Final F1pdf Cc Referat Ii Raportarea Non Financiara Instrument European Pentru Etica In Afaceri V10.1 [603608]

0
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI
CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE
UNIVERSITATEA ”VALAHIA” DIN
TÂRGOVIȘTE

ȘCOALA DOCTORALĂ
DOMENIUL CONTABILITATE

Denumirea tezei:
INOVAREA INSTRUMENTELOR CONTABILITĂȚII
MANAGERIALE PR IVIND RAPORTAREA NON – FINANCIARĂ

Referate:
 Evoluția și dezvoltarea contabilității manageriale în contextul exigențelor
europene
 Raportarea non -financiară instrument european pentru etică în
afaceri
 Impactul directivei 2014/95/UE asupra mediului de afacer i din România

Conducător științific:
Prof.univ.dr.Ion Cucui Doctorand: [anonimizat]

1

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE ȘI
CERCETĂRII ȘTIINȚIFIC E
UNIVERSITATEA ”VALAHIA” DIN
TÂRGOVIȘTE

ȘCOALA DOCTORALĂ
DOMENIUL CONTABILITATE

RAPORTAREA NON -FINANCIARĂ INSTRUMENT
EUROPEAN PENTRU ETICĂ ÎN AFACERI

Conducător stiințific:
Prof.univ.dr.Ion Cucui Doctorand: [anonimizat]

2

Cuprins
Capitolul 1. Dimensiuni conceptuale de etică – Etica în afaceri……………………… ..5
1.1 Codul de conduită în afaceri………………………………………………………… ..14
1.2 Obiective de cercetare -dezvoltare -inovare, privind etica în afaceri………………… ..37
1.3 Raportarea non -financiară vazută de performeri…………………………………… ..44
1.4 Obligativitatea raportării non -financiare de către companiile din UE……………… .54
1.5 Includerea sub -contractorilor în politicile d e etică…………………………………. ..58
1.6 Impactul Directivei 2014/95/UE asupra mediului de afaceri din România………… ..63

Capitolul 2. Informația contabilă instrument de putere în epoca globalizării……… ..65
2.1 Stadiul confruntării sistemului contabil din Roamânia cu cel practicat pe plan
internațional……………………………………………………………………………… ..70
2.2 Armonizarea contabilității din România cu cerințele Standardelor Internaționale de
Contabilitate (IAS/IFRS) și cu Directivele de Contabilitate Europeană………………… ..75
2.3 Elabor area și utilizarea planului de conturi și a documentelor specifice contabilității
manageriale……………………………………………………………………………… .82
2.4 Întocmirea și prezentarea situațiilor financiar -contabile în conformitate cu Directivele
UE……………………………………………………………………………………… ….92
2.5 Situațiile financiare, sursa esențială de informații privind întiocmirea Raportului de
Sustenabilitate……………………………………………………………………………. .96
2.6 Performanța corporativă socială și cea financiară…………………………………… .112

Capitolul 3. STUDIU DE CAZ -Raport anual de sustenabilitate CTH Software 2017…. .117
Anexe (indicatori GRI)…………………………………………………………………… .162

Concluzii și recomandari viitoare ………………………………………………………170

Bibliografie…… ………………………………………………………………………….174

3
Listă figuri, grafice și tabele

Figura nr.1 Normarea și normalizarea contabilității manageriale la nivel microecono mic..84
Figura nr. 2 Prezentarea principalilor utilizatori ai informației contabile generatede
situațiile financiare………………………………………………………………………….98
Figura nr. 3 Structira organizațională CTH Software Management Team……………….121
Figura nr.4 Puncte de lucru……………………………………………………………….121
Figura nr.5 Date cheie în anul 2017………………………………………………………122
Figura nr.6 Tipuri de produse, soluții…………………………………………………….123
Figura nr.7 Lanțul de valoare la care se raportează CTH Softwarw include:clienții, partenerii și
furnizorii companiei CTH Software……………………………………………………………133
Figura nr.8 Clienții companiei CTH Software……………………………………………135
Figura nr.9 Organizații de prestigiu care asigură trainingul angajaților CTH Software….150
Figura nr.10 Tipuri de instituții în care CTH Software implementează proiecte IT………153

Grafic nr. 1 Ce determina companiile sa adopte un astfel de raport ?…………………………….48
Grafic nr.2 Care sunt cele mai mari piedici pe care le întâmpinați atunci când colectați date
despre ra portarea non -financiară?………………………………………………………………………………51
Garfic nr.3 Cum ați caracteriza atitudinea top -managementului vizavi de introducerea
raportării sociale ?……………………… ……………………………………………….. …………………………. 52
Grafic nr.4 Ce cadru de evaluare/schemă de audit se folosește la realizarea raportului?…..52
Grafic nr.5 Raportul de responsabilitate socială se referă doar la ac tivitățile companiei sau
și la cele ale companiilor partenere/furnizori pe tot lanțul de producție ?………………………..60
Grafic nr.6 Aveți cunoștință de situații în care compania a decis să renunțe la un furnizor
întrucât acestea fusese acuzați de corupție sau alte comportamente neetice, lipsite de
integritate, neconforme în afaceri ? .……………………………………………………….60
Grafic nr. 7 Structura acționariatului: cu 2017, structura acționariatului…………………120
Grafic nr.8 Evoluția numărului de clienți CTH Software / 2007 – 2017…………………134
Grafic nr. 9 Satisfacți clienților CTH Software – Raport pe anul 2017…………………..136
Grafic nr.10 Evoluția portofoliului furnizorilor SIVECO în 2017 față de 2016…………141
Gafic nr.11 Structura acționariatului………………… ……………………………………142
Grafic nr.12 Cifra de afaceri și profitul net în 2017 (exprimate în Euro)…………………143
Grafic nr.13 Românian IT Service Leaders 2008 -2017…………………………………..144

4
Grafic nr.14 Distribuirea angajaților pe domenii de activitate………………………… ..145
Grafi c nr.15 Distribuirea angajaților pe departamente………………………………… ..145
Grafic nr.16 Distribuirea angajaților în funcție de gen………………………………… ..146
Grafic nr.17 Raportul dintre numărul angajaților aflați în relații de subordonare și numărul
total al angajaților,în fu ncție de gen……………………………………………………… ..146
Grafic nr.18 Media orelor de trening în 2017, funcție de gen…………………………. …149
Grafic nr.19 Planul de dezvoltare a carierei funcție de gen; Numărul de ore de instruire a
personalului funcție de gen CTH Software în anul 2 017………………………………… .149
Grafic nr.20 Consumul de energie electrică în 2017, provenind din surse
neregenerabile……………………………………………………………………………. .158
Grafic nr.21 Consumul intern de energie electică cladire CTH Software în 2017.……… .158
Grafic nr.22 Consum intern gaz cladire CTH Software 2017.………………………….. .159
Grafic nr.23 Consum energie electrică: instalația de răcire aferentă cladirii CTH Software
2017……………………………………………………………………………………… ..159

Tabel nr.1 Clasificare specifică eticii în afaceri d e nivelul la care aceasta este percepută. .13
Tabel nr. 2 Clienții/Concurenții…………………………………………………………… .23
Tabel nr.3 Instrucțiuni de folosire tehnica media digitală, sau socială…………………… .31
Tabel nr.4 Prezintare exemple de cadouri/ospitalitate adecvate și ina decvate…………….34
Tabel nr.5 Cercetare calitativa – interviuri realizate de persoane însărcinate cu raportarea
non-financiară în cadrul unor companii mari, active în România, pe domenii diverse…….45
Tabel nr.6 Aspectele relevante identificate în procesul de d ialog și implicare a grupurilor
cointeresate………………………………… ………………………………………………… 129
Tabel nr. 7 Aspecte relevante incluse în raportare pentru fiecare dintre categoriile de
indicatori de performanță, precum și aria de relevanță a acestora… …………………….. .130
Tabel nr.8 Acționari persoane juridice…………………………………………………… 142
Tabel nr.9 Beneficii și recompense pentru angajații cu normă între agă………………………. 147
Tabel nr.10 Evaluare interna asupra gradului de satisfacție a angajațil or sub formă de
audit……………… …………………………………………………………………….. …151
Tabel nr.11 Anexe (indicatori GRI ) Indexul indicatorilor conform metodologiei GRI,
versiunea G4, nivelul de raport are de bază……………………………………………….. 162

5
Raportarea non -financiară instrum ent european de etică în afaceri

Capitolul 1. Dimensiuni conceptuale de etică – Etica în afaceri

În contextul actual al globalizării vieții economice, sociale și chiar spirituale, nevoia de
moralitate a oamenilor devine din ce în ce mai pregnantă , considerată, în special, un apanaj al
dezvoltării, etica este un set de valori care nu lipsește din nicio cultură a lumii.
Progresul economic fulminant și extinderea tehnologiilor la scară globală au dus la
reafirmarea considerentelor de ordin etic.
Pe măsură ce relațiile dintre oameni sunt din ce în ce mai apropiate, depășind barierele
spațiale, etica devine o problemă care nu mai poate și nu mai trebuie să fie ignorată.
Etica în afacerile economice internaționale este un subiect tot mai incitant al z ilelor
noastre și suscită interesul unui număr din ce în ce mai mare de persoane, generând polemici
susținute la diverse niveluri.
Aceste polemici sunt atât de natură teoretică, cât și de natură practică, disputele stârnite
de abordarea teoretică încearcă să găsească o legătură logică, rațională, care să unească
pragmatica lume a afacerilor cu considerentele de ordin moral ale științei filozofice, în timp
ce partea practică a problemei vizează modalitatea implementării acestor considerente morale
în viața de zi cu zi.
Pe de altă parte, etica în afacerile economice internaționale trebuie să răspundă
provocării pe care i -o adresează multiculturalismul, într -o lume cu atât mai bogată și mai
frumoasă, cu cât este mai diversă, dar care tinde continuu spre o glo balizare a activităților în
plan economic și spre o uniformizare a condițiilor de viață.
Dat fiind faptul că aspectele de ordin etic caracterizează totalitatea activităților umane,
rezultă că și în activitatea economică trebuie să existe considerente de o rdin etic și un
fundament moral fără de care societatea nu ar putea funcționa și s -ar autodistruge.
De exemplu, angajatorii se așteaptă ca angajații lor să nu fure din companie sau de la
locul de muncă; părțile unui contract se așteaptă ca fiecare dintre cei implicați să onoreze
înțelegerea consimțită; cei care cumpără un produs se așteaptă să corespundă reclamei care i
s-a făcut; indivizii care lucrează alături de colegii lor se așteaptă ca aceștia să spună, în general,
adevărul, să -i respecte, să nu le p roducă niciun fel de daune și să își facă munca pentru care
sunt plătiți. În majoritatea cazurilor, aceste așteptări sunt îndeplinite.

6
Dacă toți cei implicați într -o afacere, cumpărători, vânzători, producători, management,
muncitori, angajați și consumat ori, ar acționa amoral sau chiar imoral, fără a ține seama de
rezultatele morale sau imorale ale acțiunilor lor, atunci afacerile nu ar mai exista.
Pe de altă parte, nu se poate nega faptul că indivizii acționează imoral în afaceri, așa
după cum o fac în orice altă sferă a activității umane, există numeroase cazuri de fraudă, de
reprezentare incorectă a intereselor unui principal de către agentul său, precum și conturi
măsluite, dar nu există nicio dovadă care să ateste faptul că indivizii sunt mai imorali în afaceri
decât în viața privată.
Există etică în afacerile economice internaționale? Aceasta este o întrebare considerată,
de mulți, drept retorică, dar referatul de față, care debutează sub semnul prezentei interogații,
intenționează să demonstreze fa ptul că și în afacerile economice internaționale, ca și în cazul
altor domenii de activitate umană, există anumite reguli de conduită morală care sunt
respectate de cei care participă la schimburi și activități comerciale de orice tip.
În ceea ce privește subiecții relațiilor economice internaționale, referatul de față ia în
considerare, în mod deosebit, companiile multinaționale (societățile transnaționale), ca
principali actori ai mediului de afaceri internațional, nu statele sau organizațiile internațio nale.
Am optat pentru această abordare plecând de la premisa că, în perspectiva globalizării
și a uniformizării nivelului de dezvoltare tehnologică la nivel mondial, aceste firme
multinaționale vor reprezenta adevărații piloni de creștere economică, înregi strând cifre de
afaceri fabuloase și antrenând un număr impresionant de persoane aparținând unor culturi
diferite.
Indiferent că agenții economici internaționali aleg să fie morali din motive care țin strict
de rațiuni de ordin economic și pragmatic (este știut faptul că o afacere „sănătoasă” din punct
de vedere moral este percepută pozitiv și duce la creșterea încasărilor și a profiturilor pe
termen lung – egoismul „luminat”), sunt morali prin însăși natura lor (nu pot acționa în
detrimentul altora, chiar dacă pentru ei ar fi avantajos), consideră că afacerile au o datorie față
de cei care contribuie la consolidarea profitului lor (teoria „stakeholders”) sau sunt adepții
unei responsabilități sociale maximale (pornesc de la premisa că afacerile au un rol d eosebit
în cadrul societății – sunt un factor de progres economic, social și tehnologic – și apar ca urmare
a existenței unei nevoi sociale, deci trebuie să urmărească nevoile societății, etică și
responsabilitate socială corporativă în afacerile internați onale în ansamblu), practica a
demonstrat că există etică în afacerile economice internaționale.

7
Astfel, etica apare atât ca un mijloc pentru obținerea altor beneficii (paradoxal, indivizii
sunt altruiști din egoismul de a fi ulterior recompensați de soci etate, din teama de o eventuală
pedeapsă / sancțiune sau din alte interese proprii), cât și ca un scop în sine.
Pe de altă parte, există specialiști în domeniu care consideră că a face bine din dorința
de a obține beneficii ulterioare nu înseamnă a acționa moral, fiind o metodă puțin etică de
sporire a avantajelor materiale.
La nivel ideologic, controversele privind etica în afacerile economice vizează, în
special, două mari curente de gândire (socialism versus capitalism): pe de o parte, sunt aceia
care, inspirați de scrierile aristotelice și profund marcați de gândirea marxistă, afirmă că
afacerile și comerțul reprezintă o activitate imorală prin însăși natura ei (adepții unei viziuni
de stânga); pe de altă parte, la polul opus, capitaliștii autentici con sideră că afacerile nu au
nimic în comun cu etica, dar nu pentru că afacerile ar fi imorale, ci pentru că singura datorie
a acestora este să producă profit în mod legal, obiectivele de ordin social rămânând, în
principal, în grija statului.
Undeva între c ele două extreme se află viziunea celor influențați de marii gânditori
iluminiști, precum Immanuel Kant sau John Stuart Mill, care adoptă o viziune mai puțin
radicală cu privire la afaceri și comerț, considerând că agenții economici sunt cei care imprimă
un caracter moral sau imoral activităților lor, în funcție de deciziile pe care le iau în diferite
momente, aceștia fiind perfect responsabili de actele și faptele pe care le întreprind
(moralitatea afacerilor nu poate fi judecată la modul absolut).
În soc ietatea contemporană este aproape unanim acceptată această a treia viziune cu
privire la caracterul moral al activităților economice. Astfel, pornind de la această premisă,
referatul de față își propune să abordeze problemele etice cu care se confruntă mar ile companii
multinaționale ale lumii, nevoite să -și conducă operațiunile economice în țări cu standarde
morale și nivele de dezvoltare diferite.
Aceste companii trebuie să opteze între a implementa și în străinătate standardele etice
mai înalte din țăril e lor de origine sau a se adapta practicilor locale, care de multe ori contravin
viziunii lor cu privire la moralitate sau sunt chiar interzise de codurile de conduită
corporațională.
De asemenea, prezentul referat acordă un spațiu important eticii în man agementul
internațional, considerând că activitatea externă a unei companii este esențial influențată de
modul în care anumite probleme de ordin etic sunt abordate la nivel organizațional.

8
Responsabilitățile unei afaceri față de toți stakeholderii (partic ipanții la întreprindere)
reprezintă un aspect de o importanță deosebită atât pe plan intern, cât și pe plan extern.
Responsabilitatea socială corporativă , ca subiect de interes științific, necesită o
abordare interdisciplinară, în care aspectele de sorgin te economică (legate de afaceri și de
maximizarea profiturilor lor) se întrepătrund cu cele specifice filozofiei morale (cu accent
deosebit pe responsabilitățile sociale).
Diversitatea de perspective ale responsabilității sociale corporative din literatur a de
specialitate se bazează tocmai pe combinarea, în diverse proporții, a elementelor economice
cu cele morale, a raționamentelor pragmatice cu cele deontologice.
Responsabilitatea socială corporativă este percepută ca o nouă formă de cooperare între
guverne, afaceri și societatea civilă, iar promovarea obiectivelor sociale de către companii are
implicații în plan economic (pentru afaceri, care își sporesc puterea în cadrul comunității),
politic (pentru guverne, care își intensifică controlul asupra compa niilor, deși nu întotdeauna
în mod direct) și social (pentru diversele grupuri de stakeholderi, care nu au doar de câștigat
din reglementarea privată a companiilor, comparativ cu cea publică a guvernelor).
Sistemul de interdependențe care se creează între afaceri și societate, în ansamblul său,
legitimitatea aspectelor de responsabilitate socială corporativă și, mai ales, efectele unei astfel
de politici la nivelul companiei responsabile sunt numai câteva dintre aspectele ce își caută
încă un răspuns.
Deși literatura de specialitate abundă în controverse de ordin ideologic, scopul
prezentului demers analitic este de a evidenția faptul că, la modul pragmatic și real,
responsabilitatea socială poate fi condusă de către companii astfel încât să devină o strat egie
profitabilă de afaceri.
Se poate aprecia că între profitabilitatea unei firme și valorile sale morale există o relație
directă și reciprocă: o companie care promovează valorile morale și se ghidează după norme
etice de comportament va fi bine percepu tă de public și va înregistra profituri substanțiale; în
mod analog, o companie solidă din punct de vedere financiar își permite să promoveze și să
investească într -un comportament etic, ceea ce îi va atrage, în viitor, o și mai mare
prosperitate.
Relația dintre profitabilitatea și responsabilitatea unei companii se înscrie pe o
traiectorie circular -ascendentă, într -un așa numit „cerc virtuos ”. În plus, responsabilitatea
socială corporativă atrage o implicare pozitivă în companie a tuturor grupurilor de
stakeholderi.

9
Această concluzie este demonstrată de experiența companiilor multinaționale care s -au
implicat în diverse proiecte sociale și ecologice.
Ideea de bază a întregului demers analitic o reprezintă faptul că etica în afaceri și
responsabilitatea s ocială corporativă nu sunt doar subiecte filozofice, lipsite de consistență și
aplicabilitate practică, ci sunt modalități eficiente de susținere a intereselor financiare ale
companiei pe termen mediu și lung.
Etica în afaceri, definitie, istorie, cl asificări. Definită de -a lungul timpului în diferite
moduri, în funcție de context sau de domeniul specific de aplicabilitate practică, etica a fost
focalizată pe principiile și standardele care ar trebui să guverneze relațiile sociale dintre
indivizi și o rganizații și a suscitat întotdeauna interesul celor interesați să trăiască într -o lume
mai bună, atentă la nevoile și aspirațiile celor din jur, menită să aprecieze adevăratele valori
umane și să promoveze modelele exemplare de comportament.
În literatur a de specialitate, etica (termen provenit din grecescul „ethos” – morav, obicei,
caracter) este „disciplina filozofică care studiază problemele teoretice și practice ale moralei;
în vorbirea curentă, termenul de etică se utilizează adesea și în sens de mor ală”1.
Astfel, pe de o parte, „etica este știința care studiază principiile morale, originea, natura,
esența, dezvoltarea și conținutul lor”2 , iar, pe de altă parte, „etica reprezintă ansamblul de
reguli, valori și norme morale care reglementează comporta mentul persoanelor în societate
sau/și determină obligațiile acestora, în general, sau într -un anumit domeniu de activitate, în
particular ”3. Etica semnifică „știința binelui și a răului”4.
Etica afacerilor (etica economică) , formă particulară a eticii ap licate, reprezintă
ansamblul de reguli și norme morale care vizează conduita agenților în activitatea economică
(în afaceri), atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv.
Etica economică este o ramură a moralei care sintetizează sistemul de valori, principii
și norme ce s -au statornicit de -a lungul timpului în raporturile dintre agenții economici. Alături

1 R. Sommer, R. Tomoiagă (redactori coordonatori), Mic Dicționar Filozofic , Ediția a II -a, Editura Politică,
București, 1973, pag. 186.
2 Florin Marcu, Constant Maneca, Dicționar de Neologisme, Ediția a III -a (revăzută și adăugită), Editura
Științifică, București, 1978, pag. 283.
3 Carolina Reoyo González (editor), Diccionario Enciclopédico Nuevo Espasa Ilustrado 2000 , Editorial Espasa
Calpe S.A. Madrid, 2000, pag. 687.
4 Într-o definiție mai puțin formală, etica reprezintă „ansamblul de valori și norme care definesc, într -o anumită
societate, omul de caracter și regulile de comportare justă, demnă și vrednică de respect, a căror încălcare este
blamabilă și vrednică de dispr eț. Etica promovează anumite valori (cinste, dreptate, corectitudine, echitate,
imparțialitate, bunătate, mărinimie etc.) și încearcă să facă respectate anumite norme” (Dan Crăciun, Curs de
Etică în Afacerile Economice Internaționale , REI, 2004).

10
de principiile și normele de drept, etica economică asigură buna desfășurare a activităților și
reușita în afaceri.
Deși, normele eticii economic e nu sunt învestite cu forță juridică precum normele de
drept, ele au un rol deosebit de important în acțiunile agenților economici, contând uneori mai
mult decât cele juridice.
Comportamentul etic al agenților economici este marcat de respectarea rigu roasă,
benevolă, a unor principii cum sunt:
– încrederea și sinceritatea deplină între agenți;
– corectitudine în negocieri și în îndeplinirea obligațiilor contractuale ;
– respectarea întocmai a tuturor angajamentelor asumate;
– mutualitatea avantajel or oferite și a riscurilor.
Acceptarea și respectarea normelor de etică economică este, de fapt, o problemă de
conștiință economică cu un impact puternic asupra cristalizării normelor juridice. Încălcarea
lor creează o imagine nefavorabilă asupra agenților economici5.
Se poate concluziona că „etica afacerilor,componentă relativ nouă a cercetării științifice,
este un domeniu de studiu aplicativ al eticii, care vizează determinarea principiilor morale și
a codurilor de conduită ce reglementează relațiile int erumane din cadrul organizațiilor
(economice și comerciale) și guvernează deciziile oamenilor de afaceri sau ale managerilor”6.
În general, etica în afaceri se manifestă la cinci nivele interdependente :
– Nivelul etic individual;
– Nivelul etic corporaț ional (organizațional);
– Nivelul etic național;
– Nivelul etic cultural;
– Nivelul etic internațional.
Etica în afaceri studiază moralitatea sistemelor economice, a corporațiilor și a indivizilor
care interacționează cu aceste corporații.
Experiența mondială evidențiază două abordări de bază ale eticii afacerilor:
1. Abordarea moralistă – de orientare creștină, care susține ideea conform căreia principiile
de bază ale eticii creștine și ale filozofiei morale trebuie extinse și în sfera afacerilor (ca și în
oricare alt domeniu de activitate); și

5 Niță Do brotă (coordonator), Dicționar de Economie , Editura Economică, București, 1999, pag. 205.
6 Gabriela Țigu, pag. 10.

11
2. Abordarea pragmatică – presupune că afacerile trebuie să fie etice nu pentru a urma
normele morale și creștine, ci pentru că dovedirea unei responsabilități sociale sporite
contribuie la conferir ea durabilității afacerii și la obținerea de profituri suplimentare, evitând
o serie de riscuri și tensiuni.
În realitate, nu există o graniță clară între cele două abordări, ele realizându -se împreună
și fiind strâns legate, însă în timp ce prima abord are se sprijină, în principal, pe credință, cea
de-a doua abordare operează pe baza reglementărilor normative7.
De-a lungul istoriei, „ moralitatea afacerilor ” a reprezentat un subiect controversat, care a stârnit
nu numai interesul oamenilor de știință, ci și pe cel al maselor, adepții diferitelor religii sau curente „la
modă” în perioada luată în calcul; astfel, dacă pentru catolicismul medieval comerțul și banii erau
considerați complet imorali, protestantismul, manifestat cu precădere pe continentul amer ican, a făcut
posibilă reconcilierea moralei cu lumea afacerilor; după unele opinii (Max Weber), tocmai această
etică protestantă a muncii a făcut posibilă afirmarea și impunerea capitalismului.
Etica afacerilor, ca disciplină filozofică de sine stătătoar e, a apărut relativ recent,
adevărata sa recunoaștere datând de acum 20 -30 de ani. În prezent, problemele etice și de
responsabilitate corporațională au dobândit o importanță deosebită, ajungând să se vehiculeze
conceptul de „ firmă etică ” și să se promovez e „managementul responsabil social ”; au apărut
numeroase lucrări consacrate acestor probleme și, concomitent, s -au înființat centre de
consultanță etică.
Marile firme adoptă coduri de conduită morală și inițiază programe proprii de pregătire
în acest sens , considerând etica afacerilor drept un instrument indispensabil unei bune
gestionări a întreprinderilor .
Se poate afirma că etica afacerilor a început să prindă contur în țări dezvoltate precum
SUA și statele Europei de Vest, dar, în prezent, și țările în curs de dezvoltare sau fostele țări
comuniste din Europa Centrală și de Est manifestă un interes din ce în ce mai sporit față de
acest subiect.
În general, s -a observat că există o legătură directă între gradul de dezvoltare al unei țări
și accentul ca re se pune în respectiva țară pe etica afacerilor (această concluzie nu trebuie,
însă, interpretată cu titlu de lege). O dată cu schimbarea naturii afacerilor și cu
internaționalizarea lor, acestea au devenit din ce în ce mai complexe și au ridicat problem e
etice necunoscute până atunci, legate de contextul multinațional și multicultural de desfășurare
al activităților economice.

7 Alexandru Puiu, Management în afacerile economice internaționale, Ediția a II -a, Editura Independența
Economică, București, 1997, pag. 7 1.

12
Pentru etica în afacerile economice prezintă un interes deosebit două tipuri de clasificări :
1. În funcție de modul de abordare a eticii în afaceri; și
2. În funcție de nivelul la care este percepută etica în afaceri.
O primă clasificare a eticii în afacerile economice, în funcție de modul de abordare a
problematicii , pune în evidență patru variante8.
a) Etica regulilor , pornește de la premisa că un individ sau o societate trebuie să se
conformeze principiilor etice acceptate; etica regulilor este cea mai simplă formă de etică și,
de asemenea, cea mai veche, iar principala dificultate legată de acest tip de etică rezidă în
diferen țierea dintre regulile categorice și cele necategorice;
b) Etica posibilului , se reduce la respectarea legilor, la deontologia profesională și la
un anumit conformism; persoanele care preferă acest tip de etică adoptând, în majoritatea
cazurilor, obiceiur ile mediului și profesiei lor;
c) Etica convingerii, este caracterizată de un puternic caracter subiectiv, fiecare individ
elaborându -și un set de criterii și norme morale, pornind de la propria sa experiență în
confruntarea cu situații din exterior și cu ideile celorlalți;
d) Etica responsabilității, presupune asumarea conștientă a responsabilității cu privire
la actele proprii și prevederea consecințelor actelor individuale; nu există morală a convingerii
care să nu fie, în același timp, și a responsabi lității.
O altă clasificare specifică eticii în afaceri se poate realiza în funcție de nivelul la care
aceasta este percepută9, la fiecare dintre aceste niveluri existând anumite valori și reguli de
comportament ce trebuie respectate pentru a putea vorbi despre afirmarea principiilor morale:
(Tabel nr. 1)

8 Alexandru Puiu, Management în afacerile economice internaționale, Ediția a II -a, Editura Independența
Economică, București, 1997, pag. 73 -75.
9 Radu Emilian, pag. 250 -251. Clasificare adaptată după Octave Gelinier, Ética de los negocios , Editorial
Espasa Calpe – CDN, Madrid, 1991.

13

Tabel nr.1 Clasificare specifică eticii în afaceri de nivelul la care aceasta este percepută

Niveluri
Antivalori
(Interdicții)
Valori pozitive ce trebuie
promovate

1.Etica în general
 înșelăciunea, furtul,
încălcarea promisiunilor, minciuna,
dorința de răzbunare;  cinstea, dreptatea,
imparțialitatea, adevărul, rigoarea,
loialitatea, toleranța, altruismul,
respectul pentru ceilalți și pentru
munca lor;

2.Etica pieței
 violenta, intimida rea;
 frauda, coruptia;
 privilegiile;
 monopolurile;
 practicile antisociale;  transparența, justiția;
liberalizarea;
 ajutorul acordat
persoanelor (nu firmelor) afectate de
recesiuni sau crize;

3.Etica la nivel
guvernamental  barierele la intrarea pe piață;
 competitivitatea sub venționată;
 comisioanele acordate
partidelor
politice;
 susținerea firmelor falimentare;
 informarea;
 asigurarea cadrului unei
competitivități reale;
 responsabilitatea socială;
4.Etica la locul
de muncă
 încălcarea:
– regulilor de d rept;
– confidențialității informațiilor;
– libertății celorlalți;
 satisfacerea clientelei;
 respectarea colegilor, a
regulilor și a secretelor
firmei;
 relațiile ierarhice
normale;
 cooperarea,
transparența, spiritul de echipă;

5. Etica la nive lul
conducerii
întreprinderii
 nepotismul și
discriminările de orice fel;
 abuzul de putere;
 climatul despotic și
autoritar, violarea regulilor
interne;
 conflictele de interese;

 ierarhia bazată pe
competență;
 regulile clare;
 practicile echitabile ,
remunerarea justă și stimulativă
a personalului;
 informarea, participarea
și motivarea angajaților;
 împărțirea succesului
(profitului) între participanți;
 căutarea și promovarea
competitivității și a calității;

6. Etica și
strategia
adoptată
 strategiile bazate pe:
– marketing abuziv;
– avantaje mărunte și efemere;
– beneficii pe termen scurt;
– coaliții și corupție;
– privilegii oferite anumitor
persoane;
 strategiile de
competitivitate pe termen lung
bazate pe:
– eforturi de progre s;
– riscuri calculate;
– investiții, cercetare -dezvoltare,
comunicare, formare și
perfecționare a personalului,
inovare;

14
7. Etica în
tranzacțiile
comerciale
 șantajul;
 negocierea „la un
pahar”;
 avantajele personale
oferite de încheierea unei a faceri;

 respectarea cuvântului
dat, punctualitatea;
 cooperarea furnizor
client pentru a obține avantaje
reciproce;

8. Etica în
domeniul
bancar
 acordarea de credite
unor firme sau persoane
nesolvabile;
 reprezentarea unor
agenți economici cu o imagine
deteriorată din punct de vedere
etic.

 consilierea clienților
în direcția unei gestiuni
corecte;
 realizarea unui audit
al eticii bancare.

1.1 Codul de conduită în afaceri
Codul de conduită în afaceri este un ghid care ne ajută să obțin em valoarea meritată.
Acesta servește ca o referință practică pentru a ne asigura că respectăm legea, luăm decizii
etice, și înainte de toate, că respectăm principiul nostru de bază ” nu există niciodată un bun
motiv de afaceri pentru a face un lucru greși t”.
Cu toate acestea, Codul prezintă de asemenea diverse resurse specializate disponibile
în caz de nevoie pentru îndrumări suplimentare sau pentru a se putea raporta o problemă, care
ne provoacă îngrijorare.
Valorea și meritele oricărei companii se obs ervă prin modul în care se angajează în
desfășurarea activităților comerciale într -o manieră durabilă, etică și responsabilă cu clienții
noștri, furnizorii, partenerii de afaceri, autoritățile și comunitățile locale, acționarii și angajații
deopotrivă, con struind relații de lungă durată, bazate pe încredere și susținute de valorile
noastre de bază de integritate, corectitudine și respect față de lege.
Îndrumările din Cod ne ajută să ne facem treaba în conformitate cu legile și
regulamentele relevante, care se aplică activității pe care o desfășurăm și țărilor în care ne
desfășurăm activitatea. În cazul în care există diferențe între Cod și regulamentele locale, ca
urmare a normelor vamale sau de afaceri, trebuie să le aplicăm pe acelea care stabilesc cel mai
înalt standard de comportament.
Luam decizii etice , în special atunci când nu este evident ceea ce trebuie făcut în mod
corect. Deoarece nu există înlocuitor pentru simțul realitații și judecata corectă, Codul ne ajută
să înțelegem regulamentele și polit icile, cu care este posibil să nu fim familiarizați.
Din acest motiv, trebuie sa asiguram parcurgerea periodica a unor programe complete
de formare, pentru a ne asigura că înțelegem toți Codul și avem nevoie ca fiecare angajat să
certifice acest fapt.

15
Pe scurt, ne ajută să respectăm întotdeauna regula de aur : „nu există niciodată un bun
motiv de afaceri pentru a face un lucru greșit.”
Codul de conduita în afaceri se adresează celor care lucrează pentru sau în numele
grupului și care au datoria de a citi, î nțelege și respecta Codul. (Grupul este definit ca fiind
toate companiile în care o entitate economică controlează direct sau indirect peste 50% din
capitalul social sau deține controlul în administrare).
Acest lucru înseamnă că:
• Toți angajații, inclusiv cei care lucrează cu timp parțial sau au contracte pe durata
determinata;
• Toți funcționarii și directorii executivi și non -executivi au responsabilitatea de a
respecta principiile și valorile exprimate în acest Cod.
Deoarece dezvoltărea tuturor companii lor, este deosebit de importanta trebuie să
conștientizăm faptul că aceleași reguli sunt necesare a fi aplică tuturor în organizarea extinsă.
Este necesară adoptarea acestui Cod și comunicarea valorilor companiilor cât mai curând
posibil.
În cazul unei a socieri în participațiune sau a unei asociații, încurajăm adoptarea Codului
sau a unor materiale sau proceduri similare de conformitate, cât mai riguroase.
În acest sens, de la noi se așteaptă să:
• Folosim bunul simț și o judecată corectă în luarea deci ziilor și în interacțiunile noastre;
• Respectăm Codul și toate legile relevante aplicabile;
• Când avem dubii, să întrebăm cum trebuie să procedăm;
• Raportăm atunci când lucrurile nu merg bine.
Principii de îndrumare în afaceri . Intr -o companie, trebue s ă fim cu totii de acord că
„nu există niciodată un bun motiv de afaceri pentru a face un lucru greșit”. Aceasta reflectă
cultura noastră și oferă baza pentru principiile de îndrumare în afaceri, care guvernează
comportamentele noastre în domeniile cheie, p e care le acoperă, Codul mai jos prezentat,
astfel:
1. Grija de a asigura sănătatea și siguranța angajaților și oaspeților entității la toate
locurile de muncă;
2. Respectarea drepturile omului, legislația muncii și asigurarea tuturor angajaților la
șanse egale, bazate pe merit, valorificând competențele lor și recompensându -i corect;
3. Să fim corecți și sinceri cu clienții, furnizorii și partenerii de afaceri, colaborând
numai cu aceia, care au un angajament comun cu al nostru, față de practicile etic e în afaceri;

16
4. Să fim deosebit de atenți în ceea ce privește responsabilitatea noastră în domeniul
legislației concurenței, să concurăm energic, corect și întotdeauna cu respectarea legii;
5. Să nu tolerăm nicio formă de mită sau corupție și să ne angajă m în cele mai înalte
standarde de etică în afaceri în toate relațiile noastre de pretutindeni;
6. Să folosim activele Grupului nostru în mod corect și în scopul stabilit;
7. Respectarea informațiilor confidențiale , dând dovadă de profesionalism în toate
comunicările noastre;
8. Evitarea conflictelor de interese, să fim atenți la orice incidente suspecte de fraudă și
să le raportăm prompt, să oferim și acceptăm cadouri și divertisment corespunzător afacerilor;
9. Să îmbrățișăm durabilitatea ca o condiție fu ndamentală a dezvoltării noastre în viitor,
să ne străduim continuu să îndeplinim cele mai înalte standarde de administrare a mediului și
să demonstrăm că suntem pe deplin angajați consolidării vieților din comunitățile pe care le
deservim;
10. În cele d in urmă, dacă vedem sau auzim ceva ilegal, lipsit de etică sau nesigur noi
„Raportăm” !
Exemplu: Ghid etic de luare a deciziilor
Punerea în practică a Ghidului încearcă să simplifice totul cât mai mult posibil, pentru
a respecta regulile. Când vă confrunt ați cu o decizie dificilă în afaceri, se impune să treceți la
aplicarea secțiunii aferente Codului de conduită, pentru îndrumare și de asemenea, să vă
întrebați următoarele:
1. Este legal, etic și corect ?
2. Este în conformitate cu valorile de bază ale c ompaniei ?
3. Este lucrul potrivit, care trebuie făcut pentru afacerea mea și pentru Grup ?
4. Imi convine să fiu tras la răspundere în mod public pentru aceasta ?
Dacă tot nu sunteți siguri de răspunsul la aceste întrebări sau dacă încă aveți neclarități
cu privire la semnificația sau importanța vreunui aspect din Cod, nu ezitați să întrebați
managerul, un membru al Echipei de Conformitate și Etică sau pe oricare din celelalte resurse,
care vă sunt disponibile.
Raportează! De ce este important să ad resăm întrebări și să raportăm problemele ?
Cu toții trebuie să fim conștienți de impactul devastator, pe care îl poate avea
comportamentul neetic, ilegal sau nesigur asupra unei companii și a angajaților acesteia.
Dorim să continuăm protejarea recordului nostru excelent și a reputației și avem nevoie
de susținere continuă din partea dumneavoastră. Deoarece, Codul nu poate aborda fiecare

17
situație, care ar putea rezulta din sarcini le noastre zilnice, depinde de fiecare dintre noi să
continuăm respectarea c elor mai înalte standarde de integritate și să raportăm aspectele
incompatibile cu conduita responsabilă în afaceri.
Ce fel de probleme ar trebui să raportez ?
Cu bună -credință, trebuie să raportați toate acțiunile posibil ilegale, neetice sau nesigure
sau tot ceea ce pare contrar principiilor stabilite în Cod. „Bună -credință” înseamnă să furnizați
toate informațiile, pe care le dețineți despre situația respectivă și care sunt adevărate din tot
ceea ce știți dumneavoastră.
Nu contează dacă nu sunteți sigur i că problema este o încălcare a Codului sau dacă
ulterior se dovedește că ați greșit. Trebuie întotdeauna să vă simțiți liberi să adresați întrebări
despre tot ceea ce vi se pare neadecvat sau să raportați ceva ce vi se pare incorect, acest aspect
este at ât dreptul, cât și responsabilitatea dumneavoastră.
Pe cine ar trebui să contactez ?
Există un număr de resurse la care puteți apela în orice moment când sunteți nesiguri,
referitor la cursul corect al acțiunii sau dacă doriți să raportați o problemă car e vă preocupă:
• Managerul dumneavoastră direct;
• Directorul de Resurse Umane, Directorul Financiar, Directorul General al companiei,
Președintele Consiliului de administrație;
• Șeful Compartimentului Juridic, Coordonatorul de Conformitate Național sa u
Regional;
• Șeful Auditului Intern sau Șeful Grupului de Conformitate și Etică;
• Directorul Financiar Regional.
Politica de raportare cu bună -credință și de non -represalii . Orice companie se
angajează să creeze o atmosferă fără represalii, în care angaj ații să se simtă în măsură să
vorbească atunci când au probleme reale. Puteți întotdeauna să faceți un raport de bună –
credință despre orice posibilă încălcare a Codului sau a legii, fără teamă de represalii sau de
vreun impact negativ asupra postului dumne avoastră, atunici când considerați necesar acest
lucru.
Represaliile sau răzbunările nu sunt tolerate. Când se face un raport, informațiile sunt
transmise Echipei de Conformitate și Etică a Companiei, pentru investigații.
Fiecare preocupare sau afirmație va fi tratată cu discreție și profesionalism, precum și
confidențialitate, în măsura în care este posibil și permis de legile in vigoare.

18
Ce se întâmplă când există o încălcare ?
Încălcărea Codului sau ale legii, pot să aibă consecințe grave, atât pen tru persoanele
implicate, cât și pentru companie. Cei care se implică în activități imorale sau ilegale și cei
care îndrumă, ignoră, aprobă sau facilitează un astfel de comportament acționează
independent și împotriva celor mai bune interese ale Grupului ș i vor fi supuși unor măsuri
disciplinare, inclusiv încetarea contractului individual de muncă, posibil și altor sancțiuni
legale, dupa caz..
Trebue reținut, faptul că, un astfel de comportament ne pune pe toți în pericolul unei
reputații pătate și va avea un impact negativ asupra părților interesate. De asemenea, ca individ
și ca Grup, putem fi sancționați cu amenzi și ne poate fi atrasă răspunderea civilă sau penală.
Cerințe suplimentare pentru Manageri și Directori. În timp ce Codul se aplică
tuturor în mod egal, cei care sunt manageri sau directori, au sarcini suplimentare față de Grup
și echipa companiei și trebuie să încerce să:
• Citiți și să respectați îndrumările privind funcționarea Codului de Conduită în Afaceri,
care au fost elaborate pentru a vă ajuta să implementați prevederile din Cod;
• Conduceți prin exemplu, ținând cont de etică în prim plan, în toate relațiile
dumneavoastră de afaceri;
• Stabiliți și să comunicați așteptări clare din partea echipei, pentru a promova o
înțelegere a pr econizărilor din partea Grupului și modul în care să fie respectat Codul și legile
relevante în vigoare. Este posibil ca acest aspect să impună dezvoltarea unor politici și
îndrumări pe lângă Cod, pentru a asigura o conformitate deplină.
• Vă asiguraț i că echipa dumneavoastră beneficiază de formarea necesară, pentru a -și
înțelege obligațiile și responsabilitățile ce îi revin;
• Favorizați o cultură deschisă, încurajându -vă angajații să raporteze când lucrurile nu
merg bine, fiind întotdeauna receptivi la preocupări, întrebări sau comentarii;
• Abordați comportamentul neadecvat și să dați crezare performanței etice;
• Includeți inițiativele de conformitate și etică pentru afacerea dumneavoastră.
Anagajamentul companiei, unii față de alții, Sanatate ș i siguranță la locul de muncă,
Condiții de lucru în siguranță. Responsabilitatea principală a companiilor este să protejeze
sănătatea și siguranța celor care vin să lucreze în cadrul acestora sau să le viziteze locațiile
în care își desfașoara activitat ea. Atingerea celor mai înalte obiective: de zero fatalități și zero
accidente, deoarece pun în aplicare planul de eliminare a acestora.

19
Politica referitoare la sănătate și siguranță impune să:
Respectăm minimal, întreaga legislație aplicabilă referito are la sănătate și siguranță și
să îmbunătățim permanent modul de administrare a condițiilor de sănătate și siguranță,
urmărind tot timpul să îndeplinim sau să depășim cele mai bune practici din industrie de
formare și instruire;
Insistăm ca toți angajații și contractanții să respecte îndrumările Grupului referitoare la
sănătate și siguranță;
Ne asigurăm că companiile asigură un loc de muncă în condiții de igienă și siguranță
tuturor angajaților și contractanților și că au grijă în mod corespunzător de clie nții și vizitatorii
veniți în cadrul sediilor;
Impunem tuturor angajaților și contractanților să lucreze în condiții de siguranță.
Drogurile și alcoolul . Siguranța tuturor depinde de asemenea, de menținerea locurilor
de muncă fără influența substanțelor c are ar putea afecta negativ siguranța sau performanța la
muncă. La locul de muncă se interzice abuzul de medicamente, consumul de substanțe
controlate, de alcool și de droguri.
Aceasta include achiziționarea, vânzarea sau distribuirea unor astfel de produ se sau
consumarea, starea de a fi sub influența lor.
În cazul în care medicamentele prescrise sau cele fără rețetă v -ar putea afecta capacitatea
de a presta munca în condiții de siguranță, se impune să consultați managerul companiei, unde
vă desfășurați a ctivitatea.
Politici sociale echitabile și de ocupare a forței de muncă, Practici de muncă
echitabile. Trebuie să ne angajăm pe deplin să respectăm drepturile omului și să susținem
principiile stabilite în Declarația Universală a Drepturilor Omului emisă de Organizația
Națiunilor Unite, precum și Principiile Drepturilor Fundamentale de Muncă ale Organizației
Internaționale a Muncii, în măsura în care se aplică societăților noastre.
Poziția companiei este stabilită în Politica Socială și se reflectă în re lațiile cu angajații,
contractanții și furnizorii și în luarea deciziilor de investiții.
Se impune să:
Respectăm ca cerință minimă, întreaga legislație aplicabilă și să îmbunătățim permanent
modul nostru de administrare socială, urmărind tot timpul să în deplinim sau să depășim cele
mai bune practici din industrie;
Gestionăm activitatea economică în mod corect și echitabil, îndeplinindu -ne toate
responsabilitățile sociale, ca angajator direct și indirect;

20
Susținem libertatea de asociere și să recunoaștem dreptul la negociere colectivă;
Interzicem munca forțată, obligatorie și a copiilor;
Aplicăm egalitatea de șanse, valorificarea diversității indiferent de vârstă, sex, handicap,
religie, etnie sau orientare sexuală, în timp ce insistăm asupra faptului că m eritul este baza
finală a deciziilor de recrutare și selectare;
Ne asigurăm că abordăm responsabil furnizorii și clienții companiei noastre, în
conformitate cu Codul ce conduită și cu practicile de afaceri corespunzătoare.
Egalitate de șanse și non -discrim inare. Munca intensă, de calitate, capacitatea și
integritatea sunt principiile care stabilesc șansele unei persoane pentru avansare în cadrul
Grupului.
Politicile de ocupare a forței de muncă au scopul de a încuraja inițiativa individuală și
colaborarea, asigurându -ne tuturor șansa de a ne dezvolta la potențialul nostru deplin.
Deciziile de recrutare, selectare și promovare sunt luate pe merite individuale și în
conformitate cu principiile egalității de șanse și non -discriminării.
Așa cum recrutăm în mod corect și asigurăm șanse de dezvoltare bazate pe merit, ne
recompensăm de asemenea oamenii corect, conform principiului de „plată pentru
performanță”.
Prevenirea situațiilor de intimidare și de hărțuire . Este important să ne tratăm colegii
cu respect și d emnitate ? Intimidarea și hărțuirea sunt total nepotrivite la locul de muncă și pot
avea multe forme, inclusiv:
• Remarci verbale sau scrise sau „glume” legate de religie, rasă, etnie, sex sau vârstă;
• Avansuri fizice sau sexuale sau expuneri indecente;
• Gesturi de amenințare sau manifestări de violență;
• Amenințări violențe.
Există posibilitatea ca acestea să vină din partea colegilor, a supervizorilor, furnizorilor,
contractanților sau a clienților. Cu toții avem responsabilitatea de a ne asigura că ex istă respect
reciproc la locul de muncă. Intimidarea și hărțuirea nu pot fi tolerate.
Angajamentul compoaniei față de clienții, furnizorii și partenerii de afaceri ,
Tratarea altora cu corectitudine. Clienții, furnizorii și partenerii de afaceri sunt păr ți
interesate valoroase și contribuie în foarte multe moduri la succesul Grupului. Însă, trebuie sa
ne străduim, să fim sinceri și să nu ne angajăm niciodată în practici neloiale.
Să credem cu tărie că relațiile bazate pe încredere și integritate vor fi d urabile și benefice
pentru toți.

21
Clienții . Succesul strategiilor de afaceri se bazează pe sprijinul clienților. Este esențial
să dezvoltăm și să menținem parteneriate comerciale, economice, reciproc pozitive și
benefice, bazate pe loialitate, onestitate și încredere. Sa ne angajam în furnizarea tuturor
bunurilor și a serviciilor în conformitate cu toate legile aplicabile referitoare la cerințele
privind sănătatea, și siguranța.
În mod similar, promovarea produselor și publicitatea trebuie să fie întotd eauna faptice,
prezentate într -un mod corect și rezonabil. Să nu ne angajăm niciodată în declarații eronate
despre produsele și serviciile noastre sau ale concurenților noștri.
Furnizorii . Furnizorii sunt critici față de performanța activității. Așteptăm în
permanență ca ei să fie orientați către calitate, să fie inovatori și eficienți, asigurând
companiile cu valoare la un cost corect, dar niciodată în detrimentul ignorării legilor,
regulamentelor și practicilor etice.
Codul Etic de Achiziții și Codul de Conduită al Furnizorului stabilesc cerințele și
procedurile aferente, care ne ajută să ne asigurăm că lucrăm doar cu acei furnizori care
împărtășesc angajamentul ferm față de bune practici etice și care îndeplinesc standardele
referitoare la drepturil e omului, sănătate și siguranță și gestionarea mediului.
Echipele privind achizițiile au obligatia sa supravegheze aceste procese bazate pe risc
pentru principalii furnizori direcți și indirecți și de asemenea, ajută echipele de management
să se asigure că relațiile cu furnizorii sunt gestionate în mod corespunzător.
Partenerii de afaceri. În categoria „Parteneri de afaceri” pot fi incluși agenții de vânzări,
consultanții, intermediarii, distribuitorii, reprezentanții grupurilor de interese și partenerii
asocierii în participațiune.
Partenerii de afaceri contribuie la procesul de afaceri, atunci când ne este necesară
experiența lor într -un anumit domeniu, pe piață sau într -o arie geografică.
Trebuie sa depunem toate eforturile necesare în activitatea d esfășurată cu partenerii de
afaceri, care funcționează în numele nostru, pentru a ajuta la asigurarea, pregătirea sau
negocierea ofertelor pentru noile contracte sau prelungirea contractelor existente.
De asemenea, sa confirmăm cu acte toate angajamentele contractuale, pentru a ne
asigura că reflectă standardele etice de afaceri. Aceste proceduri sunt stabilite în Politica
referitoare la Anti -Mită și ajută la protejarea companiei împotriva oricărei asocieri cu un
comportament ilegal sau lipsit de etică, c um ar fi darea de mită.

