii de clienți la Bancpost p. 41

Graficul 6. Centrul de piese de schimb Dacia p. 41

Graficul 7. Evoluția indicatorilor de evaluare generală ai activității firmei p. 44

Graficul 8. Ponderea tipurilor de activități în anul 2011 p. 44

Graficul 9. Ponderea tipurilor de activități în anul 2012 p. 45

Graficul 10. Ponderea tipurilor de activități în anul 2013 p. 45

Graficul 11. Cifra de afaceri netă p. 47

Graficul 12. Total venituri și cheltuieli p. 47

Graficul 13. Rezultatul brut al exercițiului

Graficul 14. Evoluția profitului brut și a profitului net pentru anii 2011, 2012, 2013

CAPITOLUL I

CREDITUL, PRODUS BANCAR OFERIT DE BĂNCILE DIN ROMÂNIA

1.1. CREDITUL BANCAR, PRODUS DE BAZĂ ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ

Termenul de credit își are originea în cuvântul latinesc credere care înseamnă încredere (a avea încredere) și este utilizat atât în relațiile cotidiene între oameni, cât, mai ales, în activitatea economico-financiară.

Creditul, ca și moneda, este o categorie economico-financiară creată pentru a servi la rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de procesul de schimb. Printre primele operațiuni, cu caracter economic înfaptuite de indivizi care au trecut de la viața izolată, individuală, la o forma de viață socială a fost schimbul în natură și ca o consecință imediată a lui a apărut creditul: “Creditul a apărut ca un schimb în natură și ca o consecință imediată a acestuia. Creditul este tot un schimb însă are particularitatea că între momentele de schimb se intercalează factorul timp.” Altfel spus, creditul este o actvivitate de schimb începută în prezent și care are o finalitate viitoare. În orice tranzacție de schimb, în mod obișnuit, fiecare din părți oferă celeilalte un echivalent. Atunci când una din părți convine să primească echivalentul la care are dreptul la o dată viitoare, se spune că este vorba de un schimb pe credit. Indiferent de modul în care s-a născut și a evoluat activitatea economică a omenirii, creditul a apărut înaintea oricărui sistem și instrument de schimb.

Creditul reprezintă o valoare actuală care se transmite de la un creditor (investitor sau împrumutător) unui debitor (împrumutat) care se angajează să-l ramburseze, după un timp, în condițiile specificate în contractul de credit, în cadrul căruia debitorul promite plata dobânzii pentru a remunera pe debitor.

Analizând unele definiții cu privire la credit, vom constata o diversitate de opinii, diferența dintre ele fiind determinată de punctul de vedere din care este privit creditul.

Astfel, W. Sombrat, oferă o definiție sintetică, dar expresivă, când spune: “creditul este puterea de cumpărare, fără a deține numerar”. Într-o manieră asemănătoare, C. Gide definește creditul ca fiind “schimbul unei bogății prezente, contra unei bogății viitoare”. F. Leitner definește creditul ca un “act economic care face să nască în favoarea unui individ un drept de a dispune în mod permanent de bunurile sau serviciile puse la dispoziția lui, de un alt individ, în cadrul termenului pentru care a fost acordat”. Adept al definițiilor succinte, A. Page definește creditul ca fiind “schimbul unei valori monetare prezente contra unei valori monetare viitoare”.

O definiție mai cuprinzătoare este dată de Cezar Basno în lucrarea “Monedă, credit, bănci” în care autorul și colaboratorii săi identifică creditul drept “operațiunea prin care se iau în stăpânire imediată resurse, în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, de regulă însoțită de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutator.”

O nouă definiție care se axează atât pe caracterul viitor al finalizării operațiunii, cât și pe schimbul de resurse este cea a lui Sabin Ilieși conform căruia creditul reprezintă “noțiunea ce definește o relație cu caracter special, ce apare între un vânzător și partnerul său cumprător, în cazul în care transferul de valoare, respectiv de mijloace bănești, are loc după ce s-a realizat transferul material de utilități, aceste două tipuri de transferuri fiind, de fapt, decalate în timp.”

Pentru a fi mai clară noțiunea de credit, este necesară prezentarea a trei opinii care s-au conturat cu privire la acest concept, respectiv:

creditul ca încredere;

creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire;

creditu1 ca formă a relațiilor de schimb.

Definirea completă a creditului poate fi realizată prin luarea în considerare și corelarea acestor trei abordări, ceea ce poate duce la următoarea formulare: “Creditul reprezintă o categorie economică, ce exprimă relații de repartiție a unei părți din PIB sau din venitul național, prin care se mobilizează și se distribuie disponibilitățile din economie și se crează noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital și al realizării unor obiective ale politicii economice.”

Activitatea de creditare este supusă observației din două puncte de vedere, respectiv sub două aspecte, unul economic si unul juridic. Astfel, din punct de vedere juridic, creditul reprezintă o convenție între un creditor si debitorul său, de regulă materializată într-un înscris (contract), referitoare la producerea, livrarea și plata contravalorii unor utilități. Sub aspect economic, creditul se reu privire la acest concept, respectiv:

creditul ca încredere;

creditul ca expresie a relațiilor de redistribuire;

creditu1 ca formă a relațiilor de schimb.

Definirea completă a creditului poate fi realizată prin luarea în considerare și corelarea acestor trei abordări, ceea ce poate duce la următoarea formulare: “Creditul reprezintă o categorie economică, ce exprimă relații de repartiție a unei părți din PIB sau din venitul național, prin care se mobilizează și se distribuie disponibilitățile din economie și se crează noi mijloace de plată, în scopul satisfacerii unor nevoi de capital și al realizării unor obiective ale politicii economice.”

Activitatea de creditare este supusă observației din două puncte de vedere, respectiv sub două aspecte, unul economic si unul juridic. Astfel, din punct de vedere juridic, creditul reprezintă o convenție între un creditor si debitorul său, de regulă materializată într-un înscris (contract), referitoare la producerea, livrarea și plata contravalorii unor utilități. Sub aspect economic, creditul se referă la relațiile ce se manifestă în cadrul mecanismului economic al unei țări prin intermediul cărora sunt mobilizate și apoi distribuite, după reguli bine definite, resurse de capital temprar disponibile, pentru a se satisface nevoile de finanțare ale întreprinzătorilor, generate de actele de comerț pe care aceștia le derulează, potrivit interselor lor, fie ele cu caracter productiv sau neproductiv.

Deși relațiile de credit au existat și în economiile premonetare (schimburi de bunuri actuale contra unor bunuri viitoare cu scopul de a susține o afacere prezentă, de a asigura consumul actual), în economia actuală creditul ia forma unei relații bănești între creditor și debitor.

Creditul este un mijloc de corelare a posibilităților de finanțare existente iîn societate cu nevoile producției și ale consumului. Apariția relației dintre creditor și debitor este legată de existența concomitentă a unor agenți economici care dispun de resurse bănești temporar disponibile și a altora care au nevoi suplimentare de astfel de resurse. Astfel, apare o piață a creditului iîn cadrul căreia se confruntă oferta și cererea de credit.

Operațiunea de creditare reprezintă actul prin care o instituție de credit se obligă să pună la dispoziția clienților fondurile solicitate sau își ia un angajament prin semnătură, de natura avalului, cauțiunii sau garanției, în favoarea acestora.

Creditul este operațiunea prin care se iau în stăpânire imediată resurse în schimbul unei promisuni de rambursare viitoare, în mod normal însoțite de plata unei dobânzi ce remunerează pe împrumutător.

Operațiunea privește două părți: o parte acordă creditul, iar cealaltă parte îl primește, sau altfel spus se îndatorează.

Relațiile de credit au existat și în economiile premonetare. Deci creditul poate exista și în economiiile fără monedă. Evident că, în ansamblul lor, relațiile de credit, astăzi, nu se pot emancipa de haina monetară.

Operațiunile de credit pot interveni într-o gamă amplă de relații între indivizi sub forma unor acorduri personale simple, până la tranzacțiile formalizate ce se efectuează pe piețele monetare sau financiare foarte dezvoltate și formulate în cadrul unor contracte complexe. O parte importantă a relațiilor de credit privește mobilizarea capitalurilor disponibile și a economiilor.

Părțile implicate, tipul de instrumente utilizate și condițiile în care creditul este consimțit, sunt extrem de diverse și în contiunuă evoluție. Dispozitivul instituțional variază de asemenea, de la țară la țară.

Esențialul ramâne același peste tot: o valoare actuală se transmite de un creditor (investitor sau împrumutător) unui debit (împrumutat) care se angajează să-l ramburseze, după un timp, în condițiile specificate în acordul de credit, în cadrul căruia debitorul promite, de asemenea a plăti dobândă pentru a remunera pe creditor.

În amplitudinea sa, esența raportului de credit se dezvăluie prin analiza trăsăturilor caracteristice.

Creditorul și debitorul prezintă o diversitate în ce privește apartenența la structurile social-economice, motivele angajării în raport de credit și durata angajării sale, astfel că ierarhizarea acestor laturi, în amănunt, este dificilă.

O apreciere generală asupra naturii participanților la procesul de creditare: creditori și debitori, conturează trei categorii principale și de amplă cuprindere: întreprinderile, statul și populația.

Raportul de credit implică primordial redistribuirea unor capitaluri aflate în stare de disponibilitate ceea ce presupune preexistența unor procese de economisire sau acumulări monetare.

Se afirmă, preponderent, în calitate de creditori, întreprinderile care, pe de o parte, manevrează importante disponibilități monetare, din circuitul cărora au loc considerabile degajări cu caracter temporar ce pot fi angrenate în procesul de creditare. Pe de altă parte, întreprinderile, prin repartizarea profitului, constituie fonduri și rezerve, remunerează, acționarii, fapte ce majorează global capacitatea de creditare a economiei naționale.

Creșterea veniturilor populației prin angajarea masivă în procesele economice, prin nivelul înalt al productivității muncii și prin amplitudinea spiritului de prevedere și economisire, caracteristici ale evoluției contemporane în toate țările dezvoltate a făcut din populație un factor major în desfășurarea raportului de credit, în primul rând, în postura de creditor.

Aceste tendințe de creștere absolută și relativă a economiilor populației caracteristică evoluției raporturilor de credit în toate țările dezvoltate, pun noi probleme optimizării procesului de mobilizare și utilizare a acestor economii. Pe acest fundal se desfășoară modificări calitative printre care dezvoltarea economiilor din disponibilități monetare în economii financiare, fapt ce influențează radical activitatea intermediarilor, băncile.

Creditul bancar este o operațiune prin care debitorul intră în posesia imediată a resurselor împrumutate în schimbul unei promisiuni (care capătă de cele mai multe ori formă scrisă) irevocabile de a rambursa la o dată și în condiții prestabilite suma respectivă.

Creditul bancar reprezintă forma cea mai extinsă de credit. Creditul bancar poate fi acordat atât de bănci, cât și de instituții financiare și de credit și acoperă orice necesitate a debitorului, în condițiile stabilite cu banca. Prin urmare, există o mare varietate de credite bancare care se deosebesc între ele după obiectul creditului, după modalitatea de garantare, după destinație etc. Creditul bancar este un credit pe bani. Categoria cea mai larg răspândită este creditul bancar, prin care se „injectează” un volum suplimentar de mijloace de plată prin circuitele economico-financiare.

Operațiunile de creditare poartă o semnificație deosebită în economie, respectiv au rolul de redistribuire a resurselor financiare de la entitățile ce dispun de un excedent de resurse spre zonele ce au un deficit de resurse în efortul lor de dezvoltare. Astfel, operațiunile de creditare reprezintă toate acele acte prin care banca pune la dispoziția clienților săi fondurile bănești solicitate.

Activitatea bancară trebuie să prezinte avantaj atât pentru societatea bancară și clienții săi, cât și pentru economia națională.

Pentru societatea bancară, creșterea și diversificarea portofoliului de credite sănătoase reprezintă premisa măririi profiturilor și întărirea puterii financiare a acesteia. Pentru împrumutați, lichiditățile obținute sub forma creditelor pot conduce la stimularea dezvoltării afacerii și respectiv creșterea profitului.

Pentru economia națională, creditul trebuie să reprezinte un instrument principal de asigurare a dezvoltării economice generale a țării.

Prin activitatea desfășurată de bănci, de colectare de resurse financiare concomitent cu plasarea acestora spre unitățile care resimt nevoi temporare suplimentare, acestea îndeplinesc un rol important de intermediere bancară. În acest sens, creditul devine instrument activ în stimularea dezvoltării economiei, prin intermediul lui, încurajându-se acțiunea anumitor fenomene, în funcție de obiectivele urmărite a se realiza.

Creditul este indispensabil economiei, de aceea modul de acordare a acestuia are o importanță majoră, aici intervenind funcția băncii de analist financiar pentru a orienta resursele spre cele mai eficiente plasamente.

Acordând credite, banca își asumă mai multe tipuri de riscuri, acestea fiind determinate fie de calitatea celui care face împrumutul, fie de evoluția economică generală, fie de structura generală a băncii.

Se cunoaște faptul că performanța bancară are două dimensiuni: rentabilitate și risc, iar managementul bancar urmărește maximizarea performanțelor bancare prin armonizarea următoarelor obiective: maximizarea rentabilității băncii, minimizarea expunerii la risc și încadrarea în normele calitate și comportament prudențial.

Considerarea tuturor riscurilor este un fapt necesar și important pentru fiecare bancă, dar în condițiile amplitudinii procesului de recreditare, cunoașterea, evitarea și prevenirea lor este de o relevanță deosebită la nivel național.

