Finantarea Activitatilor In Cadrul Fundatiei Rudolf Walter Filiala Timisoara
CUPRINS
CUPRINS…………………………………………………………………………………pag.1
INTRODUCERE……………………………………………………………….pag.2
CAP. I ASPECTE GENERALE PRIVIND FUNDAȚIILE DIN ROMÂNIA………..pag.3
Cadrul legislativ de înființare , funcționare, conducere și dizolvare a funda-
țiilor din România…………………………………………………………….pag.3
Fundația Rudolf Walter , Filiala Timișoara – înființare și funcționare……….………pag.7
CAP. II STRUCTURA SURSELOR DE FINANȚARE………..………………..….pag.10
2.1. Sursele de finanțare a activităților din cadrul unei fundații ………………………….pag.10
2.1.1.Donații , sponsorizări…………………………………………………..…… pag.11
2.1.2.Subvenții obținute de la instituții guvernamentale sau de la bugetul de stat……………………………………………………………………………….…..……pag.14
2.1.3.Venituri realizate din vânzarea bunurilor……………………………….…..pag.16
2.1.4.Cotizațiile membrilor………………………………………………………..pag.16
2.1.5.Alte venituri prevăzute de lege……………………………………………..pag.16
2.2. Sursele de finanțare a activităților din cadrul Fundației Rudolf Walter Timișoara….pag.18
2.3. Concluzii privind veniturile Fundației Rudolf Walter Timișoara……….…………..pag.23
CAP. III REGIMUL ECONOMIC SI DESTINAȚIA CHELTUIELILOR…………..pag.25
3.1. Structura cheltuielilor din cadrul unei fundații………………………………………pag. 25
3.2. Structura cheltuielilor din cadrul Fundației Rudolf Walter Timișoara……………….pag.26
1. Cheltuieli de exploatare…………………………………………….………pag.28
3.2.1.1.Cheltuieli materiale…………………………………………………pag.28
3.2.1.2.Cheltuieli cu serviciile executate de terți……………………….…..pag.28
3.2.1.3.Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate…………….….pag.29
3.2.1.4.Cheltuieli cu personalul………………………………………..…….pag.30
3.2.1.5.Alte cheltuieli de exploatare…………………….……………………pag.30
3.2.2. Cheltuieli excepționale …………………………………………………….pag.31
3.3. Concluzii privind cheltuielile Fundației Rudolf Walter Timișoara………………….pag.32
3.4. Evoluția cheltuielilor Fundației Rudolf Walter Timișoara, în raport cu veniturile….pag.33
CAP.IV PROGRAME DE FINANȚARE A ACTIVITÁȚILOR DIN CADRUL UNEI FUNDAȚII……………………………………………………………………..…………pag.34
Colectarea de fonduri prin intermediul programelor de finanțare…………………..pag.34
Proiect de finanțare internă a Fundației Rudolf Walter Timișoara………………….pag.39
CNCLUZII……………………………………………………………………………….pag.44
PROPUNERI…………………………………………………………………………….pag.45
ANEXE…………………………………………………………………………………..pag.46
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………….……pag.64
INTRODUCERE
Abrogând Legea nr. 21/1924 , Ordonanța Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial nr.39 din 31 ianuarie 2000 , a adus o nouă definiție fundațiilor. Astfel , potrivit articolului 15 , fundația este subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane care , pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauza de moarte , constituie un patrimoniu afectat , în mod permanent și irevocabil , realizării unui scop de interes general sau , după caz , comunitar. Prin interes comunitar se înțelege orice interes care este specific
unei comunități cartier , localitate , unitate administrativ-teritorială
unui grup de persoane fizice sau juridice care urmăresc un obiectiv comun sau au aceleași opinii , aceeași cultură , aceeași orientare religioasă , sociale și altele asemenea.
Conform Ordonanței nr.26/2000 , fundațiile pot fi înființate de către persoanele fizice și persoanele juridice care urmăresc desfășurarea unor activități în interes general sau în interesul unor colectivități ori , după caz , în interesul lor personal nepatrimonial.
Alături de asociații , fundațiile fac parte din organizațiile non-guvernamentale sau non-profit. Aceste organizații se caracterizează , înainte de toate , prin caracterul lor nelucrativ, scopul unei fundații fiind aproape întotdeauna ideal și altruist , fundațiile fiind destinate realizării unor opere sociale , în interesul întregii comunități.
Lucrarea de față își propune să analizeze modul în care fundațiile , ca organizații non-profit , reușesc să obțină resursele necesare finanțării activităților pe care le desfășoară.
În acest scop , lucrarea este structurată pe patru capitole , astfel
– primul capitol prezentă pe larg cadrul legislativ de înființare și funcționare a fundațiilor , cu referire , în special , la Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara
– al doilea capitol prezintă structura si regimul financiar al surselor de finanțare a activităților din cadrul unei fundații , în general , și a fundației Rudolf Walter , în special
– capitolul al treilea prezintă , în mod cât mai detaliat, ansamblul cheltuielilor
efectuate în cadrul fundației. De asemenea , se va prezenta modalitatea de acoperire a acestor cheltuieli din totalul veniturilor pe care fundația le are la dispoziție;
– ultimul capitol prezintă un program general de finanțare a activităților din cadrul unei fundației, precum și un program de finanțare internă a Fundației Rudolf Walter Timișoara.
CAPITOLUL I
ASPECTE GENERALE PRIVIND FUNDAȚIILE DIN ROMÂNIA
Cadrul legislativ de înființare , funcționare, conducere și dizolvare a fundațiilor din România
Legislația ce stă la baza înființării , funcționării , conducerii și dizolvării fun-dațiilor conține un ansamblu de legi , Hotărâri de Guvern , Ordonanțe Guvernamentale și Ordine ale Organelor de specialitate ale Administrației. Din acestea le vom prezenta , în continuare , pe cele mai actuale.
Ordonanța de Guvern nr. 26/30 ian. 2000 cu privire la asociații și fundații
O primă reglementare a fundațiilor și asociațiilor de pe teritoriul României s-a realizat prin Legea nr.21/1924. Aceasta a fost fundamental modificată prin Ordonanța nr.26/2000.
Ordonanța prezintă condițiile legale de înființare a asociațiilor și fundațiilor , de organizare și funcționare a acestora , toate acestea structurate după cum urmează Dispoziții generale; Înființarea asociațiilor și fundațiilor; Modificarea actului constitutiv și a statutului asociației sau fundației; Asociațiile și fundațiile recunoscute ca fiind de utilitate publică; Veniturile; Relațiile cu autoritățile publice; Dizolvarea și lichidarea; Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial; Dispoziții speciale; Dispoziții tranzitorii și finale.
Conform acestei Ordonanțe , asociațiile sunt persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial , care desfășoară activități în interes general sau în interesul unei colectivități locale. Sub incidența acestei ordonanțe nu intră partidele politice , sindicatele și cultele religioase.
Prezenta ordonanță are ca scop crearea cadrului pentru exercitarea dreptului
la libera asociere a persoanelor care urmăresc desfășurarea unor activități in interes general sau în interesul unor comunități promovarea valorilor civice , ale democrației si statului de drept urmărirea realizării un unui interes general , local sau , după caz , de grup facilitarea accesului asociațiilor la resurse private și publice în vederea realizării scopului și obiectivelor pe care acestea și le-au propus parteneriatul dintre autoritățile publice și persoanele juridice de drept privat fără scop patrimonial, în vederea facilitării desfășurării activităților celor din urmă respectarea ordinii publice.
Ordonanța 26/2000 dă o definiție clară a fundației Fundația este subiectul de drept înființat de una sau mai multe persoane , care , pe baza unui act juridic între vii sau pentru cauza de moarte , constituie un patrimoniu afectat , în mod permanent și irevocabil , realizării unui scop de interes general sau , după caz , comunitar.(art.15)
Potrivit Legii 21/1924 , numai asociațiile , nu și fundațiile , aveau drept de a desfășura activități economice. Aceasta a condus la imposibilitatea , pentru multe organizații non-profit , de a-și procura resursele financiare necesare realizării obiectivelor propuse , deoarece donațiile și sponsorizările nu puteau fi întotdeauna suficiente. În acest context contradictoriu a intrat în vigoare Ordonanța 26/2000 , care a reglementat explicit aceasta problemă. Astfel , atât asociațiile cât și fundațiile pot desfășură activități economice , sub două forme
Activități economice directe
– acestea , conform numitei Ordonanțe , pot fi defășurate numai cu caracter accesoriu și numai dacă sunt în strânsă legătură cu scopul principal al organizației non-profit;
– profitul obținut în urma desfășurării acestor activități va fi utilizat fie pentru dezvoltarea și utilarea unităților respective , fie pentru îndeplinirea obiectivelor principale pentru care asociația sau fundația s-a înființat. El nu va putea fi niciodată distribuit către membrii asociației , către fondatori sau către membrii Consiliului director.
Societăți comerciale
– potrivit acestei Ordonanțe , asociațiile și fundațiile pot înființa societăți comerciale;
– înființarea societăților comerciale trebuie să constituie însă numai o formă de obținere a veniturilor necesare ființării ca organizație non-profit ca urmare , Ordonanța prevede că dividendele obținute de către asociații și fundații din activitățile acestor societăți comerciale , dacă nu se reinvestesc in aceleași societăți comerciale , se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului asociației sau fundației.
– dacă o organizație non-profit este asociată în cadrul unei societăți comerciale , ea va trebui să plătească impozit pe dividente , chiar dacă utilizează aceste dividende pentru îndeplinirea obiectivelor sale nelucrative.
Spre deosebire de Legea 21/1924 , care nu prevede o limită minimă legală a patrimoniului unei fundații sau asociații , Ordonanța 26/2000 prevede expres patrimoniul minim necesar. Astfel , activul patrimonial inițial al fundației trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar , a căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul minim brut pe economie , la data constituirii fundației .
Capitolul VII prezintă sursele de proveniență a veniturilor asociațiilor și fundațiilor. Aceste surse sunt următoarele cotizațiile membrilor a căror valoare este stabilită prin statutul fundației dobânzile și dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile dividendele societăților comerciale înființate de asociații, deoarece aceste dividende nu pot fi distribuite membrilor sau fondatorilor venituri realizate din activități economice directe realizate cu caracter accesoriu și în strânsă legătură cu scopul principal al organizației donații, sponsorizări sau legate obținute de la diferite persoane fizice sau juridice resurse obținute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale sub formă de subvenții sau alocații alte venituri prevăzute de lege.
Ordonanța nr. 37 din 30 ianuarie 2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26 din 2000 , cu privire la asociații și fundații
Această Ordonanță aduce o serie de modificări și completări Ordonanței nr. 26/2000, privind fundațiile și asociațiile din România.
Conform Ordonanței nr. 37/2003 , asociația sau fundația (…) își poate deschide un cont bancar special pentru resursele primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale , iar cheltuielile din aceste resurse se evidențiază distinct
Dacă o parte a sumelor primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale rămâne neutilizată la finele anului , se va restitui bugetelor de la care s-au primit sumele. În schimb , sumele alocate unor proiecte de anvergură , ce se întind pe o perioadă de cel puțin doi ani , pot fi folosite în continuare pentru scopul pentru care au fost , dacă nu se reinvestesc in aceleași societăți comerciale , se folosesc obligatoriu pentru realizarea scopului asociației sau fundației.
– dacă o organizație non-profit este asociată în cadrul unei societăți comerciale , ea va trebui să plătească impozit pe dividente , chiar dacă utilizează aceste dividende pentru îndeplinirea obiectivelor sale nelucrative.
Spre deosebire de Legea 21/1924 , care nu prevede o limită minimă legală a patrimoniului unei fundații sau asociații , Ordonanța 26/2000 prevede expres patrimoniul minim necesar. Astfel , activul patrimonial inițial al fundației trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar , a căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul minim brut pe economie , la data constituirii fundației .
Capitolul VII prezintă sursele de proveniență a veniturilor asociațiilor și fundațiilor. Aceste surse sunt următoarele cotizațiile membrilor a căror valoare este stabilită prin statutul fundației dobânzile și dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile dividendele societăților comerciale înființate de asociații, deoarece aceste dividende nu pot fi distribuite membrilor sau fondatorilor venituri realizate din activități economice directe realizate cu caracter accesoriu și în strânsă legătură cu scopul principal al organizației donații, sponsorizări sau legate obținute de la diferite persoane fizice sau juridice resurse obținute de la bugetul de stat sau de la bugetele locale sub formă de subvenții sau alocații alte venituri prevăzute de lege.
Ordonanța nr. 37 din 30 ianuarie 2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.26 din 2000 , cu privire la asociații și fundații
Această Ordonanță aduce o serie de modificări și completări Ordonanței nr. 26/2000, privind fundațiile și asociațiile din România.
Conform Ordonanței nr. 37/2003 , asociația sau fundația (…) își poate deschide un cont bancar special pentru resursele primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale , iar cheltuielile din aceste resurse se evidențiază distinct
Dacă o parte a sumelor primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale rămâne neutilizată la finele anului , se va restitui bugetelor de la care s-au primit sumele. În schimb , sumele alocate unor proiecte de anvergură , ce se întind pe o perioadă de cel puțin doi ani , pot fi folosite în continuare pentru scopul pentru care au fost destinate.
Legea nr.34 din 20 ianuarie 1998 privind acordarea unor subvenții asociaților și fundațiilor române cu personalitate juridică , care înființează și administrează unități de asistență socială
Conform acestei Legi , asociațiile și fundațiile române cu personalitate juridică , care înfiin-țează și administrează unități de asistență socială , pot primi subvenții alocate de la bugetul de stat sau , după caz , de la bugetele locale , care vor fi utilizate , în exclusivitate pentru serviciile de asistență socială acordate persoanelor care , potrivit dispozițiilor legale , au dreptul să beneficieze de acestea.
Nivelul subvențiilor nu poate depăși costul mediu lunar de întreținere pe persoană asistată. Acest nivel se aprobă de către Guvern , la propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Subvențiile ce se acordă de la bugetele locale se aprobă de către consiliul local.
Dobânzile aferente subvențiilor alocate se utilizează numai în scopul întreținerii persoanelor asistate.
Hotărârea de Guvern nr. 1.153 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998
Prin această Hotărâre se aprobă Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998. De asemenea se stabilește un nou nivel mediu lunar pentru subvenția acordată de la bugetul de stat și anume 600.000 pentru o persoană asistată .
Asociațiile și fundațiile pot dispune de subvențiile acordate de la bugetul de stat numai dacă îndeplinesc anumite condiții sunt persoane juridice române de drept privat , fără scop patrimonial , constituite potrivit legii; acordă de cel puțin 12 luni servicii de asistență socială într-un cadru organizat , denumit unitate de asistență socială; serviciile de asistență socială sunt acordate persoanelor care , datorită unor motive de natură economică , fizică , psihică sau socială , nu au posibilitatea să își asigure nevoile sociale , să își dezvolte propriile capacități și competente pentru a se integra social ; își exercită activitatea prin personal calificat activitatea de asistență socială se desfășoară într-un spațiu adecvat există un proiect de sprijin și integrare socială fundația utilizează și alte resurse.
E de reținut faptul că subvențiile (…) se acordă în completarea resurselor financiare destinate de către asociație sau fundație pentru a fi cheltuite în scopul acordării serviciilor de asistență socială și vor fi utilizate în exclusivitate pentru aceste servicii.
Subvenția se acordă lunar , începând cu luna ianuarie , de către direcția teritorială sau , după caz, de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale. La calculul subvenției se va tine cont și de suma necheltuită din subvenția acordată pe luna anterioară.
Așa cum se prevede si Ordonanța nr.37/2003 , asociația își deschide un cont bancar special pentru subvenție , iar cheltuielile din subvenția acordată se evidențiază distinct.
