Final Irina Stefanescu Directiile Si Influenta Int Rarii Amazon.com Pe Piata Romaneasca A Distributiei Online De Bunuri De Consum (5) (1) [618546]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI
COMERCIAL BUCUREȘTI

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific:
Lect. dr. ALEXANDRU BURDA

Absolvent: [anonimizat]
2018

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI
COMERCIAL BUCUREȘTI

DIRECȚIILE ȘI INFLUENȚA
INTRĂRII AMAZON.COM PE PIAȚA
ROMÂNEASCĂ A DISTRIBUȚIE I
ONLINE DE BUNURI DE CONSUM

Coordonator științific:
Lect. dr. ALEXANDRU BURDA

Absolvent: [anonimizat]
2018

INTR ODUCE RE

Lucrarea de fa ță își propune să prezinte principalele aspecte teoretice privind direcția și
influența unei posibile intrări a companiei Amazon.com pe piața de distribuție online de bunuri
de consum din România. Lucrarea va aborda acest subiect într-o maniera strategică, de acțiune în
activitatea viitoare a compa niei, asupra unei piețe de consum online aflată încâ la început,
precum și reacția acesteia.
Scopul lucrării de față este de a identifica și sublinia potențialul mediului de afaceri
online românesc în urma unei eventuale pătrunderi pe piață a unui gigant, respectiv compania
Amazon, așa cum a reieșit în urma analizei economico -financiare prezentă în lucrare și de a
evalua impactul acestuia asupra pieț ei actuale de comerț online din Româ nia.
Conținutul lucrării include o viziune de ansamblu a comerțului online și a modelelor de
afaceri precum și o analiza în detaliu a activității economice a celei mai mari com panii de come rț
online din lume. Aceasta se încheie cu o abordare teoretică a impactului Amazon, asupra
evoluției pieței românești de bunuri online de consum.
Capitolul I propune în prima parte un scurt istoric al comerțului online, de l a începuturi și
până în prezent , iar in cea de -a doua, o scurtă caracterizare a modelelor de aface ri întâlnite la
nivel universal a le comerțului online.
În cel de -al doilea capitol este realizată o analiză a parametrilor activit ății economice a
companiei Amazon, prin abordarea unor aspecte esen țiale cum ar fi : indicatorii de profitabilitate,
solvabili tate și cei de lichiditate. În cea de -a doua parte este realizat ă o prezentare general ă a
mediului în care ar putea evolua compania și anume cel al comerțului online din Rom ânia.
Cel de -al treilea capitol urm ărește în prima parte posibilitatea, influen ța și contribuția
poten țială a unei eventuale p ătrunderi a Amazon pe pia ța rom âneasc ă și cu m ar putea influența
acesta , piața existentă . Spre sfarșitul capitolului se regă sește o scurtă analiză a punctelor forte și

a celor care pot fi î mbunătă țite la Amazon și se abordează de asemenea reacția impactului
concurențial.
În ultimul capitol este prezentat potențialul rezultat în urma pătrunderii unei companii așa
mari precum Amazon pe piața online românească precum și strategia de marketing abordată de
Amazon pent ru o expansiune la fel de rapida ca și în celelalte țări. Este analizat în amănunt ș i
eventualul impact asupra pieței generale, precum și cel al pieț ei finale.
Această lucrare are ca scop rolul de a furniza managerilor informații privind activitatea
desfăș urată, cât și de identificare a unor direcții strategice de acțiune în activitatea viitoare, în
vederea obținerii unei performanțe ridicate economico -financiare și a unui avantaj concurențial
durabil.

7
Capitolul I
COMERȚUL ELECTRONIC ȘI MODELE DE AFACERI SPECIFICE

În prima parte a Capitolului I al acestei lucrări, vom evidenția primele semne ale apariției
comerțului online la nivel internațional, principalele avantaje si dezavantaje ale apariției acestuia,
precum și evoluția lui de la începuturi și p ână în prezent, odată cu evoluția internetului și a apariției
smartphone -ului. În a doua parte a capitolului vom ilustra exemplificând, care sunt principalele
modele de afaceri specifice comerțului electronic și unde se pot regasi acestea, urmate de câteva
exemple de la începuturile sale și până astâzi.

1.1 COMERȚ UL ELECTRONIC

Secolul al XIX-lea a fost o perioadă a inovației și a descoperirilor, cu rezultate notabile în
matematică, fizică, chimie, biologie, electricitate și
metalurgie, ce au constituit baza evoluției tehnologice
din secolul XX . De asemenea, a tunci începe
Revoluția Tehnologică . Dezvoltarea tehnologiei
informației și comunicațiilor (TIC, sau, în engleză
ITC – Information Technology and Communication) .
În secolul XX, acesta a dus la apariția un ei forme noi
de comerț care se bazează și utilizează din plin
resursele oferite de tehnologie și anume comerțul
electronic. Acesta , (CE, referit și ca E -commerce,
eCommerce, eCom sau EC mai este adesea numit și
ICommerce 1 ), cu referire la suportul oferit de
Internet pentru această activitate.
În 1979, persoana responsabil ă cu ideea de
“comerț electronic ”, la acea vreme a fost Michael
Aldrich, inventator, inovator și antreprenor engl ez.
Figura nr. 1.1: Michael Aldrich la sediul
său;
Sursa: Aldrich Archive, 2008
http://www.aldricharchive.com

8
Acesta este creditat și astâ zi ca fiind una dintre primele persoane ce au dezvoltat ideea de
cumpărături online. În timpul unei plimbări cu soția și câinele acestui a, Aldrich devenea din ce în ce
mai nemulț umit de expediția lor săptămânală pentru cumpărături în supermarket, din p ricina
deranjului și a aglomeraț iei. Această c onversație stârnit ideea de face o legatură între un televizor și
superm arketul lor pentru a livra cumpărăturile direct acasă . Imediat după discuție, Aldrich și -a
planificat și impl ementat rapid ideea și în acelaș i an, acesta a conectat un televizor la un computer
de procesare a tranzacțiilor cu o linie telefonică și a creat ceea ce mai târziu era recunoscut drept
"teleshopping", adică cumpărăturile de la distanță.
Dezvoltarea tehnologiilor digitale în ultimii 30 de ani au avut la bază într-adevar investi țile
masive car e s-au făcut în acest domeniu, însă adevărata creștere economică se înregistrează odată cu
apariția în 1995 a World Wide Web, care a marcat începutul efectiv al Internetului. Nu eș ti conectat
la Internet, „nu exiști” – este o expresie tot mai des întâlnită în toate domeniile cunoscute.
Unul din principalele avantaje ale Internetului este reprezentat de accesul imediat al
informațiilor . Acesta , la nivel mondial a schimbat modul în care lucrăm, dar și modul în care
socializăm, iar explozia “eComm erce” a schimbat radical modul în care cumpărăm , pentru
totdeauna (Adamson, 2016).
La început, termenul de comerț electronic a însemnat procesul de executare a tranzacțiilor
comerciale pe cale electronică, cu ajutorul tehnologiilor de vârf, cum ar fi Elect ronic Data
Interchange (EDI) și Electronic Fond Transfer (EFT), care au oferit utilizatorilor posibilitatea de a
schimba informații de afaceri și de a face tranzacții pe cale electronic ă. Posibilitatea de a utiliza
aceste tehnologii a apărut la sfârșitul a nilor 1970 și a permis companiilor și organizațiilor de afaceri
să trimită documente comerciale în format electronic.
Cumpărarea și vânzarea de produse și servicii de către întreprinderi și consumatori prin
intermediul unui suport electronic, fără a utili za documente pe hârtie, avea să reprezinte o punte
revoluționară. (Wienclaw, 2013).
Acum comerțul electronic este reprezentat la scară largă prin cumpărarea și vânzarea de
produse prin intermediul internetului, însă chiar și orice tranzacție realizată exc lusiv prin măsuri
electronice poate fi considerată comerț electronic.
Operațiile de comerț electronic au ca și scop : îmbunătățirea luării deciziilor; eliminarea
duplicării efortului; reducerea costurilor operaționale și extinderea canalelor de distribuție și a
piețelor de desfacere .
Deși se acceptă că apariția comerțului este legată de dezvoltarea Internet -ului, în realitate
primele forme ale acestuia au apărut mult mai devreme, în prima jumătate a secolului XX, când

9
American Airlines a adoptat un sistem de control al locurilor vândute, anulate și libere la cursele
aeriene pe care le asigura.
Primul sistem Home Banking (operațiuni bancare de la domiciliu) bazat pe utilizarea PC –
urilor a fost adoptat în 1980 de First Interstate Bank, SUA, iar primul sistem de rezervare de servicii
turistice, easySABRE, a fost introdus în 1985 de Sabre Travel Network.
1.1.1 Avantajele ș i dezavantajele comer țului electronic
Pe măsură ce avans ăm în secolul XXI, î n lumea afacerilor se pun din ce î n ce mai multe
întrebări legate de comerțul electronic. În timp ce vânzarea electronică de bunuri reprezintă în
continuare doar o mică parte a activității economice, Internetul, pare, în acest moment din istorie, să
prezinte posibilități aproape nelimitate privite din mai multe puncte de ve dere atât ca un avantaj
enorm , dar ș i ca un dezavantaj.
Principalele avantaj e al comerțului electronic sunt (Khurana,2017 ): capacitatea acestuia de a
ajunge pe o piață globală, fără a implica în mod neces ar o investiție financiară mare, ușurin ța
consumator ilor de a obține informațiile necesare și de a compara ofertele tuturor potențialilor
furnizori, indiferent de locația acestora, scurtarea lanțului de distribuție , creearea unui canal direct
între producător sau furnizorul de servicii și utilizatorul final , permițându -le să ofere produse și
servicii care se potrivesc preferințelor individuale ale unei pieței țintă, reducerea costurilor , și
îmbunătățirea calitativă a serviciului înainte și după vânzare, consecință a creșterii productivi tății și
a competitivi tății companiilor (Lauden, Traver, 2008).
Comerțul electronic acoperă astfel astazi, practic toate activitățile imaginabile, de la
vânzarea și cumpărarea de mărfuri la cele mai sofisticate operațiuni financiare. În forma lui cea mai
simplă, acesta necesită prezența într -o retea de bază, promovarea firmei, furnizarea de servicii
premergătoare vânzării si servicii post -vânzare.
Mii de întreprinderi mici si mijlocii pot confirma deja, că aceste condiții minime pot fi
asigurate fără dificultați, cu cheltuieli reduse, prin utilizarea tehnologiilor tradiționale de Internet.
Principalele dezavantaje asociate cu comerțul electronic sunt următoarele: dependență
puternică de tehnologiile info rmației și comunicațiilor (TIC), lipsa legislației care reglementează în
mod adecvat noile activități de comerț electronic, atât la nivel național , cât și la nivel international,
cultura pieței este opusă comerțului electronic (cli enții nu pot atinge sau încerca produsele),
pierderea vieții private a utilizatorilor, pierderea ide ntității culturale și economice a regiunilor și a
țărilor, insecuritate în desfășurarea tranzacțiilor de afaceri onlin e (Khurana, 2017) .

10

Cumpărăturile ce reprezentau în trecut o activitate discret ă, într -un anumit lo c și timp acum,
aceas tea devin mai degrabă o activitate ambientală care se poate executa de oriunde si mai ales
oricând (acasă, pe drum, la locul de muncă, în timpul liber). În plus, toți pașii din întregul proces al
unui cumpărator cum ar fi "nevoia de apariție ", "cât mai mu lte cumpărături " și "consumul real "
devin din ce în ce mai natural integrați în rutina mentală și fizică zilnică a consumatorilor. Dat fiind
faptul că un magazin fizic este în mare parte inutil în acest proces de achiziție în curs de dezvoltare,
înca se pu n sub semnul întrebarii și funcțiile tradiționale reg ăsite în magazinul fizic cum ar fi:
adăugarea de plus valoare și crearea unui sortiment de produse sau furnizarea de informații despre
produsele vândute si tranzacția propriu -zisă (Safley, Max, 2000).
Prin urmare, într -o economie digitală, este posibil să existe o nevoie relativ redusă de
magazine, așa cum le înțelegem în mod tradițional, iar afacerea cu amănuntul se va schimba din ce
în ce mai mult pentru a reflecta această nouă realitate. Ceea ce vede m astăzi este doar începutul și în
curând va fi dificil să definim comerțul electronic, să nu mai vorbim de măsurarea acestuia .

Figura nr. 1.2: Evolu ția comerț ului on -line de la începuturi ș i până astâzi
Sursa: Cahill, 2017 https://www.profitero.com/2017/04/the -evolution -of-ecommerce

11
1.1.2 Evoluț ia comer țului online
În situația în care un client merge la un magazin și constată că produsul pe care îl cauta nu
mai este în stoc iar apoi folosește un serviciu online direct din magazin pentru a -l trimite direct la el
acasă? Ce se întâmplă dacă acel client intră într -un magazin căutand un anume produs și folosește
apoi smartphone -ul pentru a găsi un preț ma i mic la alt magazin, co mandându -l pe cale electronică
pentru preluarea din tr-un alt magazin? Sau poate un cadou care a fost comandat de pe un site web
dar care a fost schimbat apoi la un alt magazin local?
Experții estimează că informațiile digitale influențeaz ă deja aproximativ 50% din vânzările
magazinului, iar acest număr crește din ce în ce mai rapid. (Ferris, 2016).
Astfel, pe măsură evoluț iei sale, comerțul cu amănuntul digital se transformă rapid în ceva
atât de diferit, încât a fost denumit comerțul mul ti-channel (folosind mai multe canale).
Denumirea reflectă faptul că acești comercianți cu amănuntul pot deja să interacționeze cu
clienți i prin numeroase canale – site-uri web, magazine fizi ce, chioșcuri, corespondență, cataloage
directe, call center, s ocial media, dispozitive mobile, console de jocuri, televizoare, și altele. Este
posibil ca în viitor, comercianții convenționali să adopte o perspectivă cu totul nouă – una care le
permite să integreze toate canalele de comunicare cu clientul într -o singu ră experiență continua fără
întreruperi. (Willis, 2014 .)
Deși prăbușirea punct -com din anii 2000 a condus la rezultate nefericite și multe companii
de comerț electronic au dispărut, atât comercianții cât si cumpăratorii au continuat să recunoască
avantaje le comerțului electronic. Aceste avantaje au î ntemeiat mai departe o bază puternică în
revenirea magazinelor online, explodând astfel pe parcurusul anilor urmă tori.
Multe magazine fizice și -au văzut profiturile sporind considerabil prin deschiderea de sit e-
uri de comerț electronic, iar altele, cum ar fi Amazon.com, s -au bazat exclusiv pe vânzările online.
În ultimul deceniu, evoluția atât a hardware -ului tehnic cât și a Internetului a avut o corelare
directă cu acest tip de business . La fel cum Internetul a crescut fiind modelat de că tre domeniul de
marketing, publicitate și al cumpărarii de pro duse, bunuri și servicii, comerț ul online a crescut
rivalizând cumpărăturile tradiționale î n nenum arate moduri. Precedat de giganț ii tehnologici precum
Amazon, care s-au alaturat spatiului in 1995 , mai tarziu Google si Paypal, î și lanseaza și ei
inițiat ivele de comerț online in 1998.
Călatoria de ansamblu a cumpă rarii on -line es te departe de a fi finalizata, însă se constată o
accelerare fă ră precedent î n ultimul de ceniu.
Câteva din tre cele mai importante schimbări care au avut loc în domeniul comerțului
electronic în ultimii 10 ani include creșterea piețelor online, t recerea la utilizarea dispozitivelor

12
mobile pentru cumpărături online, c reșterea extraordinară a ma rketingului onli ne și digital și a
publicității, u tilizarea practică a modificărilor digitale sau îmbunătățirea realității în vânzări și în
cumpă răturile consumatorilor de bază, p iețele online.
Accesând o piață online, consumatorii pot găsi o gamă de ofer te de produse care se potrivesc
căutării lor. Ei pot compara prețurile, mărcile, pot citii recenziile clienților și pot cumpăra adeseori
plătind prețuri mai mici decât in magazinele fizice. În același timp, Google a lansat Google
Checkout în 2006 pentru a facilita procesul de plată pentr u cumpărători, pe măsură ce înce p să
cumpere online prin intermediul mai multor comercianți cu amănuntul.

În primii ani de folosință ai smartphone -urilor, experții din industrie nu se așteptau să aibă
un efect deosebit as upra comportamentului de cumpărături online.
În acel moment, ecranele erau prea mici și părea prea incomod pentru a trece printr -un
proces de plată f ără o tastatură adecvată.
Figura nr. 1.3: Graficul cumpărăturilor online de pe mobil în funcție de categorii ;
Sursa: Richte, 2017 https://www.statis ta.com/chart/12325/mobile -share -of-e-commerce -spending/

13
În prezent putem spune cu siguranță că smartphone -urile au devenit un canal de cumpărătur i
viabil pentru cei mai mulți, î n special pentru cei din Statele Unite. Datorită ecranelor mai mari, a
magazinelor online optimizate pentru telefoanele mobile, aplicațiilor smartphone dedicate și
opțiunilor de plată ușoară și, desigur, tabletelo r, dispozitivele mobile reprezintă acum aproape 1 din
4 dolari cheltuiti online în Statele Unite (Anderberg, 2006) .
Gradul de mobilitate al cumpărătorilor online depinde puternic de categoria de produse.
După cum arată graficul nostru, cota mobilă a chelt uielilor de comerț electronic variază de la 13%
(hardware pentru computer) , până la 5 8% în categoria jucării & hobby, În toate categoriile,
dispozitivele mobile au reprezentat 23% din cheltuielile de comerț electronic în Q3 2017, de la doar
2% în Q3 2010. (Rusoaie, 2008 ).
Avantajele comer țului online sunt la fel de interesant e pentru întreprinzatori și pentru clien ți
deoarece aproape orice tip de produs poate fi vândut pe Internet.
Pentru firme reprezintă un mijloc rapid, accesibil și puț in cost isitor , prin care orice persoană
fizică sau juridic ă poate să se informeze sau sa -și fac ă cunoscut ă oferta de bunuri si servicii .
Compania respectivă poate oferi astfel de exemplu costuri mai mici de deschidere în compara ție cu
un magazin de tip tradi țional și poate permite o comunicare mai rapid ă a imaginii firmei si un
marketing cu viteza de reac ție în special în rela țiile publice, rezultatul fiind p ătrunderea pe noi pie țe.
Un al t avantaj ar fi reprezentat de eliminarea unora din restric țile fizice de comuni care între
partenerii de afaceri. Comerțul electronic oferă astfel un service mult îmbunata țit, mai eficient ș i
mai profitabil, ve nindu -se astfel în întâmpinarea cerin țelor lor.
Se reduc costurile de marketing prin reducerea timpului destinat service -ului clien ților ș i
reducerea costurilor cu imprima ntele de toate tipurile . Alte costuri reduse sunt reprezentate de acele
costuri specifice lan țului de aprovizionare prin reducerea nivelului stocurilor, cre șterea competi ției
dintre furnizori ș i reducerea tim pului necesar realiză rii aprovizion ării. Alte costuri reduse de
asemen ea sunt cele administrative prin eficientizarea proceselor economice în ceea ce prive ște
recrutarea de noi furnizori ș i plata celor existen ți.
Un alt avantaj este reprezentat de o gestiune mai eficient ă a informaț iilor de pia ță și despre
clien ți și de o bținerea mai rapid ă a feedback -ului de la clien ți cu privire la produsele ș i servicii le
oferite, prin realizarea unor statistici privind cele mai cautate produse, perioadele în care acest ea
sunt solicitate, precum si tendin țele generale ale cump ăratorilor .
De asemenea s e reduc cheltuielil e cu publicitatea prin trimiterea unor mesaje electronice
nesolicitate, instrument puternic ș i ieftin de promovare. Singura condi ție este să nu se abuz eze de
bunăvoința si rabdarea clien ților.