Creditul și mecanismele sale specifice permit disponibilizarea de fonduri lichide pentru investiții productive. Din punct de vedere economic general, creditul și investițiile reprezintă baza creșterii economice, deci a creșterii nivelului de trai. Relațiile organizate de creditare fac posibile investițiile necesare unei creșteri economice adecvate și continue. Creditarea bancară și dobânda au efect direct asupra dinamicii activității economice, fiind în legătură cu nivelul resurselor de finanțare și costul acestora.

1.2. TIPURI DE CREDITE

Indiferent de obiectul de activitate, rolul și locul băncii sunt strâns legate de calitatea ei de intermediar financiar în contextul relației economii-investiții. Intermediarii financiari colectează fondurile deponenților și le utilizează pentru acordarea de credite. Astfel, se creează posibilitatea ca depozitele mici să finanțeze investiții mari de capital.

Creditarea este o activitate de bază într-o bancă, care dacă este practicată corect aduce profituri importante. Procesul de creditare are un important rol economic, deoarece băncile pun astfel la dispoziție banii necesari dezvoltării economice. Într-o economie competitivă, activitățile specifice sectorului terțiar trebuie să se concentreze asupra nevoilor clienților și să dezvolte aceste produse și servicii pentru satisfacerea noilor cerințe, mereu diversificate, ale acestora.

Tipurile de credite acordate de bănci sunt în continuă diversificare, în concordanță cu cerințele clienților.

Vom încerca o clasificare a acestora în funcție de diferite criterii astfel:

În funcție de perioada de acordare:

a) Credite pe termen scurt – sunt operațiunile de împrumut de sume de bani, pe o perioadă ce nu depășește 12 luni. Ele sunt rambursabile integral la scadență. O formă particulară a creditului pe termen scurt este și creditul în descoperit de cont (overdraft). Acest credit este disponibil numai prin conturile curente ale clientului. Dobânda se percepe la soldul debitor rămas de plată. Această formă de creditare este una dintre cele mai obișnuite în țările vest europene și SUA. În România acest serviciu se acordă numai celor mai buni clienți și la o rată a dobânzii mare. Creditele în descoperit de cont se acordă atât persoanelor juridice pentru a le ajuta să facă față situațiilor în care banii de la debitori nu au fost încasați încă, cât și persoanelor fizice pâna la primirea salariului.

b) Credite pe termen mediu – durata lor de rambursare este de la 1 an la 5 ani. Se acordă pentru activitatea de import-export și investiții. Termenele și condițiile creditării sunt cuprinse într-un contract de credit.

c) Credite pe termen lung – sunt acele împrumuturi a căror durată de rambursare depășește 5 ani. Se acordă pentru investiții pe termen lung, cu durata de folosință îndelungată, de exemplu creditele pentru construirea de locuințe. Și aceste tipuri de credite sunt rambursate eșalonat.

Graficul 1. Structura creditelor acordate în 2013 în funcție de factorul timp

`

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la Banca Națională a României

Tipuri de credite pe termen lung:

Credit pentru echipament(investiții) în completarea surselor proprii

Caracteristicile creditului sunt:

se acordă în RON și valută clienților persoane juridice, pe termen mediu și lung;

finanțarea poate acoperi cel mult 85% din valoarea totală a investiției, 15% fiind sursele proprii ale împrumutatului;

rata anuală a dobânzii percepută de bancă poate fi modificată de către aceasta, în funcție de costurile resursei de finanțare, pe întreaga perioadă de creditare.

Condițiile de creditare sunt:

creditul se acordă numai după prezentarea autorizației de construcții și analizarea conformitații acesteia cu documentația tehnică înaintată băncii;

asigurarea surselor pentru rambursarea creditelor și plata dobânzilor aferente, la scadențele stabilite.

Documentele necesare sunt:

studiul de fezabilitate;

documentația tehnico-economică a obiectivului de investiții;

autorizația de construcție cu toate avizele și acordurile necesare obținerii acesteia;

lista cheltuielilor de capital pentru investiția aprobată;

actele privind situația juridică a terenului.

Avantajele acestui tip de credit sunt:

creditul completează sursele proprii pentru realizarea de noi capacități de producție, modernizarea și/sau retehnologizarea celor existente;

perioadă de grație pentru plata ratelor de credit;

consultanță gratuită pentru întocmirea documentației de creditare.

Credite promotori – se acordă persoanelor juridice(promotori imobiliari), în scopul construirii de locuințe pentru persoanele fizice.

Caracteristicile creditului sunt:

se acordă în RON clienților persoane juridice specializate și autorizate, pentru următoarele destinații:

cumpărarea de terenuri destinate construirii de locuințe din inițiativa acestora sau la comanda beneficiarilor, persoane fizice;

proiectarea, avizarea, autorizarea și contractarea execuției;

efectuarea lucrărilor de construcții de locuințe;

finanțarea locuințelor construite, aflate în așteptarea vânzării.

termenul maxim de rambursare este de 35 de ani;

volumul maxim al creditului va fi de 80%+85% din costurile totale cuprinse în devizul general stabilit la nivelul deficitului de lichidități net;

garantarea creditului se va face cu garanții acoperitoare, însoțite de cesionarea încadrărilor de la viitorii proprietari ai locuințelor construite.

Condițiile de creditare sunt:

creditul se acordă societăților ce posedă dreptul legal de a desfășura acest gen de activități, au o dotare tehnică corespunzătoare, personal calificat și îndeplinesc un nivel optim ai indicatorilor de bonitate stabiliți prin normele de lucru ale băncii;

promotorii imobiliari trebuie să prezinte un portofoliu de contracte sau pre-contracte, incheiate cu persoane fizice care doresc să cumpere locuințe cu plata integrală sau în rate;

trebuie să existe posibilitatea reală de rambursare la scadență a ratelor de credit și plata dobânzilor aferente, rezultate din analiza fluxului de lichidități.

Documentele necesare sunt:

studiul de fezabilitate;

documentația tehnico-economică aferentă obiectivului de investiții;

autorizația de construcție cu toate avizele necesare obținerii acesteia;

acte justificative privind situația juridică a terenului;

planul urbanistic de zonă;

posibilitatea obținerii unei perioade de grație pentru plata ratelor din creditele angajate, între 1 și 3 ani de la acordarea creditelor.

Credit ipotecar

Caracteristicile creditului sunt:

se acordă în RON persoanelor juridice române, în completarea surselor proprii necesare construirii, reabilitării, consolidării sau extinderii imobilelor cu destinație locativă, industrială și comercială, precum și clienților care construiesc locuințe de serviciu sau de intervenție pentru salariații proprii;

termenul maxim de rambursare este de 35 ani;

se garantează cu ipotecă de rang I asupra imobilului pentru care se acordă creditul, imobil ce va fi asigurat la o societate de asigurări agreată de bancă;

creditul va putea fi acordat și din fondurile puse la dispoziție de ANL sau alte instituții financiare abilitate prin lege, situație în care banca va efectua numai operațiunile de derulare și urmărire a creditelor.

Documentele necesare sunt:

cererea de credit, semnată de persoanele autorizate;

bilanțul contabil, raportul de gestiune, contrul de profit și pierdere, încheiate pentru ultimii 2 ani;

rezultatele financiare, situația patrimoniului și balanța de verificare, încheiate pentru ultima lună;

situația prognozată a plăților și încasărilor, bugetul de venituri și cheltuieli aferente perioadei pentru care se solicită creditul;

lista garanțiilor propuse băncii pentru garantarea creditului solicitat și evaluarea acestora;

extras din actele constitutive privind obiectul de activitate;

exstra din hotărârea organelor statutare privind destinația construcțiilor;

situația garanțiilor oferite altor creditori;

situația litigiilor cu terții(motivele și stadiul acestora);

raportul de evaluare a devizului estimativ sau a imobilului ce va fi adus în garanție, întocmite de un evaluator atestat de ANEVAR(Asociația Națională a Evaluatorilor din România).

În funcție de debitorul băncii:

a) Credite acordate persoanelor fizice – acest tip de credit este mai ales un credit de consum, care se acordă pe termene diferite (de la foarte scurt la lung). El presupune existența unor garanții certe, iar nivelul dobânzii percepute este eșalonat de-a lungul perioadei creditării.

b) Credite acordate persoanelor juridice

Înainte ca banca să-și ia acest tip de răspundere ea se va asigura că acel client are o reputație bună și că plățile pot fi făcute în orice condiții, chiar și neprevăzute. Banca ia întotdeauna o contravaloare de la clienți astfel încât suma obligațiunii ce poate fi solicitată de la client să acopere suma ce trebuie să o achite. Lista serviciilor de creditare pentru societăți este foarte mare. Totuși se remarcă faptul că societatea preferă în special servicii bancare ca: finanțarea proiectelor de investiții, creanțe în alte valute pe termen lung, finanțarea exporturilor, a importurilor.

Termenul împrumutului poate fi scurt sau lung, rata dobânzii poate fi fixă sau fluctuantă, creditul poate fi amortizat pe durata de viață a împrumutului sau la sfârșitul creditării. Garanțiile pot să acopere toată valoarea împrumutului sau numai o parte a acestuia. Creditele pot fi protejate împotriva unor calamități.

Creditele acordate persoanelor juridice pot fi:

Credite destinate necesarului de capital fix, cum ar fi de exemplu creditele pentru lucrări de construcții sau de amenajare a locurilor profesionale.

Credite destinate creanțelor comerciale. Creditele creanțelor comerciale înseamnă pentru bănci a prelua contra monedă, creanțele comerciale pe care întreprinderile furnizoare le au asupra clienților lor. Cea mai veche tehnică cunoscută și folosită ca atare este operațiunea de scontare.

Scontarea reprezintă cesiunea cambiei către un alt beneficiar în schimbul valorii actuale a cambiei. Scontarea este actul prin care creditul comercial, consacrat de cambie, se transformă în credit bancar.

Pensiunea este operațiunea prin care banca preia cambiile pe care le vinde beneficiarul, cu condiția răscumpărării lor de către acesta la termenele convenite. Aceste operațiuni se desfășoară, în mod frecvent, în relațiile băncilor cu firme mari și îndeosebi între bănci.

Împrumutul pe efecte comerciale în gaj se acordă în cazurile în care banca apreciază pozitiv solvabilitatea beneficiarului de cambii, dar are rețineri cu privire la capacitatea de plată a celorlalți semnatari.

Împrumutul de gaj de efecte publice și acțiuni – importanța acestor operațiuni se explică prin abundența titlurilor de împrumut, a bonurilor de tezaur ce constituie o parte importantă a patrimoniului întreprinderilor și persoanelor. În cazurile în care au nevoie temporară de bani, deținătorii, preferând să mențină titlurile de proprietate recurg la împrumuturi pe gaj.

Credite de trezorerie. Acestea sunt credite pe termen scurt, în general pâna la un an, având ca scop acoperirea necesităților monetare legate de ciclul de fabricație și comercializare. Creditele de trezorerie au mai multe forme:

Avansurile în cont curent. Ele sunt menite să satisfacă necesitățile curente privind acoperirea cheltuielilor de producție cu caracter imprevizibil și greu de localizat, în obiecte care să reprezinte o garanție veridică. Avansurile în cont curent se acordă de către bancă prin plata cecurilor emise de titularii de cont și în cazul în care aceștia nu au disponibilități în cadrul unei limite convenite (overdraft).

Linia de credit presupune efectuarea creditării prin cont curent sau prin deschiderea unui cont separat de împrumut. Permite accesul clientului debitor la sume a căror valoare trebuie să se înscrie într-un anumit plafon maxim, aprobat de bancă. Mărimea acestui plafon depinde de poziția întreprinderii pe piață, de natura activității desfășurate de aceasta și de rezultatul analizelor efectuate de către inspectorii băncii la unitățile economice respective. Liniile de credit pot fi acordate, pentru creditarea producției sau desfacerii, a unor subactivități, proiecte, contracte etc. care prin natura lor se desfășoară și se evidențiază distinct în contabilitate.

Creditele speciale servesc pentru finanțarea subscrierii de titluri de credit și pentru finanțarea agenți1or la bursă.

Creditele de cumpărare care au drept scop să acopere cheltuielile de fabricație și de stocare pentru unitățile cu activitate sezonieră.

Creditele pentru stocuri se acordă pe baza unei garanții explicite, respectiv stocul de mărfuri din depozit. Modalitatea efectivă de creditare o reprezintă creditele de risc, creditele de casă mobilizate și îndeosebi creditele pe documente Warant. Warantul este documentul care atestă existența mărfii într-un depozit general.

Creditele de prefinanțare, de acoperire a cheltuielilor pentru producție de loturi destinate exportului sau pieții publice.

Graficul 2. Structura creditelor acordate în 2013 în funcție de valută

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la Banca Națională a României

În afară de tipurile de credite amintite deja, având ca destinație persoanele juridice, trebuie menționate și alte alternative de finanțare menite aceleiași piețe:

Factoring. Este un tip de credit care, de regulă, este oferit de către companii specializate în acordarea acestui tip de finanțare. În ultimii ani îl întâlnim și ca serviciu bancar. Dacă o firmă are nevoie de bani imediat poate apela la o bancă pentru încasarea mai rapidă a contravalorii unor mărfuri vândute pe credit de 30 de zile. Banca, în baza facturilor de încasat va plăti firmei care solicită creditul un anumit procent din valoarea facturilor (de regulă, în jur de 80%). Banca va urmări încasarea facturilor și apoi va încasa datoria în nume propriu. Serviciul de factoring presupune administrarea în beneficiul clientului a activității de facturare, contabilitate financiară și colectarea datoriilor.