Acea sumă rămasă neutilizată din subvenție , la sfârșitul lunii , se returnează bugetului de la care s-a primit subvenția.
Din subvenția acordată pot fi acoperite cheltuielile cu salariile de încadrare a personalului calificat în domeniul asistenței sociale , care participă efectiv la acordarea serviciilor de asistență socială , cheltuielile pentru carburanții si lubrefianții necesari în funcționarea mijloacelor de transport specific activității unității de asistență socială. Dar , ceea ce este foarte important , din subvenția acordată nu se vor acoperi cheltuieli de o singură natură.
Hotărârea de Guvern nr. 49 din 16 februarie 2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subvenții asociațiilor si fundațiilor române cu personalitate juridică , precum și altor organizații neguvernamentale fără scop lucrativ , care inițiază și organizează programe și proiecte culturale
Subvențiile la care se face referire în această Hotărâre pot fi utilizate numai pentru programele și proiectele culturale organizate și numai în completarea veniturilor proprii și a celor primite sub formă de donații și sponsorizări.
Hotărârea de Guvern nr. 800 din 30 septembrie 1999 privind modificarea Normelor metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență socială
Prin această Hotărâre se stabilise nivelul mediu lunar al subvențiilor care se acordă de la bugetul de stat pentru o persoană asistată la o valoare de 450.000 lei. Ulterior s-a modificat și acesta sumă, în prezent ea ajungând la 600.000 lei.
Tot conform acestei Hotărâri, documentația de solicitare a convenției se depune în ultima luna a trimestrului trei al anului curent pentru subvenția ce urmează să se acorde în anul următor, iar convenția pentru acordarea subvenției se încheie în luna ianuarie a anului curent. Evaluarea și selecționarea fundațiilor se fac pe baza următoarelor criterii: justificare unității de asistență socială în raport cu necesitățile și prioritățile de asistență socială ale comunității; capacitatea organizatorică și de funcționare a unității de asistență socială ( experiență fundației, funcționarea într-un sediu adecvat, organizarea activităților de asistență socială, capacitatea bugetului de venituri și cheltuieli de a asigura funcționarea unității etc.)
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/1997 , privind protecția copilului aflat în dificultate
Această Ordonanță de Urgență este modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.331/2001 , privind indexarea cuantumului alocației de întreținere pentru copiii încredințați sau dați în plasament.
Prin art.20 al Ordonanței nr.26/1997 se prevede că: “pentru fiecare copil încredințat sau dat în plasament , se acordă o alocație lunară de întreținere , care se indexează prin hotărâre a Guvernului.”
Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii ,
Legea nr. 61/1993 este modificată și completată prin : Hotărârea Guvernului nr.591 /1993 , privind măsurile pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr.61/1993 referitoare la gestionarea fondurilor , stabilirea și plata alocației de stat pentru copii și Hotărârea Guvernului nr.1360/2002 , privind stabilirea cuantumului lunar al alocației de stat pentru copii.
Această lege prevede acordarea de alocații de stat pentru copiii minori care urmează una din formele de învățământ prevăzute de lege. Începând cu data de 1 ianuarie 2003 , cuantumul lunar al acestei alocații este stabilit la valoarea de 210.000 , prin Hotărârea Guvernului nr.1360/2002
Conform art.8 din Legea nr.61/1993 , alocația de stat pentru copii nu este impozabilă și nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit cu acest titlu.
Hotărârea Guvernului nr.331/2001 privind indexarea cuantumului alocației de întreținere pentru copiii încredințați sau dați în plasament
Prin Ordonanța nr.26/1997 se prevedea un cuantum de 300.000 lei pentru alocația lunară de plasament. Ulterior , prin Hotărârea Guvernului nr. 331/2001 s-a stabilit creșterea alocației la suma de 500.000 lei , începând cu luna martie 2001. În august 2003 are loc o nouă majorare a alocației , aceasta fiind în prezent în suma de 670.000 lei.
Protocolul româno-german semnat la Bonn la 20 ianuarie 1992
Pentru centrele de perfecționare profesională din cadrul fundațiilor române-germane din Arad , Sibiu și Timișoara , în bugetul asigurărilor pentru șomaj , este cuprinsă și suma de 7,7 miliarde de lei , reprezentând contribuția părții române la finanțarea activităților fundațiilor respective , potrivit înțelegerilor dintre Guvernul României și Guvernul Germaniei , cu privire la continuarea proiectului Promovarea calificării profesionale
Acordul de Împrumut destinat Proiectului privind “Dezvoltarea Sectorului Social”
La data de 6 iulie 2001, a fost semnat la București, Acordul de Împrumut dintre România și BIRD, în valoare de 50 mil. USD, destinat Proiectului privind “Dezvoltarea Sectorului Social”, ratificat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.111/2001. Conform prevederilor acestei Ordonanțe și ale Acordului de Împrumut, autoritatea de implementare a acestui proiect este Ministerul muncii, Solidarității Sociale și Familiei, căruia i s-a delegat întreaga autoritate și responsabilitate în realizarea proiectului și în utilizarea sumelor împrumutului, a fondurilor alocate de către ceilalți finanțatori ai proiectului (UE – PHARE, DFID), precum și a contribuției părții române la finanțarea acestui proiect.
Unul din obiectivele principale ale acestui proiect se referă la întărirea sistemului de asistență socială, în cadrul căruia, ca urmare a amendării Acordului de împrumut, se vor acorda fonduri cu titlu gratuit pentru finanțarea de servicii sociale, în limita de 3 mil. USD.
Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara – înființare și funcționare
Fundația Rudolf Walter a fost înființată în anul 1988 și are sediul central în Grundau – Germania. D-nul Rudolf Walter a înființat fundația care-i poartă numele , având un concept de bază și anume Ajutor să te ajuți singur ! , ce vine în sprijinul copiilor aflați în dificultate. Scopul caritabil al fundației este acela de a promova un mod adecvat de viață pentru copii sau alte persoane la nevoie , care , din cauza stării fizice sau psihologice , sau din alte motive , nu au un trai normal , și de a le asigura cazare , mâncare , tratament medical , educație și pregătire profesională , ca și reintregrare socială.
În acest scop , s-au înființat până în prezent trei Sate de copii în Guatemala, România și Bosnia , unde copiii se află în plasament pe o perioadă determinată de timp , pană la dobândirea capacității depline de exercițiu.
Fundația Rudolf Walter este activă în Timișoara din 1992 și a finalizat Satul de Copii , prin donații particulare , la 13 septembrie 1994. În Satul de Copii din Timișoara trăiesc pe moment 160 de copii , dintre care 50 orfani sau semiorfani și 110 copii din familii defavorizate sau părăsiți. Alegerea copiillor ca și repartizarea lor în sat se face prin Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului Timiș. Copiii trăiesc în case de tip familial și le sunt asigurate educarea școlară și îngrijirea.
Satul se desfășoară pe o suprafață de 80000 mp , în cadrul căreia există 12 pavilioane special amenajate , în care trăiesc copiii, o grădiniță , o școală cu clasele 1-8 , sala de sport , precum și spații pentru activități extrașcolare , cantină ,cabinetul medical , cabinetul stomatologic , cabinetul psihologic și birourile personalului administrativ. Fiecare pavilion are o capacitate de 15-17 copii , de diferite vârste , care se gospodăresc și se ajută reciproc , aflându-se sub directa și atenta supraveghere a unui educator.
Școlarizarea copiilor se desfășoară în cadrul Grădiniței din cadrul Satului de Copii, iar, în continuare, în cadrul Școlii cu clasele I-VIII Rudolf Walter, aflate sub supravegherea Inspectoratului Școlar , frecventate și de copii din afara Satului.
De curând , au fost amenajate și puse în funcțiune și ateliere de formare profesională în următoarele domenii: tâmplărie , patiserie , croitorie , mecanică auto și coafură. Desfășurarea cursurilor se face în colaborare cu Ministerul Muncii.
Satul oferă și o serie de activități sociale și educative , ca de exemplu un post de radio, a cărei dotare tehnică a fost asigurată de postul național de radio. Se desfășoară , de asemenea, cursuri de artă , și anume pictură , linogravură , ceramică , tapiserie.
Satul inițiază anual multe activități și proiecte destinate copiilor
Proiectul Zâmbetul prieteniei
Înființarea postului de radio local care are raza de acoperire în aria de întindere a fundației
Radioul Noi 100% are programe destinate exclusiv copiilor din sat , câțiva din aceștia formând chiar și echipa de emisie
Satul de copii Rudolf Walter are și o revistă proprie revista Aripi , ajunsă la cea de a IX-a ediție. Colectivul de redacție e alcătuit din copii
Pe parcursul fiecărui an se desfășoară o colaboarare deschisă și bilaterală cu Universitatea de Vest Timișoara – Facultatea de Psihologie , Sociologie și Asistență Socială
Anula se realizează , în colaborare cu Fundația Rudolf Walter – Grundau Germania , o campanie umanitară de amploare în preajma Sărbătorilor de Crăciun
Școala Rudolf Walter și-a îmbogățit dotările prin crearea
unui cabinet de istorie – geografie
o bibliotecă variată
un laborator de informatică dotat cu calculatoare PC 486 și Pentium.
De asemenea , o mare amploare o au activitățile administrative din cadrul fundației
S-au efectuat o serie de lucrări cu scop decorativ ambiental ceas solar din mozaic , frescă în holul școlii , 5 lucrări grafitto pe pereții exteriori ai unor pavilioane , vitralii etc.
S-a amenajat o gradină japoneză în cadrul parcului fundației
S-a pus în aplicare un proiect de amenajare a 5 solarii
S-au realizat o serie de lucrări de reparare și înlocuire a acoperișurilor , podelelor , faianței și obiectelor sanitare din fiecare pavilion.
După cum se vede , activitățile desfășurate , precum și lucrările realizate în cadrul fundației sunt foarte complexe și diversificate. Din păcate , bugetul fundației este însă limitat și nu există întotdeauna donații care să-i stea la dispoziție , mai ales în ceea ce privește efectuarea lucrărilor de anvergură.
Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara este înființată pe baza statutului și a actului adițional , având la bază legislația în vigoare privind înființarea , funcționarea , conducerea și dizolvarea fundațiilor , legislație prezentată pe larg în capitolul anterior.
Fondatorul Unic al Fundației Rudolf Walter Filiala Timișoara este Rudolf Walter Stiftung , o fundație germană cu sediul în Grundau-Germania. Fondatorul Unic are ca scop colectarea de fonduri pe care apoi le oferă Filialei din Timișoara, în vederea realizării activității acesteia.
Capitalul inițial al Filialei din Timișoara este de 31.467.000.000 lei , reprezentând 3.000.000 DEM la cursul de schimb de 10.489 Lei / DEM , stabilit pentru data de 20 august 2000.
Conform Statutului și în baza Ordonanței nr. 26/30 ian 2000 , organele Filialei Timișoara sunt Consiliul Director Cenzorii.
Consiliul Director este organul de administrație și de conducere al Filialei și este alcătuit din 5-7 membri și un reprezentant al Fondatorului Unic. Membrii Consiliului Director sunt desemnați pentru un mandat de doi ani , în baza deciziei Fondatorului Unic.
Cenzorii Filialei sunt în număr de trei. Ei nu pot fi membrii în consiliul Director al Filialei. Cenzorii sunt desemnați de către Fondatorul Unic , mandatul lor putând fi oricând retras de către acesta.
Din analiza statutului fundației se pot desprinde câteva aspecte importante privitoare la tema tratată în cadrul acestei lucrări.
În scopul obținerii de resurse financiare suplimentare , destinate integral atingerii scopului prevăzut la Articolul 5 al acestui Act Constitutiv și în Statut , Filiala poate (…) desfășura activități comerciale și poate constitui societăți comerciale. Dividendele obținute din activități ale acestor societăți , vor fi folosite în vederea atingerii scopului Filialei
Scopul Filialei va fi adus la îndeplinire în baza fondurilor puse la dispoziție de către Fondatorul Unic prin donații , sponsorizări , precum și alte finanțări prevăzute de legislația română în vigoare, în vederea asigurării unei alimentații adecvate și a dezvoltării copiilor din punct de vedere educațional, social și medical.”
Sursele de finanțare ale Filialei sunt următoarele
1.contribuții ale Fondatorului Unic sau ale altor persoane
2.donații , sponsorizări și legate
3.dobânzile și dividendele rezultate din investițiile Filialei
4.subvenții obținute de la instituțiile guvernamentale sau de la bugetul de stat
5.profiturile obținute din bunurile Filialei , vânzare a acestor bunuri și venituri în numerar
6.dividende de la societățile comerciale înființată de către Filială
7.alte venituri prevăzute de legea română.
Din graficul următor putem vedea proporția pe care o ocupă fiecare categorie de venit în totalul veniturilor fundației.
Veniturile care prezintă ponderea cea mai mare în total venituri sunt donațiile. După cum se observă, veniturile realizate din activități economice, cotizațiile membrilor, dobânzile și dividendele precum și colecta publică sunt inexistente în ansamblul veniturilor fundației.
CAPITOLUL II
STRUCTURA ȘI REGIMUL FINANCIAR AL SURSELOR DE FINANȚARE
2.1. Sursele de finanțare a activităților din cadrul unei fundații
Resursele de finanțare pot fi clasificate după diverse categorii: economic, financiar, contabil etc. Din punct de vedere financiar, de exemplu, sursele de finanțare ale unui agent economic se clasifică conform schemei următoare:
Autofinanțare
Finanțare internă
Alte surse asimilate
Finanțare globală
Crearea/sporirea capitalului social
(resurse)
Finanțare externă Subvenții
– credit bancar
Împrumuturi – obligațiuni
– leasing
– împrumuturi
guvernam.
– împrumuturi externe
În funcție de sursa de proveniență, resursele de finanțare se pot clasifica astfel:
surse permanente;
surse atrase;
surse împrumutate.
În prima categorie distingem fondul de rulment, care este o sursă permanentă, stabilă, degajată ca un surplus față de investițiile pe termen lung. Sursele împrumutate, necesare finanțării activelor circulante sunt reprezentate de creditele pe termen scurt.
Dar, așa cum se va vedea și în continuare, sursele de finanțare ale unei fundații pot fi cu greu mulate după modurile cunoscute de clasificare a veniturilor. Din această cauză, prezentarea veniturile unei fundații se va face în funcție de modalitatea de clasificare a lor, așa cum este prevăzută în O.G. nr. 26/2000.
Autonomia organizației non-profit și stabilitatea ei financiară depind în cea mai mare măsură de diversitatea surselor de finanțare. În acest capitol se vor analiza structura și regimul veniturilor de care dispune o fundație , în general , și Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara , în special. Modul de structurare a acestor venituri este cel prevăzut de Ordonanța nr.26/2000 privind asociațiile și fundațiile , precum și cel prevăzut în Statul Filialei. În concluzie, veniturile unei fundații sunt următoarele
donații , sponsorizări sau legate;
subvenții obținute de la bugetul de stat și/sau de la bugetele locale;
venituri realizate din activități economice directe;
cotizații ale membrilor;
dobânzile și dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile , în condiții legale;
dividendele societăților comerciale înființate de către fundații sau federații;
colecta publică;
alte venituri prevăzute de lege.
2.1.1. Donații , sponsorizări , legate
1. Donația
Donația este un contract unilateral , care trebuie încheiat în formă autentică (autentificat la notarul public) , prin care una din părți , denumită donator , transmite dreptul de proprietate asupra unui bun celeilalte părți , denumită donator , în chip ireversibil și fără a aștepta din partea acestuia din urmă vreo contraprestație .
Pornind de la această definiție , donația figurează ca fiind contractul solemn prin care donatorul își micșorează în mod irevocabil și actual patrimoniul sau , mărind în mod corespunzător patrimoniul donatarului , fără a urmări să primească ceva în schimb.