22
Ca și în cazul terților, compensația plătită acestor parteneri de afaceri trebuie să fie
proporțională cu serviciile furnizate, înregistrată și aprobată corespunzător și plătită prin cec
sau transfer bancar (nu în numerar), în conf ormitate cu orice contract convenit.
Concurență corectă. Credem că o concurență corectă este în interesul tuturor, care să
aibă ca rezultat mai multe piețe dinamice, cu o amplă posibilitate de alegere, o mai bună
valoare și inovație crescută, piețe în care compania să poată continua să concureze și să
exceleze în permanentă.
Prin urmare, trebuie sa fim pe deplin dispuși să respectăm legile concurenței, anti -trust
oriunde ne -am desfășura activitatea. Codul de Conformitate privind Concurența, Anti -trustul
stabilește modul în care să facem acest lucru practic.
În mod special, nu ne putem angaja în orice formă de comunicare și nu putem stabili un
acord implicit sau explicit cu un concurent, care are ca efect sau încearcă să:
• Stabilească, stabilizeze sau con troleze prețurile, termenii de credit, discounturile sau
reducerile;
• Aloce contracte, piețe, clienți sau teritorii;
• Boicoteze anumiți clienți sau furnizori;
• Se abțină de la sau să limiteze producția sau vânzarea oricăror produse sau servicii.
Câteva reguli utile de „așa da” și „așa nu” în relațiile cu clienții și concurenții noștri:

23
Tabel nr. 2 Clienții/Concurenții

Sursă: proiecție proprie
De asemenea, este foarte important să vă familiarizați cu procedurile „Inspecțiilor
fulger”, a stfel încât să știți cum să reacționați adecvat în cazul unei investigații din partea
autorităților de concurență -anti-trust sau a oricărui alt organ competent.
Încălcarea Codului de Concurență -Anti-trust, privind concurența, anti -trustul prezintă
un risc de sancțiuni civile, penale, financiare și de alt gen, care sunt aplicate în cadrul Grupului.
Așadar, este esențial ca noi să ne înțelegem pe deplin responsabilitățile în acest domeniu.
În funcție de rolul dumneavoastră intr -o entitate, vi se poate solici ta să întreprindeți o
formare specifică referitor la legea concurenței, pentru a vă asigura că înțelegeți modul în care
se aplică politicile și procedurile pe lângă formarea referitoare la Codul de Conduită în
Afaceri.
Refuzul de mită și corupție , Mita și plațile de facilitare . Mita este orice avantaj
financiar sau de altă natură oferit, promis, acordat sau primit cu intenția de a influența
comportamentul unei persoane sau al unei companii.
Această intenție sau acest scop este foarte important(ă), deoarec e anumite tranzacții
Așa da…
Promovați viguros produsele și serviciile
dumneavoastră;
Recomandați un preț de revânzare (dar nu
insistați);
Solicitați clienților să vânda un produs sub o
anumită marca comercială, dacă este cazul.
Așa nu…
Încercați să interziceți clienților să importe bunuri
sau să exporte în afara teritoriului lor, cu
excepția sancțiunilor specifice impuse de lege;
Insistați asupra unui preț de revânzare (în SUA
puteți stabili un preț minim de revânzare, atata
timp cât nu restrange competiția în mod
nejustificat);
Interziceți clienților să stocheze produse
alternative.
Așa da…
Concurați viguros;
Discutați probleme mari din industria generală,
dacă este cazul, asigurându -vă că nu se divulgă
informații delicate ale companiei/clientului;
Aflați cât mai multe posibil despre concurenți,
din surse terțe independente sau publice
(întotdeauna notați sursa).
Așa nu…
Fixați prețurile direct sau indirect;
Alocați sau divizați clienții sau piețele;
Fixați orice alți termeni sau condiții;
Discutați orice aspect despre stabilirea prețurilor
(termeni de credit, discounturi, marje, reduceri);
Controlați sau limitați producția;
Discutați despre ofertele de licitație sau cotațiile
clienților;
Conveniți cu un concurent sa nu furnizeze
anumitor clienți;
Ajungeți la orice „ințelegere” referitoare la
oricare dintre aspectele de mai sus.

24
comerciale legitime pot constitui mită, în cazul în care sunt întreprinse în mod special în
scopul de a influența comportamentul.
Formele de mită includ:
-Bani; -Dona ții politice;
-Cadouri; -Contributii cartitabile sau comunitare;
-Ospitalitate, inclusiv cheltuielile de deplasare; -Recompense banești;
-Oportunități de afaceri sau de angajare; -Orice favoruri sau beneficii.
Nu trebuie să tolerăm nici o formă de mită, să interzicem cu strictețe tuturor angajaților
să ofere, plătească, solicite sau accepte mită.
Există legi stricte împotriva mitei în multe dintre locurile în care ne desfășurăm
activitatea, inclusiv legislația internațională, cum ar fi Legea din SUA privind Practicile de
Corupție din străinătate și Legea privind mituirea din Marea Britanie.
Vom respecta cu strictețe aceste legi, indiferent de obiceiurile sau practicile de afaceri
la nivel local. Standardele sunt prezentate în politicile privind combaterea mitei.
De asemenea, plățile de facilitare sunt interzise în mod special. Acestea sunt mici plăți
neoficiale făcute unei persoane, de obicei un funcționar de stat, pentru a fixa sa u grăbi o
acțiune de rutină.
Exemplele includ procesarea unui permis, a unei licențe sau vize, programarea unui
control, eliberarea bunurilor reținute în vamă sau accelerarea serviciilor de utilitate.
Achitarea unei taxe pentru folosirea unei proceduri r ecunoscute, legitime, de urmărire
rapidă, care este deschisă tuturor și nu este plătită unei persoane nu este considerată a fi o
recompensă bănească.
Se poate efectua o plată atunci când viața, siguranța sau sănătatea unei persoane sunt
amenințate, însă n umai cu respectarea legislației.
Toate aceste plăți trebuie să fie aprobate în prealabil sau, dacă nu se poate, trebuie
raportate managerului și coordonatorului de conformitate.
Ca și în cazul legislației concurenței, o încălcare a acestei politici prezin tă riscuri severe
de reputație, juridice și financiare. Este esențial ca noi să ne înțelegem pe deplin
responsabilitățile în acest domeniu.
În funcție de rolul dumneavoastră într -o entitate, vi se poate solicita, de asemenea, să
întreprindeți o formare sp ecifică referitor la combaterea mitei, corupției și fraudei, pentru a vă
asigura că înțelegeți modul în care se aplică politicile și procedurile aferente.

25
Spălarea de bani . Spălarea de bani este procesul prin care persoanele fizice sau juridice
folosesc af aceri legitime ca și canale de „curățare” a fondurilor obținute prin activități ilegale.
Companiile de valoare, nu tolerează, nu facilitează și nu susține spălarea de bani.
Cu toții trebuie să fim atenți la neregulile în efectuarea plăților, în special în cazul
plăților în numerar deosebit de mari și al tranzacțiilor neobișnuite. De asemenea, avem
responsabilitatea de a depune eforturi în activitatea noastră cu furnizorii, intermediarii și
partenerii de afaceri și de a raporta orice comportament suspect.
Activități comerciale cu oficialități guvernamentale și de reglementare . În relațiile cu
funcționarii și instituțiile de stat, nu trebuie să puneți Grupul sub riscul de a lucra în afara
standardelor pe care ne străduim să le susținem, deoarece reguli și reg ulamente speciale se
aplică în aceste interacțiuni. Avem întotdeauna responsabilitatea suplimentară de a:
• Cunoaște și respecta toate cerințele contractuale;
• Respecta limitele referitoare la cadouri și ospitalitate, care pot fi mai stricte pentru
oficia lii guvernamentali decât pentru sectorul privat;
• Ne asigura că toate rapoartele, certificările și declarațiile adresate instituțiilor statului
sunt de actualitate, adevărate, corecte și complete;
• Atribui toate alocările de timp și toate costurile categ oriei corespunzătoare și
contractului adecvat.
În anumite situații, este posibil să aveți contact cu un funcționar sau vi se poate cere să
furnizați informații în numele Grupului, în legătură cu o anchetă sau investigație a unui organ
de stat sau de reglem entare. Deoarece este esențial să vă asigurați că aveți toate informațiile
necesare și toate aceste informații sunt corecte și adecvate scopului, este necesar să vorbiți cu
managerul, înainte de a furniza orice astfel de informații de non -rutină.
Angajame ntul față de grup , Protejarea activelor și a informațiilor Grupului.
Activele și resursele Grupului includ, dar nu se limitează la:
Cu toții avem responsabilitatea de a ne asigura că aceste active și resurse sunt folosite
numai într -o manieră corectă și în scopul prevăzut.
Aveți posibilitatea de a folosi ocazional și adecvat activele Grupului în scop personal,
atâta timp cât acest lucru nu interferează cu munca dumneavoastră sau cu a celorlalți. Alte
îndrumări referitoare la unele dintre aceste categorii de active specifice sunt stabilite în cele
ce urmează.

26
Proprietatea Intelectuală. Putem avea acces la proprietatea intelectuală a companiei pe
parcursul activității noastre. Proprietatea Intelectuală, include bunurile necorporale, cum ar fi
drepturile de autor, brevetele, mărcile comerciale, drepturile de design, logourile și brandurile.
În măsura permisă de lege, dreptul la toate Proprietățile Intelectuale create cu
materialele Grupului, pe timpul companiei, pe cheltuiala acesteia sau în sfera de aplicar e a
obligațiilor , aparține doar acestora. Trebuie să protejăm aceste bunuri și să ne exercităm
drepturile de PI, dacă este necesar.
De asemenea, este important să respectăm informațiile confidențiale și proprietatea
intelectuală ale altor companii. Dacă a m autorizat accesul la PI al unui client sau furnizor,
trebuie să îl protejăm așa cum ne protejăm propriile informații.
În mod similar, nu trebuie să folosim aplicații software obținute în mod ilegal, licențiate
necorespunzător sau fără licență, deoarece acest lucru ne -ar putea expune, atât ca persoane,
cât și Grup, la o acțiune în justiție.
Informațiile confidențiale și folosirea abuzivă a informațiilor interne .Trebuie să
protejăm informațiile confidențiale și de proprietate ale companiei, care includ în general toate
informațiile care nu sunt disponibile publicului, care pot fi:
• Informațiile despre vânzări sau planurile de marketing;
• Secretele comerciale, care sunt informații ce oferă Grupului un avantaj competitiv,
listele de clienți, informațiile de proces sau specificațiile de produs;
• Manualele de politici și proceduri;
• Datele financiare.
Am putea distribui astfel de informații confidențiale numai în scopul afacerilor legitime
și dacă suntem autorizați să procedăm astfel. Trebuie să avem o deose bită grijă pentru a proteja
aceste informații, securizând în mod corespunzător computerul, documentele sau alte
materiale sensibile.
În plus, trebuie să evităm, să discutăm despre astfel de informații. Să conștientizăm acei
străini, care au posibilitatea de a vizualiza informațiile, evitând să discutăm astfel de informații
în locuri în care putem fi auzit, inclusiv restaurantele, hotelurile, centrele de conferință, sălile
de ședințe, taxiurile, avioanele etc.
Ca parte a ocupării forței de muncă în Grup, tr ebuie să oferim de asemenea Grupului
informații confidențiale despre noi înșine inclusiv, de exemplu, istoricul nostru în muncă,
informațiile personale de contact, starea civilă ș.a.m.d.

27
Dacă munca noastră implică manipularea unor astfel de informații, tr ebuie să avem mare
grijă să le protejăm. Nu trebuie să facem niciodată schimb cu cineva de astfel de informații
despre un coleg, dacă nu există o nevoie comercială pentru a face acest lucru, în conformitate
cu legislația în vigoare. Obligațiile referitoare la informațiile confidențiale continuă chiar și
după ce nu mai lucram în Grup.
Important estre să reținem faptul că suntem, de asemenea, responsabili pentru protejarea
informațiilor interne despre Grup, despre clienții și furnizorii și alte companii tra nzacționate
public, cu care se interacționeza. Informațiile interne pot fi orice informații care nu sunt
disponibile publicului și sunt, de asemenea, materiale, ceea ce înseamnă că un investitor
rezonabil le -ar putea considera importante.
Exemplele comun e de informații interne includ schimbările în management, planurile
majore de afaceri și rezultatele financiare care nu au fost emise. Chiar și cunoștințele despre
evenimente sau acțiuni despre care nu există siguranța că vor avea loc, cum ar fi negocierea
unui contract important, o achiziție sau vânzarea unei filiale, pot fi considerate informații
interne.
Cumpărarea sau vânzarea de titluri de valoare ale unei companii în timp, despre care
cunoaștem informații interne, din compania respectivă este o acțiun e internă abuzivă sau
tranzacționare internă și este ilegală.
În mod similar, nu trebuie niciodată să furnizăm informații interne altora, astfel încât
aceștia să poată cumpăra sau vinde titluri de valoare ale societății (numită „tipping”) – acest
aspect e ste ilegal. Politica referitoare la Tranzacționarea de Acțiuni și Titluri de Valoare
stabilește informații și îndrumări mai detaliate. Pentru orice fel de întrebări, conducerea
companiei are rolul de a ne asista.
Comunicări externe. Comunicările cu lumea e xterioară joacă un rol foarte important în
evaluarea reputației și aspectului financiar ale Grupului. În consecință, toate comunicările
către mass -media cu privire la performanțele financiare, achiziții, planuri strategice sau oricare
problemă care ar pute a avea un impact asupra reputației Grupului vor fi gestionate exclusiv
de către Echipa de Comunicări a Grupului.
Dacă ne confruntăm cu o situație în mass -media sau pe internet, care ar putea avea un
posibil impact negativ asupra reputației Grupului, trebu ie să informăm imediat managerul
despre această problemă, astfel încât acesta să se poată asigura că personalul corespunzător al
Grupului este informat.

28
Companiile individuale din cadrul Grupului se pot ocupa cu comerțul și mass -media la
nivel local, dup ă caz, cu privire la problemele de afaceri normale care apar.
Exemple:
Tocmai am fost angajat la o altă companie. Am o cutie cu materiale confidențiale de la
fostul angajator, care ar fi foarte utile în dezvoltarea planurilor de marketing în noua mea
funcție. Pot să o aduc cu mine ?
Nu, nu trebuie să aduceți în compania în care urmează să lucrați materiale, care conțin
informații confidențiale de la un loc de muncă anterior. La fel cum ar fi greșit și ca cineva să
preia informațiile confidențiale ale al tei companii, tot așa și noi nu trebuie să folosim
informațiile confidențiale ale altora.
Am auzit că Grupul este pe punctul de a achiziționa o altă companie. Această achiziție
va mări probabil prețul pe acțiune al Grupului. Pot dezvalui aceste informații soțului și fiului
meu?
Nu. O astfel de divulgare este împotriva politicii Grupului. De asemenea, dacă soțul sau
fiul tranzacționează acțiuni Grupului sau acțiunile unei companii achiziționate, în baza acestor
informații, iar aceste informații sunt semnifi cative, v -ați putea afla în situația de a încălca
legile de tranzacționare internă.
IT & Securitatea Datelor și Digital Media . Funcționarea eficientă și securitatea
sistemelor IT și a datelor aferente sunt esențiale pentru buna funcționare a companiilor.
Politica de Securitate IT stabilește îndrumările pe care trebuie să le respectăm și este
prezentată mai jos.
Utilizarea adecvată a tehnologiei companiei. Toți suntem responsabili pentru utilizarea
corespunzătoare și corectă a resurselor tehnologice , inclu siv a e -mailului, a internetului, a
dispozitivelor și computerelor mobile ale Grupului și a aplicațiilor software cu licența
corespunzătoare.
Sistemele de IT rămân întotdeauna proprietatea Grupului. Avem dreptul la
confidențialitate, în măsura în care prev ede legea, dar nu dincolo de aceasta, atunci când
folosim sistemele companiei. Nu trebuie folosite niciodată într -un mod care ar putea fi ilegal,
ofensator sau dăunător altor persoane, cum ar fi crearea, accesarea, afișarea, stocarea sau
transmiterea:
• Imaginilor sau a mesajelor cu caracter sexual;
• Materialelor care ar putea fi ofensatoare, bazate pe discriminări rasiale, de etnie sau
religie;

29
• Altor materiale discriminatorii sau neadecvate.
Trebuie să avem grijă deosebită când elaborăm e -mailuri, ținân d cont de faptul că
mesajele electronice sunt permanente, pot fi modificate și redirecționate, fără consimțământul
nostru și, în cele din urmă, pot afecta reputația Grupului.
De asemenea, trebuie să acordăm o atenție deosebită instrucțiunilor referitoare la back –
up (rezerve), programe anti -virus, criptare, coduri de acces și suportul sistemului.
Protejarea, reținerea de date și confidențialitatea datelor . Ca Grup, colectăm o
cantitate mare de date, inclusiv informații referitoare la furnizorii și alți terț i, precum și la
foștii și actualii angajați.
Trebuie să stocăm, folosim și transmitem aceste informații corect, în conformitate cu
legislația aplicabilă și cu toate îndrumările locale și ale Grupului referitoare la protecția
datelor. Documentele care fac obiectul unor proceduri sau investigații juridice nu trebui să fie
modificate sau distruse.
În cazul în care se impune prin lege, fiecare dintre companiile din Grup trebuie să se fi
înregistrat la agenția corespunzătoare de protecție a datelor. Orice încă lcare de date, cunoscută
sau suspectată, trebuie raportată managerului sau responsabilului desemnat cu protecția
datelor. În acest sens, pentru a vă asigura că tehnologiile informatice ale Grupului sunt
securizate și concentrate pe activitatea acomercială compania trebuie să își rezerve dreptul de
a monitoriza toate mesajele transmise sau stocate în sistemul său, inclusiv informațiile șterse.
Comunicările și alte date create pe sistemele companiei la fel ca oricare altă formă de
corespondență de afaceri, nu sunt comunicări cu caracter privat. Bineînțeles, toate activitățile
de monitorizare vor respecta legile în vigoare.
Contabilitatea și alte evidențe ale activității . Păstrarea unor evidențe corecte și fiabile
ale activității, în scris sau în format elec tronic, este esențială pentru procesul corporativ de
luare a deciziilor în cadrul Grupului. Printre alte utilizări importante, aceste evidențe ne permit
să îndeplinim diverse cerințe externe juridice și de raportate, ca și societate cotată public.
Așadar, funcțiile de contabilitate trebuie să opereze întotdeauna la cele mai înalte
standarde, astfel încât evidențele să fie păstrate în conformitate cu legile în vigoare,
standardele de contabilitate relevante și îndrumările Grupului.
Media dicitală (sau soci ală). Suporturile digitale media digitale sunt instrumente și
canale pentru interacțiune socială, care folosesc tehnici de comunicare extrem de accesibile.
Acestea includ:
 Site-uri de socializare;

30
 Forumuri de dialogare online;
 Bloguri și micro -blogu
 Mesag erie instantanee;
 Panouri de mesaje;
 Site-uri de partajare a fișierelor video și foto;
 Pagini „Wiki”;
 RSS feeds;
 Marcare și etichetare socială ;
 Alte instrumente de comunicare.
Trebuie sa apreciem că aceste instrumente ne ajută să comunicăm mai eficient cu părțile
interesate. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem, de asemenea, faptul că aceste canale
apărute prezintă anumite riscuri și, când sunt folosite necorespunzător, pot avea consecințe
nedorite și potențial dăunătoare.
Instrucțiunile din această secțiune ar trebui să vă ajute să cunoașteți mai bine când și
cum să utilizați cel mai bine aceste instrumente într -un context de afaceri. Când analizați dacă
să postați și ce anume, amintiți -vă acesta regula de bază: să rețineți faptul că tot ceea ce
comunicăm online este public, pentru totdeauna.
Așadar, gândiți înainte de a posta și când aveți dubii, nu o faceți !

31
Tabel nr.3 Instrucțiuni de folosire tehnica media digitală sau socială

Sursă: proiecție proprie

Conflictele de intere se. Un „conflict de interese” rezultă atunci când avem o relație
personală sau un interes financiar sau de altă natură, care ar putea interfera cu obligația noastră
de a acționa numai în interesul companiei sau când ne folosim de funcția de la companie
pentru a avea câștig personal.
Trebuie să fim atenți la orice situații, care ar putea crea un conflict de interese, fie că
este real sau potențial și aici avem, unele exemple comune ar fi:
• O „persoană din contactele apropiate”, cum ar fi un membru al famil iei, rudele
apropiate, prieten apropiat sau partener, este un furnizor, client sau concurent al Grupului sau
un angajat al unei astfel de companii;
• Noi înșine, sau o persoană din contactele apropriate are un semnificativ interes
financiar sau de altă nat ură într -o companie sau față de o persoană care concurează cu,
desfășoară afaceri cu sau caută să încheie afaceri cu compania. (Trebuie reținut faptul că
aceasta nu este o problemă în cazul în care interesul financiar pe care îl avem este sub formă
de titl uri de valoare listate la o bursă de valori sau sunt tranzacționate pe sub mână și
reprezintă mai puțin de 1% din titlurile de valoare totale ale clasei respective);
Așa da…
Folosiți doar suporturi media digitale în timpul
orelor de lucru, în cazul în care va completează
sau vă susțin rolul; Dacă este așa, identificați în
mod clar cine sunteți și notați rolul dvs.;
Rețneți faptul că foarte puține persoane sunt
desemnate ca purtatori de cuvânt oficiali ai
Grupului;
Respectați drepturile de autor și recunoasteți
sursele informațiilor și ale fotografiilor, unde
este cazul;
Daca publicați informații despre companie sau
despre rolul dvs., folosiți un disclaimer
(renunțare), cum ar fi „Opiniile exprimate pe
acest site îmi aparțin și nu reflectă opiniile
angajatorului meu”;
Aveți grijă deosebită să nu incălcați legile
concurenței sau de anti -trust în orice
comentarii referitoare la concurenți sau
produsele, serviciile, prețurile acestora etc.;
Rețineți faptul că trebuie să fiți atenți, sensibili
și profesionali în comunicările dumneavoastră,
în conformitate cu cele mai înalte standarde de
conduită așteptate din partea dumneavoastră;
Asigurați -vă că materialele sunt exacte,
complete și corect formulate și dacă faceți o
greșeală, admiteți eroarea dvs. și corectați -o
imediat ce ați observat -o!;
Așa nu…
Vorbiți în numele companiei, cu excepția cazului
în care sunteți autorizat în mod specific de către
managerul dumneavoastră să procedați astfel;
Divulgați informații confidențiale, de proprietate
sau delicate;
Accesați sau distribuiți materiale care sunt
interzise prin lege sau conțin un limbaj ofensator;
Discutați despre clienți, parteneri, furnizori sau
colegi, fară acordul lor prealabil;
Furnizați referințe aferente locului de munca.
Postați online declarații false sau inexacte despe
foști sau actuali angajați ;
Raspundeți la orice anunț neadecvat , caz în care
vă rugăm să atenționați managerul cât mai curând
posibil;
Comentați despre companie.

32
• Avem o relație directă sau indirectă de raportare cu o persoană din contactele apropiate
sau avem capacitatea de a influența deciziile de angajare pentru această persoană, cum ar fi
salariul, promovarea sau evaluarea performanțelor;
• Suntem implicați într -o relație romantică cu un furnizor, client sau contractant al
companiei (sau angajat al unei astfel de societăți), atunci când avem, de asemenea, autoritatea
directă sau indirectă de a lua decizii sau o influență în ceea ce privește relația de afaceri cu
compania;
• Avem beneficii personale din orice oportunitate de afaceri sau investiție ca re i-a fost
prezentată companiei. Aceasta include situațiile în care deținem direct sau indirect un interes
sau dezvoltăm în continuare un interes în proprietatea, concesiunile, brevetele sau alte drepturi
în care compania are sau ar putea avea un interes;
• Avem un loc de muncă în afară sau alte activități cu o companie sau cu o persoană care
concurează cu compania sau care face afaceri cu compania sau care afectează capacitatea
noastră de a ne presta munca pentru Grup;
• Avem funcția de director sau funcț ionar în cadrul altei companii sau de oficial ales.
Aceasta nu include funcții în asociațiile profesionale pe care le acceptăm la cererea companiei
sau funcții cu organizații non -profit, de caritate sau religioase care nu interferează cu munca
noastră.
Dacă ne aflăm în oricare dintre aceste situații sau cunoaștem altele care au un astfel de
potențial conflict de interese, trebuie să raportăm imediat managerului nostru.
De asemenea, angajații noi trebuie să divulge orice astfel de probleme atunci când se
alătură Grupului.
Astfel, situația poate fi analizată și evaluată corect și se poate stabili soluția
corespunzătoare. Este de așteptat să luăm toate măsurile corective care ni se solicită.
”Evitam conflictele de interese, suntem atenți la orice incidente de fraudă și le raportăm
prompt, oferim și acceptam cadouri și divertisment corespunzatoare afacerilor”
Împrumuturile angajaților . Împrumuturile, favorurile și alte plăți pot, de asemenea, să
fie părtinitoare sau să pară părtinitoare în judecata noastră de a favoriza persoana care
dăruiește. Prin urmare, noi nu acordăm împrumuturi sau fonduri angajaților sau persoanelor
aflate în legătură cu aceștia, cu excepția unor situații excepționale și sub rezerva instrucțiunilor
stabilite.
Frauda . Frauda este orice act de înșelăciune intenționată, care ar putea duce la un câștig,
profit, avantaj, prejudiciu sau o pierdere ilegal(ă) a companiei sau a oricărei alte părți. Pe scurt,

33
orice acțiune prin care se ascund în mod intenționat faptele pentru a duce în eroare alte
persoane este considerată a fi frauduloasă.
Exemplele care includ:
• Recunoașterea veniturilor accelerate în contabilitatea contractuală;
• Falsificarea arhivelor de salarizare ;
• Manipularea arhivelor cu inventarele produselor pentru a ascunde pierderile ;
• Revendicări nefondate de cheltuieli sau folosirea necorespunzătoare a unui card de
credit al companiei sau a unui card de combustibil;
• Furtul de numerar, încasările din vânzări sau inventarul în exces;
• Eludarea sistemului de securitate al companiei pentru a facilita terților furtul;
• Complotarea cu furnizorii, falsificând adresa și detaliile beneficiarului pentru
transferurile bancare;
• Manipularea bilanțurilor pentru a raporta rezultate de operare mai mari;
• Transmiterea unor informații false c ătre autoritățile guvernamentale.
Cu toții trebuie să fim atenți la orice semne de avertizare, care ar putea indca faptul că
are loc o fraudă, precum:
• Comportament neobișnuit al angajatului, de exemplu, refuzarea unei promovări;
• Lipsa unor documente ch eie, cum ar fi contracte sau facturi;
• O schimbare subită a stilului de viață sau un stil de viață al angajatului care este mult
mai bogat decât s -ar preconiza din munca sa;
• Relații strânse cu furnizorii sau contractanții, de exemplu, furnizori/contract anți care
insistă cu privire la tranzacționarea numai cu un anumit angajat sau o preferință inexplicabilă
pentru un anumit furnizor, în ciuda prețurilor mai mari;
• Manageri care trec cu vederea subordonați, subordonați care trec cu vederea manageri
și man agementul care omite controalele interne;
• Lipsa de supraveghere a managementului și monitorizarea neadecvată, pentru a se
asigura că controalele nu funcționează așa cum este prevăzut. La nivel minim, toate
companiile adoptă Politica Anti -Fraudă, care im pune administrației companiei să dețină
control adecvat, pentru a se asigura că riscul de fraudă este identificat, monitorizat și atenuat
corect. Orice încălcare a acestei politici prezintă un risc de grave sancțiuni civile, penale,
financiare și de altă n atură, vizand atat persoana, cat și grupul.
Din acest motiv, dacă știm sau bănuim faptul că are loc o situație de fraudă, trebuie să
raportăm imediat acest lucru prin canalul adecvat. Toate rapoartele vor fi investigate rapid și

34
profesional și, ca întotde auna, se va aplica strict politica companiei referitoare la lipsa de
reporesalii.
Cadouri și divertisment . Trebuie sa recunoaștem faptul că acordarea și acceptarea de
cadouri și ospitalitatea corporativă pot fi o modalitate legitimă de a genera bunăvoință de
lungă durată în relațiile noastre de afaceri.
Cu toate acestea, în cazul în care cadourile/ospitalitatea sunt disproporționate sau
inadecvate, acestea pot umbri judecata, astfel că trebuie să fim întotdeauna precauți. În mod
specific, cadourile și ospi talitatea trebuie să fie întotdeauna adecvate, să reprezinte cheltuieli
de afaceri bona fide și nu trebuie să fie oferite sau acceptate în cazul în care acest lucru ar
putea influența rezultatul unei tranzacții comerciale sau ar putea fi perceput că influe nțează o
astfel de decizie.
Trebuie să acordăm atenție mai ales în raport cu cadourile sau ospitalitatea care implică
oficiali guvernamentali.
Instrucțiunile referitoare la cadouri și ospitalitate vă sunt disponibile pentru a vă oferi
îndrumări cu privir e la ceea ce este și ce nu este acceptabil, alături de o secțiune cu intrebări
frecvente pentru a ilustra modul în care ar trebui să se aplice aceste reguli. (Tabel nr.4)
Tabel nr.4 Prezintare exemple de cadouri/ospitalitate adecvate și inadecvate .

Sursă:proiecție proprie

De asemenea, este posibil ca societăți individuale din Grup să aibă limite prescrise
referitoare la valoarea cadourilor și ospitalității, care pot fi acordate sau primite. Orice
întrebare dacă un cadou este în conformitate cu politica Grupului și a companiei individuale
trebuie adresată Directorului Executiv/Președintelui.
Adecvat:
Articole modeste, mici sau neimportante (cum
ar fi obiecte promoționale de marcă);
Ocazional sau nefrecvent;
Uzual
Oferit în mod deschis;
În conformitate cu politica referitoare la
cadouri a companiei beneficiarului;
Cheltuieli rezonabile de deplasare și cazare
pentru calatorii de afaceri;
Ospitalitate pentru clienți sau furnizori, ca
parte a ședințelor sau evenimentelor companiei
(în situații adecvate).
Inadecvat:
Cadouri/ospitalitate ilegale sau lipsite de etică
Daruri în numerar, vouchere, carduri cadou sau
acțiuni;
Orice articol care ar putea fi ofensator sau ar
putea provoca jenă;
Articole sau stimulente care ar putea părea a fi
mită:
Acordate ca răspuns la o decizie favorabilă în
afaceri;
Extravagante sau excesiv de scumpe;
Acordate ca raspuns la o anumita cerere.

35
Angajamentul nostru față de mediu și comunitățile companiei . Durabilitatea
mediului . Durabilitatea contnuu trebuie să stea la baza succesului de Grup. Trebuie să ne
concentrăm pe atingerea celor mai înalte standarde în gestionarea și controlul mediului și pe
abordarea proactivă a problemelor legate de schimbările climatice.
E necesar sa avem programe extinse pentru a îmbunătăți eficiența energetică, mări
gradul de ut ilizare a combustibililor alternativi, realiza reducerii de emisii în aer, optimiza
utilizarea apei, reduce deșeurile și crește reciclarea.
Angajamentul se stabileste în Politica de mediu, care ne impune să:
Respectăm ca cerință minimă, întreaga legislați e aplicabilă de mediu și să îmbunătățim
permanent modul nostru de administrare a mediului, urmărind tot timpul să îndeplinim sau să
depășim cele mai bune practici din industrie;
Ne asigurăm ca toți angajații și contractanții să își respecte responsabilităț ile de mediu;
Adresăm proactiv problemele și oportunitățile schimbărilor climatice;
Optimizăm modul de a folosi energia și toate resursele;
Promovăm produse ecologice și inovația de proces și noile oportunități de afaceri;
Dezvoltăm relații pozitive și să ne străduim să fim buni vecini în fiecare comunitate în
care ne desfășurăm activitatea.
Contribuțiile politice . Contribuțiile politice includ orice donație făcută în numerar sau
în natură, pentru a susține o cauză politică, un partid, un candidat sau prob lemă. Acestea includ
contribuțiile aduse partidelor politice sau prin intermediul acestora, precum și organizațiilor
sau persoanelor fizice implicate în procesul politic.
Mai mult, contribuțiile „în natură” pot include cadouri precum folosirea proprietăți i sau
a serviciilor companiei, activitățile de publicitate sau promoționale, care susțin un partid
politic, cumpărarea de bilete la evenimente de strângere de fonduri sau folosirea timpului
angajaților pentru a sprijini campania politică. Legile care regle mentează contribuțiile politice
variază în funcție de regiune și situație.
În unele cazuri, contribuțiile sunt interzise, în timp ce altele sunt permise, dar trebuie
divulgate public. La companie, un lucru este sigur, contribuțiile politice nu trebuie făc ute ca
un mod de obținere a unor avantaje nedrepte într -o tranzacție comercială.
În cazul în care contribuția politică este considerată a fi legală și adecvată, aceasta nu
este un mijloc de avantaj comercial nedrept și susține procesul democratic. Directo rul
Executiv Regional/Președintele trebuie să își exprime acordul în scris pentru contribuția
respectivă.

36
Toate aceste contribuții trebuie justificate cu documente, achitate și înregistrate.
Exemplu: Cred că am văzut un coleg modificând arhivele de monito rizare a mediului,
care ar putea ascunde potențiale încălcări ale licenței noastre de descărcare în mediu. Ce ar
trebui să fac?
Informați imediat managerul sau funcționarul dumneavoastră local pe probleme de
mediu sau, dacă preferați, puteți folosi linia d e urgență.
Activități caritabile și comunitare. În calitate de cetățean corporativ responsabil, ne
vom implica pe deplin în comunitățile în care ne desfășurăm activitatea. Trebuie să avem în
vedere sprijinirea proiectele de caritate și ale comunității , pr in donații și alte tipuri de
asistență, încurajând în mod activ participarea angajaților.
Companiile acorda o direcție și atenție clară pentru activitățile economice, recunoscând
valoarea pe care aceste parteneriate o pot aduce pentru toți. Stabilesc obie ctive adecvate și
monitorizăte eficient activităților ce le desfasoara, asigurând buna guvernare și comunicarea
în mod deschis cu privire la toate activitățile economice avute in vedere.
La nivel de Grup, de definesc domeniile prioritare pentru concentrare , care sunt aliniate
cu obiectivele tuturor activităților și se adresează nevoilor societare identificate.
Practicile și obiceiurile variază în funcție de țări și regiuni ; așadar, este necesar, ca în
modelul de afaceri descentralizat, fiecare afacere să își stabilească propriile reguli care să
guverneze donațiile de caritate.
Acestea ar trebui să recunoască situațiile locale și să fie în concordanță cu obiectivele
Grupului și cu îndrumările referitoare la donații, care impun ca toate donațiile :
• Să fie făcute cu bună -credință, din motive de caritate sau de relații publice și niciodată
când există sau ar putea exista un posibil conflict de interese sau posibilitatea ca donația să fie
folosită ca subterfugiu pentru luare de mită;
• Să fie acordate unei in stituții legitime și credibile;
• Să nu fie niciodată plătite în contul personal al unei anumite persoane și, în general,
nu se vor face în numerar (ex.: în cazul donațiilor financiare);
• Să fie făcute direct, nu prin terți (ex.: clienți sau furnizori);
• Să nu fie niciodată legate de efectuarea unei tranzacții comerciale sau a unei acțiuni
guvernamentale sau să lase impresia unei astfel de legături;
• Să fie aprobate de către Directorul Executiv/Președintele companiei;
• Să fie justificate cu documente, a chitate și înregistrate în contabilitatea societății
(inclusiv valoarea donațiilor în natură și voluntariatul cu angajați).

37
Politici și îndrumări. Copiile acestor documente pot fi obținute de la managerul nostru
din cadrul companiei unde ne desfășuram acti vitatea, de la oricare membru al Echipei de
Conformitate și Etică, sau pot fi descărcate de pe site -urile intranet ale Grupului.
Renunțări . În cazul foarte improbabil în care acordarea unei derogări oricărui director
sau funcționar al companiei de la orica re dintre prevederile Codului este în interesul cel mai
bun al Grupului, o astfel de decizie poate fi luată numai de către Consiliul de Administrație
sau Comitetul său de Audit.
Eventualele întrebări sau probleme referitoare la derogări pentru alți angaja ți ai
companiei trebuie adresate Sefului Echipei de Conformitate și Etică din cadrul Grupului.

1.2 Obiective de cercetare -dezvoltare -inovare, privind etica în afaceri
Competitivitatea internațională a cercetării românești, prezența pe piețele internaționa le
a produselor inovatoare realizate în țară și deschiderea globală a pieței naționale de cercetare –
dezvoltare depind de susținerea afilierii sau participării organizațiilor românești la inițiativele,
organismele, programele sau infrastructurile regionale, europene sau internaționale.
Prin acest instrument este sprijinită participarea cercetătorilor români la proiecte în
vederea consolidării sistemului național de Cercetare -Dezvoltare -Inovare, prin intensificarea
colaborării în cercetarea europeană de exce lență.
In 2020, România va deveni competitivă la nivel regional și global, prin inovare
alimentată de cercetare -dezvoltare, generând bunăstare pentru cetățeni.
La baza competitivității se află un sistem de inovare în care cercetarea -dezvoltarea
susține av ansul pe lanțurile globale de valoare adăugată. În acest mediu, excelența și spiritul
antreprenorial mobilizează o masă critică de operatori.
Reperele globale de excelență impun formarea de parteneriate pe termen lung, între
organizații de cercetare și fir me, cât și colaborarea în jurul unor infrastructuri și programe de
cercetare de anvergură internațională în domenii de frontieră ale științei și tehnologiei.
Creativitatea, potențată în toate fazele și formele educației, activează antreprenoriatul
bazat pe inovare. Exemplele de succes antreprenorial generează modele credibile, care susțin
formarea unei culturi a inovării și, în cele din urmă, dezvoltarea unei societăți pentru care
inovarea devine principalul factor de creștere a competitivității, transformâ ndu-se într -un stil
de viață.

38
1.Obiective generale . Creșterea competitivității economiei românești prin inovare.
Obiectivul vizează su sținerea performanței operatorilor economici pe lanțurile globale de
valoare.
Strategia susține tranziția de la compe titivitatea bazată pe costuri la cea bazată pe
inovare. Aceasta presupune dezvoltarea capacității firmelor de a absorbi tehnologie de ultimă
generație, de a adapta aceste tehnologii la nevoile piețelor deservite și de a dezvolta, la rândul
lor, tehnologii sau servicii care să le permită progresul pe lanțurile de valoare.
2.Creșterea contribuției românești la progresul cunoașterii de frontieră.
Strategia susține creșterea vizibilității internaționale a cercetării și dezvoltării
experimentale din România.
Activitățile de Cercetare -Dezvoltare la frontiera cunoașterii presupun formarea unei
mase critice de cercetători în domeniile cele mai promițătoare, menținerea avansului în
domeniile de nișă, unde cercetarea românească are deja avantaj comparativ, consacrat sau
emergent , standarde internaționale de evaluare pentru proiectele de cercetare și inițiative
științifice de anvergură, precum cele dezvoltate în jurul marilor infrastructuri.
3.Creșterea rolului științei în societate . Știința și tehnologia devin rele vante pentru
societate atunci când efectele lor se resimt în viața cotidiană a cetățeanului.
În acest scop, cercetarea și inovarea răspund nevoilor concrete ale mediului economic
și ale sectorului public, în special celor de creștere a calității serviciil or oferite (precum
sănătatea sau securitatea cetățenilor), și oferă perspective de angajare atrăgătoare în sectorul
privat unui număr cât mai mare de persoane.
Strategia urmărește atât rezolvarea problemelor societale prin soluții inovatoare, cât și
furni zarea de expertiză în elaborarea politicilor publice.
Obiective specifice
1. Crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa sectorului privat, prin instrumente de
antrenare a antreprenoriatului și a comercializării rezultatelor CD, precum și prin
credi bilizarea parteneriatelor dintre operatorii publici și cei privați;
2. Susținerea specializării inteligente, prin concentrarea resurselor în domenii de cercetare
și inovare cu relevanță economică și cu potențial CD demonstrat, prin parteneriate public –
public, care să conducă la concentrare, eficiență și eficacitate, și public -privat, care să
deblocheze potențialul identificat;
3. Concentrarea unei părți importante a activităților Cercetare -Dezvotare Internațională
pe probleme societale, pentru dez voltarea capacității sectorului CDI public de a solicita și

39
adopta rezultatele cercetării și de a răspunde unor teme legate de provocările globale de
importanță pentru România;
4. Susținerea aspirației către excelență în cercetarea la frontiera cunoașteri i prin
internaționalizarea cercetării din România, evaluare internațională, creșterea atractivității
sistemului CDI românesc, prin mobilitate și parteneriate.
Obiective specifice transversale
1. Atingerea până în 2020 a masei critice de cercetători nece sară pentru transformarea
CDI într -un factor al creșterii economice, prin asigurarea unei evoluții rapide și sustenabile,
numerice și calitative, a resurselor umane din cercetare, dezvoltare și inovare;
2. Dezvoltarea unor organizații de cercetare perform ante, capabile să devină operatori
regionali și globali, prin stimularea defragmentării sistemului CDI, concentrarea resurselor și
prioritizarea alocării lor, încurajarea parteneriatelor public -public și public -privat, finanțarea
științei și evaluarea impa ctului acesteia, noi modele de finanțare pentru a facilita inovarea.
Etica cercetării științifice în comunitatea europeană10. Problemele de etică în viziunea
Comunitații Europene îmbracă doua aspecte și anume: aplicarea principiilor etice
în cercetarea șt iințifică și cercetarea științifică în domeniul eticii. În acest context anul 2005
reprezintă o dată de referință pentru Comunitatea Europeană.
În 11 martie Comisia Europeană a adoptat Carta Europeană a Cercetătorului și Codul
de Conduită pentru Recrutare a Cercetătorilor. Aceste două documente sunt elemente cheie
ale politicii Uniunii Europene de a transforma munca în cercetare ca profesie într -o carieră
atrăgătoare, care reprezintă o caracteristică vitală a stategiei sale de a stimula dezvoltarea
economi că și creșterea numărului de locuri de muncă.
Carta și Codul de Conduită vor atribui fiecărui cercetător în parte aceleași drepturi și
obligații indiferent de locul din Uniunea Europeană în care își pot desfășura activitatea.
Aceasta ar trebui să ajute la contracararea faptului că cercetarea în Europa este fragmentată la
nivel local, regional, național sau sectorial și permite Europei să -și valorifice la maxim
potențialul științific. „Fără cercetare nu există știință în Europa”, a spus Janez Potocnik,
Comi sarul European pentru Știință și Cercetare. „Acesta este motivul pentru care este crucială
definirea statutului cercetătorului.
Prin fixarea rolurilor și responsabilităților cercetătorilor, vom reuși într -un mod oarecare
să asigurăm cercetătorii, indifere nt de locul unde își desfășoară activitatea, că vor fi tratați cu

10 Pisoschi, A., Vintilă, V., Popescu, Ioana (2006), Etica în Cercetare. Analiza diagnostic a sistemului CDI,
București.

40
stima și respectul pe care -l merită”. Carta și Codul de Conduită contribuie la acest obiectiv
prin apelarea la statele membre ale Comunitații Europene, angajatori, finanțatori, cercetători
aflați în toate stagiile de dezvoltare a carierei.
Ei acoperă toate domeniile de cercetare din sectoarele publice și private, indiferent de
natura postului pe care -l ocupă sau serviciului, statutul legal al angajatorului sau tipul de
organizație sau depa rtament în care se desfășoară activitatea.
Carta Europeană a Cercetătorului desemnează rolurile, responsabilitățile și funcțiile
pentru cercetători și angajatorii lor sau finanțatori.
Aceasta urmărește asigurarea faptului că relația dintre aceste părți c ontribuie la
obținerea de performanțe reușite în generarea, transferul și schimbul de cunoștiințe și la
dezvoltarea carierei cercetătorilor.
Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor urmărește să îmbunătățească
recrutarea, să crească gradul de co rectitudine și transparență al procedurilor de selecție și
propune mijloace diferite de evaluare a meritelor: meritul nu trebuie să fie măsurat numai în
numărul de publicații ci și în funcție de o serie mai amplă de criterii, cum ar fi învățarea,
supravegh erea, lucrul în echipă, transferul de cunoștințe, managementul și responsabilitatea
cu care -și desfășoară activitatea publică.
Carta europeană a cercetătorului este descrisă de catre Comisia Europeană ca “un set
de principii și cerințe generale care speci fica rolurile, responsabilitățile și împuternicirile
cercetătorilor precum și ale angajatorilor și/sau finanțatorilor cercetătorilor.
Responsabilitatea este nu numai a angajatorilor și finanțatorilor de a crea un mediu
adecvat pentru cercetători ci deasem enea și a cercetătorilor însiși.
Principiile și cererile generale aplicabile cercetătorilor variază de la etica cercetării și
responsabilitatea profesională pînă la justificarea, buna practică, diseminarea rezultatelor,
angajarea publică și continuarea dez voltarii profesionale.
Cercetătorii sunt sfatuiți, de exemplu, să facă tot ce le stă în putință pentru a se asigura
că cercetarea lor este relevantă pentru societate și nu repetă o cercetare anterior desfașurată în
altă parte.
Cercetătorii trebuie de ase menea să se familiarizeze cu scopurile strategice privind
mediul lor de cercetare și mecanismele finanțării și trebuie să obțină toate aprobările necesare
înainte de a începe o nouă cercetare sau a accesa resursele.