14
Costurile modific ărilor ce s -ar putea face în cazul unui mag azin virtual sunt incomparabile
cu cele produse de reamenajarea a unui magazin tradi țional.
Pentru consumatori se pot observa urmatoarele avantaje: c omerțul online este accesibil 24 de
ore din 24 si poate fi accesat de oricine cu acces la Internet spre deosebire de magazinul sau firma
cu o adresa fixa si un program mai lung sau mai scurt de funcționare.
Consumatorul poate s ă se informeze rapid despr e oferta vânzatorului vizitând magazinul
electronic al acestuia. Rezultatele sunt reprezentate prin economia de timp , de ambele pă rți.
Aceasta modalitate de comer ț permite ș i posibilitatea unor studii de pia ță, pentru a decide ce
produs ar satisface mai bine nevoile și aș teptările clientului, pre țul aproximativ la care poate fi g ăsit,
ce garan ție are ș i multe astfel de caracteristici.
Un site cu informa ții complete ș i bine prezentate devine pentru client un punct de referin ță.
(Laudon,G.,Traver,2008).
1.2 MODELELE DE AFACERI Î N COMER ȚUL ELECTRONIC
Comerțul electronic determină apari ția unor noi modele de afaceri. Însă, Web -ul
reinventează și modele verificate și aplicate deja. Licitațiile sunt unul din exemplele cele mai
evidente.
Unul din cele mai ve chi modele, licitațiile au fost utilizate pe scară largă la nivelul întregii
lumi pentru stabilirea prețurilor pentru produse cum ar fi mărfuri agricole, instrumente financiare
sau produse unice de genul celor din domeniul artelor sau al antichităților. Fi rme precum eBay au
popularizat modelul licitațiilor și au extins aplicarea lor pe web la o la rgă gamă de produse și
servicii.
Aceste modele sunt implimentate în diferite moduri. Mai mult, orice firmă poate să combine
diferite modele ca parte a strategiei sale pe Web. Astfel, un model de advertising model poate fi
mixat cu modelul de subscriere pentru a obține o strategie generală cât mai profitabilă.
Următoarele modele nu trebuie considerate ca fiind exhaustive sau definitive. Modelele de
afaceri de pe We b evoluează foarte rapid. Se poate aștepta ca pe viitor să apară noi și interesa nte
variații ale acestor modele. Pentru evaluarea unui model de afaceri specific comerțului electronic
este bine să se aibă în vedere câteva considerații de piață din diferite persepec tive, după cum
urmează: Dacă firma operează în mecanismul B2B, B2C sau o combinație a lor, prin p oziționarea
companiei pe lanțul val oric între clienți și furnizori, c ărui gru p-țintă de clienți se adresează, prin

15
modelul specific de generare a fluxu lui de venituri, r eprezentarea firmei în lumea fizică și virtuală
(de exemplu pre zență puternică pe piața fizică).
În urma analizei diferitelor modele de afaceri dezvoltate p e Internet pot fi identificate
urmatoarele forme ale comerțului electronic și anum e: magazinul electronic (e -shop), a chizițiile
electronice (e -procurement) , e-mall-ulComunitatile virtuale , third -party marketplac es.

1.2.1 Magazinul electronic
Magazinul electr onic este aprovizionat de marile companii pentru vânzarea propriilor
produse sa u pentru prestarea serviciilor.
Se întâlnesc trei tipuri de astfel de magazine, și anume: varianta restrânsă ce conține
catalogul de produse/servicii cu descrieri tehnice și comerciale pentru fiecare poziție din catalog,
varianta medie, care, pe lângă cata logul online, dispune și de facilități de preluare a comenzilor, prin
e-mail sau formulare s pecial construite pe pagina Web și varianta extinsă, care conține și
instrumente de acceptare a plății online, prin credit carduri sau alte modalități electronice.
Principalele avantaje sunt reprezentate de atragerea unui număr mare de clienți, indiferent de
localizarea lor geografică; reducerea costurilor de promovare și vânzare; creșterea volumului
vânzărilor.
Achizițiile electronice (e -procurement) sau licitațiile publice , reprezinta d e obicei, pentru
procurarea unor bunuri cu o valoarea mai mare, de cele mai multe ori, bunurile din categoria
mijloacelor fixe, firmele sunt nevoie să organizeze licitații publice, care în varianta tradițională
durează mult timp, pent ru că firmele trebuie: să conceapă un caiet de sarcini (termeni de referință),
să caute posibilii furnizori de astfel de produse, să lanseze cererea de ofertă, să primească ofertele;
să numească o comisie de licitație.
De asemena trebuie să deschidă licit ația și să trieze mai întâi furnizorii care au respectat
condițiile din caietul de sarcini, după care să s electeze furnizorul cel mai bun, apoi să emită
comanda, să încheie contractul; să recepționeze produsul și facture, să efectueze plata.
Principalele a vantaje ce se pot observa sunt urmatoarele: libera concurență, respectiv
asigurarea condițiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de
servicii, indiferent de naționalitate, să aibă dreptul de a devein contractant, eficiența utilizării
fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului concurențial și a criteriilor economice pentru
atribuirea co ntractului de achiziție publică, transparența, respectiv punerea la dispoziție tuturor celor
interesați a informațiilor referitoa re la aplicarea procedurii pentru atribuirea co ntractului de achiziție
publică, confidențialitatea, respectiv garantarea protejării secretului comercial și a proprietății

16
intelectuale ale ofertantului, reducerea timpului necesar pregătirii operaț iunii de a chiziție propriu –
zisă, și scăderea costu rilor cu organizarea licitației.
1.2.2 Magazi nul universal electronic
Acesta poate fi văzut ca un site care are legături cu mai multe site -uri come rciale sau
magazine electronice, ca un intermediar, care pune la disp oziție infrastructura pentru producători
sau vânzători în schimbul unei taxe (un procent din valoarea vânzarilor).
E-mall-urile au o țintă geografică (Th e Aloha Mall, The Alaskan Mall) și se orientează spre
un tip de producător sau vân zător (The Asian Amer cian Mall), acesta poate fi alcătuit dintr -o
varietate de magazine care vând produse diferite (The Pinnacle Mall sau Cybersuperstores); acesta
poate oferi doar infrastructura virtuală a diferitelor magazine, dar nu au propriile stocur i sau nu vând
direct p rodusul, așa cum fac de exemplu resellerii.
1.2.3 Comunitățile virtuale (virtual communities)
Poate fi definite ca un grup de entități, persoane sau organizații care interacționează, fie
temporar, fie permanent, prin intermediul unui mijloc electronic pent ru o problemă comună sau un
spațiu de interes comun.
Comunitățile virtuale sau comunitățile online se particularizează prin: permit actualilor și
potențialilor clienți de a avea acces la cât mai multe informații despre o firmă; pot fi o cale de a
descoper i alternative la soluțiile și produsele oferite de o firmă.
Comunitățile de afaceri pot să ia una din următoarele forme: o simplă asociație, cum ar fi un
parteneriat între două firme, un acord complex între un grup de firme, ce formează un cons orțiu cu
un scop comun de atins sau sub forma unor echipe de coordonare din diferite firme sau grupuri de
subcontractori, ce formează corporațiile virtuale și trebuie să realizeze în comun o anumită
activitate.
În cadrul conceptului e -comunitate apar două tipuri de ac tori: participanții, care folosesc
rețeaua comunității pentru a schimba informații cu scop comercial sau nu. Un participant poate fi
definit ca o persoană care se asociază cu altele pentru un scop comun prin intermediul unui cha t sau
a unui buletin informa tive și facilitator ul, o organizație formală sau informală, care coordonează
dezvoltarea comunității, activitățile sau utilizarea rețelei sau a unei părți din rețea în vederea
asigurării schimbului dintre participanți.
Există trei sectoare d e bază în lumea e-comunităților: commercial, sector ul necomercial
(nonprofit), sectorul public.

17
Comunitățile online trebuie să aibă asigurată securitatea comunicațiilor și a datelor
distribuite. Valoarea unei comunități virtuale este dată de către membrii săi, care adaug ă informații
proprii la o bază de informații deja existentă. Fiecare membru poate să ofere ceva spre vânzare sau
poate să adreseze o cerere de cumpărare. Majoritatea comunităților existente solicită o taxă de
înscriere pentru a devein membru, ca și pentru utilizarea resurselor ei.
Comunitățile virtuale au invadat sectoare specifice de piață cum ar fi: piața cărților
(Amazon.com), vestimentație și accesorii pentru vestimentație (http://apparelex.com), industria
metalurgică (www.indoconect.com/steelweb), nano tehnologie (www.nanothinc.com) etc.
Comunitățile virtuale au devenit o funcție suplimentară pentru creșterea atractivității și
oportunităților pentru noile servicii ale altor modele de afaceri (e -mall, platformele de colaborare,
3rd party marketplace).
1.2.4 Third party marketplaces
Acestia pot fi traduși ca fiind acei terți care oferă un singur punct de contact și pun la
dispoziție un grup de servicii pentru cumpărători și furnizori. În mod obișnuit, ei sunt intermediari
în cadrul procesului de reintermedi ere, fiind independenți de cumpărători și furnizori, în sensul că
piața schimbului de produse nu aparține nici cumpărătorului, nici vânzătorului, ci terțului. În acest
model cumpărătorii și vânzătorii adaugă informații pe un site Web ce aparține unei firme ce
operează ca o firmă virtuală.
Modelul este preferat în cazul firmelor care doresc să încredințeze vânzarea produselor unui
terț posibil ca un element suplimentar adăugat celorlalte canale proprii). Astfel de terți au în comun
faptul că pun la dispoziți e o interfață utilizator pentru cataloagele de produse ale furnizorilor.
Acestui model îi sunt adăugate și alte caracteristici, cum ar fi promovarea, efectuarea plăților,
logistica, preluarea comenzilor și asigurarea securității tranzacțiilor.
Veniturile din acest model pot fi obținute din taxele de membri ai evenimentelor organizate,
taxele pentru serviciile oferite, taxele pe tranzacții sau din procentele aplicate
asupra valoarii tranzacțiilor.
Internetul poate fi considerat un mediu, o infrastructura ce oferă agen ților economici, spre
exemplu, abilitatea de a se face cunoscuti atât clientilor cât si posibililor parteneri de afaceri, de a
accesa informa ția ușor si rapid.
Mulți comercianți au posibilitatea de a -și dezvolta site -urile independente imediat și fără
prea multă riscă. De exemplu, pot conduce vânzări repetate prin intermediul marketingului prin e –
mail sau se pot concentra pe achiziționarea de noi clienți utilizând anunțurile cu afișare de produse

18
în Cumpărături Google. Pe scurt, maximizați creșt erea veniturilor din propriul dvs. magazin și
dezvoltați o strategie pe termen lung pentru aceasta înainte de a face piața să vândă o prioritate.

Tipuri de modele de afaceri in mediul online
Tabelul nr. 1.1
Model Funcții Beneficii Sursă de venit
E-shop Promovarea prezenței globale Prețuri scăzute si creșterea cererii Promovare, vânzari
E-procurment Achiziții electronice a bunurilor
si serviciilor Multiple posibilitați de alegere a
furnizorilor Reducerea costurilor
E-mall Un set de e -shop -uri Metode de plată garantata, forumuri,
interfata de utilizator comună Taxe de membrii, prețul de utilizare
a sistemului, taxe pentru servicii
Comunitați virtuale Contruirea profilului clienților Creșterea activității pentru noile servi cii Taxa de membru
Third party marketplaces Promovare/vânzarea asigurate de
terți Promovarea numelui, asigurarea
logisticii pentru efectuarea plaților sau
prelucrarea comenzilor, securitatea
tranzacțiilor Taxe de memebru, taxe de servicii,
taxe de tranzac ții
Sursa: (Burda, 2017)
În aceste condi ții lipsa de pe aceasta pia ță în continu ă creștere s -ar putea dovedi un adevarat
insucces, se poate transforma într -o nereu șită. Oportunitățile oferite de Internet să nu fie
valorificate. Vânzătorii experimentați p e piață, cum ar fi cei care au vândut pe eBay timp de 10 ani
sau mai mulți, au învățat în mod greu importanța controlului propriului lor destin. Mulți s -au extins
pentru a se concentra asupra creării și publicității propriilor site -uri de comerț electronic
independente. Alți comercianți se îndreaptă acum spre piețe fără a lua în considerare capcanele.
Reușita în afaceri necesit ă, în prezent utilizarea tu turor resurselor ș i mijloacelor
informa ționale de care d ispune întreprinzatorul precum și extinderea mode lelor ș i a rela țiilor de
afaceri în afara limitelor conventionale. Vânzarea pe o piață virtuală nu este cea mai bună decizie
pentru fiecare afacere, dar are avantaje care o fac o opțiune bună pentru unii.
Timpul și resursele pot fi concentrate pe produse î n loc de a proiecta și menține propriul dvs.
magazin virtual. Cele mai mari piețe virtuale au și aplicații mobile, extinzându -le și – din nou, nu
trebuie să vă faceți griji cu privire la proiectarea sau întreținerea unei aplicații.
Vizibilitatea pentru pro dusele și afacerea dvs. în ansamblu se poate îmbunătăți atunci când
sunt plasate în fața traficului ridicat, care atrage multe piețe virtuale. Această vizibilitate sporită vă
poate ajuta pe clienți să vă pr opage pe propriul dvs. site web.
Întreprinderile m ici pot ajunge la pământ cu costuri de pornire relativ scăzute, prin utilizarea
unei piețe virtuale pentru a promova și a vinde bunuri.
Traficul web ridicat este grozav, dar volumul de produse și mărci pe piețele virtuale face
dificilă remarcarea din mulți me.

19
Capitolul II

ACTIVITATEA ECONOMIC Ă A AMAZON.COM

Amazon.com este una dintre cele mai valoroase companii la nivel mondial, cu o capitalizare
de aproximativ 548 de miliarde de dolari, datorată unei creșteri de 51% a acțiunilor în 2017, iar
anali știi băncii Morgan Stanley prognozează că în
decurs de un an capitalizarea companiei de comerț
electronic ar putea urca la 1.000 de miliarde de dolari,
Amazon a raportat la sfârșitul lunii octombrie un nivel
record al vânzărilor și a anticipat creșterea ve niturilor
cu 28% -38% în sezonul sărbătorilor de iarnă, față de
aceeași perioadă a anului trecut.
Mai mult decât atât, multe dintre cele mai
importante procese ale afacerii – cum ar fi, spre
exemplu, dezvoltarea unui nou produs, a serviciului
clienți, activ itățile de scriere (programare),
modificare, testare si asisten ța privind produsele software, scrierea de programe urmând indicatiile
utilizatorilor (programe orientate pe client) , – sunt realizate tot online care își propun ca majoritatea
problemelor afer ente să fie rezolvate tot via Internet.
2.1 PREZENTARE A ȘI ASPECTELE GENERALE ALE ACTIVITĂȚII AMAZON
Amazon.com este o companie americană de comerț online cu sediul în Seattle, Washington,
cu o cifră de afaceri de peste 19,166 miliarde $ în anul 2007. Amaz on este cel mai important retailer
online din lume, succesul său a stimulând și inspirând chiar și restul comercianților online. Acesta
este adesea asemănat precum echivalentul online al Wal -Mart -ului datorită anvergurii sale și
amprentei globale, precum ș i strategiilor agresive de stabilire a prețurilor.
Figura nr. 2.1: Prima siglă a companiei
Amazon ;
Sursa: Raaj 2016
http://logos.wikia.com/wiki/Amazon.com

20
Este cea mai mare companie de comerț online cu amănuntul din prezent. Jeff Bezos este
fondatorul companiei Amazon .com (1994), care în 1995 se lanseaza și online.
A început cu vânzarea online de cărți și a continuat cu produse VHS, DVD, CD -uri cu
muzică, programe de calculator, electronice, îmbrăcăminte, mobilier, jucării etc. Acesta a creat mai
tarziu și alte platforme Amazon în Canada și Marea Britanie.
Amazon deține 10% din comerțul electronic din Americ a de Nord: Office Depot, Stapes,
Apple, Dell, WalMart, Sears și Liberty .
Acest lucru lasă peste 1000 de comercianți cu amănuntul să lupte pentru restul de 90%.
Utilizatorii unici ai Amazonului sunt de 5 ori mai valoroși decât cei ai eBay. Utilizatorul uni c al lui
Amazon aduce în jur de 189 dolari, în timp ce eBay aduce doar 39 dolari.
Sigla actuală a lui Amazon a fost concepută pentru a descrie un zâmbet care merge de la A
la Z. Astfel compania este dispus ă să livreze totul tuturor, oriunde în lume. (Spiro 2013).
Povestea lui Amazon este uimitoare și în afară de o rețea uriașă răspândită în întreaga lume,
cea mai strălucită parte este chiar serviciul pentru clienți. Este, de asemenea, motivul principal di n
spatele creșterii sale rapide.
Amazon n u garanteaz ă prețuri mai mi ci, dar c u toate acestea, atunci când vine vorba de
confort și de livrare, precum și de calitate a produselor, este recunoscut ca fiind de departe cea mai
performantă companie.
De asemenea, de Amazon depind mii de companii la nivel global, căci pe serverele sale sunt
găzduite serviciile acestora. Spre exemplu, platforma de filme și seriale Netflix folosește serviciile
Amazon Web Services (AWS), dar și rețeaua socială Twitter, serviciul de transport Lyft, NASA,
producătorul de smartphone -uri HTC, grupul de presă Hearst, furnizorul de cablu Comcast,
producătorul japonez de camere foto Canon sau grupurile industriale BMW și General Electric.
Pe lângă comerțul online, Amazon deține și unele dintre cele mai populare site -uri din lume
și anume ba za de date despre filme IMDb și Alexa, Audible – care vinde audiobook -uri sau Twitch
– un site de streaming pentru împătimiții de jocuri video.
Tot în domeniul video, Amazon deține serviciul Prime Video, similar Netflix. Acesta oferă
utilizatorilor filme și show -uri tv. De altfel, începând din 2015, Amazon a început chiar să câștige
premii Emmy pentru producerea de pelicule . Amazon Prime Video este deja disponibil în România.
Concomitent, Amazon este și cel mai mare distribuitor de cărți electronice din lu me datorită e –
readerelor Kindle și produce chiar și tablete dotate cu sistemul de operare Android ce necesita
conectare la serviciile sale online.

