FINANCIARE LA S.C. OLTIN ɻA IMP ɻEX PR ɻOD C ɻOM S.R ɻ.L. [624643]

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ – ANALIZA CHELTUIELILOR
FINANCIARE LA S.C. OLTIN ɻA IMP ɻEX PR ɻOD C ɻOM S.R ɻ.L.
În baza datelor prezentate în tabelul de mai jos ( tabel nr.3.1 ), preluate din contul de
profit și pierdere anexat (anexa 1) este evidențiată a naliza din amicii și structurii cheltuielilor și
veniturilor firmei S.C. Oltina S.A , în doi ani consecutivi ( 2016, 2017 ):
Tabelul nr.3 .1. Indicatori preluați din contul de profit și pierdere, 2016 -2017 (lei)
Indicatori
(mii lei) 2016 2017 Indici
(%) Structură – gi (%)
2016 2017
1. Venituri din exploatare
(Ve), din care: 13.415.790 12.484.947 93,06 96,29 96,16
1.1.Cifra de afaceri, din care: 13.078 .309 12.284 .378 93,92 93,86 94,62
1.1.1.Venituri din producția
vândută 7.478.726 11.796 .873 157,72 53,68 90,86
1.1.2.Venituri din vânzarea
mărfurilor 5.599 .583 488.505 8,72 40,18 3,76
2. Venituri financiare (Vf) 517.245 498.297 96,33 3,71 3,84
Venituri totale – Vt (1+2) 13.933 .035 12.983 .244 93,18 100 100
3. Cheltuieli de exploatare
(Ce), din care: 10.638 .401 10.520 .348 98,89 93,42 97,11
3.1.Cheltuieli aferente CA,
din care: 10.455 .212 10.196 .753 97,53 91,81 94,12
3.1.1. Cheltuieli cu
materialele 3.723 .417 3.199.522 85,95 32,70 29,54
3.1.2. Cheltuieli cu
personalul, din care: 1.745 .268 1.657.799 95,01 15,32 15,30
3.1.2.1. Cheltuieli cu salariile 1.324.862 1.276.889 96,38 11,64 11,79
3.1.3. Cheltuieli cu
amortizarea 956.474 1.167 .436 122,07 8,40 10,77
4. Cheltuieli financiare (Cf) ,
din care: 748.46 7 313.268 41,85 6,57 2,89
4.1. Cheltuieli privind
dobânzile 38.609 – – 0,34 0,00
Cheltuieli totale – Ct (3+4) 11.386.868 10.833 .616 95,14 100 100
Rezultatul brut 2.546 .167 2.159.628 84,43 – –
Notă: ponderile sunt calculate în raport cu veniturile și cheltuielile totale
La n ivelul întregii activități cheltuielile s -au diminuat cu 4,86%, evoluție datorată
reducerii cheltuielilor de exploatare cu circa 1% și a cheltuielilor financiare cu aproximativ

58%. O contribuție semnificativă la scăderea cheltuielilor financiare au avut -o cheltuielile cu
dobânzile, care s -au redus cu 100%.
Această evoluție a generat modificări în structura cheltuielilor și anume:
– ponderea cheltuielilor de exploatare în totalul cheltuielilor a crescut, în mărime absolută,
cu 3,69%;
– ponderea cheltuielilor fi nanciare în totalul cheltuielilor s -a redus de la 6,57% la 2,89%,
respectiv cu 3,68%.
În ceea ce privește structura cheltuielilor de exploatare pe principalele elemente
componente, se remărcă evoluții divergente, după cum urmează:
– cheltuielile cu materiale le s-au diminuat cu aproximativ 4%, înregistrându -se și o scădere a
ponderii acestora în totalul cheltuielilor cu 3,16%, în mărimi absolute;
– deși cheltuielile cu personalul au scăzut cu circa 5%, ponderea lor în totalul cheltuielilor a
rămas aproximativ ac eeași (15,30% în primul an față de 15,32% în anul următor).
Comparativ, cheltuielile cu salariile s -au redus cu numai 3,62%, iar ponderea acestora a
crescut cu 0,15%, în mărimi absolute;
– cheltuielile cu amortizarea s -au majorat cu aproximativ 22%, înregist rându -se și o creștere
a ponderii acestora în totalul cheltuielilor cu 2,37%.
Pe ansamblul activității, veniturile s -au redus cu 6,82% datorită, în principal,
diminuării veniturilor din exploatare, cu cca.7%, în timp ce veniturile financiare au scăzut cu
3,67%. Trendul negativ înregistrat de veniturile din exploatare ascunde evoluții divergente,
respectiv:
– veniturile aferente activității de producție („venituri din producția vândută”) au crescut
semnificativ (cu 57,72%), înregistrându -se o majorare a ponder ii acestora în totalul veniturilor
cu 37,18%;
– veniturile aferente activității de comercializare („venituri din vânzarea mărfurilor”) au scăzut
într-un ritm accelerat (cu cca. 91%), înregistrându -se o diminuare a ponderii acestora în totalul
veniturilor cu 36,42%.
Analizând cheltuielile în corelație cu veniturile, atât pe ansamblul activității, cât și pe
categorii structurale, remarcăm următoarele aspecte:

– ICe > IVe (98,89% > 93,06%)  Veniturile din exploatare s -au redus într -un ritm mai accentuat
decât ch eltuielile de exploatare  Creșterea cheltuielilor la 1.000 lei venituri din exploatare
(tab.4.2) cu impact negativ asupra eficienței activității de exploatare;
– ICf < I Vf (41,85% < 96,33%)  Cheltuielile financiare au scăzut mai accelerat comparativ cu
veniturile financiare  Diminuarea cheltuielilor la 1.000 lei venituri financiare (tab.4.2) cu
influență pozitivă asupra activității financiare;
– ICt > I Vt (95,14% > 93,18%)  Veniturile totale s -au redus într -un ritm mai rapid față de
cheltuielile totale  Creșterea cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale cu 17,13 lei (tab.4.2) cu
impact negativ asupra eficienței activității entității economice pe ansamblu.
În concluzie, reducerea accentuată a veniturilor din exploatare comparativ cu
cheltuielile de explo atare a generat, chiar și în condițiile unei dinamici pozitive a rezultatului
financiar, diminuarea rezultatului global al activității întreprinderii.
Indicatorii specifici modelului de analiză factorială a ratei de eficiență a cheltuielilor
totale sunt prezentați în tabelul de mai jos :
Tabelul nr.3.2. Indicatorii modelului de analiză factorială a cheltuielilor totale (mii lei)
Indicatori 2016 2017 gi venituri (%)
2016 2017
1. Venituri din exploatare (mii
lei) 13.416 12.485 96,29 96,16 -931
2. Venituri financiare
(mii lei) 517 498 3,71 3,84 -19
Venituri totale (1+2)
(mii lei) 13.933 12.983 100 100 -950
3. Cheltuieli de exploatare (mii
lei) 10.638 10.520 – – -118
4. Cheltuieli financiare
(mii lei) 749 313 – – -436
Cheltuieli totale (3+4)
(mii lei) 11.387 10.833 – – -554
Indicatori 2016 2017 gi venituri (%)
2016 2017
(lei) 792,93 842,61 – – 49,68
(lei) 1.448,74 628,51 – – -820,23
Rata de eficiență a
cheltuielilor totale (lei) 817,27 834,40 – – 17,13

∑

Cuantificarea influențelo r factorilor asupra modificării ratei de eficiență a cheltuielilor
totale se realizează astfel:
Modificarea ratei de eficiență a cheltuielilor
totale: ΔR ct 834,40 – 817,27 = +17,13 lei
1. Contribuția structurii veniturilor: Δgi 818,11 – 817,27 = +0,84 lei
2. Contribuția cheltuielilor la 1.000 lei
venituri pe categorii: 834,40 – 818,11 = +16,29 lei