Leasing. Operațiunea de leasing este definită de art. 1 al OG nr. 51/1997, ca fiind operațiunea prin care o parte, denumită finanțator, transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosință asupra unui bun, al cărui proprietar este, celeilalte părți, denumită utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăți periodice, denumită rată de leasing(redevență), iar la sfârșitul perioadei de leasing, finanțatorul se obligă să respecte dreptul de opțiune al utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a înceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dacă părțile convin astfel și dacă utilizatorul achită obligațiile asumate prin contract.

Leasing financiar – mai este cunoscut și sub denumirea de contract de închiriere și cumpărare în rate, și poate fi destinat și persoanelor fizice. Leasingul este o formă de împrumut ce oferă oportunități substanțiale pentru bănci. De regulă leasingul furnizează băncii o rată a dobânzii superioară față de cea a creditelor convenționale. Multe bănci au înființat filiale specializate pentru realizarea operațiunilor de leasing, în scopul asigurării finanțării exporturilor de mașini, utiliaje, echipamente industriale.

Închirierea-achiziționarea industrială – reprezintă o facilitate de finanțare pe termen mediu, care poate fi adaptată la nevoile clientului. Clientul își asumă calitatea de proprietar al echipamentului la sfârșitul perioadei acoperite de un acord de închiriere-achiziție. Furnizorul vinde bunurile societății, bunurile sunt livrate clientului și un acord este încheiat între client și societatea finaciară care prevede ca plățile să fie făcute în decursul unei perioade de timp. La sfârșitul perioadei acoperite de acordul de închiriere-achiziție, dreptul de proprietate asupra echipamentului se transferă de la societatea financiară la client. Spre deosebire de leasing, la acest tip de finanțare se cere deseori un depozit ce variază între 15-30% din valoarea utilajului.

c) Credite acordate altor bănci;

d) Credite acordate statului. Necesitățile guvernelor, legate de adminstrarea economică a țării, au determinat creșterea masivă a împrumuturilor la care apelează atât pe termen mediu, cât și lung. Guvernele au nevoie să împrumute fonduri, pentru a acoperi deficitul pe termen scurt, rezultat din diferența dintre veniturile obținute prin impozite și cheltuielile bugetare ca urmare a decalajului temporal. Guvernul se împrumută prin emiterea de obligațiuni care sunt socotite, de regulă, investiții sigure. Băncile cumpără aceste titluri guvernamentale. Creditele performante reprezintă pentru bancă acea categorie de credite în curs de execuție, a căror durată de acordare nu este expirată; iar debitorii și-au achitat toate datoriile față de bancă. Creditele nerambursate la scadență reprezintă creditele neachitate la termenele stabilite prin contractul de credit. În cazul expirării termenului de scadență creditul rămas se trece întrun cont separat, de credite restante, dobânda acestuia fiind majorată.

Analiza și clasificarea portofoliului de credite se va face ținând cont de evaluarea performanțelor financiare ale împrumutaților și de serviciul datoriei acestora, care reprezintă capacitatea de a-și onora datoriile la scadență. Stabilirea performanței financiare a împrumuturilor are la bază un sistem de analiză și clasificare a agenților economici în cinci categorii, după cum urmează:

categoria A – performanțele financiare sunt foarte bune și permit achitarea la scadență a dobânzii și a ratei. Totodată, se prefigurează menținerea și în perspectivă a performanțelor financiare la un nivel ridicat;

categoria B – performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu pot menține acest nivel într-o perspectivă mai îndelungată;

categoria C – performanțele financiare sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă tendintă de înrăutățire;

categoria D – performanțele financiare sunt scăzute și cu o evidentă ciclicitate la intervale scurte de timp;

categoria E – performanțele firmei arată pierderi și există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele, nici dobânzile.

Încadrarea agenților economici într-o categorie sau alta din cele cinci prevăzute mai sus, se face pe baza analizei performanțelor economico-financiare ale acestora, în funcție de punctajul obținut la criteriile cuantificabile, coroborat cu rezultatul analizei criteriilor necuantificabile.

Rezultatul obținut prin adunarea algebrică a punctelor acordate fiecărui criteriu cuantificabil, determină clasificarea preliminară, care poate fi menținută sau modificată în funcție de concluziile analizei criteriilor necuantificabile, determinând astfel performanța economico-financiară finală a împrumutatului.

Serviciul datoriei va fi apreciat ca:

bun, în situatia în care ratele și/sau dobânzile sunt plătite la scadență sau cu o întârziere maximă de 7 zile;

slab, în situația în care ratele și/sau dobânzile sunt plătite cu o întârziere de până la 30 de zile;

necorespunzător, în situația în care ratele și/sau dobânzile sunt plătite cu o întârziere mai mare de 30 de zile.

În funcție de datele referitoare la performanța financiară a împrumutaților coroborate cu cele privind serviciul datoriei , creditele pot fi:

a) Credite standard sunt acele credite ce nu implică deficiențe și riscuri care ar putea pericleta administrarea datoriei, în maniera convenită în contractul de credit la acordarea împrumutului. În cazul acestor împrumuturi, rambursarea se efectuează în timpul și la termenele prevăzute. În esentă, acestea sunt împrumuturi acordate clienților solvabili pentru afaceri bune.

b) Credite în observație sunt acele credite acordate unor clienți cu rezultate economico-financiare foarte bune, dar care, în anumite perioade scurte de timp întâmpină greutăți în rambursarea ratelor scadente și a dobânzilor aferente.

c) Credite sub standard sunt acele credite care prezintă deficiențe și riscuri care pericletează lichidarea datoriei, fiind insuficient protejate de valoarea netă a capitalului și/sau capacității de plată a beneficiarului de împrumut. Creditele sub standard sunt caracterizate prin posibilitatea reală ca banca să preia unele pierderi, ca urmare a imposibilității recuperării integrale a împrumutului, dacă deficiențele creditului nu sunt corectate pe parcurs.

d) Credite îndoielnice sunt acele împrumuturi în cazul cărora rambursarea sau lichidarea pe baza condițiilor, valorilor și garanțiilor existente este incertă. Aceste active sunt acelea care practic sunt neprotejate sau protejate într-o mică măsură de valoarea realizabilă a garanției lor.

e) Credite pierdere sunt considerate cele care nu pot fi restituite băncii, ceea ce face ca înregistrarea lor în continuare ca active bancare să nu fie garantată.

Modul în care au fost acordate creditele în anul 2013 de către băncile din România în funcție de ramura finanțată, de valută și de factorul timp se poate observa în graficele de mai jos:

Graficul 3. Structura creditelor acordate în 2013 în funcție de ramura finanțată

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la Banca Națională a României

CAPITOLUL II

CREDITAREA PERSOANELOR JURIDICE LA BANCPOST

2.1. BANCPOST – PROFIL

Sectorul financiar-bancar a fost creat în România în urmă cu peste 20 de ani. În iulie 1991 a luat ființă și Bancpost, unul dintre cele mai cunoscute branduri românești de după 1989 și unul dintre pilonii industriei financiar-bancare din România. Bancpost a fost înființată la 1 iulie 1991, prin Hotărâre de Guvern, în urma reorganizării sectorului comunicațiilor și preluării unei părți a activelor companiei publice RomPostTelecom. Bancpost a fost autorizată de Banca Națională a României să opereze ca bancă universală, comercială și de economii.

În anul 1997, Fondul Proprietății de Stat propune Bancpost pentru privatizare și lansează oferta pentru evaluarea financiară a băncii, iar în anul 2002 Bancpost devine prima bancă din sistemul bancar românesc privatizată integral.

În noiembrie 2003, Eurobank (Eurobank Ergasias SA) devine acționarul majoritar al Bancpost. Structura acționariatului Bancpost este în prezent următoarea:

Eurobank Ergasias SA: 93,78141%;

Alți acționari: 6,21859%, din care: ERB New Europe Holding BV: 5,33212%.

De atunci, Grupul și-a extins în mod constant prezența în România. Astfel, în 2009 și-a consolidat pachetul de acțiuni în Bancpost la 99%. Totodată, Eurobank a dezvoltat în România un întreg grup financiar, prin înființarea sau achiziționarea unui număr de 9 companii românești care operează în diverse domenii, cum ar fi finanțare, leasing, private banking, titluri de participare, asigurări, imobiliar etc. În paralel, Eurobank a investit semnificativ într-un amplu program de eficientizare și modernizare a întregii activități a Bancpost.

Primii 22 de ani de activitate se cuantifică în cifre importante: Bancpost este o bancă de top 10 în România, este al 5-lea nume de marcă bancar din punctul de vedere al notorietății publice, are peste 1 milion de clienți corporativi, de retail și instituționali pentru care oferă o gamă variată de soluții financiar-bancare eficiente și de încredere.

Bancpost este membră a Grupului Eurobank, o instituție bancară europeană cu active totale de 80,1 miliarde EUR, peste 20.000 de angajați și o rețea de peste 1.100 de sucursale în Grecia și în alte 7 țări. Grupul Eurobank este unul dintre cei 4 piloni ai sistemului bancar grec și, în același timp, deține o poziție strategică pe segmentele de retail și corporate banking în Bulgaria, România și Serbia, oferă servicii de Wealth Management în Cipru și Luxemburg, fiind de asemenea prezent în Londra și Ucraina.  

Cu peste 3.000 de angajați și o rețea teritorială extinsă de 235 de sucursale, 8 Centre Regionale și 8 Centre de Afaceri, Banca a investit semnificativ și în dezvoltarea diverselor canale electronice de distribuție, instrumente esențiale pentru clientul modern. Fastbanking – soluția de Internet Banking a Bancpost, este una dintre cele mai bune de pe piață și a înregistrat un trend crescător semnificativ în ultimii ani, atât din punct de vedere al numărului de utilizatori, cât și al valorii de tranzacționare, oferind clienților o alternativă rapidă, sigură și cu costuri reduse pentru efectuarea operațiunilor bancare.

Principalii indicatori de evaluare generală ai băncii Bancpost sunt: cifra de afaceri, profitul brut, veniturile totale și cheltuielile totale. Am prezentat în tabelul următor acești indicatori, pentru anii 2012 și 2013:

Tabelul 1. Evoluția indicatorilor de evaluare generală ai Bancpost (mil.lei)

Sursa : Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Bancpost S.A.

Analizând tabelul de mai sus, se observă o ușoară scădere a cifrei de afaceri și a profitului în anul 2013 față de anul 2012 datorită scăderii veniturilor totale, deși cheltuielile totale au scăzut si ele.

Grafic, evoluția cifrei de afaceri, a profitului brut, veniturilor totale și cheltuielilor totale, se prezintă astfel:

Graficul 4. Evoluția indicatorilor de evaluare generală ai Bancpost

Sursa : Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Bancpost S.A.

Se poate observa din graficul de mai sus o scădere mai semnificativă a profitului net în anul 2013 față de anul 2012 datorită valorii impozitului pe profit mai scăzută în 2012.

Bancpost este o bancă responsabilă care apreciază și sprijină eforturile clienților săi, încurajându-i să-și urmeze idealurile personale sau de afaceri prin oferirea de soluții financiare accesibile, pe care se pot baza. Pe întreaga perioadă de turbulențe financiare din ultimii ani, Bancpost și-a sprijinit clienții printr-o serie de măsuri de protecție și prin produse și servicii individualizate, care să îi ajute să traverseze mai ușor și cu mai multă încredere această etapă dificilă. În plus, prin intermediul relațiilor sale bancare cu clienții corporativi regionali, Bancpost promovează și facilitează investițiile străine în România.

Valorile Bancpost sunt:

Spirit de echipă;

Calitate;

Respect pentru oameni;

Încredere;

Șanse egale;

Eficiență;

Contribuție socială;

Creativitate.

Bancpost a primit nenumărate premii, printre care și Premiul Special pentru Responsabilitate Socială, în cadrul Galei Premiilor Oskar Capital 2014, organizate de către Revista Capital, ca o recunoaștere pentru implicarea în viața comunității prin campania sa de informare asupra fenomenului traficului de persoane.

În funcție de informațiile colectate pentru instrumentele financiare/serviciile de investiții ale clienților, Bancpost își împarte clienții în următoarele categorii:

a) Retail;

b) Profesional;

c) Contrapărți eligibile,

Caracteristicile acestor trei categorii sunt expuse în Graficul 3.:

Fiecare client este tratat de Bancpost în conformitate cu categoria de care aparține. Prin urmare, clienții retail primesc un nivel mai ridicat de informații, întotdeauna în conformitate cu ceea ce se solicită de legislația în vigoare, din moment ce Banca estimează că acești clienți dețin mai puține cunoștințe și experiență în ceea ce privește instrumentele/serviciile financiare specifice.

Tratamentul diferit în funcție de categoria de client se referă în principal la următoarele:

informațiile comunicate clientului;

aprecierea caracterului oportun și al potrivirii serviciului de investiții/instrumentului financiar oferit clientului;

rapoartele trimise către client cu privire la serviciul de investiții/produsul oferit;

maniera în care execuția comenzilor este realizată pentru a obține cel mai bun rezultat posibil pentru client.