41
Este recomandat ca cercetătorii seniori să dedice o atenție specială rolului lor de
supraveghetori, mentori, consilieri în carieră, conducători, coordonatori de proiect, manageri
și diseminatori de cunoștințe.
Aceștia ar trebui să construiască o relație puternică cu cercetătorii în stagiul prim ar de
formare în scopul stabilirii condițiilor pentru un transfer eficient de cunoștințe, conform cartei.
Angajatorilor și finanțatorilor, între timp, li se cere să recunoască cercetătorii ca profesioniști
și să-i trateze în consecință.
Carta cere deaseme nea ca angajatorii să asigure crearea unui mediu de cercetare și de
instruire în cercetare care să fie stimulativ, oferind echipamentul, facilitățile și oportunitățile
adecvate.
Angajatorii și finanțatorii trebuie deasemenea să garanteze stabilitatea și p ermanența
angajării precum și o salarizare atractivă și trebuie să recunoască valoarea mobilității.
Mobilitatea poate fi geografică, intersectorială, inter – și trans -disciplinară,virtuală sau între
sectorul public și privat și aceasta este “un mijloc impor tant de imbunătațire a cunoașterii
științifice și dezvoltării profesionale la orice nivel al carierei cercetătorului”, conform
Comisiei Europene.
Mai mult, carta solicită ca angajatorii și finanțatorii să asigure accesul la specializare în
cercetare, cons iliere în privința carierei și la un mentor.
Aceștia sunt deasemenea solicitați să încurajeze coautoratul, ca o metodă de a se asigura
că toți cercetătorii care contribuie la un articol sau patent, inclusiv cercetătorii începători, sunt
recunoscuți.
Codu l de conduită pentru recrutarea cercetătorilor nu se abate prea mult de la așteptările
standard în privința recrutării. Acesta subliniază importanța procedurilor deschise și
transparente și a diverselor comitete de selectare experimentate.
Specific cercet ătorilor este secțiunea de judecare a meritului care în orice caz stipulează
că “în timp ce se concentrează pe potențialul lor total ca cercetători, creativitatea și nivelul lor
de independență trebuie să fie de asemenea luat în calcul”.
Aceasta înseamnă, că: ”meritul trebuie să fie judecat atît calitativ cît și cantitativ,
axîndu -se pe rezultatele excepționale din cadrul unei cariere variate și nu numai pe publicații”.
Cei care recrutează trebuie deasemenea să recunoască valoarea experienței dobândite
anterior în urma mobilității și variațiilor apărute de la cariera standard. Elaborarea Cartei
Europene a Cercetătorului și a Codului de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor s -a
realizat cu manifestarea directă a intenției Comisiei Europene de a contribu i la dezvoltarea

42
unei piețe europene a muncii atractive, deschise și sustenabile pentru oamenii de știința, în
care condițiile conduc către o productivitate și performanță ridicată.
Cele două documente au forma de recomandări ale Comisiei Europene către s tatele
membre, care sunt invitate să le implementeze în mod voluntar. Implementarea practică va fi
responsabilitatea angajatorilor, finanțatorilor și a cercetătorilor înșiși.
Atât ei cât și statele membre au fost implicați strâns în pregătirea și elaborar ea Cartei și
Codului de Conduită și au venit în întâmpinarea acestei inițiative Organizații cheie: Iata o lista
cu cîteva organizații cheie la nivelul Europei care abordează problemele de etică și de știință:
• Consiliul Europei;
• OCDE – Organizația de cooperare și dezvoltare economică;
• UNESCO – Organizația Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură;
• OMS – Organizația mondiala a sănătății;
• FAO – Organizația Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură;
• GEE – Grupul European de E tică pentru Științe și Tehnologii Noi;
• NEC FORUM – Forumul consiliilor naționale de etică .
Analiza problemelor de etica reflectate in documentele Comisiei Europene
Carta Europeană a Cercetătorilor 11
Carta Europeană a Cercetătorilor este un set de prin cipii și de condiții generale care
specifică rolurile, responsabilitățile și drepturile atât ale cercetătorilor, cât și ale angajatorilor
și/ sau sponsorilor cercetătorilor.
Scopul acestei Carte este acela de a se asigura că natura relației dintre cercetă tori și
angajatori sau sponsori conduce la o activitate de succes în generarea, transferul și distribuirea
de cunoștințe și de dezvoltare tehnologică și la dezvoltarea carierei cercetătorilor.
De asemenea, Carta recunoaște valoarea tuturor formelor de mob ilitate ca instrumente
pentru susținerea evoluției profesionale a cercetătorilor. În acest sens, Carta constituie un
cadru pentru cercetători, angajatori și sponsori, care îi invită să acționeze responsabil și ca
profesioniști la locul lor de muncă și să s e recunoască reciproc în această calitate.
Carta se adresează tuturor cercetătorilor din Uniunea European în toate fazele de carieră
și acoperă toate domeniile de cercetare din sectorul public și privat, indiferent de natura
angajării, de statutul legal a l angajatorului sau de tipul de organizație sau instituție în care
aceștia își desfășoară activitatea.

11 Anexă, Secțiunea I, Carta Europeană a Cercetătorilor, Comisia Comunităților Europene Bruxelles, 11 .3.2005
,C(2005) 576 final

43
Documentul consideră rolurile multiple pe care le au cercetătorii, care sunt desemnați
nu numai să realizeze cercetarea, ci au și atribuții ca supr aveghetori, mentori, manageri
sau atribuții administrative.
Documentul consideră rolurile multiple pe care le au cercetătorii, care sunt desemnați
nu numai să realizeze cercetarea, ci au și atribuții ca supraveghetori, mentori, manageri sau
atribuții administrative.
La fundamentul acestei Carte se află principiul că, atât cercetătorii, cât și angajatorii și/
sau sponsorii au obligația de a se asigura că îndeplinesc condițiile legislației naționale sau
regionale, proprii.
Acolo unde cercetătorii se b ucură de un statut și de drepturi care, într -un anume sens,
sunt mai favorabile decât cele prevăzute de această Cartă, termenii acesteia nu vor fi invocați
pentru a se diminua statutul sau drepturile dobândite deja.
Atât cercetătorii, cât și angajatorii și sponsorii care aderă la Cartă vor respecta, de
asemenea, drepturile fundamentale și principiile recunoscute de către Carta Drepturilor
Fundamentale ale Uniunii Europene12.
Principii etice. Cercetătorii trebuie să adere la practicile etice recunosc ute și
principiile fundamentale ale eticii, corespunzătoare disciplinei lor (disciplinelor lor), precum
și la standardele de etică, existente în diferitele Coduri de Etică naționale, sectoriale sau
instituționale.
Responsabilitatea profesională. Cercet ătorii trebuie să facă toate eforturile necesare
pentru a se asigura că activitatea lor este relevantă pentru societate și că nu dublează cercetările
realizate anterior, în altă parte.
Ei trebuie să evite plagiatul de orice tip, să respecte principiul pro prietății intelectuale și
proprietatea comună a datelor în cazul cercetărilor realizate în colaborare cu un
supraveghetor și/ sau cu alți cercetători.
Necesitatea de validare a unor descoperiri noi prin prezentarea faptului că experimentel e
se pot reproduce nu trebuie interpretată ca plagiat, cu condiția ca datele să fie confirmate și
citate explicit.
Dacă un aspect al activității este delegat, cercetătorii trebuie să se asigure că persoana
căreia îi este atribuit are competența să îl real izeze .

12 Monitorul Oficial C 364, 18.12.2000 p. 0001 -0022.

44
1.3 Raportarea non -financiară vazută de performeri
Impactul social al companiilor este un subiect în creștere pe agenda publică și politică.
Directiva privind raportarea non -financiară va da un impuls creșterii de valoare și interes al
investito rilor privind informațiile puse la dispoziția acestora, prin prezentarea Raportului de
Sustenabilitate, care să reprezinte oglindă mediului de afaceri responsabil din România, cel
care e cu un pas înaintea reglementării. De exemplu: Raiffeisen Bank, Ce ntrul Român de
Politici Europene (CRPE) și Românian Business Leaders au adoptat Directiva UE privind
raportarea non -financiară într -un parteneriat premieră pentru transparență, dintre societatea
civilă și mediul de business autohton, în proiectul “Partener iat pentru integritate”.
Cei trei parteneri doresc să contribuie la reglementarea predictibilă și cu valoare
adăugată a acestei legislații importante la nivel național.
Directiva se află la începutul procesului de transpunere în toate statele membre UE.
Chiar înainte de apariția acestei directive, o serie de companii din România, într -o majoritate
covârșitoare investiții străine, adoptaseră deja practici de raportare non -fianciară.
Aceste companii sunt, deci, actorii voluntari ai raportării. Experiența ș i perseverența lor
privind creșterea de valoare economică, este foarte importantă , tocmai pentru că raportarea
se va generaliza odată cu transpunerea directivei în legislația națională. Raportul se referă la
acești campioni ai raportării.
Metodologia cer cetării. Departamentele care se ocupă de raportare non -financiară din
cadrul marilor companii active în România sunt invitate perioadic să completeze un
chestionar privitor la practicile curente de raportare.
Distribuirea anunțului privind participar ea la studiu în baza de date a partenerului
Romanian Bussines Leaders, a fost urmata de un proces de auto -selecție (între companiile care
raportează și cele care nu raportează).
În urma acestei selectii a rezultat un eșantion de 24 companii care raportea ză non –
financiar, utilizând diverse grile.
Nu există date comprehensive la zi privind numărul de companii care raportează non –
financiar în România.
Un studiu al Transparency International România din 201113 vorbește despre 50 de
companii care au declarat că raportează în grila GRI 23, în grila proprie 7, conform principiilor

13 ”Integritatea în mediul de afaceri din România. Cercetare asupra mecanismelor de instituționalizare a eticii
în companii”, 2011, Transparency International România.

45
UNGC și cinci sau mai putin într -unul din standardele de raportare AA1000, LBG,
FTSE4Good, ISAE300, SAB000.
De remarcat că, în 2011, la nivelul întregii Uniuni Europene existau 850 de companii
care raportau conform GRI.14
În 2013, Cristian Ducu și Ruxandra Băndilă15 au trecut în revistă companiile care apar
pe site -urile celor mai importante standarde de raportare non -financiară, rezultând un număr
de 58 de companii care raportează, în p rincipal folosind principiile UN Global Compact și
standardul GRI.
Din această perpectivă, un eșantion de 24 de companii care raportează aspectele non –
financiare și care au răspuns chestionarului propus este relevant (fără a putea măsura gradul
de reprez entativitate, dat fiind că populația totală este doar aproximată) și oferă premisele unei
cunoașteri aprofundate a campionilor raportării non -financiare în România, prin realizarea
unor interviuri individuale în profunzime cu reprezentanți a zece companii.
● Publicul țintă al cercetării : companiile care raportează non -financiar;
● Cercetare cantitativă : eșantion autoselectat de 24 de companii care raportează non –
financiar;
● Cercetare calitativă : interviuri cu persoane însărcinate cu raportarea non -finan ciară
la zece companii mari, active în România, din următoarele domenii (au fost cazuri în care s –
au făcut mai multe interviuri la aceeași companie sau interviuri colective):
Tabel nr.5 Cercetare calitativa – interviuri realizate de persoane însărcinate c u raportarea
non-financiară în cadrul unor companii mari, active în România, pe domenii diverse

Domeniu activitate Numar companii intervievate
FMCG 2
Banci 2
Energie 2
IT&C 1
Consultanta 1
Pharma 10

14 GRI Sust ainability Reporting Statistics. Publication Year 2010; Global Reporting Initiative, Report Services,
2011.
15 ”Cercetare standarde internationale de raportare – document de lucru al Coaliției pentru Afaceri Curate”,
Cristian Ducu, Ruxandra Băndilă, Link di rect: http://www.cleanbusiness.ro/ ? p306 .

46
De ce raportează cei care raportează ? De und e au început ?
Având în vedere, lipsa unei obligații legale, raportarea non -financiară a reprezentat mai
degrabă un proces de proiectare externă a acțiunilor companiei, devenind un vehicul de
promovare și comunicare cu mediul extern.
Fie că vorbim de o i nițiativă internă, pornită din cadrul departamentelor specializate, a
unui transfer de expertiză din partea companiilor mamă sau un peer pressure al zonei de
activitate, raportarea non -financiară a contribuit nu doar în plan extern, printr -o mai mar e
transparență a companiei, ci și intern, printr -o mai bună prioritizare și alocare a resurselor pe
partea de responsabilitate socială.
Acesta decizie nu sa luat doar datorita, directivei europene sau pentru că se discuta
despre ea, ci din nevoia de a ne structura de o manieră eficientă și de a încerca să pornim o
iterație, pe care s -o putem urmări de la an la an.
Se stie că raportul nu este obligatoriu. Sunt foarte mulți bani care se impun a fi cheltuiti
și puteam să spunem: luăm o pauză.
Însă ne -am da t seama că ne ajută, atât în a transmite consecvență față de mediul extern
cât și ca structurare în interior: Te ajuți pe tine. Practic, structurezi, prioritizezi, înțelegi
impactul pe care îl ai.
Înveți din procesul de raportare. Sunt zone extrem de noi pentru România (Notă:
aspectele care se raportează), este cu adevărat un câștig pe această zonă pentru noi.
Nu este atât greu să convingem managmentul, toată lumea trebuie sa știe că la nivel de
companie mamă principiile acestea sunt importante .
Cu alte cuvinte, suficient de mulți clienți vor să știe aceste lucruri și va exista, există
deja, o presiune externă, și, în aceeași măsură, o apreciere a companiilor care fac acest lucru.
Însă, dincolo de exercițiul de imagine, ce reprezintă probabil cel mai im portant
instrument de transparentizare al companiilor, și a interesului crescut din ultimii ani față de
zonă de CSR, raportul trebuie să adopte un cadru echilibrat și relevant, încorporând atât
elementele pozitive, cât și cele negative.
Calitatea informaț iilor dezvăluite de companii, îndeosebi practica de a evidenția numai
elementele pozitive și de a nu dezvălui aspectele negative semnificative, a fost unul dintre
motivele ce au stat la baza reformei propuse de Directiva privind raportarea non -financiară.
Deseori, rapoartele de sustenabilitate se fundamententează doar pe performanțele pozitive și
cu impact în societate.

47
Poate că unele dintre motivele raportării de conduită țin de faptul că oamenii vor să dea
bine și e greu să -i faci să înțeleagă faptul că un raport de sustenabilitate nu trebuie să conțină
numai lucruri bune.
Se impune neapărat ca orice manager să cunoasca starea de sănatate a companiei pe care
o coordonează și să actioneze din timp, pentru a obține o performanță economică reală.Vorbim
de transparență, ne asumăm și bune și rele. E o schimbare de mentalitate pe care nu o poți face
de pe o zi pe alta.
Unii reprezentanți ai companiilor analizate în vederea implementăii raportării non –
financiare, sunt dezamăgiți de impactul acestui exercițiu, au renunțat să mai raporteze după
publicarea primului raport: din punct de vedere al pay -back -ului nu merită să faci.
În România nimeni nu îți recunoaște și nu apreciază asta, nu ai feedback, de la presă, de
la lideri de opinie, de la parteneri de afaceri .
Nu e un factor de diferențiere și atunci CEO -ul (Chief Executive Officer) te întreabă: eu
trebuie să fac bani, de ce să -ți dau ție 30.000 de euro pentru asta dacă nu se vede în încasări ?
Ideea raportării GRI ne -a venit văzând cum au făcut colegii din companiile din alte țări.
Acolo raportul acesta e chiar folosit, când se văd cu politicieni de pildă, aceia se uită la
aspectul acesta cu impactul asupra societății, raportul chiar îi ajută.
Potrivit rezultatelor cercetării Centrului Român de Policici Ext erne, motivele care au
stat la baza adoptării raportării non -financiare au gravitat în jurul a două răspunsuri: 79%
dintre intervievați au răspuns “pentru o mai mare transparență a companiei,” iar 38% au
răspuns “pentru o mai bună vizibilitate a companiei” , răspunsuri conforme și cu interviurile
în profunzime realizate.

48
Grafic nr. 1 Ce determina companiile sa adopte un astfel de raport ?
(Raspuns multiplu) Baza: 24 de compani

Sursă: proiecție proprie

A venit din dorința managementului în prim ul rând, pentru că altfel nu s -ar fi făcut. Din
dorința de a ajuta puțin procesele interne să se dezvolte.
În momentul în care ești obligat să raportezi și iți asumi anumite cifre te gândești și cum
poți să îndrepți unele lucruri sau să le schimbi.
Pe de altă parte a venit din nevoia de a poziționa entitatile economice astfel încât
prezentarea activităților acesora sa fie una transparentă, care face lucruri pentru comunitățile
în care activează, care încearcă să își rezolve problemele și, mai mult decât atât, chiar le
rezolvă și obțin plusul de valoare mult așteptat, atunci când compania s -a angajat pe calea
sustenabilității și a responsabilității sociale.
În același timp, unii dintre cei intervievați și -au arătat dezamăgirea față de faptul că, în
spațiul public, se acordă puțină atenție acestor rapoarte.
Un alt motiv de frustrare este acela că se culege multă informație din interiorul
companiei fără a se înțelege exact de ce e nevoie de ea.
Lumea în România abia începe să fie sensibilă la aceste asp ecte, la CSR în general.
Nu știu dacă în Romania contează. Poate de acum înainte. Raportul e rigid și prea tehnic,
e un document extrem de stufos, pe care nimeni nu ți -l citește. Nu se uită nimeni, nu -i
interesează asta. Investitorii pot să fie ei interes ați.
Costuri și dificultăți în implementarea raportării non -financiare . Costurile aferente
procesului de raportare non -financiară sunt destul de greu de evaluat, cele mai multe dintre
companii repartizând această sarcină unor departamente și angajați care sunt implicați și în
alte proiecte, fără să existe un buget intern special dedicat raportării. 8%8%38%79%
0 20 40 60 80 100Constrângeri de ordin legislativAlinierea la cerințele grupuluiPentru o mai bună vizibilitate a companieiPentru o mai bună transparență a companiei

49
In urma realizarii acestor sondaje au fost rugate companiile să estimeze numărul de ore
necesar pentru realizarea unui raport.
Valoarea medie a timpului nece sar pregătirii unui raport non -financiar este de 291 de
ore de muncă. Totuși, dispersia răspunsurilor este suficient de mare (minim opt ore, maxim
3000) încât să avertizăm că media răspunsurilor poate induce în eroare.
Nu sa făcut niciodată calcul, ar fi interesant, însă e destul de complicat.
Ideea este că se muncește aproape un an de zile la un raport de genul acesta, cu foarte
multe resurse atât interne cât și externe.
Este neaparata nevoie de o persoana specializata care se ocupe de întocmirea acest ui
raport, care adună toate informațiile din companie, iar pe lângă el mai sunt implicate cel puțin
10-15 persoane care adună informații pe toate direcțiile.
Pe baza interviurilor calitative nu au putut furniza un calcul al costurilor financiare
implicat e.
Aici intervine dificultatea suplimentară dată de faptul că cele mai multe dintre
companiile care raportează apelează la consultanți externi pentru raportare, deci un calcul
financiar ar trebui să includă resursele proprii plus contractul externalizat.
O estimare minimală este de 15.000 de euro (resurse interne). Costurile unui contract de
consultanță pentru realizarea unui raport în format GRI au fost estimate în interviuri începând
de la 30.000 de euro până la 100.000.
Suma este pentru o companie de consultanță, pentru că nu poți să o faci intern, nu ai
cum, nu ai resurse. Cel puțin în primii ani îți trebuie un om, ai nevoie de transfer de expertiză,
nu există oameni specializați pe raportarea de tip GRI în România.
Acum învățăm să facem aceste lucru ri. Nu este o muncă foarte plăcută, este o muncă
extrem de riguroasă, extrem de aridă iar finalitatea nu este decât un document.
Totuși, chestiunea externalizării este una spinoasă. In timpul interviurilor sa observat o
tendință de supradependență a oamen ilor din companii față de firmele de consultanță, de la
care se așteaptă să facă raportul non -financiar în locul lor (ceea ce se și întâmplă în practică
de multe ori).
Există și cazuri în care departamentul însărcinat cu raportarea non -financiară își asumă
deschis faptul că procesul trebuie să fie unul internalizat pentru a produce efecte reale. Aceste
companii aleg să asigure oamenilor proprii traininguri certificate în sisteme de raportare (GRI
cel mai frecvent) și să le lase lor întreaga implementare, fă ră a apela la consultanți externi.

50
Dar aceste cazuri sunt mai rare, situația obișnuită fiind cea în care companiile
externalizează raportarea.
Considerăm că situația e inevitabilă pe termen scurt: expertiza lipsește din piață și
domeniul e abia la începu t în România, deci un transfer masiv de expertiză și practici este
necesar. Însă credem că această etapă trebuie să fie una provizorie, conștientizată ca atare:
externalizarea raportării nu trebuie să devină o practică pe termen lung.
Sunt două mari probl eme cu raportarea de către un consultant extern:
a. accesul la informații;
b. efectele de feedback și schimbare.
În mod evident, efortul de culegere a informațiilor din interiorul companiei reprezintă
cea mai serioasă constrângere în procesul de raportare . Chiar și companiile care angajează
consultanți externi pun propriul personal să strângă informația.
Dar aici există riscul unei rupturi: culegerea de informații în sine presupune o
familiarizare cu activitatea companiei și cu obiectivele de raportare ca re nu este uzuală unui
consultant.
Odată culese informațiile și raportate într -un format anume, ar trebui să existe un ciclu
de feedback.
De pilda, datorita interviurilor realizate, companiile au semnalat că informațiile privind
eficiența energetică sau impactul asupra unor comunități, odată adunate și raportate, au dus la
schimbări în procedurile firmei, ceea ce a permis economisire pentru anii viitori.
Un asemenea ciclu de feedback este greu de implementat fără o activitate permanentă
în interiorul fir mei orientată spre raportarea non -financiară.
La întrebarea cu răspunsuri multiple din sondaj, companiile au indicat că principale
probleme în colectarea informațiilor din interiorul companiilor dificultățile privind înțelegerea
standardelor de raportare (58%), absența unor sisteme electronice (50%) și a unor proceduri
specifice (33%). O altă probleme deseori semnalată este reticența colegilor de a furniza date
(către persoane care le adună pentru raportare) și reticența managementului în a publica aceste
informații.

51
Care sunt cele mai mari piedici pe care le întâmpinați atunci când colectați date
despre raportarea non -financiară?
Grafic nr.2 (răspuns multiplu) Baza: 24 de companii

Sursă: proiecție proprie

Reamintim că este vorba despre un eșantion de companii care raportează și care totuși
semnalează dificultăți în a înțelege practicile de raportare.
Este așadar nevoie masivă de training și dezvoltare de proceduri în acest domeniu.
De asemenea, absența unor proceduri face ca angajatul însărcinat cu raportarea să fie
adesea prins între ciocan și nicovală: primește un task (o misiune) privind raportarea, dar nu
are neapărat autoritatea internă de a solicita celorlalte departamente informații (și deci e nevoie
de timp pentru agregarea informațiilor) .
Din interviurile calitative cu companii care raportează la un standard ridicat, se
consideră că diferența e făcută printr -o asumare a obiectivului de raportare la cel mai inalt
nivel (CEO) și de alocarea acestui task unui senior din management cu autori tatea necesară
pentru a pune celelalte departamentre la treabă.
În general, aceste lucruri transversale nu pot fi date cuiva care e junor în companie.
Trebuie să aibă experienta suficientă, să fie cunoscut.
Dacă prelucrarea datelor o face cineva mai puțin experimentat, ar trebui să fie și un
responsabil din management tocmai ca să se asigure că lucrurile se întâmplă și neregulile să
fie reparate oriunde ar aparea. Și că dacă e nevoie, când există blocaje, situația poate să
escaladeze până la Board .
Dacă pui doar un junior, nu poți să îl rogi ”toată ziua, bună ziua pe CEO să demonteze
o situație sau alta.” Ești pus în situația să alergi după colegi să îți dea datele. 4%13%17%29%33%50%58%
0 20 40 60 80Nu întâmpinăm pediciNu știu/Nu răspundReticiența managementului în a publica
informații non -financiareReticiența colegilor în a furniza informațiaAbsența unei proceduri specificeAbsența unui sistem electronic care să colecteze
standardizat informațiileDificultăți privind înțelegerea standardelor de
raportare

52
Iar dacă ei nu înțeleg de ce e nevoie de acest efort, pentru că este un efort mare, at unci
stai după ei.
Cum ați caracteriza atitudinea top -managementului vizavi de introducerea raportării
sociale?
Grafic nr.3 (răspuns unic) Baza: 24 de companii

Sursă: proiecție proprie

Metode de raportare și motivația alegerii . Cel mai răspândit standar d internațional
folosit de companiile respondente este Global Reporting Initiative (GRI), însă o situație
comună este și folosirea unei grile proprii (sau folosirea unei grile proprii pentru raportarea
către grup și a unui standard recunoscut internațional pentru raportarea publică).
Ce cadru de evaluare/schemă de audit se folosește la realizarea raportului?
Grafic nr.4 (răspuns multiplu) Baza: 24 de companii

Sursă: proiecție proprie
9%
8%
29%
54%Indiferență
Nu știu/Nu răspund
Susținere totală
Susținere
13%0%4%4%4%8%8%21%46%58%
0 10 20 30 40 50 60 70NU ȘTIU/NU RĂSPUNDISAE 3000SA 8000AA1000FTSE4GOODLBGDOW JONESSIUN GLOBAL COMPACTGLOBAL REPORTING INIȚIATIVEPROPRIE

53

Interv iurile calitative explică o realitate mixtă și fluidă, în care companiile oscilează
între grilele proprii și adoptarea unui standard internațional. În unele cazuri raportarea în
format internațional e considerată prea pretenționasă și abandonată după unul sau doi ani de
raportare.
Situația cea mai comună totuși este ca raportarea să înceapă ca un exercițiu de
transmitere a informațiilor către grupul -mamă, urmată ulterior de o raportare independentă a
filialei din România.
Pentru a înțelege ce presupune tr ecerea de la raportarea către grup la o raportare
independentă au fost solicitate trei interviuri de profunzime cu filiale din România care
raportează către grup, dar care nu au trecut încă la raportarea independentă.
În toate cele trei cazuri, intervieva ții au afirmat că au pus la punct o infrastructură de
raportare, iar efortul depus pentru a culege informații în formatele cerute de grup este deja
considerabil.
La întrebarea dacă o raportare independentă pe România ar aduce beneficii ,
interlocutorii au afirmat că ar asigura o vizibilitate mai bună a informațiilor, care altfel se pierd
în raportarea mare a grupului.
Fapt pentru care sa ajuns la concluzia că, în procesul de transpunere a directivei,
autoritățile române ar trebui să adopte o formă maximală prin care filialele din țară să
raporteze independent.
Efortul nu ar fi considerabil mai mare, dar beneficiul de a cunoaște impactul specific al
companiilor pentru România ar aduce valoarea adăugată intenționată de directivă.
Experiențele companiilor mu ltinaționale care au rapoarte de sustenabilitate
independente ale filialelor din România arată care au fost motivele trecerii la această
practică:
 nevoia de recunoaștere și nevoia de feedback de la an la an asupra organizației.
De asemenea, nu poate fi ne gat efectul de val. Unele companii au trecut la raportarea
conform standardelor GRI doar pentru că au văzut concurenți făcând asta și sunt convinse că
este important să țină pasul cu ei.
Ceea ce este placut,în mod deosebit la GRI, este faptul că poti să a i elemente de
comparație de la an la an, te ajută să organizezi informația într -un mod relevant.
În al doilea rând trebuie căutat un standard care să ne ajute să raportam elementele de
sustenabilitate din activitatea de business și să putem compara cu cee a ce avem deja în
organizatie, ceea ce facem deja, ceea ce știm, ceea ce nu știm și ceea ce trebuie să facem.

54
GRI e ceva mai strict pentru că lucrezi cu cifre, ai lucruri concrete și pentru că este o
direcție asumată de mai multe companii.
Cel mai import ant cu GRI, e că poți muta discuția de pe imagine și PR pe chestiuni clare,
cuantificabile, cu cifre.
În România foarte multe proiecte de CSR sunt de fapt tot un fel de proiecte de PR, făcute
doar pentru imagine.
Ori, o bună raportare în GRI ar trebui să facă evidentă și această distincție: dacă ai 90%
comunicare și 10% impact, atunci e un CSR cu impact mic, e doar imagine.
Majoritatea reprezentanților companiilor participante la cercetarea cantitativă a CRPE
explică ce a generat la nivel de companie int roducerea raportării: 63% din cei chestionați au
indicat regândirea procesului de comunicare în companie în timp ce aproape jumătate (46%)
au arătat că acest proces a generat chiar mai mult de atât:
 regândirea unor procese sau proceduri interne;
 adaptarea la cerințele investitorilor prin creșterea transparenței, proceduri mai
eficiente în departamente precum: HR, IT, Administrativ sau Marketing -Vânzări și a oferit și
răspunsuri concrete cu privire la nevoile de instruire a angajaților în chestiuni de etică în
afaceri.

1.4 Obligativitatea raportării non -financiare de către companiile din UE
Raportarea non -financiara este un set de procese și activități care au ca rezultat vizibil
și concis o raportare periodică cu privire la modul în care strategia, managementul,
performanța și previziunile organizației permit crearea și menținerea valorii pe termen lung.
Obligativitatea raportării non -financiare de către marile companii din Uniunea
Europeană a fost stabilită odată cu adoptarea și publicarea în Jurna lul Oficial al UE a
Directivei 2014/95/UE.
La foarte scurt timp, CRPE a publicat un raport de policy care explică în detaliu
contextul specific al apariției acestei directive, ajustările aduse textelor și propunerilor inițiale
ale Bruxelles -ului.
Îcepand cu 29 septembrie 2014, Consiliul European a adoptat , prima Directivă
2014/95/UE privind raportarea nefinanciară de către entitățile de interes public din UE, care
a intrat în vigoare în noiembrie 2014.
Directiva 2014/95/UE modifică Directiva 2013/34/UE privind situațiile finan ciare
anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale companiilor de interes public,

55
având termen limită de transpunere în legislațiile statelor membre la data de 20 iulie 2015 .
Modificările aduse prin Directiva 2014/95/UE urmau a fi tra nspuse în legislațiile statelor
membre până cel târziu la data de 6 decembrie 2016.
Directiva 2014/95/UE amendează Directiva 2013/34/UE , în sensul în care introduce
obligativitatea raportării performanței non -financiare în cazul anumitor tipuri de organizații și
a modului prin care implementează o politică proprie privind asigurarea diversității la
nivelurile cele mai înalte de conducere.
Directiva 2014/95/UE ia naștere în contextul în care Parlamentul European a invitat
Comisia să prezinte o propunere legislativă privind prezentarea de informații nefinanciare de
către întreprinderi, permițând un nivel ridicat de flexibilitate în acțiune, pentru a se ține seama
de natura multidimensională a responsabilității sociale a întreprinderilor și de diversitatea
politicilor în materie de responsabilitate socială a întreprinderilor.
În considerarea sensului și obiectivelor stabilite prin Comunicarea intitulată „ Actul
privind piața unică – Douăsprezece pârghii pentru stimularea creșterii și întă rirea încrederii
– Împreună pentru o nouă creștere ”, adoptată la 13 aprilie 2011, Comisia a identificat la rândul
său necesitatea de a crește la un nivel înalt și comparabil în toate st atele membre transparența
informațiilor sociale și de mediu furnizate de întreprinderile din toate sectoarele.
Astfel, este necesar ca întreprinderile mari și grupurile de întreprinderi, de interes
public, conform definițiilor din Directivă, să întocmeasc ă o declarație nefinanciară care să
conțină informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea
drepturilor omului, combaterea corupției și a dării de mită.
Intreprinderile de interes public sunt definite in Directiva 2013/34/UE (articolul 2)
ca fiind :
 companiile listate la bursa;
 institutiile de credit;
 companiile de asigurari;
 orice alta companie care, p rin natura, marimea sau statutul sau, prezinta un interes
public semnificativ.
La nivelul Uniunii Europene, in categoria de mai sus se incadreaza aproximativ 6.000
de companii.

56
Entitățile de interes public , care sunt întreprinderi -mamă ale unui grup mare care, la
data bilanțului, pe o bază consolidată, depășesc criteriul de a avea un număr mediu de 500
angajați în cursul exercițiului financiar, includ în raportul de gestiune cons olidat o declarație
nefinanciară consolidată care conține, în măsura în care acestea sunt necesare pentru
înțelegerea dezvoltării, performanței și poziției grupului și a impactului activității sale,
informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor
omului, combaterea corupției și a dării de mită, inclusiv:
 descriere succintă a modelului de afaceri al grupului;
 descriere a politicilor adoptate de grup în legătură cu aceste aspecte, inclusiv a
procedurilor de dil igență necesară aplicate;
 rezultatele politicilor respective;
 principalele riscuri legate de aceste aspecte care decurg din operațiunile grupului,
inclusiv, atunci când este relevant și proporțional, relațiile de afaceri, produsele sau serviciile
sale care ar putea avea un impact negativ asupra domeniilor respective și modul în care grupul
gestionează riscurile respective;
 indicatori -cheie de performanță nefinanciară relevanți pentru activitatea specifică a
întreprinderii.
La solicitarea prezentării informa țiilor, statele membre prevăd că întreprinderea -mamă
se poate baza pe cadrele naționale (deocamdată inexistente în România), ale Uniunii (e.g. Eco –
Management and Audit Scheme) sau internaționale (e.g. United Nations Global Compact)
etc., în acest caz între prinderea -mamă precizând cadrele pe care s -a bazat.
O întreprindere -mamă care este de asemenea filială este scutită de obligația de
transmitere a declarației nefinanciare dacă întreprinderea -mamă scutită și filialele sale sunt
incluse în raportul de gestiu ne consolidat sau în raportul separat al unei alte întreprinderi.
Dacă o întreprindere -mamă întocmește un raport separat, corespunzător aceluiași
exercițiu financiar, care se referă la întregul grup, indiferent dacă acest raport se bazează sau
nu pe cadrel e naționale, ale Uniunii sau internaționale, care cuprinde informațiile cerute pentru
declarația nefinanciară consolidată, statele membre pot scuti întreprinderea -mamă respectivă
de obligația de a întocmi declarația nefinanciară consolidată, cu condiția ca acest raport
separat:
 să fie publicat împreună cu raportul consolidat de gestiune, în conformitate cu articolul
30; sau

57
 să fie pus la dispoziția publicului într -un termen rezonabil care nu depășește șase luni
de la data bilanțului, pe site -ul întreprinder ii-mamă, și să fie menționat în raportul consolidat
de gestiune.
Statele membre pot impune ca informațiile din declarația nefinanciară consolidată sau
din raportul separat să fie verificate de un prestator independent de servicii de asigurare.
Raportat la transpunerea în legislația românească a Directivei 34 , respectiv a Directivei
95, apreciem că prevederile actelor normative de transpunere vor avea incidență directă asupra
prevederilor Codului Fiscal, Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale , Ordonanței de
Urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului , Ordonanța de
Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor
publice etc.
Însă, în România nici măcar nu se știe ce ministere sunt responsabile pentru
implementarea acestei directive, deși implementarea trebuia realizată în anul 2017.
Problema este că firmele la nivel național încă nu știu ce și când trebuie raportat.
Conform directivei, primele raportări vor trebui făcute în 2018, însă pregătirea unui ast fel de
raport durează chiar și 6 -8 luni.
Ministerul Finanțelor a cochetat cu ideea că ar putea implementa directiva doar în ceea
ce privește companiile listate. Directiva prevede că vor trebui publicate informații privind
activitatea companiei și impactu l asupra mediului, aspecte referitoare la angajați, respectarea
drepturilor omului, măsuri anticorupție și de prevenire a mitei.
Directiva a fost transpusă în legislațiile naționale în 2017, iar în 2018 vor trebui să apară
primele raportări.
Comisia Europ eană estimează că vor intra sub incidența acestei directive 6.000 de
companii din Uniunea Europeană. Însă acesata estimare este una incertă încă.
De exemplu, Suedia, care a transpus deja directiva, a anunțat că vor trebui să raporteze
1.500 -2.000 de firm e din acest stat, în condițiile în care cei de acolo, în transpunerea directivei,
au prevăzut că trebuie să raporteze firmele cu un număr mai mic de angajați decât prevede
directiva", a completat reprezentanta GRI.
Se recomanda companiilor care vor intra sub incidența directivei să se pregătească încă
de acum, întrucât termenul până la care sunt obligate să realizeze aceste raportări este foarte
scurt.
În România, Guvernul va trebui să decidă ce și cine va raporta, însă până atunci trebuie
să fie puse toat e companiile care intră sub incidența raportării în ordine.

58
Declarația non -financiară este parte integrantă din raportul administratorilor, și trebuie
publicată împreună cu raportul administratorilor, cărora le sunt aplicabile prevederile
referitoare la î ntocmirea și depunerea situațiilor financiare anuale.
Indiferent de forma sa, documentul trebuie să fie publicat împreună cu raportul
administratorilor sau să fie pus la dispoziția publicului într -un termen rezonabil care să nu
depășească 6 luni de la d ata bilanțului, pe site -ul entității, și să fie menționat în raportul
administratorilor.
Atât în cazul în care declarația non -financiară este inclusă în raportul administratorilor,
cât și în cazul în care informațiile cerute pentru declarația non -financiar ă sunt cuprinse într –
un raport separat publicat împreună cu raportul administratorilor sau pus la dispoziția
publicului, responsabilitățile și răspunderile sub aspectul întocmirii și publicării acestora cu
respectarea legislației naționale revin membrilor organelor de administrație, de conducere și
supraveghere ale persoanelor juridice.
Nerespectarea prevederilor referitoare la obligația membrilor organelor de
administrație, conducere și supraveghere de a întocmi și de a publica declarația non -financiară
anuală constituie contravenție și se sancționează cu amendă conform art. 42 alin. (1) din legea
contabilității.

1.5 Includerea sub -contractorilor în politicile de etică
Selectarea furnizorilor reprezintă un punct critic al ideii de responsabilitat e socială, dată
fiind ponderea lor majoră în activitatea marilor companii, iar lipsa unui proces clar de evaluare
și asumare de către aceștia a acelorași standarde de conduită ca și companiile în cauză poate
afecta impactul real al unei politici de etică.
Majoritatea companiilor impun, într -o anumită măsură, documente similare propriilor
angajați și pentru furnizori și parteneri de afaceri, vizând astfel întregul lanț economic, însă
controlul efectiv al comportamentului acestora este mult mai dificil decât în cazul propriilor
angajați.
Programul necesită rigurozitate de selecție a furnizorilor și include o evaluare a modului
în care furnizorii respectă standardele de ordin etic, de bună guvernare, de stabilitate financiară
și, pe cât posibil, de conformare tehnică. Se impune consecv ența responsabilității pentru
acțiunile, produsele și serviciile oferite.
Aceste principii sunt valabile și în situația participației la societățile în care se deține
calitatea de operator, acționar majoritar sau unde influența c ompaniilor este dominantă.

59
În situațiile deținerii calitătii de parteneri și în limitele posibilelor influențe , căutam ca
partenerii noștri să aplice standarde similare și le oferim asistența necesară pentru
implementare. Codul de condu ită reprezintă baza pentru managementul lanțului de furnizori.
Cu toate acestea, interviurile calitative au arătat că impunerea acestor standarde
furnizorilor -partenerilor reprezintă o provocare majoră în practică.
Nevoile de tăieri de costuri impuse de criza economică au scăzut voința de a
implementa strict aceste coduri pentru furnizori, potrivit cel puțin analizelor pe baza de
interviu. Măsuri suplimentare de verificare a modului în care furnizorii aderă la politicile de
conduită ale companiei trebuie impuse, inclusiv asumarea activității acestora în cadrul
raportului anual de sustenabilitate.
Având în vedere cele prezentate mai sus, se impune necesitatea ca la un moment dat
toți contractorii care operează în comunitățile economice să -și asume inclusi v strategia
protejarii acestora. O multitudine a problemelor pe care le creăm în comunități sunt cauzate
de ei și atunci nu poți fi perceput ca o companie responsabilă.
Subcontractorii nu îi evaluăm doar după preț ci și după reputație, și de aceea se impu ne
să avem o listă predefinită de contractori și să încercăm să verificăm permanent reputația lor.
Din păcate, criza a făcut să treacă toți la tăieri de costuri. Și atunci, când se pun pe tăiat costuri
degeaba le spui tu că un furnizor nu respectă standard e de mediu; e o luptă între departamente
și cei cu tăierile câștigă. Potrivit rezultatelor cercetării CRPE, majoritatea companiilor nu
includ în rapoartele de responsabilitate non -financiară activitatea furnizorilor,
companiilor partenere (67% di ntre respondenți), fapt ce duce la un nivel scăzut de control și
raportare a activității acestora.
Doar una din patru companii chestionate include în cadrul raportului și activitatea
acestora din urmă, deși ponderea lor pe întregul lanț de activitate este semnificativă.

60
Raportul de responsabilitate socială se referă doar la activitățile companiei sau și la
cele ale companiilor partenere/furnizori pe tot lanțul de producție?
Grafic nr.5 Baza: 24 de companii

Sursă: proiecție proprie

Acestă cerce rcetare scoate în evidență faptul că 42% dintre subiecții intervievați nu
cunosc situații în care compania a renunțat la anumiți furnizori întrucât aceștia au fost acuzați
de corupție sau comportamente non -etice, în timp ce doar 33% cunosc acest lucru. Tre buie
insistat să obtinem cât mai multe detalii, in cazul refuzului și alegerii variantei “Nu știu/Nu
răspund”. Este de dorit ca toți repondenții să ne ofere detalii pe acest subiect .
Aveți cunoștință de situații în care compania a decis să renunțe la un furnizor întrucât
acestea fusese acuzați de corupție sau alte comportamente neetice, lipsite de integritate,
neconforme în afaceri ?

Grafic nr.6 Baza: 24 de companii

Sursă: proiecție proprie

Nu știu/
Nu răspund 8%
La
activitățile
companiei
și la cele
partenere
/furnizori
25%Doar la
activitățile
companiei
67%
Nu 42%
Nu știu/Nu
răspund
25%Da 33%

61
Cinci recomandări cheie
a) Consultare reală în procesul de transpunere;
Transpunerea directivei printr -un proces consultativ amplu, nu automat „pentru că așa
ne cere UE”. Există deja exemple relevante de bună practică în raportarea non -financiară în
mediul de afaceri din România, experiență și expertiză pe raport are aliniată la standarde
internaționale. Această experiență constituie bună practică voluntară utilă pentru procesul de
reglementare.
Un astfel de proces legislativ poate evita costuri suplimentare în viitorul apropiat cu
modificarea legislației europene și naționale (există deja inițiative privind modificarea
directivei în 2017 sau 2018).
b) Toate companiile active în România trebuie să raporteze, inclusiv filialele locale;
Includerea filialelor,subsidiarelor marilor companii sau grupuri internaționale printre
entitățile care trebuie să raporteze, având în vedere că există, la nivel european tendința ca
acest amendament să fie făcut în 2017 sau 2018.
De altfel, diviziile sau filialele din România ale marilor companii multinaționale au fost
printre cele care au dat startul adoptării și aplicării unor standarde de raportare.
Așa cum am arătat în prezntul raport, este frecventă situația în care filialele oricum
raportează către grup. Raportarea specifică pentru România nu ar induce costuri suplimentare
semnificative în cazul acestora, în schimb ar fi clar impactul activității lor asupra societății
românești.
c) Introducerea obligativității de raportare pentru întreprinderile publice;
Această directivă poate fi o oportunitate foarte bună pentru statul român d e a promova
transparența și buna guvernare corporativă în rândul companiilor publice. Preambulul
directivei încurajează statele membre UE să extindă aplicabilitatea asupra acelor entități unde
au un interes special. Considerăm că necesitatea creșterii cali tății guvernanței întreprinderilor
publice în România e un obiectiv major, care poate fi urmărit și prin aplicarea legii de
transpunere tuturor companiilor publice.
”Această dispoziție nu ar trebui să împiedice statele membre să solicite întreprinderilor
și grupurilor, altele decât întreprinderile care fac obiectul prezentei directive, prezentarea de
informații nefinanciare.”16
De altfel, Strategia Națională Anticorupție (SNA), 2015 -2020 își propune să vină cu
politici publice privind corupția atât în sectorul privat cât și în ce privește companiilor publice.

16 (Directiva 95 / 2014; Preambul, punctul 14).

62
Realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate
între mediul privat 17 și sectorul public și diseminarea politicilor și programelor anti -mită
dezvoltate la niv elul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoștința posibililor
contractori și furnizori și solicitarea respectării unor standarde echivalente 18 sunt două măsuri
incluse în planul de acțiune din viitoarea SNA.
“Probabil că cel mai puternic impact ar fi în primul rând aplicarea acestor principii
companiilor la care statul este acționar majoritar cu un impact semnificativ în mai multe
direcții. Acestea sunt companii mari, considerate pe drept sau pe nedrept, netransparente și
atunci exemplu ar fi foarte clar către întreaga societate.
În al doilea rând, sunt companii cu impact major în economie, au mulți furnizori și mulți
clienți și ar contribui alături de companiile private și multinaționale la transparentizarea
întregii economii din punctul de vedere al acestor indicatori și ai guvernanței.” ( aprecieri
companie privată multinațională)
d) O atitudine ambițioasă în procesul de transpunere;
Directivele europene oferă un cadru minimal de legiferare, lăsând la latitudinea statului
membru o marjă. O l ege de transpunere trebuie să fie clară, iar asumarea unor obiective
ambițioase ale statului român ar trebui să facă legea românească de transpunere un text care
să seteze obiective pentru companii și să evite o aplicare pur formală.
De aceea, se recoman dă ca acolo unde preambulul directivei vorbește despre, de
exemplu, faptul că raportarea ”poate” recurge la standarde și grile recunoscute la nivel
internațional, legea să urmeze logica lui ”trebuie să”.
Atunci când directiva vorbește despre faptul că dec larația ”poate include” anumite
informații, legea să intre în registrul lui ”trebuie să includă”. Dată fiind noutatea domeniului
în România, legea de transpunere trebuie să fie explicită și clareă în cerințele sale.
e) Descurajarea aplicării pur formale;
Există un risc real ca legea de transpunere să fie aplicată doar formal de multe companii.
Va exista tentația compilării unor rapoarte cu informații minimale trimise doar către
autoritățile statului.

17 Ministerul Justiției, ”Planul național de acțiune pentru implementarea SNA 2012 -2015”, www.just.ro/sna,
accesat la 10 Iunie 2015.
18 Idem.

63
Evitarea acestei situații ar trebui să fie o priori tate pentru legiuitor. Preambulul directivei
încurajează statele membre să gândească mecanisme proprii pentru o bună implementare.
Se recomandă autorităților crearea unor asemenea mecanisme, de pildă crearea unui
portal public care să găzduiască rapoartel e companiilor și obligativitatea publicării pe acest
portal.
De asemenea, Comisia Europeană avea obligația, potrivit textului directivei, ca până la
finele lui 2016 să prezinte recomandări non -obligatorii și indicatori de performanță non –
financiară.
Guver nul român ar trebui să fie proactiv în procesul de consultare interguvernamentală
care va duce la dezvoltarea acestor indicatori ce ar deveni bună practică -recomandare pentru
companiile românești.
”Statele membre ar trebui să ia măsuri pentru crearea unor mecanisme adecvate și
eficace care să garanteze prezentarea de informații nefinanciare de către întreprinderi în
conformitate cu prezenta directivă.
În acest sens, statele membre ar trebui să se asigure că există proceduri naționale eficace
pentru a impu ne respectarea obligațiilor stabilite prin prezenta directivă, precum și că aceste
proceduri sunt accesibile tuturor persoanelor fizice sau juridice care au un interes legitim, în
conformitate cu dreptul național, ca dispozițiile prezentei directive să fie respectate.” 19

1.6 Impactul Directivei 2014/95/UE asupra mediului de afaceri din România
Impactul acesteia asupra mediului de afaceri din România, implicațiile la nivelul
legislației, face câteva propuneri și recomandări pentru ca acest instrument să cr ească și să
îmbunătățească transparența marilor corporații și întreprinderi indiferent de capital, public sau
privat.
Odată cu publicarea raportului CRPE “Obligativitatea raportării non financiare de către
Companii din UE -Impactul Directivei 2014/95/UE as upra mediului de afaceri din România ”
au existat și demersuri privind începerea procesului de consultare pentru transpunerea
prevederilor acesteia în legislația națională.
Potrivit calendarului oficial, prevederile noii directive trebuie să se regăsească în
legislația națională până la sfârșitul lui 2016, iar companiile să fie pregătite de la 1 ianuarie
2017 pentru a realiza și publica primele rapoarte non -financiare.

19 Directiva 95 / 2014; Preambul, punctul 14.

64
Un alt moment important pentru transpunerea eficientă a acestei directive sunt
orientări le cu caracter consultativ pe care Comisia Europeană este așteptată să le publice astfel
încât să ajute companiile europene în raportare.
Autorii standardelor de raportare precum GRI s -au pregătit deja să vină cu răspunsuri
privind transpunerea și aplicar ea de către companii a prevederilor directivei. Ghidul G4
include de pildă toate aspectele reglementate de directivă și poate reprezenta un instrument
extrem de util pentru companii.
Elementele cheie ale Directivei privind raportarea non -financiară.
Potri vit prevederilor noii directive, raportarea non -financiară a fiecărei companii va
cuprinde un set de informații, descris deja în cuprinsul textului adoptat, care va fi completat
și clarificat cu ghidul Comisiei Europeane.
Raportul CRPE care analizează Imp actul Directivei 2014/95/UE asupra mediului de
afaceri din România descrie în detaliu prevederile directivei, subiecții acesteia, modul de
raportare, cât și prezentarea unor elemente cheie, care să scoată în evidență elementele
esențiale ce vor produce sc himbări atât în comportamentul companiilor dar și la nivelul
decidenților publici.
Datele care trebuie cuprinse în raportul sau declarația non -financiară a companiei
vizează:
1. o descriere a modelului de afaceri al companiei;
2. descrieri ale politicilor de mediu (impactul afacerii, producției asupra mediului,
folosirea energiilor regenerabile, folosirea energiilor convenționale, utilizarea resurselor
naturale, a apei, respectarea normelor privind poluarea, etc), ale politicilor sociale (procedurile
privind d ialogul social, implicarea comunităților și/sau autorităților locale, condițiile de
muncă ale angajaților, respectarea normelor naționale și/sau europene în materie de securitate
și sănătate în muncă, egalitatea de gen etc.), ale politicilor privind angaja ții (respectarea
drepturilor fundamentale, politici privind integritatea, combaterea corupției și a dării de mită);
3. analize ale principalelor riscuri asociate aspectelor mai sus menționate, inclusiv
cu privire la relațiile de afaceri;
4. indicatori de perfor manță non -financiară relevanți pentru întreprinderi;
5. trimiteri și explicații suplimentare privind sumele raportate.
Subiecții noii directive sunt “întreprinderile mari” ( large undertakings ) și “grupurile de
întreprinderi” ( large groups cu impact mare as upra mediului, societății ceea ce le face să intre
și în categoria „entităților de interes public”).