Creșterea cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale cu 17,13 lei s -a datorat impactului
nefavorabil a celor doi factori direcți analizați și anu me:
– modificarea structurii veniturilor totale în favoarea veniturilor financiare, deși
nesemnificativă, a avut ca efect o ușoară majorare a cheltuielilor la 1.000 lei venituri totale
(cu 0,84 lei);
– sporirea cheltuielilor la 1.000 lei venituri din exploatar e cu 49,68 lei concomitent cu
diminuarea cheltuielilor la 1.000 lei venituri financiare cu 820,23 lei s -a concretizat în
creșterea ratei de eficiență a cheltuielilor totale cu 16,29 lei, întrucât activitatea de
exploatare deține ponderea semnificativă în t otalul activității firmei (generează
aproximativ 96% din totalul veniturilor).
În consecință, diminuarea eficienței cheltuielilor de exploatare (rata de eficiență a
cheltuielilor de exploatare a crescut) a contribut într -o măsură însemnată la modificarea
nefavorabilă a ratei de eficiență a cheltuielilor totale, cu impact negativ asupra performanțelor
economico -financiare ale întreprinderii (reducerea profitului). În acest context, se impun
analize mai detaliate în vederea identificării direcțiilor de acțiun e pentru eficientizarea
activității de exploatare.
Indicatorii specifici modelului de analiză factorială a cheltuielilor l a 1000 de lei CA
pentru doi anii 2016 ș i 2017 sunt prezentați în tabelul de mai jos :

Tabelul nr.3. 3. Indicatorii analizei factoriale a cheltuielilor la 1000 lei CA (mii lei)
Nr.
crt. Indicatori Simbol 2016 2017

1. Cifra de afaceri (mii lei)
 pqv 13.078 12.284 -794
2. Cheltuieli totale aferente ci frei de afaceri
(mii lei)
 cqv 10.455 10.196 -259
3. Volumul efectiv al producției
vândute evaluat în prețurile anului
anterior (mii lei)
01 pqv
–
11.250 –
4. Volumul efectiv al producției
vândute evaluat în costurile anului
anterior (mii lei)
01 cqv

8.943 –
5. Cheltuieli la 1.000 lei cifră de afaceri
(lei) 799,43 830,02 30,59

∑
∑

∑
∑

Contribuția factorilor la modificarea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri este
următoarea:
Modificarea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de
afaceri: 830,02 – 799,43 = +30,59 lei
1. Contribuția structurii producției vândute: Δgi 794,93 – 799,43 = -4,5 lei
2. Contribuția prețurilor de vânzare: Δpi 728,02 – 794,93 = -66,91 lei
3. Contribuția costurilor unitare: Δci 830,02 – 728,02 = +102 lei

Creșterea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 30,59 lei s -a datorat contribuțiilor
divergente ale celor trei factori direcți și anume:
– structura producției vândute a generat diminuarea cheltuielilor la 1.000 lei CA cu 4,5 lei,
ca urmare a creșterii ponderii produselor cu rate de eficien ță a cheltuielilor inferioare
mediei, situație favorabilă în condițiile în care s -a acționat ca răspuns la modificarea cererii
și nu au fost afectate obligațiile contractuale asumate;
– prețurile de vânzare au influențat, de asemenea, pozitiv, determinând re ducerea
cheltuielilor la 1.000 lei CA cu 66,91 lei, ca urmare a creșterii prețului mediu de vânzare a

produselor fie pe seama îmbunătățirii calității acestora sau modificării raporturilor pe piață
(cerere -ofertă, poziția întreprinderii etc.), fie datorită inflației;
– costul unitar, singurul factor cu influență nefavorabilă, a determinat creșterea semnificativă
a nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri, respectiv cu 102 lei.
În concluzie, se impune o analiză mai amănunțită, pe elemente de cheltu ieli, în vederea
identificării cauzelor care au condus la creșterea costurilor unitare, cu impact negativ asupra
eficienției activității de exploatare.
Indicatorii specifici modelului de analiză factorială a cheltuielilor cu materialele la
1000 de lei CA sunt prezentați în tabelul nr.3.4:
Tabelul nr.3. 4. Indicatori ai analizei factoriale a cheltuielilor cu materialele (mii lei)
Nr.
crt. Indicatori Simbol 2016 2017

1. Cifra de afaceri (mii lei)
 pqv 13.078 12.284 -794
2. Cheltuieli cu materialele
(mii lei)
mvcq 3.723 3.200 -523
3. Volumul efectiv al producției
vândute evaluat în prețurile
anului anterior (mii lei)
01 pqv
–
11.250 –
4. Volumul efectiv al pro ducției
vândute evaluat în costurile cu
materialele aferente anului
anterior (mii lei)
0 1m vcq
–
2.943 –
5. Cheltuieli cu materialele
recalculate în funcție de
volumul efectiv al producției
vândute, consumurile specifice
efective și preț urile de
aprovizionare aferente anului
anterior (mii lei)
0'
1 1 pcs qv – 2.816 –
6. Cheltuieli cu materialele la
1.000 lei CA (lei) 284,68 260,50 -24,18