Graficul 5. Categorii de clienți la Bancpost

Sursa: https://www.bancpost.ro/Bancpost/Despre-Bancpost/Documentatie-MiFID

Contrapărțile eligibile sunt clienții care sunt activi în sectorul financiar și care se consideră că au experiența necesară pentru a lua decizii de investiții pe baza profilului lor corporativ. Această categorie de clienți primește un nivel mai scăzut de protecție în comparație cu clienții profesionali. Banca nu este obligată să ofere informații pre-contractuale contrapărților eligibile. Totuși, Banca are unele obligații limitate cu privire la rapoartele ce confirmă execuția tranzacțiilor acestora precum și la momentul când aceste rapoarte sunt trimise. Ca și în cazul clienților profesionali, se consideră că aceste contrapărți eligibile dețin experiența și cunoștințele necesare precum și accesul direct la informații relevante referitoare la instrumentele piețelor monetare și de capital și prin urmare, aprecierea caracterului oportun nu este considerată un lucru necesar. Banca nu este obligată să execute comenzi din partea Contrapărților eligibile în termeni care sunt în cea mai mare parte favorabili acestora.

Clienții profesionali sunt clienți care posedă experiența, cunoștințele și capacitatea de a lua decizia investițională și de a evalua riscurile pe care aceasta le implică. Clienții profesionali primesc un nivel mai scăzut de protecție în comparație cu clienții retail. Mai exact, Banca este obligată să ofere informații pre-contractuale referitoare la:

categoriile de clienți și dreptul de a solicita încadrarea la o altă categorie;

prezentare a instrumentelor financiare și a serviciilor oferite;

prezentarea politicii de cea mai bună execuție;

păstrarea în siguranță a instrumentului financiar și a fondurilor clientului (doar în cazul în care acest lucru este realizat de o terță parte din partea Bancpost).

În plus, Banca are obligații limitate cu privire la rapoartele trimise clienților pentru executarea comenzilor acestora sau pentru administrarea portofoliului. În final, dat fiind faptul că experiența și cunoașterea clienților profesionali poate fi apreciată ca fiind satisfăcătoare, aprecierea caracterului oportun nu se realizează, în timp ce în ceea ce privește aprecierea potrivirii este necesară doar colectarea de date referitoare la obiectivele de investiții și situația financiară a clientului. Atunci când serviciul de investiții constă în furnizarea de consultanță în investiții, clienții profesionali sunt considerați a fi capabili din punct de vedere financiar să suporte orice riscuri legate de investiții compatibile cu obiectivele lor de investiții.

Clienții retail sunt considerați a fi acei clienți care nu îndeplinesc criteriile pentru a fi tratați ca profesionali sau contrapărți eligibile și primesc cel mai înalt nivel de informare. Banca este obligată să informeze clientul retail, înainte de furnizarea oricărui serviciu de investiții, cu privire la următoarele:

tipurile și caracteristicile instrumentelor financiare și posibilele riscuri asociate;

păstrarea în siguranță a instrumentelor financiare și a fondurilor de către Bancpost din partea clienților retail;

costuri și tarife asociate;

principii de execuție a comenzilor;

rapoarte/notificări pe care Banca le trimite clientului, momentul în care și frecvența cu care acestea sunt transmise.

Produsele bancare oferite de către Bancpost persoanelor juridice pe piață sunt:

a) Întreprinderi mici și PFA:

Credite:

Linia de credit;

Creditul pentru afacere;

Creditul pentru achiziționarea de imobile;

Overdraft;

AGRICREDIT;

Creditul pentru echipamente;

Scrisori de garanție bancară.

Transferuri:

Transferuri în Ron;

Cecuri în lei;

Cecuri în valută;

Plăți SWIFT în valută.

Alte servicii:

Plata facturilor;

Plata salariilor prin carduri;

Sistem de plată prin POS

b) Companii medii și mari:

Fonduri UE:

EuroAcces;

Servicii bancare;

Credite;

Consultanță;

Credite:

Credit de investiții pentru proiecte UE;

Credit BEI pentru investiții;

Creditul pentru municipalități;

Creditul de capital circulant pentru proiecte UE.

Tranzacții globale:

Soluții integrate CTB: Portofoliu;

Conturi curente:

Contul curent;

Contul ESCROW;

e-Factur@.

Cash Management:

Prezentare;

Servicii colectare numerar;

Debit direct intra și inter-bancar;

SWEEP IN / SWEEP OUT;

Gestiunea conturilor deținute la trezoreria statului;

Plata facturilor;

Plata salariilor prin carduri;

Sistem de plată prin POS;

Card debit VISA Business.

Finanțare comerț internațional:

Acreditive documentare;

Scrisori de garanție bancară;

Incasso documentar;

Ordine de plată condiționate;

Finanțarea pre-exportului.

Factoring

Personal Banking – este noul serviciu prin care clientul care își dorește servicii bancare exclusiviste și personalizate, începând de la tranzacțiile zilnice și până la managementul economiilor și investițiilor sau al creditelor imobiliare.

Consultant Personal Banking Direct – este selectată o echipă de consultanți de elită, formată din profesioniști cu experiență, care au rolul de a acorda asistență și suportul necesar în administrarea economiilor și investițiilor clienților și de a-i șine la curent cu ultimele noutăți și tipuri de investiții.

Produse dedicate exclusiv clienților Personal Banking:

Contul Personal Banking (acest produs este adresat numai clienților Personal Banking care dețin fonduri plasate în produsele băncii de economisire și investiții în valoare de minim 15.000 EURO)

Dobânzi foarte avantacoase pentru acest tip de cont (pe tranșe, în funcție de suma din cont)

Card de debit VISA PREMIUM atașat contului;

Direct Debit, Standing Order, Sweep in/out;

Internet Banking – aplicația Fastbanking ®.

Bancpost oferă pe lângă produsele bancare și următoarele servicii de investiții:

Servicii și activități de investiții:

preluarea și transmiterea ordinelor privind unul sau mai multe instrumente financiare;

executarea ordinelor în numele clienților;

tranzacționarea pe cont propriu;

administrarea portofoliilor;

consultanța pentru investiții;

subscrierea de instrumente financiare și/sau plasamentul de instrumente financiare în baza unui angajament ferm;

plasamentul de instrumente financiare fără un angajament ferm;

h) administrarea unui sistem alternativ de tranzacționare.

Serviciile conexe:

păstrarea în siguranță și administrarea instrumentelor financiare în contul clienților, inclusiv custodia și servicii în legătură cu acestea, cum ar fi administrarea fondurilor sau garanțiilor;

acordarea de credite sau împrumuturi unui investitor, pentru a-i permite acestuia efectuarea unei tranzacții cu unul ori mai multe instrumente financiare, în cazul în care respectiva societate de servicii de investiții financiare care acordă creditul sau împrumutul este implicată în tranzacție;

consultanță acordată entităților cu privire la structura capitalului, strategia industrială și aspectele conexe acesteia, precum și consultanță și servicii privind fuziunile și achizițiile unor entități;

servicii de schimb valutar în legătură cu serviciile de investiții prestate;

cercetare pentru investiții și analiză financiară sau alte forme de recomandare generală referitoare la tranzacțiile cu instrumente financiare;

servicii în legătură cu subscrierea de instrumente financiare în baza unui angajament ferm;

serviciile și activitățile de investiții prevăzute mai sus, precum și serviciile conexe de tipul celor prevăzute la lit. a) – f) legate de activul-suport al instrumentelor derivate, în cazul în care acestea sunt în legătură cu prevederile privind serviciile și activitățile de investiții și serviciile conexe.

Bancpost, pe lângă serviciile exclusiv bancare, poate furniza de asemenea și servicii de investiții. Banca, pe baza Atestatului primit de la ASF are dreptul de a furniza serviciile de investiții menționate mai jos, incluzând atât serviciile oferite în prezent precum și serviciile ce pot fi furnizate pe viitor.

Principala activitate a Băncii este „Alte activități de intermediere financiară” și domeniul principal este „Intermediere financiară”. Conform autorizatiei eliberate de Banca Națională a României, Banca are următorul obiect de activitate:

să atragă depozite și alte fonduri rambursabile;

să ofere împrumuturi, printre care: împrumuturi pentru consum, împrumuturi ipotecare, finanțare pentru tranzacții comerciale, factoring, scontări, forfetări;

să ofere servicii de transfer monetar;

să emită și să administreze instrumente de plată, precum: carduri de credit, cecuri de călătorie și alte instrumente similare, inclusiv instrumente de plată electronică;

să emită garanții și să-și asume angajamente;

să tranzacționeze, în cont propriu sau în contul clienților săi, respectând legile în vigoare:

instrumente de piață monetară, precum: cecuri, cambii, bilete la ordin, certificate de depozit;

schimb valutar;

contracte futures;

contracte cu options;

instrumente având la bază cursul de schimb și rata dobânzii;

valori mobiliare și alte instrumente financiare;

să intermedieze, respectând legile în vigoare, oferta de valori mobiliare și alte instrumente financiare, prin subscrierea și plasarea acestora sau prin plasarea și prestarea de servicii aferente;

h) să ofere servicii de consultanță cu privire la structura de capital, strategia de afaceri și alte aspecte aferente, consultanță și servicii referitoare la fuzionările și achizițiile de societăți comerciale;

i) să intermedieze pe piața interbancară;

să administreze portofoliile clienților și să ofere servicii de consultanță în relațiile cu acestea;

să păstreze în custodie și administreze valori mobiliare și alte instrumente financiare;

să presteze servicii privind furnizarea de date și referințe în domeniul creditării;

să închirieze casete de siguranță;

să depoziteze active ale fondurilor de investiții și ale societăților de investiții;

să distribuie titluri de participare la fonduri de investiții și acțiuni ale societăților de investitii;

să acționeze în calitate de operator al Arhivelor Electronice de Garanții Reale Mobiliare;

să efectueze operațiuni cu metale și pietre prețioase și cu articole confecționate din acestea;

să îndeplinească operațiuni de mandat: negocierea și încheierea contractelor de asigurare și reasigurare pentru societățile de asigurare și/sau reasigurare și prestarea de alte servicii referitoare la încheierea și executarea acestor contracte în conformitate cu legislația în vigoare;

să presteze servicii de procesare a datelor, de administrare a bazei de date și a altor asemenea servicii pentru terți;

să participe la capitalul social al altor entități;

să acționeze ca agent de marketing pentru fondurile de pensii administrat privat – intermediar pensii private.

Pentru a-și îndeplini obiectul de activitate, Banca poate efectua următoarele activități conexe, fără obligația de a le include în autorizatia acordată:

realizarea și furnizarea de programe informatice pentru activitatea proprie;

prestări de servicii pentru clientelă: evaluarea bunurilor mobile și imobile în vederea admiterii acestora în garantarea creditelor; expertizarea documentațiilor tehnico-economice și a studiilor de prefezabilitate și fezabilitate prezentate de clienți în vederea acordării creditelor; vânzarea către clienții băncii a imprimatelor specifice activității bancare;

efectuarea de tranzacții cu bunuri mobile și imobile în executarea creanțelor băncii, precum și vânzarea de imobile către salariați, în condițiile legii;

închirierea unor spații devenite disponibile în imobilele băncii;

tipărirea broșurilor, revistelor, pliantelor și afișelor pentru promovarea imaginii băncii și a produselor acesteia precum și tipărirea imprimatelor specifice activității bancare;

deținerea și administrarea de bunuri mobile și imobile necesare pentru prestarea activității sau pentru a fi utilizate de angajații săi, inclusiv transportul angajaților prin intermediul vehiculelor deținute de Bancă;

operațiuni de colectare și transport de numerar, la și de la clienți, cu autovehiculele de transport valori ale băncii;

servicii pentru parcarea și întreținerea autovehiculelor aparținând băncii;

organizarea și realizarea pregătirii profesionale a personalului în propriile centre de pregătire, inclusiv asigurarea serviciilor de cazare și masă;

asigurarea serviciilor de cazare și masă pentru salariați și familiile acestora în centrele de pregătire, în perioadele în care nu se desfășoară cursuri profesionale;

asigurarea serviciilor de preparare și servire a hranei pentru salariații băncii, în bufete de incintă.

Banca oferă instrumente financiare ce sunt sau nu tranzacționate pe piețele reglementate. În mare, gama largă de instrumente financiare oferite de Bancă poate acoperi orice nevoie diversificată a investitorilor, spre exemplu, menținerea capitalului, creșterea venitului și acoperire de risc.

Toate instrumentele financiare disponibile investitorilor constau în instrumente complexe și non-complexe, în baza terminologiei legislației în vigoare. La categoria instrumentelor financiare non-complexe, sunt incluse următoarele:

Instrumente ale pieței monetare, însemnând clasele de instrumente cu care se operează în mod obișnuit pe piața monetară, precum bonuri de tezaur, certificate de depozit, titluri de comert, excluzând instrumentele de plată.

Titluri de valoare admise a fi tranzacționate pe piețele reglementate sau pe piețele din țările terțe (denumite în continuare titluri de valoare).

Obligațiuni sau alte forme de creanțe securitizate, fără derivate incluse.

Unități ale Întreprinderilor de Investiții Colective în valori mobiliare transferabile (UCITS).

Alte instrumente financiare non-complexe, în conformitate cu legislația în vigoare în prezent.

Instrumentele financiare ce nu se încadrează în categoriile de mai sus sunt considerate complexe.