Contractul de donație se definește printr-o serie de caracteristici , care îl disting de alte contracte Învecinate
1) Donația nu este un simplu act dezinteresat.
2) Donația nu este un contract cu titlu oneros. Într-adevăr , prin încheierea contractului de donație donatorul nu urmărește obținerea unui folos patrimonial din partea donatarului.
3) Donația nu este un legat (testament).
4) Donația nu este un contract de sponsorizare. În cazul donației , donatorul nu urmărește promovarea numelui firme și/sau mărcii cu prilejul transferării dreptului de proprietate asupra bunului ce formează obiect al donației. Pe de altă parte , legislația noastră fiscală nu îl avantajează în nici un fel pe donatorul către o organizație non-profit . Așadar valoarea bunurilor donate nu este deductibilă din impozitul pe profit sau pe venituri datorat de donator. În cazul sponsorizării , însă , legea prevede o serie de facilități fiscale acordate sponsorului.
Deși este una din principalele surse de finanțare ale unei organizații non-profit , dobândirea de donații se lovește , în practică , de o serie de dificultăți datorate , în parte , unor reglementări restrictive din partea legii și , în parte , unei anumite lipse de experiență a organizațiilor non-profit de a-și face cunoscute proiectele și necesitățile.
Mai întâi trebuie specificat faptul că poziția firească a unora dintre organizațiile non-profit , cum sunt , de exemplu , fundațiile , este aceea de finanțator sau donator și , într-o măsură mult mai mică , aceea de persoană juridică finanțată sau donatar. În mod normal , o fundație se constituie prin afectarea unui patrimoniu substanțial tocmai pentru finanțarea proiectelor sale . În România , însă , este deosebit de frecventă înființarea de fundații paupere, care își propun abia după constituire colectarea din partea altor persoane a fondurilor necesare realizării proiectelor. În această situație se află și Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara. Această situație conduce automat la întrebarea firească de la cine pot solicita fundațiile fondurile necesare?
Atât fundațiile, cât și celelalte organizații non-profit care au nevoie de finanțare trebuie să se adreseze , în vederea primirii de donații , înainte de toate , fundațiilor care au rolul de finanțator sau donator . În prezent , fundațiile care sprijină proiectele organizațiilor non-profit sunt mai ales fundațiile străine , tocmai pentru că cele românești se află în situația paradoxală expusă mai sus.
Donațiile de care poate dispune o organizație non-profit se pot clasifica în donații din țară sau interne și donații din străinătate sau externe.
A. Donații primite din țară
Majoritatea lucrărilor referitoare la modalități de colectare de fonduri insistă asupra importanței sprijinului local în derularea proiectelor organizațiilor non-profit. Chiar virtualii finanțatori străini sunt interesați să știe că proiectul pe care intenționează să-l susțină este încurajat și prin donații din țară.
De aceea , nu trebuie neglijate posibilitățile de obținere de fonduri sau bunuri mate-riale prin donații primite din țară. În această privință există , însă , o serie de restricții , impuse de legile în vigoare. De exemplu , Legea nr.27/1996 , privind partidele politice prevede , în articolul 35, un cuantum maxim al donațiilor .
B. Donații primite din străinătate
Susținerea activității unei organizații non-profit poate fi nu numai internă , dar și externă. Donațiile din străinătate , cunoscute și sub numele de ajutoare , pot avea caracter umanitar , medical sau social. Ele sunt supuse Hotărârii Guvernului nr. 97/1991 privind sprijinirea activității persoanelor fizice, persoanelor juridice și organizațiilor neguver-namentale din străinătate , care desfășoară în România activități cu caracter umanitar, medical și social , publicată în Monitorul Oficial nr.38/1991 și completată prin Hotărârea Guvernului nr.121/1992 , publicată in Monitorul Oficial nr.53/1992.
Ceea ce este foarte important de reținut, în legătură cu aceste donații, este fap-tul că este interzis să se înstrăineze bunurile primite ca ajutoare, în scopul obținerii unui a-vantaj material.
Trimiterea ajutoarelor este însoțită sau precedată de un document cuprinzând informații referitoare la expeditor destinatar natura și cantitatea bunurilor caracterul lor nepericulos mijlocul de transport utilizat data sosirii la destinație.
La primirea ajutoarelor , acceptantul va redacta , la rândul sau , un document privind bunurile donate și modul în care au fost înregistrate în evidența contabilă.
Conform Ordonanței Guvernului nr.26 din 28 august 1993 privind Tariful vamal de import al României , publicată în Monitorul Oficial nr .213 din 31 august 1993 , modificată și apro-bată prin Legea nr. 102 din 12 noiembrie 1994 , publicată în Monitorul Oficial nr.321 din 18 noiembrie 1994 , bunurile provenite din ajutoare sau donații cu caracter umanitar , primite din străinătate de către organizațiile neguvernamentale , sunt scutite de plata impozitelor vamale de import .
Reglementarea avută în vedere are următorul conținut
Este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri
ajutoare și donații cu caracter social , umanitar , cultural , sportiv , didactic , primite de organizații , asociații și fundații non-profit cu caracter umanitar sau cultural , ministere și alte organe ale administrației publice centrale și locale , sindicate și partide politice , organizații de cult , federații , asociații sau cluburi sportive, unități și instituții școlare de stat și particulare , cabinete medicale și unități sanitare , fără a fi destinate sau folosite pentru activități ce pot constitui amenințări la securitatea națională. (…)
mostrele fără valoare comercială , materiale publicitare , de reclamă și documentare
bunurile străine care devin , potrivit legii , proprietatea statului
alte bunuri prevăzute în legi speciale.
De asemenea , sunt scutite de plata impozitelor vamale bunurile din import provenite sau finanțate direct din ajutoare , împrumuturi nerambursabile , precum și din programe de colaborare științifică și tehnică , culturală și didactică , acordate României de guverne străine , de organisme internaționale și de organizații non-profit și de caritate , destinate unor activități non-profit.
Pentru a beneficia de aceste scutiri de taxe vamale , trebuiesc îndeplinite următoarele condiții
bunurile să fie trimise de către expeditor către beneficiar cu titlu gratuit , fără nici un fel de obligații de plată
bunurile să nu facă obiectul unei comercializări viitoare
De exemplu , scutirea de taxe vamale nu vizează bunurile trimise din străinătate unei organizații non-profit cu scopul de a fi vândute de aceasta , pentru a obține lichidități.
bunurile să nu fie utilizate pentru prestații către terți , aducătoare de venituri
bunurile să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice și înregistrată în evidența contabilă proprie
bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai în scopul pentru care au fost importate.
La schimbare destinației bunurilor , importatorii sunt obligați să îndeplinească formalitățile legale privind importul mărfurilor și să achite taxele vamale de import . În acest caz valoarea de vamă se calculează la cursul valabil în ziua constatării schimbării destinației bunurilor.
Organele de control financiar și ale Gărzii Financiare sunt obligate să urmărească destinația dată acestor bunuri și să sesizeze organele vamale pentru luarea măsurilor ce decurg din aplicarea legii. Taxele astfel datorate se stabilesc și se urmăresc pe o perioadă de 5 ani de la data intrării în țară a bunurilor.
2.Sponsorizările
Sponsorizarea este contractul prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susținerea de activități fără scop lucrativ desfășurate de către una din părți , denumită beneficiar al sponsorizării. Încheierea de contracte de sponsorizări atrage , pentru sponsori , avantajul reducerii bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor , în limitele prevăzute de Legea nr.32./1994 , modificată prin Ordonanța Guvernului nr.36/1998.
Trebuie atrasă atenția încă de la început asupra faptului că contractul de sponsorizare nu este un contract de donație. În consecință , pentru a opta în cunoștință de cauză , în activitatea de colectare fonduri , pentru una sau alta din aceste două moduri de finanțare a activității organizațiilor non-profit , trebuie avută în vedere deosebirile dintre cele două contracte
1) Contractul de donație este un contract unilateral , în sensul că numai una dintre părți urmărește, prin încheierea contractului , un avantaj patrimonial. Cealaltă parte , donatorul , este complet dezinteresată din punct de vedere material.
Contractul de sponsorizare este , din potrivă , un contract bilateral , în care fiecare din părți urmărește obținerea de avantaje. Sponsorul nu este complet dezinteresat , în sensul că are dreptul de a pretinde din partea beneficiarului aducerea la cunoștința publicului a sponsoriză-rii, prin promovarea numelui , a mărcii sau imaginii sponsorului.
Cu toate acestea , trebuie atrasă atenția asupra faptului că această posibilitate de publicitate este întotdeauna cauza secundară a încheierii contractului de sponsorizare , cauza principală constituind-o intenția de încurajare a activității respective.
2) Contractul de donație poate fi încheiat cu orice donator , deoarece legea nu prevede restricții cu privire la persoana celui care primește donația. Așadar , o organizație non-profit poate aceptă donația , indiferent de domeniul ei de activitate.
Dimpotrivă , în ceea ce privește sponsorizările , potrivit Legii nr.32/1994 , modificată prin Ordonanța Guvernului nr.36/1998 , pot primi sponsorizări numai organizațiile non-profit care desfășoară sau urmează să desfășoare o activitate în domeniile cultural, ar-tistic , educativ , de învățământ , științific , cercetare fundamentală și aplicată, umanitar, reli-gios , filantropic , sportiv , al protecției dreptului omului , medico-sanitar , de asistență și serv-icii sociale , de protecție a mediului , social și comunitar , de reprezentare a asociațiilor profe-sionale, precum și de întreținere , restaurare , conservare și punere în valoare a monumentelor istorice.
3) Contractul de donație trebuie încheiat , pentru a fi valabil , în formă autentică. Contractul de sponsorizare , în schimb , este suficient a fi încheiat în formă scrisă.
4) Legea nu prevede scutiri de impozite în cazul încheierii de contracte de donație. Acestea rămân , în lumina legislației actuale , simple gesturi altruiste.
Dimpotrivă , în cazul contractului de sponsorizare , este prevăzută reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizării , în limite care depind de natura activității sponsorizate.
2.1.2.Subvențiile obținute de la instituțiile guvernamentale sau de la bugetele locale
Susținerea organizațiilor non-profit prin proiecte ample de încurajare financiară se află pe lista de priorități a majorității guvernelor europene. Lucru firesc , ținând seama de faptul căorganizațiile nonguvernamentale și non-profit sunt create tocmai pentru a prelua o parte din atribuțiile guvernului , soluționând probleme pe care puterea executivă nu le poate soluționa.
Subvențiile pot fi acordate , potrivit unor contracte de finanțare , organizațiilor neguvernamentale , în funcție de scopul propus , în temeiul unor programe de încurajare a unor asemenea inițiative private. Trebuie specificat că fundațiile și asociațiile nu își pierd caracterul privat prin primirea de subvenții de la stat.
Conform Hotărârii Guvernului nr. 539 din 28 august 1998 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență socială, evaluarea și selecționarea asociațiilor și fundațiilor se face în baza următoarelor criterii:
a) justificarea unității de asistență socială în raport cu necesitățile și prioritățile de asistență socială ale comunității;
b) capacitatea organizatorică și de funcționare a unității de asistență socială: experiența asociației sau fundației în domeniul serviciilor sociale propuse; căile și modalitățile de identificare a beneficiarilor; funcționarea unității de asistență socială într-un sediu adecvat; organizarea activităților din unitatea de asistență socială; calitatea standardelor propuse de asociații sau de fundații pentru serviciile acordate de unitatea respectivă; capacitatea bugetului de venituri și cheltuieli al unității de asistență socială de a asigura funcționarea acesteia pe perioada subvenționării la standardele propuse; capacitatea resurselor umane de a asigura funcționarea unității la standardele propuse; experiență de colaborare, parteneriat cu auto-ritățile locale, cu alte organizații guvernamentale și neguvernamentale.
Evaluarea și selecționarea asociațiilor și fundațiilor în baza acestor criterii se face de către o comisie constituită special în acest scop.
Atât Guvernul român , cât și finanțatorii externi preferă încheierea de contracte de finanțare , pe bază de program , cu organizații non-profit decât cu agenți economici.
În ceea ce privește subvențiile acordate de către stat , un caz special îl con-stituie asociațiile și fundațiile care au drept activitate înființarea și administrarea de unități de asistență socială. Acestea se bucură de subvenții speciale , acordate în temeiul Legii nr.34 din 20 ianuarie 1998 , privind acordarea unor subvenții asociaților și fundaților române cu personalitate juridică , care înființează și administrează unități de asistență socială , publicată în Monitorul Oficial nr.29 din 27 ianuarie 1998.
Potrivit acestei legi , asociațiile și fundațiile române cu personalitate juridică , care înființează și administrează unități de asistență socială , pot primi subvenții alocate de la bugetul de stat sau , după caz de la bugetele locale , care vor fi utilizate , în exclusivitate , pentru serviciile de asistență socială acordate persoanelor care , potrivit dispozițiilor legale , au dreptul să beneficieze de acestea.
De la bugetul de stat se pot acorda subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică a căror activitate de asistență socială se adresează unor beneficiari din mai multe județe ale țării și care au încheiat convenții cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru prestarea acestor servicii.
De la bugetele locale se pot aloca subvenții asociațiilor și fundațiilor cu personalitate juridică a căror activitate de asistență socială se adresează beneficiarilor dintr-un singur județ și , respectiv , din municipiul București și care au încheiat convenții cu consiliile locale în cauză , pentru prestarea de servicii de asistență socială.
Nivelul subvențiilor acordate nu poate depăși costul mediu lunar de întreținere, pe persoană asistată , din unitățile de asistență socială de stat , cu profil similar , organizate ca instituții publice.
Nivelul mediu lunar al subvențiilor ce se alocă de la bugetul de stat pentru o persoană asistată se aprobă de către Guvern , la propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale , iar subvențiile ce se acordă de la bugetele locale se aprobă de către consiliul local. În prezent, nivelul mediu lunar al subvențiilor care se alocă de la bugetul de stat pentru o persoană asistată este de 600.000 lei.
Scopul final al reglementărilor legale privind acordarea de subvenții organizațiilor non-profit care înființează și administrează unități de asistență socială este prestarea unor servicii de calitate persoanelor care au dreptul la o asemenea asistență socială. Ca urmare, asociațiile și fundațiile române cu personalitate juridică , care primesc subvenții potrivit prezentei legi , beneficiază de asistență de specialitate atât sub aspect metodologic , cât și în legătură cu utili-zarea subvențiilor acordate de la bugetul de stat în realizarea programelor stabilite , din partea personalului împuternicit în acest sens de către direcțiile generale de muncă și protecție sociale județene , respectiv a municipiului București.
Subvenția se acordă lunar, potrivit convenției încheiate între Ministerul Muncii și Protecției Sociale pe de o parte, prin serviciile publice descentralizate, respectiv consiliul local, prin primar, și asociația sau fundația română selecționată pe de altă parte, pe baza criteriilor prevăzute în Normele metodologice. Subvenția se acordă începând cu luna următoare încheierii convenției.
Serviciile publice descentralizate ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale sau, respectiv, ordonatorul principal de credite local care efectuează plata către asociație sau fundație prin virament în contul bancar al acesteia.
Potrivit legislației in vigoare, subvențiile pot fi utilizate, în exclusivitate, pentru serviciile de asistență socială acordate persoanelor care au dreptul să beneficieze de acestea. Spre exemplu, asistență socială acordată nevăzătorilor, persoanelor aflate în situații financiare deosebite, copii aflați în situații familiale speciale, persoanelor cu handicap, bătrânilor etc. Trebuie specificat faptul că dobânzile aferente sumelor alocate cu titlu de subvenție pot fi de asemenea utilizate numai în scopul întreținerii persoanelor asistate.