∑
∑

∑
∑

∑ ∑
∑

Contribuția factorilor la modificarea cheltuielilor cu materialele la 1.000 lei cifră de
afaceri este următoarea:
Modificarea cheltuielilor cu materialele la
1.000 lei cifră de afaceri: 260,50 – 284,68 = -24,18 lei
1. Contribuția structurii producției
vândute: Δgi 261,60 – 284,68 = -23,08 lei
2. Contribuți a prețurilor de vânzare: Δpi 239,58 – 261,60 = -22,02 lei
3. Contribuția cheltuielilor cu materialele
pe unitatea de produs: Δcm i 260,50 – 239,58 = + 20,92 lei
3.1. Contribuția consumurilor specifice: Δcs 229,24 – 239,58 = -10,34 lei
3.2. Contribuția pr ețurilor de aprovizionare: Δp’ 260,50 – 229,24 = + 31,26 lei

Reducerea cheltuielilor cu materialele la 1.000 lei cifră de afaceri cu 24,18 lei s -a
datorat contribuțiilor divergente ale celor trei factori direcți și anume:
– îmbunătățirea structurii producți ei vândute a generat diminuarea cheltuielilor cu
materialele la 1.000 lei CA cu 23,08 lei, ca urmare a creșterii ponderii acelor produse care
au un nivel al cheltuielilor cu materialele la 1.000 lei cifră de afaceri inferior mediei;
– prețurile de vânzare au influențat, de asemenea, pozitiv, determinând reducerea
cheltuielilor cu materialele la 1.000 lei CA cu o valoare aproximativ asemănătoare,
respectiv 22,02 lei;
– cheltuielile cu materialele pe unitatea de produs, singurul factor cu influență nefavorabilă ,
au determinat creșterea nivelului cheltuielilor cu materialele la 1.000 lei cifră de afaceri cu
20,92 lei, ca urmare a evoluțiilor divergente a celor doi factori indirecți. Astfel, reducerea
consumurilor specifice a contribuit pozitiv, generând diminuare a cheltuielilor cu
materialele la 1.000 lei CA cu 10,34 lei, în timp ce creșterea prețurilor de aprovizionare a
condus la majorarea acestora cu 31,26 lei.
În concluzie, această analiză factorială evidențiază ca unic factor nefavorabil al
modificării cheltuielilor cu materialele la 1.000 lei cifră de afaceri, prețurile de aprovizionare,
a căror creștere se poate datora unei diversități de cauze, dependente sa u independente de
întreprinderea analizată.
În situația în care analiza detaliată a acestora evidențiază cauze dependente de
întreprindere (ca de exemplu: deficiențe în contractele negociate cu furnizorii, alegerea unor

rute de transport necorespunzătoare, ineficiență în activitatea de încărcare -descărcare –
manipulare, utilizarea unor mijloace de transport neadecvate etc.) se impune adoptarea unor
măsuri de corectare a abaterilor, în vederea creșterii eficienței activității de aprovizionare.
Indicatorii specifici modelului de analiză factorială a cheltuielilor cu amortizarea la
1000 de lei cifră de afaceri sunt prezentați în tabelul nr.3.5:
Tabelu l 3.5.Indicatorii modelului de analiză factorială a cheltuielilor cu amortizarea la
1000 lei CA
Nr.
crt. Indicatori Simbol 2016 2017

1. Cifra de afaceri (mii lei)
 pqv 13.078 12.284 -794
2. Suma amortizării (mii lei) A 956 1.167 211
3. Fondul total de timp de muncă
(ore) T 61.399 48.824 -12.575
4. Productivitatea medie orară ,
stabilită pe baza CA
(mii lei/oră)
TCAwhCA)( 0,2130 0,2516 0,0386
5. Valoarea medie a mijloacelor
fixe (mii lei) ̅̅̅̅ 7.748 8.427 679
6. Cota medie de amortizare (%) ̅ 12,3 13,8 1,5
7. Cota medie de amortizare
recalculată (%) ̅ 13,0 –
8. Cheltuieli cu amortizarea la
1.000 lei cifră de afaceri (lei) 73,10 95,00 21,9
9.
– 77,8
10.
̅̅̅̅̅ – 91,93
Contribuția factorilor la modificarea cheltuielilor cu amorti zarea la 1.000 lei cifră de
afaceri este următoarea:
Modificarea cheltuielilor cu
amortizarea la 1.000 lei CA: 95,0 – 73,1 = +21,9 lei
1. Contribuția cifrei de
afaceri: 77,8 – 73,10 = +4,7 lei
1.1. Contribuția timpului de
muncă: 91,93 – 73,10 = +18,83 lei
1.2. Contribuția productivității
orare: ̅̅̅̅̅ 77,8 – 91,93 = -14,13 lei
2. Contribuția sumei
amortizării: 95,0 – 77,8 = +17,2 lei