Bancpost precizează că atunci când furnizează serviciile de execuție a ordinelor sau primirea și transmiterea de ordine în relație cu unul sau mai multe din instrumentele financiare non-complexe de mai sus, Băncii nu i se solicită să aprecieze potrivirea instrumentului financiar sau a serviciului oferit sau furnizat în relație cu cunoștințele și experiența clientului cu privire la fiecare din acele instrumente financiare și prin urmare, clienții nu beneficiază de protecția adecvată a regulilor relevante de conduită în afaceri așa cum sunt acestea prezentate în legislația în vigoare. Serviciile de mai sus sunt oferite clienților la propria lor inițiativă și, prin urmare, clienții trebuie să facă propria apreciere cu privire la o investiție în aceste instrumente financiare și la riscurile asociate cu o asemenea investiție.

2.2. CREDITUL PE TERMEN LUNG

Oferta creditelor pe termen lung oferite de Bancpost este:

1. Întreprinderi mici și PFA:

Creditul pentru afacere:

Facilitățile pot acoperi nevoile operaționale și de dezvoltare ale afacerii. De exemplu: achiziționarea de produse și servicii în condiții mai avantajoase, finanțarea cheltuielilor operaționale neprevăzute, îmbunătățirea lichidității în cazul activităților cu sezonalitate etc.

Beneficiarii acestui tip de credit sunt Întreprinderile mici cu o cifră de afaceri anuală de până la 1.000.000 EURO și întreprinzători individuali.

Caracteristicile creditului sunt:

Sume de până la echivalentul a 250.000 EUR;

Durata creditului este de maximum 5 ani;

Se acordă prin contul curent, în RON, prin una sau mai multe tranșe;

Rambursare prin rate de principal egale și plata lunară a dobânzii sau rate egale (principal + dobândă) lunare sau trimestriale.

Structura de preț:

Dobânda creditului conform Politicii de dobânzi a Băncii;

Comisioane de aprobare, modificare, administrare, rambursare anticipată.

Garanția creditului: Conform structurii de garanții acceptate de Bancă (ex. cash collateral, ipoteca de rang I pe proprietăți rezidențiale/ comerciale/ terenuri din zone urbane). Toate bunurile aduse în garanție se asigură în favoarea Băncii. Comisionul de evaluare a activelor sau proprietăților este suportat de Bancă.

Avantajele acestui tip de credit sunt:

Flexibilitate, prin acoperirea imediată a nevoilor financiare ale afacerii;

Finanțarea nevoilor de capital circulant și rambursare similară unui credit pe termen lung.

Creditul pentru echipamente:

Acest credit poate finanța achiziționarea echipamentelor (atât noi cât și second hand) necesare desfășurării afacerii. Astfel, se pot achiziționa mașini și utilaje, aparatură profesională, mijloace de transport, inclusiv autovehicule, programe și software IT, licențe, francize, etc.

Beneficiarii sunt Întreprinderile mici cu o cifră de afaceri anuală de până la 1.000.000 EURO și întreprinzătorii individuali.

Caracteristicile creditului sunt:

Sume de până la echivalentul a 125.000 EUR;

Durata creditului este de maxim 7 ani;

Suma aprobată poate fi utilizată într-una sau mai multe tranșe, dar în maxim 6 luni de la data semnării contractului;

Se acordă prin contul curent, în RON/EUR, în una sau mai multe tranșe. Suma finanțată se virează în contul curent al furnizorului de echipamente.

Rambursare în rate lunare egale de principal și dobânda calculată la sold, cu plata lunară sau rate egale (principal + dobândă) lunare; 

Perioada de grație de maxim 6 luni de la data primei utilizări, cu plata lunară a dobânzii pe perioada de grație.

Structura de preț:

Dobânda creditului conform Politicii de dobaânzi a Băncii;

Comisioane de aprobare, modificare, administrare sau rambursare anticipată.

Garanțiile acceptate sunt cele conform structurii de garanții acceptate de Bancă (ex. cash collateral, ipoteca de rang I pe proprietăți rezidențiale/ comerciale/ terenuri din zone urbane).

Toate bunurile aduse în garanție se asigură în favoarea Băncii. Comisionul de evaluare a activelor sau proprietăților este suportat de Bancă.

Avantajul acestui tip de credit este acela că poate finanța întregul cost de achiziție al echipamentului (inclusiv TVA).

Creditul pentru achiziționarea de imobile:

Creditul pentru bunuri imobile este destinat finanțării cumpărării/construcției/ modernizării/extinderii bunurilor imobile destinate desfășurării afacerii.

Beneficiarii sunt întreprinderile mici cu o cifră de afaceri anuală de până la 1.000.000 EURO și întreprinzătorii individuali.

Caracteristicile creditului sunt:

Credit până la 85% din costul investiției, fără TVA;

Durata creditului: maximum 10 ani de la data semnării creditului;

Se acordă prin contul curent, în RON/EURO, în una sau mai multe tranșe;

Suma finanțată se virează în contul vânzătorului, constructorului sau prestatorului de servicii:

în maxim 6 luni de la data semnării contractului de credit, pentru creditele cu punerea la dispoziție într-o singură tranșă;

în maxim 24 luni de la data semnării contractului de credit, numai pentru creditele cu punerea la dispoziție în mai multe tranșe.

Rambursare în rate lunare egale de principal și dobândă calculată la sold, cu plata lunară sau rate egale (principal + dobândă); 

Perioada de grație:

până la 6 luni, cu plata lunară a dobânzii, pentru creditele puse la dispoziție într-o singură tranșă;

maximum 6 luni cu plata lunară a dobânzii, după ultima tragere pentru creditele pentru constructive acordate în tranșe.

Structura de preț:

Dobânda creditului conform Politicii de dobânzi a Băncii;

Comisioane de aprobare, modificare, administrare și rambursare anticipată.

Garanțiile acceptate sunt cele conform structurii de garanții acceptate de Bancă (ex. cash collateral, ipoteca de rang I pe proprietăți rezidențiale/ comerciale/ terenuri din zone urbane). Toate bunurile aduse în garanție se asigură în favoarea Băncii. Comisionul de evaluare a activelor sau proprietăților este suportat de Bancă.

Avantajele acestui tip de credit sunt:

Creditul poate finanța până la 85% din:

costul investiției;

valoarea devizului de cheltuieli pentru construcții/modernizări/ extinderi;

Valoarea finanțării și respectiv suma de rambursat sunt stabilite în funcție de capacitatea de plată a societății sau a întreprinzătorului individual.

2. Companii medii și mari:

Credit de investiții pentru proiecte UE:

Derularea unui proiect cu finanțare europeană presupune existența unor resurse financiare adiționale pentru co-finanțare sau/și pre-finanțare, sau pentru operarea ulterioară a investiției. La Bancpost, clienții beneficiază de un pachet complet de finanțare perfect adaptat particularităților proiectului european, astfel încât să nu întâmpine dificultăți în implementare.

Beneficiarii sunt companii cu cifră de afaceri sau proiecte mai mari de 500.000 EUR.

Destinația creditului:

i) co-finanțarea costurilor eligibile;

ii) finanțarea costurilor neeligibile (altele decât TVA-ul); 

iii) pre-finanțarea proiectului până la încasarea grantului.

Moneda în care se acordă acest tip de credit este RON/EUR/USD.

Maturitate: În funcție de particularitățile proiectului, dar în general nu mai mult de 8 ani.

Valoare maximă: În funcție de cash flow-ul proiectului.

Grație: În principiu, pe perioada de execuție a proiectului, în funcție de particularități, perioada de grație poate fi mai mare sau mai mică.

Rambursare: Parțial din grantul încasat de la autorități prin rambursarea cheltuielilor efectuate și parțial din încasările viitoare obținute din operarea proiectului sau activitatea curentă.

Aport propriu solicitat IMM-ului: Procent din total investiție, în funcție de particularități. Flexibilitate din partea Băncii.

Garanții:

Active în proprietatea IMM-ului;

Fonduri de garantare (FGCR, FNGCIMM, EximBank);

Cesiune de creanțe;

Alte garanții în funcție de particularitățile proiectului.

Servicii complementare creditării:

Potențialul relației contează mai mult decât o finanțare punctuală;

Alte servicii în cadrul pachetului: Cash management, FX, operațiuni, depozite, produse de trezorerie, Internet Banking, Trezolink.

Soluțiile de finanțare sunt foarte flexibile, astfel încât să se plieze cât mai bine pe particularitățile proiectului și pe nevoile clientului. Astfel se poate acorda, de exemplu:

credit de investiții global care cumulează nevoia de co-finanțare și nevoia de pre-finanțare;

credit de investiții pentru co-finanțare și altul separat pentru pre-finanțare;

credit de investiții care funcționează revolving și acoperă co-finanțarea și pre-finanțare pe un cash-flow estimat al proiectului.

Beneficiile acestui tip de credit sunt:

Corelarea finanțării bancare cu particularitățile proiectului european;

Flexibilitate în finanțarea proiectului (printr-o combinație de credit punte, credit investiții sau credit de investiții cu opțiune revolving) și în structura de garanții;

Consultanță primară gratuită in-house printr-o echipă dedicată cu experiență vastă în consultanță pentru fonduri europene;

Soluții practice pentru a depăși restricțiile programelor europene.

Credit BEI pentru investiții:

Prin Creditul BEI pentru Investiții clienții beneficiază de soluții  avantajoase pentru finanțarea proiectelor de investiții în aproape orice domeniu: agricultură, industrie sau servicii. Din surse ale Băncii Europene pentru Investiții, Bancpost oferă resursele financiare necesare pentru realizarea proiectelor.

Beneficiari:

IMM-uri independente cu mai puțin de 250 angajați ‘echivalent normă întreagă’, fără restricție la cifra de afaceri sau active totale. 

IMM-urile ne-autonome pot fi de asemenea eligibile de la caz la caz.

Domenii economice: Orice sector economic cu excepția producției de arme și muniții, echipament militar sau de poliție sau infrastructură, orice echipament sau infrastructură care limitează libertarea și drepturile individuale ale oamenilor, jocuri de noroc, industrii legate de producerea tutunului, activități implicate în teste pe animale în măsura în care acestea nu sunt conformitate cu “Convenția Consiliului Europei pentru protecția Animalelor Vertebrate utilizate în experiemente sau alte scopuri științifice” sau a căror impact de mediu nu poate fi atenuat sau compensat, sectoare controversate din punct de vedere etic sau moral cum ar fi clonarea umană și speculația pură imobiliară.

Costuri eligibile:

Investiții tangibile (achiziție de utilaje și echipamente, construcții și altele similare, cu anumite excepții în ceea ce privește achiziția de teren);

Investiții intangibile: în mod special legate de cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare, crearea sau preluarea de rețele de distribuție pe piața națională sau europeană, cumpărare de patente și brevete, achiziția de companii cu scopul de a salva activitatea economică (pentru achiziția unei companii, costul nu poate fi mai mare de 1 milion de euro)

Costuri ne-eligibile:

Teren agricol, TVA;

Activitățile pure de dezvoltare imobiliară;

Activitățile pur financiare, de ex. trading de instrumente financiare.

Durata maximă de execuție a proiectului:  Maxim 3 ani (Se referă la perioada în care se execută investiția, din momentul în care încep lucrările și până când investiția devine operațională).

Valoarea proiectului:  Maxim 25 mii EUR (poate fi mai mare decât valoarea creditului bancar).

Valoare credit BEI:

Minim: 200.000 EUR (facilități noi);

Maxim:12.500.000 EUR.

Maturitate credit:

Minim: 2 ani

Maxim: în funcție de investiție (dar de regulă nu mai mult de 7 ani)

Garanții acceptate:

Fonduri de garantare (FNGCIMM, FGCR, EximBank), în general maxim 80% din valoarea creditului;

Diferența de garanții: ipoteci, cash-colateral, cesiuni de creanță, stocuri etc.

Dobânda variabilă sau fixă:  Variabilă, dar de la caz la caz, se poate acorda și dobândă fixă.

Moneda: EUR, dar se poate acorda și în RON, de la caz la caz.

Costuri: Cu 50 bps mai mici decât cele standard practicate de Bancpost pentru clienți și proiecte similare.

Servicii complentare creditării:

Potențialul relației contează mai mult decât o finanțare punctuală.

Alte servicii în cadrul pachetului: Cash management, FX, operațiuni, depozite, produse de trezorerie, Internet Banking, Trezolink

Beneficiile acetsui tip de credit sunt:

Acces la o sursă de finanțare pe termen lung;

Dobândă mai mică decât cea pentru un credit obișnuit.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT PE TERMEN LUNG UNUI AGENT ECONOMIC

3.1. PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC SC AUTOMOBILE DACIA SA

Dacia, principalul producător de automobile din România, a luat ființă în anul 1966, odată cu crearea Uzinei de Autoturisme de la Mioveni. După 2 ani, a fost produsă prima Dacia 1100 sub licență Renault 8. Constructția Uzinei de Autoturisme Mioveni a început în 1966. Dupa semnarea unui contract de licență între Renault și statul român în 1968, începe fabricarea modelului Dacia 1100 sub licența R8, urmat în 1969 de Dacia 1300, sub licența R12. Între anii 1970-1980, Dacia dezvoltă o întreagă gamă de modele care va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane și utilitare. Automobile Dacia continuă autonom producția de autoturisme derivate din gama Renault 12 și după anul 1978. Anul 1995 este marcat de lansarea primului autoturism conceput 100% de inginerii români, Dacia Nova. În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil Dacia, de pe porțile uzinei a ieșit autoturismul cu numărul 2.000.000. În același an întreprinderea a obținut Certificatului de Atestare a Implementării Sistemului Calității ISO 9001.