Subvențiile primite se utilizează de către organizațiile non-profit în completarea veniturilor proprii și a celor primite sub formă de donații sau sponsorizări pentru întreținerea persoanelor asistate. Așadar, ca principiu, subvenția nu trebuie să reprezinte singura sursă de finanțare utilizată de către asociație sau fundație pentru acordarea de asistență socială.
Sumele rămase neutilizate la data încheierii exercițiului financiar se restituie la bugetul de stat sau, după caz, la bugetul local pentru a fi virate la bugetul din care au fost acordate subvențiile.
Modul de utilizare a subvențiilor acordate de la buget este supus controlului exercitat de către serviciile publice descentralizate ale Ministerului Muncii și Protecției So-ciale și, respectiv, de către organele abilitate de către primării.. Aceste organisme verifică lunar corectitudinea utilizării subvențiilor solicitate de către asociație sau fundație și stabilesc necesarul de credite bugetare, conform documentelor justificative de cheltuieli din luna pre-cedente.
Lista asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică , care au primit subvenții , precum și cuantumul acestora se publică în Monitorul Oficial al României , prin grija organelor care au acordat subvențiile.
2.1.3.Venituri realizate din activități economice directe
Îndeplinirea de către fundație a obiectivelor pentru care s-a constituit presupune utilizarea unor mijloace materiale și bănești, cel mai adesea importante, în absența cărora utilitatea socială a fundației este iluzorie.
În concepția clasică, sursele de finanțare cele mai importante ale unei fundații sunt donațiile, contribuțiile, cotizațiile, moștenirile, subvențiile, sponsorizările și alte diverse prelevări. Cu toate acestea, realitățile de astăzi demonstrează că numai din aceste surse este greu de constituit o bază materială suficient de solidă pentru dezvoltarea unei activități nelucrative, cu adevărat utile din punct de vedere social.
Conform legislației în vigoare, fundațiile pot desfășura activități economice. Astfel de activități economice, organizate sub formă de societăți comerciale, pot produce un profit important destinat îndeplinirii scopului organizației pe care o slujesc.
Cu toate acestea, deși ar fi fost de așteptat ca acest fapt să-și găsească mai ușor aplicarea, în practică sunt încă ezitări. Majoritatea fundațiilor existente în România nu prezintă deocamdată intenția de a-și înființa societăți comerciale. O explicație în acest sens ar fi faptul că veniturile obținute în urma activării unei astfel de societăți sunt în parte supuse impozitului pe profit. Există, totuși, și fundații care au înființat astfel de societăți, dar care nu desfășoară momentan activități, cum ar fi și cazul Fundației Rudolf Walter Filiala Timișoara. Neutilizarea societăților înființate se datorează poate speranței într-o legislație mai favorabilă în ceea ce privește impozitul pe profit.
2.1.4.Cotizațiile membrilor
O sursă de finanțare a organizațiilor non-profit care nu trebuie neglijată o reprezintă cotizațiile membrilor. Obligația de plată a cotizației trebuie prevăzuta în statutul organizației non- profit , specificându-se :
– cuantumul cotizației. În unele cazuri legea prevede expres care este cuantumul maxim al cotizațiilor ce pot fi pretinse membrilor;
– modul de plată. În general este desemnată o persoană care se ocupă de strângerea cotizațiilor datorate de membrii , dar se poate prevedea și obligativitatea vărsării sumelor într-un cont al organizației respective;
– termenele. Cel mai adesea , cotizațiile se percep lunar , dar nimic nu împiedică perceperea cotizațiilor și la alte termene ( de exemplu , anual );
– sancțiuni. Pot fi fixate majorări de întârziere sau sancțiuni disciplinare ( mustrare , avertisment) , mergând până la excluderea din organizație. Este recomandabil ca aceste sancțiuni să fie prevăzute chiar prin statut , pentru a nu da naștere la tensiuni și litigii între membri
O particularitate în ceea ce privește cotizațiile membrilor o reprezintă fundațiile , deoarece în cazul lor elementul asociativ este neînsemnat. Fundațiile nu se carac-terizează spre deosebire de asociație , prin asocierea mai multor persoane cu scop nepa-trimonial comun , ci se caracterizează prin existența unui patrimoniu afectat unui anumit scop nepatrimonial , administrat de una sau mai multe persoane. De aceea , perceperea de cotizații de la membrii unei fundații , fără a fi interzisă de lege , nu corespunde existenței unei astfel de organizații non-profit.
2.1.5.Alte venituri prevăzute de legea română
a) Valorificarea patrimoniului
Existența unei organizații non-profit ca persoană juridică este dependentă de constituirea patrimoniului. Patrimoniul este o condiție de existență a persoanei juridice. Având o importanță mai mare sau mai mică, în funcție de categoria căreia îi aparține , patrimoniul nu poate însă lipsi niciodată , fiind elementul de natură a asigura posibilitatea persoanei de a participa la viața juridică.
Patrimoniul , ca element constitutiv al persoanei juridice , este definit ca fiind totalitatea drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial a căror titulatură este persoana juridică însăși. Ordonanța Guvernului nr.26/200 a renunțat la reglementarea , mai dificil de aplicat, prevăzută de Legea nr. 21/1994, prevăzând un patrimoniu minim obligatoriu pentru constituirea unei fundații, indiferent de obiectivele pe care și le-a propus. Valoarea prevăzuta era de 100 de salarii minime brute pe economie.
Patrimoniul este format din două laturi o latură activă , formată din totalitatea drepturilor patrimoniale ale persoanei juridice respective și o latură pasivă , formată din to-talitatea obligațiilor cu caracter patrimonial. Patrimoniul reprezintă pentru terții care contractează cu persoana juridica respectivă garanția , mai puternică sau mai sablă , a posibilității îndeplinirii , de către persoana juridică , a obligațiilor contractate .
Patrimoniul unei organizații non-profit cuprinde drepturile și obligațiile acesteia, exercitate , respectiv asumate , în cadrul raporturilor juridice la care participă.
Ca exemplu , din latura activă a unei organizații non-profit pot face parte
dreptul de proprietate asupra imobilului în care organizația își are sediul principal
dreptul de creanță asupra membrilor săi pentru plata cotizațiilor datorate de aceștia
dreptul de proprietate asupra mobilierului de birou , copiatoarelor , computerelor și celorlalte aparat achiziționate de organizație în vederea desfășurării activității
dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport achiziționate de organizație
dreptul de folosință asupra imobilelor , sediilor secundare ale organizației , în temeiul contractelor de închiriere încheiate.
Pentru unele organizații non-profit , legea prevede expres posibilitatea constituirii laturii active a patrimoniului din bunurile mobile și imobile necesare realizării activităților specifice (art.32 din Legea nr. 27/1996).
Latura pasivă a unei organizații non-profit ar putea , spre exemplu , să cuprindă
obligația de plată a impozitelor datorate statului
obligația de plată a chiriei contractate pentru imobilele închiriate
obligația de plată a salariilor persoanelor încadrate cu contract de muncă în organizație
obligația de plată a remunerațiilor datorate persoanelor încadrate cu convenție civilă.
În privința patrimoniului, organizațiile non-profit sunt supuse unei reglementări speciale , în general restrictive.
Cele mai multe dificultăți le ridică nu atât participarea la raporturi juridice patrimoniale , care este supusă regulilor generale aplicabile persoanelor juridice, cât mai ales
însăși constituirea patrimoniului organizației non-profit.
Sursele de constituire a patrimoniului reprezintă chiar sursele de finanțare a activităților organizației donații , sponsorizări , subvenții de la bugetul de stat, venituri pro-venite din activități proprii, moșteniri, colecta publică, cotizații ale membrilor, dobânzi, chirii și alte venituri.
În practică, multe organizații non-profit se constituie cu patrimonii derizorii, vădit insuficiente pentru demararea activităților propuse, în speranța ca, după obținerea personalității juridice, își vor putea completa patrimoniul, din diverse surse, pentru îndeplinirea obiectivului de activitate urmărit.
Dacă o asemenea practică este, în principiu, admisibilă în cazul unora din organizațiile non-profit în care activitatea efectivă a membrilor, priceperea și entuziasmul acestora sunt decisive pentru îndeplinirea activităților urmărite, compensând insuficiența patrimoniului, în cazul fundațiilor lucrurile stau diferit.
Patrimoniul este o condiție fundamentală pentru înființarea și funcționarea unei fundații. Astfel , art.72 din Legea nr. 21/1994 prevede că actul de fundație va fi nul de drept și nu va putea da loc la recunoașterea calității de persoană juridică dacă, între altele, nu se constituie un patrimoniu suficient.
Plecând de la această concepție a legii, unii autori au considerat că fundația se definește chiar prin patrimoniul său , ea fiind destinată să activeze din veniturile produse de acesta, fără ca, în timp, capitalul inițial să fie afectat. În acest mod trebuie semnalat faptul că în toate variantele de proiecte de lege privind asociațiile și fundațiile se prevăd expres limitele minime ale patrimoniului de constituire. Astfel , potrivi Ordonanței nr.26-2000 , activul patrimonial inițial al fundației trebuie să includă bunuri în natură sau în numerar a căror valoare totală să fie de cel puțin 100 de ori salariul minim brut pe economie , la data constituirii fundației. O asemenea prevedere ar fi , pe de o parte, benefică, înlăturând practica sus-amintita a constituirii de organizații non-profit cu patrimonii vădit insuficiente, dar ar descuraja, pe de altă parte, înființarea de organizații non-profit întemeiate pe voluntariat, solidaritate și entuziasm.
an.
b) Creditele nerambursabile
c) Venituri din vânzarea de bunuri
Vânzarea de bunuri reprezintă o altă sursă de finanțare pentru fundații. În majoritatea cazurilor vânzarea de bunuri poate fi considerată o activitate comercială. Însă dacă vânzarea de bunuri nu a fost precedată de o cumpărare comercială aceasta nu are caracter comercial. Cu alte cuvinte, dacă bunul care se vinde nu a fost achiziționat de la început cu acest scop, vânzarea lui nu reprezintă o activitate comercială.
Vânzarea are caracter comercial chiar dacă bunul respectiv a fost cumpărat în scop de închiriere, dar în loc să fi fost închiriat a fost vândut. Dacă, însă, bunul a fost cumpărat în scop de consum sau folosire, vânzarea acestuia reprezintă un act civil.
Exemplu:
O fundație cumpără trei computere 486 , în scopul de a le folosi în activitatea sa. După două luni, fundația primește o donație constând într-un număr de cinci computere 586 , mai performante. Computerele inițiale devenindu-i inutile, fundația le închiriază unei asociații non-profit, cu care colaborează, în schimbul unei chirii. După un timp, computerele sunt vândute unei persoane fizice în schimbul unui preț convenit între părți. Astfel, toate actele încheiate de către fundație sunt acte civile și nu acte comerciale.
2.2.Sursele de finanțare a activităților din cadrul Fundației Rudolf Walter Timișoara
În cadrul Fundației Rudolf Walter Timișoara se regăsesc doar o parte din sursele de finanțare prevăzute în Ordonanța nr.26/2000 și anume: donațiile, subvențiile și alte venituri prevăzute de lege. Această ultimă categorie cuprinde creditul nerambursabil și valorificarea patrimoniului.
Donațiile
Donațiile de care poate dispune o organizație non-profit se pot clasifica, în funcție de sursa lor de proveniență, în donații interne (provenite dințară) și donații externe (provenite din străinătate).
Donații primite din țară (ANEXA 1, pag.46)
Fundația Rudolf Walter din Timișoara a primit , în anul 2003 , donații din România. Spre deosebire de donațiile externe care au valori ridicate, dar ale căror surse de proveniență sunt reduse ca număr, donațiile interne sunt constituite, în general, din sume mici dar ele provin dintr-un număr mare de surse. Ceea ce deosebește , însă , donațiile interne de cele externe este valoarea lor. Astfel că valoarea totală a donațiilor interne primite de către Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara în anul 2003 este de 1.245.134.644 lei (33.451 EURO) , sumă ce este net inferioară sumei reprezentând donațiile externe.
Donațiile interne constă atât în bani cât și în haine și alimente. Din analiza documentului anexat , observăm că mai mult de jumătate din volumul acestor donații , în anul 2003 , este destinată dotării sălii de sport din incinta Școlii Rudolf Walter. Astfel că , în prezent , școala are o sală de sport modernă , bine dotată , în care se desfășoară , pe lângă activitățile școlare obișnuite , o serie de competiții sportive între copii fundației și cei de la diverse cluburi sportive.
În momentul primirii unei donații din partea unei persoane fizice sau juridice , din interiorul țării, se încheie un contract de donație între Fundația Rudolf Walter și persoana respectivă.
b) Donații primite din străinătate (ANEXA 2 de la pag.52 si ANEXA 3 de la pag. 53)
Susținerea activității Fundației Rudolf Walter Timișoara este preponderent externă , în sensul că majoritatea donațiilor de care dispune Filiala provin din exterior , prin intermediul Fondatorului Unic.
Fundația Rudolf Walter din Germania alocă anual o anumită sumă de bani Filialei din Timișoara, pe baza unui bilanț previzionat, întocmit la sfârșitul fiecărui an de către Filială (anexa 2). În cadrul acestui bilanț, pe baza cheltuielilor din anul anterior, se prezintă suma aproximativă a cheltuielilor aferente anului ce va urma. Acest bilanț este realizat pe baza legilor contabilității din Germania, fiind întocmit atât în limba română, cat și în limba germană.
Tot prin intermediul Fondatorului Unic, provin din Germania o serie de donații externe concretizate în:
mijloace fixe
materiale consumabile;
alimente;
materiale auxiliare;
obiecte de inventar;
piese de schimb.
Structura valorică a cestor donații poate fi observată în tabelul de mai jos.
Tabel nr.1. Donațiile primite din Germania în anul 2003
În perioada sărbătorilor de iarnă Filiala din Timișoara primește donații foarte importante din punct de vedere cantitativ și valoric. O listă detaliată a acestor donații se poate vedea în anexa 3.
Suma totală a donațiilor externe este de 366.487 EURO, ceea ce reprezintă, aproximativ , totalul curent prevăzut în bugetul previzionat pe 2003.
In graficul următor este prezentată ponderea celor două feluri de donații în total donații.
Așa cum reiese și din graficul de mai sus, donațiile interne reprezintă doar o mica parte din totalul donațiilor primite de către fundație.
Subvențiile primite de la bugetul de stat
Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara primește subvenții de la bugetul de stat conform următoarelor legi:
Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române care înființează și administrează unități de asistență socială
În data de 19.12.2003 Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara a încheiat o con-venție cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei. Conform acestei convenții , se acordă Fundației Rudolf Walter o subvenție în limita sumei de 300.000.000 lei , în vederea acordării de către Fundația Rudolf Walter a serviciilor de asistentă socială pentru un număr mediu lunar de 50 de persoane. Observăm că , deși Fundația a solicitat acordarea de subvenții pentru numărul total de copii aflați în cadrul unității de asistență socială , și anume 167 , cererea a fost acceptată doar pentru un număr de 50 de persoane. În convenție se specifică , de asemenea , modul de repartizare a acestei sume, așa cum reiese din tabelul nr. 2:
Tabel nr.2. Acoperirea cheltuielilor din subvenții
După cum se observă, din subvențiile primite de la bugetul de stat se acoperă doar o parte foarte mică a cheltuielilor generate de întreținerea persoanelor asistate din cadrul fundației, și anume: cheltuieli cu hrana pentru persoanele asistate, cheltuieli cu iluminatul, cheltuieli pentru plata serviciilor, apa, canal, salubrizare, telefon, precum și cheltuielile materiale pentru curățenie, pentru persoanele asistate .