2.1. Contribuția valorii medii a
mijloacelor fixe: ̅̅̅̅ [(679×0,123)÷12.284]×1.000 =
+6,9 lei
2.2. Contribuția cotei medii de
amortizare: ̅ [(8.427×0,015)÷12.284]×1.000 = +10,3
lei
2.2.1. Contribuția structurii
mijloacelor fixe: [8.427×(0,13 -0,123)÷12.284]×1.000 =
+4,8 lei
2.2.2. Contribuția cotei de
amortizare pe categori i de
mijloace fixe: [8.427×(0,138 -0,13)÷12.284]×1.000 =
+5,5 lei

Creșterea cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifră de afaceri cu 21,9 lei se
datorează reducerii cifrei de afaceri cu cca.6% concomitent cu majorarea sumei amortizării cu
aproximativ 22%, relația dintre cei doi factori direcți (A și CA) fiind următoarea: I A > I CA
(122,07% > 93,92%).
Analizând factorii indirecți, de gradul doi și trei, se remarcă atât influențe pozitive, cât
și negative, după cum urmează:
1) Scăderea cifrei de afaceri, care a condus la creșterea cheltuielilor cu amortizarea la
1.000 lei CA cu 4,7 lei, se datorează evoluției divergente a următorilor factori:
– reducerea timpului de muncă cu peste 20% a determinat majorarea cheltuielilor cu
amortizarea la 1.000 lei CA cu 18,83 lei;
– sporirea productivității muncii cu peste 18% a generat diminuarea cheltuielilor cu
amortizarea la 1.000 lei CA cu 14,13 lei.
2) Majorarea sumei amortizării, reflectată în creșterea cheltuielilor cu amortizarea la
1.000 lei CA cu 17,2 lei, se datorează:
– sporirii valorii medii a mijloacelor fixe cu 8,76%, ceea ce a generat o contribuție de 6,9 lei la
creșterea cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei CA;
– cotei medii de amortizare care a crescut cu 1,5 puncte procentuale, contribuind cu 10,3 lei la
sporirea cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei CA.
3) De asemenea, majorarea cotei medii de amortizare a fost generată de contribuția (în
același sens și cu intensități asemănătoare) factorilor de gradul trei, respectiv:
– creșterea ponderii mijlo acelor fixe pentru care cotele de amortizare sunt mai mari decât
media s -a reflectat în creșterea cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei CA cu 4,8 lei;
– majorarea cotelor de amortizare la unele categorii de active fixe a determinat sporirea
cheltuielilo r cu amortizarea la 1.000 lei cifră de afaceri cu 5,5 lei.

Având în vedere aspectele prezentate, în perspectiva menținerii sau creșterii
cuantumului sumei amortizării, se impun ca imperative măsuri de sporire a cifrei de afaceri
într-un ritm mai accelerat, care să permită respectarea corelației dintre acești doi factori direcți
(IA < I CA), cu impact favorabil asupra cheltuielilor cu amortizarea la 1.000 lei cifră de afaceri.
Indicatorii specifici modelelor de analiză factorială a cheltuielilo r cu salariile sunt
prezentați în tabelul de mai jos:
Tabelul 3 .6. Indicatorii analizei factoriale a cheltuielior cu salariile
Nr.
crt. Indicatori Simbol 2016 2017