La 2 iulie 1999 se semnează contractul de privatizare a societății și Dacia devine o marcă a Grupului Renault, având ca principală misiune susținerea dezvoltării Grupului pe piețele emergente. În acest an, Renault a achiziționat 51% din capitalul societății în urma procesului de privatizare, iar în prezent deține 99,43% din capitalul Dacia. Compania a parcurs un amplu program de modernizare: refacerea instalațiilor industriale, reorganizarea rețelei de furnizori, reconstrucția rețelei comerciale, reorganizarea activităților și formarea angajaților. Acestea s-au concretizat în obținerea a trei standarde de management al calității, dintre care unul în domeniul protecției mediului.

Tabelul 2. Structura acționariatului la SC Automobile Dacia SA

Sursa: http://www.daciagroup.com/despre-noi

Investițiile totale realizate de Renault la Dacia, de peste 2 miliarde euro, au contribuit la poziționarea Dacia ca una dintre cele mai importante companii din economia românească, cu o contribuție semnificativă la produsul intern brut și la exporturile țării. Obiectivul Dacia este acela de a produce o gamă de vehicule robuste, fiabile și accesibile pentru clienții români și străini, la standarde de calitate Renault. Calitatea produselor Dacia este recunoscută la nivel internațional. În cadrul sondajelor realizate de institute și publicații de specialitate, clienții Dacia se declară foarte satisfăcuți în legătură cu calitatea mașinilor Dacia. Dacia este a doua marcă a Grupului Renault, contribuind în mod semnificativ la îmbunătățirea imaginii României în lume. Succesul Dacia se explică prin faptul că autovehiculele produse la Mioveni oferă un raport preț/calitate/prestații/fiabilitate imbatabil. Peste 93% din producția Uzinei Vehicule de la Mioveni este exportată în 34 de țări de pe patru continente.

În 2000 are loc lansarea modelului Dacia SuperNova, prima concretizare a colaborării franco-române, un autoturism echipat cu motor și cutie de viteze Renault. În noiembrie 2002 este lansată gama de vehicule utilitare echipată cu motor diesel Renault. În aprilie 2003 are loc lansarea modelului Dacia Solenza, mai întâi în versiunea de motorizare 1.4 MPI, pe benzină, iar din septembrie 2003, și în versiunea diesel, 1.9D. În 2004 are loc lansarea modelului Dacia Logan în două versiuni de motorizare: 1.4MPI și 1.6MPI. În 2005 este inaugurat Centrul de Export CKD (ILN) și este lansată cea de-a treia versiune de motorizare din gama Logan – 1.5dCi. Datorită modelului Logan, Dacia își depășeste în 2005 toate recordurile sale anterioare de producție (172.000 de unități) și vânzări (164.000 de unități).

Platforma Industrială Dacia are în componența sa următoarele uzine:

1. Uzina Vehicule Dacia – Cu o capacitate de producție de 350.000 unități pe an, asigură atât producția gamei de vehicule formată din Logan berlină, Logan MCV, Logan Van, Dacia Sandero și Dacia Duster, cât și fabricarea de piese de schimb.

Dacia are în prezent cea mai mare uzină de vehicule din grupul Renault, cu un număr de 8.300 salariați, dintre care 30% sunt femei.

2. Uzina Mecanica și Șasiuri Dacia (UMCD). Peste 60% din producția uzinei este destinată exportului către uzine ale Grupului Renault.

În perioada 2004 – 2012, au fost fabricate aproximativ 1.900.000 de motoare (F8Q, K7x). Tot în aceeași perioadă au fost produse aproximativ 3.000.000 de cutii de viteze (JHx, NG și TLx).

3. Direcția Logistică Centrală Dacia – asigură expediția componentelor de vehicule către uzine ale Alianței Renault-Nissan în lume.

4. Matrițe Dacia Lucrarile de modernizare au durat peste doi ani si valoarea investitiei a fost de 30 de milioane de euro.

5. Centrul de Piese Schimb Dacia Centrul va asigura distribuția de  piese de schimb de origine în rețeaua  comercială Dacia, Renault și Nissan din România, precum în rețelele  comerciale Dacia din alte 33 de țări. Activitatea de export reprezintă aproximativ 40% din cifra de afaceri totală a centrului.

Graficul 6. Centrul de piese de schimb Dacia

Sursa: http://www.daciagroup.com/despre-noi/platforma-industriala-dacia/centrul-de-piese-schimb-dacia

Principalele operațiuni desfășurate în cadrul CPS sunt:

Recepția – În zona de aprovizionare, sunt recepționate peste 31 080 tipuri diferite de piese din gama Dacia, Renault, Nissan. Pentru aprovizionarea acestora, CPS colaborează cu 369 de furnizori, din care 206 din România și 163 din Europa și din alte zone (de exemplu Brazilia, SUA etc.)

Stocarea pieselor

Tratarea comenzilor – CPS asigură o rată de disponibilitate de 95% pentru reperele aflat în stoc și înregistrează un grad de satisfacție client de 93%, potrivit celui mai recent sondaj realizat la nivelul Grupului Renault.

Expedierea pieselor – Piesele comandate sunt expediate în proporție de 70 % pe cale rutieră (în camioane), 20 % maritim (containere) și 10 % aerian.
CPS are ca principal client Rețeaua Dacia-Renault-Nissan (110 clienți interni în România) și 53 clienți externi (în 33 țări). Circa 40 % din cifra de afaceri a CPS o constituie activitatea de export.

Tabelul 3. Vânzări Dacia pe modele în România în 2013

Sursa: http://www.daciagroup.com/presa/comunicate-de-presa/2014/cu-vanzari-de-aproape-430-000-de-vehicule-dacia-a-stabilit-in-2013-un

3.2. PREZENTAREA INDICATORILOR DE PERFORMANȚĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ AI SC AUTOMOBILE DACIA SA

3.2.1. PRINCIPALII INDICATORI DE EVALUARE GENERALĂ AI SOCIETĂȚII ȘI PONDEREA CATEGORIILOR DE ACTIVITĂȚI ÎN TOTALUL CIFREI DE AFACERI

Principalii indicatori de evaluare generală ai activității agentului economic sunt: cifra de afaceri, profitul brut, veniturile totale și cheltuielile totale. Am prezentat în tabelul următor acești indicatori, pentru anii 2011, 2012 și 2013:

Tabelul 4. Evoluția indicatorilor de evaluare generală ai firmei (mil.lei)

Sursa : Document contabil al S.C. Automobile Dacia S.A.

Analizând tabelul de mai sus, se observă o ușoară scădere a cifrei de afaceri în anul 2012 față de anul 2011, dar o creștere de 44,42% în anul 2013 față de anul precedent.Cu toate acestea, profitul brut a scăzut datorită creșterii cheltuielilor totale ale firmei, deși veniturile totale au crescut și ele.

Grafic, evoluția cifrei de afaceri, a profitului brut, veniturilor totale și cheltuielilor totale, se prezintă astfel:

Graficul 7. Evoluția indicatorilor de evaluare generală ai activității firmei

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

Analizând graficul de mai sus, se evidențiază următoarele aspecte :

cifra de afaceri a scăzut nesemnificativ de la 13.178 mil. lei în anul 2011 la 12.742 mil. lei în anul 2012, dar a crescut la 18.402 mil. lei în anul 2013;

profitul brut a scăzut de la 368 în anul 2011, la 344 în 2012 și respectiv la 332 în 2013, practic cu peste trei procente în 2013 față de 2012;

veniturile totale au scăzut ușor de la 13.433 în anul 2011 la 12.946 în anul 2012, crescând apoi cu peste 43%, ajungând la 18.633 în anul 2013;

cheltuielile totale au crescut, destul de substanțial, de la 13.065 în 2011 la 18.301 în anul 2013, practic aproape cu 1/3.

În totalul cifrei de afaceri, ponderea fiecărui tip de activitate pentru anii 2011, 2012, 2013 este redată în tabelul următor :

Tabelul 5. Ponderea fiecărui tip de activitate

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

Putem face o analiză grafică a ponderii tipurilor de activități ale societății analizate, pe fiecare an în parte.

În anul 2011 se observă că cele două activități desfășurate au o pondere semnificativ diferită în cadrul cifrei de afaceri, așa cum rezultă din graficul următor:

Graficul 8. Ponderea tipurilor de activități în anul 2011

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

În anul 2012 ponderile activităților în cifra de afaceri s-au menținut aceleași, după cum se poate vedea în graficul de mai jos:

Graficul 9. Ponderea tipurilor de activități în anul 2012

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

În anul 2013, apare o creștere nesemnificativă a producției vândute concomitent cu o creștere semnificativă a încasărilor din vânzarea mărfurilor, situație ilustrată în graficul de mai jos:

Graficul 10. Ponderea tipurilor de activități în anul 2013

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

3.2.2. ELEMENTE PRIVIND MANAGEMENTUL RISCULUI ÎN VEDEREA EVALUĂRII ACTIVITĂȚII AGENTULUI ECONOMIC

Riscul de lichiditate este riscul ca societatea să întâmpine dificultăți în îndeplinirea obligațiilor care decurg din datoriile financiare pe termen scurt, care se sting prin plata în numerar sau prin alte mijloace financiare, sau că asemenea obligații să fie stinse într-o manieră nefavorabilă pentru societate. Societatea urmărește evoluția nivelului lichidităților pentru a-și putea achita obligațiile la data la care acestea devin scadente și analizează permanent activele și datoriile, în funcție de perioada rămasă până la scadențele contractuale.

Riscul de preț este riscul de a înregistra pierderi atât din pozițiile bilanțiere, cât și din cele extrabilanțiere, din cauza evoluțiilor prețurilor activelor. Societatea este expusă riscului ca valoarea justă a instrumentelor financiare deținute să fluctueze ca rezultat al schimbărilor în prețurile pieței, fie că este cauzat de factori specifici activității societăților în care societatea deține interese se participare. Consiliul de administrație monitorizează modul de realizare a administrării riscului de piață, iar procedurile interne prevăd ca, atunci când riscurile de preț nu sunt în concordanță cu politica investițională și principiile societății trebuie procedat la rebalansarea portofoliului.

Riscul valutar este riscul înregistrării unor pierderi sau nerealizării profitului estimat ca urmare a fluctuațiilor nefavorabile ale cursului de schimb. Societatea are angajate credite în euro, astfel fiind expusă riscurilor ca rata de schimb a monedei naționale în relație cu această valută să aibă efecte adverse asupra societății.

Riscul operațional este riscul producerii unor pierderi directe sau indirecte provenind dintr-o gamă largă de cauze asociate proceselor, personalului, tehnologiei și infrastructurii societății, precum și din factori externi, alții decât riscul de credit, de piață și de lichiditate, cum ar fi cele provenind din cerințe legale și de reglementare și din standardele general acceptate privind comportamentul organizațional. Responsabilitatea principală a dezvoltării și implementării controalelor legate de riscul operațional revine conducerii fiecărei unități. Responsabilitatea este sprijinită de dezvoltarea standardelor generale ale societății de gestionare a riscului operațional pe următoarele arii:

cerințe de separarea a responsabilităților, inclusiv autorizarea independentă a tranzacțiilor; alinierea la cerințele de reglementare și legale; documentarea controalelor și procedurilor;

cerințe de analiză periodică a riscului operațional la care este expusă societatea și adecvarea controalelor și procedurilor pentru a preveni riscurile identificate;

cerințe de raportare a pierderilor operaționale și propuneri de remediere a cauzelor care le-au generat;

elaborarea unor planuri de continuitate operațională; dezvoltare și instruire profesională;

prevenirea riscului de litigii, inclusiv asigurare acolo unde se aplică; diminuarea riscurilor, inclusiv utilizarea eficientă a asigurărilor unde este cazul.

Riscul aferent mediului economic. Conducerea nu poate estima credibil efectele asupra situațiilor financiare ale societății rezultate din deteriorarea lichidității pieței financiare, deprecierea activelor financiare influențate de condiții de piață nelichide și volatilitatea ridicată a monedei naționale și a piețelor financiare. Conducerea societății consideră că ia toate măsurile necesare pentru a sprijini creșterea activității societății în condițiile de piață curente prin:

elaborarea strategiilor de gestionare a lichidității și stabilirea unor măsuri specifice de management al lichidității în situații de criză;

previzionări ale lichidității curente; examinarea atentă a condițiilor și clauzelor incluse în angajamentele de compensare și decontare, în prezent și în viitorul apropiat.

3.2.3. SITUAȚIA FINANCIAR-CONTABILĂ A AGENTULUI ECONOMIC CARE SOLICITĂ CREDITUL

Așa cum rezultă din documentele contabile ale firmei, S.C. Automobile Dacia S.A. nu mai are contractate și alte credite la sfârșitul anului 2013. Întocmirea situațiilor financiare se face conform Reglementărilor Europene cu Directiva a IV-a Comunității Economice Europene prevăzute în Legea Contabilității nr.82/1991 și OrdinulM.F.P. nr.1752/2005.

Tabelul 6. Situația financiar-contabilă a S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

Sursa : Document contabil al S.C. Automobile Dacia S.A.