Restul cheltuielilor sunt finanțate din venituri proprii. Acest fapt face ca sub-vențiile să nu constituie o sursă prea importanță și prea stabilă pentru finanțarea activităților ei.
Fundația are obligația de a respecta întocmai această repartizare a sumei primite sub formă de subvenție. În caz contrar , subvenția se suspendă.
Cheltuielile de întreținere a celorlalte persoane aflate în cadrul Filialei vor fi acoperite din alte surse , deoarece subvențiile (…) se acordă în completarea resurselor financiare destinate de către asociație sau fundație pentru a fi cheltuite în scopul acordării serviciilor de asistență socială și vor fi utilizate în exclusivitate pentru aceste servicii.
b) Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii , modificată și completată prin :
Hotărârea Guvernului nr.591 /1993 , privind măsurile pentru aplicarea dispozițiilor Legii nr.61/1993 referitoare la gestionarea fondurilor , stabilirea și plata alocației de stat pentru copii
Hotărârea Guvernului nr.1360/2002 , privind stabilirea cuantumului lunar al alocației de stat pentru copii
În cadrul Fundației Rudolf Walter din Timișoara se afla 167 de copii , care urmează una din formele de învățământ prevăzute de lege. Pentru fiecare din acești copii se acordă lunar o alocație de stat . Începând cu data de 1 ianuarie 2003 , cuantumul lunar al acestei alocații este stabilit la valoarea de 210.000 , prin Hotărârea Guvernului nr.1360/2002. În concluzie , suma lunară totală a alocațiilor de stat , primită pentru copii aflați în unitate , este de 35.070.000 lei.
Conform art.8 din Legea nr.61/1993 , alocația de stat pentru copii nu este impozabilă și nu poate fi urmărită silit decât în vederea recuperării sumelor plătite necuvenit cu acest titlu.
c) Ordonanța de urgență nr.26/1997 , privind protecția copilului aflat în dificultate , modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr.331/2001 , privind indexarea cuantumului alocației de întreținere pentru copiii încredințați sau dați în plasament
Prin art.20 al Ordonanței nr.26/1997 se prevede că: “pentru fiecare copil încredințat sau dat în plasament , se acordă o alocație lunară de întreținere , care se indexează prin hotărâre a Guvernului.”
Prin Ordonanța nr.26/1997 se prevedea un cuantum de 300.000 lei pentru alocația lunară de plasament. Ulterior , prin Hotărârea Guvernului nr. 331/2001 s-a stabilit creșterea alocației la suma de 500.000 lei , începând cu luna martie 2001. În august 2003 are loc o nouă majorare a alocației , aceasta fiind în prezent în suma de 670.000 lei.
Suma totală lunară a alocațiilor de întreținere pentru copiii aflați în plasament în cadrul Fundației Rudolf Walter Timișoara este de 111.890.000 lei .
Sponsorizările
O altă sursă de finanțare a activităților fundațiilor sunt și sponsorizările, deși acestea nu au o pondere foarte mare în total venituri.
Sponsorizările obținute de către fundație în anul 2003 au o valoare totală de 242.025 mii lei. Acestea sume au fost obținute în cea mai mare parte sub formă de sponsorizări acordate echipei de fotbal a fundației. Din aceste sponsorizări au fost finanțate, de-a lungul anului, toate necesitățile echipei: echipamente, deplasări cu ocazia diferitelor competiții, cazare și hrană, premii acordate cu ocazia diferitelor victorii etc.
Alte venituri prevăzute de lege
Venituri provenite din valorificarea patrimoniului (ANEXA 4, pag.61)
În cadrul Fundației Rudolf Walter Filiala Timișoara , aceste venituri provin din valorificarea atelierelor de formare profesională , a grădinilor și a ciupercăriei , aflate în cadrul unității.
Așa cum am specificat și în Capitolul I , în cadrul Fundației Rudolf Walter Timișoara funcționează un centru de formare profesională , constând în următoarele ateliere de lucru:
Atelierul de croitorie , în care sunt confecționate haine pentru copii aflați în cadrul Fundației , echipamente pedagogice , mijloace didactice și haine pentru ocazii speciale;
Atelierul de patiserie , în care sunt pregătite produse de patiserie care acoperă în totalitate necesarul din fundație;
Atelierul de tâmplărie , prin intermediul căruia se realizează toate lucrările de reparație și confecționare de mobilă , necesare în cadrul fundației;
Atelierul de mecanică auto , în care se realizează toate lucrările de reparații auto ale mijloacelor de transport din cadrul fundației;
Atelierul de coafură.
În cadrul acestor ateliere se desfășoară cursuri , cuprinse între 3 și 6 luni , atât pentru copii din cadrul fundației , cât și pentru persoane externe. Pentru persoanele din exterior cursurile se desfășoară contra cost. Tarifele sunt de…
Grădinile din cadrul Fundației , întreținute aproape în totalitate de către copii , asigură necesarul de legume. O nouă investiție este ciupercăria care , alături de grădini , oferă o parte din necesarul de hrană.
Veniturile provenite din valorificarea patrimoniului fundației permit realizarea unor economii substanțiale, așa cum se observă și din tabelele atașate:
– grădinile dau o producție anuală de aproximativ 4194 kg legume , în valoare totală de 56.934.000 lei (1.516 EURO). Scăzând din această sumă cheltuielile cu materia primă , prelucrarea și salariile se observă că în anul 2003 s-a realizat o economie de 525 EURO în urma valorificării grădinilor de legume (ANEXA 4);
– în cadrul atelierului de patiserie se realizează produse în valoare totală de 185.484.016 lei (4.940 EURO) , ceea reprezintă , după scăderea cheltuielilor cu materiile prime , prelucrarea și salariile , o economie de 1.563 EURO (ANEXA 4);
– prin valorificarea atelierului de tâmplărie se obține o economie de 666EURO pe an (ANEXA 4).
În total , prin valorificarea patrimoniului Fundației Rudolf Walter Timișoara , se realizează o economie de 2.754 EURO.
Creditul nerambursabil
O alta sursă de venituri pentru fundația Rudolf Walter o constituie creditul nerambursabil. Astfel , în data de 14.07.2003 Fundația a depus o cerere către Ambasada Republicii Federale Germania din București. Prin această cerere fundația cere sprijin pentru “ reparații și renovări a podelelor de lemn foarte uzate din Grădiniță , școală și casele copiilor din satul de copii al fundației.” . În cerere este prezentat un plan de cheltuieli , precum și perioada de desfășurare a proiectului.
Ca urmare a acestei cereri , se încheie , în data de 24.07.2003 un contract de alocare , prin care Republica Federala Germania , reprezentată prin Ambasada din București , acordă Fundației Rudolf Walter suma de 239.730.000 lei . În contract se specifică că suma nu poate depăși suma de 6.550 EURO . Alocarea acestei sume este condiționată de o serie de restricții:
respectarea planului de costuri al măsurilor descrise în cerere;
acordul prealabil al Ofertantului alocației în cazul modificărilor apărute în efectuarea lucrărilor;
restituirea parțială sau totală a sumei alocate , în cazul în care finanțarea lucrării a fost doar parțială sau realizarea lucrărilor nu a fost posibilă în termenul stabilit.
După efectuarea lucrărilor trebuie să se înainteze Ofertantului dovada efectuării cheltuielilor , dovada formată din : raportul de lucrări și dovada efectuării plăților cu defalcarea operațiuni/ cantitate a tuturor costurilor legate de lucrare și modul ei de finanțare.
2.3. Concluzii privind veniturile Fundației Rudolf Walter Filiala Timișoara
În anul 2003 Fundația Rudolf Walter Timișoara a reușit să realizeze o economie față de bugetul privind cheltuielile curente, așa cum au rezultat ele din raportul transmis în data de 31.12.2002 Fundației Rudolf Walter din Germania, așa cum reiese din tabelul nr.6
Tabel nr.6. Economie fată de bugetul privind cheltuielile curente
-EURO-
Veniturile totale ale Fundației Rudolf Walter Timișoara au înregistrat în anul 2003 o valoare de 29.379.499 mii lei. Deși s-a înregistrat o creștere față de suma veniturilor de care a dispus fundația în anul 2002,Și anume 25.3537.478 mii lei. Totuși, această creștere nu înregistrează o valoare semnificativă. Raportul dintre cele doua valori ale veniturilor, în anul 2002 și în anul 2003, reiese din graficul următor.
CAPITOLUL III
REGIMUL ECONOMIC ȘI DESTINAȚIA CHELTUIELILOR
3.1.Structura cheltuielilor din cadrul unei fundații
În literatura de specialitate cheltuielile agenților economice sunt definite în diverse moduri, după cum urmează:
– “Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de întreprindere în cursul exercițiului: consumuri de materii prime și materiale, cheltuieli de personal (salarii plus cheltuieli sociale), amortizări și provizioane, dobânzi de plătit, valoarea contabilă a elementelor de activ cedate, distruse sau dispărute, impozite etc.”
– “În terminologia Standardelor Internaționale de contabilitate, cheltuielile sunt reduceri de avantaje economice în cursul exercițiului financiar, ce au ca rezultat o reducere a capitalurilor proprii. Acestea pot să apară sub formă de reduceri de active (materiale consumate) sau sub forma unei creșteri de datorii (pentru plata salariilor, a impozitelor și taxelor etc.)”
– “Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi de valori ale activelor, ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii.”
De asemenea, cheltuielile sunt clasificate în diverse moduri, în funcție de criteriul ales:
Clasificare economică, care prezintă următoarea configurație:
1) Cheltuieli curente, care, la rândul lor, cuprind:
cheltuieli de personal
cheltuieli cu materiale și servicii
subvenții
dobânzi
2) Cheltuieli de capital, care cuprind, în general, cheltuielile de investiții
3) Operațiuni financiare, care cuprind:
împrumuturi acordate
rambursări de credite și plăți de dobânzi și comisioane aferente acestora
B) Clasificare contabilă, conform căreia, cheltuielile se clasifică după natura lor, astfel:
1) Cheltuieli de exploatare , care cuprind următoarele cheltuieli:
a) Cheltuieli cu materii prime , materiale și mărfuri , care , la rândul lor , cuprind:
cheltuieli cu materii prime;
cheltuieli cu materiale consumabile;
cheltuieli cu materialele auxiliare;
cheltuieli privind combustibilii;
cheltuieli cu materialele de ambalat
cheltuieli privind piesele de schimb;
cheltuieli privind semințele și materialele de plantat;
cheltuieli privind energia și apa;
cheltuieli privind baracamentele și amenajările proprii.
b) Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți , care cuprind:
cheltuielile de întreținere și reparații;
cheltuielile cu redevențele , locațiile de gestiune și chiriile;
cheltuielile cu primele de asigurare.
c) Cheltuieli cu alte servicii executate de terți :
cheltuieli cu colaboratorii;
cheltuieli privind comisioanele și onorariile;
cheltuieli de protocol , reclamă și publicitate;
cheltuieli cu transportul de bunuri și personal;
cheltuieli cu deplasări , detașări , transferări;
cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații;
cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate;
alte cheltuieli cu servicii executate de terți.
d) Cheltuieli cu impozitele , taxele și vărsămintele asimilate;
e) Cheltuieli cu personalul (inclusiv impozitul pe salarii):
cheltuieli cu remunerațiile personalului;
cheltuieli privind protecția și asigurările sociale;
cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale;
cheltuieli privind contribuția unității la ajutorul de șomaj;
alte cheltuieli privind asigurarea și protecția socială.
d) Alte cheltuieli de exploatare , care cuprind:
cheltuielile cu imobilizările corporale privind activitățile fără scop lucrativ;
cheltuielile cu imobilizările necorporale privind activitățile fără scop lucrativ;
contribuții și cotizații datorate de persoana juridica fără scop lucrativ;
contribuții și cotizații datorate la organisme din țară;
contribuții și cotizații datorate la organisme internaționale;
ajutoare și împrumuturi nerambursabile din surse externe
2) Cheltuieli financiare , care cuprind:
cheltuieli din creanțe legate de participații;
cheltuieli privind titlurile de plasament cedate;
cheltuieli din diferențele de curs valutar;
cheltuieli privind dobânzile.
3) Cheltuieli excepționale , care cuprind:
despăgubiri , amenzi , penalități;
donații și subvenții acordate etc.
4) Cheltuieli cu amortizările și provizioanele;
5) Cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activității economice.
În cadrul unei organizații non-guvernamentale contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli , după natura lor . În concluzie, în continuare se vor prezenta cheltuielile aferente unei fundații, în general, și Fundației Rudolf Walter, în special, pornind de la premisele clasificării contabile a acestora. Capitolul următor se va axa, în principal pe cheltuielile de exploatare, dat fiind faptul că o fundație nu desfășoară, de obicei, o activitate economică și financiară.
3.2.Structura cheltuielilor în cadrul Fundației Rudolf Walter Filiala Timișoara
În cadrul fundației Rudolf Walter Filiala Timișoara , evidența cheltuielilor se ține în douã moduri:
conform legii contabilitãții din România;
conform contabilitãții din Germania , prin transpunerea cheltuielilor în varianta solicitatã de cãtre Fundația Rudolf Walter Germania , în EURO , pe capitole , ținând cont de bugetul previzionat(ANEXA 2 ).
Evidența cheltuielilor Fundației Rudolf Walter, în conformitate cu legea con-tabilității din Germania este prezentată în tabelul nr.7.
Tabel nr.7. Structura cheltuielilor Filialei Timișoara, conform contabilității din Germania
-EURO-
În această lucrare prezentarea cheltuielilor din Fundație se va face , însã , în funcție de modul în care acestea sunt evidențiate în bilanțul Fundației. Astfel , vom analiza următoarele cheltuieli:
1) Cheltuielile de exploatare , din care:
cheltuielile cu materii prime , materiale și mărfuri;
cheltuielile cu serviciile executate de terți ;
cheltuielile cu alte servicii executat de terți ;
cheltuieli cu impozitele , taxele și vărsămintele asimilate;
alte cheltuieli de exploatare.
2) Cheltuielile financiare , din care sunt evidențiate în bilanțul contabil doar cheltuieli din diferențe de curs valutar.
3) Cheltuielile excepționale , din care sunt evidențiate doar cheltuielile cu donații și subvenții acordate.
3.2.1. Cheltuieli de exploatare
3.2.1.1. Cheltuieli materiale
Cheltuielile materiale presupun: cheltuielile cu alimentele, hainele, încălțămin-tea , materialele igieno sanitare , materiale pentru curãțenie , materiale auxiliare folosite în re-parații pentru clădiri , spațiul fundației etc. , cheltuieli cu piesele de schimb pentru mijloacele de transport din dotare , pentru mașini de spãlat , mașini de cusut , calculatoare etc. În aceastã categorie de cheltuieli sunt integrate și cheltuielile cu apa, curentul electric, gazul. De aseme-nea , tot aici sunt cuprinse și cheltuielile cu medicamentele și alte materiale sanitare.
Așa cum se observă din bilanțul anexat, cheltuielile material , pe anul 2003, au fost în valoare totalã de 12.751.558 mii lei. Analizând , însă , balanța contabilă putem deter-mina în amănunțime valoarea acestor cheltuieli. Astfel :
cheltuielile cu materiale auxiliare sunt în valoare de 686.626.981 lei;
cheltuielile privind combustibilii sunt în valoare de: 88.868.671 lei;
cheltuielile privind piesele de schimb sunt în valoare de: 121.795.033 lei;
cheltuielile cu materialele consumabile sunt în valoare de: 6.783.644.652 lei;
cheltuielile privind energia și apa sunt în valoare de: 1.611.166.038 lei.