65
Acestea din urmă sunt delimitate sub forma a patru categorii de organizații:
a) „întreprinderile care se află sub incidența legislației unui stat membru și ale cărui
valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată din orice stat -membru”;
b) „instituții de credit”, care își desfășoară activitatea în și intră sub incidența legislației
unui stat -membru;
c) „întreprinderi de asigurare” , care își desfășoară activitatea în și intră sub incidența
legislației unui stat -membru;
d) „orice întreprinderi care sunt desemnate de statele -membre drept entități de interes
public, de exemplu întreprinderile care au o relevanță semnificativă pentru p ublic prin natura
activităților lor, dimensiunea sau numărul lor de salariați”.
Din punctul de vedere al cifrelor de bilanț -afaceri și al mărimii companiilor
întreprinderilor care au un total al bilanțului de peste 20 de milioane de euro, cifra de afaceri
netă de peste 40 milioane de euro sau un număr mediu de angajați în cursul exercițiului
financiar precedent de peste 500, trebuie să publice raport privind performanțele non –
financiare.
Pregătirea mediului de business public și privat pentru raportarea n on-financiară este un
exercițiu de durată astfel că experiența și expertiza companiilor care deja raportează este
esențială.

Capitolul 2 Informația contabilă instrument de putere în epoca globalizării

Contabilitatea este practicată în contexte politice , economice și sociale diverse. Aceste
contexte au fost atât internaționale, cât și naționale, dar în ultimul sfert al secolului XX
globalizarea normelor și practicilor contabile a devenit atât de importantă încât opiniile strict
naționale cu privire la co ntabilitate și raportare financiară nu mai pot fi de sine stătătoare.
Poziția dominantă a Statelor Unite ale Americii și extinderea Uniunii Europene,
globalizarea economiei, inclusiv liberalizarea și creșterea dramatică a comerțului internațional
și a inv estițiilor străine directe, apariția piețelor financiare globale, schimbările din sistemul
monetar internațional sau creșterea întreprinderilor multinaționale sunt aspecte interconectate
și toate au avut o influență majoră asupra raportării financiare.
Dacă fiecare țară ar fi lăsată complet liberă să își stabilească propriile standarde, este
foarte probabil ca acestea să fie destul de diferite de la o țară la alta. Aceste diferențe ale

66
regulilor contabile pot fi fundamentate pe un sistem politic distinct, culturi variate și sisteme
economice diverse.
Cu atât mai mult, aceste diferențe dintre țări sunt amplificate de modul în care regulile
sunt interpretate și implementate, dar și preferințele pentru anumite practici.
Totodată, în timp ce fiecare țară ar p utea să își dezvolte o contabilitate care să
corespundă nevoilor sale, acest aspect se poate dovedi un impediment pentru investitori străini
, companii care operează la nivel internațional, colaborarea cu filiale din alte țări sau în cazul
prezenței pe pie te bursiere străine.
Internaționalizarea contabilității poate ușura colaborarea companiilor la nivel mondial.
Aceasta poate duce la transparență, comparabilitate și o înțelegere mai ușoară a informațiilor
expuse de companii, toate acestea, însă, cu un anu mit cost.
De aceea, am considerat acestă prezentare extrem de importantă și relevantă pentru
contabilitatea mondială și fundamentală pentru economie în ansamblul ei.
În continutul acestui referat mi -am propus să prezent principalele avantaje și
dezavant aje determinate de internaționalizarea contabilității și cum se realizează aceasta. De
asemenea, voi expune urmările ei și cum se pot diminua diversele sale dezavantaje .
Internaționalism :
a) Solidaritate, colaborare, cooperare liber -consimțită între nați uni popoare, țări etc.,
egale în drepturi, în scopul sprijinului reciproc;
b) Doctrină potrivit căreia diversele interese naționale trebuie să fie subordonate unui
interes general, supranațional.
Internaționaliza : A da un caracter internațional . 20 Prezen ta cercetare urmărește să ofere
o imagine cât mai clară a procesului de internaționalizare a contabilității și implicațiile sale.
1.Cauze și exemple ale diferențelor sistemelor contabile la nivel internațional
Faptul că există diferențe majore la nivel in ternațional în ceea ce privește practicile
contabile nu este evident pentru toți contabilii, cu atât mai puțin pentru cei care nu au studiat
acest domeniu.
Aceștia din urmă pot considera că termenul de contabilitate este echivalent cu acela al
partidei du ble, ceea ce este întradevăr o asemănare universală.
Înainte de a dezbate propriu -zis avantajele și dezavantajele internaționalizării
contabilității, vom încerca să indentificăm probabile cauze ale diferențelor contabile.

20 Breban Vasile (1980) Dicționar al limbii române contemporane , Ed științifică și enciclopedică, București.

67
Nu putem fi siguri că factorii d e mai jos sunt cauza acestor diferențe, dar legături pot fi
stabilite și deducții pot fi făcute. În contextul de față, voi face referire la contabilitate, în
principal din punctul de vedere al situațiilor financiare anuale publicate și raportate de
întrep rinderi.
Diferențele dintre două seturi contabile ar putea fi din cauza următorilor factori:
1.1. Diferențe între regulile diferitelor țări;
1.2. Diferențe în felul în care aceste reguli sunt interpretate sau implementate;
1.3. Diferențe între practic ile preferate.
1.1. Diferențe dintre regulile diferitelor țări.
Cel mai evident motiv pentru care companiile folosesc diferite metode de contabilizare
sau pentru care raportează diferite informații este pentru că în fiecare țară regulile sunt diferite.
Aceste diferențe există la toate nivelele sistemului contabil.
De exemplu, regulile de recunoaștere ale unui activ pot să difere pe baza definiției
activului. (în unele țări prevaleaza juridical asupra economicului) sau importanța acordată
principiilor poa te fi diferită, mai ales în privința principiului prudenței vs principiul de
angajamente.
Țările adoptă și diferite metode de evaluare (costul istoric vs sistemul de cost curent).
Până recent, nu erau două țări care să aibă sisteme contabile identi ce.
În unele cazuri, au existat țări apropiate din punct de vedere geografic ce aveau sisteme
contabile asemănătoare ( ex: Anglia și Irlanda sau S.U.A și Canada), dar și țări apropiate din
punct de vedere geografic ce aveau sisteme total diferite (ex. Ang lia și Franța sau S.U.A. și
Canada).
Acesta este principalul motiv pentru care Consiliul pentru Standardele Internaționale de
Contabilitate s -a implicat atât de mult în stabilirea unor standarde contabile.
Din 1973 de când a început, Consiliul pentru Sta ndardele Internaționale de Cotabilitate
a redus considerabil aceste diferențe.
Dacă ne uităm la situația anterioară impactului standardizării, putem observa deosebiri
considerabile. De exemplu, Nobes a analizat și a prezentat o serie de diferențe majore d intre
reglementările ce existau între S.U.A și Marea Britanie:
– În ceea ce privește inventarul, Marea Britanie nu permitea folosirea metodei LIFO, în
timp ce în SUA era utilizată în mod obișnuit;
– La nivel de filiale, doar SUA impune consolidarea tutur or filialelor.

68
1.2. Diferențe în intrepretarea regulilor contabile.
Chiar dacă regulile contabile dintre două țări ar fi identice, pot apărea deosebiri în
interpretarea și aplicarea lor.
În multe situații, în aplicarea reglementărilor se folosesc estim ări și previziuni. De
exemplu, în calcularea ratei de amortizare a unui activ se stabilesc mai întai baza de alocare,
viața utilă și valoare reziduală.
Toate acestea necesită de estimări și previziuni. În mod similar, în producție se
estimează costurile d e fabricație și de vânzare. Așadar, nevoia de a prezice valori va duce la
diferențe la nivelul unei țări și cu atât mai mult la nivel global.
Davidson și Christman (1993) studiau deosebirile în intrepretare. Aceștia au descoperit
că traducerea ambiguă a a numitor termeni ducea la interpretări diferite în rândul studenților
de diferite naționalități.
Ei au găsit astfel de diferențe și la nivelul auditorilor americani, francezi și germani.
S-a observat că francezii erau mai precauți în estimări.
Aceste co nstatări erau de așteptat, căci, deși contabilitatea e considerată o știință exactă
și obiectivă, ea este influențată de numeroși factori.
1.3. Diferențe între practicile preferate.
Există o diferență majoră între reglementările contabile și practicile pr opriu -zise.
Sistemele politice și economice diferă de la o țară la alta.
Asta înseamnă că societăți din diferite țări vor dori să prezinte diferite imagini ale
situațiilor lor, în funcție de nevoi. Poate cea mai mare cauză a diferențelor existente între
diferite țări este gradul de implicare al guvernului în contabilitate.
De exemplu, autoritățile fiscale pot cere accentuarea obiectivității, băncile cu credite
garantate pot accentua prudența și acționarii pot sublinia previzionarea fluxurilor de numerar
viitoare.
Spre deosebire de creditori și acționari, autoritățile fiscale sunt susținute de guvern în
cererile lor, fiind mai probabil să domine structurarea situațiilor financiare.
În timp ce la început existau numeroase opțiuni de tratare a unui evenimen t, acum, deși
numărul posibilităților a scăzut considerabil, încă mai sunt variante de tratare ale aceleiași
probleme.
De exemplu, companiile pot alege între costul istoric sau valoarea după reevaluare
pentru active curente (IAS 16) sau în ceea ce priveșt e costurile îndatorării pentru producția
unui activ, acestea pot intra fie în costurile perioadei, fie în costurile acelui activ (IAS 23).

69
În mod similar, IAS 2 permite, pentru inventar, folosirea metodelor FIFO sau CMP.
2. Premisele internaționalizării c ontabilității, IFRS vs. UG GAAP.
Perioada de după 1989, marcată de deschiderea către economia de piată a țărilor est –
europene și de creare a celor trei entități economice majore formate din Statele Unite ale
Americii, Uniunea Europeană si Japonia (Asia de Sud-Est), care domină afacerile
internaționale, dar și de puternice manifestări anti -globalizare, unele generând fenomene
negative precum naționalismul economic și chiar terorismul internațional.
Desigur, întreprinderea nu putea lipsi din acest mecanism, ea integrându -se în tendința
generală de internaționalizare prin depășirea limitelor locale, naționale și regionale, precum și
prin abordarea mediului în mod global.
Din acest punct de vedere, internaționalizarea reprezintă ansamblul de metode, tehnici
și instrumente puse în slujba demersului strategic al întreprinderii de a activa în strainătate.
Două sisteme contabile au fost frecvent susținute ca fiind seturi de standarde internțional
optime pentru a fi utilizate la nivel mondial :
2.1. US GAAP( Genera lly Accepted Accounting Principles);
2.2. Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS sau Internațional
Financial Reporting Standards).
2.1. Principii Contabile General Acceptate (US GAAP sau Generally Accepted
Accounting Principles)
Unii sun t de parere că principiile contabile general acceptate în Statele Unite ale
Americii, bazate pe un set de standarde de înaltă calitate scris de FASB (Financial Accounting
Standards Board) ar putea fi folosite oriunde în lume. Însa alte țări consideră că ac este
reglementări sunt concentrate pe nevoile specifice Statelor Unite ale Americii.
2.2. IFRS. Alții consideră că o abordare mai bună o reprezintă Standardele
Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) ale IASB (International Accounting Standards
Boar d).
Această opinie a fost susținută de Comisia Europeană care a recomandat ca din 2005
toate statele membre ale Uniunii Europene să aplice IFRS.
Ca și în cazul US GAAP, sunt voci care afirmă faptul că IFRS ar fi mult prea influențat
de modelul Anglo -Amer ican și are o omogenitate care nu respectă diversitatea națională a
diverselor state.
2.3. US GAAP versus IFRS. Există idei divergente care evidențiază că ar exista un
impact negativ asupra calității standardelor dacă ar fi un singur standard care să mono polizeze

70
reglementarile contabile la nivel mondial. Au existat diferențe considerabile între tehnicile de
consolidare utilizate în Uniunea Europeană și Statele Unite al Americii, deși aceste diferențe
au fost diminuate substanțial de implementarea Directiv ei a VII -a și influența IFRS -urilor.
Cele mai importante dintre ele sunt:
– conform IFRS și US GAAP, toate combinațiile de afaceri sunt tratate ca achiziții de
către o parte dintre ceilalți;
– gruparea intereselor era o practică comună numai în SUA și M area Britanie. Ea nu mai
este permisă nici de IFRS, nici de US GAAP;
– integrarea proporțională este folosită în mod obișnuit în Franța și alte țări europene,
însă foarte rar în SUA și Marea Britanie;
– metoda punereii în echivalență a fost utilizată în moduri variate;
– Tratamentele în consolidare sunt foarte diversificate de la o țară la alta.
FASB și IASB au anunțat între timp, planurile de a finaliza proiectele lor prioritare
comune referitoare la recunoașterea veniturilor, de leasing, precum și inst rumente financiare.
Odată ce aceste proiecte sunt complete, ptem crede că "epoca" de convergență se va finaliza.
Cu toate acestea, beneficiile pentru investitorii sunt, în cele din urmă, aplicarea în mod
consecvent, de înaltă calitate, a standardelor de co ntabilitate acceptate la nivel mondial.
În ciuda dificultăților, în urma finalizării agendelor celor două formațiuni, cred că
acestea ar trebui să identifice domeniile în care să continue să lucreze împreună și că acestea
ar trebui să facă acest lucru înt r-un mod care să contribuie la realizarea de standarde de calitate,
cu diferențe cât mai mici.

2.1 Stadiul confruntării sistemului contabil din Roamânia cu cel practicat pe plan
internațional
În prezent contabilitatea practicată în cadrul societăților co merciale din țara noastră este
în plin proces de conformare prin OMFP nr.1752/17.XI.2005 cu Directivele Contabile
Europene si cu Standardele Internaționale de Contabilitate în scopul de a raspunde cerințelor
de analiză financiară necesară pregătirii decizi ilor economice, a asigurarii comparabilității și
tratamentului contabil al afacerilor derulate.
În tratarea stadiului de conformare înca de la inceput trebuie precizată particularitatea
sistemului de contabilitate din România, comparativ cu cel din UE, și anume faptul că politica
fiscală este inclusă în sistemul legislativ național, și deci are un caracter obligatoriu, în timp
ce în statele membre ale UE în cazul marilor corporații acestea au adoptat standardele

71
internatțonale în afara propriului lor sistem legislativ, specific, iar sistemul contabil practicat
în intreprinderile mici și mijlocii respectă reglementarile din directivele europene (care de cele
mai multe ori sunt benevole, dat fiind faptul că acestea au o acțiune mai generală și uneori
chiar mai limitată decat reglementarile comisiei europene).
Prin intermediul prezentului referat încerc să realizez o punctare între ceea ce este în
prezent în practica sistemului de contabilitate, și ceea ce ar trebui sa fie în raport
cu”Programul de dezvoltare a contabilitatii” și Legea contabilității nr.82/1991 -republicată . 21
Intreaga activitate legislativă a MFP privind perfecționarea sistemului de
contabilitate are ca obiectiv de baza :
 conformarea legislației cu reglementarile europene în dome niu, în vederea indeplinirii
cerințelor de aderare la Uniunea Europeana, paralel cu ,
 alinierea sistemului la Standardele Internaționale de Contabilitate, situație de altfel
impusa de extinderea procesului de globalizare economică și de dezvoltare a piețel or de capital
internaționale.
Prevederile din Ordinul nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu Directiva a IV -a și a VII -a a Comunitaților Economice Europene și cu
Standardele Internaționale de Contabilitate, stabilesc principiil e și regulile contabile bază,
forma și conținutul situațiilor financiare anuale.
Aria de aplicabilitate a acestui act normativ se referă la urmatoarele aspecte :
a) Modul de întocmire a situațiilor financiare începand 1 ianuarie 2006, care se face pe
categ orii de unități, diferențiate în funcție de cifra de afaceri, valoarea activelor și numărul de
salariați ;
b) Redefinirea agentilor economici, care începand cu exercițiul financiar al anului 2006
vor ramâne în afara prevederilor Directivei a IV -a a CEE și pentru care, la acea dată, se vor
aplica prevederile Legii contabilității nr.82/1991, republicată, împreuna cu reglementările de
aplicare a acesteia.
În strategia de politică fiscală a MFP se prevede că începand cu anul 2006 sistemul de
contabilitate al so cietăților comerciale din România va fi conform cu cel din Uniunea
Europeană, fapt ce va permite analize financiar -contabile comparabile cu cele ale partenerilor
europeni.

21 Republicata în OG nr.61/2001 și Legea nr.310/26.08.2002.

72
Principalele reglementări privind contabilitatea și situațiile financiare ale
între prinderilor. Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea,
cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, cât și a
rezultatelor obținute din activitatea persoanelor juridice și fizice, trebuie să asigure
înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu
privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru
cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditori
financiari și comerciali, clienți, instituțiile publice și alți utilizatori.
Operațiunile economico -financiare supuse înregistrării în sistemul de contabilitate
financiară a întreprinderil or din Romănia se efectuează în concordanță cu prevederile din
Legea contabilității nr.82/1991 (republicată), principalele sale prevederi referindu -se la :
 Regimul juridic al documentelor contabile ;
 Aspecte organizatorice ;
 Principalele registre folosite în contabilitate ;
 Operațiunile economico -financiare curente supuse înregistrării contabile ;
 Operațiunile de inventariere și reevaluare a activelor întreprinderilor ;
 Operațiunile cu acțiuni emise de societățile comerciale sau cu alte titluri de valoare.
1. In ceea ce priveste regimul juridic al documentelor contabile în lege se stipulează
urmatoarele :
 Documentele oficiale de prezentare a situațiilor economico -financiare anuale care
aparțin agenților economici,trebuie să ofere o imagine fidelă și totodat ă, coerentă și
comparabilă cu alți operatori, a poziției financiare, a performanței finaniciare și a fluxurilor
de trezorerie ;
 Sistemului contabil practicat în românia i se interzice deținerea, cu orice titlu, a unor
bunuri materiale, titluri de valoare, numerar și alte drepturi și obligații, precum și efectuarea
unor operațiuni economice ce nu sunt înregistrate în contabilitate ;
 In caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente contabile societățile
comerciale vor lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de maximum 30 de zile de la
data constatării ;
 Situațiile financiar -contabile anuale întocmite pentru persoanele juridice, care aplică
reglementările contabile armonizate cu Directivele Comunităților Economice Europene și cu
Standarde le Internaționale de Contabilitate, și aprobate prin ordin al ministrului finanțelor

73
publice se compun din : bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalului
propriu, situația fluxurilor de trezorerie, politici contabile și note expli cative ;
 Persoanele juridice care nu îndeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea
reglementarilor contabile armonizate întocmesc situații financiare anuale simplificate,
armonizate cu directivele europene, care se compun din: bilanț, cont de profit și pierdere,
politici contabile și note explicative ;
 In cazul persoanelor juridice care se află în situația fuziunii, divizării sau a încetării
activității lega contabilității prevede ca situațiile financiare anuale să se compună din: bilanț,
cont de profit și pierdere ;
 Ministerul Finanțelor Publice este autoritatea cu cel mai înalt grad din românia care
exercită controlul asupra modului în care se aplică prevederile Legii contabilității nr.82/1991
(republicată) ;
 Toti agenții economici, care intră sub inci dența prezentelor reglementări privind
sistemul de contabilitate practicat în Romania, au obligația de a retrata situațiile financiare
întocmite în conformitate cu Legea contabilității nr.82/1991, republicată, cu Regulamentul
pentru aplicarea acesteia (apr obat prin Hotarârea Guvernului nr.704/1993) și
OMFPnr.1752/17.XI.2005, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2006.
 Întreprinderile implicate în implementarea programului de conformare a sistemului
de contabilitate practicat în România cu cel din UE, au obliga ția să asigure continuarea
aplicării reglementarilor convenite, precum și auditării situațiilor financiar -contabile conform
reglementărilor naționale în domeniu, iar în cazul societăților comerciale, care nu se
încadrează în criteriile de mărime prevazute în Ordinul nr.1752/2005, se pot aplica
reglementările acestuia, dar numai dupa obținerea aprobării prealabile de catre Ministerul
Finanțelor Publice, aprobare ce se materializează printr -o solicitare proprie adresată Direcției
de reglementări contabile din cadrul MFP ;
 Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se ține atât în monedă națională, cât și
în valută. Pentru necesitățile proprii de informare, întreprinderile pot opta pentru întocmirea
situațiilor financiare și într -o monedă stabilită (EURO, USD etc.).
2. În directa corelație cu regimul juridic al documentelor contabile întocmite de
societățile comerciale legiuitorul a prevăzut și aspectele organizatorice aferente, care se
referă la:

74
 Obligativitatea organizării și conducerii unei activități de contabilitate proprie,
respectiv a contabilității financiare, precum și a contabilității de gestiune care trebuiesc
adaptate la specificul fiecarei societăți comerciale ;
 Necesitatea respectării normelor și reglementărilor în domeniul contabilității, a
planului de conturi general, a modelelor recomandate pentru situațiile financiare, a registrelor
și formularelor comune legiferate pentru activitatea financiară și contabilă a societăților
comerciale, a celorlalte norme metodologice privind întocmirea și u tilizarea acestora,
elaborate și emise de către ministerul finanțelor publice ;
 Răspunderea pentru organizarea și conducerea activității de contabilitate pentru toți
agenții economici revine fie administratorului, fie ordonatorului de credite sau altei
persoane careia îi revine obligația gestionării unității respective și de asemenea, legislația din
românia prevede și posibilitatea ca activitatea de contabilitate să poată fi organizată și condusă
de către operatori specializați, care pot presta aceasta munc ă pe baza de contracte de prestări
de servicii (persoane juridice autorizate sau cu persoane fizice,care au calitatea de expert
contabil, respectiv de contabil autorizat) ;
 În cazul în care agenții economici utilizează sisteme informatice de prelucrare
automată a datelor au obligația conform legii contabilității să asigure respectarea normelor
contabile, controlul datelor înregistrate în contabilitate, precum și păstrarea acestora pe
suporturi tehnice;
 Documentele justificative care stau la baza înregistra rilor din contabilitateafinanciară
se pastrează în arhiva fiecarei unități, timp de 10 ani, cu începere de la data încheierii
exercitiului financiar pentru care au fost întocmite, cu excepția statelor de salarii, care se
pastrează timp de 50 de ani.
3.Pent ru documentele specifice contabilității întreprinderilor folosite pentru
realizarea înregistrarilor sunt : Registru -jurnal ; Registru -inventar și Cartea mare.
4.Operațiunile curente supuse înregistrarilor contabile, conform legii, acestea trebuie
să respec te urmatoarele prevederi :
 Contabilitatea clienților și furnizorilor,a celorlalte creanțe și obligații se ține pe
categorii precum și separat pe fiecare persoană fizică sau juridică ;
 Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natur a sau destinația
acestora ;
 Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, în
funcție de specificul activității desfasurate de agenții economici ;

75
 Contabilitatea profitului și pierderii: în acest caz evidențele contabi le lunare prezintă
situația cumulat de la începutul anului ; în ceea ce priveste repartizarea profitului, acesta se
înregistrează în contabilitate pe destinațiile prevazute de lege ; pierderea contabilă se acoperă
conform prevederilor legale în acord cu me todologia emisă de ministerul finanțelor publice.
5. Legea contabilității nr.82/1991 (republicată) include o serie de reglementări
specifice care trebuie respectate și în cazul operațiunilor de inventariere și de reevaluare a
activelor întreprinde rilor. Aceasta fac referire la :
 Inventarierea generală a elementelor de Activ și de Pasiv, care trebuie realizate de către
toți agenții economici cel puțin o data pe an pe parcursul funcționarii lor ; de asemenea,
inventarierea se mai realizează și în caz ul fuziunii sau încetarii activității unei societăți
comerciale ; la propunerea ordonatorilor principali de credite Ministerul Finanțelor Publice
poate aproba excepții de la regula inventarierii anuale pentru unele bunuri cu caracter special
aflate în admi nistrarea instituțiilor publice ;
 Necesitatea executării, ori de cate ori este nevoie, a operațiunilor de reevaluare a
activelor imobilizate se face, în scopul determinării valorii juste a acetora ; valoarea justă se
stabileste pe baza evaluarilor efec tuate, de regulă, de către evaluatori ; plusul sau minusul
rezultat din reevaluarile succesive ale activelor imobilizate se ”recunoaste” în contabilitate
(potrivit reglementarilor elaborate în acest sens) ;
 Pentru contabilitatea imobilizărilor corporale se prevede obligația ținerii acesteia pe
categorii și pe fiecare obiect de evidentă ; în ceea ce priveste contabilitatea stocurilor legea
contabilității prevede ținerea ei cantitativ și valoric sau numai valoric.
6.Un alt capitol abordat de Legea contabilită ții se referă la operațiunile pentru acțiunile
emise ale societăților comerciale sau cu alte titluri de valoare, caz în care se prevede :
 Se reflectă distinct în contabilitate valoarea acțiunilor emise sau a altor titluri, precum
și a vărsamintelor efectu ate în contul capitalului subscris ;
 În toate cazurile prezentate, situațiile financiare anuale sunt însotite de raportul
administratorilor.

2.2 Armonizarea contabilității din România cu cerințele Internaționale Contabilitate
(IAS/IFRS) și cu Directivele de Contabilitate Europeană
Armonizarea contabilă internațională este procesul prin care regulile sau normele
naționale, diferite de la o țară la alta, uneori divergente, sunt perfecționate pentru a fi făcute
comparabile.

76
Până acum un sfert de secol, cont abilii nu numai că vorbeau în limbi diferite sau utilizau
limbaje diferite, dar, de asemenea, ei dădeau interpretări diferite acelorași evenimente și
tranzacții.
Astăzi, cuvântul de ordine pentru majoritatea specialiștilor contabili din toate țările
lumii este "internaționalizarea".
De fapt, contabilitatea internațională s -a născut din preocupările de armonizare
internațională a regulilor și practicilor contabile.
De-a lungul timpului s -au manifestat anumite temeri legate de necesitatea și utilitatea
aplicării Standardelor Internaționale de Contabilitate la nivel național, știut fiind faptul
că influențele economice, culturale, sociale și -au pus amprenta asupra filozofiei, doctrinei și
politicilor naționale de contabilitate.
O serie de argumente hotărâtoar e în favoarea Standardelor Internaționale de
Contabilitate se referă la accentuarea globalizării economiilor naționale și a integrării piețelor
financiare, dar și sistemelor informaționale.
Prin urmare, atragerea capitalului internațional se va baza și pe oferta de informații
relevante, inteligibile și, mai ales, comparabile, oferte elaborate într -un limbaj contabil
universal înțeles. Standardele Internaționale de Contabilitate răspund acestor cerințe.
Armonizarea contabilă este o necesitate ce derivă din cerințele utilizatorilor de situații
financiare.
Investitorii și analiștii financiari trebuie să înțeleagă situațiile financiare ale firmelor
străine ale căror acțiuni ar dori să le cumpere. Aceștia își doresc, de asemenea, să poată să
compare situațiile financiare ale unor firme localizate în țări diferite și să se asigure că
informațiile sunt relevante și autentificate prin auditare.
De asemenea, firme care doresc să pătrundă pe anumite piețe naționale de capital vor fi
obligate să elaboreze situații financiare corespunzătoare practicilor din țara respectivă.
Avantajele utilizării Standardelor Internaționale de Contabilitate sunt resimțite mai
pregnant de firmele care doresc să aibă acces la finanțare internațională (prin acceptarea
propriilor titluri de valoare la cotațiile piețelor internaționale de capital).
Alt grup implicat în armonizarea contabilă îl reprezintă companiile multinaționale de
contabilitate. Numeroși clienți ai acestor firme au cel puțin o filială sau sucursală într -o altă
țară.

77
Urmare, celor prezentate mai sus, elaborarea, consolidarea și auditarea situațiilor
financiare ale acestor companii ar genera costuri și respectiv onorarii mai reduse, o dată cu
armonizarea contabilă.
La nivelul autorităților fiscale există proceduri complica te cu privire la impozitarea
veniturilor și profiturilor obținute în străinătate, datorită metodelor diferite de determinare a
bazei de impozitare în țările de realizare.
Prin urmare, armonizarea ar reprezenta un avantaj și pentru guvernele naționale, car e ar
putea urmări și controla mai ușor operațiile companiilor multinaționale.
Cel mai remarcabil obstacol în calea armonizării îl constituie dimensiunea diferențelor
actuale privind practicile contabile naționale. Aceste diferențieri merg până la "rădăcina "
problemei: modul de producere a informației contabile.
O altă chestiune este legată de național -naționalism. La nivel național pot exista
reticențe cu privire la acceptarea compromisurilor legate de schimbarea practicilor naționale,
pentru a "semăna" c u cele ale altor țări.
Această reticență se manifestă nu numai la nivelul unei țări ci și la nivelul unei firme,
care se teme că -si va pierde suveranitatea.
O altă grija este aceea legată de Standardele Internaționale de Contabilitate și se referă
la tem erea că nu vor fi capabile de a răspunde schimbărilor de circumstană sau atitudine, la
nivel național (conversia situațiilor financiare ale entităților externe prin metoda curentă sau
metoda temporală, pentru consolidarea de grup).
Cu toate acestea, armon izarea contabilă câștigă teren iar Standardele Internaționale de
Contabilitate își întăresc tot mai mult poziția în Europa, atât în țările membre ale Uniunii
Europene, cât și în țările foste comuniste.
Programul de armonizare contabilă din România a prins viață în 1997, o dată cu primele
încercări de a ne încadra într -o contabilitate a inflație. Numeroase critici au subliniat
puternicul caracter fiscalist al informațiilor contabile raportate și îndepărtarea de la esența și
fondul operațiilor economice care trebuiau oglindite în bilanț.
România a avut cel puțin două motive importante de a demara acest program de
armonizare: primul este legat de necesitatea atragerii de investiții străine și al doilea de
integrare în Uniunea Europeană.
Startul oficial în cur sa "Standarde Internaționale de Contabilitate versus legislația
contabilă națională" a fost dat în 1999, o dată cu publicarea OMF 403/1999 "Reglementările

78
contabile armonizate cu Directiva a 4 -a a Comunităților Economice Europene și cu
Standardele de Conta bilitate Internaționale".
Urmatorul pas a fost acela al apariției reglementării legislative, prin OMF 94/2001
pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV -a a Comunității
Economice Europene și cu Standardele Internaționale de C ontabilitate, care completează și
clarifică o parte din problematica armonizării contabile românești.
Începând cu exercițiul financiar 2006, rămân în afara prevederilor acestor reglementări
întreprinderile mici și mijlocii, care vor aplica prevederile IAS , dar într -o formă simplificată.
Suportul realizării efective a procesului de armonizare este reprezentat practic de
procesul de normalizare.
Normalizarea reprezintând acțiunea de stabilire a regulilor care stau la bază organizării
instrumentelor și tehni cilor contabile în mod unitar și simplificat. Scopul normalizării îl
constituie realizarea unui obiectiv fundamental al contabilității, și anume realizarea unei
imagini fidele a patrimoniului și rezultatului întreprinderii, elaborarea unor principii
fundam entale, a unor reguli și metode de bază precum și a unor proceduri specifice.
Una din schimbările importante produse în economia românească după 1990 este aceea
că tranzacțiile sunt specifice economiei de piață (sunt determinate de cerere și ofertă și nu d e
intervenția statului).
Treptat, Ministerul Finanțelor a declanșat dezvoltarea Sistemului Contabil din România
de la un sistem centralizat (destinatarul informațiilor era Guvernul) la unul descentralizat
(furnizează informațiile necesare investitorilor ș i altor categorii de utilizatori cum ar fi
creditorii, angajații, furnizorii, clienții etc).
Un alt îdemn pentru dezvoltarea Sistemului Contabil din România a fost generat de
cerința ca societățile comerciale românești să fie capabile să stabilească relaț ii mai strânse cu
investitorii, furnizorii și clienții europeni și internaționali.
Această deschidere a determinat dezvoltarea sistemului contabil românesc pe baza unor
principii și reguli contabile prevăzute de Directivele Uniunii Europene și Standardele
Internaționale de Contabilitate, astfel încât situațiile financiare întocmite de societățile
comerciale să poată fi înțelese de toate categoriile de utilizatori.
Practic, Ministerul Finanțelor Publice a elaborat diverse reglementări care formează
sistemu l contabil românesc, și anume prin: Legea contabilității 82/1991, Regulamentul de
aplicare al acesteia (HG 704/1993), diverse norme și precizări ulterioare: OMF 403/1999,
înlocuit cu OMF 94/2001 referitor la aprobarea Reglementărilor contabile armonizate c u

79
Directiva a IV -a a Comunităților Economice Europene și cu Standardele Internaționale de
Contabilitate, iar acesta din urmă completază la rândul său cu OMF 306/2002 pentru
aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele Europen e,
ambele în prezent abrogate prin OMF 1752/2005, cu privire la Reglementările contabile
conforme cu Directivele Europene, OMFP nr.1802/2014, privind reglementarea contabilității
situatiilor financiare anuale individuale și consolidate, Ordinul nr.1938/201 6, privind
modificarea și completarea unor reglementări contabile și Ordinul nr.166/2017, cât și OMFP
nr.470/2018, cu referire la principalele aspecte legate de întocmirea si depunerea situațiilor
financiare anuale ale agenților economici la unitățile teri toriale ale MFP, precum și pentru
modificarea și completarea unor reglementări contabile.
Prin programul de dezvoltare a Sistemului Contabil, România este considerată ca fiind
o țară cu un sistem contabil armonizat și compatibil pe plan internațional.
În concluzie, procesul de concepere a normelor contabile a reprezentat și reprezintă o
dispută istorică între mai mulți actori, menționăm aici profesia contabilă și puterea publică,
statul.
Bineînțeles că la nivelul statelor în funcție de puterea fiecăruia din cei doi actori s -au
realizat obiectivele de normalizare.
Din acest punct de vedere putem spune că obiectul normalizării contabile poate fi
constituit de situațiile financiare sau de planul contabil general.
În țara noastră, dispozitivul normalizării contabile și al reglementărilor în domeniu este
alcătuit din: Legea contabilității 82/1991, republicată – Reglementează organizarea și
conducerea contabilității în țara noastră așa cum prevede legea.
Răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilit ății revine Consiliului de
Administrare sau alt organism de conducere, ordonatorilor de credite și alte organe
nominalizate prin lege.
Cadrul conceptual al contabilității, reunește și clarifică principiile și conceptele ce stau
la baza întocmirii și pre zentării situațiilor financiare.
Principalul scop al acestui ansamblu de principii este de a furniza un cadru coerent de
referință pe care Consiliul Organismului Britanic de Normalizare (IASB) să -l utilizeze pentru
dezvoltarea și revizuirea normelor conta bile.
În țara noastră, cadrul conceptual se identifică cu cadrul general pentru întocmirea și
prezentarea situațiilor financiare elaborat de IASB.

80
Obiectivele cadrului conceptual:
1. Conceptul de situație financiară – Situațiile financiare sunt rapoarte sau declarații
financiare ce consolidează și prezintă informațiile comune tuturor categoriilor de utilizatori
(interni și externi).
2. Obiectivele situațiilor financiare – Setul ce compune structura situațiilor financiare
trebuie să prezinte informații de spre poziția financiară, performanța financiară, modificarea
poziției financiare și situația fluxurilor de trezorerie.
3. Recunoașterea și evaluarea elementelor în situațiile financiare – Elementele
recunoscute și evaluate, constituie elemente ale reprezen tării în situațiile financiare: activele,
datoriile, capitalurile proprii, veniturile, cheltuielile, numerarul și echivalentele de numerar.
4. Caracteristicile calitative ale informației prezentate în situațiile financiare:
 relevanță – Pentru a fi utile i nformațiile trebuie să fie relevante față de necesitățile de
luare a deciziilor de către utilizatori. Informațiile sunt relevante atunci când influențează
deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându -i pe aceștia să evalueze evenimente trecute,
prezent e sau viitoare, confirmând sau corectând evaluările lor anterioare;
 credibilitatea (fiabilitatea) – Pentru a fi utilă informația trebuie să fie credibilă.
Pentru a fi credibilă informația contabilă trebuie să respecte următoarele
subcaracteristici :
 repreze ntarea fidelă – Pentru a fi credibilă informația trebuie să reprezinte cu fidelitate
tranzacțiile și alte evenimente pe care aceasta fie și -a propus să le reprezinte, fie se așteaptă,
în mod rezonabil, să le reprezinte;
 prevalența economicului asupra jurid icului – Pentru ca informația să prezinte în
mod credibil evenimentele și tranzacțiile pe care le reprezintă este necesar ca acestea să fie
contabilizate și prezentate în concordanță cu fondul lor și cu realitatea economică, și nu doar
cu forma lor jur idică;
 neutralitatea – Pentru a fi credibilă informația cuprinsă în situațiile financiare
trebuie să fie neutră, adică lipsită de influențe;
 prudența – Prudența înseamnă includerea unui grad de precauție în exercitarea
raționamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiții de incertitudine, astfel
încât activele și veniturile să nu fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile să nu fie
subevaluate, nu se permite, constituirea de rezerve ascunse sau de provizioane excesive,
subevaluarea deliberată a activelor sau a veniturilor, dar nici supraevaluarea deliberată a

81
datoriilor sau a cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar mai fi neutre și de aceea nu ar
mai avea calitatea de a fi credibile;
 integralitatea – Pentru a fi credibilă informația din situațiile financiare trebuie să fie
completă în limitele rezonabile ale pragului de semnificație și ale costului obținerii acelei
informații. O omisiune poate face ca informația să fie falsă sau să inducă în eroare și astfel să
devină necredibilă și defectuoasă din punct de vedere al relevanței;
 comparabilitatea – Utilizatorii trebuie să poată compara situațiile financiare ale unei
întreprinderi în timp pentru a identifica tendințele în poziția financiară și performanțele s ale.
Aceștea trebuie totodată să poată compara situațiile financiare ale diverselor întreprinderi,
pentru a le evalua poziția financiară, performanțele și modificările poziției financiare;
 inteligibilitatea (claritatea ) – calitatea esențială a infor mațiilor furnizate de
situațiile financiare este aceea că ele pot fi ușor înțelese de utilizatori. În acest scop se
presupune că utilizatorii dispun de cunoștințe suficiente privind desfășurarea afacerilor și a
activităților economice, de noțiuni de co ntabilitate și au dorința de a studia informațiile
prezentate cu diligențele cuvenite.
6. Conceptul de capital și menținere a capitalului – Potrivit cadrului conceptual sunt
prezentate 2 concepte de capital:
 Capitalul financiar – este sinonim cu capitalul pro priu sau activul net contabil sau
situația netă, și,
 Capitalul fizic – este capacitatea productivă a între prinderii.
Rețeaua de reglementări contabile – Reglementările contabile reprezintă texte legale și
elementare care însoțesc aplicarea standardelor int ernaționale. Ele sunt de esență națională
fiind un atribut al Guvernului din fiecare țari.
Planul contabil general – Acesta se referă la sistemul de conturi, iar în cadrul său la
fiecare cont care reflectă elementele patrimoniale și care prezintă următoare le caracteristici:
denumire și simbol cifric; clasa și grupa, stabilite în funcție de un anumit criteriu de
clasificare; conținutul și funcția contabilă, precum și corespondența cu alte conturi. De
asemenea cuprinde și o monografie a înregistrărilor contab ile.
Ghidurile pentru înțelegerea și aplicarea standardelor de contabilitate – Acestea mai
poartă denumirea de ghiduri profesionale și cuprind texte cu privire la particularitățile de ordin
economic, financiar, comercial și juridic care influențează contab ilitatea. Practic ele cuprind
lucrări monografice și diverse practici cu privire la norme și reglementări ce se aplică agenților

82
economici. Însă, în conținutul lor vom regăsi și precizări cu privire la modul în care se obțin
informațiile, cum sunt elaborat e rapoartele financiare și cum se prezintă informația.
Instituția normalizării contabile – Pentru realizarea procesului de normalizare este
nevoie de o instituție a normalizării, care are următoarele obiective principale: elaborarea și
menținerea la zi a c adrului contabil general, a normelor contabile naționale, a planului de
conturi general, a practicilor contabile și a dicționarelor contabile.
În România, această instituție este statală și este reprezentată de Ministerul Finanțelor
prin Direcția Generală a Legislației Contabile asistată de Colegiul Consultativ al
Contabilității.

2.3 Elaborarea și utilizarea planului de conturi specific contabilității manageriale
Normalizarea internațională a contabilității manageriale este realizată prin activitatea
desfășurată de către Comitetul Contabililor Profesioniști în Afaceri , 22 o componentă a
Federației Internaționale a Experților Contabili 23 care a elaborat o serie de norme cu
privire la conceptele de bază cu care operează contabilitatea de gestiune, urmărind
armonizarea terminologiilor specifice acesteia.
În țara nostră, normalizarea contabilității de gestiune la nivel național este reglementată
prin OMF nr. 1826/2003, în care sunt aprobate unele măsuri privind organizarea și conducerea
contabilității de gestiune de către persoanele juridice obligate prin lege și care sunt asigurate
de către Ministerul Finanțelor.
Prevederile generale ale acestei legi pun la dispoziție, cadrul general de armonizare a
normalizării internaționale a câtorva concepte cu care operează contabilitatea de gestiune cu
normalizarea națională a contabilității de gestiune din România, lăsând la alegerea
contabilului de gestiune modul de realizare a acesteia.
Normarea contabilității manageriale la nivel microeconomic reprezin tă procesul
elaborării și aplicării normelor, regulilor și procedurilor specifice organizării și
conduccerii contabilității manageriale.
Normalizarea contabilității manageriale la nivel microeconomic se realizează prin
armonizarea metodologiei in terne a contabilității manageriale, acceptată de toate
subdiviziunile organizatorice ale acesteia.

22 The Professio nal Accountants in Business Committee .
23 International Federation of Accountants.

83
Într-o accepțiune generală, contabilitatea managerială reprezintă acea parte integrantă a
managementului ce se ocupă cu identificarea, prezentarea și interp retarea informațiilor
folosite pentru formularea de strategii, luarea deciziilor, optimizarea folosirii resurselor,
informarea angajaților, protejarea activelor, planificarea și controlul activităților, informarea
asociaților sau altor utilizatori de infor mații externi.
Cu alte cuvinte, contabilitatea managerială cuprinde atât elemente specifice
contabilității financiare (generale), cât și elemente specifice contabilității de gestiune făcând
o conexiune completa .
Asistăm astăzi la o repoziționare a contabi lității în ansamblul științelor sociale, respectiv
în domeniul științelor de gestiune datorită rolului practic al acesteia, care a devenit un
instrument pentru gestiunea afacerilor – „tool of management”.
Scopul normalizării contabile este acela de a crea norme contabile care să permită
prezentarea de situații financiare comparabile și o mai „bună comunicare financiară între
actorii unei piețe financiare globale ”.24
Se fac apreciază că normalizarea contabilă nu își va atinge scopul decât într -un context
în care performanța economică a entităților, anume măsurată prin performanța financiară, este
judecată pertinent de investitorii bursieri și utilă pentru analiștii financiari în stabilirea
previziunilor lor.
Comitetul pentru Standardele Contabile I nternaționale (IASB), are tendința de a devni
autoritate recunoscută la nivel mondial ca unic normalizator, organism care produce norme
contabile cu soluții care duc la uniformizarea practicilor contabile pentru aceeași situație.
Având în vedere cele preze ntate anterior, normarea și normalizarea contabilității
manageriale la nivel microeconomic ar trebui să prezinte unele obiective cum ar fi:

24 Ion Ionașcu, Dinamica doctrinelor contabilității moderne, Editura Economică, București, 2003.

84
Figura nr.1 Normarea și normalizarea contabilității manageriale la nivel
microeconomic

Sursă: S. Briciu, S.Căpșuneanu – ”Aspecte ale normalizării contabilității manageriale din
România la nivel microeconomic”

1.Elaborarea și utilizarea planului de conturi și a documentelor specifice
contabilității manageriale
Pentru organizarea con tabilității în practica românească se utilizează planul de conturi
general conținut de Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV -a a Comunităților
Economice Europene, stabilit de Ministerul Finanțelor Publice și aprobat prin OMFP nr.
1752/2005.
Dualitatea sistemului contabil românesc presupune organizarea contabilității în dublu
circuit: contabilitatea financiară și contabilitatea de gestiune .
Planul de conturi general este format din 9 clase de conturi (8 destinate contabilității
financiare ș i unul destinat contabilității de gestiune). Clasa 9 „Conturi de gestiune” este
utilizată pentru organizarea și conducerea contabilității de gestiune, conținând 10 conturi
sintetice de grad I, divizate pe trei grupe de conturi: decontări interne privind ch eltuielile ,
conturi de calculație și costurile producției .
OMFP nr. 1826/2003 menționează trei modalități distincte de organizare a contabilității
de gestiune:
 fie utilizând conturi specifice (clasa 9 „Conturi de gestiune”); Utilizarea acestor
conturi nu este obligatorie, folosirea lor fiind opțională;
 fie prin dezvoltarea conturilor din contabilitatea financiară;
 fie cu ajutorul evidenței tehnico -operative proprii, fără a explica modul de concretizare
în practica contabilă a fiecăreia.
Elaborarea și utilizarea unui
sistem de documente specifice
contabilității manageriale
Elaborarea și utilizarea
planului de conturi specific
contabilității manageriale
Adopta rea unei metode de
calculație a costurilor, precum
și a unor procedee specifice
utilizate pentru calculația
costurilor

85
Majoritatea special iștilor din domeniul contabilității manageriale sunt de acord cu ideea
potrivit căreia îndeplinirea obiectivelor contabilității manageriale se pot realiza numai
utilizând un plan de conturi propriu.
La baza alegerii și păstrării sistemului de conturi spec ific contabilității de gestiune se
află o serie de argumente ce vizează tradiția continuată în România în privința utilizării
sistemului dualist, atât în perioada economiei centralizate, cât și după adaptarea planului de
conturi general la modelul francez, începând cu 1994.
Această tradiție a fost continuată pe două direcții:
 având la baza utilizării conturilor dubla înregistrare;
Marea majoritatea a contabililor deprinși cu utilizarea unui sistem contabil având la bază
un plan de conturi au continuat folo sirea acestuia datorită multiplelor avantaje pe care acesta
le oferă și care au fost menționate anterior.
 a utilizării programelor informatice bazate pe dubla înregistrare.
Pentru a ușura munca contabililor, informaticienii au creat programe software baza te
pe înregistrări contabile și nu pe foi de calcul matematice ca în cazul foilor de decontare
tabelară a costurilor.
Aceste programe informatice prezentau și încă prezintă ușurință în utilizarea lor, mai
ales datorită cantităților foarte mari de date car e pot fi prelucrate cu ajutorul calculatoarelor.
Planul de conturi specific contabilității de gestiune reprezintă ” temelia” construirii unui
plan de conturi flexibil și adaptabil fiecărui tip de activitate desfășurată de către entități potrivit
specificulu i acestora.
Modul de construcție al conturilor de gestiune prevăzute în planul contabil general din
România scoate în evidență absența unui număr mare de grupe de conturi cu roluri și funcții
contabile definite. Actualul sistem de conturi care s -a format nu oferă imaginea unei calculații
de costuri totale în vederea determinării costurilor pe produse, ci mai degrabă a unei colectări
de cheltuieli la nivel global.
Conturile analitice cuprinse în Planul de Conturi General rămân limitate sub aspectul
conținut ului lor informațional, motiv pentru care și Ministerul Finanțelor Publice precizează
ca nefiind obligatorii.
Regulamentul de aplicare a legii contabilității din România prevede posibilitatea ca, în
funcție de necesitățile fiecărei firme și de scopul urmă rit de către acestea, să se poată introduce
și alte conturi sau să se procedeze la adâncirea în plan analitic a conturilor necesare solicitate
de către beneficiarii acestora. Conținutul economic și corespondențele contabile dintre

86
conturile clasei a 9 -a „C onturi de gestiune”standardizate de normele contabile românești
satisfac numai necesitățile metodelor de organizare ale calculației costurilor de tip absorbant
(total) și mai puțin pe cele de tip parțial.
O formă de prezentare și utilizare a planului de co nturi specific contabilității de gestiune
este subliniată de către profesorii universitari Klaus Ebbeken, Ladislau Possler și Mihai Ristea
în lucrarea „Calculația și managementul costurilor ” 25
Aceasta ține cont și de calculul rezultatului analitic ceea ce constituie un aspect foarte
important în prezentarea documentelor de sinteză ale contabilității manageriale.
2.Elaborarea și utilizarea unui sistem de documente specific contabilității
manageriale. În privința elaborării și utilizării sistemului de docume nte specific contabilității
de gestiune, Ministerul Finanțelor nu impune anumite formulare oferind o libertate deplină
entităților.
Astfel, pentru reflectarea în contabilitatea managerială a cheltuielilor și realizarea
calculației costurilor, fiecare enti tate își poate organiza sistemul de documente propriu care
să asigure atât colectarea cheltuielilor (pe purtători și pe sectoare de cheltuieli), cât și
determinarea costului efectiv al producției obținute, și sau serviciilor prestate.
Volumul datelor pr ezentate în contabilitatea managerială poate varia în funcție de
particularitățile organizatorico -tehnologice și economice ale entității, caracterul, sursele și
periodicitatea informației.
Pentru asigurarea operativității în culegerea, prelucrarea și dezv ăluirea informației, este
necesar de elaborat în cadrul entităților Regulamentul privind organizarea contabilității
manageriale. Regulamentul nominalizat poate fi reprezentat ca un sistem de documente cu
forme și metode menite să stabilească l egăturile între subdiviziunile entității, fără să existe
careva reguli stricte privind formatul acestuia.
Fiecare regulament va avea propriile particularități în dependență de domeniul de
activitate al entității, piețele de desfacere, structura organizați onală, metodele de calculație
etc. Cu toate acestea, se remarcă faptul că teoria și practica contabilității a scos la iveala
principalele componente ale organizării contabilității manageriale. Astfel, în viziunea
specialiștilor în domeniu, compartimentele de bază ale Regulamentului privind organizarea
contabilității manageriale, vor reflecta următoarele:
 descrierea stadiului actual de dezvoltare a entității;
 studiul mediului extern al entității

25 Ion Ionașcu, Dinamica doctrinelor contabilității moderne, Editura Economic ă, București, 2003.

87
 analiza sistemului contabil existent;
 definirea scopurilor, ob iectivelor și a utilizatorilor de informații;
 descrierea structurii organizaționale și a centrelor de responsabilitate;
 clasificarea costurilor pe centre de responsabilitate;
 dezvoltarea principiilor contabilității manageriale și elaborarea planului de con turi;
 elaborarea politicilor contabile manageriale;
 formarea rapoartelor manageriale;
 alegerea unui sistem de indicatori de măsurare a performanței.
Însă pentru a completa sistemul de documente specific contabilității manageriale trebuie
să avem în vedere și de funcția de determinare a costurilor și de funcțiile contabilității
manageriale în scopul realizării obiectivelor acesteia.
De aceea, procesul de elaborare a sistemului de documente ce servește contabilității
manageriale presupune stabilirea unui anum it număr de formulare, ce vor avea denumiri
specifice și scopurile dinainte stabilite, în ceea ce privește: formatul, modul de completare și
persoanele responsabile cu completarea lor, numărul de exemplare, circulația și destinațiile
finale pentru păstrare și arhivare.
Interesul acestui sistem de documente vizează concretizarea unui management
performant ce se poate realiza prin satisfacerea cerințelor informaționale necesare conducerii
entității și celorlalte departamente implicate în procesul decizional. Deci, la nivelul
contabilității manageriale putem identifica trei categorii de documente.
a) Documente justificative , acestea se compun din:
 documente primare în care se consemnează, de regulă, pentru o singură operațiune, în
momentul desfășurării procesului sau fenomenului economic (bon de consum);
 documentele centralizatoare care cumulează, de regulă, mai multe informațiiprivind
același fenomen sau proces economic. Se întocmesc pe baza unei serii de documente de același
tip (centralizatoare de cheltuieli ) spre a facilita prelucrarea lor contabilă ulterioară (fișe de
antecalculații și postcalculații).
b) Documente de evidență și prelucrare contabilă , sunt documente primare ce se
transpun în conturi, pe principiul dublei înregistrări, prin intermediul formulei contabile,
respectând cu strictețe procedeele specifice metodei contabilității. Prelucrarea contabilă a
documentelor se face prin intermediul registrelor (jurnal, inventar, Cartea -mare).