1. Cifra de afaceri (mii le i) CA 13.078 12.284 -794
2. Cheltuieli cu salariile (mii lei) Cs 1.325 1.277 -48
3. Număr mediu de salariați
(persoane)
Ns 33 27 -6
4. Salariul mediu anual (mii lei) ̅ 40,15 47,29 7,14
5. Fondul total de timp de muncă
(ore) T 61.399 48.824 -12.575
6. Timpul mediu de muncă pe
salariat (ore)
NsTt 1860 1808 -52
7. Salariul mediu orar (mii lei)
0,0216 0,0262 0,0046
8. Productivitatea medie anuală,
stabilită pe baza CA
(mii lei/sal.)
NsCAwaCA)( 396,3 454,96 58,66
9. Salariul mediu la 1 leu cifră de
afaceri (lei) s 0,1013 0,1039 0,0026
10. Productivitatea medie orară,
stabilită pe baza CA
(mii lei/oră)
TCAwhCA)( 0,2130 0,2516 0,0386
Notă: indicatorii 6 -10 sunt calculați utilizând indicatorii 1 -5
Potrivit modelului 1 , contribuția factorilor la modificarea cheltuielilor cu salariile este
următoarea:
Modificarea cheltuielilor cu salariile: 1.277 – 1.325 = – 48 mii lei
1. Contribuția numărului mediu de
salariați: ̅̅̅̅ (-6)×40 ,15 = -240,8 mii lei
2. Contribuția salariului mediu anual: ̅ 27×7,14 = +192,8 mii lei
2.1. Contribuția timpului mediu de muncă
pe salariat: ̅ 27×( -52)×0,0216 = -30,33 mii lei
2.2. Contribuția salariului mediu orar: 27×1808×0,0046 = + 22 3,13 mii lei

Reducerea cheltuielilor cu salariile cu 48 mii lei se datorează contribuției divergente a
factorilor direcți și indirecți, după cum urmează:
1) Diminuarea numărului de salariați cu peste 18% a condus la scăderea cheltuielilor
cu salariile cu 240,8 mii lei;
2) Majorarea salariului mediu anual cu aproximativ 18% a contribuit la creșterea
cheltuielilor cu salariile cu 192,8 mii lei, ca urmare a influenței diferențiate, sub aspectul
sensului și cuantumului, a celor doi factori indirecț i, astfel:
– diminuarea timpului mediu de muncă pe salariat cu 52 ore a generat scăderea cheltuielilor cu
salariile cu 30,33 mii lei;
– sporirea salariului mediu orar cu 4,6 lei a determinat creșterea cheltuielilor cu salariile cu
223,13 mii lei.
Potrivit mode lului 2 , contribuția factorilor la modificarea cheltuielilor cu salariile, în
anul n față de 2016 , este următoarea:
Modificarea cheltuielilor cu salariile: 1.277 – 1.325 = -48 mii lei
1. Contribuția numărului mediu de
salariați: ̅̅̅̅ (-6)×396,3×0, 1013 = -240,8 mii lei
2. Contribuția productivității medii
anuale: ̅̅̅̅̅ 27×58,66×0,1013 = +160,86 mii lei
2.1. Contribuția timpului mediu de
muncă pe salariat: ̅ 27×( -52)× 0,2130×0,1013 = -30,33
mii lei
2.2. Contribuția productivității medii
orare: ̅̅̅̅̅ 27×1808×0,0386 ×0,1013 =+191,19
mii lei
3. Contribuția salariul mediu la 1 leu
cifră de afaceri: 27×454,96×0,0026 = +31,94 mii lei
**rezultatul a fost rotunjit pentru a valida relația de verificare și a elimina diferențele de calcul generate
de rotunjirile valorilor indicatorilor calc ulați anterior

Comparativ cu primul model, rezultatele obținute prin aplicarea modelului de analiză
de mai sus evidenția ză și alți factori de influență, respectiv:
– sporirea productivității medii anuale cu aproximativ 15% s -a reflectat asupra
cheltuielilor cu salariile care au crescut cu 160,86 mii lei;