21
Tot din domeniul hardware, Amazon testează în Marea Britanie distribuirea de produse cu
ajutorul dronelor că tre clienții săi. O companie din China a depășit însă Amazon și dispune acum de
o dronă care poate căra o tonă de marfă pe 300 de kilometri distanță.
În SUA, Amazon are roboți care lucrează cot la cot cu oamenii în vastele sale depozite și
centre de logis tică, iar mai nou compania deține și o companie aeriană pentru transportul mărfurilor.
Aceasta este angrenată și în cursa pentru inteligența artificială cu ajutorul asistentului digital Alexa.
Acesta devine din ce în ce mai integrat pe o bază din ce în ce mai mare de dispozitive, de la boxele
inteligente Echo, produse chiar de Amazon și aflate la o nouă generație – și până la frigiderele
inteligente LG dotate cu sistem de operare webOS și Alexa, sau la o serie de televizoare inteligente.
Amazon concurează î n acest domeniu cu Google – care încearcă să își promoveze Google Assistant
în toate gadgeturile posibi le, Apple – care deține Siri și -a anunțat în acest an HomePod, propria sa
boxă inteligentă, dar și Microsoft – care integrează Cortana în smartphone -urile și calculatoarele cu
Windows. Microsoft a înregistrat, însă, un recul și a anunțat oficial că noi facilități nu vor mai
apărea în Windows Phone (Juneja 2017).
2.2 PARAMETRII ACTIVIT ĂȚII ECONOMICE A AMAZON.COM
Fiecare 10.000 de dolari investit la IPO -ul Amazonului în 1997 ar costa astăzi 4.8 milioane
USD. Chiar dacă ați avea numai 1.000 de dolari pentru a investi în 1997, astăzi ați avea mai mult de
626.000 de dolari.
Dar cine ar fi putut prezice atunci că o librărie online ar deveni, în decurs de do uă de cenii,
unul dintre cele mai dominante magazine online din lume – oferind totul de la cărțile cu care au
pornit la moda de vârf care a rezistat atât de mult?
Acum 20 de ani, în Statele Unite a existat un număr de 40 de milioane de persoane care
utilizează i nternetul, iar vânzările online au generat doar 2,4 miliarde de dolari. În 2017, mai mult
de 287 de milioane de persoane din S.U.A. utilizează internetul – iar vânzările online sunt de
așteptat să atingă 440 miliarde dolari până la sfârșitul anului.
Aceast a este o creștere de 18,650% a utilizării internetului la nivel global și o creștere de
18,233% în vânzările online.
Din 1997, a avut loc o creștere cu 18,650% a utilizării internetului la nivel mondial și o
creștere cu 18,233% a vânzărilor online.
Prețul acțiunilor Amazon a crescut în aceeași măsură, de la 18 dolari în 1997 la aproximativ
948 dolari la momentul scrierii – o creștere de 5,166%.

22
În mod clar internetul si vanzarile online au venit pe primul loc. Dar în aceste zile, este greu
să afli dacă Amaz on crește din ce în ce mai mare pe măsură ce Internetul crește sau invers.
În orice caz, relația este simbiotică și, deși pentru o mare parte din istoria companiei
Amazon, companiile mici și alți vânzători online verticali au făcut un inamic al pieței, ace ste valuri
se schimbă rapid. La urma urmei, deoarece industria comerțului electronic atinge un punct de
referință după celălalt – deci, și el, Amazon.
S-ar putea să simțiți ritmul înviorător la care adoptarea și inovarea în comerțul electronic se
lovesc de piață.
Este posibil ca afacerea dvs. să fie nevoită să se îndrepte către vânzări în străinătate într -o
industrie în care afacerile au fost efectuate în trecut pe telefon.
Sau poate că acum trebuie să te uiți la AI pentru a implementa noi călătorii pentru
cumpărători pentru cumpărătorii Gen Z.
Sau poate pur și simplu simțiți presiunea de a oferi cumpărătorilor opțiunile de transport
gratuit sau de două zile – doar pentru a concura pe piața de comerț electronic de astăzi competitivă.
Nu vă înșelați în acest sentiment. Pașii și măsurile inovatoare luate astăzi de brandurile
online fac parte dintr -o poveste continuă despre confortul modern al omului și despre tehnologia pe
care o folosim pentru a o atinge.
Pentru a se realiza o analiză pertinentă pe baza ra telor financiare trebuie avute în vedere
urmă toarele aspecte:
Întodeauna est e nevoie de un punct de referinț ă, indiferent ca e ste vorba de valori istorice
obținute de companie, de previziuni sau de valori calculate pentru alte soc ietați cu obiect similar de
activitate.
Evaluarea performanț elor din tr ecut (2012, 2013, 2014, 2015) în raport cu rezultatele recent
încheiate, respectiv anul 2016. Utilizarea valorilor bilanțiere de la sfarșitul anului la calcului
indicatorilor -financiari poate conduce la obținerea unor erori date de factori sezonieri, de aceea se
recomandă utilizarea valorilor medii (ex: Stocuri la sfârsitul anului – Stocuri la începutul anului 2).
Ratele financiare sunt influențate de limitările contabile existente, fiind posibil ca în cazul reali zării
de calcule pe baza de standarde unele rezultate să difere.
Indicatorii cuprinși în situațiile financiare spre exemplificare, în cadrul notei 9 de la Bilanț,
vizează analiza lichidității, riscurilor, rentabilității dar și a gestiunii re surselor contr olate de
Amazon, după cum urmează:

23

Indicatorii economico -financiari ai Amazon.com 2012 -2016
Tabel ul nr 2.1
Indicatori din BILANT 2016 2015 2014 2013 2012
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 54,694,516 6,590,888 4,033,621 4,303,710 1,693,425
ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL, din
care 76,090,886 23,231,179 12,103,072 8,085,066 5,682,320
Stocuri (materii prime, materiale,
productie in curs de executie,
semifabricate, produse finite, marfuri
etc.) 12,595 31,599 0 51,163 0
Creante 9,954,458 8,985,733 8,383,418 3,505,043 2,107,613
Casa si conturi la banci 66,123,833 14,213,847 3,719,654 4,528,860 3,574,707
Total active 206,863,693 53,021,647 28,239,765 20,422,679 13,058,065
CHELTUIELI IN AVANS 3,641,201 878,911 734,031 623,841 255,390
DATORII 40,206,896 14,656,539 5,996,765 4,761,372 1,575,068
VENITURI IN AVANS 0 0 0 0 0
PROVIZIOANE 1,909,660 585,293 0 0 0
CAPITALURI – TOTAL, din care: 92,310,047 15,459,146 10,873,959 8,251,245 6,056,067
Capital subscris varsat 2,664,000 2,663,00 0 2,663,000 2,663,000 2,663,000
Patrimoniul regiei – – – – –
Indicatori din CONTUL DE PROFIT SI
PIERDERE
Cifra de afaceri neta 107,233,373 68,132,658 38,524,608 24,998,862 17,465,796
VENITURI TOTALE 107,392,532 68,236,692 38,540,733 25,040,655 17,498,004
CHELTUIELI TOTALE 100,784,759 62,568,893 35,328,123 22,401,814 15,973,459
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 6,607,773 5,667,799 3,212,610 2,638,841 1,524,545
-Pierdere 0 0 0 0 0
Impozit 1,756,872 1,082,612 589,896 443,663 254,018
Profit net 4,850,901 4,585,187 2,622,714 2,195,178 1,270,527
Pierdere 0 0 0 0 0
Indicatori din DATE INFORMATIVE
Numar mediu de salariati 566 371 269 172 118
Sursa: Informații fiscale și bilanțuri – Ministerul Finanțelor

24
2.2.1 Indicatori ai activității economice
Acești indicatori au ca element comun cifra de afaceri și cu ajutorul lor se determină viteza
de rota ție a bunurilor reale și a celor financiare (cre anțe sau datorii). Obținerea unei cifre de afaceri
mai mari la un consum dat de resurse, sau reducerea necesarului absolut -relativ de resurse pentru a
obtine un anumit volum valoric al cifrei de afaceri.

Indicatori de activitate (gestiune)
Tabel ul nr. 2.2
Rotația
activelor
imobilizate Cifra de afaceri
/Active
imobilizate 2016 2015 2014 2013 2012

1.96 10.34 9.55 5.81 10.31

Rotația
activelor
circulante Cifra de afaceri
/Active
circulante 2016 2015 2014 2013 2012

1.41 2.93 3.18 3.09 3.07

Rotația
activului
total Cifra de afaceri
/Active totale 2016 2015 2014 2013 2012
0.52 1.28 1.36 1.22 1.34
Sursa: Informații fiscale și bilanțuri – Ministerul Finanțelor

Acest fenom en est e de dorit a fi constatat, la nivelul unei entită ți, datorită efectelor benefice
pe care le generează , cum ar fi eliberarea absolută -relativă de resurse traduse prin reducerea
consumurilor (fizice sau valorice) , pentru o unita te valorică a cifrei de afacer i și disponibilizarea de
resurse financiare, resurse materiale ce pot fi alocate altor scopuri prec um: plasamente financiare,
alocări pentru dezvoltare, alocă ri pentru renovari.
Reducerea chelt uielilor de exploatare a entită ții ca urmare a: diminuării cheltuielilor de
aprovizionare, î n special ca urmare a reducerii nivelului stocurilor și a costurilor din exploatare
drept efect a reducerii duratei ciclu lui de fabricaț ie sau al diminuă rii normelor de consum materiale.
Creșterea valorică a profitului ca urma re a faptului că cifra de afaceri a crescut î ntr-un ritm
mai mare f ata de cel a costului de producț ie, eventual ca urmare a reducerii costului de producț ie.
Încetinirea vitezei de rotaț ie materializată fie în creșterea duratei unei rotaț ii expr imată î n
zile, fie în diminuarea numărului de rotaț ii, a ca rei semnificație economică este reprezentată prin
obținerea unei cifre de afaceri mai mici la un consum dat de resurse, sau prin creșterea necesarului

25
absolut relativ de resurse pentru a obț ine un anumit vol um valoric al cifrei de afaceri și diminuă rii
cheltuielilor de aprovizionare î n special ca urmare a reducerii nivelului stocurilor.
Cercetarea consemnează urmatoarele: o acceler area a vitezei de rotație, a bunurilor reale ș i a
celor financiare , întrucat num ărul de rot ații a crescut cu 0,32 rotaț ii, cifra de afaceri a avut o
influență pozitivă asupra evoluției indicatorului, generand creș terea numărului de rotaț ii cu 1,26,
soldul mediu al vitezei de rotație a bunurilor reale ș i celor financiare , prin majorar ea sa , a atras o
reducere a numarului de rotatii cu -0,94.
Faptul că ritmul de creș tere a l cifrei de afaceri (113,08%) a fost superior clientilor
(105,03%) expl ica accelerarea vitezei de rotaț ie a bunurilor reale ș i celor financiare , apreciată a fi o
situa ție favorabila.
2.2.2 Indicatori de lichiditate
Lichiditatea generală este indicatorul care masoara capacitatea firmei, la un moment dat , de
a-și acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente ale firmei. Din
punct de veder e al valorile minime se recom anda ca lichiditatea generala să aiba valoarea mi nima
de 1 sau 1,5 – dar in funcț ie de do meniul de activitate al firmei ș i de conjunc tura mediului de afaceri
această valoare poate fi rec onsiderată .
Factori de influență ai lich iditaț ii generale a firmei, în societăț ile comerciale, lichiditatea
generală a firmei se calculeaza lunar și este influențată de toate elementele care intra in componenta
activelor si datoriilor curente, care la ran dul lor sunt influenț ate de o serie de fa ctori cantitativi ș i
calitativi. Avem în discț ie un singur indicator (lichiditatea generală) ș i mai multe rezult ate (2.02;
1,89 / 3.61 / 1,70) în funcție de informaț iile disponi bile: contabile si operaț ionale.
Indicatori de lichiditate
Tabel ul nr. 2.3
Lichiditatea
curentă
(Current
ratio) Active
circulante/Datorii
curente (<1 an) 2016 2015 2014 2013 2012

1.89 1.59 2.02 1.70 3.61

Lichiditatea
imediată
(Quick ratio) (Active circulante –
Stocuri) / Datorii
curente (<1 an) 2016 2015 2014 2013 2012

1.89 1.58 2.02 1.69 3.61

Sursa: Informații fiscale și bilanțuri – Ministerul F inanțelor

26

Dacă se consideră că “valoarea standard” a lichiditaț ii general e este 1, atunci rezultatele
obținute ne conduc la c oncluzia că firma are capacitatea de a -și plă ti toate datoriile pe termen scurt,
iar daca se considera că “valoarea standard” a li chidităț ii generale este 1,5, atunci rezultatele
obținute pe baza ajustărilor rezultate din informațiile operaț ionale ne cond uc la concluzia că firma
NU are capacitatea de a -și plati toate datoriile pe termen scurt.
2.2.3 Indicatori de solvabilitate
Solvabilitatea evidențiază capacitatea unei societăți de a face față scadențelor pe termen lung
și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de costul îndatorării. Prin urmare, în măsura în
care activul real este suficient ca să îi permită plata tuturor d atoriilor, societatea este solvabilă.
Astfel, solvabilitatea urmărește capacitatea acesteia de a -și achita obligațiile totale din resurse totale,
pe baza acestui indicator putându -se evalua riscul incapacității de plată pe termen lung
(insolvabilitatea sau risc de faliment). Situația netă (SN), denumită și patrimoniul net sau activul net
>0 reflectă averea netă a acționarilor sau activul negrevat de datorii. Dacă SN>0, există un activ net
contabil pozitiv. Dacă SN<0, există un activ net contabil negative. A ctivul net contabil pozitiv și în
creștere evidențiază existența solvabilității necesare acoperirii datoriilor din active nete.
Daca rata solvabilității generale >1 , atunci rata solvabilității generale reflectă gradul în care
datoriile totale sunt acoperi te de către activele totale ale firmei;
Indicatori de solvabilitate
Tabel ul nr. 2.4
Rata de
solvabilitate
generală
(Debt -to-
assets ra tio) Datorii
totale/Total active 2016 2015 2014 2013 2012

0.19
0.28
0.21
0.23
0.12

Gradul de
îndatorare
generală
(Debt -to-
equity ratio ) Datorii
totale/Capitaluri
proprii
2016 2015 2014 2013 2012

0.44
0.95
0.55
0.58
0.26

Sursa: Informații fiscale și bilanțuri – Ministerul Finanțelor

27
Dacă rata solvabilității patrimoniale >0.5 Rata solvabilității patrimoniale trebuie să aibă o
valoare minimă cuprinsă între 0.3 si 0.5, iar valorile m ai mari de 0.5 reflectând o situație normală.
Ratele de solvabilitate patrimonială și generală cu valori peste limitele admisibile evidențiază un
echilibru financiar bun pe termen lung care permite acoperirea datoriilor din activul net și a
datoriilor pe t ermen lung din capitalulul propriu. 2
Indicatorul rata solvabilitatii generale scade in anul N+1 fata de anul N cu 0,19 (3,76%).
Avind in vedere ca valorile indicatorului sunt peste 1,66 inseamna ca intreprinderea este solvabila si
nu este riscanta pentru f urnizorii de capital, acestia putind acorda noi imprumuturi.
2.2.4 Indicatori de profitabilitate
Indicatorii de profitabilitate oferă o imagine analistului legată de capacitatea unei companii
de a genera profituri din capitalul investit și a valorii titlurilor pe care le emite. De asemenea,
reflectă cât de competitivă este o companie pe piață și cali tatea managementului său.

Indicatori de profitabilitate
Tabel ul nr. 2.5
Marja profitului
brut Profit brut/Cifra
de afaceri 2016 2015 2014 2013 2012

6.16% 8.32% 8.34% 10.56% 8.73%

Marja profitului
operațional EBIT/Cifra de
afaceri 2016 2015 2014 2013 2012

6.16% 8.32% 8.34% 10.56% 8.73%

Rentabilitatea
economică
(ROA, Return on
Assets) Profit net/Active
totale 2016 2015 2014 2013 2012

4.52% 6.73% 6.81% 8.78% 7.27%

Rentabilitatea
financiară
(ROE, Return on
Equity ) Profit
net/Capitaluri
proprii 2016 2015 2014 2013 2012

36.26% 29.66% 24.12% 26.60% 20.98%

Sursa: Informații fiscale și bilanț uri – Ministerul Finanțelor

28
Marja profitului brut = această marjă indică procentul de venituri disponible să acopere
cheltuielile operaționale și alte cheltuieli. O marjă a profitului brut ridicată indică o combinație de
preț al produsului ridicat și un co st de producție mai scăzut. O creș tere a procentului po ate scoate în
evidență faptul că entitatea este capabila sa îș i controleze costurile de producți e sau să obțină un
preț optim de vâ nzare.
Marja profitului operaț ional – această marjă măsoară procent ajul profitului operațional din
cifra de afaceri. De asemenea,arată capacitatea unei companii de a genera valoare adăugată pentru
acționari .
O marjă de 10%, de exemplu, înseamna că de pe urma unor produs e, sau servicii de 100 de
lei vândute a fost obținut un profit operaț ional de 10 lei. Sa u, poate chiar mai important, că firma a
reușit ca în schimbul a 90 de lei cheltuiți să î ncaseze 100.
Particularitatea ma rjei operaționale este că arată care este profitabilitatea afacerii în sine,
fara sa ia în calcul c heltuieli care nu ț in de aceasta. Este un asp ect extrem de util atunci cand încerci
sa iți dai seama dacă afacerea are potenț ial sau nu.
Rezultatul operaț ional poate fi nu numai profit, ci și pierdere, caz în care marja operațională
este mai puțin relevan tă. La fel ca în cazul majorităț ii indicatorilor, valorile considerate n ormale
pentru marja operatională depind de sectorul de activitate.
Rentabilitatea economică (ROA, Return on Assets) – acest indicator măsoară randamentul
obținut de o companie pe baza activelor sale. Cu cât indicatorul are o valoare mai mare, cu atât mai
mult profit este generat de un anumit nivel de active.
Un grad mare de îndatorare ș i cu un grad mic de finanțare din banii acționarilor va avea, î n
general, o rentabilitate mai mare a capitalurilor proprii decat una care se finanțeaza mai mult de la
acționari. Avantajul este obț inerea unui p rofit mai mare pe seama aceleiași investiț ii din partea
acționarilor, însă dezavantaju l este riscul mai mare pe care îl dă o dependență ridicată de datorii.
Rentabilitatea financiară ( ROE, Return on Equity ) – acest indicator măsoară randamentul
obținut de o companie pe baza capitalului propriu. O valoare mare a indicatorului înseamna că o
investiție mică a acționarilor a fost transformată într -un prof it mare. Rata rentabilitatii capit alurilor
proprii a avut o evoluție favorabilă crescand cu 6,6 (41,71%), datorită dinamicii superioare a
rezultatului din exploatare și a rezultatului brut față de capitalurile proprii.
Valoarea pe care o aduce utilizarea i ndicatorilor într -o analiză constă în faptul că permit
analistului să evalueze perfomanțele din trecut, să evalueze situația financiară actuală a societății și
să obțină perspective utile pentru estimarea rezultatelor viitoare.