88
c) Documente de sinteză și raportare contabilă , grupeză mai multe in formații într -o
formă coerentă din punct de vedere contabil, evidențind un fenomen mai complex sau o
activitate economică, realizată pe baza celorlalte documente justificative.
În această categorie se încadrează balanța de verificare, contul de profit și pierdere și alte
situații de raportare a abaterilor și performanțelor unei entități precum: situații ale abaterilor pe
purtători și pe sectoare, rapoarte de analiză a acestora, bugete, situații de calcul al rezultatelor
pe obiecte de calculație (produse, lucrări, servicii) sau pe activități, note informative sau
rapoarte detaliate cu privire la performanțele realizate la nivelul sectoarelor de activitate sau
al produselor realizate, tabloul de bord, tabloul de bord echilibrat, analiza comparativă, analiza
cost-profit etc.
Există o multitudine de documente ce pot fi create și utilizate la nivelul contabilității
manageriale în funcție de specificul activității desfășurate, de particularitățile proprii fiecărei
entități, dar mai ales în funcție de necesitățile informaționale ale managerilor și care au
importanță majora in obținerea performanței economice.
3. Adoptarea unei metode, precum și a unor procedee specifice de calculație a
costurilor . Având în vedere reglementărilor contabile din România, calculația co sturilor poate
fi efectuată după una dintre următoarele metode: metoda globală, metoda pe faze, metoda pe
comenzi, metoda costului standard, metoda costurilor variabile sau orice altă metodă adoptată
de persoana juridică respectivă în funcție de modul de o rganizare a producției, specificul
activității, particularitățile procesului tehnologic și de necesității proprii.
În literatura de specialitate mai regăsim și alte metode de calculație a costurilor
precum: metoda calculației costurilor pe activități (Act ivity-Based Costing), metoda costului –
țintă (Target Costing) etc.
Adoptarea unei metode de calculație a costurilor se realizează prin atingerea obiectivelor
urmărite de entitate. Punerea în practică a unei anumite metode de calculație a costurilor la
nivel ul entității implică apelarea și la anumite procedee de calculație precum: procedeul
suplimentării, procedeul punctelor extreme, procedeul rundelor, procedeul indicilor de
echivalență, procedeul echivalării produsului secundar cu produsul principal, proced eul
valorii rămase etc.
Procedeele utilizate în contabilitatea managerială se stabilesc în funcție de
caracteristicile calitative ale informațiilor cerute de utilizatori, precum și de particularitățile
activității desfășurate.

89
Organizarea contabilității m anageriale într -o entitate presupune luarea în considerare a
factorilor care influențează modul de organizare și principiile contabilității manageriale .
Factorii care influențează modul de organizare al contabilității manageriale într -o
entitate sunt:
a) Profilul și mărimea entității. Având în vedere mărimea în clasificarea entităților
(mari, mijlocii și mici), se pune problema executării lucrărilor contabilității manageriale. În
cadrul entităților mari, lucrările contabilității manageriale se organizează de către birourile de
planificare și contabilitate care se află situate în cadrul secțiilor de producție, dar și la nivelul
entității.
Comparativ cu entitățile mari, în cadrul entităților mici și mijlocii, toate lucrările
contabilității manageriale sunt orga nizate și executate de către birourile și compartimentele
specializate.
b) Structura organizatorică a entității. Cadrul general pe baza căruia se axează
sistemul contabilității manageriale este delimitat prin : structura de producție și
structura funcțională . Principalul ” avantaj” al structurii de producție îl reprezintă delimitarea
strictă a calculațiilor la nivel de secție, atelier, sector etc., și permite extragerea unor informații
suplimentare necesare optimizării activităților respective.
Comparativ cu str uctura de producție, structura funcțională se identifică și se poate
urmări prin sectorul administrativ și de conducere, regăsindu -se în antecalculul costurilor prin
bugete.
c) Organizarea activității sau a procesului de producție . Avand în vedere fap tul că
tipul de producție reprezintă o stare funcțională a unei verigi de producție sau a unei entități,
determinată de caracteristicile tehnice și organizatorice ale acesteia, se pot delimita astfel două
tipuri de producție: producție de masă (serie mare) și producție individuală (serie mijlocie și
mică).
Printre ” avantajele” pe care le oferă aceste tipuri de producție se pot număra:
 producția individuală, în serie mică și mijlocie, asigură un grad ridicat de
flexibilitate a întreprinderii și permite adaptarea unor costuri mici la nevoile (cerințele)
consumatorilor (clienților) în vederea introducerii de produse noi pe piață, într -un interval de
timp foarte scurt;
 producția de masă se caracterizează printr -un grad ridicat de eficiență economi că și
rentabilitate la nivel de entitate.

90
d) Specificul activității, a procesului tehnologic . Având în vedere tipul de
producție, din punct de vedere tehnologic, întâlnim : producție simplă și producție complexă.
Avantajul principal oferit de către p roducția simplă în cadrul tehnologiei utilizate constă în
volumul redus de muncă în întocmirea calculațiilor privind costul pe produs, în timp ce
principalul ” inconvenient” oferit de către producția complexă în cadrul tehnologiei utilizate
este cel opus pr oducției simple, și anume volumul mare de muncă în întocmirea documentelor
de centralizare și calculație a costurilor în cazul producției complexe.
e) Gradul de specializare și integrare . Împreună cu ceilalți factori, și gradul de
specializare ajută la orga nizarea contabilității manageriale punând accentul pe profilul
entităților și al volumului lucrărilor de determinare a costurilor la nivelul entității și pe
produse.
Toate acestea ajută și la alegerea unei metode de calculația costurilor adecvată, potrivi t
specificului, gradului de specializare al entității. Astfel, putem deosebi: entități specializate și
entități nespecializate .
În cadrul entităților specializate, gradul de specializare și integrare prezintă ” avantaje”
ca: posibilitatea de schimbare rapi dă a nomenclatorului produselor; gradul ridicat de specializare
pe utilaje, a muncitorilor și a produselor; presupune o calculație mult mai simplă și mai puțin
costisitoare. Însă, în entităților nespecializate, gradul de specializare și integrare prezintă
unele ” dezavantaje” cum ar fi : greutate în schimbarea nomenclatorului produselor executate;
grad scăzut de specializare pe utilaje, a muncitorilor și pe produse; presupune o calculație mult
mai complexă și foarte costisitoare, tendința fiind de reprofilar e.
f) Gradul de mecanizare, automatizare a producției. Alături de gradul de
specializare și integrare al entității, și gradul de mecanizare, automatizare a producției acesta
joacă un rol important în organizarea calculației costurilor.
Astfel putem distinge entități care utilizează un proces de producție manual (se mai
întâlnesc și în prezent în număr destul de mare, dar tendința lor este de reducere ca urmare a
mecanizării și automatizării, odată cu dezvoltarea tehnologică pe scară largă) și alte en tități
care utilizează un proces de producție mecanizat: forme de organizare a producției în flux:
linii automate în flux (de tip complet sau secționat); linii automate -rotor; bandă rulantă;
conveier secțional; sistemul prod -sincron etc.
g) Caracterul procesu lui de producție . Acesta este unul dintre cei mai importanți factori
ce trebuie luați în considerare în vederea organizării calculației costurilor. Caracterul
procesului de producție este acela care își pune amprenta asupra modului de înregistrare a

91
costur ilor viitoare, ținând seama de modalitatea de includere a cheltuielilor afectate realizării
produselor.
În acest sens, se pot deosebi: entități cu producție continuă și entități cu producție
sezonieră . Potrivit Legii contabilității nr. 82/1991 – republica tă, în Monitorul Oficial nr.
23/12.01.2004 se precizează următoarele: „pentru asigurarea unui conținut real și exact al
structurii costurilor se vor avea în vedere următoarele principii:
1. Principiul separării cheltuielilor care privesc obținerea bunurilor, lucrărilor,
serviciilor de cheltuielile care nu sunt legate de achiziția, producția sau prelucrarea etc .
Acesta presupune ca la nivelul obiectelor de calculație stabilite de fiecare persoană
juridică să se separe cheltuielile atribuibile obiectelor respect ive de cheltuielile ocazionate de
restul activității.
Cheltuielile care nu participă la obținerea obiectelor de calculație menționate, cum ar fi:
cheltuielile de administrație, cheltuielile de desfacere, regia fixă nealocată costului,
cheltuielile financia re, cheltuielile extraordinare etc., nu se includ în costul acestora.
2. Principiul delimitării cheltuielilor în timp . Acesta presupune ca includerea
cheltuielilor în costuri să se efectueze în perioada de gestiune căreia îi aparțin cheltuielile în
cauză.
3. Principiul delimitării cheltuielilor în spațiu . Acesta presupune delimitarea
cheltuielilor efectuate într -o anumită perioadă de gestiune pe principalele procese sau alte
locuri de cheltuieli care le -au ocazionat, cum ar fi: aprovizionare, producție, adm inistrație,
desfacere, iar în cadrul sectorului producție, pe secții, ateliere, linii de fabricație etc.
În cadrul structurilor menționate se pot constitui centre de producție, centre de profit sau
alte centre de responsabilitate în raport de care se adân cește delimitarea cheltuielilor.
4. Principiul delimitării cheltuielilor productive de cele cu caracter neproductiv . Acesta
presupune delimitarea cheltuielilor productive, care sunt creatoare de valoare, de cheltuielile
cu caracter neproductiv.
5. Delimi tarea cheltuielilor privind producția finită de cheltuielile aferente producției
în curs de execuție . Acest principiu este valabil pentru acele unități productive a căror
producție se prezintă parțial la sfârșitul perioadei de gestiune în diverse studii de transformare,
cantitatea și valoarea acesteia fiind diferite de la o perioadă de gestiune la alta”.
Determinarea corectă a mărimii producției în curs de execuție influențează nu numai
exactitatea mărimii și structurii costurilor la sfârșitul perioadei de gestiune, dar și alți

92
indicatori economico -financiari (profitul, rata rentabilității etc.), și în funcție de toate acstea
necesitatea utilizării unor documente specifice se impune din ce în ce mai mult.

2.4 Întocmirea și prezentarea situațiilor financia r-contabile în conformitate cu
Directivele UE
Situațiile financiare ale unei entități reprezintă cel mai important mijloc ,prin informația
contabilă este pusă la dispoziția factorilor decizionali. De aceea entitățile economice își
publică situațiile finan ciare, înre -un mod câț mai explicit, pentru a putea fi înțelese de către
cititorul interesat.
Perfecționarea continuă a mediului de afaceri reprezintă o prioritate esențială a
guvernelor în consolidarea funcționării economiei de piață, iar pe termen scurt, realizarea
obiectivelor urmărite în cadrul programului de aderare a României la Uniunea Europeană.
În acest sens, cadrul general de contabilitate și audit financiar își perfecționează
continuu calitatea informației contabile prin aplicarea reglementărilo r contabile conforme cu
Directivele Uniunii Europene (Directiva a -IV-a și a VII -a).
Nevoia de conformitate este impusă de : globalizarea economiilor naționale; accesul
României pe piețele de capital internaționale; transparența și simplificarea raportăril or
financiare. Pentru atingerea acestor obiective, în ultima perioadă au avut loc o serie de
modificări legislative între care se numără:
• modificarea și completarea Legii contabilității nr.82/1991;
• reglementările contabile conforme cu Directiva IV -a și a-VII ale Uniunii Europene;
• adoptarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) și Standardelor
Internaționale de Contabilitate (IAS), prin Ordin al Ministrului Finantelor Publice.
Responsabilitatea întocmirii situațiilor financiare anuale în conformitate cu
Reglementările contabile și conforme cu directivele europene (a IV -a și a -VII-a) revine
conducerii entității și este comunicată printr -o declarație scrisă atașată acestora.
Calitatea informațiilor utilizate la momentul oportun, dorința de a lua decizii în timp
real și bine fundamentate au creat permanent provocări în cadrul sistemului informațional
contabil.
Aceste informații furnizate de contabilitate stau la baza procesului decizional atât în
interiorul cât și în exteriorul e ntității, fiind puse la dispozitie prin intermediul situațiilor
financiare întocmite și prezentate de toți agenții economici pentru diverse categorii de

93
utilizatori. Funcția de informare a contabilității constă în furnizarea de informații necesare
utilizat orilor în scopul fundamentării deciziilor.
Astfel, contabilitatea are o funcție de informare internă (pentru managementul
întreprinderii) și o funcție de informare externă. Nenumărate categorii de utilizatori folosesc
informațiile financiare precum și alt e informații oferite de evidența contabilă, marketing,
statistică și operativă a întreprinderii, pentru a diagnostica activitatea acesteia, iar pe această
bază să -și poată fundamenta deciziile economice și financiare.
Sistemul economiei de piață se caracte rizează prin transparență, ceea ce presupune
accesul la informațiile financiar -contabile a tuturor utilizatorilor interesați, cu raportare la timp
și spațșiu, indiferent de diferențele cauzate de o varietate de factori sociali, economici și
juridici, speci fici fiecarei țări, care au influențat normarea contabilă.
Organismul internațional reprezentat de Consiliul pentru Standarde Internaționale de
Contabilitate (IASB) s -a angajat să reducă aceste diferențe, urmărind ca prin normalizare, să
armonizeze regleme ntările, standardele contabile și procedurile referitoare la întocmirea și
prezentarea situațiilor , punându -se accent pe întocmirea de situații financiare care să furnizeze
informații utile cu impact primordial în luarea deciziilor economice.
Cadrul gener al de întocmire și prezentare a situațiilor financiar e elaborat de
Comitetul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate, reprezintă un Standard
internațional de Contabilitate , însă nu definește standarde privind evaluarea sau prezentarea
unor anum ite elemente sau informații.
Prevederile acestui cadru general nu prezintă în fața Standardului Internațional de
Contabilitate specific. Acesta abordează:
 obiectivul situațiilor financiare;
 caracteristicile calitative care determină utilitatea informațiilo r din situațiile financiare;
 definirea, cunoașterea și evaluarea elementelor pe baza carora sunt întocmite situațiile
financiare;
 conceptele de capital și menținere a nivelului capitalului.
1. Obiectivul principal al situațiilor financiare , reprezintă furnizarea de informații
despre poziția financiară, performanțele financiare și modificările poziției financiare a
întreprinderii, în scopul utilizării acestor informații de către utilizatorii interni și externi, în
vederea fundamentării unor decizii economice.
Situațiile financiare , au ca scop general să ofere o imagine fidelă a rezultatelor și
poziției financiare a unei entități la sfârșitul exercițiului financiar, oferind informații utile unei

94
largi categorii de utilizatori, asigurând compa rabilitatea, atât cu situațiile financiare ale
întreprinderii pentru perioadele precedente, cât și cu situațiile financiare ale altor întreprinderi.
Poziția financiară , a întreprinderii este diferita de resursele economice pe care le
controlează, de struc tura financiară a activelor, datoriilor și capitalului propriu, de lichiditatea
și solvabilitatea valorilor economice și de capacitatea sa de a se adapta la schuimbarile
mediului în care își desfașoara activitatea . 26
IASC își concentrează efortul său de ar monizare de preferință asupra situațiilor
financiare, ce au ca scop furnizarea unor informații utile pentru adoptarea deciziilor
economice. Aceasta se datorează faptului că aproape toți utilizatorii iau decizii economice cu
scopul de a:
 hotărî când să cum pere, să păstreze, sau să vândă părți din capital;
 evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
 evalua capacitatea întreprinderii de a plăti și de a oferi alte beneficii angajaților săi;
 aprecia garanția ce o oferă întreprinderea față de datoriile sa le;
 determina politicile fiscale;
 determina profitul și dividendele ce se pot distribui;
 elabora și utiliza datele statistice despre venitul național;
 reglementa activitatea întreprind erilor.
2. Caracteristicile calitative ale situațiilor financiare
Informația contabilă , poate fi utilă pentru utilizatori dacă îndeplineaște anumite atribute
denumite caracteristici calitative , așa cum prevede cadrul general IASB pentru elaborarea
și prezentarea situațiilor financiare cele patru caracteristici cal itative principale care sunt:
a. Relevanța informației , face referire la capacitatea informației de a fi utilă în ceea ce
privește necesitățile de luare a deciziilor de către utilizatori și este determinată de natura
informației și de pragul său de semni ficație. Orice informație este semnificativă dacă
omisiunea sau declararea ei eronată influențează deciziile economice ale utilizatorului.
b. Credibilitatea , face trimitere la o prezentare reală, fidelă a tranzacțiilor și
evenimentelor și are în vede re: prudența , neutralitatea , integralitatea informației ,
prelevanța economicului asupra juridicului în contabilizarea evenimentelor și tranzacțiilor.
c. Prudența , se referire la incertitudinile care planează asupra multor evenimente și
tranzacții ale ent ității impund în mod obiectiv elaborarea unei informații prudente.

26 Ristea M., Contabilitatea financiară, Editura Universitară, București, 2005, pag. 17.

95
Prudența presupune evitarea supraevaluării activelor și veniturilor, a subevaluării
cheltuielilor și pasivelor și luarea în considerație a eventualelor pierderi, riscuri și deprecieri
proba bile.
Prudența presupune evitarea supraevaluării activelor și veniturilor, a subevaluării
cheltuielilor și pasivelor și luarea în considerație a eventualelor pierderi, riscuri și deprecieri
cheltuielilor și pasivelor și luarea în considerație a eventuale lor pierderi, riscuri și deprecieri
probabile.
Prudența presupune evitarea supraevaluării activelor și veniturilor, a subevaluării
cheltuielilor și pasivelor și luarea în considerație a eventualelor pierderi, riscuri și deprecieri
probabile.
d. Prevalenț a economicului asupra juridicului , pune în evidențiază prezentarea
trazacțiilor și operațiunilor în concordanță cu realitatea economică și nu în exclusivitate cu
forma lor juridică.
e. Neutralitatea , susține ca informația să fie nepărtinitoare, lipsită de influențe. Situațiile
financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea și prezentarea informației influențează luarea
unei decizii sau formularea unui raționament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv
predeterminant.
f. Integralitatea , pretinde că pe ntru a fi credibilă orice informație conținută în situațiile
financiare trebuie să fie completă. Orice omisiune poate face ca informația să fie falsă sau să
inducă în eroare și astfel să nu mai aibă un caracter credibil devenind defectuoasă din punct
de ve dere al relevanței.
g. Inteligibilitatea , este o caracteristică importantă a informațiilor furnizate de situațiile
financiare în sensul că acestea trebuiesc înțelese ușor de către utilizatori, cu condiția ca aceștia
să posede cunoștințe suficiente privin d afacerile, activitățile economice și contabilitatea. Nu
toate informațiile sunt accesibile pentru orice categorie de utilizatori.
h. Comparabilitatea , reprezintă o altă calitate a situațiilor financiare, deoarece utilizatorii
trebuie să poată compara s ituațiile financiare în timp pentru a determina poziția financiară și
performanțele entității, fiind necesar totodată să poată compara situațiile financiare ale
diverselor întreprinderi pentru a le evalua poziția financiară, performanțele și modificările
poziției financiare.
Situațiile financiare se elaborează având în vedere două concepte de bază: Contabilitatea
de angajament și principiul continuității activității. În România sistemul contabil funcționează
având la bază principiile: continuitatea activit ății; permanența metodelor; prudența;

96
independența exercițiului; intangibilitatea bilanțului; necompensarea; prevalența
economicului asupra juridicului; evaluarea separată; importanța relativă – determinarea
pragului de semnificație.
Adoptarea reglementăr ii europene nr. 1606/2002 face obligatorie aplicarea Standardelor
Internaționale de Contabilitate, începând cu exercițiul 2005, de către toate entitățile europene
care apelează public pentru economisire.
În acest sens, Comisia Europeană a întreprins un pr ogram de compatibilizare a
directivelor europene cu standardele internaționale de contabilitate. Directiva a VII -a a
Uniunii Europene are drept scop principal reglementarea uniformă pe spațiul comunitar a
regulilor și practicilor de întocmire și prezentare a conturilor consolidate.
În țara noastră, reglementările conforme cu Directiva a VII -a a Uniunii Europene,
asimilează în mare parte prevederile acesteia aplicabile grupurilor de societăți care -și
desfășoară afacerile pe teritoriul României. Generic, gru pul, în viziunea reglemetărilor
naționale și europene, reprezintă ansamblul de societăți format din compania mamă și filialele
sale.
De regulă, grupul prezintă situații financiare consolidate, având drept principal obiectiv
informarea cu fidelitate a util izatorilor cu privire la poziția financiară și rezultatele obținute
de entitățile membre ale grupului, considerate ca un tot unitar.
Cele mai importante prevederi ale reglementărilor naționale conforme cu Directiva
a VII -a a Uniunii Europene pot fi grupat e în trei capitole majore:
 Perimetrul de consolidare;
 Aspecte privind operațiile de consolidare;
 Situații financiare consolidate.

2.5. Situațiile financiare, sursa esențială de informații privind întiocmirea
Raportului de Sustenabilitate
1.Informația î n contextul mediului economic
Având in vedere, condițiile dezvoltării relațiilor comerciale și a concurenței la nivel
internațional între agenții economici, intervine necesitatea cunoașterii universului economic.
Realizearea acesteia are loc prin prezentar ea informațiilor, în special a celor de natura
financiară, pentru a asigura transparența activității .și atragerea de surse și resurse economice.
Cu cât informația este mai cuprinzătoare, cu cât este mai utilă, cu atât mai mult reduce
incertitudinea și lărgește domeniul cunoașterii în diferite domenii: economic, social, cultural.

97
Este absolut necesar să se acorde o importanță deosebită prezentării informațiilor
financiare cu privire la activitatea, situația, performanțele firmei, având în vedere faptul că
acestea sau la baza deciziilor utilizatorilor informației.
Raportarile informațiilor financiare sunt importante atât pentru producatorii, cât și
pentru utilizatorii acestora, iar contabilitatea este o puternică sursa de informații cu o gama
larga de ut ilizare.
Rolul acesteia este să producă și furnizeze informații pertinente, de natură financiară,
necesare unui număr însemnat de utilizatori ținând cont de faptul că informația contabilă
rezultă din asocierea unor principii și reguli omogene, asigurând u n grad ridicat de
credibilitate în raport cu celelalte surse informaționale.
Informația financiar -contabilă se caracterizează prin diversitate: de la raportări interne
privind producția obtinută, pâna la situații financiare anuale destinate conducerii și altor părți
externe interesate. Diferențele apar atât prin modul de prezentare, din punct de vedere al
formei și conținutului, diferențe induse de producătorii informației contabile, cât și prin
cerințele exprimate de utilizatori, fiecare dintre ei având i nterese distincte privind aceeași
entitate.
Pe fondul dezvoltării economice mondiale, multitudinea utilizatorilor informației
contabile (Fig.2) implică o presiune accentuată cu referire la cerințelor tot mai variate, în
permanentă schimbare, din partea ac estora.
Drept urmare, se conturează informații din ce în ce mai puternice. Documentele de
sinteză și de raportare contabilă sunt “chemate” să ofere un sistem de informare foarte bine
dezvoltat, capabil să acopere cat mai eficient nevoile utilizatorilor.

98
Figura nr. 2 Prezentarea principalilor utilizatori ai informației contabile
generatede situațiile financiare

Cond

Sursă: proiecție proprie

Aceasta ipoteză a cerințelor tot mai variate din partea gr upului de utilizatori determină
căutarea de soluții general acceptate (standarde sau norme contabile internaționale),
acceptarea nefiind însă similară impunerii (D. Cotleț et al., 2007).
Interesul fundamental al procesului internațional de normalizare con tabilă constă în:
 obținerea de către public a unei informări omogene referitoare la întreprinderi;
 asigurarea comparabilității informațiilor în timp și spațiu;
 obținerea unei mai bune alocări a resurselor financiare disponibile la nivelul
fiecarei țări.
2. Situațiile financiare, mijloace de informare
Cuantificarea eficientă a activității unei entități economice și cunoasterea rezultatelor
obținute sunt posibile prin analiza datelor și informațiilor furnizate de situațiile financiare.
Potrivit unui art icol din Nouvel Economiste (23 febr. 1981) s -a facut cunoscută
practica unor cabinete de expertiză internaționala care întocmesc, pentru aceeași perioadă, mai
multe tipuri de conturi anuale:
 primul, care reflectă realitatea și servește ca instrument de ge stiune; SITUAȚIILE FINANCIARE
ANUALE Investitorii
prezenți și
potențiali Băncile
Personalul
angajat
Furniuzorii
și alți
creditori
comerciali Analiștii
financiari,
contabili Creditorii
financiari Conducerea
întreprinderii
Contabilitatea
națională și
internațională
Guvernul și
instituțiile
sale Clienții
Publicul

99
 al doilea, destinat băncii;
 al treilea, trimis organelor fiscale.
Aceste situații financiare prezentau rezultate contabile diferite, în funcție de categoria
de utilizatori căreia i se adresau (Doinea Ovidia, 2005).
Respectiva practică contravin e normelor contabile actuale, afectand realitatea,
credibilitatea și reprezentarea fidelă, prin intermediul situațiilor financiare, a imaginii unității.
Este de datoria conducerii fiecarei entități economice să se asigura că situațiile financiare
publicat e sunt în conformitate cu normele contabile aplicabile.
Condiția fundamentală pe care trebuie să o indeplinească situațiile financiare o
constituie în principal reflectarea realității privind elementele de activ și de pasiv existente la
dispoziția agentul ui economic, a veniturilor, cheltuielilor și rezultatelor realizate de acestea
(D. Cotleț et. al, 2007).
Prezentarea întreprinderii prin imagini contabile de sinteză este o consecință a
politicilor contabile adoptate în cadrul unei viziuni contractuale (D oinea Ovidia, 2005).
Prin intermediul politicilor de informare adoptate de entitate, se definesc informațiile
financiar -contabile care trebuie și pot fi publicate, asigurand o reglare a intereselor
utilizatorilor. Informația contabilă joacă un rol import ant în a asigura buna funcționare a
activității entităților economice, altfel spus în organizarea, controlul și previziunile efectuate
în legatura cu acestea. Pentru indeplinirea acestor obiective, este necesară existența unui
sistem contabil bine organiza t, care, prin intermediul principiilor, legilor, teoriilor si tehnicilor
contabile, să asigure utilizatorilor informațiile contabile necesare luarii unor decizii pertinente.
(D. Cotleț et. al, 2007).
Informațiile ce se oferă utilizatorilor prin raportaril e financiare pot cuprinde:
 informații privind poziția financiară a entității și resursele economice pe care le
controlează;
 informații referitoare la obligațiile și efectele tranzacțiilor și evenimentelor
susceptibile să modifice resursele deținute;
 informații privind performanța și modificările poziției financiare;
 informații privind modul în care entitatea a obținut și utilizat numerarul generat de
activitățile de exploatare, de investiții și de finanțare;
 informații privind maniera în care managerii au realizat obiectivele propuse și au
gestionat resursele care le -au fost incredințate;
 informații privind respectarea reglementărilor contabile în vigoare;

100
 informații privind estimarea probabilității de realizare a fluxurilor viitoare de numerar,
a măr imii și momentelor în care sunt generate aceste fluxuri.
Alegereaa informațiilor necesare a fi publicate nu ține doar de politica firmei.
Evidevident este, faptul că sistemele contabile naționale prezintă diferențieri semnificative de
la o țară la alta.
Sistemul contabil al unei țări reprezintă produsul unui proces complex pe parcursul
căruia regulile și practicile contabile se dezvoltă, ca rezultat al interacțiunii dintre cei care
elaborează situațiile financiare și utilizatorii acestora (D. Cotleț et. a l, 2007).
Orice țară își definește propriul set de norme care să reglementeze raportările
financiare ale unităților economice care își desfasoară activitatea pe teritoriul sau. Însă,
diferențele privind gradul de dezvoltare economică impun o remarcabilă diversitate în ceea ce
privește întocmirea situațiilor financiare de către firmele din diverse țări ale lumii.
Această varietate se manifestă în toate aspectele raportării financiare: structura și tipul
situașiilor financiare, numarul elementelor prezenta te și/sau metodele utilizate pentru
evaluarea elementelor cuprinse în raportările financiare.
În acestă direcție își pun amprenta factori de natura economică, politică, culturală,
socială sau profesională.
De nenumărate ori, sistemele contabile național e sunt influențate de regulile și
practicile din domeniul contabilității, ignorând prevederile reglementărilor contabile, cum este
cazul țărilor anglo -saxone. Altele își „modelează” practicile contabile astfel încât să fie în
conformitate cu prevederile le gale-este vorba de sistemele continentale.
Dumitru Cotlet, citând din lucrarea „Contabilitate internațională comparată” a lui
Nobes și Parker, enumera următorii factori care influențează raportarea financiară în diferitele
țări ale lumii: sistemul legal, sistemul fiscal, modul de asigurare a finanțării întreprinderilor,
cultura, profesia contabilă, inflația și evenimente accidentale întâmplătoare .
Nu putem omite factorii politici , care, prin regimul politic totalitar sau democratic al
unei țări, pot avea o influență semnificativă asupra sistemelor de raportare financiară.
Statele cu regim politic totalitar impun cu autoritate modul de raportare financiară, cu
scopul de a controla fiecare aspect al economiei sau de a asigura creșterea economiei în diverse
situații mai mult sau mai puțin critice -pregătirea pentru războaie: Cuba, Irak, Afganistan, sau
economisirea în scopuri personale: Zair și alte țări africane.
Statele democratice nu se impun cu autoritate în modul de raportare financiară, dar au
și ele di verse interese în acest domeniu. Este cazul țărilor în care statul este proprietarul total

101
sau parțial al unor întreprinderi, în general furnizoare de utilități, ceea ce determină un control
periodic din partea statului asupra acestora.
Chiar dacă nu este proprietar în aceste unități, satul este interesat de profitul acestora,
de tarife, pentru a -și fundamenta politicile economico -sociale. Există și țări puternic
dezvoltate, în care predomină proprietatea privată.
În cazul acesta, statul are interes în as igurarea bunului mers al economiei și intervine
când apar disfuncționalități legate de somaj, creștere economică sau fluctuații ciclice.
Intervențiile statului pot afecta toate firmele sau doar anumite ramuri, funcție de necesități.
Pentru a acționa opera tiv, statul ar trebui să fie informat cu privire la activitatea firmelor
din domeniile respective. Se poate afirma astfel că în diferite țări, statul este principalul
utilizator al informațiilor publicate în situațiile financiare ale firmelor autohtone.
Astfel, punctul de vedere al influenței statului în sistemul de raportare financiară, se
conturează două mari grupe : una cuprinzând state care se implică activ, incluzănd statele
apartinând sistemului continental, iar alta cuprinzănd state cu implicare mod erată,
reprezentată prin sistemul anglo -saxon . Drept exemplul este Franța, care a avut o implicare
activă și susținută în ceea ce privește structura și conținutul situațiilor financiare.
În partea opusă se poziționează Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, cu influență
moderată. Un caz aparte este reprezentat de Germania, care deși face parte din sistemul
continental, prezintă o tendință mai redusă de implicare în raportările financiare decât în
Franța, din dorința de a se distanța cât mai mult de manifestările sistemului fascist .
Romania se incadrează nemijlocit în grupa țărilor cu sistem continental, cu o implicație
majoră a statului în raportările financiare.
Sistemul legal sau legislativ își lasă în mod inevitabil amprenta asupra modului de
raportare financiară, prin legislația fiecărui stat, care trasează liniile definitorii ale
modalităților de raportare. Din acest punct de vedere se disting câteva „tabere”:
 Țările anglo -saxone beneficiază de un sistem legal bazat pe principiile dreptului
cutumiar („common law”). Reglementările privind raportarea financiară sunt mai puțin
detaliate și sunt influențate de prevederile codului comercial.
Sistemul se caracterizează printr -o mai mare libertate lăsată managerilor în prezentarea
situațiilor financ iare pentru a oferi o imagine fidelă asupra entității.
 În cealaltă extremă sunt țările continentale, cu un sistem legal bazat pe dreptul român,
adept al ideilor de dreptate și moralitate. Legea societăților comerciale trebuie să stabilească

102
reguli pentru raportările financiare. Multe din reglementări se regăsesc în planul contabil
impus de guvernul țării respective.
În Germania, reglementările contabile constituie o ramură extinsă a legii societăților
comerciale, iar în Italia codul comercial contine regl ementări legale cu privire la contabilitate
(D. Cotleț et. al, 2007).
Sistemul fiscal , în permanență ridică multe și controversate probleme în ceea ce privește
legatura acestuia cu raportările financiare ale entităților economice.
De aceea, se pune prob lema aplicarii unei contabilități conectate/deconectate de
fiscalitatea statului în care entitatea își desfasoară activitatea.
Unul din aspectele care pune probleme este impozitul pe profit, care există în toate țările.
În funcție de statul despre care vo rbim, acesta valorează în medie o treime din profitul obținut
de un agent economic, reprezentând o importantă sursă de venituri la bugetul statului.
Acesta are interesul de a colecta impozitul pe profit generând implicații asupra
situațiilor financiare a le firmelor. Statul impune, prin normele sale, un mod de calcul a
impozitului pe profit, fară ca firmele sa aibă șansa de a alege singure modul de calcul.
Acționarii consideră ca în acest mod se pierde reflectarea unei imagini fidele a entității în
situați ile financiare. Motivele invocate reprezintă interesul statului de a colecta cu regularitate
impozite și taxe, „cu costuri reduse și cu cat mai puține posibilități de evaziune din partea
platitorilor, și nu de a evalua cu acuratețe profiturile întreprinde rii” (D. Cotleț et. al, 2007).
O alta explicație este faptul că unele domenii sau unele venituri sunt scutite de la plata
impozitului, din diferite motive, rezultatul nefiind unul relevant pentru investitori, care sunt
interesați de performanțele entității economice, nu de fiscalitate.
Alt aspect constă în reglementările fiscale privind evaluarea și deprecierea. În țările
anglo -saxone, valoarea deprecierii se determină în conformitate cu standardul SSAP 12
(Statements of Standard accounting Practice), astf el încât să existe o proporționalitate fidelă
între costurile și beneficiile generate de acel activ. Astfel, rămâne în sarcina conducerii
evaluarea cât mai fidelă a activului și alocarea deprecierii acestuia conform standardului.
Valoarea deprecierii det erminată în scopuri fiscale se determină printr -un alt
raționament, independent de standardul SSAP 12, având în vedere reducerea capitalului.
Din acest punct de vedere, se consideră contabilitatea complet deconectată de
fiscalitate.

103
La polul opus, avem ț ările continentale, în care sistemul fiscal corelează ratele de
depreciere cu duratele normale de funcționare a activelor în cauză, existand o contabilitate și
fiscalitate conectate.
O mare parte a întreprinderilor mici preferă să întocmească un singur se t de situații
financiare, după regulile fiscale, pentru a reduce costurile suplimentare pentru determinarea
unor calculații cu scopuri pur fiscale.
Un alt factor care influentează modul de raportare este sistemul de finanțare al agenților
economici. Daca se optează pentru surse externe de finanțare, instituțiile finanțatoare solicită
informații suplimentare privind poziția financiară și performanțele entității, asigurându -se că
solicitantul va putea rambursa creditul în perioada urmatoare.
În țările dezvo ltate, o importantă sursă de finanțare pentru firmele mari este piața de
capital. Pentru a avea acces pe aceasta piață, entitățile economice trebuie să îndeplinească
anumite condiții și să prezinte periodic anumite informații detaliate cu privire la activi tatea și
performanta lor.
Alte categorii de entități, sunt cele mici și mijlocii, care apelează la alte surse directe de
finanțare: bănci și instituții financiare, stat sau Uniunea Europeană, organizații profesionale
de afaceri sau persoane fizice.
Bănc ile și celelalte instituții financiare acordă în general împrumuturi pe termen scurt.
Însă, sunt și cazuri, cum este cel al Germaniei, băncile acordă finanțări pe termen lung, uneori
implicându -se prin achiziția unui pachet semnificativ de acțiuni la firme le finanțate.
În alte situații, firmele mici și mijlocii obțin finanțări chiar de la membrii familiei. Statul
acordă finanțări doar când este vorba de obiective sociale sau economice de mare interes
(reducerea ratei șomajului, stimularea dezvoltării zonel or defavorizate). Alte finantări se
acordă de către Uniunea European, prin fonduri PHARE, ISPA, SAPHARD.
De asemenea, finanțarea se face în urma unei informări detaliate pe baza căreia instituția
de finanțare poate fundamenta decizia de acordare sau nu a sumei solicitate, în funcție de
aprecierea posibilității rambursării fondului de către entitatea solicitantă.
Interesul instituției financiare nu este neaparat profitul solicitantului, cât posibilitatea
acoperirii ratelor și dobânzilor aferente creditulu i acordat.
Un alt factor cu influență importantă asupra raportărilor financiare îl are profesia
contabilă , în masura în care este suficient de puternică în statul respectiv pentru a impune
modalități de raportare .

104
În majoritatea țărilor, „profesia contab ilă” este denumirea generică pentru profesia de
contabil și cea de auditor. Contabilul este responsabil cu întocmirea situațiilor financiare și
este angajat al firmei sau expert contabil independent, membru al unei organizații
profesionale, iar auditorul a re responsabilitatea certificării acestora. Excepție fac țările
dezvoltate, cum ar fi Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Elveția, unde se disting clar
profesiile de contabil și auditor, considerate profesii diferite.
Gradul în care profesia conta bilă influențează situațiile financiare depind de „proporția
în care regulile de elaborare a situațiilor financiare sunt prevazute de lege pe de o parte și forța
și prestigiul profesiei contabile de țara respectivă, pe de alta parte” (D. Cotleț et. al, 200 7).
În țările anglo -saxone, cei doi factori au influență egală în modul de raportare financiară.
În Japonia și țările Europei Continentale, profesia contabilă exercită o slaba influență
asupra modalităților de raportare, fiind practic supuse reglementărilo r legale în vigoare.
În țara noastră, profesia contabilă este în plină dezvoltare, însă reglementările legale
sunt cele care impun modul de raportare.
3. Elemente tehnice definitorii ale situatiilor financiare.
Situațiile financiare sunt documente conta bile de sinteză, care asigură centralizarea și
generalizarea informațiilor într -o forma sistematică și unitară (D. Ovidia, 2005). Ele reprezintă
produsul final al activității contabile și un mijloc de comunicare oficial al rezultatelor acesteia.
Dacă avem în vedere citatul din lucrarea „Situatii financiar -contabile armonizate cu
directivele europene” a lui Staicu C., vom observa o definire completă a situațiilor financiare,
unde se afirmă că: „sunt astfel proiectate încât creează premisele necesare pentru a oferi, așa
cum este statuat, o imagine fidelă, în ceea ce privește poziția financiară, performanța,
modificările capitalului propriu și fluxurile de trezorerie ale întreprinderii pentru exercițiul
financiar la care se referă, ceea ce se realizează prin î ndeplinirea exigentă a condițiilor de
calitate stabilite pentru informațiile pe care le furnizează”.
Informațiile cuprinse în situațiile financiare se grupează sub forma unor clase
cuprinzatoare conform caracteristicilor economice, numite „structuri ale si tuațiilor
financiare”. FASB (Financial Accounting Standard Board) denumește expres un numar de 11
elemente principale ale situașiilor financiare: active, datorii, capitaluri proprii, investițiile
proprietarilor, distribuirile în beneficiul proprietarilor, beneficiul net, beneficiul global,
venituri, cheltuieli, câstiguri și pierderi.

105
Pentru reflectarea unei imagini fidele, clare și complete a patrimoniului, la
intocmirea situațiilor financiare trebuie să se îndeplinească anumite condiții:
 respectarea cu bună credință a regulilor privind evaluarea patrimoniului;
 respectarea principiilor: prudenței, permanenței metodelor, continuității activității,
necompensării;
 posturile înscrise în bilanț trebuie să corespundă cu datele înscrise în contabilitate,
puse d e acord cu inventarul.
Au fost identificate două categorii de modele de situații financiare:
 modele bazate pe practica afacerilor, pe microeconomie, care acordă prioritate
satisfacerii nevoilor informaționale ale investitorilor -modelul anglo -saxon;
 mode le bazate pe uniformitatea aplicării practice puternic influențate de reguli fiscale,
pe teoria economică a afacerilor, pe macroeconomie -modelul continental.
Importanța pe care o prezintă situațiile financiare se poate evidenția prin următoarele
aspecte i mportante:
 constituie mijloc de cunoaștere, control și analiză a activitatii agenților economici de
catre consiliile de administratie, adunările generale ale acționarilor sau asociaților, de organele
fiscale și de statistică;
 datele ce le conțin privind p rezentarea indicatorilor efectivi ai exercițiului curent și
precedent asigură analiza evoluției acestora de la un an la altul;
 informațiile oferite stau la baza fundamentării deciziilor privind activitatea curentă și
în perspectivă;
 constituie un factor mobilizator pentru îmbunătățirea conținutului și organizării
evidenței contabile, care trebuie să asigure datele necesare, exacte și la timp, în vederea
elaborării sale în mod corespunzator și la termenele stabilite.
Calitatea situațiilor financiare se ev idențiază și prin caracterul lor simplu și clar, pentru
a putea fi analizate cu ușurință și pentru a conduce la aprecieri în plină concordanță cu
realitatea.
De asemenea, situațiile financiare trebuie să fie complete, trebuie să conțină toate
formularele cerute, iar acestea să fie completate cu toți indicatorii pe care îi conțin (D. Ovidia,
2005).
Literatura de specialitate prezintă funcțiile situațiilor financiare prin prisma locului pe
care acestea îl ocupă în procesul de cunoaștere și informare: genera lizarea și centralizarea

106
informațiilor furnizate de contabilitate, informarea, controlul și analiza, previzionarea,
echilibrul economico -financiar, decontarea patrimoniului.
După cum am precizat anterior, ” generalizarea și centralizarea informațiil or” în
situațiile financiare reprezintă produsul final al contabilității. În ciclul de prelucrare contabilă,
informațiile parcurg un drum ascendent de la simplu la complex, concretizându -se într -un
sistem de indicatori economico -financiari care oferă infor mații relevante privind activitatea
entității.
 Funcția de informare , situațiile financiare furnizează informații ce satisfac cerințele
interne și externe prin sistemul de indicatori economico -financiari degajați.
Informațiile rezultate sunt extrem de util e și prezintă siguranță, fiind caracterizate prin
realitate, exactitate, corelație, comparabilitate, legalitate.
 Funcția de control și analiză, se realizează, de asemenea, atât pentru necesități interne,
folosesc conducerii unităților, salariaților, cât ș i extern -investitorilor, organelor fiscale,
creditorilor, dând posibilitatea urmăririi și interpretării modului de realizare a obiectivelor,
determinarea abaterilor de la indicatorii economico -financiari și stabilirea măsurilor necesare
pentru îmbunatățire a activității.
Situațiile financiare au și un rol ” previzional” , oferind posibilitatea efectuării unor
calcule în acest sens, utilizând indicatorii economico -financiari obținuți în trecut și prezent.
Astfel, asigurăm fundamentarea deciziilor strategice.
 Funcția de instrument de echilibru conomico -financiar, constă în cunoașterea,
dirijarea și stăpânirea relațiilor bilanțiere dintre activ și pasiv, dintre cheltuieli și venituri (D.
Ovidia, 2005).
 Funcția de decontare a patrimoniului , se realizează la sfârșitul fiecărui exercițiu
financiar.
Situațiile financiare sunt utilizate ca și justificare a recuperării cheltuielilor din venituri
sau a finanțărilor.
4. Perspectiva unor referențiale contabile. În ciuda diferențelor de rapor tare între
diferite state și sisteme, apărute ca urmare a influenței factorilor prezentați anterior, fenomenul
de globalizare tinde să creeze un sistem unic de raportare, general acceptat la nivel
internațional.
Lipsa unui sistem contabil unitar reprezint ă o piedică în calea investițiilor, deoarece
investitorii nu sunt siguri de diferitele modele contabile folosite, manifestând suspiciuni în
ceea ce le privește.