– impactul productivității medii orare, ca factor indirect, a fost chiar m ai puternic, dacă
avem în vedere faptul că sporirea acesteia cu peste 18% s -a regăsit într -o creștere a
cheltuielilor cu salariile în cuantum de 191,19 mii lei;
– majorarea salariului mediu la 1 leu cifră de afaceri cu cca.2,6% a contribuit la creșterea
cheltuielilor cu salariile cu 31,94 mii lei.
Sintetizând rezultatele analizelor prezentate, distingem două categorii de factori, cu
acțiune opusă asupra evoluției cheltuielilor cu salariile. Pe de o parte, diminuarea numărului
de salariați și a timpului de m uncă pe salariat a contribuit la reducerea cheltuielilor cu salariile.
Pe de altă parte, sporirea productivității muncii s -a reflectat în creșterea salariului mediu anual,
pe seama majorării tarifului orar, respectiv salariului mediu la 1 leu cifră de afac eri, cu impact
nefavorabil asupra cheltuielilor cu salariile.
Analiza corelației dintre dinamica productivității muncii și dinamica salariului mediu,
este fundamentată pe baza indic atorilor prezentați în tabelul 3 .6.
Valorile indicator ilor și dinamica acestora (indi cii) sunt prezentate în tabelul 3.8:
Tabelul 3 .8. Indicatorii corelației productivitatea muncii -salariului mediu
Nr.
crt. Indicatori Simbol 2016 2017 I (%)
1. Salariul mediu anual
(mii lei) ̅ 40,15 47,29 117,78
2. Productivitatea medie
anuală, stabilită pe baza
CA ( mii lei)
NsCAwaCA)( 396,3 454,96 114,8
Indicele de corelație este următorul:

sau

Întrucât nivelul indicelui de corelație este mai mare decât 1 este evident că nu se
respectă corelația fundamentală dintre cei doi indicatori economici, deoarece ritmul de creștere
a salariului mediu a fost mai mare decât cel al productivității muncii, fapt ce s -a reflectat
nefavorabil asupra cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei cif ră de aface ri, așa cum reiese din
tabelul 3 .9.

Tabelul 3 .9.
Nr.
crt. Indicatori Simbol 2016 2017 Δ
1. Cifra de afaceri (mii lei) CA 13.078 12.284 -794
2. Cheltuieli cu salariile (mii lei) Cs 1.325 1.277 -48
3. Cheltuieli cu salariile la 1.000 lei cifră
de afaceri (lei) 101,31 103,96 2,65

Așadar, nerespectarea corelației dintre dinamica productivității muncii și dinamica
salariului mediu a condus la creșterea cheltuielilor cu salariile la 1.000 lei cifră de afaceri cu
2,65 lei.
Analiza factorială a eficienței cheltuielilor cu personalul, care se va realiza utilizând
următorul model:

̅̅̅̅

̅̅̅̅
Indicatorii analizei factoriale a cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri
sunt detaliați în tabelul de mai jos.
Tabelul 3 .10. Indicatorii corelației cheltuielilor cu personalul la 100 lei CA
Nr.
crt. Indicatori Simbol 2016 2017 Δ
1. Cifra de afaceri (mii lei) CA 13.078 12.284 -794
2. Cheltuieli cu personalul
(mii lei) Cp 1.745 1.658 -87
3. Număr mediu de salariați
(persoane)
Ns 33 27 -6
Nr.
crt. Indicatori Simbol 2016 n Δ
4. ̅̅̅̅ 0,002523 0,002198 -0,000325
5. ̅̅̅̅ 52,88 61,41 8,53
6. Cheltuieli cu personalul la 1.000
lei CA (lei) 133,43 134,97 1,54
Contribuția celor doi factori la modificarea cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră
de afaceri este următoarea:

Modificarea cheltuielilor cu
personalul la 1.000 lei cifră de
afaceri: 134,97 – 133,43 = +1,54 lei
1. Contribuția productivității
medii anuale : ̅̅̅̅
(-0,000325)×52,88×1.000 = -17,19 lei
2. Contribuția salariului mediu
anual:
̅̅̅̅ 0,002198×8,53×1.000 = +18,73 lei

Creșterea cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri cu 1,54 lei se
datorează contribuției divergente a celor doi fact ori, respectiv:
– sporirea productivității medii anuale s -a reflectat pozitiv asupra cheltuielilor cu personalul
la 1.000 lei cifră de afaceri, care au scăzut cu 17,19 lei;
– majorarea salariului mediu anual (cheltuielile medii anuale cu personalul) cu 8,53 mi i lei s –
a reflectat negativ asupra cheltuielilor cu personalul la 1.000 lei cifră de afaceri, care au
crescut cu 18,73 lei.
În esență, nerespectarea corelației dintre dinamica productivității muncii și dinamica
salariului mediu s -a reflectat în ineficiența cheltuielilor cu personalul, ceea ce conduce implicit
la creșterea costurilor de producție unitare.