29
Analizâ nd cre șterea cifrei d e afaceri, din 2012 – 2016 , Amazon trebuie să urmăreasca
permanent concordanța dintre posibilitățile sale de vâ nzare ș i cererea solvabila. Ignorarea unui
asemenea aspect are efecte pe termen lung car e pot sa conduca la falimentul î ntreprinderii .
2.3 PIAȚA ROMÂ NEASC Ă A DISTRIBUȚ IEI ONLINE DE BUNURI DE CONSUM
Comerțul electronic în Romania se afla încă în faza incipientă sp re sfârșitul anilor 1999.
Clienț ii manifestau atunci temeri în ceea ce priveste furtul cardurilor de credit sau a
confidențialității date lor persoanale. Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru
derularea comerțului lor electronic sau întâmpină dificultăți în integrarea comenzilor și a
informațiilor culese online, în activitatea curenta a firmei. Cu toate acestea, numărul clienților
magazinelor electronice și ale firmelor care adoptă soluțiile comerțului electronic este în creștere.
Mulți furnizori de servicii Internet popularizează sistemul de cumpărareonline tocmai pentru a
induce un plus de încredere și considerație.
Chiar dacă acum se înregistrează o creștere foarte mare în e -commerce, puține emagazine
vor supraviețui acestei perioade și nu vom putea vorbi prea curand de o piață de e -commerce
stabile.
2.3.1 Istoricul comerțului online din România
Istoria comerțului onl ine din România începe cu primul magazin online înființat în 1998
numit CyberShop.ro, ce comercializa CD -uri cu muzică, iar un an mai târziu apare eShop.ro,
cunoscut că magazinul ce a introdus prima oară în România celebrul “coș de cumpărături”.
Majoritat ea conexiunilor la internet de la începutul anilor
2000, erau de tip dial -up, astfel puțini consumatori români își
permiteau să navigheze pe internet din cauza costurilor mari ale
“impulsurilor” telefonice. În acelasi an apare și prima lege privind
contrac tările la distanță. Pe 14 septembrie se lansează și magazinul
online Emania.ro, iar BestComputers lansează Magazinultau.ro,
urmat de cunoscutul Okazii.ro lansat de Netbridge Investments.
Pe 17 decembrie 2001 , apare și Emag, cunoscut astăzi că
lider de pia ță în România. Primul produs vândut de Emag a fost o imprimantă de 75 de dolari.
În anul 2002 este reglementată activitatea de comerț electronic prin Legea comerțului
electronic nr. 365/07.06.2002, ulterior modificată și completată prin legea 121/2006.
Figura nr. 2.1. : Logo -ul
oficial Emag ;
Sursa:http://www.emag.ro

30
În iulie 2004 se lansează procesatorul de plăti privat, care în octombrie 2010 este
achiziționat de grupul Nespers și transformat în PayU pâna în 2011. Astfel anul 2004 se încheie cu
un total de 19.410 în magazinele online și cu un bilanț de aproximativ 3. 5 milioan e de dolari,
generate de plată online prin card. Implementarea standardului de securitate 3D secure, realizat de
către RomCard împreună cu organizațiile emitente de carduri Visa și Mastercard.
Acest moment este considerat de principalii jucători d rept începutul comerțului electronic
românesc. România este singură țară din regiunea CEMEA, ce experimentează sistemul alături de
de doar alte trei țări la nivel mondial : Spania, Portugalia și Marea Britanie.
În 2005 apare prima și singură revista din Ro mânia dedicată exclusiv comerțului electronic,
editată de cei care astăzi organizează premiile GPec(Gala Premiilor Ecommerce). Revista are o
periodicitate lunară și aduce informații și sinteze de piață, interviuri cu reprezentații companiilor și
se special izează pe statisticile industriei. În același an se lansează și site -ul de comparare a
prețurilor: Compari.ro, urmat de ShopMania.ro în 2006. La 8 ani de la înființare, compania Fan
courier devine liderul pieței de curierat din România, cu o echipa de pes te 1200 d e persoane și o
flotă de aproximativ 900 de vehicule, înregistrând o cifra de afaceri de peste 75 de milioane de lei
la acea vreme.
2.3.2 Dezvoltarea serviciilor adiacente comerțului online din Rom ânia
În august 2006 Visa și Mastercard restricțio nează activitatea de cross -border, motivând
decizia prin numărul mare de fraude și plângeri, drept pentru care se înregistrează un puternic recul
al volumului, generat prin tranzacțiile online prin card, anul 2006 înregistrându -se încasări de 9.4
milioane de euro față de 44.3 milioane de dolari în 2005. Pe 8 iunie are loc prima ediție Gpec.ro
care reunește aproximativ 140 de reprezentanți de top ai industriti românești de comerț electronic.
Pe baza jurizarii a 5 criterii la acel moment: Design, Funcționalit ate, Conținut, Originalitate și
Profesionalism), premiul pentru cel mai bun magazine online este acordat către Emag. În
septembrie, compania Netopia System, fondată de Antonio Eram, lansează serviciul mobilPay de
plăti electronice prin SMS. În România anul ui 2006 sunt peste 4 milioane de român ce navighează,
numărul conexiunilor la internet ajunge la aproape 2 milioane, deci o medie de 2 utilizatori pe o
conexiune. Se înregistrează tot atunci aproximativ de 433 de magazine online și peste 65% din
tranzacț ii sunt generate de posesorii de card români, restul de 35% sunt efectuate de posesorii unui
card străîn, emis fie în euro fie în dolari, care cumpără din magazinele online românești.
În 2007 , 35 de de milioane de euro sunt procesate online cu cardul în si stemul 3D Secure, de
3 ori mai mult față de anul precedent iar numărul magazinelor ajunge la 640. Crește și numărul

31
mediu de tranzacții online în urmă ridicării restricțiilor impuse utilizatorilor români de a folosi
serviciile companiei Paypal. Emag sărbăt orește 6 ani de la lansare și vinde produse în valoare de 1,1
milioane de euro. Mare a Britanie decide să lanseze un magazine online în România în urmă unei
investiții de 10.000 de euro, numit Books Express (Duffy, 200 5).
În 2008 apare prima platform a de a filiere din România, 2Parale, înființată de către
antreprenorul Radu Spineanu. Valoarea medie a unei tranzacții achitate online cu cardul 3D secure
este acum de 158 de lei. Principalele categorii de plăti online sunt reprezentate de serviciile de
turism, r ezervări bilete de avion, plata facturilor la telefonia mobilă și achiziționarea de
electrocasnice. La finalul anului 2008, numărul magazinelor online românești ajunge la 875.
2.3.3 Apariția pr incipalelor platforme de comerț online
La începutul anului 2 009, 51% din acțiunile eMAg sunt cumpărate de Asesoft Distribution,
iar magazinul lansează programul de afiliere Profit Share. În primavera anului se lansează Fashion
Days.ro că un club privat de shopping online , care înregistrează vânzări de peste 200.00 0 de euro în
primul an. Este urmat de magazinul FashionUp.ro. Antreprenorul Marius Ghenea cumpără
PCGarage de la fondatorul Gabriel Vasile. Acesta se află în topul celor mai importante magazine
online electro -IT, care, în 2008 înregistra o cifra de afaceri de 8 milioane
de euro. În noiembrie, Autovit.ro, primul site din România din categoria
auto, judecat după numărul de vizitatori, este achizionat de grupul Naspers
pentru mai mult de 5 milioane de euro. În același timp, Ștefan Tocca
lansează tocmai.ro, car e devine în scurt timp cel mai accesat site de
anunțuri gratuite de mică publicitate din România.
În 2010, volumul comerțului electronic cu plata online,
înregistrează aproape 120 de milioane de euro. După lansarea a 10
produse localizate pentr u utilizatorii români și a serviciului de publicitate pentru companii, i nclusiv
AdWords, AdSense, Google deschide un birou de afaceri în București. Spre sfârșitul anului 2010, se
lansează elefant.ro, magazin online deținut de compania Universal Online Prom otion, cu finanțare
din partea fondului de investiții Fribourg Capital. Gama de produse inițială, era formată numai din
cărți, ulterior extinzându -se și la alte categorii precum parfumuri, ceasuri sau produse pentru copii.
Site-urile de mică publicitate îș i fac apariția tot spre sfârșitul anului 2010, unde Naspers lansează
Mercador.ro, care devine olx.ro în aprilie 2014. Piață de anunțuri de mică publicitate în Europa
Centrală și de Est este împărțită între 2 jucători majori: Naspers și Schibsted Classified Media, ei
Figura nr.2.2.:
Logo-ul oficial al
OLX ;
Sursa:http://www.ol
x.ro

32
concurând pe fiecare piață din regiune. În România, lupta se duce între olx.ro și tocmai.ro, până în
februarie 2015 când olx.ro preia tocmai.ro.
Piață reducerilor colective din România ajunge la 18 milioane de euro în 2011, în timp ce
numărul r omânilor care cumpără un cupon se ridică la 350.000. În 2011 se lansează trusted.ro,
Programul Național pentru Certificarea Magazinelor Online, un serviciu care acordă Marca de
Încredere magazinelor online din România, ce respectă un anumit set de standard e. Volumul
comerțului electronic cu plata online înregistrează o creștere de 24% față de 2010, ajungând astfel la
158,9 milioane de euro. În cadrul acestui an eMag lansează Marketplace, platforma prin care alți
retailer pot vin de on line pe site -ul companie i. Tot E mag, inaugurează Black Friday pentru prima
oară în România, prin reduceri masive, strategie adoptată apoi de mai multe magazine online.
În anul 2012 PayU procesează peste 2.8 milioane de tranzacții online în valoare de 176.4
milioane de euro, astf el valoarea tranzacționată în 2012 În ecommerce -ul românesc este de
aproximativ 500 de milioane de euro excluzând tranzacțiile din categoriile: turism, servicii, plata
utilitatiilor, bilete la spectacol etc. și reprezintă 1.3% din totalul retail -ului. Altex lansează și el
propriul program de afiliere, iar eMAG lansează Campania TV de success”Online va fi mereu
simplu”.
Spre sfârșitul anului 2013, 11.3 milioane carduri sunt inrolate în sistemul 3D Secure, dintre
care 410.000 de carduri folosite efectiv. 218 milioane de euro este valoarea totală a tranzacțiilor cu
cardul, astfel 330.000 de tranzacții pe luna cu carduri inrolate în acest sistem.
1 din 4 internauți cumpără online, iar majoritatea locuiesc în mediul urban, în timp ce 16%
locuiesc în mediul rural, și sunt în anu aproximativ 9 milioane de utilizatori de internet în România.
Piață românească de comerț electronic este formată în 2013 din aproximativ 4500 de
magazine online cu 1000 mai multe decât în 2012. Metodă preferată de plată a românilor rămân e
rambursul – plata la livrare fiind utilizată în peste 90% din tranzacții. În acest an , Carrefour își
lansează oficial magazinul online, iar serviciul este disponibil pentru București și localitățile
limitrofe, iar Ikea lansează primul magazin online pro priu din România.
2.3.4 Evoluția comunită ților de afiliați odată cu cea a comerțului online
În 2015, 2parale are peste 400 de magazine online în rețea și o comunitate de peste 38.000
de afiliați, anunță compania, iar emag achiziționează Fashiondays și își dezvoltă activitățile din
industria de fashion online. Ambele companii sunt deținute de către grupul Naspers din Africa de
Sud. Potrivit noii legi 249/2015, cumpărătorii nu sunt obligați acum să returneze produsul în
ambalajul original. Netopia MobilePay l e oferă în 2015 posibilitatea cumpărătorilor să plătească în

33
Bitcoin, pe platforme că: Vola.ro, PC Garage, F64, Kartela.ro. Cele mai folosite aplicații de
shopping în cest an sunt eMag, Fashiodays, olx și Okazii.ro.
Activitatea în social media a magazinul ui și opiniile clienților despre această rămâne în
continuare un criteriu essential în decizia de cumpărare, astfel că traficul general de dispozitivele
mobile pe magazinele online românești depășește traficul generat de pe desktop -ul clasic. (Caravan ,
2016).
Anul 2016 se anunță a fi cel mai bun an din istoria business -ului online din Romania. Un
argument de actualitate îl reprezintă rezultatele spectaculoase din campania Black Friday 2016 care
a dovedit că online -ul românesc a ajuns la un nivel de fenomen național. Nu neaparat reducerile cât
volumul spectaculos al vânzărilor a dovedit ca românii sunt tot mai interesati de vânzările din asa –
numitele mall -uri virtuale. De asemenea, procesatorul de plați PayU a anuntat, în context, că ediția
Black Friday din 2016, desfășurata în zilele 18 -20 noiembrie, a generat 188.000 tranzacții online în
valoare totală de 113,3 mil lei.
Față de anul trecut, numărul de tranzacț ii fiind cu 67% mai mult decât ediția de anul trecut.
S-a ajuns pâna la 500 de tranzacții pe minut, de doua ori mai multe față de nivelul maxim de anul
trecut.
Cel mai important jucător din piața, potrivit datelor financiare din 2015, depuse la Ministerul
Finantelor, este compania Dante International SA, cu afaceri de 1,7 miliarde de lei in 2015. În top
10 cei mai importanți jucători din e -comertul românesc, urmează, în ordinea cifrelor de afaceri:
Fashion Days Shopping SRL (221 mil. lei), Studio Moderna SRL (188 milioane lei), PayPoint
Services SRL (188 milioane lei), Corsar Online SRL (173mil.lei), PC Garage SRL (166 milioane
lei), Payzone SA (155 milioane lei), Teamnet Business Services (130 milioane lei), Euronet
Services SRL (88 milioane lei), Elefant Online S.A. (78 milioane lei).
Cumpărătorii online vizitează 9 magazine pe an cu o frecvență de 3-4 ori pe sa ptamana, în
timp ce non -cumpăratorii vizitează 5 magazine online î n decursul a 12 luni, cu o frecvență mai mica
(1 data pe saptamana). Cu alte cuvinte, magazinele online sun t vizitate destul de des chiar și de cei
care nu au făcut încă pasul spre cumpă rare.
Principalele motive invocate de cei care nu au cumpărat online sunt, reprezentate de
neîncrederea că produsele prez entate pe site corespund realităț ii, imp osibilitatea de a vedea, testa și
proba produsele înainte de achiziție, neîncrederea î n calitatea servic iilor magazinelor online ș i plata
taxelor de transport suplimentar față de prețul produsului atunci câ nd acesta este achiziț ionat online.

34

Piața comerțului electronic românesc s -a dezvoltat spectaculos în ultimii ani, numărul
firmelor care oferă astfel de servicii dublându -se într -un interval foarte scurt.
România se numără printre țările cu cea mai mică pondere a persoanelor care fac
cumpărături online, însă, cu toate acestea, ARMO estimează că in anul 2016 comerțul online di n
România va depăși 2,5 miliarde de euro și are potențialul de a -și dubla valoarea până în 2020, cu
condiția creșterii investițiilor și a sprijinului autorităților pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale în
rândul populației, coroborată cu cea a infrastr ucturii digitale. (Pîrvu,2017).
Evoluția comerțului online în România este încurajatoare, însă avem nevoie de investiții în
forța de muncă, în dezvoltarea de aptitiduni digitale, dar și a infrastructurii, fundamentale pentru
asigurarea unui ritm bun de cre ștere, nu doar a comerțului online, ci a economiei, în general.
Evoluția comerțului online în România este încurajatoare, însă avem ne voie de investiții în
forța de m uncă, în dezvoltarea de aptitiduni digitale, dar și a infrastructurii, fundamentale pentr u
asigurarea unui ritm bun de creștere, nu doar a comerțului online, ci a economiei, în general .
Anul trecut, comerțul electronic a totalizat 2,05 miliarde de euro în România. La nivel
european, creșterea a fost de 15%, până la o valoare de 530 miliarde d e euro. Țările din Europa
Centrală și de Est au obținut cea mai mare creștere a vânzărilor online în 2016. Astfel, comerțul
Figura nr. 2.3 : Statistică privind vânzările Emag 2016 de BlackFriday;
Sursa: Rotaru 2016 https://www.idevice.ro/2017/11/20/vandut -emag -black -friday -2017/).

35
electronic în Slovacia și Estonia a crescut cu 35%, Ucraina a înregistrat o creștere de 31%, iar în
Polonia și Bulgaria a crescut cu 25%. Marea Britanie conduce topul țărilor din vestul Europei,
generând anul trecut aproximativ 33% din vânzările online europene.
De altfel, pe piețele mature, ponderea persoanelor care cumpără online este cea mai ridicată:
87% în Marea Britanie, 84% în Danemarca și 82% în Germania.
De asemenea, raportul relevă că, la nivel european, proporția companiilor cu mai mult de 10
angajați care au un site web este în continuă creștere: de la 67% din totalul companiilor de retail în
2010, la 77% în 2016. Cu toate acestea, doar 18% vând prin intermediul site -ului web. (Gheorghiț,
2017 ).

2.3.5 Cumpărăturile online în funcție de demografie
Cumpărăturile online sunt mai populare în rândul tinerilor – două treimi dintre persoanele cu
vârste cuprinse între 16 și 24 de ani cumpără frecvent online, față de doar o treime dintre persoanele
cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani. Printre produsele cele mai comandate/cumparate prin
interm ediul internetului se afla îmbră camintea si produsele sportive, 75,4% din totalul perso anelor
care au folosit comerțul electronic în ultimele 12 luni înregistrand o creștere fața de anul precedent
de 4,4 puncte procentuale. Alte produse cumpărate online într -o proportie mai mare sunt bunurile
pentru gospodarie si aranjamentele de calatorie s i/sau cazare, ponderea persoanelor care au
comandat fiind de 23,4%, respectiv 16,8% (Halberg,2006 ).
Persoanele care au comandat/cumpă rat carti, reviste, ziare au repreze ntat o pondere de
14,7%, fiind în scadere față de anul 2016 cu 5,3 puncte procentuale.
Deși comertul electronic are o reprezentare relativ mai redusă comparativ cu alte scopuri
pentru care este utilizat internetul, se poate sesiza faptul ca ponderea persoanelor în varstă de 16 -74
ani care au apelat la serviciile magaz inelor online pentru a c omanda și/sau cumpara produse ș i
servicii (raportat la persoanele de 16 -74 ani care au folosit vreodata internetul) a crescut în mod
constant î n ultimii ani, ajungand la 35% in anul 2017, în comparaț ie cu anul anterior, cand a
reprezentat doar 33,6%. Din t otalul acestor persoane care au preferat come rțul prin inter net, 42,9%
au efectuat comenzi și cumpăraturi online în ultimele 3 luni, 19,5% în perioada cuprinsă între 3 luni
și 1 an si 37,6 % cu mai mult de 1 an în urmă .
O particularitate importantă a anulu i 2017 constă în creșterea valorii produselor achiziționate
online, explicată prin creșterea salariilor și, deci, orientarea consumatorilor către produse de calitate
mai bună. De asemenea, a crescut și numărul de produse achiziționate la o cumpărătură și, implicit,
valoarea medie a tranzacțiilor.