107
Investitorii și analiștii financiari terbuie să înteleagă informațiile publicate în situațiile
financiare ale firmelor ale căror acțiuni doresc să le cumpere, și să poată fi siguri că situațiile
financiare din diferite țări pot fi comparabile și de încredere, sau cel puțin să poată identifica
foarte clar natura și magnitudinea diferențelor existente între acestea (D. Cotleț et. al, 2007).
Astfel intervine necesitatea armonizării raportarilor financiare la nivel internțional,
realizată prin intermediul standardelor internaționale de contabilitate sau de raportare
financiară.
Armonizarea normelor și practicilor contabile naționale are drept scop asigurarea
comparabilității raportarilor financiar -contabile, atât între situațiile financiare ale aceleiași
entități pentru perioade distincte, cât și între diferite entități economice la nivel internațional,
economisindu -se astfel resursele financiare și timpul necesar a unor companii transnaționale,
privind redactarea unor situații financiar -contabile consolidate.
Raportările financiare apar sub forma situațiilor financiare, după cum sunt prezentate în
Standardul Internationale de Contabilitate 1 (IAS 1). În literatura americană, acestea apar sub
denumirea de “rapoarte financiare”.
Indiferent de termenul utilizat, situatțile financiare reprezintă sinteze ale informațiilor
înregistrate în contabilitate pe p arcursul unei perioade de timp, exercițiu financiar (raportări
anuale) sau fragmente din acesta (raportări periodice).
Norma contabilă internațional IAS 1 are ca obiectiv propunerea unei baze pentru
prezentarea situațiilor financiare generale ale agențilo r economici, pentru asigurarea
comparabilității în timp a informațiilor prezentate de către un agent economic, cât și ale
diferitor agenți economici.
Standardul efectuează recomandari privind prezentarea, structura și conținutul minim al
informațiilor car e trebuie prezentate în situațiile financiare.
Însă, sunt prevazute și informații cu caracter obligatoriu. Se precizează componența unui
set complet de situații financiare, care trebuie să cuprinda:
 Bilanțul, imagine a întregului patrimoniu aparținand un ei entități la un moment dat;
 Contul de profit și pierdere , reflectare a performanțelor obținute de unitate, situație
care să scoate în evidență: fie toate modificările capitalurilor proprii, fie modificările
capitalului propriu, altele decât cele prove nind din tranzacții de capital cu proprietarii și
distribuiri catre proprietari;
 Situația fluxurilor de numerar;
 Politici contabile și note explicative .

108
Rolul situațiilor financiare este de a prezenta fidel poziția financiară, performanțele
financiare ș i fluxurile de numerar ale unei entități, informații necesare unei largi game de
utilizatori în fundamentarea deciziilor economice.
În conformitate cu standardul, o prezentare fidela, sub toate aspectele semnificative,
solicită printre altele, “furnizare a de informații suplimentare atunci când cerințele din
Standardele Internaționale de Contabilitate sunt insuficiente pentru a permite utilizatorilor să
înțeleagă impactul tranzacțiilor și evenimentelor particulare asupra poziției financiare și
rezultatelor întreprinderii” (IAS 1, paragraful 15).
Obiectivul secundar al situațiilor financiare, conform IAS 1, este de a asigura
transparența activității entității printr -o prezentare corectă și completă a informațiilor, în
scopul fundamentării deciziilor.
Preze ntarea corectă a informațiilor presupune o prezentare fidelă a poziției financiare,
a performanțelor financiare și fluxurilor de numerar ale entității, o reprezentare fidelă a
efectelor tranzactâțiilor, altor evenimente, în concordanță cu definițiile și c riteriile de
recunoaștere ale activelor, pasivelor, cheltuielilor și veniturilor.
Organismul de normalizare contabilă din Statele Unite ale Americii , Financial
Accounting Standards Board (FASB), solicită întocmirea și prezentarea urmatoarelor
situații:
 un Bilanț sau o declarație a poziției financiare;
 o Situație a rezultatului sau câstigurilor;
 o Situație a caștigurilor nete;
 o Situație a altor modificări în capitalul propriu;
 o Situație privind schimbările în poziția financiară, denumită Situația surs elor și
utilizărilor de fonduri, cunoscută în prezent ca Situația fluxurilor de trezorerie.
Setul de situații financiare include și un rezumat al metodelor practicilor contabile ale
societății, și alte note suplimentare. (C. Lungu, 2007)
Entitățile econ omice au obligația întocmirii și publicării așa numitului „raport anual”,
care trebuie să conțnă situațiile financiare (cu structura menionată anterior), alte informații
financiare sau non -financiare, inclusiv raportul auditorului, analize și discuții ale
managementului, informații privind segmentele de activitate, privind diverse retratări realizate
precum și date comparative pentru anii anteriori.
În Europa , raportarea financiara trece printr -un proces de armonizare. Prin Directiva a
IV-a a Comunității E conomice Europene, avand ca obiectiv coordonarea prevederilor

109
referitoare la prezentarea și conținutul conturilor anuale și ale rapoartelor anuale din Statele
Membre, s -au stabilit componentele obligatorii ale situațiilor financiare, și anume:
 Bilanțul;
 Contul de profit și pierdere;
 Note asupra conturilor anuale.
Toate acestea trebuie să reprezinte un întreg. Directiva dă posibilitatea Statelor membre
de a permite sau de a cere agenților economici prezentarea și altor situații pe langă cele trei
obligat orii, pentru a se raporta situații comparabile cu cele întocmite în conformitate cu
normele internaționale.
În timp, pe parcursul implementării standardelor internaționale pentru firmele care
depașesc o anumită mărime (total active: 3.650.000 euro, cifra de afaceri: 7.000.000 euro,
numar mediu de salariați:50), Directiva a IV -a a suferit modificări, care să permită
comparabilitatea pentru societățile care raportează conform IFRS, dar care au la bază legislația
directivelor.
Directivele europene lasă de mu lte ori posibilitatea adaptării cerințelor la specificul
național. Din acest motiv, situațiile financiare ale societăților din diferite țări prezintă
caracteristici particulare (C. Lungu, 2007).
În Marea Britanie , prezentarea situațiilor financiare este r eglementată prin „Companies
Act” (Legea Societăților Comerciale) care reglementează prezentarea unei imagini fidele a
entității.
Cerințele de bază pentru un set de situații financiare derivă din Directiva a IV -a a UE
și constau în:
 Bilanț,
 Cont de profi t și pierdere,
 Detalii necesare prezentării unei imagini fidele.
Guvernul britanic permite o flexibilitate în ceea ce priveste forma situațiilor financiare.
Societățile pot alege una din cele doua forme de bilanț (în listă -vertical sau în cont -orizontal)
și una din cele patru forme ale contului de profit și pierdere (rezultate din îmbinarea celor
doua moduri de analiză a cheltuielilor, după funcție sau după natură, cu cele doua forme de
prezentare, în listă sau în cont, în fiecare dintre ele facându -se di stincția între venituri și
cheltuieli apartinând activității ordinare și extraordinare) și care se pot prezenta în notele
explicative, informații cât mai detaliate, axându -se mai degrabă pe conținut decât pe formă.

110
Pentru societățile care trebuie auditate , situațiile financiare conțin și o situație a
fluxurilor de numerar, situația tuturor câștigurilor și pierderilor recunoscute (facându -se
distincție între veniturile sau cheltuielile propriu -zise și câștigurile sau pierderile nerealizate
rezultate din sch imbări ale valorilor activelor sau datoriilor), o reconciliere a miscărilor care
au avut loc în fondurile investitorilor și o notă asupra costului istoric privind profitul și
pierderea (cu informații suplimentare privind valorile pe care le -ar fi avut elem entele de
rezultat în condițiile menținerii costului istoric).
În Germania , componența situațiilor financiare diferă în funcție de tipul societății.
Societățile de persoane au datoria de a prezinta un bilanț și un cont de profit și pierdere.
Societățile d e capital prezintă suplimentar anexele (echivalentul notelor explicative), situația
distribuirii rezultatului și un raport de gestiune, iar acesta nu face parte din situațiile financiare.
Societățile cotate întocmesc voluntar și situația fluxurilor de nume rar. Nu se prezintă
situația modificării capitalurilor proprii.
Situațiile financiare întocmite de către societățile din Franța poartă numele de
„documente de sinteză” sau „conturi anuale” și sunt influențate în mare parte de prevederile
Directivelor a IV -a sș a VII -a, a CEE. Acestea situații cuprind:
 Bilanțul;
 Contul de profit și pierdere;
 Anexă;
 Pot fi completate cu tabloul de finanțare al exercițiului.
Documentele de sinteză pot fi prezentate în sistemul de bază, ce cuprinde dispozițiile
contabile minime pentru societăți mijlocii și mari, sistemul simplificat pentru societățile care
nu indeplinesc anumite condiții de marime și nu se justifică necesitatea sistemului de bază și
un sistem dezvoltat care recomandă în plus documente care să faciliteze an aliza informațiilor,
pentru a servi în gestiune.
În țara noastră , întocmirea situațiilor financiare este reglementată de Legea contabilității
nr. 82/1991, care se bazează pe prevederile standardelor internaționale și a directivelor
europene.
În conformit ate cu aceste reglementări, agenții economici întocmesc situații financiare
compuse din: bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificării capitalurilor proprii, situația
fluxurilor de trezorerie, politici contabile și note explicative.
Consiliul p entru Standarde Internaționale de contabilitate, alaturi de organismul american pentru
normalizare și de cel european militează pentru diminuarea diferențelor în prezentarea situațiilor

111
financiare, încercând să armonizeze reglementările, standardele și pro cedurile contabile privind
întocmirea și prezentarea situațiilor financiare.
IASB consideră că se poate ajunge la această armonizare daca la întocmirea situațiilor financiare
se pune accentul pe furnizarea de informații pe care se bazează luarea deciziilo r economice (C.
Lungu, 2007).
Hotărârea de a lua asemenea decizii cu impact major în dezvoltarea cu succes a afacerilor pe
termen lung, va fi posibila odata cu implementarea Directuivei 2014/95/UE a Parlamentului
European și a Consiliului din 22 octombri e 2014, de modificare a Directivei 2013/34/UE,
în ceea ce privește prezentarea de inforemații nefinanciare și de informații privind diversitate de
către anumite întreprinderi și grupuri mari.
Nu este ideal ca motivul interesului privind transpunerea unei directive în obligație legală,
dar mai bine așa decat deloc. Idealul ar fi fost să vedem cât mai multe companii care să raporteze
din proprie inițiativă, voluntar. De ce sa raporteze companiile (voluntar) ?
Orice companie matură și bine intenționată își d orește profit pe termen lung. Prin umare,
își planifică opusul business -urilor oportuniste, al “țeparilor” care vor să facă bani mulți, într -un
timp cât mai scurt, identificat de ceea ce se întamplă în jur.
Când îți propui să “dai un tun” financiar într -un mediu economic concurențial este nevoie
să apelezi la strategii mai puțin “ortodoxe”, iar maximizarea profitului pe termen scurt creează
riscuri.
Dacă poluezi și refuzi să investești în retehnologizarea în vederea reducerii nivelului de
poluare riști să te trezești cu prosteste de la comunitatea care îți găzduiește activitatea sau să ai
licența de operare suspendată de autoritățile de mediu.
Dacă pui pe piață produse neconforme riști să primești amenzi usturătoare de la autorități.
Dacă exploatezi anga jații și nu respecți dreptul muncii te vei trezi cu o echipă ineficientă
și cu refuzul potențialilor angajați valoroși de a mai lucra pentru tine.
Dacă faci compromisuri implicându -te în acte de corupție s -ar putea să te trezești și
fără companie , și departe de familie (după gratii) și cu banii pe care i -ai obținut ilicit confiscați.
Un manager care își dorecște profit pe termen lung măsoara impactul organizației ținând
cont de cel puțin, patru domenii:
 Drepturile Omului;
 Dreptul muncii;
 Mediul inconjurator;
 Anti-coruptie.

112
Așadar, recomand adoptarea celor 10 principii pe care UN Global Compact le cere
companiilor , care pot să le sprijine și să le promoveze pentru a contribui la Sustenabilitatea
Globală prin activitatea proprie.
Orice manager care își dorește să conducă un business profitabil pe termen lung, are
nevoie de informații despre indicatorii care pot conduce la riscurile exemplificate mai sus.
În general acestea sunt rezultate non -financiare înregistrate de către comp anie. Este
important pentru management ca și acționari să poată vedea informații clare, sigure, echilibrate
și comparabile.
Un ciclu anual de raportare a datelor după un cadru de selectare (framework) precum
GRI G4 va poate aduce o serie de beneficii, atât interne, cât și externe.
Beneficii interne ale raportarii:
 O mai bună întelegere a riscurilor și oportunităților;
 Evidențierea legăturii dintre performanță financiară și non -financiară;
 Îmbunatățirea strategiei de management pe termen lung, precum și a planului deafaceri;
 Eficientizarea proceselor, reducerea costurilor și îmbunatățirea productivității;
 Benchmarking și evaluarea performanțelor de durabilitate în ceea ce privește legile,
normele, codurile, standardele de performanță, etc;
 Evitarea implicării în eșecuri de mediu, sociale și de guvernanță;
 Compararea performanțelor pe plan intern, precum și intre organizații și sectoare.
Beneficii e xterne ale raportă rii
 Reducerea sau inversarea impactului negativ asupra mediului, societatii si anga jatilor;
 Îmbunată țirea reputaț iei și a loialit ății față de brand;
 Implicarea influenț atorilor e xterni (stakehold eri) pentru a î ntelege valoarea reală a
organizaț iei, precum ș i activele corporale ș i necorporale;
 Prezentarea modul ui în care organizaț ia influenț eazîă , și este influenț ată de, aș teptă rile
cu pr ivire la dezvoltarea sustenabilă la nivel global, naț ional sau de industrie .
2.6 Performanța corporativă socială și cea financiară
Principiul de bază a acestui demers analitic o reprezintă faptul că R SC nu este doar un
subiect filozofic, lipsit de consistență și aplicabilitate practică, este o modalitate eficientă de
susținere a intereselor financiare ale companiei pe termen mediu și lung. Atunci când RSC
este proiec tat ca un plan de acțiune corporati vă pe termen lung, atât societatea, cât și
companiile inițatoare câștigă în termeni sociali și economici.

113
Avantaje corporative ale implicării în acțiuni responsabile social. Deși, RSC poate
fi privită dintr -o perspectivă deontologică sau pragmatică, pentr u lumea afacerilor cea mai
frecventă este abordarea pragmatică a RSC .
Adoptarea a cestei politici de RSC are, în principal, două efecte pozitive la nivelul
organizației: pe de o parte, permite însăși existența companiei în conformitate cu noile cerințe
societale și, pe de altă parte, judicios exploatată, duce la atragerea acelor cunoștințe greu de
obținut sau chiar imposibil, fără implicarea și cooperarea tuturor stakeholderilor.
Politica de RSC condusă în mod corespunzător oferă companiei inițiatoate ace l avantaj
comparativ incontestabil. Companiile inițiază o politică de RSC care are ca obiective
maximizarea oportunităților pe plan global, îmbunătățirea relațiilor cu toate grupurile de
stakeholderi, creșterea valorii mărcii comercializate, consolidarea a facerii pe termen lung și
minimizarea riscurilor asociate, pornind de la premisa esențială conform căreia consumatorul
este dispus să plătească pentru responsabilitatea socială a unei companii, iar societatea
ocrotește companiile responsabile social.
Un a l doilea factor motivațional al implicării firmelor în activitățile sociale (în afară de
cel care vizează strict performanțele economice și obținerea de câștiguri viitoare din
publicitatea determinată de actele „filantropice”) este promovarea a ceea ce se numește
„managementul bazat pe valori”, iar în acest caz, managerii acționează pentru promo -varea
valorilor împărtășite în organizație, inclusiv a celor morale, urmărind, în principal, două
efecte: îmbunătățirea imaginii firmei pe termen lung, prin asocie rea ideii de onora -bilitate
celei de performanță, și crearea și întărirea spiritului de echipă în cadrul firmei.
Impactul economic pozitiv al RSC , poate fi analizat pe două componente separate:
efecte directe și efecte indirecte .
 Efectele pozitive direct e, pot să rezulte, de exemplu, dintr -un mediu de lucru mai bun,
care duce la o forță de muncă puternic implicată și cu o mai mare productivitate, sau dintr -o
utilizare mai eficientă a resurselor naturale;
 Efectele pozitive indirecte, sunt generate de o at enție mai mare acordată nevoilor
consumaorilor și investitorilor, ceea ce va dezvolta oportunitățile firmei pe piață. În mod
analog, criticile la adresa practicilor de afaceri ale unei companii afectează negativ reputația
acesteia și puterea sa de a atrag e și a reține clienții . 27

27 Longinos Marín, Salvador Ruíz, “I Need You Too!” Corporate Identity Attractiveness for Consumers and The
Role of Social Responsibility , Journal of Business Ethics, Vol. 71, No. 3, pag. 245 -260, Springer Netherlands,
Dordrecht, Netherlnds, 2007.

114
Astfel, beneficiile unei politici de RSC la nivelul companiei inițiatoare sunt:
 Obținerea unei licențe sociale de funcționare de la principalii stakeholderi ai
companiei, nu doar de la acționari;
 Armonizarea practicilor de afac eri cu așteptările tuturor categoriilor de stakeholderi;
 Competitivitatea sustenabilă: îmbunătățirea imaginii corporative, a reputației și a
mărcii; accentuarea loialității cumpărătorului față de vânzător; operații mai eficiente în planul
vânzărilor, prod uctivității și calității; performanțe financiare îmbunătățite;
 Crearea de noi oportunități pentru afacere și câștigarea unui avantaj comparativ;
 Creșterea posibilităților de atragere și reținere a angajaților de calitate;
 Atragerea și reținerea investit orilor de calitate și a partenerilor de afaceri: creșterea
valorii acțiunilor deținute de acționari; reducerea volatilității acțiunilor; costul mai scăzut al
capitalului; accesul la fonduri de investiții social responsabile; reducerea riscurilor prin
adopt area celor mai bune practici ale partenerilor de afaceri;
 Cooperarea cu comunitățile locale;
 Evitarea crizelor datorate abaterilor de la RSC;
 Obținerea de sprijin guvernamental și evitarea unor reglementări stricte;
 Construirea capitalului politic.
În general, se presupune că organizațiile de afaceri responsabile din punct de vedere
social vor înregistra rezultate financiare peste medie, deoarece capacitatea unei companii de a
gestiona cu succes aspectele de ordin social și ecologic este o dovadă cred ibilă a unui
management de calitate și contribuie la minimizarea riscurilor prin anticiparea și prevenirea
crizelor care pot afecta reputația firmei și cauza căderii dramatice ale prețurilor acțiunilor. 28
Această corelație pozitivă între RSC și performanța financiară, reprezentată prin prețul
acțiunilor, este susținută empiric de exemplul companiilor multinaționale americane,
europene și asiatice.
Astfel, acestă analiză întreprinsă în domeniu 29 evidențiază faptul că în jur de jumătate
din performanțele peste medie înregistrate de companiile responsabile social poate fi atribuită
politicii lor de RSC, în timp ce cealaltă jumătate se justifică prin performanțele înalte
înregistrate în respectivul sector de activitate.

28 (Cowe, 2004, p. 20). Exemple de indici specifici investițiilor responsabile social sunt: Dow Jones
Sustainability Index (DJSI), Financial Times Stock Exc hange Index (FTSE4Good), Domini Social Index 400
(DSI).
29 Karen M. Kroll, Good deeds deliver , Industry Week, USA, 15.01.2001.

115
În prezent, investitorii și instituți ile financiare apelează tot mai des la indicatori de ordin
social și ecologic pentru a evalua riscurile anumitor împrumuturi sau rentabilitatea investițiilor
în anumite companii, deși implicațiile pentru investitori ale asumării unor criterii de ordin
social, etic și ecologic nu sunt încă clar evidențiate.
Așa cum s -a întâmplat și cu alte aspecte legate de investiții, multe lucrări de specialitate
nu au reușit să demonstreze valențele pozitive ale impactului responsabilității sociale
corporative asupra ri scurilor sau randamentelor investițiilor.
Cu toate acestea, majoritatea rezultatelor empirice vine în contradicția teoriilor care
susțin că investitorii vor fi expuși la un risc mai mare și vor obține randamente mai scăzute
pentru investițiile lor da că vor adăuga criterii de selecție care nu sunt strict de ordin financiar.
Evidența empirică sugerează exact opusul teoriilor mai sus amintite, și anume faptul că
investițiile responsabile social par a fi mai puțin volatile și pot genera venituri mai mari decât
investițiile selectate după criterii tradiționale.
Efectele negative ale unei politici RSC. Deși filantropia corporativă este adesea
benefică deoarece oferă finanțare unei game largi de cauze de ordin social, practica și
așteptările legate de RSC duc la contradicții inerente și chiar la rezultate nedorite, ceea ce
compromite rolurile diferite pe care companiile și guvernele le joacă într -un sistem democratic
al economiei de piață.
Două dintre principalele argumente aduse împotriva RSC sunt : o spo rire a profiturilor
bazată pe probleme sociale este complet neetică, iar companiile pur și simplu nu sunt potrivite
pentru asumarea unor roluri sociale.
Există trei tipuri de rezultate negative la care poate duce o implementare neadecvată sau
excesivă a R SC se potregăsi în:
 domeniul social, alocarea resurselor corporative se face adesea ineficient, deoarece
companiile nu dețin experiența necesară luării unor decizii ce nu vizează sfera economică;
 problemele sociale sprijinite exclusiv de intervenția corp orativă pot rămâneîn orice
moment, fără suport financiar, dat fiind faptul că angajamentul companiilor nu este unul
coercitiv;
 distorsionarea sistemului economiei de piață prin suprapunerea spațiilor public și
privat și prin obținerea unor avantaje compet itive de către companiile care se implică în
rezolvarea problemelor sociale .30

30 Craig M. Sasse, Ryan T. Trahan, Rethinking the New Corporate Philanthropy , Business Horizons, Vol. 50,
Issue 1, pag. 29 -38, E lsevier Science Inc., USA, 2007

116
Astfel, luând în considerare aspectele negative mai sus menționate, RSC nu ar trebui să
înlocuiască politica publică, ar trebuie doar să -și păstreze caracterul voluntar, discreț ionar, în
timp ce guvernele trebuie să rămână principalele organisme de reglementare, chiar și în
situația unui mediu de afaceri global.
Pentru a putea răspunde la provocările asociate RSC, Comisia Europeană a afirmat
necesitatea unei cercetări riguroase și a unei evaluări cantitative a impactului politicii de RSC
asupra performanțelor financiare și de afaceri ale companiei inițiatoare.
De asemenea, firmele, instituțiile publice și mediul academic trebuie să determine care
sunt cele mai bune mijloace pent ru asigurarea, dezvoltarea și evaluarea eficienței și
credibilității diferitelor instrumente specifice RSC (codurile de conduită, standardele de
managementraportarea și auditul social, etichetele sociale și ecologice, investițiile
responsabile social). În plus, se impune ca în momentul analizării RSC, să nu fie ignorate nici
companiile de dimensiuni mici și mijlocii, care încep să se afirme tot mai mult pe scena
economică a lumii.

117
Capitolul 3 STUDIU DE CAZ -Raport anual de sustenabilit ate – CTH Software
2017
Introducere
CTH Software este reprezentată de o echipă de profesioniști capabili să realizeze
proiecte importante pentru societate. Pentru a răspunde așteptărilor stakeholderilor aceștea, și –
au asumat un set de valori, standarde și politici care să -i ajute să obțină performanțele care
vor fi împărtășite în prezentul raport.
În continuare, voi prezenta modul în care compania relaționează cu partenerii și clienții,
cu beneficiarii aplicațiilor de software pe care le realizează, cu to ți cei care cred în inovația
românească și în puterea noilor tehnologii de a face lumea mai bună.
CTH Software raportează anual, încă din 2013, practicile privind responsabilitatea
socială corporatistă și de dezvoltare sustenabilă.
Prezentul raport acope ră perioada de raportare cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și 31
decembrie 2017.
Pentru a răspunde așteptărilor stakeholderilor companiei sa avut în vedere un set de
valori, standarde și politici care să ajute în obținerea de performanțe pe care le voi prezi nta în
acest raport.
Începând cu acest an, raportul de sustenabilitate, aflat la ediția a V -a, și respectă un
număr semnificativ din cerințele și indicatorii prevăzuți în standardele GRI G4.
Mesajul Directorului General
Actualul raport prezintă rezultatele anului 2017. Această ediție a raporului apare într -un
moment de mari schimbari pentru companie.
Ne confruntăm azi cu provocări extraordinare, dar suntem dispuși să le ințelegem, să le
depășim și să le transformăm în modalități care să ducă spre progres.
Suntem dispuși să revizuim și să reconstituim îtregul setul de proceduri interne pe care
le vom implementa în cadrul companiei, și vom pune în centrul atenției modul de selectare a
furnizorilor și de monitorizare a acestora din toate punctele de vedere.
Totodată, ne reafirmăm întreaga disponibilitate de a comunica auditorilor externi și
autorităților, toate informațiile care contribuie la clarificarea situației care îi privește pe unii
dintre reprezentanții companiei CTH Software.
În ciuda instabilității ec onomice mondiale, 2017 a fost un an foarte dens din punct de
vedere profesional, în care sa investit mult. Sustenabilitatea implică integrarea performanței
econmice cu responsabilitatea sociala și de mediu. Evoluția companiei ca organizație este

118
posibila numai ținând seama de perspectiva grupurilor cointeresate: angajații, partenerii,
clienții, comunitatea în care trăim. Compania încurajează inițiativele pe termen lung și
înțelege legătura indisolubilă între progresul economic și dezvoltarea comunității.
În CTH Software, modalitatea de asumare a responsabilității sociale a evoluat mult în
ultimii ani.
Principiile CSR sunt astăzi incluse chiar în strategiile de dezvoltare de produs.
Compania în mod strategic direcționează demersurile CSR spre domeniul educaț iei, pe care o
considera esențială pentru dezvoltarea sustenabila a societății.
Prin ceea ce facem an de an, reducem decalajele digitale, dar mai ales generăm
dezvoltare pe termen lung. Cele peste 200 de premii mari, primite de -a lungul timpului la
competi ții internaționale și naționale de prestigiu, o dovedesc cu prisosință. Preocupările
organizaționale se îndreaptă, în mod egal, spre angajați.
În 2017, compania a reușit să construiască un mediu de lucru competitiv și inovativ prin
atragerea și formarea ce lor mai buni profesioniști în domeniu. Se va continua dezvoltarea
competențelor profesionale ale angajaților și dorim să depășim pragul de 200 de sesiuni de
cursuri și cercetări interne și externe în 2018.
În 2017, sau organizat 272 de sesiuni de training , în valoare totală de aproximativ
100.000 de euro. Aprope 1.000 de angajați au participat la cursurile interne și 225 la cursurile
externe. Protejarea mediului este una dintre marile provocări ale economiei moderne și unul
dintre subiectele cheie pe agend a oricărui operator economic.
În 2017, compania deși a încercat să marească cantitatea de deșeuri reciclate diferențiat,
nu sa reușit depașirea cantitățlor de hârtie, plastic și metal colectate în 2016. De aceea,
compania își propune să acorde mai multă at enție comunicării interne către angajați, privind
atingerea unor obiective pretențioase vizănd protejarea mediului înconjurător.
Compania are în vedere continuarea investiției în acțiunile de responsabilitate socială,
așa cum a fost facută și pâna în preze nt, de peste două decenii.
Cuprins
1. GUVERNAREA CORPORATIVĂ LA CTH SOFTWARE
1.1 Carte de vizită
1.2 Tipuri de produse, soluții
1.3 Practicile de business
2. PRINCIPIUL MATERIALITĂȚII
2.1 Raportarea CSR și business -ul CTH Software

119
2.2 Raportarea performa nței de sustenabilitate
2.3 Principiul materialității -Astecte relevante identificate și aria de relevantă acestora
3. LANȚUL DE VALOARE
3.1 Clienții companiei
3.1.1 Structura portofoliului de clienți
3.1.2 Evaluarea satisfacției clienților
3.1.3 Proiecte repr ezentative
3.2 Partenerii companiei
3.2.1 Prezentarea portofoliului de parteneri
3.2.2 Acțiuni realizate în 2017
3.3 Furnizorii companiei
3.3.1 Prezentarea portofoliului de furnizori
4. ACȚIONARII COMPANIEI
4.1 Structura acționariatului
4.2 Rezultatele financiare ale companiei
4.3 Poziția pe piață
5. ANGAJAȚII COMPANIEI
5.1 Distribuția angajaților
5.2 Valorile angajaților
5.3 Mediul de lucru la CTH Sofrware
5.4 Ce sa realizat în 2017
5.5 Evaluarea satisfacției angajaților
5.6 Identitatea corporatistă
6. CERTIFICĂRI ȘI PREMII
6.1 Certificări și autorizații
6.2 Premii și recunoașteri internaționale
7. COMUNITATE
7.1Activități de sprijinire a comunității, realizate în 2017
8. MEDIUL
8.1 CTH Software și responsabilitatea față de mediu
8.2 Activități d edicate protecției mediului, realizate în 2017
8.3 Consumul de energie în cadrul CTH Software
9. OBIECTIVE PENTRU ANUL 2018

120
10. ANEXE (indicatori GRI)
1. Guvernarea corporativă la CTH Software
1.1. CARTE DE VIZITĂ
CTH Software lider al caselor românești de s oftware și unul dintre liderii regionali de
succes în domeniul eLearning, eHealth, eAgriculture, eCustoms, eGovernment și eBusiness
din Europa Centrală și de Est.
Compania dezvoltă și exportă soluții software și mari proiecte de consultanță cu valoare
adau gată ridicată către 27 de țări din Comunitatea Europeană, Orientul Mijlociu, Africa de
Nord și spațiul Comunității Statelor Independente.
Dintre țarile care fac parte din portofoliu companiei menționăm: Anglia, Azerbaidjan,
Belarus, Belgia, Bulgaria, Cehi a, Cipru, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Finlanda, Franța,
Girgia, Germania, Irlanda, Kazahstan, Kuweit, Liban, Luxemburg, Macedonia, Malta, Maroc,
Polonia, Republica Moldova, România, Serbia, Turcia și Ungaria.
CTH Softare, este o companie cu capital mixt, cu sediul în Iași, reprezentata legal prin
C.V., în calitate de Președinte si Director General. Compania inregistrata sub
nr.J22/11423/1995, atribut fiscal RO 15788711
Domeniu de activitate : dezvoltare de software;
Sediul social: Iași;
Forma de organizare : societate pe acțiuni;
Grafic nr. 7 Structura acționariatului: cu 2017, structura acționariatului este:

Sursă: proiecție proprie

Management
ul CTH
Software
36%
CTH Software
Netherlands
64%

121

Figura nr. 3 Structira organizațională CTH Software Management Team

Sursă: proiecție proprie

Figura nr.4 Puncte de lucru

Sursă: proiecție proprie Președinte și Director General
Vicepreședinte Cercetare –
Dezvoltare
Vicepreșledinte Financiar Vicepreședinte Strategie
Vicepreședinte Resurse
Umane și Calitate
Birouri în România
Iași
Sediul Central

Cluj
Galați Craiova
Constanța
Ploiești Brașov
Timișoara București
Birouri internaționale
Bulgaria Belgia Kazahstan
Turcia Emiratee Arabe Unite

122

Figura nr.5 Date che ie în anul 2017

Sursă: proiecție proprie

65 milioane
Euro Cifră de
afaceri Clienți Acționari Angajați Parteneri
Peste 1.500 de
clienți ls nivel
global, din 27 de
țări
Companii medii
și mari, private și
de stat
Instituții publice
locale și
naționale
CTH Software
Netherlands
63,71%
Managementul
CTH Software
36,29% Peste 1.000
de angajați la
nivel global,
dintre care
822 angajați
lucrează în
sediul central Parteneri
strategici
globali:
Intel
Microsoft,
IMB, Oracl,
HP, BLUU,
Ventyx, T –
Systems,
Samsung

123
2.4 Tipuri de produse, soluții
Figura nr.6

F

Sursă:Proiecție proptie
1.3 Politicele de business
CTH Software își definește practicile de business în Codul de Etică și în Manualul
Anticorupție ale companiei. Aceste documente sunt revizuite an de an și aduse la cunoștința
tuturor stakeholderilor.
În 2011 CTH Software a ader at la Parteneriatul pentru Combaterea Corupției –
Partnering Against Corruption Initiative (PACI) – care se bazează pe un set de principii de
civism corporatist definite de Forumul Economic Mondial în colaborare cu Transparency
International și Basel Insti tute of Governance. Produse, soluții și
servicii CTH Software
Soluții Business -to-
Business
Enterprise
Applications
Customized
Application
Developement
eLearning
Solutions Soluții Business -to-
Public

Entreprise
Application
eLearing Solutions
Customized
Application
Developement
eHealth Solutions
eAgriculture
Solutions
eCustoms Solutions Servicii
profesionale
Analiză și desing
Quality Assurance
Project
Management
Implementare
Training
Suport tehnic Third party
Products
Oracle
Applications
Microsoft
Applications
Ventyx
Applications
eHealth
Solutions

124
Compania respectă practicile privind relațiile de muncă derivate din Acordul Global al
Națiunilor Unite (UN Global Compact), precum și drepturile omului, stipulate în Declarația
Universală a Drepturilor Omului din 1948.
Relațiile de af aceri cu furnizorii, partenerii și colaboratorii sunt evaluate din punct de
vedere al relațiilor de muncă și al standardelor etice. În 2017, furnizorii au fost evaluați privind
practicile relațiilor de muncă și respectarea Drepturilor Omului.
Ce sa realiza t în 2017
Sa revăzut și completat codurile etice profesionale după care se ghideză compania în
respectarea principiilor de responsabilitate socială și care se regăsesc în documentele interne
după care angajații sunt verificați periodic:
• Manualul Angajat ului;
• Codul de etică;
• Manualul Anticorupție;
• Documentele Sistemului de Management de Mediu.
Sa transmis către United Nations Global Compact raportul Communication on Progress .
În cadrul procesului de evaluare a competențelor, și în anul 2017, a fost verificată cunoașterea
de către angajați a prevederilor din Codul de Etică și din Manualul Anticorupție.
Din cei 278 de angajați evaluați în anul 2017, 95% au promovat evaluarea. Aceste
rezultate sunt relevante și pentru prezentul raport, însă scopul princ ipal al evaluării a fost acela
de a măsura gradul de cunoaștere a proceselor, normelor și regulamentelor interne ale
companiei în scopul îmbunătățirii calității serviciilor oferite.
2. Principiul materialității
2.1 Raportarea CSR și business -ul CTH Softwar e
Profesionalismul, orientarea către client, responsabilitatea, calitatea, performanța și
inovarea sunt valorile de bază, derivate din strategia de afaceri, care se ghidează compania în
acestă misiunea. Aceste valori stau la baza strategiei de perfo rmanță sustenabilă, ce are în
vedere dezvoltarea durabilă, cu impact pozitiv asupra tuturor stakeholderilor și asupra
mediului.
Misiunea CTH Software este de a dezvolta soluții IT care să mijlocească incluziunea
informațională a beneficiarilor săi, generâ nd schimbare pozitivă, competitivitate și
prosperitate.
Prin însuși obiectul de activitate al businessului companiei, tehnologia informației, se
oferă produse și servicii care promovează accesul nemijlocit la informații, incluziunea socială,

125
financiară, t ehnologică și de orice natură, îmbunătățirea calității vieții, îmbunătățirea mediului
de business, inovația și protecția mediului.
Soluțiile oferite de CTH Software au impact asupra a milioane de cetățeni din întreaga
lume, din domenii precum educația, săn ătatea, agricultura, precum și asupra angajaților din
companiile private din diverse sectoare economice.
De la an la an se îmbunătățește activitatea de sustenabilitate, compania fiind din ce în
ce mai atenta la obiective și la rezultate și încercând să le măsoare cât mai obiectiv. Unele
dintre aceste activități, precum consultarea stakeholderilor, a fost realizată în mod proactiv
încă de la înființarea companiei având ca scop dorința de a ne îmbunătăți produsele și
serviciile.
Din 2013, anul în care sa rapo rtat pentru prima dată în mod formalizat realizările
companiei în domeniul responsabilității sociale, CTH Software și -a propus să facă referire și
la acele aspecte ale activității care prezintă relevanță pentru business -ul sau, precum și pentru
stakeholde rii companiei. Raportul de sustenabilitate este folosit pentru a reflecta, în mod
voluntar, opinia tuturor celor cu care se relaționează în comunitatea de business în care se
desfașoară activitate, la nivel economic, social, cultural și de protecție a medi ului.
Din 2013 se publică anual Raportul de Responsabilitate Socială Corporativă. Pentru că,
se dorește ca business -ul companiei să fie unul sustenabil, începând cu acest an, urmând să
se treacă apoi la un nivel superior al raportării CSR, un nivel stand ardizat și acreditat, bazat
pe expertiza și competența Global Reporting Initiative (GRI). Lider în domeniul
sustenabilității, GRI promovează utilizarea raportării standardizate, care ajută companiile să
promoveze și să își dezvolte activitățile către o eco nomie globală sustenabilă.
Sa aderat la acest program în mod voluntar, din dorința de a îmbunătăți calitatea
produselor și serviciilor oferite, prin obținerea unui feedback cât mai realist din partea tuturor
stakeholderilor la care compania se raporteză și nu în ultimul rând pentru a măsura impactul
activității desfășurate într -un mod cât mai transparent și profesionist.
Stakeholderii la care se raporteză în cadrul business -ului companiei sunt reprezentați de:
1. Lanțul de valoare, clienți și parteneri;
2. Acționari;
3. Angajați;
4. Autorități și instituții;
5. Mediu.

126
2.2 Raportarea performanței de sustenabilitate
CTH Softwarw alocă o atenție deosebită responsabilității corporatiste sustenabile.
Principiile CSR au fost incluse în toate aspectele activită ții companiei, inclusiv în strategia de
dezvoltare a produselor.
Eforturile CSR sunt unele naturale, ce derivă din însăși filozofia companiei și ating
aspecte importante ale dezvoltării economice sustenabile, societății și protecției mediului.
Din anul 20 13, CTH Software a început raportarea voluntară a activităților CSR, fiind
una dintre primele companii de pe piața locală ce s -a implicat în mod responsabil să raporteze
aceste acțiuni.
2.3 Principiul materialității, astecte relevante identificate și aria de relevantă a acestora
Conform metodologiei de aplicare a Standardelor și Principiilor de Raportare Global
Reporting Initiative, versiunea G4, în stabilirea conținutului acestui raport sa avut în vedere
patru principii:
1. Principiul implicării grupurilor cointeresate în procesul de raportare;
2. Principiul raportării în contextul dezvoltării sustenabile;
3. Principiul materialității;
4. Principiul asigurării caracterului complet al raportului.
Pe baza acestor principii sa avut în vedere ghidarea în toate etapele de elaborare a
raportului, de la identificarea aspectelor relevante și colectarea informațiilor necesare pentru
acoperirea indicatorilor de evaluare a performanței de sustenabilitate, până la procesarea
datelor, structurarea și redactarea documentu lui.
Principiile pentru stabilirea conținutului raportului au impus o serie de cerințe ce asigură
atât relevanța cât și caracterul complet al informațiilor din acest raport:
• dialogul și implicarea grupurilor cointeresate în procesul de raportare;
• identificarea tuturor aspectelor relevante în raportare, având în vedere atât prioritățile
strategiei de dezvoltare pe termen mediu și lung a organizației, cât și interesele și așteptările
principalelor grupuri cointeresate ale acesteia, clienți, angajați, parteneri, acționari și societate;
• identificarea și includerea în raport a tuturor elementelor semnificative ce reflectă
performanța de sustenabilitate a organizației, punând în evidență impactul direct și indirect,
intern și extern, de natură economică, socială și de mediu.
Astfel, pentru identificarea aspectelor relevante abordate în raport, au fost avute în
vedere toate mecanismele de dialog, consultare și implicare a principalelor grupuri
cointeresate:

127
• studiul anual de evaluare a satisfacției clien ților, realizat de către Departamentul de
Asigurare a Calității;
• auditul intern realizat anual pentru evaluarea satisfacției angajaților, efectuat de către
Departamentul de Resurse Umane;
• mecanismele interne de înregistrare și soluționare a plângerilor angajaților, aflate
permanent la dispoziția acestora;
• consultarea trimestrială a Adunării Generale a Acționarilor;
• implicarea echipei de management și a tuturor angajaților, începând de la Directorul
General până la reprezentanții tuturor departamente lor care au responsabilități în domeniile
vizate de aspectele relevante: resurse umane, calitate, marketing -vânzări, juridic, financiar,
cercetare și dezvoltare, administrativ și achiziții.
Conform studiului de evaluare a satisfacției clienților, realizat prin chestionar în
perioada noiembrie 2017 -ianuarie 2018, principalele teme de interes evidențiate de către
clienții CTH Softvare sunt:
• performanța produselor;
• disponibilitatea echipei de implementare;
• relația cu utilizatorii;
• impactul activitățil or organizației. Auditul intern pentru evaluarea satisfacției
angajaților, efectuat pe bază de interviuri în perioada iunie -decembrie 2017, evidențiaz ă
următoarele teme de interes pentru aceștia:
• sănătatea la locul de muncă;
• dezvoltarea profesională;
• performanța profesională;
• transparența în comunicarea internă;
• comportamentul etic.
De asemenea, în perioada ianuarie -decembrie 2017, mecanismele interne de înregistrare
și soluționare a plângerilor au consemnat preocupări ale angajaților cu privire la sănătate și
siguranță la locul de muncă și tratament echitabil.
La rândul lor, consultările trimestriale la nivelul Adunării Generale a Acționarilor
realizate în perioada ianuarie -decembrie 2017 au scos în evidență următoarele teme relevante:
• guverna rea corporatistă;
• performanța economică;
• performanța socială.

128
Pentru un plus de relevanță, rezultatele tuturor acestor consultări interne și externe au
fost confruntate cu o cercetare anterioară perioadei de raportare, care s -a efectuat, însă, asupra
unor categorii mai largi de grupuri țintă:
• clienți (din sectoarele privat și de stat);
• competitori;
• parteneri;
• mass media .
Conform studiului, realizat prin interviu în luna iunie 2015 de către D&D Research și
Brandient, temele de interes privitoa re la activitățile și performanța CTH Software sunt:
• dezvoltarea pe piețele internaționale;
• mărirea portofoliului de soluții și proiecte;
• transparența și comunicarea externă;
• leadership.
Pentru elaborarea listei de aspecte relevante au fost rea lizate consultări interne cu
persoane din managementul organizației.
În cadrul acestor consultări, aspectele relevante rezultate din dialogul cu grupurile
cointeresate au fost coroborate cu temele semnificative rezultate în urma celor patru ediții
anterio are ale rapoartelor de responsabilitate socială, dar și cu aspectele vizate de standardele
internaționale la care a aderat organizația, precum:
• Standardul Internațional de Management de Mediu ISO 14001:2004;
• Standardul Internațional de Management al Ca lității ISO 9001:2008;
• Standardul Internațional de Management al Securității Informației ISO 27001;
• United Nations Global Compact, în cadrul căruia organizația elaborează anual raportul
Communication on Progress;
• Partnering Against Corruption Initiat ive.
Tabelul de mai jos redă aspectele relevante identificate în procesul de dialog și implicare
a grupurilor cointeresate:

129

Tabel nr.6 Aspectele relevante identificate în procesul de dialog și implicare a grupurilor
cointeresate

Sursă: proiecție proprie

Clienți
• Etichetarea produselor și
serviciilor;
• Comunicarea de marketi ng;
•Confidențialitatea datelor, a
relațiilor contractuale;
• Conformitate;
• Impact economic
indirect.
Acțonari
• Performanță
economică;
• Impact economic
indirect;
• Anticorupție;
• Comportament
anti-concurenția l. Angajați
• Angajare și retenție;
• Relații angajați management
• Sănătate și siguranță la locul
de muncă;
• Training și educație;
• Diversitate și oportunități
egale;
• Remunerare egală pentru
femei și bărbați;
• Mecanism de soluționare a
plângerilor privind practicile
de muncă.

Parteneri
• Impact
economic
indirect
• Anticorupție
• Comportament
anti-concurențial Autorități și Instituții
• Anticorupție
• Politici publice
• Com portament
anti-concurențial
• Conformitate
• Mecanism de soluționare
a plângerilor privind
impactul asupra societății Mediu
• Energie;
• Apă;
• Producere de deșeuri;
• Conformitate;
• Mecanism de soluționare
a plângerilor privind
impactul de mediu.

130

Tabel nr. 7 de mai jos redă, Aspectele relevante incluse în raportare pentru fiecare dintre
categoriile de indicatori de performanță, precum și aria de relevanță a acestora:

ADSPECT RELEVANȚĂ ARIA DE RELEVANȚĂ
CATEGORIA PERFORMANȚĂ ECONOMICA
Performanță economică Relevant în interiorul
organizației Performanța economico -financiară a organizației
este relevantă în primul rând pentru acționari,
manageme nt și angajați.

Impact economic indirect Relevant atât în afara
organizației cât și în
interiorul acesteea
Impactul economic indirect generat prin soluțiile
software și serviciile organizației este în primul
rând relevant pentru clienții, utilizatorii ș i
beneficiarii direcți și indirecți ai aplicațiilor CTH
Software: de la companii private medii și mari,
până la companii și instituții publice din țară și
străinătate. Direct și indirect, produsele și serviciile
CTH Software generează incluziune
informați onală, eficientizând munca în organizații,
permițând raționalizarea resurselor, reducând
timpul și volumul de muncă, înlesnind procesul de
decizie în organizații și instituții publice. Prin
proiectele sale,compania antrenează o mulțime de
parteneri, furniz ori,
subcontractori și consultanți, contribuind indirect la
crearea de locuri de muncă, la dezvoltarea
îndustriei IT la nivelul întregii țări și la promovarea
industriilor inovative pe piețele internaționale.
Impactul economic indirect este, de asemenea,
relevant pentru organizație, a cărei misiune este
tocmai incluziunea informațională la nivelul
beneficiarilor.

Detalii în secțiunea dedicată acestui indicator.

CATEGORIA PERFORMANȚĂ DE MEDIU
Energie Relevant atât în
interiorul organizației
cât și îăn afara acesteia

Performanța de mediu a organizației este relevantă
pentru managementul organizației, preocupat să
asigure dezvoltarea sustenabilă a companiei prin
sigurarea unui management responsabil al
mediului. În acest sens, CTH Software a
implementat Standardul Internațional de
Management de Mediu ISO 14001:2004.
Consumurile de resurse, reciclarea și
conformitatea cu legislația și standardele
internaționale sunt relevante pentru industria IT,
pentru mediul de afaceri și societatea în ansamblu.

Pentru detalii, a se vedea secțiunea dedicată
performanței de mediu. Apă
Producere de deșeuri
Conformitate
Mecanism de soluționare
a plângerilor privind impactul
de mediu

131
CATEGORIA PERFORMANȚĂ
SUBCATEGORIA PRACTICI PRIVIND RELAȚIILE CU ANGAJAȚII ȘI MUNCA DECENTĂ
Angajare și reținere Relevant în interiorul
organizației Toate aspectele privind angajații, de la relațiile cu
managementul până la sănătatea la locul de muncă,
dezvoltarea profesională, dezvoltarea carierei și
egalitatea, su nt relevante în egală măsură pentru
managementul și angajații organizației.

Angajații companiei sunt integrați în programe de
dezvoltare profesională și a carierei, beneficiind,
după caz, de cursuri de perfecționare, de
specializare, programe de leadersh ip și evaluări ale
performanței și carierei.

Pentru detalii privind indicatorii de performanță, a
se vedea Capitolul Angajați . Relații angajați -management
Sănatate și siguranță la locul
de muncă
Trening și educație
Diversitate și oportunități
egale
Remunerare egală pentru
femei și barbați
Mecanism de soluționare a
plângerilor privind practicile
de muncă

CATEGORIA PERFORMANȚĂ SOCIALĂ
SUBCATEGORIA AUTORITĂȚI ȘI INSTITUȚII PUBLICE
Anticorupție Relevant atât în
interiorul organizației
cât și înafara acesteia Transparența, conformitatea cu reglementările și
standardele asumate, anticorupția ori
principiulconcurenței loiale sunt esențiale pentru
asigurarea unui
climat de afaceri sănătos într -o piață emergentă.

Aceste aspecte sunt relevant e atât în interiorul
organizației, pentru acționari, manageri și
angajați,cât și în afara acesteia, pentru partenerii din
întregul lanț de
furnizori, pentru competitori și pentru societate în
ansamblu.

CTH Software a inițiat o serie de demersuri ce au
drept scop sensibilizarea și educarea angajaților,
precum și implementarea standardelor de etică și
bună guvernare. Câteva dintre acestea sunt:
elaborarea și promovarea internă și la nivelul
tuturor grupurilor cointeresate a Codului de Etică și
Manualului An ticorupție al companiei ; aderarea în
2011 la Parteneriatul pentru Combaterea Corupției
(PACI); aderarea și implicarea în redactarea
Ghidului Anti -corupție și Anti-mită și a Codului de
Guvernare Corporativă dezvoltate de către Camera
de Comerț Româno -Americ ană (AmCham);
raportarea anuală conform principiilor Acordului
Global al Națiunilor Unite (UNGC); raportarea
anuală a performanței de responsabilitate
socială/sustenabilitate.