Analizând tabelul de mai sus, se constată următoarele:

activele imobilizate – valoarea netă a acestora a crescut de la 3.222 în 2011 la 3.701 în 2013;

activele circulante – valoarea acestora a crescut, practic cu un sfert, de la 2.866 în 2011 la 3.580 în 2013 datorită și creșterii valorii creanțelor;

datorii – valoarea totală a datoriilor a crescut, de la 2.399 în 2011 la 3.467 în 2013 datorită creșterii datoriilor pe termen scurt;

cifra de afaceri netă – deși criza economică a lovit toate sectoarele de activitate, se observă că în acest caz, a avut loc o creștere semnificativă, de la 13.178 în 2011 la 18.402 în 2013, după cum este ilustrat grafic mai jos:

Graficul 11. Cifra de afaceri netă

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

veniturile totale – au scăzut de la 13.433 în anul 2011 la 12.946 în anul 2012 și apoi au crescut semnificativ, ajungând la finele anului 2013 la 18.633.

cheltuieli totale – cheltuielile totale au scăzut, de la 13.065 în 2011 la 12.602 în anul 2012, în special datorită diminuării personalului firmei.

Dinamica veniturilor totale și variația cheltuielilor totale se poate observa în graficul de mai jos:

Graficul 12. Total venituri și cheltuieli

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

rezultatul brut al exercițiului – se calculează prin diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale aferente unui exercițiu financiar. Se observă o scădere a acestuia, de la 368 în 2011, la 332 în 2013 datorită creșterii cheltuielilor totale, conform graficului următor:

Graficul 13. Rezultatul brut al exercițiului

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

În continuare, voi prezenta contul de profit și pierdere al exercițiului financiar 2013, în formă prescurtată:

Tabelul 7. Contul de profit și pierdere al exercițiului financiar 2013 – mil. lei –

Sursa: Document contabil al S.C. Automobile Dacia S.A..

Analizând principalii indicatori din contul de profit și pierdere, putem concluziona următoarele:

creșterea cifrei de afaceri la 144,42% în 2013 față de 2012 precum și creșterea semnificativă a veniturilor totale la 143,92% în anul 2013 comparativ cu anul 2012;

creșterea cheltuielilor totale la 145,22% în 2013 față de 2012.

Profitul brut se calculează prin diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale. Datorită creșterii cheltuielilor totale,a avut loc o scădere a profitului brut în anul 2013 față de anul 2012 și respectiv 2011.

Profitul net se calculează prin diferența între profitul brut și impozitul pe profit de 16% aferent. Profitul net a crescut nesemnificativ în anul 2012 față de anul 2011, dar în anul 2013 a crescut cu aproape 1/3.

Evoluția profitului brut și a profitului net pentru anii 2011, 2012, 2013 se poate observa în graficul de mai jos:

Graficul 14. Evoluția profitului brut și a profitului net pentru anii 2011, 2012, 2013

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

3.2.4. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ A S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

Analiza economică și financiară se realizează pe baza documentelor financiare ale agentului economic: bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, bugetul de venituri și cheltuieli etc. În acest sens se determină valorile indicatorilor de lichiditate, de solvabilitate, de îndatorare, de activitate, de profitabilitate și rentabilitate ale societății comerciale analizate.

În continuare, voi prezenta calculul și valorile unora dintre acești indicatori, pentru anii 2012 și 2013.

Indicatori de lichiditate

Lichiditatea se definește ca fiind capacitatea activelor circulante de a se transforma în lichidități bănești pentru a onora la timp datoriile scadente. Ea exprimă o stare de echilibru financiar, putând fi asimilată cu capacitatea de plată pe termen scurt a unei societăți.

Tabelul 8. Indicatori de lichiditate

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

Indicatorii de lichiditate arată că societatea poate face față achitării datoriilor pe termen scurt în 2013:

rata lichidității curente, care arată transformarea elementelor patrimoniale curente în lichidități pentru a achita datoriile curente este mai mare ca 1 în 2013;

rata lichidității rapide, care arată posibilitatea activelor rapide ( creanțe + trezorerie) de a acoperi datoriile curente este mai mare decât 0,5 atât în 2012 cât și în 2013;

lichiditatea imediată, care arată posibilitatea numerarului din casierie și a disponibilităților din conturile bancare de a achita datoriile curente este mult mai mare decât 5% atât în 2012 cât și în 2013.

Indicatorii de solvabilitate

Conform Standardelor Internaționale de Contabilitate, solvabilitatea se referă la disponibilitățile de numerar pe o perioadă mai mare de 1 an în care urmează să se onoreze angajamentele financiare scadente.

Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei societăți comerciale de a rambursa la o scadență mai mare de 1 an ratele față de bănci.

Tabelul 9. Indicatori de solvabilitate

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

Se observă că gradul de îndatorare în 2012 este 0,81, iar în 2013 este puțin mai crescut, de 0,97. Acest lucru se datorează faptului ca în anul 2013 datoriile totale au crescut într-o masură mult mai mare față de capitalurile proprii.

Rata datoriilor pe termen mediu și lung a rămas neschimbată cu o valoare de 0,04 și rata acoperirii dobânzilor, care evaluează în ce masură compania își poate plăti dobânzile la creditele din sold din numerarul generat din profitul de exploatare curent a crescut de la 18,05 în 2012 la 20,42 în anul 2013.

Indicatorii de rentabilitate

Aceștia reprezintă starea de eficiență a firmei cu ajutorul ratelor de rentabilitate. În acest sens se determină :

rentabilitatea financiară (ROE) care reprezintă eficiența cu care este investit în firmă capitalul.

rentabilitatea economică (ROA) care reprezintă eficiența cu care sunt folosite activele firmei.

Tabelul 10. Indicatori de profitabilitate

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

Putem concluziona următoarele, analizând acești indicatori:

rentabilitatea financiară arată că situația financiară a firmei a fost slabă, atât în 2012 cât și în 2013, indicatorul având valoare mai mică decât 25%;

rentabilitatea economică (mai mică decât 10%) ilustrează faptul că activele firmei nu au fost bine utilizate;

Indicatorii de activitate

Se referă la două aspecte importante ale firmei și anume la analiza gestiunii activelor și a gestiunii obligațiilor:

viteza de rotație a activelor totale reprezintă numărul de rotații pe care le fac activele totale în perioada analizată. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât veniturile firmei sunt mai mari.

perioada medie de încasare a creanțelor reprezintă numărul de zile în care se încasează creanțele în raport cu cifra de afaceri.

perioada medie de plată a datoriilor curente reprezintă numărul mediu de zile în care sunt plătite datoriile curente în raport cu cifra de afaceri.

Tabelul 11. Indicatorii de activitate

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. Automobile Dacia S.A.

Analizând tabelul de mai sus, se observă că viteza de rotație a activelor totale a crescut în 2013 față de 2012, perioada medie de încasare a creanțelor a fost de 31 zile în 2012, iar în 2013 de 35 zile, iar în ceea ce privește perioada medie de plată a datoriilor curente, aceasta a scăzut de la 82 zile în 2012 la 68 zile în 2013.

Concluzie

Privind în ansamblu toți indicatorii de analiză economico-financiară, conform standardelor de apreciere, S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. se încadrează la categoria A. În acest caz, riscul de expunere a băncii la nerecuperarea creanțelor este de nivel foarte bun.

3.3. DOSARUL DE CREDITARE AL S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

Societatea comercială AUTOMOBILE DACIA S.A. are ca obiect de activitate producerea și comercializarea de automobile, piese auto, mașini unelte și instalații pentru industria de automobile. Ramura în care societatea își desfășoară activitatea are o tendință în ascensiune, cu perspective bune de dezvoltare.

S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. solicită un credit de investiții pentru proiecte UE de la Bancpost pentru retehnologizarea unei linii de fabricație, departamentul Presaj, Uzina Vehicule Dacia. Creditul solicitat este în valoare de 3.500.000 Euro.

Creditul solicitat este pe o perioadă de 5 ani, cu o rată a dobânzii fixe de 12%. El se acordă într-o singură tranșă, rambursarea urmând a se realiza semestrial, cu perioadă de grație perioada de execuție a proiectului, în rate egale.

Derularea unui proiect cu finanțare europeană presupune existența unor resurse financiare adiționale pentru co-finanțare sau/și pre-finanțare, sau pentru operarea ulterioară a investiției. La Bancpost, clienții beneficiază de un pachet complet de finanțare perfect adaptat particularităților proiectului european, astfel încât să nu întâmpine dificultăți în implementare.

Cifra de afaceri și profitul net au o evoluție ascendentă ceea ce reflectă faptul că agentul economic desfășoară o activitate rentabilă și viabilă, având capacitatea de a-și achita la termen obligațiile de plată, inclusiv creditul și dobânda aferentă.

Destinația creditului:

i) co-finanțarea costurilor eligibile;

ii) finanțarea costurilor neeligibile (altele decât TVA-ul);

iii) pre-finanțarea proiectului până la încasarea grantului.

Moneda în care se acordă acest tip de credit este RON/EUR/USD.

Maturitate: 5 ani.

Valoare maximă: În funcție de cash flow-ul proiectului.

Grație: În principiu, pe perioada de execuție a proiectului, în funcție de particularități, perioada de grație poate fi mai mare sau mai mică.

Rambursare: Parțial din grantul încasat de la autorități prin rambursarea cheltuielilor efectuate și parțial din încasările viitoare obținute din operarea proiectului sau activitatea curentă.

Aport propriu: Procent din total investiție, în funcție de particularități.

Garanții:

Active în proprietatea societății;

Fonduri de garantare (FGCR, FNGCIMM, EximBank);

Cesiune de creanțe;

Alte garanții în funcție de particularitățile proiectului.

REFERAT DE CREDITE

Nume client: S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

Scopul referatului: finanțarea retehnologizării unei linii de fabricație, departamentul Presaj, prin acordarea unui credit pe termen lung în valoare de 3.500.000 Euro.

Riscuri și metode de micșorare: rentabilitate financiară și economică scăzută

Propuneri privind limita totală: 3.500.000 Euro

Ratingul creditelor:

Descriere tranzacție: finanțarea retehnologizării unei linii de fabricație, departamentul Presaj, prin acordarea unui credit pe termen lung în valoare de 3.500.000 Euro.

Sursa de rambursare: încasările curente din activitatea de exploatare și încasările viitoare obținute din operarea proiectului.

Garanții:

cesionarea în favoarea băncii a cash-flow-ului împrumutatului derulat prin bancă;

contract de cauțiune cu ipotecă asupra liniei de fabricație care urmează a fi retehnologizată

Termen de rambursare: 5 ani de la data acordării.

Preț: dobânda fixă de 12% pe an

Afacerea, riscul de ramură și de țară

Obiectul de activitate al S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. este producerea și comercializarea de automobile, piese auto, mașini unelte și instalații pentru industria de automobile.

Activitatea agentului economic are caracter permanent și se desfășoara în baza unor contracte de vânzare cumpărare încheiate de S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. cu furnizorii și clienții săi.

Menținerea și dezvoltarea pieței de desfacere este influențată favorabil de următoarele:

diversitatea mare a bunurilor oferite;

calitatea produselor oferite;

prețuri avantajoase;

transport asigurat prin mijloace de transport proprii.

Conducere, forma de proprietate, structura organizatorică

S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Argeș sub nr. J03/81/1991, CUI 160796 are un capital social subscris și vărsat în sumă de 2.541.719.939 RON, iar capitalurile proprii sunt în sumă de 3.633.835.298 RON.

Capitalul social total în valoare de 2.541.719.939 RON se divide în 25.417.199.387 acțiuni a 0,1 RON fiecare și aparține în proporție de 99,43% acționarului Renault S.A.

Personalul societății numără 14.114 salariați (studii medii și superioare) cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată.

Structura creditului, riscului garanției

Obiectul creditului solicitat:

S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A. solicită acordarea unui credit pe termen lung, pe o perioadă de 5 ani, cu un plafon de 3.500.000 Euro pentru finanțarea retehnologizării unei linii de fabricație, departamentul Presaj.

Situația creditelor angajate:

La data analizei agentul economic nu are angajate credite.

Garanții:

Agentul economic garantează creditul solicitat cu următoarele garanții acceptate de Bancpost:

cesionarea în favoarea băncii a cash-flow-ului împrumutatului derulat prin bancă;

contract de cauțiune cu ipotecă asupra liniei de fabricație care urmează a fi retehnologizată

Garanțiile necesare pentru a acoperi creditul și dobânda pe o perioadă de 5ani sunt în sumă de 5.600.000 Euro.

Din verificarea faptică rezulta integritatea fizică și funcțională a garanțiilor.

Se poate aprecia faptul că garanțiile prezentate de agentul economic și acceptate de Bancpost sunt certe, cu posibilități reale de valorificare.

Riscul financiar

Referitor la datele prezentate în analiza internă facem următoarele precizări:

Total patrimoniu în 2013 – 7.291.492.793 RON

Imobilizările corporale sunt în sumă de 3.638.746.716 RON și au următoarea structură:

terenuri și construcții 1.320.224.352 RON

instalații tehnice și mașini 1.958.962.619 RON

alte imobilizări corporale 359.559.745 RON

Imobilizările corporale au o pondere de 49,9% în totalul activelor.

Crențele comerciale însumează 1.767.334.089 RON și reprezintă 24,24% din total activelor.

Disponibilitățile bănești ale agentului economic sunt în sumă de 1.456.382.180 RON (casa și conturi la bănci).

Capitalurile proprii sunt în sumă de 3.633.835.298 RON.

Datoriile cu scadența mai mare de un an însumează 163.156.937 RON și sunt compuse din datorii fiscale și datorii privind asigurările sociale.