36
Pe segmentul Electro -IT&C, valoarea coșului mediu a crescut de la 669 lei în 2016 la peste
800 de lei în 2017, cu anumite momente din an (ex.: Black Friday) când valoarea s -a apropiat sau
chiar a depășit pragul de 1.000 de lei.
De asemenea, creșteri semnificative ale coșului mediu s -au înregistrat și în segmentul
Fashion, de la 161 de lei în 2016 la 250 –300 de lei în 2017, în funcție de anumite momente din an și
de tipul de produse comercializate (brand – unde valor ile sunt mai mari vs. non -brand – produse cu
valoare mai mică).
Pe categoria Home & Deco valoarea medie a tranzacției este similară cu cea din 2016,
respectiv aprox. 480 de lei. (Radu, 2018 ).
În 2017, asemă nator anului 2016, internetul a fost accesat pentr u a comanda/cumpara
produse de mai mult de o treime dintre barbați ș i dintre femei (35,6% respectiv 34,5%).
Pe grupe de vârstă, persoanele care apelează cu precadere la serviciile magazinel or online
sunt tinerii cu vâ rstă cuprinsă intre 16 si 34 de ani (42 ,7%). Aceeași tendință este menț inută, atât în
rândul femeilor, cât și al barbaț ilor. Nivelul de instruire a bsolvit de o persoană reprezintă o
carac teristică individuală importantă cu influența directă asupra accesă rii internetului cu scopul
achiziționă rii de produse din magazinele online. Astfel, persoanele cu un nive l de instruire superior
au cumpă rat produse prin intermediul internetului în proporț ie de 61,7%. O deschidere mai mare
către acest tip de comerț se observă î n cazul elevilor/studentilor și sal ariaților, ponderile acestora
înregistrand va lori de 42,1%, respectiv 41,4% î n totalul utilizatorilor de internet din fiecare
categorie.
În urma cercetării de piață realizate de CEL.ro, unul dintre cei mai mari retaileri el ectroIT
online, s -a constatat c ă actorii cei mai activi câ nd vin e vorba de cumpă ratur i online sunt
consumatorii cu vârstă cuprinsă între 25 -34 ani, barbați și femei, urmați de generația 35 -44 și la
diferență mica generaț ia 18 -24.
Referitor la preferinț ele c onsumatorilor, interesele barb aților nu reprezintă o surpriză .
Categoriile de gadgeturi, laptopuri, ga ming sau smartphone -uri continuă să se regăsească în rândul
preferinț elor consumatorlui masculin, dar procentul dintre femei și bărbați pe partea aceasta î ncepe
cu fiecare an care trec e sa se miș coreze.
Compararea cu anul 2015 a reliefat preocupă rile tot mai crescute ale femeilor pentru
tehnologie. Deși diferențele dintre barbați și femei pe aceste categorii încă sunt mari și nu există
momentan posibilitatea ca femeile sa surclaseze con sumatorul masculin, consumatorul de sex
feminin este din ce în ce mai preocupat de achiziț ionarea celor mai noi terminaluri high -tech, iar
gradul de interes a cres cut de aproape 4 ori î n 2016 față de 2015 p entru categoriile de gadgeturi ș i s-
a dublat pentr u smartphone -uri.

37
2.3.6 Utilizarea dispozitivelor de tip mobil pentru cumpără turi online
În ultima perioada în eCommerce se observă preferința tot mai mare î n folo sirea
dispozitivelor mobile. Deși aceste dispozitive î nca nu au detronat desktopul, direcția în care
evoluează lucrurile indi că un viitor nu foarte îndepartat în care mobilul va fi cel puț in egal c u
desktopul nu doar ca preferința de cercetare a pieței, ci si de achiziț ie.
În urma studiului s -a observat că femeile sunt mai active și mai predispus e să achiziț ioneze
produse de pe d ispozitivele mobile decat barbaț ii. Astfel, dintre utiliza torii de gen feminin 30% aleg
să facă tranzacț ii de pe dispozitivul mobil, iar 7 0% de pe desktop, pe cand barbații aleg sa faca
tranzacții mobile î ntr-o proportie d e 23%, 77% preferâ nd desktopul.
Telefoanele mobile capată o importanta și mai mare în strategia de creștere a vânzărilor unui
magazin online – Dacă până acum focusul era pe atragerea de trafic nou î n magazinul online, acum
eforturile se mută că tre optimiza rea ratei de conve rsie pentru vizitatorii existenți. Concret, ne
intereseaza să facem din ce în ce mai multi vizitatori existenți să cumpere de la noi. Trebuie luat în
calcul că rata medie de conversie în e -commerce -ul româ nesc este de doar 1%. Deci din 10 0 de
vizitatori pe sit e-ul tâu, î n medie, 1 singur finalizeaza o comanda. Este deci important sa ne
concentram atenț ia pe a avea un magazin online ușor de folosit de că tre un utilizator, pe loializarea
clienților și pe creșterea încrederii în magazinul nos tru online ș i în servi ciile oferite. În această
direcție, o tendință este remarketing -ul pentru coș urile abandonate – a trimite em ailuri utilizatorilor
care au lăsat produse în coș pentru a -i impulsiona să finalizeze comanda.
În 2017 românii au cheltuit în medie 7,67 milioane de euro pe zi în mediul online. Raportat
la nivelul UE, comerțul online din România este încă la un nivel mic. Totuși, dezvoltarea acestui
sector este semnificativă, iar în prezent comerțul online din țară reprezintă 5,6% din totalul p ieței de
retail. Optimizarea pentru device -urile mobile – website -urile rom ânești sunt vizitate mai ales de pe
smartphone -uri. Peste jumatate din vizitele magazinelor online româneș ti sunt facute de pe un
smartphone sau o ta bleta. Newsletterele se citesc î n Româ nia mai ales de pe device -uri mobil e. La
fel, peste jumatate din căutările Google ș i peste 50% dintre vizitele Facebook sunt fă cute de pe
device-uri mobile. Concluzia este că nu mai putem gandi nimic în e -commerce -ul românesc fă ra a
ne raporta la dev ice-ul mobil î n primul rand. Mobile -first nu mai este viitorul, este deja prez entul.
Website -ul magazinului tă u online trebuie sa fie responsive, news -letterele tale trebuie să poata fi
citite OK de pe device -uri mobile, iar promovarea ta online trebuie să fie gandită pentru un
utilizator care te cauta sau interacționează cu tine de pe un device mobil.

38
Magazinele încep să optimizeze totul pentru device -urile mobile – Website -urile romanesti
sunt vizitate mai ales de pe smartphone -uri. Peste jumatate din v izitele magazinelor online
romanesti sunt facute de pe un smartphone sau o tableta. Newsletterele se citesc in Romania mai
ales de pe device -uri mobile. La fel, peste jumatate din cautarile Google si peste 50% dintre vizitele
Facebook sunt facute de pe dev ice-uri mobile. Concluzia este ca nu mai putem gandi nimic in e –
commerce -ul romanesc fara a ne raporta la device -ul mobil in primul rand. Mobile -first nu mai este
viitorul, este deja prezentul. Website -ul magazinului tau online trebuie sa fie responsive,
newsletterele tale trebuie sa poata fi citite OK de pe device -uri mobile, iar promovarea ta online
trebuie sa fie gandita pentru un utilizator care te cauta sau interactioneaza cu tine de pe un device
mobil .
GPeC a prezentat un raport care conține bilantul comerț ului online în România pentru anul
2016, care arată că românii au cheltuit peste 1,8 miliarde de euro sau 5 milioane euro zilnic anul
trecut, o bucata insemnată fiiind cheltuit ă în perioada Black Friday. Iată sinteza pieței e -commerce
în Romania anu lui 2016.

Figura nr. 2.4 : Grafic privind cump ărătur ile online în România pe categorii ;
Sursa: Simion 2017 , http://ecompedia.ro/studiu -care-sunt-categoriile -de-produse -preferate -de-
cumparatorii -online.html

39
Raportul oficial al Galei Premiilor e -Commerce pe ntru 2016 relevă informatii interesante
despre comerțul online în Romania. Deși cifrele pot parea amețitoare, se pare că, î n continuare, este
loc suficient de cre ștere ș i sunt semne ca acest lucru se va intampla si in 2017.
Cel mai recent studiu GPeC ne pr ezinta o creștere de 22% a pieței e -commerce în 2016 față
de 2015, întrucat româ nii au cheltuit online 1,8 miliarde de euro, cu 400 de milioane d e euro mai
mult decat in 2015. În rândurile urmatoar e, prezentam mai multe rezultate ale studiului, inclusiv
detalii despre achiziț iile romanilor de Black Friday.
De asemenea, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au cumpărat produse online
cel puțin o dată pe lună, utilizatorul român obișnuit a făcut, în medie, 8,7 ac hiziții în decursul anului
2017 .

Comerțul online în România este ajutat de creșterea numă rului de utilizatori de smartphone –
uri. Populația din Româ nia a scazut la 19,4 m ilioane de locuitori in 2016 față de 19,8 milioane in
2015. Chiar ș i asa, numă rul de utiliz atori de internet a crescut, trăgand dupa el ș i rata de penetrare a
internetului. Aș adar, avem 11,2 milioane de utilizatori de i nternet, cu 200.000 mai mult față de
2015, ș i o rata de penetrare de 58% , cu 2% peste cea inregistrata cu 12 luni inainte. În urma
expansiunii comerțului online în România, putem fi martorii influențelor marilor platforme de
comerț online international, iar amprenta acestora modelează noi oportunitați de extindere a
firmelor d in Romania sau chiar a extnderii celor internaț ionale (Amazon) aici .

Figura nr. 2.5: Grafic al cump ărăturilor tradiționale fața de cele online ;
Sursa: Oprea, 2017,https://adevarul.ro/life -style/

40
Capitolul III
PĂTRUNDEREA AMAZON.COM PE PIAȚA DIN ROMÂNIA ȘI
IMPORTANȚA ACESTUI PROCES

România are nevoie de capital străin investițional pentru dezvoltare, fiind incapabilă să -și
producă acest capital doar din surse interne. Fiind o țară cu oportunități economice multiple – de la
turism și agricultură la industria petrolieră și metalurgică – România poate deveni atractivă pentru
capitalul străin, dacă îi asigură acestuia condiții i nterne (legislative, fiscale) propice. Mișcarea
rapidă de capital presupusă de globalizare – în care companiile își pierd clasica identitate
„națională” – poate deveni avantajoasă pentru București în condițiile unei forțe de muncă înalt
calificate, dar com parativ ieftine.
3.1 POSIBILITĂȚI DE PĂ TRUNDERE A AMA ZON.COM PE PIAȚ A DIN ROMÂ NIA
Odată cu numeroase le companii și multinaș ionale externe ce gasesc pr ofitabile extinderea si
investiția pe termen lung î n Romania, odata cu expansiuniunea comerțului online in ternațional, într –
o manieră atât de rapida, tot mai multe platforme de comerț își fac aparitia si în România.

3.1.1 Valorificarea oportunităților pieței românești
Întreprinderile moderne sunt caract erizate printr -o cerere din ce în ce mai mare, prin
existența unei competiții la nivel mondial și prin sporirea permanentă a așteptărilor clienților. Ca să
poată raspunde acestor cerințe, î ntreprinderile de pe tot globul sunt î n plin proces de transformare
organizațională ș i de adaptare a mo dului lor de funcț ionare. Comerț ul electronic este o cale, la scară
globală, prin care se facilitează și sprijină aceste schimbă ri.
Comerțul electronic a încetat să mai fie un vis futuristic. El are loc acum , iar succesele sunt
numeroase și evidente. Comerț ul electronic are loc peste tot în lume, fiind în esență global at ât ca și

41
concept cât și ca realizare, foarte rapid și urmand î ndeaproape dezvoltarea exponențială a Internet –
ului ș i a World Wide Web -ului.
Impactul comerț ului electronic asupra firmelor și asupra societății va fi deosebit atât ca
întindere cât și ca inte nsitate. În ceea ce priveș te impactul asupra firmelor, comerț ul electronic oferă
ocazii unice de reorganizare a afacerilor, redefinire a piețelor sau crearea de noi oportunități.
Initiativele de comerț electronic pot genera scăderi ale costurilor, creșteri ale veniturilor și eficiența
operațională pentru compa niile c
În prezent, Amazon angajează 1.300 de salariați în București și a închiriat 13.500 de metri
pătrați în Pipera de la fondul de investiții Globalwor th, acesta fiind cel evident semn că gigantul
american este pe cale să se lanseze oficial în România. De altfel, Amazon ar fi recrutat deja o parte
dintre angajații Intel din România. Amazon deține în prezent un centru de logistică la Iași, dar nu
este pre zent la nivel oficial în țara noastră, iar românii încă nu pot achiziționa produse de pe site –
urile Amazon cu extensie în România.
Grupul ar putea profita de faptul că România are cel mai mare număr de programatori din
Europa, iar forța de muncă este iefti nă și bine instruită. De asemenea, și apetitul românilor pentru
tehnologie este tot mai mare, iar cumpărăturile online sunt tot mai folosite. Mai mult, România are
și una dintre cele mai bune infrastructuri de internet din lume ca viteză.
Numeroși consumat ori români obiș nuiesc deja să cumpere din strainatate sau chiar de pe
Amazon, cu toate că procesul este unul îndelungat, fiind î ngreunat de câ teva din tre urmatorele
aspect e: legilaț ia vama lă a Româ niei, de costurile mari ale transportului , de timpul îndelu ngat de
așteptare și de imposibilitatea returnă rii produsului . (Jayawardhena, 2004)
Acestea sunt câteva probleme ale consumatorului român, de pe urma că rora, odata cu
expansiunea Amazon î n Romania, acesta ar putea profita asigurându -și totodata profitabili tatea ș i
menț inerea statutului de cea mai mare companie de comerț electronic online din lume.
Câteva oportunită ți și direcț ii de dezvoltare ale Amazon în Româ nia sunt reprezentate de
Serviciile Prime pe care le pune Amazon la dispoziție, ce se detașează la mare distanță față de
eventualii competitor i din Romania , prin pă trunderea Amaz on în România, acesta poate crește ș i
diversifica portofo liul produselor care se gasesc î n prezent în țara, ceea ce l -ar plasa într -o poziție de
rezistență și confort, deoarece acest lucru poate fi reprezentat prin venituri foarte mari.
are urmare sc să dobândească un avantaj î n mediul economic competitiv din zilele noastre.
Evoluția comerțului electronic este strâns legată de creșterea numărului utilizatorilor
Internet -ului și accesibilităț ii aces tui mediu de comunicare ,tendințe surprinse î n cadrul a numeroase
studii.

42
Corespunzator unui raport î ntocmit de Forrester Re search Inc., se poate estima că
vânză rile produselor alimentare pe Internet din Europa le vor depași pe cele din Statele Unite în
urmă torii cinci ani. Se remarcă faptul că vânzările on -line vor deveni câmpul de bătălie al
comerț ului cu produse alimentare.
Studiul apreciază că în 2005 vânzările pe Internet î n Europa au avut o po ndere de 5% din
totalul achizițiil or, cu o valoare de 51,74 miliarde dolari. Mișcă rile agresive pe pi ața comerț ului on –
line ale companiilor britanice Tesco si Iceland Gr oup au creat in anul 2000 o piață on -line î n valoare
de 93,13 milioane de dolari, mai mult decat tot restul Europei Occid entale la un loc. Unul dintre
sectoarele care au înregistrat î n Europ a o evoluție importantă a vânzărilor on -line, care se va
menține și î n viitor, il constituie cel alimentar (Rosca, 20 04.)
Comerțul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare cr eștere din Europa, de
38%, mai mult decât dublu față de media europeană, de 15%, conform unui studiu publicat recent
de organizația Ecommerce Europe. Anul trecut, estimarea era de 2,5 miliarde de euro, însă în
realitate valoarea cumpărăturilor online a aju ns la 2,8 miliarde de euro, cu peste 40% mai mult decât
în 2016. Comerțul online din România are potențialul de a -și dubla valoarea până în 2020, cu
condiția creșterii investițiilor și a sprijinului autorităților pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale î n
rândul populației, coroborată cu cea a infrastructurii digitale.
Cel mai mare magazin online din țar ă noastră este eMAG. Acesta este controlat de grupul
sud-african Naspers (77,21%) și omul de afaceri Iulian Stanciu (22,79%), conform datelor de la
Regist rul Comerțului. eMAG a înregistrat, în 2016, o cifră de afaceri de 550 de milioane de euro și
pierderi de 19 milioane de euro. Ținta pentru anul acesta este atingerea unei cifre de afaceri de un
miliard de euro. Compania a investit în ultimii ani în tehno logii IT care optimizează, automatizează
sau scalează procesele de business actuale. Spre exemplu anul trecut, eMAG a investit zece
milioane de euro într -o platformă performantă de sortare, iar capacitatea din depozit a crescut la
200.000 produse pe zi. Po trivit lui Iulian Stanciu, magazinul online a crescut cât s -a putut, iar pentru
a crește în continuare este nevoie și de implicare din partea guvernului pentru a digitaliza țara. „Nu
avem cum să vindem produse unor oameni care nu au internet. Toată Români a trebuie să fie
digitalizată“, a spus Stanciu. România se numără printre țările cu cea mai mică pondere a
persoanelor care fac cumpărături online, se mai arată în studiul organizației Ecommerce Europe. În
țara noastră, rata de penetrare a internetului fix la 100 de gospodării este de aproximativ 55%, iar
rata de penetrare a internetului mobil la 100 de locuitori este de 85%, conform datelor ANCOM.
O strategie a eMAG, care este prezent și în Ungaria, Polonia și Bulgaria este dezvoltarea
prin intermediul partenerilor. eMAG Marketplace a ajuns în 2017 la peste 4.000 de magazine
partenere.„Platforma asigură accesul simplu și rapid la o variată gamă de produse pentru peste