Pentru detalii, a se vedea indicatorii specifici din
secțiunea Etica în afaceri . Politici publice
Comportament
anticoncurențial
Conformitate
Mecanism de soluționare a
plângerilor privind impactul
asupra societății

132

CATEGORIA PERFORMANTĂ SOCIALĂ
SUBCATEGORIA RESPONSABILITATE PRIVIND PRODUSELE ȘI SERVICII LE FURNIZATE

Etichetarea produselor și
serviciilor Relevant atât în
interiorul organizației
cât și în afata acesteia Administrarea organizațiilor, fie ele mari
companii, întreprinderi mici și mijlocii sau
instituții publice, nu mai poate fi astăzi imagi nată
fără informatizare, fără aplicații software capabile
să înregistreze și să proceseze cantități tot mari de
date, din ce în ce mai complexe. Dincolo de
nevoile beneficiarilor, viteza cu care se schimbă
noile tehnologii, îndeosebi în domeniul IT,precum
și competiția acerbă din această piață constituie o
provocare căreia o casă de software nu poate să -i
facăfață decât acordând clienților și produselor o
importanță deosebită. Cercetarea, preocuparea
pentru dezvoltarea de noi produse, investiția în
calitate și în pregătirea profesională a angajaților
sunt dimensiuni esențiale ale strategiei de
dezvoltare pe termen lung a companiei CTH
Software. Orientarea către client , calitatea și
inovarea sunt trei dintre valorile centrale care
orientează politicile și pro gramele organizației
privind cercetarea, dezvoltarea de produs,
marketingul și relațiile cu clienții. Printre
demersurile întreprinse de organizație în domeniul
responsabilității privind produsele și serviciile
furnizate, se numără respectarea cerințelor
Standardului ISO 9001:2008 de Management al
Calității implementat, respectarea cerințelor ISO
27001 de Management al Securității Informației
implementat și realizarea de studii periodice de
evaluare a satisfacției clienților.

Satisfacția clienților, comuni carea de marketing,
asigurarea protecției datelor clienților /
utilizatorilor și conformitatea cu legile și
regulamentele privind utilizarea produselor și
serviciilor reprezintă o preocupare atât pentru
managementul și angajații companiei, cât și pentru
clienții, utilizatorii și beneficiarii soluțiilor de
software dezvoltate.

Pentru detalii, a se vedea indicatorii specifici și
secțiunile
Clienți, Parteneri și Premii . Comunicarea de marketing
Protecția datelor clienților

Conformitate

133
3. Lanțul de valoare
Figura nr.7 Lanțul de valoare la care se raportează CTH Softvare include clienții,
partenerii și furnizorii companiei CTH Software.

Sursă: proiecție proprie
3.1 Clienții companiei
Dorința CTH Software este aceea ca soluțiile companie i globale de IT, conceptualizate
în România, să genereze schimbare pozitivă, prosperitate și competitivitate clienților ,
asigurându -le accesul la progres. (cuvânt Președinte și Director General)
Punctul central al business -ului CTH Software sunt clienții . Astfel, una dintre valorile
de bază care definesc compania este orientarea către client.
Propunerea companiei este aceea de a oferi clienților săi soluții IT care să acopere
întocmai nevoile și cerințele lor.
Pentru a putea acoperi o largă paletă de ce rințe de piață, CTH Software oferă o gamă
largă de produse, de la soluții la cheie până la soluții create după specificații unice ale
clientului . Compania este alături de client pe parcursul întregului lanț de achiziție, oferindu -i
suport în analiza nevoil or, designul soluției, asigurarea calității, implementare, instruire,
suport tehnic și orice alt fel de serviciu pe care clientul îl consideră important pentru succesul
proiectului.
Pentru a satisface nevoile clienților companiei, sa adoptat un set de reg uli, valori și
norme aplicabile stakeholderilor, care contribuie la atingerea acestei misiuni: Acționarii,
Angajații, Partenerii, Furnizorii, Colaboratorii și Subcontractorii .
3.1.1 Structura portofoliului de clienți
În acest moment, CTH Software înglobeaz ă cu succes în portofoliul său peste 1.500 de
clienți din 27 țări de pe 4 continente , oferindu -le sisteme informatice bazate pe tehnologie de
ultimă oră, cu adresabilitate în domeniile eLearning, eHealth, eCustoms, eAdministration,
eAgriculture și eBanking .

CLIEN ȚI PARTENERI FURNIZORI

134

Grafic nr.8 Evoluția numărului de clienți CTH Software / 2007 – 2017

Sursa: proiecție proprie

Soluțiile companiei se adresează atât sectorului privat, cât și sectorului public.
Clienții acesteia sunt companii medii și mari din toate sectoa rele industriale și
comerciale, companii prestatoare de servicii, instituții publice locale și centrale, dar și societăți
cu capital de stat.
Compania a implementat peste 3.500 de proiecte IT (multe dintre ele la scară
națională), în țări situate în Euro pa Centrală și de Est, în țări membre ale Uniunii Europene,
țări din Comunitatea Statelor Independente (CSI), Orientul Mijlociu și Nordul Africii.
Implementând soluții IT complexe, CTH Software este de peste 10 ani în topul
liderilor pieței locale de soft ware . Această poziție reflectă permanenta preocupare a echipei
pentru dezvoltarea și îmbunătățirea portofoliului de produse – un factor cheie în anticiparea
nevoilor pieței în continuă creștere.
Ca rezultat, compania a fost mereu în măsură să ofere soluț ii competitive clienților din
toate sectoarele economice.

02004006008001000120014001600
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017350400450600850111413001350140114721513

135
Figura nr.8 Sursă proiecție proprie

Printre clienții companiei se numără
Educație
Ministerul Educației Naționale din Romănia
Ministerul Educației din Emiratele Arabe
Ministerul Educației din Azerbaijan
Ministerul Educației din Maroc
Ministerul Educației din Ci pru
Ministerul Educației din Kazahstan
Ministerul Educației din Malta
Sănătate
Casa Națională de Asigurări de Sănătate din
România
Casa de Asigurări de Sănătate din Bulgaria
Agricultură
Agenția de Plăți pentru Dezvolare Rurală și Pescuit
Agenția de Plăți și Investiții pentru Agricultură
Instituții vamale
Administrația Vamală din Macedonia
Administrația Vamală din Turcia
Birou de credit
Direcția Generală a Vămilor din România
Biroul de Credit din România
Biroul de Credit din Republica Moldova

136
3.1.2 Evaluarea satisfacției clienților
CTH Software a de rulat în 2017 un studiu de evaluare a satisfacției clienților, cu
rezultate pozitive, ce arată o creștere față de 2016.
• Perioada realizării : – decembrie 2017 -ianuarie 2018;
• Autor: CTH Sostware, Departamentul de Asigurare a Calității;
• Teme de interes: performanța produselor, relația cu utilizatorul, impactul activităților;
• Instrumente de cercetare: chestionar standardizat;
• Frecvența studiului: anual.
Grafic nr. 9 Satisfacți clienților CTH Software – Raport pe anul 2017

Sursă: proiecție proprie

Mulțumiți de CTH Software în calitate de furnizor IT
Impact pozitiv asupra clienților
Flexibilitatea, adaptabilitatea și profesionalismul echipelor deimplementare
Mulțumiți d e calitatea comunicării cu CTH Software
Mulțumiți sau foarte mulțumiți de calitatea soluțiilor
Mulțumiți sau foarte mulțumiți de calitatea serviciilor
3.1.3 Proiecte reprezentative
Cele mai importante inițiative ale CTH Software în 2017 sunt:
1. Extinderea proiectelor internaționale
Extinderea activității pe piețele externe, consolidată în ultimii 7 ani, validează expertiza
obținută prin derularea proiectelor naționale de anvergură.
În prezent, operază în 27 de țări din Comunitatea Statelor Independente, Orientul
Mijlociu, Nordul Africii și Uniunea Europeană.
Peste 30% din cifra de afaceri provine din exportul de know -how, soluțiile de eLearning
deținând preponderența.
90,9%
81,8%
100%
93,9%
84,8%
90,9%

137
2. Proiect pentru îmbunătățirea sistemului românesc de sănătate
Pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) din România, CTH Software a
colaborat în 2017 la implementar ea dosarului electronic de sănătate , cu impact asupra tuturor
celor peste 19 milioane de asigurați.
Acest proiect întregește experti za în soluții de tip eHealth a companiei, alături de cardul
național de sănătate și prescripția electronică . Cele trei aplicații se conectează prin Sistemul
Informatic Unic Integrat (SIUI) la Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS),
cu scop ul de a eficientiza sectorul medical.
Prin SIUI sunt administrate lunar peste 50 milioane de documente corespunzătoare celor
peste 16 milioane servicii medicale și farmaceutice, prestate la nivel național.
3. Proiecte naționale finanțate din fonduri europene
CTH Software a contribuit la dezvoltarea proiectelor finanțate din fonduri europene
– Dezvoltarea resurselor umane POSDRU , Creșterea Competitivității Economice POSCCE ,
Dezvoltarea Mediului POSMEDIU , care generează dezvoltare locală și stimulează
dezvo ltarea economică și socială. Milioane de beneficiari români au avut acces la instrumente
tehnologice de ultimă generație, ceea ce le sporește competitivitatea pe piața europeană a
muncii, prin îmbunătățirea nivelului de specializare. De asemenea, ele au of erit mediului de
afaceri autohton posibilitatea de dezvoltare la standarde europene.
Peste 200.000 de utilizatori au beneficiat de serviciile CTH Software în cadrul celor
peste 200 de proiecte finanțate din fonduri europene.
4. Proiecte noi pentru Comisia Eur opeană
În 2017 a demarat Proiectul pentru „Creșterea capacității organizațiilor de consumatori”
pentru Agenția Executivă pentru Sănătate și Consumatori a Comisiei Europene, și Directoratul
General , un program de formare, inclusiv prin metode eLearning, ca re va susține organizațiile
de consumatori din toate statele membre UE în promovarea drepturilor cetățenilor europeni.
Din 2014, CTH Software a semnat contracte -cadru pentru, peste 20 de proiecte pentru
organizații ale Comisiei Europene, precum Oficiul de Publicații al Uniunii Europene,
EUROSTAT -Institutul de Statistică a Uniunii Europene, Agenția Europeană de Siguranță a
Aviației, EuropeAid.
5. Record de premii internaționale pentru expertiza în eLearning:
„Proces educațional optimizat în viziunea c ompetențelor societății cunoașterii” este un
proiect implementat de Ministerul Educației Naționale, prin Unitatea de Management al

138
Proiectelor cu Finanțare Externă, în parteneriat cu CTH Software și Universitatea Națională
de Apărare „Carol I”.
Proiectul e ducațional inovativ, realizat în totalitate cu expertiză, know -how și
tehnologie românească, a devenit vedeta anului 2017, cu un număr record de distincții oficiale,
naționale și internaționale. Este vorba despre un proces didactic inovator, unic în Români a,
care utilizează învățarea bazată pe proiect, în context transdisciplinar, cu sprijinul
dispozitivelor multi -touch.
Scopul acestei soluții a fost acela de a îmbunătăți colaborarea între elevi și profesori,
de a angaja elevii în activități de grup, de a -i motiva să experimenteze, făcând trecerea de la
învățarea bazată pe memorare la cea bazată pe descoperire și construire a cunoașterii.
6. Demararea proiectelor pentru informatizarea învățământului primar și secundar
din Malta
Printre obiectivele companie i pentru anul trecut s -a numărat extinderea prezenței
internaționale. Astfel, pentru Ministerul Educației din Malta, CTH Software a început
implementarea de conținut educațional 100% personalizat pentru învățământul secundar și
primar, în cadrul celui mai amplu proiect educațional desfășurat la nivel național în țara
insulară.
Performanța este deosebită deoarece învățământul din Malta este unul dintre cele mai
competitive sisteme educaționale din Europa, puternic orientat către tehnologii moderne care
sprijină procesul de învățare.
7. Lansarea de noi produse cu tehnologii inovatoare
Tehnologiile de ultimă generație contribuie la informatizarea societății și a economiei
românești.
În 2017 compania și -a îmbogățit portofoliul cu soluții ce utilizează tehnologi i Cloud.
Gama de produse CTH Software: Cloud reprezintă soluții eficiente pentru instruirea
personalului, gestiunea documentelor și administrarea afacerilor, bazate pe tehnologiile Cloud
(AeL, CTHADOC și CTH Software Applications 2020).
Sistemul ADLIC a f ost desemnat “Cel mai bun proiect de cloud pentru sectorul public”
la EuroCloud Awards 2017.
Între produsele inovatoare realizate în 2017 se menționează manualele digitale , perfect
adaptate curriculei naționale. Lecțiile cuprind secvențe audio, video, anim ații, simulări,
activități în laboratoare reale sau virtuale, e -portofoliu în care pot fi salvate toate temele și
încercările elevilor.

139
Între noutățile lansate în 2017 intră și aplicația CTH Software Business Analyzer ,
accesibilă de pe dispozitive mobile -un adevărat tablou de bord pentru manageri. Sistemul
„consiliază” managerii în activitățile de planificare, urmărire, control și prognoză și oferă
suport informațional pentru adoptarea strategiilor de control al costurilor și de identificare a
surselor de c reștere a profitului.
3.2 Partenerii companiei
3.2.1 Prezentarea portofoliului de parteneri
În actuala economie globală, cu o piață concurențială foarte puternică, doar tehnologia
de ultimă oră poate fi un factor determinant pentru succesul unei companii. Eforturile
companiei evidențiate în acest raport se îndreaptă spre clădirea de parteneriate strategice de
lungă durată. Doar lucrând împreună, companiile pot genera progres în cadrul comunităților
în care operează, fiecare punând la dispoziție expertiza, r esursele și beneficiile unice pe care
le deține.
Pornind de la aceste principii, CTH Software se focusează spre construirea de
parteneriate strategice de lungă durată, cu cei mai importanți jucători din domeniul IT,
companii cu o vastă expertiză și recunoa ștere internațională.
3.2.2 Acțiuni realizate în anul 2017
În anul de raportare 2017, au fost reînnoite parteneriatele cu liderii mondiali în IT:
• Intel Premier Elite Partner;
• ORACLE Platinum Partner;
• Microsoft Gold Certified Partner/Authorized Educat ion Reseller;
• IBM Business Partner;
• HP Sales and Service Partner;
• BULL;
• Ventyx;
• T-Systems;
• Samsung.
Pe lângă aceste parteneriate strategice, CTH Software a încheiat o serie de parteneriate
naționale, internaționale sau locale, cu companii ce of eră servicii și produse conexe, menite
să sprijine implementarea. Parteneriatele încheiate se bazează pe obiective clar definite.
Pe lângă dezvoltarea de parteneriate strategice, compoania CTH Software este membru
activ al următoarelor inițative și asocia ții:
• Partnering Against Corruption Initiative (PACI);

140
• United Nations Global Compact;
• Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR);
• Alianța Digitală pentru România;
• Grupul Consultativ ISTAG al Uniunii Europene (Information Society Technologie s
Advisory Group);
• Integrating Healthcare Enterprise (IHE);
• Camera de Comerț Româno -Americană (AmCham);
• Camera de Comerț și Industrie a Franței în România CCIFER;
• Business Software Alliance;
• Fundația Europeană pentru Calitate în e -Learning (Efque l);
• Asociația pentru Dezvoltarea Societății Informaționale;
• Asociația Română pentru Industria Electronică și Software (ARIES);
• Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS);
• Romania Luxemburg Business Forum Asbl (ROMLUX);
• Loja d e Business;
• Federația Patronatelor din Turism și Servicii.
În cadrul acestor organizații, compania contribuie la îmbunătățirea climatului de afaceri,
promovând transparența și competitivitatea.
3.3 F urnizorii companiei
3.3.1 Prezentarea portofoliului de furn izori
În relația cu furnizorii compania are în vedere calitatea produselor și serviciilor oferite
clienților, beneficiile mutuale, un cadru legal și juridic transparent și stabilirea și respectarea
unui mod de lucru agreat. Furnizorii cu care companie este în relații contractuale sunt
informați asupra standardelor de calitate pentru care exită certificare, asupra procedurilor de
lucru interne.
Periodic, compania efectuează o evaluare a produselor și serviciilor oferite de furnizori
și stabilește continuarea relației sau încheierea contractului cu furnizorii.

141
Grafic nr.10 Evoluția portofoliului furnizorilor SIVECO în 2017 față de 2016

Sursă: proiecție proprie

2016 – Hrdware, 5 furnizori; Software, 9 furnizori; Instruire, 72 furnizori;
Implementa re/Dezvoltare, 65 furnizori; Altele(incluzând marketing), 55 furnizori.
2017 – Hardware, 14 furnizori; Sioftware, 9 furnizori; Instruire, 67 furnizori;
Implementare/Dezvoltare, 66 furnizori; Altele (incluzând marketing), 54 furnuizori.
4. Acționarii companiei
4.1 Structura acționariatului
În anul 2017 managementul CTH Software a achiziționat integral pachetul de acțiuni
deținut în companie de către fondurile de investiții Enterprise Investors și Intel Capital . Astfel,
managementul companiei deține o cotă de 36,29% , iar CTH Netherlands o cotă de 63,71%
din acțiunile companiei.
Începând din anul 2014, Enterprise Investors și Intel Capital au deținut 32,5% din
acțiunile companiei.
Pentru CTH Software, expertiza internațională și resursele celor două fonduri de
investiții au însemnat un impuls și un sprijin spre dezvoltarea unei afaceri de succes la scară
regională.

5972
65
55
14
967
66
54
2016
2017

142
Gafic nr.11 Structura acționariatului

Sursă: proiecție proprie

“Compani a a învățat foarte multe din parteneriatul cu Intel și Enterprise Investors.
Interesul investitorilor pentru compania noastră ne onorează, dar am decis să ne valorificăm
noi înșine atuurile și experiența câștigată”.( Vicepreședinte Strategie)
”De la invest iția companiei din 2011, sa văzut cum CTH Software a crescut și a devenit
unul dintre principalii jucători în domeniul eLearning și al aplicațiilor software pentru
companii. Intel Capital felicită managementul CTH Software pentru această tranzacție”.
(Director al Intel Capital pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa și Rusia)
“Sunt sigur că echipa de management și actualii acționari vor continua să
implementeze strategia de creștere și vor reedita succesele deja înregistrate și pe alte piețe în
creștere rapidă”. ( Partener la Enterprise Investors , responsabil cu această investiție)
Pentru a susține atingerea obiectivelor financiare și de dezvoltare sustenabilă, acționarii
CTH Software au adoptat un set de valori corporatiste unice, care definesc comp ania.
Tabel nr.8
Acționari persoane juridice

CTH Software S.A CTH Netherlands B.V CTH Software Internațional
Calitate: asociat Calitate: asociat Calitate: asociat
Naționalitate: română Naționalitate: olandeză Naționalitate: română

CTH Netherlands
63,71%Managementul
CTH Software
36,29%

143
4.2 Rezultatele financiare ale companiei
În 1995, anul înființării CTH Software, venitul înregistrat a fost de 2.000 de dolari. În
anii următori, compania a avut o rată de creșter e anuală constantă, astfel că în anul 2000 firma
a înregistrat primul milion de dolari, exclusiv din exportul de software. Implementarea unor
proiecte complexe IT internaționale a determinat o creștere susținută, astfel că, în 2017,
compania a ajuns la un venit de 65 de milioane de euro.
„2017 a însemnat pentru compania CTH Software continuarea și dezvoltarea
proiectelor strategice inițiate în anii precedenți, dar și lansarea unora noi, în paralel cu
dezvoltarea de soluții adaptate cerințelor tot mai ridic ate ale beneficiarilor de pe piața
românească și internațională.
Distincțiile internaționale primite de -a lungul anului de la organizații recunoscute
internațional pentru profesionalism și obiectivitate au confirmat că strategia de dezvoltare
aplicată es te corectă. Ea ne -a permis să ne menținem în topul furnizorilor de IT, în condițiile
unei concurențe globale acerbe. Un atu esențial s -a dovedit profesionalismul echipei
noastre”. (Președinte și Director General)
Grafic nr.12 Cifra de afaceri și profitul net în 2017
(exprimate în Euro)

Sursă: proiecție proprie

4.3 Poziția pe piață a companiei
Potrivit prezentului studiu realizat de Internațional Data Corp (ICD) , CTH Softwatre a
ocupat în 2017 primul loc pe piața de suport softw are și instalare (11,2%) și pe cea a
integratorilor de software (14,3%).
6%
94%Profit net: 3.766.000
Cifră de afaceri: 65.000.000

144
CTH Software este un jucător foarte important pe furnizorilor de soluții IT pentru
trening și educație cu o cotă de piață de 10,5% și pe cea a aplicațiilor software customizate cu
o cotă de piață de 12,5%.
De asemenea, CTH Software ocupă o poziție de top pe piața serviciilor IT cu o cotă de
piață de 5,6%.
Pe piața locală de EAS, CTH Software s -a aflat în topul furnizorilor de soluții pentru
managementul afacerilor (Enterprise Applic ation Suite – EAS) cu o cotă de piață de 24,9%,.
CTH Software este pe primul loc pe segmentul soluțiilor dedicate întreprinderilor –
Enterprise Resource Management, cu 26,3% cotă de piață și pe poziții de top pe următoarele
segmente: Business Analytics cu 23,6% cotă de piață, Customer Relationship Management –
23,3% și Supply Chain Management – 23,8%.
Grafic nr.13 Românian IT Service Leaders
2008 -2017

Sursă: IDC 2018
Aceste rezultate confirmă performanța economică și dezvoltarea sustenabilă a
companiei, raportate către acționarii mai sus menționați.
În anul 2017 au avut loc patru întâlniri ale Adunării Generale a Acționarilor, ce au avut
în vedere îmbunătățirea continuă a activității companiei, unde s -au abordat teme precum
guvernarea corporativă, perfor manță economică și performanță socială.

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
HP 11,11 19,64 35,3 48,15 73,6 91,92 83,69 106,7 118,09 115,26
CTH Software 16,74 21,63 27,5 33,42 52,11 40,8 38,29 39,54 51,54 46,97
IBM 22,37 27,22 35,84 44,02 58,53 45,3 43,19 39,74 40,84 29,99
S&T 23,11 20,56 25,84 40,3 46,27 51,56 48,58 35,26 29,99 24,05020406080100120140million$

145
5. Angajații companiei
„Echipa este cel mai prețios bun pe care compania CTH Software îl deține și cu
siguranță este formată din cei mai buni profesioniști de pe piață”. ( Vicepreședinte Resurse
Umane și Calitate)
5.1 Distribuția angajaților
În anul 2017,CTH Software avea un număr de 1.000 de angajați la nivel internațional
dintre care 822 la sediul central din Iași, distribuiți astfel:
Grafic nr.14 Distribuirea angajaților pe domenii de activitat e
Sursa:
proiecție proprie
Grafic nr.15 Distribuirea angajaților pe departamente

Sursă: proiecție proprie
11%
14%
75%Administrativ
Comercial
Operațional
2,2%8,8%
14%
2,2%
1%
2%
1%
8,8%
8,8% 9,9%14%30%1,1%Resurse Umane și
Asigurarea Calității
Financiar, IT,
Administrativ
Comercial,Presales,Bid
PMO
OAPPS
eNuclear
eCostoms
CAD
eAgriculture
eHealth
EAS
eLearning
Fonduri Structurale

146

Grafic nr16 Distribuirea angajaților în funcție de gen

Sursă: proiecție proprie

Raportul dintre numărul angajaților aflați în relații de subordonare și numărul total al
angajaților,în funcție de gen:
Grafic nr.17
Conducere Subordonare

Sursă: proiecție proprie

Rata de retenție a angajaților
Integrarea noilor angajați și menținerea retenției la nivelul industriei este o preocupare
constantă a departamentului Resurse Umane. Procesul de retenție a personalului începe încă
din prima zi de l ucru a noilor angajați.
Integrarea cu succes a noilor colegi a presupus parcurgerea câtorva pași: prezentarea
49% 51%
Femei (401)
Barbați (421)
46% 54%
Femei (51)
Barbați (59)
49% 51%
Femei (350)
Barbați (362)

147
companiei, organizarea și funcționarea acesteia, regulile interne, modalitățile și regulile de
comunicare. La sfârșitul anului 2017 fluctuația personalului a fost de 18%.
5.2 Valorile angajaților
Loialitatea angajaților față de companie a făcut posibilă atingerea performanțelor
obținute de CTH Software în cei peste 22 ani de existență.
5.3 Mediul de lucru la CTH Software
Politicile CTH Software urmăresc ca niciunul din angajați să nu fie privilegiat sau,
dimpotrivă, victima discriminărilor în privința rasei, a naționalității, etniei, limbii, religiei,
categoriei sociale sau convingerilor sale sexuale. Angajații au dreptul la un salariu egal pent ru
muncă egală, la o remunerație echitabilă și atisfăcătoare, dreptul de a înființa sindicate și de a
se afilia unor sindicate, dreptul la îngrijire medicală, la securitate socială și la servicii sociale.
100% din angajații cu contract de muncă individual, pe perioadă nedeterminată,
beneficiază și de prevederile contractului colectiv de muncă.
Drepturile tinerilor părinți sunt respectate cu strictețe la CTH Sofctware. Astfel, în
2017, 11 colegi au intrat în concediu parental, numai femei, dar la CTH Softw are și bărbații
sunt încurajați să beneficieze de dreptul la concediu de creștere și îngrijire a copilului.
În decursul anului 2017, 21 de angajați au revenit la lucru, după încheierea concediului
parental, rata de retenție fiind de 100%, la un an de la re venirea la serviciu.
CTH Software oferă angajaților săi:
• Un mediu de lucru în care sunt încurajate munca și spiritul inovativ;
• Oportunitatea de a lucra în cea mai importantă companie de software din România și
de a participa activ la proiectele de anve rgură pe care le derulează;
• Șansa de a lucra alături de o echipă competentă de specialiști, cu expertiză recunos
Tabel nr.9
Beneficii și recompense pentru angajații cu normă întreagă
Zile de
vacanță
suplimentare

Abonamente de
sănătate la clinic i
medicale private Concediu
paternal Tichete
de
masă Transport cu
microbuzele
companiei Cafeteria la
fiecare etaj
al cladirii, cu
apă, cafea și
ceai gratuite

Angajații temporari sau part -time beneficiază de transport gratuit și acces la caf eteria.
Valori promovate de CTH Software în rândul angajaților:
• Loialitate și devotament față de companie;
• Profesionalism, responsabilitate și promptitudine față de clienți și colegi;

148
• Disponibilitatea în relația cu clientul;
• Utilizarea cu responsab ilitate a echipamentelor.
Angajații nu sunt supuși unor pericole de accidentări la locul de muncă. În 2017 nu a
existat niciun caz de îmbolnăvire, accident sau deces la locul de muncă.
În acest scop, CTH Software are un departament dedicat Sănătății și Si guranței Muncii,
ai cărui angajați urmăresc îndeplinirea obiectivelor în acest domeniu, ce are în vedere
gestionarea riscurilor, pentru a evita incidentele. Mecanismele de consiliere și de soluționare
a plângerilor CTH Software gajaților, sunt asumate în C odul de Etică al companiei.
Astfel, plângerile privind comportamente imorale ori ilegale și a problemelor ce vizează
integritatea organizației, conflictele interne, probleme legate de etica muncii, precum și
sugestiile legate de mediul de lucru pot fi depu se în mod anonim în urnele Speak
UP instalate pe coridoarele fiecărui etaj din sediul central (un mecanism de tip
whistleblowing).
Informațiile sunt colectate săptămânal de o persoană din cadrul departamentului HR,
care trimite o situație centralizatoare la management, pentru analiză.
O altă modalitate de comunicare a problemelor sau sugestiilor de îmbunătățire este
utilizarea aplicației online JIRA, în cadrul unui proiect dezvoltat de CTH Software.
Angajații sunt încurajați să comunice managementului prob lemele legate de relațiile de
muncă, sugestiile, nemulțumirile. Plângerile pot fi transmise pe cale ierarhică, pornind de la
șeful direct, apoi Directorului de Departament și, în ultimă instanță, Directorului General.
Angajații beneficiază și de consiliere , la cerere, din partea Departamentului Juridic intern.
În 2017, nu au fost consemnate plângeri cu privire la practicile de muncă, probleme
vizând drepturile omului sau impactul asupra mediului. Evaluările angajaților, competența
profesională, certificăril e și abilitățile dobândite în urma trainingurilor interne și externe sunt
un atu al specialiștilor CTH Software pe o piață extrem de competitivă. Toți angajații sunt
evaluați în fiecare an din punctul de vedere al performanțelor profesionale și carierei.
În CTH Software există o preocupare continuă pentru stimularea materială și morală a
angajaților în funcție de performanțele fiecăruia.
5.4 Ce sa realizat în anul 2017
1. Dezvoltarea continuă a angajaților – Pentru a menține compania în top, CTH Software
este preocupată în permanență de perfecționarea continuă a angajaților săi, punând accent pe
dezvoltarea competențelor, aprofundarea expertizei și alinierea la standardele educaționale
actuale.

149
CTH Software organizează anual cursuri de perfecționare și/sau de specializare pentru
angajații săi . Astfel de cursuri se organizează fie cu instructori din CTH Software , fie cu
instructori din diferite firme de specialitate.
Se poate spune că pentru companie 2017 a fost un an al premiilor, în care sau câștigat
peste 20 de distincții naționale și internaționale. Aceste premii sunt o recunoaștere nu doar
pentru echipa din cadrul companiei, ci pentru întreaga industrie IT.
Grafic nr.18 Media orelor de trening în 2017, funcție de gen
Sursă: proiecție proprie

Grafic nr. 19

Planul de dezvoltare a carierei, Numărul de ore de instruire a personalului
funcție de gen CTH Software în anul 2017

Sursă: proiecție proprie

51% 49%
Femei (39)
Barbațși (37)
58%42%
Femei
Barbați
44%56%
Management (30)
Personal efectiv (38)

150

2. În 2017, managerii companiei au fost instruiți în cadrul unui program de leadership
cu 5 module organizat de Dale Carnegie Training.
3. Toți angajații au beneficiat de control medical anual și de servicii medicale la un lanț
de clinici private, pe bază de abonament.
4. Pentru a asigura maximă transparență a activității companiei, la începutul anului 2017
sa făcut cunoscut angajaților și opiniei publice bilanțul financiar și strategia de dezvoltare
pentru anul următor.
6. În cadrul Galei Premiilor Angajaților CTH Software, cei mai buni dintre cei buni
au primit recunoașterea meritelor, profesionalismului și dedicației pe care le -au manifestat de –
a lungul anului 2017.
Figura nr. 9

Sursă: proiecție proprie

5.5 Evaluarea satisfacției angajaților
Ca în fiecare an, și în 2017 CTH Software a desfășurat o evaluare internă asupra gradului
de satisfacție a angajaților, sub forma unui audit condus de departamentul de Resurse Umane.
Organizații de prestigiu care asigură trainingul angajaților CTH Software
QA Trening (Marea Britanie)
Oracle
Open University (Marea Britanie)
Microsoft
Hewlett -Packard
IRM UK
European Software Institute
CODECS

Tiffin University (SUA)

151
• Grup țintă vizat: angajații companiei CTH Softwsre;
• Perioada realizării: iunie – decembrie 2017;
• Autor: CTH Software, Departamentul Resurse Umane;
• Teme de interes: sănătatea angajaților, dezvoltare profesională, performanță
profesion ală, comunicare internă transparentă, comportament etic;
• Instrumente de cercetare: interviuri;
• Frecvența studiului: anual.
Rezultatele studiului privind gradul de satisfacție al angajaților relevă că majoritatea
angajaților:
• apreciază echipa din care fac parte și managementul departamentului;
• apreciază complexitatea proiectelor;
• sunt motivați de aspecte tehnice ale proiectelor în care lucrează, de satisfacția
clientului, dar și de partea salarială;
• vor să își continue cariera în CTH Software.
Tabel nr.10 Evaluare interna asupra gradului de satisfacție a angajaților sub formă
de audit

Departament Număr de persoane auditate
eLearning 37
SVAP 32
eHealth 30
eAgriculture 14
eCostoms 11
CAD 12
OAPPS 6
Nuclear 6

5.6 Identit atea corporatistă
Identitatea corporatistă joacă un rol important și strategic în îndeplinirea obiectivelor
CTH Software, la fel ca orice alt element de business sau organizațional. În CTH Software
angajații sunt încurajați în mod constant să -și efectueze activitățile profesionale în manieră
profesională și să gestioneze în mod etic conflictele de interese actuale și/sau potențiale, între
relațiile personale și cele profesionale.
Angajații CTH Software își desfășoară activitatea în conformitate cu legislați a în
vigoare și regulile interne aplicabile. Personalul CTH Software este încurajat să raporteze
către echipa de management a companiei orice problemă de etică:

152
• Informații privind existența unor deficiențe serioase în procesele companiei, care pot
avea i mpact negativ asupra capabilităților companiei de a performa la un înalt nivel calitativ;
• Orice fraudă, materială sau nu, care implică managementul CTH Software sau
angajații săi;
• Orice încălcare a codului de etică, incluzând conflicte de interese actu ale sau potențiale
între relațiile personale și cele profesionale.
6. Certificări și premii
Astăzi CTH Software este una dintre firmele românești de IT care contribuie prin
proiectele pe care le dezvoltă la progresul pentru:
• milioane de elevi, profesori și părinți care construiesc “educația viitorului”;
• sute de organizații cu impact major în mediul de afaceri românesc;
• companii orientate spre performanță, care investesc în instruirea a mii de angajați;
• zeci de mii de medici și milioane de beneficiar i ai serviciilor de sănătate;
• sute de mii de fermieri care au acces facil la fondurile europene;
• sute de mii de beneficiari ai proiectelor din fonduri structurale.
„Proiectele mari înseamnă profesionalism, expertiză, responsabilitate, echipe mari,
antrenate să lucreze pentru binele societății dar și al companiilor. Proiectele mari sunt pentru
companii capabile să -și asume ținte îndrăznețe”. ( Președinte și Director General)
6.1 Certificări și autorizații
CTH Software deține toate autorizațiile și certifi cările solicitate de legislația română în
vigoare, pentru buna funcționare. CTH Software nu are datorii la nici una dintre instituțiile
statului, achitând la zi și în 2017 toate obligațiile care îi revin conform dispozițiilor legale
aplicabile.
Compania r espectă toate dispozițiile legale în vigoare, pentru desfășurarea activității
sale. În același timp, anumite autorități ale statului reprezintă pentru CTH Software
stakeholderi, în calitate de clienți, compania având cu acestea relații contractuale ca pres tator
de servicii.

153
Figura nr. 10

Sursă: proiecție proprie

Pentru a oferi servicii și produse conforme cu nevoile clienților, CTH Software deține
următoarele certificări internaționale:
• ISO 9001:2008 Sistem de Management al Calității;
• ISO 14001:2004 Sistem de Management de Mediu;
• ISO 27001:2005 Sistem de Management al Securității Informației.
Decizia de a formaliza într -un raport modul în care principiile asumate pentru business –
ul companiei la nivel global sunt îndep linite și ne ajută să revizuim și să ajustăm anual
politicile dedicate angajaților, mediului, comunității, fiind și o modalitate de a ne măsura
progresul anual.
6.2 Premii și recunoașteri internaționale
În anul 2017 compania a fost recompensată cu 21 de d istincții naționale și
internaționale.
Produsele, serviciile CTH Software și membri ai echipei CTH Software au fost apreciate
de organisme internaționale competente și au primit recunoașteri în cadrul următoarelor
competiții:
• World Summit Award;
• Intern ational Project Excellence Award;
• EdTech 20 Europe;
• European Business Awards;
• Stevie Awards;
• European IT & Software Excellence Awards 2017.
Tipuri de instituții în care CTH Software implementează proiecte IT
Instituții publice centrale
Instituții publice locale (ex: consilii județene)
Instituții educaționale
Instituții de sănătate (ex: CNAS, spitale)

154
Ceea ce merită subliniat este nu atât numărul de premii, cât valoarea și importanța lor
pe plan mondial. Ast fel un membru al juriului competiției din cadrul International Project
Management Association declara în mod oficial că proiectele CTH Software „au capacitatea
.de a schimba cu adevărat mentalități”.
La nivel național, în 2017, compania a primit premii p entru performanțe economice,
excelență, raportarea performanței de sustenabilitate și pentru cel mai bun proiect de Cloud
public (ADLIC, sistemul electronic de distribuție la admiterea în licee ).
7.1 Activități de sprijinire a comunității, realizate în anul 2017
1. Anul trecut compania a sprijinit cea de -a 64-a ediție a Olimpiadei Naționale de
Matematică , care a atras peste 450 de elevi pasionați de matematică, din clasele VII -XII, care
s-aucalificat în etapa națională în urma rezultatelor de top obținu te la fazele județene.
”Numărul mare de elevi care participă an de an la această competiție de elită, precum
și nivelul lor foarte ridicat de pregătire, ne întărește convingerea că vom avea generații de
absolvenți de facultăți de matematică foarte talenta ți, pasionați și determinați să facă
performanță. Și acest lucru este esențial pentru creșterea competitivității României pe plan
mondial.
Pentru CTH Software, este deja o tradiție să susțină astfel de manifestări și, pe lângă
sentimentul de mândrie pe c are îl are compania de fiecare dată când este alături de acești
tineri talentați, consideră că îi revine datoria de a investi în viitorii matematicieni și, de ce
nu, informaticieni ai țării”. ( Președinte și Director General)
2. CTH Software are o lungă tr adiție în susținerea evenimentelor educaționale din sfera
matematicii și informaticii. La Olimpiada Națională de Informatică din anul 2017 compania
a acordat premii constând în tablete performante de ultimă generație celor 4 mari câștigători,
ocupanți ai l ocurilor întâi pentru fiecare din clasele IX -XII.
Alături de olimpiada de matematică, de competiția „.Campion” sau de concursuri
interjudețene de programare, aceste evenimente pe care le sprijină compania anual reprezintă
o etapă utilă în pregătirea elevil or pasionați de științele exacte, contribuind de asemenea la
descoperirea și încurajarea talentelor informatice.
“ Bucuria de a vedea că și anul acesta tineri pasionați de informatică din toate colțurile
țării, reîntâlnirea cu premianți din anii anteriori , unde rezultatele concursului ne -au arătat
că fiecare mare regiune a țării a dat câte cel puțin un premiant pe podium, a adus o mare
satisfacție și cinste companiei.

155
Avem numai cuvinte de laudă pentru cadrele didactice care au inițiat și au insuflat
pasiunea pentru informatică atâtor tineri, dar și pentru talentul și eforturile acestora de a
atinge cel mai înalt nivel de performanță într -un domeniu care a devenit în ultimii ani poate
cel mai important motor de creștere a eficienței organizațiilor din ori ce sector de activitate”.
(Director departament AeL eContent)
3.Concursul pentru programul nostru de internship
„Pasionat de Social Media ? ” a atras zeci de studenți din întreaga țară. În final, trei
studenți pasionați de Social Media au primit șansa unei călătorii la Bruxelles și de a se alătura
pentru o lună și jumătate Departamentului de Marketing din CTH Software.
Internship -ul se adresează studenților în orice an de studiu (la facultate sau la masterat),
care nu sunt angajați.
Scopul inițiativei com paniei este de a arăta tinerilor ce în curând vor fi absolvenți cum
se lucrează într -o mare companie de IT și cum funcționează un departament de marketing
atunci când cursurile universitare s -au încheiat și trebuie să dovedești abilități practice la fel
de importante ca și cunoștințele teoretice.
4.Și în 2017 , toți membrii companiei au decis să direcționeze 2% din impozitul pe
veniturile din 2016, în folosul organizațiilor nonguvernamentale. Sumele virate în conturile
acestor organizații susțin cauze dintre cele mai diverse: ajutorarea copiilor și a seniorilor,
sprijin pentru acțiunile de mediu, culturale, spirituale.
Printr -o mobilizare fără precedent, membrii echipei CTH Software au reușit să ajute 31
de organizații non -guvernamentale implicate activ și ef icient în sprijinirea concetățenilor.
5.Conferința Națională de Învățământ Virtual (CNIV) și Conferința Internațională
de Învățământ Virtual (ICVL) , evenimente științifice care se bucură, de mulți ani, de
susținerea constantă a CTH Software, au reunit și în 2017, profesori din învățământul superior
și preuniversitar, elevi și studenți, specialiști în educație și IT, în sălile Facultății de Psihologie
și Științele Educației din cadrul Universității București.
Conferința Națională înglobează și mult așteptat ul concurs “Software Educațional” , ai
cărui laureați au fost premiați de CTH Software după încheierea lucrărilor conferinței. Premiul
de excelență a constat în participarea autorului premiat la BETT Londra, evenimentul
internațional de eLearning, iar pentr u Premiul de creativitate, oferirea unui laptop sau a unei
tablete PC.
“Ediția 2017 a CNIV este una specială, deoarece în timp, la această conferință au fost
prezentate, pentru prima dată două proiecte românești ce astăzi sunt considerate cele mai

156
bune în lume. Proiectul încorporând tehnologia tip multi -touch este IPMA Gold Winner și
eLearning Awards Silver în anul 2017, respectiv proiectul destinat copiilor cu nevoi
educaționale speciale” – World Summit Award Winner.
”Ne exprim încă o dată mândria că expert iza și creativitatea românească în domeniul
IT, în educație și cercetare, au primit o recunoaștere meritată la nivel internațional, iar o
bună parte dintre profesorii care au lucrat la aceste proiecte au fost prezenți mereu la CNIV
și ICVL. Așadar, această conferință are și atributul de creatoare de valori”. ( Director
departament AeL eContent)
8. Mediul
8.1 CTH Software și responsabilitatea față de mediu
Compania s -a impus pe piață ca promotor al principiilor „Green Economy”, propunând
soluții informatice e cologice. Prin natura activităților pe care le desfășoară, generează un
impact pozitiv asupra mediului. Beneficiile de mediu ale principalelor tipuri de aplicații
dezvoltate CTH Software pentru clienți sunt măsurabile și relevante.
Astfel, soluția de Manag ement a Documentelor reduce cu 30% consumul de hârtie la
beneficiar, mai ales în cazul aplicațiilor destinate administrației publice ca urmare a circulației
și stocării în format electronic a documentelor între departamente sau de la partenerii externi.
Componentele pachetului integrat CTH Software Applications 2020, permit folosirea
rațională a resurselor necesare oricărei organizații, astfel:
 25% reducere a muncii manuale pentru evidențele contabile;
 60% reducere a stocurilor supranormative cu mișcare len tă sau fără mișcare;
 75% reducere a activității de calculare a penalităților;
 70% reducere a muncii necesare onorării comenzilor de la clienți;
 20% reducere a costurilor lucrărilor de evidență comercială;
 20% reducere a creanțelor recuperate de la debitori :
8.2 Activități dedicate protecției mediului, realizate în 2017
• Pentru al treilea an consecutiv, compania CTH Software s -a alăturat campaniei Ora
Pământului (Earth Hour), demersul salutar de conștientizare a problemelor mediului
înconjurător. Timp de o oră, pe 23 martie 2017, compania a stins luminile la sediul central, iar
echipamentele electronice au trecut în stand -by. Mulți angajați au preluat inițiativa, replicând
gestul în propriile locuințe.
• În 2017 s -au realizat 3.100 de curse înspre și dinspre serviciu, cu microbuze de 20 de
persoane, pentru a limita utilizarea excesivă a mijloacelor auto personale sau ale companiei.

157
Sa contribuit astfel la reducerea emisiei noxelor din atmosferă și la asigurarea unui transport
civilizat pentru angajați.
• S-au făcut investiții în aparatură cu consum energetic redus: computere, servere,
monitoare, periferice, corpuri de iluminat, aparatură electrică.
• A fost revizuită rețeaua de cabluri și sistemele de climatizare instalate.
• A avut loc auditul de supraveghere al Sistemului de Management de Mediu,
certificarea fiind oferită de TUV Austria, conform EN ISO 14001:2004. Aceasta asigură
clienții că pot avea încredere în faptul că organizația CTH Software minimizează activ
impactul asupra mediului prin procesele, pro dusele și serviciile proprii.
• Toți angajații CTH Software au fost informați în privința protecției mediului prin
intermediul procedurilor interne și/sau prin intermediul fișelor de post.
• Tot personalul a fost implicat în colectarea diferențiată a deșeu rilor în pubelele și
coșurile puse la dispoziție de companie.
• Pentru colectarea deșeurilor reciclabile nepericuloase (hârtie și plastic), sa încheiat un
contract cu firma URBAN Comprest Recycling în septembrie 2016.
Conform Proceselor Verbale de ridicar e a deșeurilor, procentul de reciclare hârtie este
de aproximativ 15% pentru perioada septembrie 2016 – august 2017.
• Sa evaluat acțiunea de colectare a deșeurilor generate intern și au fost trimise către
centrele de reciclare: 18 tone de hârtie și caton, 4 tone de plastic, 1 tonă anvelope.
• S-au făcut instruiri ale paznicilor de noapte în vederea verificării și opririi luminilor și
a aerului condiționat după ora 22.00.
• S-au achiziționat echipamente cu un consum energetic redus: computere, servere,
moni toare, periferice, corpuri de iluminat, aparatură electrică.

158
8.3 Consumul de energie în cadrul CTH Software
Grafic nr.20 Consumul de energie electrică în 2017, provenind din surse
neregenerabil

Grafic nr.21

473.036,88
202.444,16
209.686,02
408.308,43
131.226,41
116.179,29
125.118,75
127.499,26
113.395,16
218.066,47
211.594,73
212.001,90C O N S U M U L D E E N E R G I E Î N K W H P E N T R U A N U L 2 0 1 7
T O T A L = 2 . 5 4 8 . 5 5 7 , 4 6 K W H
95.673,80
82.703,10
88.014,40
80.969,60
79.828,10
77.453,10
81.298,80
79.779,70
78.451,60
85.848,30
86.529,60
85.520,60C O N S U M I N T E R N E N E R G I E E L E C T R I C Ă C L A D I R E C T H
S I O F T W A R E Î N 2 0 1 7 , E X P O R I M A T Î N K W H
T O T A L = 1 . 0 0 1 . 8 0 0 , 7 0 K W H

159
Grafic nr.22

Grafic nr.23

Sursă: proiecție proprie

339.385,94
80.802,47
80.859,93
287.380,12
14.239,78
0
0
0
0
84.033,10
78.408,65
80.774,70C O N S U M I N T E R N G A Z C L A D I R E C T H S O F T W A R E Î N
2 0 1 7 , E X P R I M A T Î N K W H
T O T A L = 1 . 0 4 5 . 8 8 4 , 6 9 K W H
29.927,97
32.174,91
34.574,95
34.192,72
32.353,86
34.121,53
38.855,46
42.368,98
29.768,71
42.031,89
40.204,25
38.618,87C O N S U M EN ER G I E EL EC T R I C Ă : I N S T A L A Ț I A D E R Ă C I R E
A F E R E N T Ă C L Ă D I R I I C T H S O F T W A R E Î N 2 0 1 7 K W H
T O T A L = 4 2 9 . 1 9 4 , 0 9 K W H

160
9. Obiective pentru anul 2018
„În anul care vine, compania va rămâne consecventă strategiei aplicate pâna în
prezent: consolidarea proiectelor interne și internaționale existente, creșterea eforturilor de
cercetare și înglobare a celor mai avansate soluții din domeniul IT, promovarea
internațională a expertizei companiei în eLearning, eAgricultur e, eHealth, eCustoms -în țările
în care ne -am câștigat deja reputația de furnizor de top. Ne dorim ca CTH Software să își
consolideze poziția ca lider regional și să progresăm ca prezență internațională”.
(Vicepreședinte Strategie)
Angajați -Educarea cont inuă și dezvoltarea competențelor profesionale ale angajaților,
pentru care se vor organiza sesiuni de trening pentru cel puțin 200 de angajați.
Mediu -Optimizarea consumurilor specifice de materiale ,utilități și minimizarea
pierderilor cu 10%;
-Încheierea a încă unui parteneriat pentru preluarea selectivă a deșeurilor:
calculatoare vechi, hârtie, ambalaje plastic.
Clienți -Creșterea numărului de clienți de la 1.500 la 1550.
Parteneri -Extinderea rețelei de distribuție și de parteneria t căutând noi companii care
doresc să -și extindă aria de activitate și să -și îmbunătățească rezultatele financiare, cel puțin
3;
-Revizuirea sistemului de evaluare, selectare,monitorizare a furnizorilor.
Calitate -Obținerea recertificării s istemului cerințelor de Management al Calității,
conform standardului ISO 9001:2008.
Etică -Lansarea raportării Communication on Progress în baza indicatorilor GRI –
Cele 10 principii ale Organizației Națiunilor Unite;
-Revizuirea Codului de Etică, instruirea și auditarea tuturor angajaților privind
normele interne de etică.
Relația cu organizații profesionale – Crearea în mediul universitar și în societatea civilă
a cel puțin 3 parteneriate strategice în scopul promovării unor valori comun e și a bunelor
practici în afaceri;
-Încheierea a cel puțin încă 2 parteneriate pentru derularea proiectelor
educaționale .
Comunicare – Creșterea cu 10% a numărului de formulare completate de angajați pentru
direcționarea a 2% din impozitul pe venit în vederea susținerii programelor adresate
comunității;

161
-Încheierea a cel puțin încă 2 parteneriate cu organizații care să apere interesele
copiilor, oamenilor din categorii defavorizate și animalelor.