În bilanțul întocmit pentru Fundația Rudolf Walter din Germania și pe baza cheltuielilor înregistrate de către fundație în anul anterior, cheltuielile materiale sunt evidențiate în felul următor:
alimente: 80.400 EURO
combustibil încălzire: 30.000EURO
energie electricã: 12.000 EURO
cheltuieli apã: 720 EURO
materiale pentru întreținere și reparații: 7.200 EURO
reparații auto: 420 EURO
materiale igieno-sanitare: 3.000 EURO
medicamente: 3.000 EURO
materiale pentru curãțenie: 1.560 EURO
îmbrãcãminte: 780 EURO
Dupã cum se observã , în bilanțul destinat Fundației din Germania cheltuielile sunt exprimate în EURO. De asemenea , în acest bilanț este prezentatã atât valoarea anuală a cheltuielilor , cât și valoarea lor lunară (anexa 2).
Dintre toate categoriile de cheltuieli , cheltuielile cu materiale sunt cele mai extinse , având valoarea cea mai mare.
3.2.1.2.Cheltuielile cu serviciile executate de către terți
Din analiza balanței contabile putem desprinde în amănunțime valoarea cheltuielilor cu serviciile executate de către terți , precum și a cheltuielilor cu alte servicii executate de către terți:
cheltuielile de întreținere și reparații sunt în valoare de: 3.013.694.431 lei ;
cheltuielile cu primele de asigurare sunt în valoare de: 135.402.693 lei;
cheltuielile cu colaboratorii sunt în valoare de: 51.995.500 lei;
cheltuielile privind comisioanele și onorariile sunt în valoare de: 6.498.037;
cheltuielile de protocol, reclamă și publicitate sunt în valoare de: 5.915.155 lei;
cheltuielile cu transportul de bunuri și persoane sunt în valoare de: 1.703.000 lei;
cheltuielile poștale și taxe de telecomunicații sunt în valoare de: 112.907.361 lei;
cheltuielile cu serviciile bancare și asimilate sunt în valoare de: 48.851.158 lei
În cadrul cheltuielilor cu întreținerea și reparațiile sunt incluse cheltuielile cu paza , Fundația având încheiat , în această privință ,un contract cu Corpul Gardienilor Publici. În bilanțul destinat Fundației Rudolf Walter Germania valoarea anuală a cheltuielilor cu paza este de 16.800 EURO , adicã 688.800 mii lei. Tot în categoria cheltuiellor de întreținere și reparații sunt evidențiate cheltuielile pe care fundația le are cu întreținerea instalațiilor sanitare și termice. În acest sens , fundația are încheiate contracte cu următoarele firme: S.C. Indroect S.A. care realizează de două ori pe an verificarea instalațiilor sanitare din cadrul fundației și firma S.C. Armilaria S.A. , din Sighișoara, care realizează de două ori pe an revizii la centrala termică. Restul operațiilor de întreținere și reparați sunt realizate în regie proprie și ca urmare nu sunt evidențiate în această categorie de cheltuieli.
În ceea ce privește primele de asigurare , fundația are încheiat un contract de asigurare de bunuri cu firma de asigurări “Generali Asigurări” , contract prin care se realizează asigurarea clădirilor , bunurilor și magaziilor din cadrul fundației. Prima acestei asigurări este de 6.000 EURO pe an. Pe lângă această primă de asigurare , fundația mai plătește anual asigurarea auto obligatorie pentru cele patru mașini pe care le are în dotare.
Cheltuielile cu serviciile bancare și asimilate se datorează faptului că fundația are deschise conturi la o serie de bănci , astfel:
– un cont pentru alocațiile de plasament;
– un cont pentru alocațiile de stat;
– un cont pentru subvențiile primite de la stat , conform Legii nr.34/1998;
– un cont de salarii;
– un cont de card ;
– un cont pentru creditarea societății comerciale afiliate;
– un cont curent fără restricții ;
– două conturi în valută la băncile ABN AMRO BANK și Transilvania (ambele conturi sunt în euro).
În bilanțul destinat Fundației Rudolf Walter Germania valoarea anualã a cheltuielilor cu paza este de 16.800 EURO , adicã 688.800 mii lei (anexa 2).
3.2.1.3.Cheltuieli cu impozite , taxe , vărsăminte
Fundațiile și , implicit Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara sunt scutite de o serie de impozite , taxe și vărsăminte , astfel:
– impozitul pe clădiri, impozitul pe tern, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pe elibera-rea certificatelor, avizelor și autorizațiilor, precum și alte taxe locale nu se aplică, printre altele, organizațiilor umanitare care au ca unică activitate întreținerea și funcționarea căminelor de bătrâni și a celor pentru protecția copiilor orfani și a copiilor străzii;
– este scutit de plata accizelor orice produs important , provenit din donații sau finanțat direct din împrumuturi nerambursabile acordate asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică de către guverne străine, organisme internaționale și organizații non-profit și de caritate;
– organizațiile non-profit sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: cotizațiile membrilor , contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor , taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației in vigoare , veniturile obținute în urma participării la competiții și demonstrații sportive , donațiile și sponsorizările , resurse obținute din fonduri publice sau finanțări nerambursabile.
Impozitul pe profit este datorat doar de către fundațiile care au înființate societăți comerciale. Dar chiar și în acest caz există anumite facilități , și anume5: organizațiile non-profit sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile obținute din activități economice , până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 EURO , într-un an fiscal , dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de plata impozitului pe profit.
Deși Fundația Rudolf Walter Timișoara a înființat o societate comercială , aceasta nu activează. Ca atare , fundația nu datorează impozit pe profit și taxa pe valoarea adăugată. Singurele impozite pe care aceasta le plătește sunt taxele și impozitele asimilate salariilor :contribuția fundației la asigurările de sănătate, contribuția fundației la asigurările sociale, contribuția la fondul de șomaj, impozitul pe salarii, contribuția la fondul de risc și accidente, precum și comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Muncă. Pe anul 2003, valoarea totală a acestor taxe și impozite este de 31.759 mii lei.
3.2.1.4.Cheltuieli cu personalul
Conform organigramei, în cadrul fundației activează 60 de angajați , astfel: 24 de educatori substitut parental (câte doi educatori în fiecare pavilion); 8 persoane reprezentând personalul de întreținere; 6 lectori pentru calificarea profesională aferentă atelierelor; 6 bu-cătari și ajutoare de bucătari; 3 cadre medicale: un medic generalist, un medic stomatolog și un asistent medical; 1 psiholog; 2 asistenți sociali; 1 jurist; 3 persoane încadrate le conta-bilitate și secretariat; 2 persoane în conducere; 1 antrenor de fotbal; 2 grădinari.
Din bilanțul contabil , mai exact din contul rezultatului exercițiului , desprindem valoarea totală a cheltuielilor cu personalul și anume 4.608.168.000 lei , iar din analiza balanței contabile putem determina structura acestor cheltuieli , astfel:
cheltuielile cu remunerațiile personalului: 3.408.012.402 lei;
cheltuielile privind asigurările și protecția socială:1.200.155 mii lei;
cheltuielile privind contribuția fundației la asigurările sociale: 1.080.874.906 lei lei;
cheltuielile privind contribuția fundației la ajutorul de șomaj: 119.280.435.
În bilanțul destinat Fundației din Germania valoarea totală a salariilor este de 174.000 EURO.
3.2.1.5. Alte cheltuieli de exploatare
Din această categorie de cheltuieli sunt evidențiat în bilanțul fundației doar cheltuielile cu imobilizările corporale privind activitățile fără scop lucrativ.
Aceste cheltuieli evidențiazã numeroasele imobilizãri corporale , pe care Fundația le-a primit sau le-a achiziționat sub formă de donații , conform legislației în vigoare pânã la 31.12.2003 , moment în care aceasta a fost modificatã prin O.G. nr.81/2003. Tot aici sunt evidențiate și investițiile pe care fundația le-a făcut în anul 2003, așa cum reiese din bugetul de venituri și cheltuieli:
– îmbunătățiri și reparații băi , cantină , hală 22.939 mii lei
– reparații acoperiș , înlocuiri și hidroizolații 29.537 mii lei
– reparații și înlocuiri parchet 20.394 mii lei
– înlocuire parchet(scenă școală) 1.190 mii lei
– extinderea sistemului de irigații 9.763 mii lei
– confecționare pătuțuri pentru grădiniță 1.297 mii lei
– confecționare dulapuri metalice pentru ateliere 2.229 mii lei
– pc 2.176 mii lei
– exhaustor 816 mii lei
– amenajare teren fotbal 1.223 mii lei
– compresor și altele 2.604 mii lei
Suma totală a acestor cheltuieli , așa cum reiese și din bilanțul fundației , este de 3.644.151 mii lei.
3.2.2.Cheltuieli excepționale
Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara a efectuat numeroase donații cãtre alte organizații similare și școli din județ și din județele limitrofe , așa cum se desprinde și din tabelul nr.8. Valoarea totală a cheltuielilor excepționale este de 7.716.558 mii lei.
Tabel nr.8. Donațiile efectuate de către Fundația Rudolf Walter Timișoara către alte organizații similare
– lei-
3.3. Concluzii privind cheltuielile Fundației Rudolf Walter Filiala Timișoara
Așa cum se observă din prezentarea anterioară a cheltuielilor Fundației Rudolf Walter, acestea sunt numeroase și înregistrează valori ridicate, astfel că găsirea mijloacelor de finanțare a acestora se dovedește o sarcină dificilă pentru fundație.
Din analiza balanței contabile a fundației, se observă că valoarea acestora a înregistrat în anul 2003 o valoare totală de 30.811.445 mii lei. Comparând cu valoarea lor din anul 2002, care este de 23.754.981 mii lei, observăm că cheltuielile au crescut destul de mult, așa cum se observă și din graficul inserat mai jos. Această creștere reprezintă o situație destul de alarmantă pentru Fundație , deoarece presupune necesitatea de găsire a noi resurse de finanțare sau valorificarea într-o măsură mai optimă a celor prezente.
3.4. Evoluția cheltuielilor Fundației Rudolf Walter Timișoara, în comparație cu veniturile
Scopul Fundației Rudolf Walter Timișoara este unul nelucrativ, ideal și altruist și nu acela de a obține profit distribuibil sub formă de dividende. Veniturile sale sunt utilizate în întregime pentru realizarea scopului pentru care a fost înființată și pentru acoperirea cheltuielilor pe care trebuie să le realizeze în vederea atingerii obiectivelor sale.
În anul 2002 veniturile totale au fost în valoare totală de 25.537.478 mii lei, pe când cheltuielile au fost in valoare de 23.754.981 mii lei. În felul acesta s-a obținut un rezultat net al exercițiului de 1.782.497 mii lei. Acesta a fost folosit în anul 2003, pentru acoperirea diferenței care a existat în anul 2003 între veniturile și cheltuielile fundației, cheltuielile fiind în valoare de 30.811.445 mii lei, iar veniturile în valoare de 29.379.499 mii lei.
Pentru o observa mai bine relația care există între veniturile și cheltuielile din anii 2002 și 2003, se prezintă următorul grafic:
Din analiza graficului prezentat, desprindem următoarele concluzii:
volumul veniturilor a crescut foarte puțin în anul 2003, în comparație cu anul 2002, și anume doar cu 3.842.021 mii lei;
diferența cheltuielilor între cei doi ani este mult mai mare, și anume de 7.056.464 mii lei;
în anul 2003, cheltuielile au crescut vertiginos în raport cu veniturile, ajungând chiar la o valoare mai mare decât acestea.
CAPITOLUL IV
PROGRAME DE FINANȚARE A ACTIVITÃȚILOR DIN CADRUL UNEI FUNDAȚII
4.1. Colectarea de fonduri prin intermediul programelor de finanțare
La data de 6 iulie 2001, a fost semnat la București, Acordul de Împrumut dintre România și BIRD, în valoare de 50 mil. USD, destinat Proiectului privind “Dezvoltarea Sectorului Social”, ratificat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.111/2001. Conform prevederilor acestei Ordonanțe și ale Acordului de Împrumut, autoritatea de implementare a acestui proiect este Ministerul muncii, Solidarității Sociale și Familiei, căruia i s-a delegat întreaga autoritate și responsabilitate în realizarea proiectului și în utilizarea sumelor împrumutului, a fondurilor alocate de către ceilalți finanțatori ai proiectului (UE – PHARE, DFID), precum și a contribuției părții române la finanțarea acestui proiect.
Unul din obiectivele principale ale acestui proiect se referă la întărirea sistemului de asistență socială, în cadrul căruia, ca urmare a amendării Acordului de împrumut, se vor acorda fonduri cu titlu gratuit pentru finanțarea de servicii sociale, în limita de 3 mil. USD.
Pe lângă sursele de finanțare clasice, prezentate în capitolul II, asociațiile sau fundațiile de utilitate publică pot obține importante surse suplimentare prin colectarea de fonduri, prin intermediul programelor de finanțare.
În elaborarea proiectelor care vor primi finanțare cu titlu gratuit, se vor avea în vedere următoarele principii:
– orientare resurselor, în funcție de nevoile în domeniul serviciilor sociale, de către grupurile aflate în situații de risc social și economic;
– creșterea gradului de participare comunitară , respectiv implicarea membrilor comunității , dar și a autorităților locale în luarea deciziilor privind tipurile de servicii sociale care ar trebui propuse pentru finanțare;
– încurajarea autorităților locale să încheie și să lucreze în parteneriat cu alte autorități administrative locale, organizații neguvernamentale, precum și alte instituții cu atribuții în domeniul social;
– întărire capacității de organizare și întrajutorare la nivelul comunității;
– întărirea relațiilor dintre membrii comunității, serviciile publice de asistență socială și autoritățile locale;
– asigurarea durabilității proiectelor care vor face obiectul finanțării;
– asigurarea unui raport optim între cost și rezultatele proiectelor etc.
Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei va acorda fonduri cu titlu gratuit unor furnizori de Servicii Sociale, în scopul finanțării de proiecte de servicii sociale, în baza Acordului de Împrumut. Furnizorul de Servicii Sociale poate fi serviciul public de asistență socială din cadrul oricărei autorități județene sau locale , singur sau în parteneriat cu:
– un alt serviciul public de asistență socială din cadrul altei autorități locale sau din cadrul consiliului județean;
– organizații neguvernamentale, organizații publice non-profit sau alte instituții cu atribuții în domeniul social.
Sunt eligibile pentru finanțare proiectele care cuprind unul din următoarele tipuri de servicii sociale:
a) servicii sociale de îngrijire, care sunt de două tipuri, și anume: servicii cu caracter primar și servicii specializate;
b) serviciile de în grijire social –medicale, care reprezintă un complex de activități care se acordă în cadrul unui sistem social și medical integrat și au drept scop principal menținerea autonomiei persoanei.
Obiectivele principale ale acestui program de finanțare sunt:
creșterea accesului grupurilor dezavantajate la serviciile sociale care răspund nevoilor lor imediate;
întărirea capacității organizațiilor neguvernamentale și autorităților locale de a răspunde nevoilor în schimbare ale grupurilor dezavantajate.
Aceste grupuri dezavantajate sunt definite ca fiind “grupuri de persoane sărace caracterizate printr-o nevoie de bază comună, relativ omogenă, pe care nu și-o pot satisface
prin propriile eforturi”.
Beneficiarii Programului pentru Servicii Sociale sunt:
a) copii dezavantajați:
– copii abandonați, fără adăpost;
– copii proveniți din familii sărace sau care provin din familii aflate în situații de criză și care au abandonat învățământul general obligatoriu, fiind nevoiți să muncească;
– adolescenți orfani din casele de copii aflați în criza dezinstituționalizării;
– copii cu vârste cuprinse între 0 și 5 ani, proveniți din familii sărace și supuși riscurilor asociate condițiilor de sărăcie.
b) femei defavorizate
c) persoane în vârstă defavorizate;
– persoane în vârstă sărace și dependente din punct de vedre fizic;
– vârstnici singuri și săraci.
d) alte categorii:
– persoane fără adăpost;
– persoane sărace analfabete, care trăiesc în locuri izolate și nu beneficiază de drepturile acordate sau serviciile existente;
– familii monoparentale sărace cu unul; sau mai mulți copii.