43
500.000 de clienți unici, în fiecare zi. Este cel mai rapid, avantajos și eficient mod de a vinde online,
în România, dar și în țări precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia“, potrivit lui Florin Filote, director
eMAG Marketplace.
Numărul de magazine online a crescut în 2017, de la 5.000 la 7.000 de magazine online.
Astfel, mai mult de jumătate din magazinele online de la noi folosesc platforma eMAG, iar pentru
acest an se estimează că numărul de comercianți online va ajunge la 14.000. Având în vedere aceste
date, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație privind un posibil abuz de poziți e dominantă
de către eMAG pe piața serviciilor de intermediere prin platformele online din România.
Investigația vizează un posibil comportament discriminatoriu al eMAG în raport cu comercianți cu
amănuntul de produse de larg consum, care reprezintă concur enți direcți ai companiei. Oficialii
eMAG au declarat că au colaborat cu autoritatea de concurență și au pus la dispoziție toate
informațiile necesare pentru clarificarea specificului activității de comerț online prin platforma
marketplace. „Pe platformă, comercianții își stabilesc singuri politicile comerciale. Investim
constant în tehnologia platformei marketplace în beneficiul clienților, care astfel au acces la o
diversitate mare de produse, “ au declarat oficialii eMAG.
În țara noastră există 25.000 de website -uri pe domenii .ro care au funcție de „adaugă în
coș“, așadar pot fi considerate magazine online, dar traficul mic înregistrat de acestea le face
nesemnificative în peisajul e -commerce autohton (Biszok, 2018).
3.1.2 Direcții de pătrundere ale Amaz on.com pe piața din România
Prin de schiderea unor magazine fizice în viitor, atât internațional cât și în Româ nia, acestea
pot contribui la creș terea vânzărilor. Bine ap rovizionate, magazinele Amazon ș i avâ nd o mare
varietate de produse pot reprezenta o at racție majoră pentru client, dat fiind faptul ca multe din
produsele online din Româ nia nu se gasesc și î n magazinele fizice. De asemenea, brandul Amazon
își poate extinde prezența prin achiziționarea altor branduri romanesti.
Diversificarea activității s ale în domenii noi poate, de asemenea, să ajute compania să vadă o
creștere mai rapidă.
Pe lânga toate avantajele menț ionate mai sus, programul Prime, oferit doar de Amazon este
de departe cel mai mare beneficiu pe care l -ar putea oferi cli enților români în exclusivitate cu:
livrare gratuită pe două zile sau mai rapid .
Timpul maximum de livrare este de 48h cu o comandă minimă de 35$ . Dacă nu te grabeș ti,
poți opta să renunti la livrarea ce dureaza două zile în schimbul creditului care poate fi folosit la
achizițiile digitale (cărți electronice, închirieri de filme etc.). Livrare gratuită la data eliberării. Să

44
presupunem că astepti o nouă carte de la autorul tau preferat sau cel mai nou produs tehnic. În
calitate de abonat Prime, vei primi articolul respec tiv exact în care a fost lansat – nu două zile mai
târziu. Livrare gratuită de două ore, gandit pentru livrarea de alimente, alimente pentru restaurante
și alte obiecte în doar două ore – sau în decursul unei ore pentru un extra 7,99 dolari, de asemenea
livrare gratuita pentru alimente de uz casnic, neperisabil contra unei sume de 5.99$ .
Robotul Amazon “Alexa”, care poate compara preturi si oferte, active alte dispositive
compatibile si c hiar poate cumpara in locul tau, l ivrarea de la restaurant in 2 ore de la comanda
Accesul la “Whole Foods”(produse alimentare) cu numeroase discoun turi aferente
programului Prime, s treaming video nelimitat, Prime Video este similar cu Netflix, oferind filme,
emisiuni TV și conținut original. Este accesibil practic pe toate d ispozitivele mobile și pe cele mai
multe stick -uri și casete de streaming (excepția notabilă fiind Apple TV).
Cu toate acestea, Prime are un as imens în mânecă: multe emisiuni TV și unele filme pot fi
descărcate în telefon sau tabletă pentru vizualizare of fline. Streaming pentru muzica, Amazon Prime
Music oferă acces nelimitat, fără publicitate, la o bibliotecă de melodii stocată cu peste 2 milioane
de melodii. Puteți să le difuzați în diverse dispozitive, dar melodiile pot fi descărcate și pe telefon
sau p e tabletă pent ru ascultare offline, s tocare nelimitată a fotografiilor – La fel ca Google, Amazon
Prime oferă abonaților stocarea nelimitată în cloud pentru fotografii. Pentru majoritatea
utilizatorilor, înseamnă că utilizați aplicația Amazon Drive pentru a încărca imagini de pe telefoane
și tablete, dar există și o aplicație desktop (pentru Windows și Mac) care poate arhiva fotografii de
pe hard disk. În plus, Prime Photos vă oferă 5 GB de stocare p entru documente și videoclipuri,
accesul la elemente Amazo n Creat în primul rând pentru părinți, Elements oferă o gamă largă de
produse pentru bebeluși care îndeplinesc diferite standarde de calitate și transparență.
Accesul la Amazon Dash, care îți permite să comanzi rapid î ncă odată produse co nsumabile
în timp (de obicei cele de uz casnic), a ccesul la Lightning D eals – accesul cu 30 de minute înaintea
celorlalti abonaț i la reduceri masive.
O carte electronică gratuită pe lună, vei avea acces la Biblioteca de împrumuturi a
utilizatorilor Kindle, care vă permite s ă verificați o carte electronică pe lună și să citiți acea carte pe
orice dispozitiv Kindle e -reader sau comprimat Fire.
O carte electronică gratuită pe lună, partea a 2 -a, În fiecare lună, abonații Amazon Prime
ajung să aleagă inca o carte electronică gr atuită ca parte a programului Kindle First. funcționează
astfel: în fiecare lună, editorii Amazon propun șase cărți care urmează să fie lansate și oferă
abonaților Prime posibilitatea de a alege una dintre ei – gratuit, nu doar imprumutata. Cărți și revist e
gratuite – Caracteristica nouă de citire a lui Amazon diferă de Biblioteca de împrumuturi în câteva
moduri -cheie. În primul rând, nu se limitează la Kindles: puteți accesa catalogul cărților electronice

45
gratuite pe telefoane, tablete și orice altceva cap abil să ruleze o aplicație Kindle. În al doilea rând,
selecția include nu numai cărți, ci și o selecție rotativă de reviste, benzi desenate, ghiduri de
călătorie si multe altele
Washington Post gratuit – CEO -ul Amazon, Jeff Bezos, deține postul, deci nu ar trebui să fie
o surpriză că există un acord: un abonament digital gratuit pe șase luni, urmat de o rată redusă de
3,99 USD lunar (în mod normal 9,99 USD). Il puteti citi de pe PC, un comprimat Fire sau oricare
dintre diferitele aplicații din Posta Washing ton (dis ponibile pentru Android și iOS). Audiobook -uri
gratuite – un fel de Prime Reading pentru audiobook -uri, Audible Channels for Prime (o valoare de
60 $ pe an, în funcție de Amazon) vă oferă acces nelimitat la o selecție de serii audio originale și
selectați audiobook -uri. Rețineți că acestea sunt limitate la streaming; nu le puteți descărca pentru
ascultare offline.
Jocuri gratuite – Toate cele cinci jocuri sunt complet gratuite pentru abonații Amazon Prime
– și acestea sunt doar ofertele din martie.
Reduceri exclusive la telefonoane Vedeți dacă este disponibil prin intermediul telefoanelor
Prime Exclusive, care oferă o selecție rotativă de modele populare care sunt de obicei prețuri mai
mici decât cele pe care le plătiți în altă parte – și care frecv ent merg în vânzare chiar și mai puțin.
Toate aceste obiceiuri ale Amazon, obsesia pentru serviciul premium oferit clientilor,
numeroasele avantaje la care clientii nu au mai avut acces pana acum: o gama mai larga de produse,
timpul mai scurt de livrare, s trategia orientarii catre volum, profitul fiind doar o consecinta, poate fi
un exemplu bun de urmat al companiilor rom ânesti in plina expansiune.
3.2 INFLUENȚA AMAZON.COM ÎN URMA UNEI POSIBILE PĂ TRUNDERI PE
PIAȚA DIN ROMÂ NIA
Drept urmare pri ncipala strateg ie de penetrare a pie ței rom ânesti de catr e Amazon este
marketingul desfațurat direct în lumea virtuală cu tendin ța orientării stricte spre consumator, spre
nevoile acestuia, determin ându-i pe acestia să viziteze site -urile, n u o dată , ci de mai multe ori.
Din cercetă rile de pe piața rom ânească î ntreprinse de Amazon a rezultat că World Wide
Web -ul are un impact semnificativ asupra fiecărui element al mixului de marketing, oferind o serie
de opțiuni de remodelare a politicilor de marketing ale Amazon referi toare la produsul oferit, prețul
cerut, canalul prin care este distribuit și modul în care este promovat.

46
3.2.1 Contribuția potențială a pătrunderii Amazon.com în România
Aportul societ ăților multinaționale în general la procesul competițional din tara -gazdă
include reducerea prețurilor (în cazul în care coroprația multinaționala este mai eficientă decat
firmele loc ale) prin diferenț ierea produselor și prin promovarea, introducerea pe piață respectiva de
produse noi datorită activităț ii de cercetare -dezvolt are p entru adaptarea la particularitățile
consumatorilor din ț ara-gazda. Aceste doua lucruri se aplică și în cazul pă trunderii Amazon.
Interesul Romaniei î n atragerea marilor jucatori multinaț ionali de la nivel mondial este
evident, daca privim din punct d e vedere al: nevoii de resurse financiare , know -how-ul tehnologic si
managerial și transfer ul de cultură corporativă .
Marimea pieț ei de desfacer e poate fi un alt factor care să stimuleze intrarea Amazon pe piața
din Romania, totuș i, imag inea clară asupra potențialului de absorție nu poate fi obtinută decat prin
corelaț ia cu nivelul de venit al consumatorilor rom âni. Polarizarea societății româneș ti în doua clase
extreme și anume cei cu un venit foarte ridicat ș i cei cu venit scazut, marea masa a popu lției fiind
încadrată în clasa cu venituri scazut e, consumul celei de -a doua clas e, majoritare, este canalizat
către bunuri cure nte, ca urmare cererea existentă poate conduce l a atingerea economiilor de scară
doar pentru aceste produse (Hallberg, 1995).
Pe de al ta parte, în general, consumatorii din țarile foste comuniste, acceptă cu uș urinta
produsele standardizate ale companiilor straine ca urmare a faptului că zeci de ani au fost privaț i de
astfel de produse. Aceste aspecte explic ă faptul că, în România, corpo rațiile mul tinaționale sunt
mult mai active în i ndustriile de produse de consum curent (bauturi r acoritoare, alimente preparate
și semipreparate, detergenți și produse cosmetice, ț igaret e etc.), aceste industrii atragând î n mod
special investițiile străine directe. În cazul produselor de folosință îndelungată întâlnim î n mod
special filiale de distribuț ie ale marilor corporații multinaț ionale, care nu aduc mari beneficii
României (nivel redus de investiții, numărul de locuri de munca cre ate direct este redu s, lipsa
transferului de tehnologie și cultura corporativă), î n schimb pot restrange capacitatea concurenț iala
a firmelor autohtone. (Kotler, 2017).
Mâna de lucru ieftină a reprezentat un factor stimulator, luat în calcul în selectarea României
că piață po tențială pentru extinderea activităților internaționale ale companiile multinaționale.
Totuși acest avantaj este, astăzi aparent, deoarece mâna de lucru necalificată este cea ieftină, ceea ce
implică pentru compania multinațională costuri suplimentare de c reștere a gradului de calificare
astfel încât forță de muncă românească să poată să corspunda prin pregătire tehnologiilor utilizate
de această, iar în ceea ce privește forță de muncă calificată această nu mai este chiar atât de ieftină.

47
Români a prezintă m ai multe avantaje c a locație pentru corporațiile multinaționale, în
general. Poziția geografică favorabilă și resursele naturale reprezintă factori favorizanti în decizia de
extindere a activităților companiilor străine pe piață românească. Totuși aceste a vantaje pot fi
minimizate de lipsa infrastructurii, deoarece, așa cum am precizat în capitolul anterior, dacă
infrastructură nu reprezintă un factor luat în calcul în selectarea piețelor din țările dezvoltate, în
cazul economiilor aflate în proces de tranz iție lipsa infrastructurii poate reprezenta un factor care să
inhibe investițiile străine directe.
3.2.2 Puncte forte ale Ama zon.com
Punctele importante în evoluția Amazon, evidențiindu -se în primul rând, printr -o strategie
împărțită pe trei nivele în ceea ce privește conducerea, diferențierea și concentrarea costurilor.
Această strategie a dus la obținerea de către companie a câștigurilor obținute în urmă acestuia și a
ajutat acționarii săi să obțînă plus -valoare de la companie.
Amazon primește în primul r ând avantajul competitiv datorită utilizării tehnologiei
informației (IT) și a utilizării sale de e -Commerce că platformă scalabilă, care asigura faptul că
societatea se află cu mult înaintea concurenților săi.
Unul dintre punctele forțe ale Amazonului est e acela că se bucură de o rememorare a minții
de la consumatorii de la nivel global, iar această recunoaștere a ajutat compania să între pe noi piețe,
care până în prezent nu erau limitate pentru multe companii de comerț electronic.
Folosind sisteme de log istică și distribuție superioare, compania a reușit să actualizeze o mai
bună îndeplinire a clienților și acest lucru a dus la obținerea de avantaje competitive de către
Amazon comparativ cu rivalii săi: o rețea puternică la nivel mondial de vânzători, Bra nd-ul
puternic , servicii excelente pentru client, gamă largă de produse , pune accent pe pe calitatea și
confortul clienților .

3.2.3 Puncte care pot fi îmbunătaț ite
În ultimii ani, Amazon, că parte a strategiei sale de diversificare experimentează faptul d e a
se abate de la competența să de bază a comerțului cu amănuntul online și să se aventureze în noi
domenii de interes. Deși această ar putea fi o strategie bună din perspectiva diversificării riscurilor,
Amazon trebuie să știe că e posibil piardă avantaj ul strategic pe măsură ce se îndepărtează de
competența să principală.
Având în vedere că Amazon oferă transport gratuit clienților săi, este în pericolul de a -și
pierde marjele și, prin urmare, este posibil să nu poată optimiza costurile datorită acestei strategii.

48
Una dintre cele mai mari deficiențe și un lucru care a fost adesea comentat de către analiștii și
experții din industrie este că Amazon operează în modele de afaceri cu marjă aproape nulă care și –
au denaturat grav rentabilitatea și chiar dacă c ompania are volume mari și venituri uriașe.Amazon a
lăsat rețeaua să fie inundată de vânzătorii chinezi. Rezultatul a fost o creștere a aspectelor legate de
calitate cu care compania se confruntă încă.
De-a lungul timpului, Amazon a înregistrat câteva vic torii excelente în ciuda obstacolelor.
Cu toate acestea, este puțîn probabil că orice brand să -și depășească toate slăbiciunile. Amazon este
văzut în continuare că un benefici ar de riscuri.

3.2.4 Impactul concurenția l
Cea mai mare amemninț are la succesulu i companiei Amazon este crește rea preocupării
cumpărătorului pentru furtului identitații și a hacking -ului, prin expunerea de date, a consumatorului
atunci când cumpăra online.
Prin urmare, Amazon trebuie să acționeze rapid pentru a atenua preocupările
consumatorilor față de site -ul său și pentru a -i asigura că se garantează confidențialitatea și
securitatea online.Datorită strategiilor agresive de stabilire a prețurilor, compania a trebuit să se
confrunte cu procese grele partea editorilor și rivalilor di n industria comerțului cu amănuntul.
Concentrarea obsesivă pe “a avea mereu prețul cel mai mic”, pe care o urmează Amazon câteodata
a devenit o sursă de dificultăți pentru companie, din cauza concurenților acestuia.
În cele din urmă, Amazon se confruntă cu o concurență semnificativă de la comercianții cu
amănuntul online, și mai agili în comparație cu strategia de tip "behemoth". Această înseamnă că
societatea nu își poate pierde din vedere condițiile de pe piața locală în urmărirea strategiei sale
globale.
O altă ocazie, pe care Amazon o poate valorifica, se referă la lansarea mai multor produse
sub brandul Amazon, în loc să fie un site de expediere pentru produse terțe. Cu alte cuvinte, poate
crește numărul de produse sub propria să marcă, în loc să vândă și să stocheze produse realizate de
partenerii săi. Un scurt istoric ne poate arată, expansiunea și inovația cu care Amazon se făcea
remarcat cu mult înaintea concurenței prin procese care încearcă să fie implementate și astăzi de
către alți retaileri, dar din păcate nu cu același succes că al acestuia.
În 1997 $ 2.4B au fost cheltuite online de la utilizatorii de internet de 40M. Amazon IPO la
18 dolari / acțiune, valoarea companiei la 438 milioane dolari cu utilizatorii de 80K.
În 1998 Amazon anunță inten ția de a trece dincolo de comerțul cu cărți. Amazonul se extinde în
cele din urmă în 17 categorii și 143 subcategorii, atingând aproape fiecare verticale majore (din mai

49
2017). În 1999 Amazon brevetează 1 -clic checkout, ajutând la raționalizarea achizițion ării online.
Brevetul, care a diferențiat experiența de verificare Amazon, expiră în acest an (2017).
În 2000 Bustul dot -com a cauzat aproape o mie de întreprinderi să se închidă pe o perioadă de 2 ani.
În 2002 Amazon introduce serviciul "Free Super Saver Shipping", care oferă transport
gratuit la comenzi de peste 99 USD. Transportul gratuit, oferit de jumătate din toate companiile în
2015, a devenit o așteptare pentru consumatori. În 2005 Prima Lună Cyber apare pentru a împinge
clienții de vacanță online . Cyber Monday 2016 a fost cea mai mare zi din istoria comerțului
electronic din SUA, cu vânzări totale de 3,45 miliarde de dolari.
În 2006 Amazon lansează Fulfillment de către Amazon pentru vânzătorii terți. Astăzi,
această cuprinde peste 100 de țări. In 2007 Apple introduce iPhone, revoluționând modul în care
interacționăm cu dispozitivele mobile. În prezent, 80% dintre cumpărătorii online vizitează site -uri
de vânzare cu amănuntul pe dispozitive mobile și comerțul mobil este de așteptat să ajungă la 152 B
$ până în 2021.
In 2016 Vânzările de comerț electronic din SUA au atins 362 de miliarde de dolari, 14% din
totalul vânzărilor comerciale din SUA.
Amazon este considerat acum cea mai important companie de comerț electronic din lume, cu
peste 500 milioane de SKU -uri doar în SUA, reprezentând 53% din creșterea comerțului electronic
din SUA. Amazon a încheiat cu succes prima livrare de drone în Marea Britanie

Dar extinderea în atât de multe zone a fost costisitoare. Chiar dacă vânzările au cre scut de la
511.000 dolari în 1995 la 22.7 miliarde dolari în primul trimestru al anului 2015, în ultimul
Figura nr. 3.1: Loca țiile centrelor de fullfilment Amazon în lume ;
Sursa: https://services.amazon.com/global -selling/global -sellin g-guide.html

50
trimestru raportat, Amazon a pierdut 57 milioane dolari. Deși a fost profitabil uneori, pe termen
lung, a fabricat cât mai multă cerneală roșie, având noi linii de afaceri.
Dacă ar fi sa subliniem 3 puncte majore pentru expansiunea Amazonului în viitor, în urma
acestei analize și în ceea ce privește viitoarele strategii ale sale, putem afirma ca ar fi benefică
concentrarea asupra profitului si nu neapăra t asupra volumului, crearea unor magazine fizice dar și
extinderea sa în tările în care nu se afla încă (Juneja, 2017).
Din păcate în România, majoritatea cumpărăturilor realizate pe internet sunt în continuare
plătite ramburs din diverse motive, cum ar fi lipsa încr ederii in magazinul online, în plata online sau
obiceiul de a vedea ceea ce platești. Însă există metode de protecție care reduc la minim riscul de
fraudă în timpul unei tranzacții online, cum ar fi serviciul Verified by Visa, bazat pe standardul 3D
Secure , în care consumatorii își pot înrola cardul inainte de a face cumpărături pe internet. Acesta
presupune stabilirea unei parole personale care va fi utilizată de fiecare data cand o plată online este
efectuată. Astfel, chiar dacă deținătorul își pierde car dul sau îi este furat, Verified by Visa elimină
posibilitatea ca acel card sa fie utilizat fără acordul posesorului. În plus, în cazul plății cu cardul,
cumpărătorul își poate recupera mai usor banii dacă produsele sau serviciile nu au fost livrate, au
fost livrate greșit sau pachetul este deteriorat. In trecut au existat situatii dificile in cazul
comercianților care au dat faliment, iar clienții platitori cu cardul au recuperat cel mai rapid si usor
banii, prin simpla comunicare cu banca emitenta a cardul ui.
Piața de comerț electronic este pe calea cea bună în condițiile în care numărul de magazine
online s -a majorat rapid, metodele de securitate s -au imbunatațit, iar comportamentul romanilor
continuă să se schimbe in sensul ca aceștia iși folosesc tot mai des cardurile pentru plăti de valoare
mai mică. De asemenea, există multe oferte de carduri cu plata în rate și pentru cumpăraturile
online, aceasta făcand mai ușoară achiziționarea de produse și servicii de valoare mai mare, precum
electronice și electro casnice, călătorii etc.
De asemenea, în ultimul timp tot mai mulți furnizori de utilități ofera consumatorilor
posibilitatea de a plăti online, ceea ce va contribui cu siguranța la adoptarea mai ușoară a plătilor
online de către posesorii de carduri. Nu in ultimul rand, acceptarea plăților online cu cardul de către
administrațiile centrale și locale – taxe si impozite – se poate traduce într -o simplificare a
interacțiunii cetățenilor cu statul și într -un grad mai bun de colectare a acestora. Increderea
roma nilor in securitatea internetului este foarte scăzută, de ințeles dacă tinem cont ca Romania se
află în top 10 tari din lume la infracționalitate informatică, acest lucru avand repercursiuni și în
comerțului online românesc.