Contul de profit și pierderi se prezintă astfel:

275.111.397 RON în 2011

277.239.794 RON în 2012

337.444.120 RON în 2013

Cifra de afaceri are următoarea evoluție:

13.177.841.584 RON în 2011

12.742.145.319 RON în 2012

18.402.497.788 RON în 2013

Cifra de afaceri și profitul net au o evoluție bună ceea ce reflectă faptul că agentul economic desfășoara o activitate rentabilă și viabilă, având capacitatea de a-și achita la termen obligațiile de plată inclusiv creditul și dobânda aferentă.

Bonitatea reprezintă performanța financiară a agentului economic, care atestă încrederea pe care acesta o inspiră băncii în momentul solicitării unui credit, de a restitui la scadență creditele contractate împreună cu dobânzile aferente.

Ea se determină prin calcularea unor indicatori financiari:

anuali (pe bază de bilanț contabil și cont de profit și pierderi),

semestriali (pe baza rezultatelor financiare și situației patrimoniului),

lunari (pe baza balanței de verificare).

Acești indicatori sunt următorii :

Lichiditatea generală =

Solvabilitate patrimonială =

Rata profitului brut =

Rata rentabilității financiare =

Gradul de îndatorare =

După ce se calculează, acești indicatori se încadrează într-un anumit punctaj conform tabelului de mai jos:

Tabelul 12. Puncte acordate în funcție de nivelul indicatorilor

Sursa: Viorica Ioan, Monedă și credit, Ed. EUROPLUS, Galați, 2010, pag. 102

În funcție de punctajul obținut, agentul economic se încadrează într-una din următoarele categorii de bonitate, așa cum se poate observa în tabelul de mai jos :

Tabelul 13. Categorii de bonitate conform metodologiei Bancpost

Sursa: Viorica Ioan, Monedă și credit, Ed. EUROPLUS, Galați, 2010, pag. 102

Încadrarea pe cele 5 categorii de bonitate poate fi interpretată astfel:

– bonitate STANDARD – performanțele financiare ale agentului economic sunt foarte bune și permit achitarea la scadență a dobânzii și a ratei, prefigurând menținerea lor respectivă;

– bonitate ÎN OBSERVAȚIE – performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menține la acest nivel în perspectivă mai îndelungată;

– bonitate SUBSTANDARD – performanțele sunt satisfăcătoare, dar au o evidentă tendință de înrăutățire;

– bonitate ÎNDOIELNICĂ – performanțele sunt scăzute și cu o evidentă ciclicitate la intervale scurte de timp;

– bonitate PIERDERE – performanțele financiare arată pierderi și există perspective clare că nu pot fi plătite nici ratele scadente, nici dobânzile.

Calcularea bonității societății comerciale care solicită creditul

Calcularea indicatorilor pentru anul 2011:

Lichiditatea generală = 5 puncte

Solvabilitate patrimonială = 20 puncte

Rata profitului brut = 10 puncte

Rata rentabilității financiare = 15 puncte

Gradul de îndatorare = 15 puncte

Punctajul total obținut de agentul economic în anul 2011 este de 65 puncte și acesta se încadrează în categoria B – în OBSERVAȚIE.

Performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menține la acest nivel, pe o perioadă mai lungă de timp.

Calculul indicatorilor pentru anul 2012:

Lichiditatea generală = 5 puncte

Solvabilitate patrimonială = 20 puncte

Rata profitului brut = 10 puncte

Rata rentabilității financiare = 15 puncte

Gradul de îndatorare = 15 puncte

Punctajul total obținut de agentul economic în anul 2012 este de 65 puncte și acesta se încadrează in categoria B – în OBSERVAȚIE.

Performanțele financiare sunt bune sau foarte bune, dar nu se pot menține la acest nivel, pe o perioadă mai lungă de timp.

Calculul indicatorilor pentru anul 2013:

Lichiditatea generală = 5 puncte

Solvabilitate patrimonială = 20 puncte

Rata profitului brut = 10 puncte

Rata rentabilității financiare = 15 puncte

Gradul de îndatorare = 15 puncte

Punctajul total obținut de agentul economic în anul 2013 este de 65 puncte și acesta se încadrează în categoria B – în OBSERVAȚIE.

În urma rezultatelor obținute am realizat un tabel cu valorile indicatorilor pentru cei 3 ani analizați.

Tabelul 14. Indicatorii bonității S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

Sursa: Realizat de autor pe baza datelor de la S.C. AUTOMOBILE DACIA S.A.

Se observă că lichiditatea generală a firmei a scăzut de la 1,19 în 2011 la 0,96 în 2012, apoi a crescut la 1,03 în 2013, ceea ce reflectă faptul că societatea are totuși performanțe financiare bune, dar trebuie menținute pe o perioadă mai mare de timp. Solvabilitatea patrimonială a înregistrat o scădere cu circa 8 procente, de la 57,99% în 2011 la 49,84% în 2013, ceea ce arată că firma nu are un capital propriu solid. Rata profitului brut a scăzut de la 2,79% în 2011 la 1,80% în 2013. Rata rentabilității financiare a crescut de la 7,78% în 2011 la 9,27% în 2013, dar rămânând sub limita de 10% . Gradul de îndatorare a înregistrat o creștere, de la 0,39 în 2011 la 0,47 în 2013 , aflându-se sub limita de 1.

Analizând în ansamblu toți acești indicatori, societatea se încadrează în categoria B-ÎN OBSERVAȚIE, ceea ce indică băncii o creditare în anumite condiții și o supraveghere amănunțită a agentului economic.

CAPITOLUL IV

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Sistemul bancar reprezintă una dintre cele mai importante verigi ale economiei de pe piață, bazate pe libera inițiativă și concurență.

Decizia de creditare are la bază cunoașterea amănunțită a situației clientului și păstrarea unui contract permanent cu acesta pe toată durata creditului. Stabilitatea unei economii naționale este în legatură directă cu stabilitatea sistemului bancar național. Tocmai de aceea băncile trebuie să reducă riscul activităților și proceselor bancare care ar putea genera pierderi.

În țara noastră, evoluția sectorului bancar din ultimii ani s-a caracterizat prin diminuarea cotei de piață deținută de băncile de stat și mai ales prin creșterea cotei deținute de băncile cu capital străin. Această evoluție a condus, pe de o parte, la reducerea ponderii creditelor acordate în condiții de favoare (pentru menținerea în viață a societăților de stat generatoare de pierderi, din considerente de natură socială, dar și a facilităților de dobândă sau garantare oferite pentru anumite domenii de activitate) iar, pe de altă parte, la creșterea considerabilă a capacității sistemului bancar de creditare a economiei și la intensificarea concurenței bancare pe piața creditelor.

În aceste condiții, în ultimii ani, se poate observa o schimbare în abordarea activității de creditare, în sensul reducerii de ansamblu a costurilor creditului, relaxării cerințelor prudențiale prevăzute de propriile norme de creditare și reducerii timpului de analiză a cererilor de credit, toate aceste măsuri vizând menținerea sau câștigarea unei cote de piață cât mai mari cu asumarea unui risc de credit corespunzător (mai mare).

În peisajul bancar actual, Bancpost și-a conceput o politică generală care să-i consolideze poziția deținută în prezent în sistemul bancar românesc, poziție reflectată prin numărul clienților, prin calitatea și diversitatea serviciilor oferite atât segmentului microîntreprinderilor cât și celorlalte segmente.

Creditarea la Bancpost vizează în continuare susținerea sectorului privat, productiv, viabil, îmbunătățirea protofoliului de credite, prin creșterea volumului de credite și diminuarea ponderii creditelor neperformante, minimizarea riscului de credit prin diversificare, în sensul limitării expunerii față de un singur sector de activitate, acordarea de credite clienților noi solicitanți, solicitarea de garanții acoperitoare.

Lucrarea tratează activitatea de creditare a persoanelor juridice, care este una din principalele operații pe care băncile le desfășoară în calitatea lor de intermediar. În lucrare de față am încercat sa evidențiez importanța și necesitatea întocmirii unui plan al documentelor de creditare important atât pentru bancă cât și pentru persoana juridică creditată. Odată analizați indicatorii de evaluare generală, s-a putut testa solvabilitatea agentului economic, care din punctul de vedere al Bancpost a primit acordul pentru accesarea creditului de investiții.

În ceea ce privește activitatea de creditare cea mai mare parte a creditelor este acordată persoanelor fizice și juridice române sau entităților care funcționează în România în scopul dezvoltării afacerilor acestora pe piața locală.

Sectorul privat de microîntreprinderi deține peste 50% din forța de muncă, ceea ce înseamnă că aduc o contribuție la formarea PIB-ului în procent de peste 50%.

Etapele principale sunt inițerea relațiilor cu clienții, vizita pe teren, analiza creditului și analiza riscului, decizia de creditare, acordarea creditului și monitorizarea.

În opinia mea Bancpost este o bancă de prestigiu, capabilă să efectueze o analiză corectă a unui potențial client, bazându-se pe personal calificat și o documentație de creditare nu foarte vastă.

Consider că toți clienții Bancpost au nevoie de produse și servicii care să ajute la eficientizarea afacerii, deoarece este important sa reușești prin costuri mici, să dezvolți o afacere sau sa suprăviețuiești în perioade dificile.

Perfecționarea procesului de creditare s-ar putea realiza și prin folosirea unor modalități de menținere a ponderii creditelor în limitele standard. Dintre acestea, consider că mai relevante sunt următoarele:

Extinderea domeniilor de creditare;

Perfecționarea normelor interne în domeniu;

Reducerea duratei procesului de creditare;

Controlul altor categorii de plasamente.

O altă măsură de îmbunătățire a procesului de creditare, și implicit ade diminuare a riscului de creditare, constă în reducerea ponderii creditelor neperformante în totalul ponderii creditelor din portofoliu.

Totodată, pentru ca banca să poată transforma cea mai mare parte a potențialilor clienți în clienți efectivi, respectiv utilizatori de credite, pe lângă credibiltatea și soliditatea băncii, care este primordială, banca trebuie să ofere solicitanților de credite și o dobândă atractivă comparativ cu celelalte instituții ale sistemului bancar românesc.

După cum bine se știe, orice bancă, și implicit Bancpost ajută la asigurarea continuității în desfășurarea activității unei companii, și pune la dispoziția potențialului client oportunitățile de afaceri ce apar pe neașteptate, deoarece orice afacere are nevoie de ajutor și sprijin.

Din punctul meu de vedere ceea ce desparte o afacere de succes de una care pur și simplu merge, este alegerea unor parteneri puternici, care pot să ofere un ajutor consistent atunci când este cu adevărat necesar, iar Bancpost este un astfel de partener care știe cât de greu este să muncești pentru un vis și să constați că, la un moment dat, pur și simplu nu mai ai suficiente resurse pentru a merge mai departe.

BIBLIOGRAFIE

Basno C., Dardac N., Floricel C.: Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000

Hoanță N., Bani&Bănci, Editura Economică, 2001

Ilieși Sabin, Suport de curs Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” Arad, 2013

Ioan V., Monedă și credit, Ed. EUROPLUS, Galați, 2010

Mărgineanu Manole V.,, et al., Firma și Banca, Editura Tribuna Economică, București, 1999

Nedelescu M., Stănescu C.: Produse și servicii financiare, Editura Pro Universitaria, București, 2009

OG nr. 51/1997 republicată în 2000 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing

Oprițescu M. Spulbăr C., Cunoștințe economice de specialitate, Modulul II – Monedă, credit, bănci, Manual Licență Finanțe Bănci, Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, 2011

Trenca I., Tehnică bancară, Ed. a 2-a. Casa cărții de știință, Cluj-Napoca, 2004

Turliuc V., Creditarea bancară și creșterea economică, “Mecanismele financiar monetare în procesul tranziției la economia de piață”, coordonator Ghe. Voinea, Editura Sedcom Libris, Iasi, 1999

Vasile R., Monedă și politica fiscală, Editura Uranus, București, 1994

Vechiu C. (coord), Management și tehnici bancare, Editura Independența Economică, 2009

www.bancpost.ro

www.brd.ro

BIBLIOGRAFIE

Basno C., Dardac N., Floricel C.: Monedă, credit, bănci, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2000

Hoanță N., Bani&Bănci, Editura Economică, 2001

Ilieși Sabin, Suport de curs Universitatea de Vest “Vasile Goldiș” Arad, 2013

Ioan V., Monedă și credit, Ed. EUROPLUS, Galați, 2010

Mărgineanu Manole V.,, et al., Firma și Banca, Editura Tribuna Economică, București, 1999

Nedelescu M., Stănescu C.: Produse și servicii financiare, Editura Pro Universitaria, București, 2009

OG nr. 51/1997 republicată în 2000 privind operațiunile de leasing și societățile de leasing

Oprițescu M. Spulbăr C., Cunoștințe economice de specialitate, Modulul II – Monedă, credit, bănci, Manual Licență Finanțe Bănci, Universitatea din Craiova, Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, 2011

Trenca I., Tehnică bancară, Ed. a 2-a. Casa cărții de știință, Cluj-Napoca, 2004

Turliuc V., Creditarea bancară și creșterea economică, “Mecanismele financiar monetare în procesul tranziției la economia de piață”, coordonator Ghe. Voinea, Editura Sedcom Libris, Iasi, 1999

Vasile R., Monedă și politica fiscală, Editura Uranus, București, 1994

Vechiu C. (coord), Management și tehnici bancare, Editura Independența Economică, 2009

www.bancpost.ro

www.brd.ro