Pot fi finanțate următoarele tipuri de proiecte sau unități sociale:
– servicii sociale pentru copii dezavantajați: centre de îngrijire sau educaționale de zi;
– centrele de plasament sau adăposturile pentru copiii străzii;
– servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane în vârstă dezavantajate;
– adăposturi sau servicii pentru adulți fără casă;
– asistență juridică pentru creșterea accesibilității la programele de protecție socială.
Pentru ca un proiect să dispună de o astfel de finanțare, el trebuie să îndeplinească anumite condiții:
– proiectul trebuie sa răspundă unei nevoi reale și prioritare a comunității sau grupului dezavantajat. Organizația solicitantă trebuie să-și demonstreze angajamentul față de proiect, precum și faptul că acesta va rezolva o problemă majoritară a grupului defavorizat în cauză;
– Organizația va demonstra că își adaptează permanent serviciile la nevoile reale ale beneficiarilor și să le ofere acestora posibilitatea de a alege între servicii diverse;
– se vor finanța numai proiectele care nu se suprapun cu programe derulate sau cu resurse alocate de minister ori de alte instituții
– proiectul este realizat în colaborare și parteneriat etc.
Organizațiile care pot solicita finanțare de la Furnizorii de Servicii Sociale sunt următoarele:
Organizațiile non-guvernamentale specializate în domeniul serviciilor sociale și care:
– au cel puțin un an de experiență în furnizarea serviciilor sociale;
– își pot susține cu dovezi calitatea serviciilor oferite;
– demonstrează capacitatea de a continua proiectul la sfârșitul finanțării din partea Fondului Român de Dezvoltare Socială.
Organizațiile comunitare constituite din comunități rurale sărace
Sumele minime și maxime ale finanțării aferente proiectelor sunt următoarele, stabilite prin încheierea Acordului de Împrumut din 2001, sunt următoarele:
Suma minimă: echivalentul în lei a 5.000 EURO
Suma maximă: echivalentul în lei a 50.000 EURO, stabilit la cursul lei/EURO comunicat de BNR valabil cu 48 de ore înainte de data limită de depunere a proiectului.
Finanțarea asigurată de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și familiei, în limita echivalentului în lei a maximum 50.000 EURO, menționat mai sus, pentru un proiect, nu poate depăși90% din costul eligibil total al proiectului. Fiecare Furnizor de Servicii Sociale trebuie să contribuie la finanțarea proiectului , din sursele sale proprii sau atrase, cu cel puțin 10% din costurile totale ale proiectului.
Finanțarea acordată de Ministerul muncii , In limita echivalentului în lei a maximum 50.000EURO, pentru un proiect, este compus atât din împrumutul BIRD, cât și din contribuția României la finanțarea programului, destinată acoperirii taxelor și impozitelor aferente execuției proiectului respectiv. Astfel că, în cadrul finanțării pe care Furnizorul de servicii Sociale o solicită de la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, va prezenta separat valoarea taxelor și impozitelor aferente.
Proiectele finanțate în cadrul acestui program pot fi cofinanțate și din alte surse de acer ar putea dispune Furnizorul de Servicii sociale, cu precizarea , în Contractul de Finanțare care se încheie, a fiecărei surse de finanțare pentru respectivul proiect.
Nu vor fi acceptate pentru finanțare proiecte al căror cost exigibil depășește valoarea care poate fi asigurată de către Ministerul Muncii și contribuția proprie a Furnizorului, cu excepția situațiilor în care proiectele respective sunt cofinanțate de către alți finanțatori.
Perioada de implementare a unui proiect este de maximum 12 luni.
Costul proiectului pe care Furnizorul de Servicii Sociale îl va prezenta Ministerului Muncii pentru finanțare va fi exprimat în lei. De asemenea , contractele de finanțare care se încheie cu fiecare Furnizor de Servicii Sociale vor fi exprimate tot în lei.
Pentru a fi considerate eligibile, în contextul proiectului, cheltuielile trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
Să fie necesare pentru realizarea proiectului;
Să fie prevăzute în Contractul care urmează să se încheie;
Să fie în conformitate cu principiul unui management financiar solid, respectiv prin utilizarea eficientă a banilor și un raport optim cost/beneficiu, să corespundă nivelului preturilor practicate pe piață la momentul respectiv;
Să fie corespunzătoare perioadei de derulare a proiectului, după semnarea Contractului;
Să se realizeze în fapt și sa fie înregistrate în contabilitatea solicitantului sau a partenerilor acestuia, să fie identificabile și verificabile și să fie dovedite prin documente originale.
Pe baza acestui contract pot fi finanțate următoarele tipuri de cheltuieli:
– materiale educative;
– cheltuieli cu salariile educatorilor/îngrijitorilor de copii din centrele de îngrijire de zii sau adăposturi și persoanelor care asigură serviciile de îngrijire la domiciliu;
– cheltuielile pentru lucrări civile (reabilitări, modernizări, mici reparații, recompartimentări etc.), care nu pot depăși 35% din bugetul total al propunerii de proiect; aceste costuri sunt eligibile doar dacă sunt îndeplinite condițiile legale privind statutul clădirilor pe perioada întregului proiect, respectiv, aceste clădiri trebuie să fie în proprietate publică a autorităților locale sau aceasta a încheiat un contract de închiriere sau administrare pentru respectiva clădire pentru o perioadă mai mare de 10 ani.
– programe comunitare de educație pentru sănătate adresate grupurilor din comunitățile rurale sărace sau specialiștilor din domeniul sănătății, dacă este nevoie;
– cofinanțare pe o perioadă limitată de timp (6 luni) pentru menținerea adolescenților orfani într-un mediu protejat, după ce au împlinit vârsta de 18 ani și au părăsit casele de copii;
– transportul, cazarea și diurna aferente personalului contractat pentru prestarea serviciului social care face obiectul proiectului finanțat, dacă acestea corespund celor prevăzute în actele normative în vigoare, în cazul în care prestarea serviciului social respectiv implică deplasări;
– costuri pentru achiziționarea de echipamente, vehicule, mobilier, pentru asigurarea unor servicii aferente proiectului (transport, chirie);
– costurile materialelor consumabile și bunurilor, precum și eventualele cheltuieli operaționale legate direct de realizarea serviciului social (combustibil, piese de schimb etc.)
– costuri derivând direct din cerințele Contractului (raportări, copieri, multiplicări etc.), maxim 1%;
cheltuieli neprevăzute, respectiv 5% din fondul acordat de către Ministerul muncii, pentru acoperirea eventualelor variații cantitative și de preț.
Nu pot fi, însă finanțate următoarele tipuri de cheltuieli:
– cumpărarea sau închirierea de localuri;
– achiziționarea de echipament de bază de birou pentru organizațiile intermediare cum ar fi organizațiile neguvernamentale sau autoritățile locale;
– achiziționarea de medicamente, droguri, vaccinuri, anticoncepționale;
– salariile profesioniștilor care desfășoară activități ce duplică serviciile publice existente (de exemplu, profesori, medici generaliști, asistente medicale).;
– estimări privind posibile pierderi sau datorii viitoare;
– dobânzi datorate.
Primul pas important în obținerea finanțării este, bineînțeles ,întocmirea proiectului pentru care se cere finanțare. Proiectul e structurat pe trei puncte sau capitole majore:
PROIECTUL
PARTENERI AI FURNIZORULUI DE SRVICII SOCIALE
DECLARAȚIA FURNIZORILOR DE SERVICII SOCIALE
În prima parte se specifica, printre altele, titlul proiectului, , localizarea și, ceea ce este cel mai important, suma cerută de la Autoritatea Contractantă. După care se trece la descrierea proiectului și a metodologiei ce urmează a fi aplicată.
În partea a doua, se realizează descrierea partenerilor care participă, alături de Furnizorul de Servicii Sociale, la desfășurarea proiectului. Ultima parte reprezintă o declarație dată de către Furnizor.
La acest proiect este necesar să se atașeze și costul proiectului pe categorii de cheltuieli, sub forma tabelului nr. 9, după cum urmează:
Tabel nr. Costul proiectului pe categorii de cheltuieli
După primirea de către Ministerul Muncii a proiectelor de la Furnizorii de Servicii Sociale, acestea vor fi evaluate , în vederea selectării pentru aprobare și respectiv pentru finanțare.
Evaluarea proiectelor propuse pentru finanțare se realizează în două moduri:
– la birou, de către Comisia de Selectare a Proiectelor;
– pe teren, de către Direcțiile pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială județene.
Pentru primirea fondurilor , în vederea finanțării proiectului, Furnizorii de servicii Sociale vor deschide la trezoreria pe raza căruia își desfășoară activitatea, un cont în lei. Fondurile acordate pentru finanțarea proiectului vor fi disponibilizate Furnizorilor de Servicii Sociale de către Direcțiile de Dialog, Familie și Solidaritate Socială județene în lei, potrivit termenilor și condițiilor stabilite prin contractul de finanțare încheiat în acest sens.
Pentru demararea proiectului se va acorda un avans ce nu va depăși 15% din valoarea totală a proiectului. Celelalte plăți, inclusiv cheltuielile neprevăzute, se vor efectua numai pe baza documentelor justificative și a utilizării a 80% din tranșa anterioară, precum și pe baza asigurării de furnizorii de Servicii Sociale a contribuției ce le revine în cadrul proiectului, potrivit contractului de finanțare.
Utilizarea fondurilor în alte scopuri decât cele convenite va conduce la încetarea finanțării proiectului și respectiv la desființarea Contractului de Finanțare, urmând ca Furnizorul de Servicii Sociale să returneze la Direcțiile de Dialog jude în termen de 30 de zile de la primirea notificării de la acestea , sumele primite până în momentul notificării.
Orice economie obținută în cadrul proiectului, va putea fi utilizată de către Furnizorii de Servicii Sociale pentru activități suplimentare legate de proiect, dar numai aprobarea de către Direcțiile pentru Dialog județene. În caz contrar, eventualele economii se returnează Direcțiilor pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială, care le va utiliza pentru plăți in contul altor Furnizori de servicii sociale, potrivit contratului încheiat cu aceștia.
În cazul în care, pe parcursul derulării contratului de finanțare, apar modificări ale costurilor proiectului, acestea pot fi operate cu acordul prealabil al Ministerului muncii , în limita a 15% din valoarea fondului acordat de către Ministerul Muncii. Pentru valorile ce depășesc limita de 15% se va solicita și acordul BIRD.
Fiecare proiect va fi auditat de către auditori independenți, angajați de către Ministerul Muncii. Furnizorii de Servicii Sociale au obligația ținerii unor evidențe contabile separat, privind proiectul, conform legislației române în vigoare. Furnizorii și Direcțiile pentru Dialog , Familie și Solidaritate Socială sunt obligați să păstreze cel puțin5 ani, de la încheierea finanțării, toate contractele încheiate în cadrul proiectului, facturile, chitanțele, precum și alte documente și evidențe aferente realizării proiectului.
Bunurile și serviciile necesare derulării proiectelor sunt achiziționate prin procedura “cumpărare națională”, pe baza comparării a cel puțin trei oferte obținute de la furnizori, în urma unei invitații scrise de a participa la selecție.
Lucrările civile necesare în cadrul proiectelor pot fi contractate pe baza comparării valorii a cel puțin trei oferte calificate, obținute de la furnizori. Contractele pot fi încredințate ofertanților care dovedesc că au experiență în domeniu și capacitate tehnică pentru a efectua toate lucrările la prețul cel mai mic.
4.2. Proiect de finanțare internă a Fundației Rudolf Walter Filiala Timișoara
În continuare se prezentată un proiect de finanțare aflat în curs de desfășurare, propus pentru finanțarea internă , cu o investiție materială minimă, a Fundației Rudolf Walter Timișoara, proiect care, în prezent, se află în stadiul de evaluare de către conducerea Fundației.
PROIECT DE FINANȚARE
OBIECTIV: realizarea de venituri pentru finanțarea internă a Fundației Rudolf Walther prin închirierea Sălii de consiliu din incinta școlii și asigurarea (la cerere) de servicii de catering (patiserie,bucătărie) pentru diferite firme, partide politice, pentru conferințe, lansări de carte, seminarii etc. .
Acest proiect vizează realizarea unei finanțări interne a Fundației și unității școlare cu o investiție materială minimă. În cazul închirierii sălii investiția se va reduce numai la cheltuieli de consum (electricitate, încălzire dacă este cazul), iar pentru servicii de catering costurile de producție vor fi acoperite din avansul pretins clienților și personalul implicat va fi recompensat procentual la efectuarea plății integrale.
Realizarea proiectului este condiționată de posibilitatea atragerii clienților prin avantajele pe care le oferă Fundația: spațiu modern, număr de locuri, parcare, servicii de catering la prețuri mai mici decât cele practicate de hoteluri și de o certă calitate, dat fiind că provin din producție proprie. Atragerea clienților se poate face prin înștiințarea actualilor colaboratori și sponsori, firme și personalități ale Administrației Publice Locale, persoane din sfera politicului și firme de distribuție care nu beneficiază de spații adecvate.
Obținerea unor venituri considerabile pe această cale ar putea determina coordonatorii germani să obțină prin donații sau o altă formă utilarea sălii cu aparatură audio-video modernă, necesară atragerii unui număr mai mare de clienți. De asemenea aceste venituri pot acoperi cheltuieli ale satului de copii, școlii și grădiniței sau pot finanța diverse proiecte din cadrul Fundației.
ANALIZA PIEȚEI
În prezent, în Timișoara, asemenea evenimente au loc în special în hoteluri sau la Universitatea de Vest. FRW asigură condiții comparabile cu acestea, dar la prețuri mai mici, factor determinant în atragerea clienților.
Evenimentele vizate sunt:
– întruniri ale firmelor, în special ale celor de servicii care nu sunt preocupate de crearea de spații proprii(distribuitorii de băuturi, țigări, detergenți etc.) ;
– conferințe de presă;
– lansări de carte;
– întâlniri ale partidelor politice sau ale unor candidați electorali etc.;
*Dacă cererea unor astfel de servicii va fi mai mare decât se preconizează, se poate extinde oferta chiar și asupra Sălii de festivități.
MARKETING ȘI STRATEGII DE PROMOVARE
Inițial vor fi informați și cointeresați actualii colaboratori și sponsori, abonații sălii de sport, personalități politice locale, orice potențial client. Ulterior, pentru sporirea numărului clienților se pot realiza parteneriate sau chiar contracte media de publicitate.
Informarea se va realiza în prima fază sub forma anunțului pentru a verifica gradul de cointeresare și după apariția primului client se va trece la printarea unui formular de ofertă(pliant, flyer, invitație etc.).
MANAGEMENT ȘI ORGANIZARE
A) Manager: prof. Cristian Popescu, director FRW
Tel:0256/292542, 493937 int.11
Prof. Nușa Cojocaru, director Șc. I_VIII RW
Tel:0256/292542, 493937 int.16
B) Colaboratori:
– Contabil(înregistrarea veniturilor realizate);
– Administrator (monitorizarea produselor necesare activității de catering, materia primă pentru prepararea produselor alimentare și băuturilor );
– Personal de la bucătărie și/sau patiserie(preparare de produse de patiserie și bufet suedez);
– Personal de întreținere din școală (debarasare,curățenie);
C) Administrație:
primul contact al clienților se va realiza cu managerii sau coordonatorul de proiect.
pentru închirierea sălii se va stabili data și ora, precum și costul în funcție de durata de ocupare. Ca politici de marketing se pot aplica anumite discounturi în funcție de frecvența colaborării cu clientul, posibilității de barter, etc. Vor fi avizați directorul FRW, directorul școlii, coordonatorul de proiect, paza și personalul de întreținere din școală pentru igienizare.