51
Capitolul IV
IMPACTUL POTENȚI AL AL PĂ TRUNDERII AMAZON.COM PE PIAȚA
DIN ROMÂ NIA

De mai mulți ani, sectorul românesc de distribuție a bunurilor de larg consum a experimentat
diverse modificări ale modului în care clienții își fac cumpărăturile. O explicație a acestui fenomen
este oferită de vânzările online. Statistici recente indică faptul că industria distribuției online
românești a început să genereze vânzări importante. Și în Rom ânia cheltuielile online au fost
estimate la peste 2,8 miliarde de euro in 2017, ceea ce totuși rep rezintă puțin peste 40% din
creșterea anului 2016 si una din cele mai mari creșteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieței
de e-commerce din totalul pieței de retail se situează la aprox. 5,6%, în creștere față de 4%, cât se
înregistra în 2016.
Cu toate acestea, procentul este încă mic comparativ cu țările dezvoltate, dar arată
potențialul uriaș de creștere al pieței românești de comerț electronic si implicit intrarea pe pia ța
românească a unor mari gigan ți ai comertului online. Simtind aceasta “vul nerabilitate” Amazon a
acordat, pe fondul creșterii interesului românilor pentru produsele și serviciile vândute pe internet si
pe fondul unui apetit crescut pentru produse mai scumpe și pentru cheltuieli mai mari , o importan ța
substan țiala privind implem entarea sistemului online de vânzări. Amazon vrea să atragă si
generația tânără de consumatori sim țind in pia ța din România profitablitatea sectorului comer țului
online aflat in stare incipientă de dezvoltare .

4.1 TENDINȚE DE CREȘTERE ALE COMERȚULUI ON LINE ROMÂNESC
Amazon poate oferi sectorului distribuției de pe piața rom ânească abilitatea de a -și extinde
vânzările și de a câștiga un număr tot mai mare de clienți. Acesta poate utiliza motoare de căutare și

52
compar a serviciile oferite de companii, cu sco pul de a fi mai bine i nformați atunci când decid să
capteze o piaț ă aflată in curs de ascensiune cum este cea din Rom ânia.

Amazon poate aborda atent alegerea pie țelor romane sti, ca urmare a marii diversită ți care exist ă,
aceasta fiind extrem de esen țială. Se poate presupune că la nivelul unei țări exist ă un grad rezonabil
de coeziune între segmente. Totu și, la nivelul Rom âniei exist ă diferen țe enorme în ceea ce prive ște
venitul, cultura și politica. Amazon poate standardizeaz ă strategiile la r educerea costurilor si la
obținerea unui avantaj maxim din experien ța comun ă. Totu și, nu este foarte u șor să penetreze piața
românească abordand problema în aceasta manier ă.
4.1.1 Boom -ul în e-commerce
Amazon poate identifica cu succes tendințele referi toare la evoluția e -commerce -ului în
Româ nia. Cumpărăturile pe Internet în țara noastră sunt la granița dintre modă, moft și utilitate.
Site-urile care oferă aceasta facilitate sunt din ce în ce mai multe și mai atractive, fie că rolul
lor este de a susți ne vânzările comerciantului de care aparțin, fie că reprezintă o afacere de sine
stătătoare.
În plus, gigantul comerțului online – Amazon – și-a îndreptat atenția către Romania prin
testarea piaței române ști.

Figura nr. 4.1: Evoluția achizițiilor online în România;
Sursa: http://blackfridaymania.ro/2017/comertul -online -in-romania -gpec -2016/)

53
Eventuala intrare a Amazon .com în România ar schimbă total peisajul comerțului online ,
acesta fiind în prezent dominat de o mână de companii, precum Emag, Altex/Media Galaxy,
Evomag, Quickmobile și Cel.ro.
Amazon este celebru în întreaga lume prin prețurile mici pe care le practică și reducerile
masive din anumite perioade ale anului, astfel că și consumatorii ar putea beneficia cu siguranța în
urma unei lansări ale acestui gigant in România.
Astfel, că ș i exemplificare, test ând pia ța, Amazon a cercetat ponderea produselor de larg
consum. Deși exist ă și produse pentru bărbați, 60% dintre brandurile listate pe site -uri se adresează
femeilor. Prețurile pentru produsele listate variază în funcție de 3 categorii a brandurilor de lux , ce
au de obicei un preț ridicat, cum ar fi Dolce & Ga bbana, Calvin Klei n sau Versace, a branduri de
masă cunoscute precum Tommy Hilfiger, Lacoste, Benetton, cu prețuri medii, și a branduri care nu
sunt prezente în România, cu un preț care poate varia de la câteva zeci de lei până la un preț
echivalent cu al celor pentru prod usele de lux.
Oferta s-a dovedit a fi diversificată, astfel încât, în cazul unui pătrunderi pe piața
româneasca, clienții pot beneficia de toate categoriile de produse menționate. Segmentul de fashion
este împărțit în doua componente în cazul Amazon, cea de catalog, unde produsele sunt listate în
funcție de colecții și se schimbă în fiecare sezon, și componenta „flas h„, care funcționează
conținând branduri de lux cu discount -uri foarte mari .
Evoluția pietii poate fi una extreme de agresiva , în cazul unei patrunderi pe piața din
România, raportată la evoluția î ntregii piețe de e -commerce, care in principiu crește de la un an la
altul cu 30 -35%, un procent destul de mare.
Amazon pune accentul pe online printr -o politică coerentă pe segmentul de piață al bu nurilor
de consum, strategie de marketing, politica de promovări, informarea si educarea consumatorului.
4.1.2 „E- cumpărătorii ” și tipurile de platforme
S-a observat o importantă tendință care indică un interes crescând în compararea site -urilor
de cumpă rături. Captarea unui consumator în momentul în care acesta caută inspirație este o primă
oportunitate pentru Amazon. Acest colos, exploateaz ă la maxim furnizarea unui conținut care să
aducă produsele și brandul în procesul de considerare a acestuia. Amazo n definește această etapă ca
fiind momentul de inspirație sau „ I-need -some -ideas -moment” . Brandul trebuie să vină în ajutarea
procesului de luare a unei decizii de c umpărare, oferind inspirație, conținut de calitate și o gama
mult mai larga decat cea exist ent, extinzand piața din care consumatorii pot alege in present.

54
Ceea ce este cu adevărat interesant este că atunci când încep să se informeze, 70% din
cumpăratorii români se documenteaza pe internet înainte de a lua o decizie de cumparare,
comparând site -urile reprezentând cel mai eficient mod de a face cumpărături online. IT
Facebook și Google sunt omniprezente în viaț a consumatorilor români, site -urile de
informare ș i de cumpărături, dar și cele de filme piratate fiind ș i ele preferate de toate categorii le de
oameni din publicul consumator, dupa cum reiese d intr-un nou raport dat publicității săptămâna
aceasta de agenți a de media Starcom MediaVest.
Printr -o scurtă analiză, observă m comportamentul consumatorilor români în funcție de etapa
de viață care ii definește – adolescenț i (14 -17 ani), tineri singu ri (tineri de 18 -34 de ani, necăsătoriți
și fara copii), familii cu copii (familii cu copii ce au până în 14 ani), familii fără copii (cupluri cu
vârste de peste 45 de ani, ai că ror copii au plecat din gospo dărie).
Raportul complet oferă informaț ii despre modul cum fiecare di ntre aceste categorii
utilizează tehnologia și internetul, cum consumă divertisment sau fac cumpără turi.
În familiile în care sunt prezenți și copii, cel mai vizitat site este, de departe , Google, urmat
de Yahoo – lucru atribuit de autori faptului că mulț i au cont de email creat în trecut. Î n topul site –
urilor vizitate sunt ș i platfo rme de e -commerce, site -uri de știri, bloguri ș i site-uri de tip Wikipedia,
de co merț online, jocuri sau par iuri, dar ș i multe de tipul celor care se deschid "singure", precum
reclamele de tip pop -up, pe site -uri de filme piratate care aderă la ad exchange -uri "ieftine" .
Activitățile ce țin de social media reprezentate prin platformele preferate, Facebook și
Youtube cu un grad de utilizare de 83%, respectiv 69%, urmate la foarte mare distanț a de Google
Plus (15%), Linkedin (9%), Twitter (8%) si Instagram (6%). Temele preferate sunt cele le gate de
statutul actual: gospodă rie, copii, uneori propria p ersoană. Nu se declară deranjaț i de reclame pe
Facebook. Când urmă resc materiale video, este mai puțin probabil sa -și împartă atenția către mai
multe ecrane sau în mai multe activităț i simultane, comparativ cu celelalte grupuri analizate . 74%
urmă resc video pe site -uri și aplicaț ii, 42% – în reț ele social e, 13% – pe site -uri sau aplicații de ș tiri,
doar 4 % pe alte tipuri de site -uri și aplicații sau prin instrumente de catch -up TV .
Comparativ cu t inerii singuri sau cu adolescenții, se uită mai puțin la filme online, iar c ând o
fac, aleg de cele mai multe ori site -uri de filme piratate .
Tineri i singuri , printre activitățile comportamentului online , regăsim site-urile preferate care
sunt similare celor din categ oria familiilor cu copii. Diferă doar unele surse de informare unele
magazine online ș i unele site -uri de filme piratate . Aceștia folosesc în numă r mare – Facebook
(85%) și Youtube (81%). Ceva mai mulți (14%) apelează la Twitter, 17% – la Google Plus și peste
10% – 9gag, Tumblr, Instagram, LinkedIn si Ask.com

55
Spre d eosebire de celelalte categorii, comentează ceva mai mult, interacționează puț in mai
mult cu reclamele. Sunt interesați î ndeosebi de subiecte legate de dive rtisment, vedete,
companii/muncă .
TV-ul este pentru ei su rsa secundară de divertisment, după online. 86% consumă video -uri
pe site-uri/aplicatii, 34% – pe reț ele s ociale, 8% – pe site -uri/aplicații de știri sau de informare
generală. Pe internet, urmă resc filme pe site -uri cu continut pirata t de asemenea.
Adolescenț ii sunt atâ t de obișnuiți cu tehnologia avansată, încâ t nu concep să -și traiască
viața fără a fi înconjuraț i de ea. Televizorul ofera zgomot d e fundal. Aceasta este cea mai conectată
generaț ie. Printre activităț i și comportament e online regăsim faptul că Google conduce detaș at ca
nivel de acces are (89%), urmat la mare distanță de Yahoo (55%) și Wikipedia (41%), dar și de site –
uri de jocuri, pariuri sau e -commerce, de tipul celor care se deschid automat, precum reclamele de
tip pop -up, pe site -uri de filme piratate. Accesează mult mai p uțin site -uri de ș tiri, comparativ cu
familiile cu copii sau tinerii singuri.
Astfel, 9 din 10 adolescenți au cont de Facebook ș i 8 din 10 folosesc Youtube ca sursă
principală de conținut video și muzică. Twitter este ceva mai prezent pe lista lor de interes (22% la
nivel urban, 14% la nivel național), la fel ș i Instagram (15% – urban, 18% – national) . Site -urile de
filme piratate sunt, și în acest caz, principala sursă online de filme
Familile fara copii (copiii nu mai locuiesc cu parintii) , nu-și imaginează viața fără TV, e
principala sursă de informare și divertisment.
În aceste gospodării observam cea mai scăzută prezență a tehnologie i mai avansate precum
aparate f oto, tablete etc. Calculatorul î l folosesc pentru a naviga online sau p entru a comunica î n
special cu copii, mai ales dacă aceș tia traiesc departe – dar calculatorul n u e perceput ca parte
integrantă din viaț a lor, ci doar ca instrument util.
Ca și activități ș i comportament e online, și în cazul lor, Google ș i Yah oo conduc detaș at ca
nivel de utilizare, urmat de asemenea de site -uri de stiri, site -uri de e -commerce . activităț ile social e
prin Facebook care e și de data aceasta rețeaua socială cu cea mai ridicată prezență (76%), urmată la
o oarecare distanță de Youtube (63%) ș i la mare d istanță de Google Plus (18%). Pe locul 4 –
indicâ nd un interes mai mare pentru cariera – este LinkedIn (13%). Folosesc Facebook în special
pentru informație ș i ca mijloc de comunica re cu cei dragi. Tot aici, caută să se intereseze de lucruri
pentru gospodărie, dar și în legă tură cu artiștii preferați. Sunt mai degrabă pasivi decat activi pe
Facebook. Ionescu,2015).
Dată fiind dimensiunea în creștere a comerțului electronic în România, este de așteptat ca
efectele acestui fenomen, coroborate cu impactul pe care tehnologia in formației îl are asupra tuturor

56
aspectelor vieții cotidiene să devină tot mai vizibile și în modul în care companiile vor face
marketing, dar și mutațiile în interiorul piețelor de afaceri și finale sa ia o amploare semnificativa.
Amazon ar putea profita d e faptul că România are cel mai mare număr de programatori din
Europa, iar forța de muncă este ieftină și bine instruită. De asemenea și apetitul românilor pentru
tehnologie este tot mai mare, iar cumpărăturile online sunt tot mai folosite. Mai mult, Român ia are
și una dintre cele mai bune infrastructuri de internet din lume ca viteză.
Managerii IT trebuie să fie conștienți de aceste tendințe și să adapteze sau să reinventeze
procesele afacerii, pentru a beneficia de avantajele de pe piață sau/și pentru a e vita amenințările.
4.1.3 Marketingul Amazon în contextu l unei eventuale expansiuni în România
Toate transformările din acest mediu pot au înțelesuri precise în ochii unui om de marketing.
Piețele aflate în schimbare sunt analizate nu din punct de vedere p olitic sau tehnologic, ci numai
prin prisma consecințelor pentru comerț. (Javalgy, Martin, C.L., Todd, 2004)
Pentru Amazon, marketingul poate avea sens în cazul unei extinderi pe piața din România
dacă este strâns legat de întregul proces comercial care co nduce la schimburi economice. În noul
context, marcat de tehnologia informației, marketingul poate fi înțeles ca transmiterea și receptarea
impulsurilor de informații cu scopul final de a primi impulsuri de vânzări.
Tot ce are legătură cu marketingul se d esfășoară în acest cadru: produsul, stabilirea prețului,
promovarea, stabilirea de contacte, crearea și dezvoltarea mărcilor, distribuția. Întregul proces
comercial depinde de comunicarea informațiilor. (Halpern, 2006).
O schimbare importantă pare să fie d iminuarea importantei instrumentelor tradiționale de
marketing, cum ar fi cei 4 P, stabiliți de McCarthy și popularizați de Ph.Kotler. A devenit tot mai
clar în zilele noastre că aceste instrumente nu mai sunt suficiente pe piețe aflate în rapidă schimbare
(Ritzer, 2018 ).
Prin utilizarea bazelor de date special constituite, posibilitățile de a influența efectiv piața
cresc considerabil atât timp cât datele satisfac criteriile necesare . Tehnologia ne plaseaz ă într -o
poziție mult mai bună pentru a apela la o abordare individuală chiar și într -o piață mare, grație
datelor despre clienți si prospectărilor care sunt cumulate în baze de date. Inițial, aceasta poate
însemna o comunicare în masă personalizată, cu același mesaj trimis individual. Se poate aplica pe
scară largă comunicarea personalizată, cu mesaje specific croite după caracteristici cunoscute ale
indivizilor. Ca rezultat, activitățile pe piața afacerilor pot avea o țintă mai precisă, iar marketingul
de masa poate fi însoțit, și uneori înlocuit, de mark etingul „one -to-one“.

57
Astfel, informația la nivel de produs/client înlocuiește modelele și presupunerile generice
(Postma, 1999).

4.2 IMPACTUL AMAZON.COM ASUPRA COMER ȚULUI ONLINE ROM ÂNESC

Amazon este lider și în domeniul inteligenței artificiale , datorită asistentului virtual Alexa.
Acesta este prezent atât pe propriile sale boxe și dispozitive inteligente pentru locuință , cât și pe
gadgeturile altor producători. Iar mai nou va aju nge și pe calculatoarele cu Windows 10 .
Pe lângă accentul pus pe marcă, o atenție considerabilă este dată grijei față de clienți
(„customer care“), în strânsă legătură cu clientul individual. Managementul mărcii este încă
important, dar la fel de importan t este și managementul serviciului -clienți. Ambele au devenit
aspecte esențiale ale marketingului.
Eficiența strategiilor marketingului tradițional de masă a fost mult diminuată de
diversificarea media și a grupurilor de consumatori. Acest lucru nu înseam nă că marketingul de
masă a murit, ci mai degrabă că are mai puțină importanță
Clienții nu mai sunt pregătiți să cumpere lucruri pentru că au o anumită valoare.
Comportamentul individual nu mai poate fi dedus prin definirea unui grup țintă căruia îi aparț ine
persoana respectivă. Relația cu clientul critic și maturitatea acestuia au devenit prioritatea numărul
unu pentru marketeri. Dezvoltarea tehnologică face posibilă cunoașterea reacției clienților precum și
a dorințelor și preferințelor lor.
Bombardamen tul într -o singură direcție (de la furnizor la client) a lăsat locul dialogului.
Astfel, putem afirma că, în prezent, marketingul este caracterizat de trei aspecte: activitatea de
marketing/management se desfășoară mai degrabă pe baza informațiilor deținut e în baze de date
decât pe cele culese prin cercetări de piață și modele generice; utilizarea media în locul publicității
generice (tematice) pentru a stimula vânzările; managementul relațiilor personale cu clienții, în
opoziție cu managementul grupurilor țintă definite mai clar sau mai generic. Este clar că tehnicile de
marketing clasice (modelele de marketing –mix, grupuri – țintă, publicitatea) rămân valabile, însă noi
abordări vor apărea într -un număr tot mai mare de cazuri. Marketingul de masă nu va dis părea, dar
își va pierde poziția dominant.

58
4.2.1 Eventualul impact asupra pieței generale
Amazon consoliddeaza relațiile cu clienții facilitâ nd dezvoltarea în principal a două
domenii: media și cel al informației. Efectele acestor progrese se resimt atât pe piețele „business -to-
business“, cât și pe piețele „business -to-consumer“. Deosebirile față de trecut sunt diferite în fiecare
caz.
O analiză superficială arată că evoluția spre o nouă eră în marketing pe piața afacerilor pare
să necesite mai puțină sch imbare decât pe piața consumatorilor finali (Luo, Y.; Zhao, J.H.; Du, J.,
2005).
Distanța dintre furnizor (producător, distribuitor, importator) și cumpărător este, de cele mai
multe ori, mai mică decât pe piața finală.
Directorul unei întreprinderi mijl ocii ce acționează pe piața consumului intermediar
(business -to-business) ajunge repede să -și cunoască principalii clienți și să îi viziteze “virtual”.
Reprezentanții de vân zări nemaiexistand, contactele personale cu rețeaua de clienți se mentin
“virtual”, așa încât este puțin probabil ca furnizorul și clientul să nu se cunoască. Cu toate acestea,
impactul tot mai mare al informației și al media este evident și aici, în special când furnizorii (de
bunuri sau servicii) tind să -și plaseze produsele în orice s ituație.
Al doilea reper important al pieței business -to-business este acela că media poate exercita o
mare influență pe acele piețe pe care reprezentanții de vânzări au devenit prea costisitori.
Noile direcții de evoluție distribuite de Amazon în media au preluat un număr tot mai mare
de sarcini tradiționale ale reprezentanților sau consilierilor: oferta poate fi foarte bine prezentată
prin cataloage (având puse la punct baze de date), comenzi prin mijloace electronice etc.
A treia direcție de dezvoltar e este aceea că furnizorii pot acum să -și promoveze electronic
gama de produse sau servicii prin intermediul A mazon, astfel încât clienții să poată lua singuri
deciziile de cumpărare.
Utilizând în acest fel noul mijloc de comunicare, Amazon îndeplinește aceeași funcție ca și
târgurile și expozițiile care ajută clienții să compare toate produsele sau serviciile disponibile pe o
anumită piață.
Dar târgurile virtuale reprezintă o expoziție permanentă. Aici există un singur pericol:
insatisfacția clienților poate fi răspândită în toată lumea. Intr-adevar, clientii Amazon sunt rasfatati
fiecare in parte, fiind intampinati cu o pagina personalizata, primesc recomandari personalizate in
functie de dorintele si cumparaturile an terioare. Posibilitatea oferit ă clienților de a explora
reprezint ă un alt factor cheie și un avantaj competitiv al companiei. O dată intrat pe site,
cump ăratorul este atras s ă rămână mai mult timp acolo, pentru a se ui ta, a descoperi și a inv ăța.

59
Prin intermediul inovatiei constante, a di versifi carii portofoliului de produse și prin faptul c ă
ei nu încearc ă să vândă doar c ărți sau DVD -uri, ci s ă furnizeze o experien ță unică fiecarui client,
Amazon a de venit o comunitate online bine închegat ă, în care clien ții pot c ăuta diferite produse sau
alternative la acestea, po t împărți păreri și opinii cu al ți membri ai comunit ății și chiar conversa
online cu exper ți și cu diferi ți autori.
Toate aceste direcții de dezvoltare către schimbări radicale în peisajul piețelor pentru afaceri
și supraviețuir ea companiilor mici vor depinde de adaptare. Serviciile pentru afaceri vor fi afectate
în modul cel mai profund . De asemenea, de Amazon depind mii de companii la nivel global, căci
pe serverele sale sunt găzduite serviciile a nenumărate companii. Spre exe mplu, platforma de filme
și seriale Netflix folosește serviciile Amazon Web Services (AWS), dar și rețeaua socială Twitter,
serviciul de transport Lyft, NASA, producătorul de smartphone -uri HTC, grupul de presă Hearst,
furnizorul de cablu Comcast, producăt orul japonez de camere foto Canon sau grupurile industriale
BMW și General Electric.
4.2.2 Eventualul impact asupra pieței finale
Cei mai mulți specialiști sunt de părere că noua evoluție în marketing va avea un impact mai
mare asupra pieței finale decât a supra piețelor intermediare (Krishnamurthy, S., 2006). Pe aceste
piețe, abordarea propusă de marketingul de masa al Amazon este adesea suplimentată sau parțial
înlocuită de abordarea individuală.
Caracterul informației se schimbă radical pe piețele finale . Amazon acționeaza rapid si
eficient pri n toate mijloacele posibile de a determinata preferințele și consumul actual al diferiților
clienți și devine mai puțin important să fie cunoscute caracteristicile grupurilor țintă și ceea ce se
spune că preferă.
Pentru multe bunuri de consum, fie că este vorba despre batoane de ciocolată sau supă la
plic, popularitatea mărcilor este adesea în mare dezavantaj față de cota de piață. Divizarea
strategiilor bazate pe numele mărcii și pe preferințele de mărci, declarat e, pare să fie mai departe de
realitatea comercială decât s -a presupus.
Progresele Amazon în culegerea informațiilor fac posibilă aruncarea unei priviri dincolo de
preferințele declarate, percepția mărcii și analiza actualului comportament de cumpărare al fiecărui
client. Accentul se schimbă de la ce se “adauga in cos” către cine cumpără ceea ce se “adauga in
cos” . Astfel, atât detailistul, cât și furnizorul (proprietarul mărcii) obțin o imagine clară asupra
pieței, fapt comparabil cu situația descrisă în secțiunea anterioară.

60
Aproximativ 27% din totalul românilor cu acces la internet cumpără produse de consum și
servicii online (Brown, 2018) . Astazi 1 din 4 romani cu acces la internet este cumparator online, in
vreme ce 70% din romani se documenteaza pe in ternet inainte de a lua o decizie de cumparare.
Întregul comerț online din România a avut însă anul trecut o pondere de doar 2% din piața de retail,
estimată la 50 de miliarde de euro, comparativ cu ponderile de 4% și 6% din Polonia și Cehia
Piața de comer ț electronic din România crește constant, depășind estimările specialiștilor, iar
până în 2020, valoarea acesteia ar putea ajunge la cinci miliarde de euro.
Amazon identifica cu claritate in Romania un nou sector de piata, iar tehnologia
informației dev ine condiția sine -qua-non a acestui nou sector.
Comerțul online din România a înregistrat în 2016 cea mai mare creștere din Europa, de
38%, mai mult decât dublu f ață de media europeană, de 15% (Williams, 2018) .
In 2017, estimarea era de 2,5 miliarde de e uro, însă în realitate valoarea cumpărăturilor
online a ajuns la 2,8 miliarde de euro, cu peste 40% mai mult decât în 2016.
Comerțul online din România are potențialul de a -și dubla valoarea până în 2020, cu
condiția creșterii investițiilor și a sprijinul ui autorităților pentru dezvoltarea aptitudinilor digitale în
rândul populației, coroborată cu cea a infrastructurii digitale.
Amazon se află pe poziția 13 în topul celor mai mari companii la nivel mondial, speculatiile
cu privire la intrarea cat mai rapi d pe pia ța rom âneasca sunt lesne de inteles.
Amazon r ealiz eaza un profit de aproape 2 miliarde de dolari pe ultimele trei luni din 2017,
cel mai mare din istoria sa, după vânzări masive de sărbători, atât online, cât și prin lanțul de
magazine Whole Foods, pe care Amazon l -a achiziționat anul trecut cu 13,7 miliarde de dolari .
Colosul american are active totale de peste 83,4 miliarde de dolari și peste 341.000 de
salariați în întreaga lume. Valoarea bursieră a Amazon este în acest moment de 482 de miliarde de
dolari.
Amazon se află în mijlocul unei campanii globale de extindere. În SUA, grupul a
achiziționat recent retailerul Whole Foods din SUA și acum deține și primele magazine fizice. În
presă au apărut, însă, recent speculații că Amazon ar dori să preia și lanțul de hypermarketuri
Carrefour, prezent și în România.
În Orientul Mijlociu, Amazon a cumpărat Souq.com, cel mai mare retailer online din
regiune.
Concomitent, gigantul investește 5 miliarde de dolari în India și a deschis operațiuni în
Australia. Pe lângă comerțul online, Amazon deține și unele dintre cele mai populare site -uri din
lume, așa cum este cazul bazei de date despre filme IMDb, Alexa, Audible – care vinde audiobook –
uri sau Twitch – un site de streaming pentru împătimiții de jocuri video.

61
Tot în domeniul video, Amazon deține serviciul Prime Video, similar Netflix. Acesta oferă
utilizatorilor filme și show -uri tv. De altfel, începând din 2015, Amazon a început chiar să câștige
premii Emmy pentru peliculele produse. Amazon Prime Video este de ja disponibil în România.
Concomitent, Amazon este și cel mai mare distribuitor de cărți electronice din lume datorită
e-readerelor Kindle și produce chiar și tablete dotate cu sistemul de operare Android și conectate la
serviciile sale online.
Circa 60 de milioane de locuințe din SUA au abonamente Prime, care garantează livrare
gratuită în două zile.
Veniturile din reclamă au crescut și ele cu 62%, până la 1,74 miliarde de dolari, odată cu
creșterea numărului de comercianți de pe platforma sa. Spre compara ție, Google are venituri de 27,2
miliarde de dolari din reclame,
De asemenea, veniturile din serviciile de cloud computing au urcat cu 45%, la 5,1 miliarde
de dolari. Amazon Web Services (AWS) găzduiește pe serverele companiei mai multe alte servicii
onlin e, precum Twitter sau Netflix.
În concluzie, Amazon vede oportunitatea in peisajul schimbărilor ce constituie un bun motiv
pentru a reaminti meritele politicilor de marketing atât pe piețele finale, cât și pe cele intermediare
(pentru afaceri).
Creșterea se datorează mai multor factori, în special vânzările record de Prime Day, venituri
în creștere de la noile subsidiare, achiziția Whole Foods și creșterea din cadrul Amazon Web
Services. AWS a crescut cu 42% și reprezintă practic 11% din veniturile totale ale Amazon. Profitul
operațional a fost de 347 de milioane USD și venitul net de 256 de milioane USD. Este al 10 -lea
trimestru consecutiv pe profit al Amazon.
Acesta este la nivel intern ațional un intermediar pe ntru v ânzători și cump ărători într-un mod
în care magazinele reale nu o pot face . Folosirea web -uluia fost inso țită și de provoc ări, în special
legate de problema încrederii între v ânzători și cump ărători. Amazon pare s ă fi rezolvat cu succes
problema încrederii, întruc ât, interna țional utilizatorii nu par s ă fie deranja ți de acest lucru și
continu ă să foloseasc ă serviciile . Amazon are as tfel un model de afacere care c ântărește greu ce
poate fi implementat ușor în viitor și în Rom ânia, pe baza modelului interna țional.

62
CONCLUZI I

Prin aspecte le enumerate în lucrare, reiese că piața online românească de bunuri de consum,
cu toate că a avut o expansiune rapidă, este încă la început, dar cu un potenț ial extrem de mare,
reprezentâ nd un mediu extrem de potriv it pentru ca alte companii sa iș i contin ue sau să -și înceapă
extinderea aici.
Prin analiza evidențiată în lucrarea de față a companiei Amazon, reies î n primul rand cifre ce
nu se mai regase sc la nici o alta companie, susținâ nd fa ptul că intr-adevar aceasta este cea mai mare
comp anie de retail o nline din lume ș i nu numai, încercând tot timpul să iasă din sfera retail -ului,
abordâ nd aspecte inovatoare ș i fabric and gadget -uri de ultima generaăție pentru a se remarca față de
concurență, lucruri pe care nu le intâlnești la companiile cunoscute de com erț online.
Printr-o posibilă intrare a Amazon în România, brusc va crește încrederea în comerțul
online, comportamentul d e consum se va schimba pentru că Amazonul are o notorietate de brand
foarte puternică. Drept pentru care Amazon nu poate ignora pot ențialul uriaș de creștere al pieței
românești de comerț electronic.
Obiectivele și anume determinarea potențialului pieței de comerț online românesc î n prezent,
expansiunea rapidă recunoscuta in ternaț ional a companiei Amazon, determinarea mari mii acesteia ,
evaluarea și prezentarea scenariului prin care Amazon poate penetra pi ața românească de comerț
online precum și reacț ia aces teia, au fost îndeplinite î n totalitate.
Valoare acestei lucrari constă î n primul rand î n infor mațiile privind istoricul comerțulu i
online româ nesc și mai ales în situația prezentă , ce pot fi folosite cu ușurință pentru cineva care iș i
dorește să deschi dă o afacere în mediul menț ionat.
Informaț iile econo mico -financiare ale Amazon, reieșite din analiza prezentă î n lucrare , pot
fi int erpretate cu ușurință , iar mai apoi implementate prin anumite strategii, ce pot constitui bazele
unui model de business, pentru oricine decide a crea o companie cel puț in la fel de mare precum
aceasta. Viitorii manageri ai Amazon pot beneficia de asemenea de pe urma acestor informaț ii,
dator ită scenariului prezentat, cu ajutorul caruia pot alcatui per ansamblu un plan de acțiune prin
care pot implementa strategii în funcție de comportamentul și demografia consumatorului roman dar
și de stadiul î n care se af la piața româneasca de comerț online .

63
BIBLIOGRAFIE

1. Winterman D. și K. Jon, Online Shopping: The pensioner who pioneered a home shopping
revolution, BBC News Magazine, 2013, disponibil la https://www.bbc.com/news/magazine –
24091393
2. Adamson, Lucy, The History of eCommerce , 2016, disponibil la
https://www.statementagency.com/blog/2016/03/the -history -of-ecommerce
3. Wienclaw, Ruth A., E-Commerce Research Starters: Business, 2013, disponibil la
http://www.ijfrcsce.org/download/browse/Volume_4/April_18_Vo lume_4_Issue_4/1524810153_27
-04-2018.pdf
4. Khurana, Ajeet, Advantages of E -commerce Over Traditional Retail , 2017, disponibil la
https://www.thebalancesmb.com/advantages -of-ecommerce -1141610
5. Safley, Thomas Max., Matheus Miller's Memoir: A Merchant's Life in the Seventeenth Century.
London, 2000 disponibil la https://www.encyclopedia.com/social -sciences -and-law/economics –
business -and-labor/economics -terms -and-concepts/commerce
6. Wills Brianna, 18 Major Benefits of e -Commerce Business for Retailers & Customers, 2018
disponibil la https://medium.com/@briannawillsss/18 -major -benefits -of-e-commerce -business -for-
retailers -customers -in-2015 -63c5fc87f679
7. Anderberg, K., The switch disconnect, Communications News, 2006, Vol. 43, Iss.7, p. 4 -17
8. Rusoaie M ihai, Modele de E -business in Romania, 2008 disponibil la
http://www.rusoaie.com/download/e business_models_in_romania_mihai_rusoaie.pdf).
9. Kenneth C. Laudon, Carol G. Traver, E-Commerce: Business, Technology, Society , 2008,
disponibil la http://www.eco mmerce -land.com/history_ecommerce.html
10. Burda Alexandru, Comerțul electronic, Modelele de afaceri specifice , București, 2014 -15
11. Spiro, Josh, The Great Leaders Series: Jeff Bezos, Founder of Amazon.com. Inc.com. Retrieved,
2013, disponibil la https:/ /en.wikipedia.org/wiki/Amazon_company
12. Prachi Juneja, Management Study Guide, SWOT Analysis of Amazon , 2017 disponibil la
https://www.managementstudyguide.com/swot -analysis -of-amazon.htm
14. Jayawardhena, C ., Personal values’ influence on e -shopping attitude and behaviour, ,
2004, http://search.ror.unisa.edu.au/media/researcharchive/open/9915960399701831/531123915200
01831
15. Hallberg, G., All Consumers Are Not Created Equal: The Differential Marketing Strategy for
Brand Loyalty and Profits, John Wile y & Sons, 1995

64
16. Andrei, Lucian, Raluca, Bogdan, Liviu, Istoria E -commerce -ului in România, GPec, 2005,
disponibil la https://www.cyberculture.ro/2015/11/24/e -commerce -istoria -gpec/
17. Panțuru Bogdan , Mutinationalele din Romania si tarile din care vin , Agro -Business, 2018
disponibil la https://www.agro -business.ro/multinationalele -din-romania -si-tarile -din-care-
vin/2018/06/04/
18. Broid Rick , Amazon Prime 22 benefits you can get, on C -net, 2018 disponibil la
https://www.cnet.com/how -to/amazon -prime -20-benefits -every -member -gets/
19. Korgaonkar, P.; Silverblatt, R.; Girard, T., Online retailing, product classifications, and
consumer preferences, 2006, vol.16. nr.3, pp. 267
20. Adrian Slywotzky, Clayton M. Christensen Richard S. Tedlow Nicholas G. Carr, The Future of
Ecommerce, Harvard Business Review, 2000, disponibil la https://hbr.org/2000/01/the -future -of-
commerce
21. Wallace Tracey, How Amazon and Independent Ecommerce Brands Grew Online Sales
18,233% in 20 Years, on Big Commerce, 2017, disponibil l a
https://www.bigcommerce.com/blog/amazon -timeline -infographic/
22. Brown, Daedalus Millward, Digital diary of Romanian internet user, Digital marketing Forum,
2011.
23. Soper Spencer și Gerrit De Vynck, Amazon Expected to Post Strong Revenue Growth,
Bloo mberg, 2018, disponibil la https://www.bloomberg.com/news/articles/2018 -04-26/amazon -is-
expected -to-post-strong -revenue -growth -as-costs -surge
24. Duffy, D., Affiliate marketing and its impact on e -commerce, The Journal of Consumer
Marketing, 2005, 22,2/3, pp 161 – 163
25. Javalgy, R.G., Martin, C.L., Todd, P. R ., The export of e -service in the age of technology
transformation: challenges and implications for international service providers, The Journal of
Services Marketing, 2004, 18, 6/7, pag. 560 – 573
26. Ritzer Kevin , How to Successfully Market Products on Amazon & Think like a Buyer , Big
Commerce, disponibil la https://www.bigcommerce.com/blog/amazon -marketing -strategy/
27. Rosca Ion Gh. , COMERTUL ELECTRONIC , 2004, Editura Economica, Bucuresti .
28. Biszok Bogdan, Gpec Romania, Dezvoltarea comerțului online românesc, 2018, Bucureș ti.
29. Ionescu, C . Comportamentul consumatorului de online, 2017, Bucuresti.

65