Pentru închiriere + servicii de catering se vor urma etapele anterioare, dar se va plăti anticipat un avans care să acopere minim cheltuielile de producție(achiziția de alimente, băuturi, accesorii de deservire de unică folosință, cheltuieli de transport). Se va stabili cu clientul meniul și cantitatea/persoană, modalitatea de servire, eventual elemente de design ambiental. Directorul FRW va dispune aprovizionarea și realizarea produselor; directorul școlii va dispune transportarea produselor și igienizarea sălii; coordonatorul de proiect va monitoriza estetica sălii și prezentării produselor și va îndeplini după caz atribuții de PR(public relation), oferirea de materiale de informare ale clienților, primirea invitaților, verificare pe parcurs a condițiilor oferite clienților.
D) Competență:
– Manager: administrativ are competența de a dispune în conformitate cu atribuțiile stabilite în proiect; are experiență în valorificarea altor spații din cadrul fundației și poate stabili cu ușurință o listă de potențiali clienți; are studii corespunzătoare funcției pe care o ocupă în cadrul fundației, putând cu ușurință să relaționeze cu toți factorii implicați;
– Manager școală: administrativ are competența de a dispune conform atribuțiilor ce-i revin din proiect; are experiență în parteneriate și proiecte ale școlii; are studii corespunzătoare funcției pe care o deține;
– Coordonator proiect: factor executiv, are capacitatea de a monitoriza și organiza, de a realiza listele de organizare a evenimentului și proiectarea acestuia; are experiență în organizarea de evenimente media(conferințe de presă) și activități de PR; are studii universitare și post-universitare de Administrație Publică, cunoscând astfel legislația, contabilitatea primară, managementul și marketingul, relații publice etc.
– Colaboratorii: competenți din punct de vedere al activității profesionale; cu experiență în organizare de mese festive și bufeturi suedeze; cu studii și specializări în conformitate cu atribuțiile ce le revin.
PRODUSE ȘI SERVICII
a) Servicii
– Închirierea sălii de consiliu sau a sălii de spectacol după orele de curs ale elevilor pentru activități ce nu contravin regulamentului școlar.
– Servicii de catering la cererea clientului și în funcție de capacitatea de producție a departamentelor FRW implicate.
– Servicii de PR.
– Parcare supravegheată pentru mașinile clienților.
b) Produse
– Produse alimentare preparate la cantina FRW(aperitive reci: sanwich, rulouri, chiftele, diverse platouri culinare), cafea;
– Produse alimentare de patiserie preparate la atelierul de profil al FRW (fursecuri, saleuri, covrigi, melci etc);
– Băuturi nealcoolice achiziționate în acest scop prin intermediul FRW din avansul primit de la client;
– Aranjamente ambientale din surse proprii sau achiziționate în acest scop prin intermediul FRW din avansul primit de la client;
– Accesorii de deservire a clienților(pahare, veselă de unică folosință, șervețele etc) achiziționate din avansul primit de la client.
ORGANIZAREA RESURSELOR
a) Materia primă
Se va realiza o listă de prețuri a produselor alimentare și băuturilor și se va calcula costul de producție mediu/persoană, necesar stabilirii avansului.
Chiria sălii se va stabili în funcție de perioada de folosire și de sumele practicate de concurență. La aceasta se vor aplica discount-uri la includerea serviciilor de catering, fidelitatea clienților, posibilității de barter.
Lista se va realiza cu consultarea factorilor implicați și prețurilor pieței, va fi verificată și actualizată periodic și în funcție de aceasta se va evalua avansul, costul de catering(avans+50%) și costul final(catering+chirie).
b) Forța de muncă : va fi obținută prin angajarea de personal, în limita posibilităților bugetare sau prin reîncadrarea unei părți din personalul deja existent în fundație.
c) Factori de decizie : managerul Fundației Rudolf Walter Timișoara și managerul școlii
Coordonare:
managerul FRW- personalul implicat în producția și transportul alimentelor și băuturilor;
managerul școlii-personalul de întreținere din școală, asigurarea accesului la sală;
coordonatorul de proiect-monitorizarea desfășurării proiectului și asigurarea de condiții optime clienților pe parcursul activității;
Execuție: coordonator de proiect, bucătar, patiser, șofer, administrator, contabil.
STUDIUL DE FEZABILITATE ȘI ANALIZA FINANCIARĂ
a) Costul proiectului
Din punct de vedere al FRW investiția este practic nulă, deoarece suportul logistic există, nefiind necesare alte investiții. Pe parcurs, din veniturile obținute se poate reinvesti în promovare și publicitate, în producerea de materiale de prezentare și informare etc.
b) Programul de realizare a proiectului
– Se vor atrage clienți dintre actualii colaboratori ai FRW.
– Se va evalua reușita acțiunii și din primele venituri se vor imprima materiale de promovare cu mijloace proprii ce vor include și oferta de prețuri(evident sub cele de pe piață), factor determinant în atragerea clienților.
Veniturile obținute numai din închiriere, deoarece nu suportă cheltuieli sau investiții(cu excepția materialelor publicitare-de câte ori este cazul) vor fi repartizate în procent egal FRW și școlii-45% și bonus de client 10% persoanei care stabilește contactul cu clientul.
Dacă sunt solicitate servicii de PR acestea vor fi calculate în procent de 15% din valoarea chiriei și vor fi suportate de client.
În cazul serviciului de catering se va stabili o listă de comandă cu clientul(din oferta realizată de cantină și patiserie), se vor calcula costurile de transport, producție și auxiliare- băuturi, veselă- și se vor pretinde ca avans de plată clientului. Suma finală a serviciului de catering va fi avans+50%, iar din profit 10% va fi încasat de coordonator, 10% de producător(patiserie+bucătărie) și30%de FRW.
În funcție de fidelitatea clienților și cumulul de servicii solicitate se vor stabili discounturi, fără a afecta avansul, iar procentualitatea va fi calculată la suma efectiv încasată.
După cum se observă, acest proiect propune o modalitate destul de simplă de procurare a resurselor de finanțare, necesare pentru desfășurarea activității, modalitate ce nu necesită investiții financiare din partea fundației, aceasta având toate condițiile materiale necesare și suficiente pentru desfășurarea acestui program. Avantajul principal al acestui proiect este faptul că implică costuri minime generate de consumul de energie electrică, întreținere și igienizare. Acestea vor fi singurele cheltuieli suportate de către fundație.
Acest proiect se află în prezent doar în faza de propunere. În situația în care el este aprobat, proiectul va fi pus în practică începând cu data de 20 iulie 2004.
CONCLUZII
Fundațiile fac parte din organizațiile non-guvernamentale sau non-profit. Aceste organizații se caracterizează , înainte de toate , prin caracterul lor nelucrativ , în sensul că activitățile desfășurate de ele nu au niciodată drept scop obținerea unui profit , distribuibil sub forma de dividende. Organizațiile non-profit urmăresc , prin definiție , realizarea unor interese generale sau comunitare și , chiar atunci când sunt constituite în avantajul propriilor membri , au ca obiectiv satisfacerea unor interese prin excelență nepatrimoniale ale acestora. În cazul fundațiilor , elementul principal prin care se încearcă aducerea la îndeplinire a scopului propus îl constituie patrimoniul.
O primă concluzie privind finanțarea activităților din cadrul unei fundații este faptul că autonomia organizației non-profit și stabilitatea ei financiară depind în cea mai mare măsură de diversitatea surselor de finanțare. Ori, aceste surse de finanțare sunt , în general incerte, iar volumul lor poate varia în măsură considerabilă de la o perioadă la alta. Această situație o găsim mai ales în cazul subvențiilor primite de la bugetul de stat, deoarece nu întotdeauna se acordă subvenții pentru întregul număr de persoane ce dispun de ajutor social în cadrul unității de asistență socială. Așa cum am văzut în capitolul II, subcapitolul 2.2, deși Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara a depus cerere pentru acordarea de subvenții pentru toate persoanele aflate în îngrijirea unității, și anume 167 de persoane, ea nu a primit aceste subvenții decât pentru un efectiv de 50 de persoane. În concluzie, pentru Fundația Rudolf Walter subvențiile constituie o sursă incertă, pe a cărei existență și volum fundația nu se poate baza.
Incertitudinea surselor de finanțare derivă și din faptul că principala sursă de venit pentru fundații o constituie donațiile sau ajutoarele primite de la diferite persoane fizice sau juridice. Dar acordarea acestor venituri se află la liberul arbitru al celor care le oferă fundației în cauză. Fundația nu poate stabili cu anticipație nici numărul donațiilor, nici valoarea lor ceea ce conduce automat la concluzia că, la fel ca și subvențiile, donațiile reprezintă o sursă nesigură de finanțare.
Aceeași situație întâlnim și cazul celorlalte surse de venit. Din acest punct de vedere putem spune că fundația suferă un handicap, deoarece fundația nedesfășurând activitate economică sau comercială, ea nu este în măsură să-și dimensioneze veniturile prin forțe proprii sau prin diverse mecanisme economice.
Spre deosebire de venituri, cheltuielile păstrează o oarecare constanță în traiec-toria lor de la an la an. Ele reflectă aspecte concrete și constante ale activității fundației: numărul de persoane angajate și cheltuielile de remunerare a acestora, numărul de persoane asistate și cheltuielile de întreținere a lor etc. Toate aceste cheltuieli sunt aspecte esențiale ale acitivității desfășurate, aspecte pe care fundația nu le poate ocoli sau nu le poate reduce sub o anumită valoare. De exemplu, fundația nu poate reduce sau, cel puțin, nu poate reduce sub o anumită limită cheltuielile generate de întreținerea persoanelor asistate, deoarece supraviețuirea unei persoane este asigurată de o sumă zilnică minimă sub care nu se poate coborî, în primul rând din considerente umane.
O altă categorie de cheltuieli, pe care fundația nu o poate înlătura, o reprezintă impozitele, taxele și vărsamintele datorate. Deși, în acest sens legislația în vigoare prevede o serie de scutiri, sunt o serie de impozite pe care fundația nu le poate ocoli, cum ar fi, de exemplu, impozitele și taxele asimilate salariilor.
Concluzia finală pe care o putem desprinde este că fundațiile, în general, și fundațiile din România, în special, trebuie să-și concentreze forțele în găsirea de noi surse, mai sigure și mai stabile, de finanțare a activităților lor.
PROPUNERI
O soluție optimă la problema fundațiilor legată de finanțare ar ca acestea să găsească modalități prin care să producă prin forțe proprii veniturile de care au nevoie, fără a mai depinde de sumele primite prin simpla voință a diferitelor persoane.
Ceea mai bună soluție în acest sens este desfășurarea de activități economice și/sau înființarea de societăți comerciale. Prin legislația în vigoare, fundațiile pot dispune de această sursă inedită și oarecum sigură de procurare a resurselor necesare desfășurării activității lor.
Conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, Fundația Rudolf Walter poate desfășura activități economice, sub două forme:
a)Activități economice directe
Consider că una din cele mai importante surse de venituri pentru Filiala Timi-șoara ar putea fi prestarea de activități economice. Profitul obținut astfel va fi utilizat pentru îndeplinirea obiectivelor principale ale fundației.
O astfel de activitate economică ar putea consta în desfășurarea de cursuri de specializare (croitori, tâmplari, mecanici auto, patiseri, frizeri) în cadrul atelierelor profesionale de care dispune, pentru angajații diferitelor firme sau pentru persoane fizice, dornice să se specializeze într-o anumită meserie. În prezent aceste cursuri sunt destinate doar persoanelor aflate în întreținere în cadrul fundației și, deci, nu se percepe taxă pentru frecventarea lor. Dacă, însă, cursurile se vor adresa și unor persoane din exterior, fundația va percepe anumite taxe. Aceste taxe reprezintă venituri ce pot fi folosite pentru finanțarea activităților.
Fundația Rudolf Walter are, de asemenea, posibilitatea să acorde servicii de consiliere psihologică unor firme care ar fi dornice să pună la dispoziția angajaților ei astfel de servicii. Taxele percepute astfel ar constitui, la rândul lor, venituri pentru fundație.
c)Societăți comerciale
Deși Fundația Rudolf Walter Filiala Timișoara are înființată o astfel de societate comercială, aceasta nu a fost folosită până în prezent pentru desfășurarea de activități comerciale.
Propunerea ar fi ca fundația să activeze această societate, găsindu-i un obiect de activitate. Este adevărat că in acest mod se vor complica unele aspecte legate de activitatea fundației, cum ar fi ținerea evidenței contabile, angajarea unui număr mai mare de angajați odată cu reorientarea activități fundației spre un mediu inedit și oarecum necunoscut și anume, mediul comercial cu tot ceea ce implică acesta. Dar, în comparație cu aceste neajunsuri, aceste demersuri ar duce la obținerea de avantaje net superioare: obținerea unei independențe economice ce ar permite fundației să nu mai depindă de diverși factori externi.
Societatea comercială înființată de către Filiala Timișoara poate fi folosită pentru desfășurarea de servicii de catering pentru diverse firme care asigură hrană la locul de muncă pentru angajații lor.
O altă propunere este obținerea de venituri din vânzarea de bunuri. Fundația Rudolf Walter primește, sub formă de donații, diverse bunuri care îi prisosesc și pe care le poate vinde, obținând astfel noi venituri. De exemplu, fundația dispune de materiale igienico-sanitare care depășesc consumul intern. Aceste materiale nu pot fi păstrate o perioadă mare de timp, în vederea valorificării lor în altă perioadă de gestiune, deoarece au un anumit termen de expirare. Aceste bunuri pot fi valorificate prin vânzarea lor la alte unități asemănătoare.
ANEXA 3
Donații externe primite da către Fundatia Rudolf Walter Timișoara
ANEXA 4
Venituri obținute din valorificarea grădinilor
Venituri obținute în urma valorificării atelierului de patiserie
Venituri obținute în urma valorificării atelierului de tâmplărie
BIBLIOGRAFIE:
Hada Teodor, Finanțele agenților economici din Romania, Ed. Intelcredo, Deva, 1999
Mateș Dorel , Contabilitatea financiară a întreprinderii ,Vol I, Ed. Mirton, Timișoara, 2002
Stancu Ion, Piețe financiare și gestionarea patrimoniului, investițiile reale și finantarea lor, analiza și gestiunea fianciară a intreprinderii, Ed. Economică, 2002
XXX, Consilier – Organizațiile non-profit , Ed. RENTROP & STRATON, 2002
XXX, Manual operațional pentru Serviciile Sociale , Ministerul Muncii, solidarității Sociale și Familiei, 2004
XXX, Ordonanța de Guvern nr. 26/30 ian. 2000 cu privire la asociații și fundații
XXX, Legea nr.34 din 20 ianuarie 1998 privind acordarea unor subvenții asociaților și fundațiilor române cu personalitate juridică , care înființează și administrează unități de asistență socială
XXX, Hotărârea de Guvern nr. 1.153 din 21 noiembrie 2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998
XXX, Hotărârea de Guvern nr. 800 din 30 septembrie 1999 privind modificarea Normelor metodologice privind stabilirea criteriilor de acordare a unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează unități de asistență socială
XXX, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.26/1997 , privind protecția copilului aflat în dificultate
XXX, Legea nr.61/1993 privind alocația de stat pentru copii Hotărârea Guvernului nr.331/2001 privind indexarea cuantumului alocației de întreținere pentru copiii încredințați sau dați în plasament
XXX, Acordul de Împrumut destinat Proiectului privind “Dezvoltarea Sectorului Social”
=== Budget 2003 ===
ANEXA 2
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Finantarea Activitatilor In Cadrul Fundatiei Rudolf Walter Filiala Timisoara (ID: 130334)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.