162
Anex e (indicatori GRI)
Tabel nr.11 Indexul indicatorilor conform metodologiei GRI, versiunea G4, nivelul de
raportare de bază.
Indicatori Definiția indicatorilor Referințe și observații
STRATEGIE ȘI ANALIZĂ
G4-1 Declarație din partea Directorului General Introducere
PROFILUL ORGANIZAȚIEI
G4-3 Numele organizației 1.1 Carte de vizită
G4-4 Principalele branduri, produse și servicii ale organizației 1.2 Tipuri de produse, soluții
G4-5 Localizarea sediului central al organizației 1.1 Carte de vizită,
Identitatea juridică
G4-6 Numărul și denumirea țărilor în care operează organizația 1.1 Carte de vizită;
3.1.1Structura portofoliului
de clienți
G4-7 Forma de pro prietate și forma juridică de organizare 1.1 Carte de vizită, Stare
firmă;
4. Acționarii companiei
G4-8 Piețele deservite de organizație: regiuni geografice, domenii
de activitate, tip de clienți și beneficiari 3.1.1 Structura portofoliului
de clienți
G4-9 Dimensiunea organizației: număr total de angajați, număr de
operațiuni, vânzări nete, cantități de produse sau servicii
distribuite 4.2 Rezultatele financiare
ale Companiei
5.1Distribuția angajaților
G4-10 a. Numărul total de angajați cu contract de m uncă, în funcție
de tipul de contract și gen;
b. Numărul total de angajați permanenți în funcție de tipul de
contract și gen;
c. Raportul dintre numărul angajaților aflați în relații de
subordonare și numărul total al angajaților, în funcție de gen;
d. Num ărul total al angajaților în funcție de regiune și gen;
e. Se raportează dacă un procent semnificativ din activitățile
organizației este realizat de către persoane care desfășoară
activități independente sau de către alte persoane decât
angajații acesteia, inclusiv de către angajați ai
subcontractorilor ori angajați aflați în subordinea acestora;
f. Se raportează schimbările semnificative privind angajările. 5.1Distribuția angajaților

G4-11 Procentul angajaților cu contract colectiv de muncă 100%
G4-12 Procentul angajaților cu contract colectiv de muncă
G4-13 Raportarea schimbărilor semnificative privind dimensiunea,
structura, acționariatul sau lanțul de furnizare -distribuție ale
organizației în perioada de raportare 4. Acționarii companiei
4.1 Structu ra acționariatului
G4-14 Se raportează dacă și în ce mod organizația angajează în
activitățile ei principiul prudenței Confidențial
G4-15 Cartele, principiile sau inițiativele internaționale în domeniile
economic, al mediului și social la care a aderat o ri pe care le
susține organizația 1.3 Etica de business
G4-16 Organizațiile naționale sau internaționale de advocacy în care
compania: deține o poziție în consiliul de administrație;
participă în anumite proiecte sau comisii; oferă finanțări
substanțiale, în afara taxelor de membru; sau organizații
considerate strategice de către companie. 3.2.2 Acțiuni realizate în
anul 2017
ASPECTELE RELEVANTE IDENTIFICATE ȘI ARIA LOR DE RELEVANȚĂ
G4-17 a. Se enumeră toate entitățile incluse în declarațiile fiscale sau
în documentele specifice;
b. Se raportează dacă vreo entitate inclusă în declarațiile
fiscale nu este acoperită de raport. 4.1Structura acționariatului

163
G4-18 a. Se explică procesul prin care au fost stabilite conținutul și
aria derelevanță a raportului;
b. Se explică modul în care organizația a aplicat Principiile de
Raportare pentru Stabilirea Conținutului Raportului. 2.3Principiul materialității
G4-19 Se enumeră toate aspectele relevante identificate în procesul
de stabilire a conținutului raportului 2.3Principiul materialității
G4-20 Pentru fiecare aspect relevant, se raportează aria de relevanță
în cadrul organizației, astfel: se raportează dacă aspectul este
relevant sau nu în cadrul organizației; se raportează orice
limitare specifică a ariei de acoperire a aspectului respectiv în
cadrul organizației 2.3Principiul materialității
G4-21 Pentru fiecare aspect relevant, se raportează aria de relevanță
în cadrul organizației, astfel: se raportează dacă aspectul este
relevant sau nu în cadrul organizaț iei; se raportează orice
limitare specifică a ariei de acoperire a aspectului respectiv în
cadrul organizației 2.3Principiul materialității
G4-22 Se raportează orice revizuire a informațiilor oferite în
rapoartele anterioare și sunt argumentate revizuiril e Nu este cazul.
G4-23 Se raportează schimbările semnificative apărute față de
perioadele de raportare anterioare cu privire la Scopul și Aria
de Acoperire a raportării Începând cu acest an,
raportul de sustenabilitate,
aflat la ediția a VI -a,
respectă un număr
semnificativ de cerințe și
indicatori recomandați în
standardele GRI 4.
IMPLICAREA GRUPURILOR COINTERESATE
G4-24 Sunt enumerate grupurile cointeresate avute în vedere de
organizație în raportare Stakeholderii la care ne
raportăm în definirea
conți nutului acestui raport
sunt reprezentați de lanțul de
valoare (clienți și parteneri),
acționari,
angajați, autorități și
instituții de stat.
G4-25 Sunt prezentate motivațiile care au stat la baza identificării și
selectării grupurilor cointeresate în scop ul implicării în
procesul de raportare 2.3Principiul materialității
G4-26 Este prezentată abordarea folosită de organizație pentru
implicarea grupurilor cointeresate, indicându -se frecvența și
modalitatea de implicare a fiecăruia dintre acestea 3.1.2Evalu area satisfacției
clienților
5.5Evaluarea satisfacției
angajaților

G4-27 Sunt raportate temele centrale și preocupările grupurilor
cointeresate, precizându -se ce grup ridică fiecare problemă în
parte; se indică modalitățile în care organizația a răspuns
acestor probleme 2.3Aspecte relevante
identificate și aria de
relevanță a acestora
PROFILUL RAPORTULUI
G4-28 Perioada (an fiscal, an calendaristic etc.)
luată în considerare în raport Introducere
G4-29 Data celui mai recent raport (dacă este cazul) Raport CSR 2016, publicat
în septembrie 2017
G4-30 Ciclul de raportare (anual, bienal etc.) Anual
G4-31 Se oferă date de contact pentru întrebări privind raportul și
conținutul acestuia Caseta redacțională
G4-32 a.Este indicată opțiunea privind nivelul de conformitate ales
pentru raportare;
b. Este prezentat Indexul indicatorilor GRI pe baza cărora s -a
realizat raportarea; Sa ales ca în 201 7 să
raportăm conform
recomandărilor GRI, nivelul
de conformitate G4.

164
c. Dacă este cazul, pentru fiecare indicator în
parte sunt indicate supervizările externe pe
care se bazează raportul
G4-33 a. Sunt precizate politicile și practicile curente ale organizației
cu privire la supervizarea externă a raportului;
b. Precizați scopul și temeiul supervizărilor externe;
c. Sp ecificați raportul dintre organizație și supervizor;
d. Specificați dacă directorul general sau comitetul executiv
sunt implicați în asigurarea supervizării externe a raportului de
sustenabilitate Nu s-a apelat la furnizori
pentru supervizarea externă
a raportului.
Raportul este elaborat de
către echipa internă a CTH
Software cu spriinul
consultantului extern,
Asociația D’Imago
pentru Inițiativă și
Antreprenoriat, fiind
supervizat de managementul
organizației.
GUVERNARE CORPORATISTĂ
G4-34 Este indicată s tructura organizatorică a companiei, inclusiv
componența celei mai înalte structuri de decizie; sunt indicate
comisiile decidente în ceea ce privește impactul economic,
social și de mediu 1.1 Carte de vizită
ETICĂ ȘI INTEGRITATE
G4-56 Valorile, principii le, standardele și normele de
comportament ale organizației prezente în codurile de
conduită ori de etică 1.3 Practicile de business
2.1 Raportarea CSR și
business -ul CTH Software

PERFORMANȚĂ ECONOMICĂ
G4-EC1 Valoarea economică generată (venituri) și d istribuită
(costuri operaționale, salarii și beneficii ale angajaților, plăți
către furnizorii de capital, taxe și impozite, investiții în
programe comunitare) Valoarea economică
generată 65.000.000 Euro;
Rezultatele financiare ale
companiei.
G4-EC4 Asist ență financiară primită din partea statului:
a. Se raportează cuantumul asistenței financiare primite de
către organizație din partea statului în perioada de raportare;
se au în vedere: scutiri de taxe; subvenții; fonduri pentru
investiții, granturi pent ru cercetare și dezvoltare și alte tipuri
relevante de granturi; premii financiare; amânări la plata
redevențelor; asistență financiară din partea agențiilor de
creditare pentru export; stimulente financiare; alte beneficii
financiare guvernamentale primit e sau care pot fi primite
pentru anumite operațiuni.
b. Informațiile de mai sus sunt specificate pentru fiecare țară
în parte.
c. Se specifică dacă și în ce măsură guvernul face parte din
structura acționariatului. Compania CTH Software nu
a beneficiat d e scutiri de
taxe și impozite, subvenții,
fonduri pentru investiții sau
orice alte beneficii
financiare ori facilități
fiscale din partea statului
român sau din partea
guvernelor din țările în care
operează.
Impact economic indirect
G4-EC8 Impactul econo mic indirect semnificativ, inclusiv
amploarea impactului:
a. Este raportat impactul economic indirect semnificativ,
pozitiv sau negativ determinat de organizație.
b. Este explicat impactul organizației în contextul
standardelor externe și priorităților gru purilor cointeresate,
definite, de pildă, în standardele, protocoalele și politicile
publice naționale și internaționale. N/A
PERFORMANȚĂ DE MEDIU
Energie
G4-EN3 Cons umul de energie în cadrul organizației:
a. Se raportează consumul total de combustibil din surse
neregenerabile; 8.3 Consumul de energie în
cadrul CTH Software

165
b. Se raportează consumul total de combustibil din surse
regenerabile;
c. Se raportează: consumul de energie electrică, consumul
de căldură, co nsumul instalațiilor de răcire
Apă
G4-EN8 Cantitatea de apă obținută din diferite surse de apă: a. Se
raportează volumul total de apă obținut din următoarele
surse: ape de suprafață, ape subterane, apă de pl oaie
colectată, ape reziduale provenite de la alte organizații, apă
provenită din rețeaua publică sau din alte surse;
b. Sunt specificate standardele,metodologiile și ipotezele de
lucru utilizate în calcul 8.3 Consumul intern apă
clădire CTH Software
G4-EN9 Surse de apă afectate semnificativ de consumul de apă de
către organizație Nu există surse de apă
afectate în mod semnificativ
de către CTH Software, apa
utilizată provenind exclusiv
din rețeaua publică.
Scurgeri de substanțe și producere de deșeuri
G4-EN23 Cantitatea totală de deșeuri emise, în funcție de tip și
metodă de înlăturare:
a. Se raportează cantitatea de deșeuri periculoase și
nepericuloase emise, având în vedere metodele de
înlăturare;
b. Se precizează cum a fost aleasă metoda de înlătura re a
deșeurilor. 8.2 Activități dedicate
protecției
mediului, realizate în 2017

Prestări servicii
G4-EN27 Amploarea reducerii impactului de mediu generat de
produsele și serviciile organizației:
a. Se indică în termeni cantitativi măsura în care a fost
redus impactul de mediu al produselor și serviciilor
organizației în perioada de raportare;
b. Dacă sunt prezentate cifre, se indică ipotezele de lucru
referitoare la comportamentul de consum sau factorii de
normalizare. 8.1 CTH Software și
responsabilitat ea față de
mediu
Conformitate
G4-EN29 Valoarea financiară a amenzilor semnificative și numărul
total al sancțiunilor nonfinanciare pentru neconformitate cu
legislația și celelalte reglementări de mediu:
a. Se raportează amenzile și sancțiunile nonfinanc iare
semnificative;
b. Dacă nu sunt identificate cazuri de neconformități cu
legea sau alte reglementări, se menționează acest lucru. În anul 2017, ca și în anul
precedent, nu au fost
înregistrate sancțiuni pentru
neconformități cu legislația
și normele d e mediu.
Mecanism de soluționare a plângerilor privind impactul de mediu
G4-EN34 Număr de plângeri privind impactul de mediu înregistrate,
analizate și rezolvate prin intermediul mecanismelor
formale de soluționare a plângerilor. CTH Software nu a
înregi strat
plângeri privind impactul de
mediu
nici în perioada de raportare,
nici în
perioada anterioară.
PERFORMANȚĂ SOCIALĂ
Practici privind relațiile cu angajații și muncă decentă
Angajare si retenție

166
G4-LA1 Numă rul total al noilor angajați și al celor care au părăsit
organizația,precum și ratele angajărilor și fluctuației de
personal în funcție de grupa de vârstă, gen și regiune:
a. Se raportează numărul total al noilor angajați și rata de
angajare în perioada de raportare, în funcție de grupa de
vârstă, gen și regiune;
b. Se raportează numărul total și rata de fluctuație a
personalului în perioada de raportare, în funcție de grupa de
vârstă, gen și regiune 5.1 Rata de retenție a
angajaților
G4-LA2 Beneficii ofer ite angajaților full -time care nu sunt acordate
personalului cu contract temporar sau part -time Beneficii și recompense
pentru
angajații cu normă întreagă
G4-LA3 Numărul angajaților care revin la locul de muncă după
concediul parental și rata de retenție a acestora, în funcție de
gen:
a. Se raportează numărul angajaților care au dreptul la
concediu parental, în funcție de gen;
b. Se raportează numărul angajaților care au intrat în
concediu parental, în funcție de gen;
c. Se raportează numărul de angajați c are au revenit la locul
de muncă după încheierea concediului parental, în funcție
de gen;
d. Se raportează numărul de angajați care au revenit la locul
de muncă după încheierea concediului parental și care sunt
încă angajați la un an după revenire, în func ție de gen;
e. Se raportează ratele de revenire la locul de muncă și ratele
de retenție ale angajaților care au intrat în concediu parental,
în funcție de gen Rata de retenție a
angajaților care
au revenit la lucru după
concediu parental – 100 %

Alte deta lii în capitolul
5.3 Mediul de lucru la CTH
Software
Relații angajați -management
G4-LA4 Perioadele de preaviz minime în cazul schimbărilor
operaționale, precizându -se dacă acestea sunt menționate în
contractele colective de muncă:
a. Se raportează numărul minim de săptămâni oferite ca
preaviz angajaților și reprezentanților lor înainte de
implementarea unor schimbări operaționale care ar putea
avea efecte serioase asupra acestora.
b. În cazul organizaț iilor în care există contracte colective de
muncă, se menționează dacă perioada de preaviz și procesele
de consultare și negociere sunt specificate în acordurile
colective. N/A
Sănătate și siguranță la locul de muncă
G4-LA5 Procentul angajaților reprezentați în comisii comune
managementangajați constituite pentru a monitoriza și oferi
recomandări cu privire la programele de sănătate și
siguranță la locul de muncă:
a.Se raportează nivelul la care operează în cadrul
organizației fiecare comisie comună management -angajați
pentru sănătate și siguranță la locul de muncă;
b. Procentul angajaților reprezentați în comisii comune
management -angajați pentru sănătate și siguranță la locul de
muncă. 5.3 Mediul de lucru la CTH
Software
G4-LA6 Tipuri de accidente de muncă și rate ale accidentărilor,
îmbolnăvirilor, zilelor pierdute pe motiv de boală și
absenteismului, precum și număr de decese la locul de
muncă, în funcție de regiune și gen:
a. Se raportează tipurile de accidentări , rata accidentărilor,
rata bolilor ocupaționale, rata zilelor de lucru pierdute pe
motiv de boală, rata absenteismului și numărul de decese la
locul de muncă pentru angajați, în funcție de gen; Raportat parțial: pe
parcursul anului 2017 nu au
existat accidente de muncă
de muncă nici în cazul
angajaților CTH Softvare,
nici în cazul angajaților

167
b. Se raportează tipurile de accidentări, rata accidentărilo r
(IR), rata bolilor ocupaționale (ODR), rata zilelor de lucru
pierdute pe motiv de boală, rata absenteismului și numărul
de decese la locul de muncă pentru angajații
subcontractorilor care lucrează în spațiile operaționale ale
organizației, în care acesta este responsabilă pentru
siguranța în mediul de lucru. subcontractorilor care
lucrează în spațiile
opera ționale ale companiei.
Nu sunt disponibile ratele
îmbolnăvirilor, zilelor
pierdute pe motiv de boală
și absenteismului în funcție
de gen.
5.3 Mediul de lucru la CTH
Software
G4-LA7 Angajați ce prezintă incidență ridicată sau risc mărit de boli
ocupațional e: Se menționează dacă există angajați implicați
în activități lucrative care prezintă o incidență ridicată sau
un risc mărit de boli ocupaționale. Nu există angajați implicați
în activități profesionale
care prezintă o incidență
ridicată sau un risc mări t de
boli ocupaționale
5.3 Mediul de lucru la CTH
Software
Trening și educație
G4-LA9 Numărul mediu de ore de training pe angajat oferite pe
durata unui an, în funcție de gen și de categoria angajaților. 5.3 Mediul de lucru la
CTH Software,
Performanța angajaților
G4-LA10 Programe de abilități manageriale și de învățare pe parcursul
vieții menite să asigure dezvoltarea profesională continuă a
angajaților și să -i susțină pe aceștia în gestionarea finalului
de carieră:
a. Sunt menționate tipurile și scop ul programelor derulate și
asistenței oferite pentru îmbunătățirea abilităților
profesionale;
b. Sunt menționate programele de asistență oferite pentru a
facilita dezvoltarea profesională continuă a angajaților și
gestionarea finalului de carieră în urma pensionării sau
încetării contractului de muncă. 5.4 Ce am realizat în
anul 2017
G4-LA11 Procent al angajaților care primesc în mod regulat evaluări
ale performanței și carierei, în funcție de gen și de categorie. 5.3 Mediul de lucru la CTH
Software,
Performanța angajaților
G4-LA12 Componența organismelor de guvernare corporatistă și
structura angajaților în funcție de categoriile acestora: gen,
grupă de vârstă (sub 30, 30 -50 și peste 50 de ani), minorități
și alți indicatori ai diversității; pentru fieca re categorie de
angajați este raportat procentul lucrătorilor ce aparțin
categoriilor de diversitate enumerate mai sus. 5.1Distribuția angajaților
Remunerare egală pentru femei și bărbați
G4-LA13 Raportul dintre salariul de bază și remunerația totală de care
beneficiază femeile și bărbații, în funcție de categoriile
angajaților. Confidențial
Mecanism de soluționare a plângerilor privind practicile de muncă
G4-LA16 Numărul plângerilor privind practicile de muncă înregistrate,
analizate și rezolvate prin intermediul mecanismelor formale
de soluționare a plângerilor:
a. Se raportează numărul plângerilor privind practicile de
muncă ce au fost depuse în perioada de raportare prin
intermediul mecanismelor de soluționare a plângerilor;
b. Se menționează câte d intre plângerile depuse au fost:
analizate în perioada de raportare, soluționate în perioada de
raportare;
c. Se raportează numărul de plângeri privind practicile de
muncă depuse anterior perioadei de raportare și care au fost
soluționate în această perio adă. 5.3 Mediul de lucru la CTH
Software,
Mecanisme de consiliere și
de soluționare a plângerilor
privind etica în afaceri,
integritate
Anticorupție

168
G4-SO3 Numărul și procentul operațiunilor evaluate pentru riscuri
privind corupția, precum și riscurile semnificative
identificate. În anul 2017 nu au fost
înregistrate operațiuni
evaluate pentru riscuri
privind corupția.
G4-SO4 Comunicare și training privind politicile și procedurile
anticorupție:
a. Se raportează numărul și procentul membrilor structurilo r
de guvernare corporatistă cărora le -au fost comunicate
politicile și procedurile anticorupție ale organizației;
b. Se raportează numărul și procentul angajaților cărora le –
au fost comunicate politicile și procedurile anticorupție ale
organizației;
c. Se raportează numărul și procentul partenerilor de afaceri
cărora le -au fost comunicate politicile și procedurile
anticorupție ale organizației, datele sunt oferite în funcție de
tipul partenerilor și regiunile în care se desfășoară
operațiuni;
d. Se rapor tează numărul și procentul membrilor structurilor
de guvernare cărora le -au fost oferite traininguri în domeniul
anticorupției; datele sunt oferite în funcție de regiune;
e. Se raportează numărul și procentul angajaților cărora leau
fost oferite trainingu ri în domeniul anticorupției; datele de
mai sus sunt oferite în funcție de regiunile în care se
desfășoară operațiuni. Nu este cazul.
G4-SO5 Cazuri confirmate de corupție și acțiuni întreprinse:
a. Se raportează numărul și natura cazurilor confirmate de
corupție;
b. Se raportează numărul cazurilor de corupție confirmate în
care angajații au fost demiși ori sancționați;
c. Se raportează numărul cazurilor confirmate de corupție în
care contractele cu partenerii de afaceri au fost încheiate sau
nu au mai fost prelungite ca urmare a problemelor privind
corupția;
d. Se raportează procesele juridice de corupție intentate la
adresa organizației ori angajaților acesteia în perioada de
raportare; se au în vedere rezultatele proceselor. În anul 2017 nu au existat
cazuri confirmate de
corupție și nici procese
juridice privind corupția.
Politici publice
G4-SO6 Valoarea totală a contribuțiilor politice în funcție de țară și
beneficiar:
a. Se raportează valoarea contribuțiilor politice financiare
sau în natură realizat e direct sau indirect de către organizație,
în funcție de țară / regiune și beneficiar;
b. Se menționează în ce mod a fost calculată valoarea
contribuțiilor în natură -dacă este cazul. În anul 2017, CTH
Software nu a avut
contribuții politice sau în
natură.
Comportament anticoncurențial
G4-SO7 Numărul acțiunilor în justiție pentru comportament
anticoncurențial, al investigațiilor antitrust și referitoare la
practici monopoliste, precum și valoarea sancțiun ilor:
a. Se raportează numărul acțiunilor în justiție pentru
comportament anticoncurențial, al investigațiilor antitrust și
referitoare la practici monopoliste aflate în curs de derulare
sau finalizate în perioada de raportare, în care organizația a
fost i dentificată drept participant;
b. Se raportează principalele rezultate ale acțiunilor legale,
inclusiv deciziile și hotărârile judecătorești. În anul 2017 nu au existat
acțiuni în justiție pentru
comportament
anticoncurențial și nici
investigații antitrus t sau
referitoare la practici
monopoliste.
Conformitate
G4-SO8 Valoarea financiară a amenzilor semnificative și numărul
sancțiunilor nefinanciare primite pentru neconformități cu
legi și regulamente. În anul 2017, organizația
nu a fost implicată în cazuri

169
Se au în vedere: valoarea financiară totală a amenzilo r
semnificative; numărul sancțiunilor nefinanciare; cazuri în
care au fost implicate mecanisme de soluționare a litigiilor.
În cazul în care organizația nu a fost implicată în cazuri de
neconformitate cu legi și regulamente, este suficientă o
scurtă declar ație în acest sens.
Se menționează contextul în care au fost aplicate amenzi
semnificative și sancțiuni nefinanciare. de neconformitate cu legi și
regulamente.
Mecanism de soluționare a plângerilor privind impactul asupra societății
G4-SO11 Numărul de plângeri privind impactul asupra societății
înregistrate, analizate și/sau rezolvate prin intermediul
mecanismelor de soluționare a plângerilor. În anul 2017, nu au fost
înregistrate plângeri
privind i mpactul asupra
societății generat de
organizație; de asemenea,
nu au existat astfel de
plângeri înregistrate în
perioada anterioară celei de
raportare.
Mecanisme de consiliere si
de soluționare a plângerilor
privind etica în afaceri,
integritate.
Responsa bilitate privind produsele și serviciile furnizate
Etichetarea produselor și serviciilor
G4-PR5 Rezultatele evaluărilor gradului de satisfacție a clienților:
a. Se raportează rezultatele sau principalele concluzii ale
evaluărilor gradului de satisfacție a clienților realizate în perioada
de raportare. 3.1.2 Evaluarea
satisfacției clienților
Comunicare de marketing
G4-PR7 Numărul cazurilor de neconformitate cu legislația și codurile
asumate voluntar privind comunicare a de marketing, inclusiv
publicitatea, promovarea și programele de sponsorizare, în funcție
de modul de finalizare a acestora:
a. Se raportează numărul cazurilor de neconformitate cu legislația
și codurile asumate voluntar privind comunicarea de marketing,
inclusiv publicitatea, promovarea și programele de sponsorizare;
b. În situația în care organizația nu a înregistrat cazuri de
neconformitate cu legislația sau codurile asumate voluntar, este
suficientă o scurtă declarație. În anul 2017 nu au fost
înregis trate cazuri de
neconformitate cu
legislația și codurile
asumate cu privire la
comunicarea de
marketing, inclusiv
publicitatea, promovarea
și programele de
sponsorizare.
Dreptul la intimitate al clienților
G4-PR8 Numărul reclamațiilor întemeiate privind încălcări ale dreptului la
viață privată al clienților și pierderi de date ale clienților:
a. Se raportează numărul reclamațiilor întemeiate privind încălcări
ale dreptului la viață privată al clienților;
b. Se raportează numărul de scurgeri, furturi sau p ierderi de date
ale clienților;
c. În situația în care organizația nu a înregistrat reclamații
întemeiate, este suficientă o scurtă declarație. În anul 2017 nu au fost
înregistrate reclamații
privind încălcări ale
dreptului la viață privată
al clienților ș i pierderi de
date ale clienților.
Conformitate
G4-PR9 Valoarea financiară a amenzilor semnificative pentru
neconformitate cu legile și regulamentele privind furnizarea și
utilizarea produselor și serviciilor:
a. Se raportează valoarea financiară a amenz ilor semnificative
pentru neconformitate cu legile și regulamentele privind
furnizarea și utilizarea produselor și serviciilor;
b. În situația în care organizația nu a înregistrat neconformități,
este suficientă o scurtă declarație. În anul 2017 nu au fost
înregistrate amenzi
pentru neconformitate
cu legile și
regulamentele privind
furnizarea și utilizarea
produselor și serviciilor
oferite de către CTH
Software.

170
Concluz ii și recomandari viitoare
În domeniul eticii în afaceri am urmărit cunoaștere și apro fundarea conceptulului, și am
analizat legislația internațională și națională. Pentru a realiza acest demers, am studiat
bibliografia privind abordările și evoluția eticii în afaceri și am analizat comparativ legislația
internațională și națională, procesâ nd legile aplicabile în SUA, Marea Britanie și România.
Totodată am examinat reglementările din domeniu, privind activitatea entităților economice.
Am analizat și aprofundat principiile care guvernează codurile de etică comparativă și
a celor de conduită , deosebirile dintre ele, datorită faptului că de multe ori cele două concepte
sunt folosite fără a fi diferențiate clar. Analiza comparativă a companiilor cu capital românesc
și a celor cu capital străin, prin prisma implementării codurilor de etică sau c onduită, a
constituit un element relevant pentru acestă cercetare asupra situației actuale a companiilor
din România.
În domeniul responsabilității sociale corporative, am a profundat concept ul prin sinteza
bibliografiei și analiza principalelor abordări ale RSC. Am analizat principalele reglementări
internaționale în domeniul RSC, evidențiind principiile care guvernează acest concept la nivel
internațional, european și național.
Am studiat responsabilitatea socială a companiilor din România, din punctul de vedere
al implicării acestora în campanii de RSC.
Identificarea și aprofundarea aspectelor raportării în UE și analiza priorităților comune
ale statelor membre a constituit un reper important în elaborarea prezentului referat și o bază
de analiză pentru propuneri le făcute în acest domeniu .
Analiza noilor reglementări cuprinse în Standardul GRI 4 și a modalității de raportare
conform acestuia a reprezentat punctul de pornire în selectarea studiului de caz.
Prin studiul de caz am evidențiat modul de rapor tare a companiilor din România.
Dezbaterile actuale economice, sociale și politice, în contextul internațional post -criză,
au ca subiect central reconfigurarea mediului de afaceri și a cerințelor de ordin structural,
social și etic ale corporațiilor mult inaționale. In prezenta cercetare calitativă și -a propus
analiza responsabilităților etice și sociale ale mediului de afaceri, în contextul internațional
post-criză, care solicită o redefinire a comportamentului corporativ și a strategiilor de afaceri.
Dezbaterile pe tema reconfigurării sistemului de conducere și guvernare al companiilor
multinaționale s -au intensificat în contextul crizei economice globale, care a afectat
stabilitatea economiei globale și a încrederii în comportamentul etic și responsabil al
companiilor.

171
Prin referatul de față mi -am propus să conturez o serie de soluții pentru restabilirea
încrederii în sist emul financiar și să evidențiez modul în care companiile multinaționale, au
învățat din greșelile care au condus la criza economică glob ală.
În acest context, mi -am propus să evidențiez și modul în care companiile multinaționale
adoptă un comportament etic și responsabil, pentru a se legitima în mediul social în care
operează și pentru a construi, astfel, un parteneriat social cu comunitățil e. Personal apreciez
că multinaționalele înțeleg, importanța trecerii de la abordarea care prioritizează maximizarea
profitului pe termen scurt, la o abordare care definește o echilibrare a balanței, obținerea
profitului, pentru că, desigur, acesta este p rincipalul obiectiv al afacerilor, dar și susținerea
economică și socială a comunităților impactate.
Studiul de caz, din prezentul referat a vizat analiza companiei CTH Software, acesta
numarându -se printre companiile valoroase și profitabile din România , care totodată este un
model în domeniul responsabilității sociale în mediul de afaceri românesc.
Studiul aprofundat al elementelor distinctive de responsabilitate socială corporativă,
reprezintă un element de noutate adus în prezentul referat.
Prezent area lucrării de față speră să contribuie, prin instrumentarul teoretic și
metodologic propus, la o mai bună înțelegere a strategiilor etice și responsabile social ale
mediului de afaceri și, de asemenea, să contribuie la stimularea dezbaterilor despre i mportanța
unui comportament de afaceri sustenabil, atât pentru profitul companiei, cât și pentru
beneficiile aduse societății.
Responsabilitatea socială corporativă este un parteneriat pe termen lung între societate
și companii, care, pentru desfășurarea profitabilă a activităților, au nevoie de licența socială și
de legitimitate în comunitățile în care activează.
Raportarea Integrată va completa măsu rile luate în ultimii ani pentru a asigura
comparabilitatea informațiilor produse și publicate de către corporații și companiile
multinaționale. Complexitatea afacerilor și structurile lor de funcționare afectează interesele
globale, pe termen lung, ale so cietății influențand semnificativ interesul public general.
De asemenea, Raportarea Integrată va contribui la luarea deciziilor privind alocarea
resurselor în vederea creării valorii pe termen lung, mai ales a celor limitate și neregenerabile,
susținand de zvoltarea durabilă.
Companiile de pe piața românească care sunt reticiente în ceea ce privește raportarea în
domeniul dezvoltării durabile vor trebui să -și reconsidere poziția, deoarece aceste rapoarte

172
sunt acum obligatorii în 10 din cele mai importante economii mondiale și este de asteptat să
devina obligatorii în toate țările din UE.
Consider că profesia contabilă va fi implicată în mod direct și semnificativ în raportarea
integrată, pe de o parte, în calitate de profesioniști care întocmesc informații le prezentate în
raport și, pe de altă parte, auditorii se vor confrunta în viitorul apropiat cu provocarea evaluării
gradului de asigurare cu privire la aceste informații.
Recomandari viitoare
Având în vedere caracterul vas t și com plex al problematicii studiate î n prezentul referat ,
aș dori să fac unele recomandări, care consider că, ar putea aduce îmbunătățiri în ceea ce
privește implementarea de către companiile românești a principiilor și mecanismelor vizând
etica în afaceri și responsabilitatea socială corporativă, după cum ur mează:
Creșterea gradului de conștientizare la nivel național asupra importanței eticii în
afaceri și a responsabilității sociale corporative. Am în vedere în mod deosebit, necesitatea
alocării unui spațiu de timp adecvat dezbaterii structurate în mediul a cademic și în mediul de
afaceri a unor teme legate de conceptele menționate. Autoritățile române ar trebui să fie și ele
implicate în asemenea acțiuni întrucât etica în afaceri și responsabilitatea socială corporativă
pot fi mai ușor implementate dacă cont extul național le promovează;
Încurajarea, eventual printr -un proiect european, a introducerii codurilor de etică sau
conduită la nivelul companiilor din România. Aici , mă refer la posibilitatea stimulării, în mod
deosebit a IMM -urilor pentru a proceda la o abordare mult mai sistematică a problematicii de
etică în afaceri și de dezvoltare durabilă, inclusiv prin proiecte de RSC;
Pregătirea sub egida Camerei de Comerț și Industrie sau a asociațiilor profesionale a
unor modele de programe de etică și de con formitate care pot fi implementate la nivelul
companiilor. Această abordare ar ajuta companiile românești să nu fie amendate la nivel
internațional și astfel pot deveni proactive, prin identificarea din timp a riscurilor și prin
identificarea măsurilor car e să impiedice încălcarea reglementărilor naționale sau
internaționale în materie;
Lansarea unei campanii naționale viguroase, în legătură cu pregătirea mediului de
afaceri românesc cu privire la aplicarea Directivei comunitare referitoare la creșterea
transparenței raportărilor companiilor europene în materie de RSC și de dezvoltare durabilă;
Identificarea de către autoritățile române a unor proiecte specifice care să încurajeze
acțiunile de responsabilitate socială corporativă. În acest sens, am în vedere inițiative cum ar
fi: incluziunea socială și profesională a persoanelor defavorizate care poate fi susținută de stat

173
prin oferirea de avantaje companiilor care angajează persoane aflate în această categorie;
oferirea de stimulente și certificări companiilor care an gajează și califică șomeri și tineri; dat
fiind faptul că cercetarea în domeniul responsabilității sociale este de cele mai multe ori
inițiată și finanțată de variate grupuri de interese (companii, alți actori comerciali, ministere
și agenții, dar și de or ganizații neguvernamentale și finanțatori externi), consider că este
necesară înființarea unui organism guvernamental de supraveghere a acestui domeniu, care să
monitorizeze practicile și activitatea companiilor;
Informarea consumatorilor din România cu p rivire la importanța promovării
programelor de responsabilitate socială corporativă asupra dezvoltării durabile a societății
românești. Obiectivele unei asemenea informări consider că trebuie să fie promovarea
achiziționării de produse responsabile;
Necesitatea intro ducerii disciplinei de Etică în afaceri și Responsabilitate socială
corporativă în programa universităților cu programe de studii în domeniul economic pentru a
răspunde provocărilor din mediul economic și social.
Urmărirea evoluției procesului de adoptare a codurilor de etică și de conduită la nivelul
companiilor din România și mai ales a celor cu capital românesc și evaluarea pe această bază,
a impactului acestora asupra dezvoltării afacerilor;
Evaluarea impactului diferitelor programe de RSC asupra dezvo ltării durabile a unor
companii românești;
Examinarea modului în care companiile românești vor implementa în 2018, aspectele
comunitare vizând îmbunătățirea procesului de raportare a programelor de RSC;
Monitorizarea modului în care autoritățile române v or pune în practică acțiunile
cuprinse în Strategia Națională în domeniul RSC și a priorităților specifice inițiate de autorități
pentru orientarea acțiunilor de RSC;
Studierea comportamentului viitor al IMM -urilor din România dat fiind faptul că țările
membre UE înregistrează un trend ascendent în domeniul responsabilității sociale corporative
și în cazul acestora.

174
BIBLIOGRAFIE
1. Ahner, G., Business Ethics: making a life, not just a living , Orbis Books, Maryknoll,
New York, 200 7;
2. Allen, Jennifer H. (2011), The Role of Government in Advancing Sustainable Business
Practices ; în Mc.NALL, Scott & James C. Iershauer & George Basile (2011), The
Business of Sustainability: Trends, Policies, Practices, and Stories of Success ; ABC –
CLIO, Santa Barbara, 2011;
3. Andone, I., Țugui, Al., Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanțe,
bănci și îmarketing , București: Editura Economică, 1999;
4. Axel Haunschild, Dirk Matten and Lutz Preuss – Corporate social responsibility in
Europe: w hat role for organised labour? – in Haunschild et all CUP,2007;
5. Beaujolin, Francois, European Trade Unions and Corporate Social Responsibility –
Final Report by the European Trade Union Confederation (ETUC) , Brussels,
Belgium, 10.05.2004, http://www.etuc. org/IMG/doc/CSRCESfinal3_EN1.doc ;
6. Beesley, M. E., Evans, T, Corporate Social Responsibility: A Reassessment ,
EdituraTaylor & Francis, Londra; 1978;
7. Berinde, M., (coordonator) Conformitatea, cheia unei afaceri de success , Editura
Expert, București, 2014;
8. Berry A., Jarvis R., Accounting in a business context, Chapman&Hall, 1995;
9. Berry, D., Ethics and media culture practices and representation , Focal Press, Oxford,
2000;
10. Boatright, J.R. Ethic and the conduct of business , Prentince Hall, New Jersey, 2000;
11. Bogdan, V., – Armonizarea contabilă internațională, Editura Economică, București,
2004;
12. Bouquin, H., Comptabilite de gestion, 3e edition, Paris: Economica, 2004, 360 p.;
13. Bowie, Norman E., Duska, Ronald F., Business Ethics , Second Edition, Prentice -Hall
Inc., New Jersey, USA, 1990;
14. Briciu, S., Căpușneanu, S., Rof, L.M., Topor, D. (2010). Contabilitatea și controlul
de gestiune. Instrumente de evaluare a performanței entității , Editura Aeternitas, Alba
Iulia;
15. Buchholz, R.A., Rosenthal S.B., Business ethics – The pragmatic path beyond
principles to Proces, Prentince Hall Inc, NY, 1998;

175
16. Budugan, D., Georgescu, I.; Berheci, I. și alții, Contabilitatea de gestiun,
București:CECCAR, 2007;
17. Bugaian, L., Managementul strategic al costurilor, Chișinău: CEP USM, 2007;
18. Bunget, O., C., Contabilitatea românească între reformă și convergență, Editura
Economică, București, 2005;
19. Burduș, Eugen, Management comparat internațional , Editura Economică, București,
2001;
20. Burns T., Hendrickson H., The accounting sampler, McGraw Hill Book Company,
1986, citat de Boersema J.M., Weelden S.J. în L’information financiare sectorielle,
ICCA, 1992;
21. Capron M., Quairel -Lanoizelée F., 2007, La responsabilité sociale d’entreprise,
Collection Reperes, Edition La Découverte, Paris;
22. Carmichael, Shee na, Drummond, John, Good Business – A Guide to Corporate
Responsibility and Business Ethics , Editorial Business Books Limited, London, 1989;
23. Carroll, A., Buchholtz, A. K., Business and Society: Ethics and Stakeholder
Management lucrare disponibilă on -line http://www.amazon.com/Business -Society –
Ethics/Stakeholder/Management, 2000;
24. Carroll, Archie B., A Three -Dimensional Conceptual Model of Corporate
Performance , The Academy of Management Review, Vol. 4, No. 4, pag. 497 -505,
Academy of Management, New York, USA, 1979;
25. Carroll, Archie B., The Pyramid of Corporate Social Responsibility: Toward the
Moral Management of Organizational Stakeholders , Business Horizons, Vol. 34,
Issue 4, Elsevier Science Inc., USA, 1991;
26. Casta J. F. – Contabiliatatea și utilizator ii săi, Encyclopedie de Gestion, Economica,
Paris,1989;
27. Călin O., Ristea M. – Bazele contabilității, Ed. Național, București, 2001;
28. Căpușneanu, S., Preda, I.A., „Analiza planului contabil general din România.
Posibilități de adaptare la metoda ABC (Activit y-Based Costing)”, Economie teoretică
și aplicată , nr. 11/2008;
29. Chéron M., Ermisse L., 2008. Reperes sur l’évaluation au regard du développement
durable , Les cahiers de l’observatoire nr.2 , Observatoire national des agendas 21
locaux et pratiques territori ales de développement durable, Paris;

176
30. Chryssides, George D., Kaler, John H., An Introduction to Business Ethics , Chapman
& Hall, UK, 1993;
31. Cicilia, Ionescu – Contabilitate – Baze și Proceduri, Ed. Fundației România de Mâine,
București, 2008;
32. Cicilia, Io nescu – Sisteme Contabile Moderne, Ed. Fundației România de Mâine,
București, 2005;
33. Cochran, Philip L., Wood, Robert A., Corporate Social Responsibility and Financial
Performance , The Academy of Management Journal, Vol. 27, No. 1, pag. 42 -56,
Academy of Management, New York, USA, 1984;
34. Colasse B. – Noțiunea de normalizare contabilă (între normalizarea industrială și
normalizarea socială), revista Franceză de Contabilitate, septembrie 1987;
35. Colasse B., Comptabilité générale (PCG, IAS/IFRS et Enron), 9e Edi tion, Economica,
2005;
36. Colasse B., Les trois âges de la comptabilité, Revue Française de Comptabilité,
septembre -octobre 1998;
37. Cooper, Cary L., Argyris, Chris, The Concise Blackwell Encyclopedia of Management ,
Blackwell Business, Massachusetts, 1998;
38. Costa, F., L., – La comptabilité et ses utilisateurs, în Encyclopédie de Gestion
Economice, Paris, 1989;
39. Cowe, Roger, Investing in Social Responsibility: Risks and Opportunities , Association
of British Insurers(ABI), London, UK, 2001,
http://www.abi.org.uk/D isplai/File363/csr_ Report;
40. Cowe, Roger, Risk Returns and Responsibility , Association of British Insurers (ABI),
London,UK,2004,http://www.abi.org.uk/Display/File/364/Risk_rewards_and_respon
sibility_1204;
41. Crane, A., Matten, D., Business Ethics: Managing C orporate Citizenship and
Sustainability in age of Globalization , Oxford University Press, 2010;
42. Crăciun Dan, Curs de Etică în Afacerile Economice Internaționale , REI, 2004;
43. Crăciun, D., Morar, V., Macoviciuc, V ., Etica afacerilor , ASE București, 2005;
44. Crăciun, Dan, Business & Morality: A Short Introduction to Business Ethics , Editura
ASE, București, 2003;
45. Cucui Ion, Impactul proceselor de armonizare si normalizare contabilă, desfăsurate la
nivel internațional și național asupra tipurilor de comunicare afl ate la dispoziția

177
conducerii unei organizații, Annales Universitatis, Series oeconomica, nr.8/2006,
ISSN 1454 -9409;
46. Davis, Keith, The Case for and against Business Assumption of Social
Responsibilities , The Academy of Management Journal, Vol. 16, No. 2, pa g. 312 -322,
Academy of Management, New York, USA, 1973;
47. De George, Richard T., Business Ethics , Third Edition, Macmillan Publishing
Company, New York, USA, 1990;
48. Dentchev, Nikolay, Corporate Social Performance as a Business Strategy , Journal of
Business Et hics, Vol. 55, No. 4,Springer Netherlands, Kluwer Academic Publishers,
Dordrecht, Netherlands, 2004 ;
49. Detomasi, David Antony, The Multinational Corporation and Global Governance:
Modelling Global Public Policy Networks , Journal of Business Ethics, Vol. 71, No. 3,
Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2007;
50. Diaconu, P., Albu, N.; Stere, M. și alții, Contabilitate managerială aprofundată,
București: Editura Economică , 2003;
51. Diniță, Alexandra, Responsabilitatea socială în România – de unde și încotro? , 2006,
www.responsabilitatesociala.ro;
52. Dobrotă, Niță (coordonator), Dicționar de Economie , Editura Economică, București,
1999;
53. Dobroțeanu, L., – Geneză și viitor în contabilitate, Editura Economică, București,
2005;
54. Donaldson, Thomas, The Ethics of Intern ational Business , Oxford University Press,
New York, USA, 1989;
55. Doina Ovidia, Situațiile financiare anuale:teorie și metodologie națională, Editura
Universitaria, 2005;
56. Cotleț, D., Megan, O., Pistol, I. (2007). Raportările financiare ale entităților
econ omice, Editura Mirton, Timișoara;
57. Drucker, P. F., T he Effective Executive: The Definitive Guide to Getting the Right
Things Done, HarperBusiness, 2006;
58. Dumitrean, E., Scorțescu, Gh., Toma, C., Berheci, I., Mardros, D.N., Contabilitate
financiară I, vol. I I, Editura Sedcom Libris, Iași, 2002;
59. ECCLES, Robert G. & Daniela Saltzman (2011), Achieving Sustainability through
Integrated Reporting; Stanford Social Innovation Review, Summer;

178
60. Ellis, Anthony, Ethics and International Relations , Manchester University Press,
1986;
61. Emilian, Radu, Managementul serviciilor: motivații, principii, metode, organizare ,
Editura Expert, București, 2000;
62. Entreprise 2020 -The power of collaboration – Scaling up collaboration for enhanced
impact on sustainability challenges, www.csreurope.org ;
63. Epuran, M., Băbăiță, V., – Teoria generală a contabilității, Ediția a II -a, Editura Miron,
Timișoara, 2002;
64. Ethics Compliance Management System Standard (ECS2000 v1.2) , Business Ethics &
Compliance Res earch Center, Reitaku University, 2001;
65. Etzioni, Amitai, Societatea monocromă , Editura Polirom, București, 2002;
66. European Commission, A Renewed EU Strategy 2011 -2014 for Corporate Social
Responsibility ,Brussels,Belgium,2011;
67. Falck, Oliver, Heblich, Steph an, Corporate Social Responsibility: Doing Well by
Doing Good , Business Horizons, Vol. 50, Issue 3, Elsevier Science Inc., USA, 2007;
68. Feleagă N. Ionașcu I., Contabilitate financiară, volumul 1, Editura Economică, 1993;
69. Feleagă N., Controverse contabile. D ificultăți conceptuale și credibilitatea
contabilității, Editura Economică, 1996;
70. Feleagă N., Ionașcu L, Tratat de contabilitate financiară, voi. I „Contabilitatea ca joc
social”, Editura Economică, 1998;
71. Feleagă N., Malciu L., Politici și opțiuni contabi le (Fair Accounting versus Bad
Accounting), Editura Economică, 2002;
72. Feleagă, N., – Dincolo de frontierele vagabondajului contabil , Editura Economică,
București, 1997;.
73. Feleagă, N., Contabilitate aprofundată, Editura Economică, București, 1996;
74. Feleagă, N ., Îmblânzirea junglei contabilității , Editura Economică, București, 1996;
75. Feleagă, N., Malciu, L., – Provocările contabilității internaționale la cumpăna dintre
milenii, Editura Economică, București, 2004;
76. Feleagă, N., Sisteme contabile comparate, Ediția a Il-a, voi. 1, Editura Economică,
București 1999;
77. Ferrell, Fraederich, Ferrell, Business Ethics, Ethical decision making and Cases ,
Boston, 2000;

179
78. Frederick, Robert E., La ética en los negocios: Aplicación a problemas específicos en
las organizaciones de negocios , Oxford University Press, México, 2001;
79. Freeman, Edward R., Liedtka, Jeanne, Corporate Social Responsibility: A Critical
Approach , Business Horizons, Vol. 34, Issue 4, Elsevier Science Inc., USA, 1991;
80. Freeman, R. E., Phillips, R., Stakeholder t heory: A libertarian defense , Bus. Ethics
Quart, 2002;
81. Freeman, R.E ., Strategic Management: A Stakehoders Approach , Pitman, Boston
1984;
82. Friedman, M., Capitalism și libertate , Editura Enciclopedică, București, 1995;
83. Friedman, M., The Social Responsabili ty of Business is to Increase its profits , New
York, 1970;
84. Galbreath, Jeremy, Corporate Social Responsibility Strategy: Strategic Options,
Global Considerations , Corporate Governance, Vol. 6, No. 2, Emerald Group
Publishing Ltd., Bradford, UK, 2006;
85. Gend ron C., Lapointe A. & Turcotte M. -F. 2004. Responsabilité sociale et régulation
de l’entreprise mondialisée . Relations industrielle;
86. Genest, Christina M., Cultures, Organizations and Philanthropy , Corporate
Communications: An International Journal, Vol. 10 , No. 4, Emerald Group Publishing
Ltd., Bradford, UK, 2005;
87. Gniewosz G.( The share investment decision process and information use: un
exploratory case study, Accounting and business research, 1990;
88. Godfrey, Paul C., Hatch, Nile W., Researching Corporate Social Responsibility: An
Agenda for the 21st Century , Journal of Business Ethics, Vol. 70, No. 1, Springer
Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2007;
89. Green Paper, Promoting a European Framework for Corporate Social Responsibility ;
Commission of the Europ ean Communities, COM(2001) 366 final, Brussels, 2001;
90. Green Paper, The EU Corporate Governance Framework ; European Commission,
COM(2011) 164 final, Brussels, 2011;
91. Griffin, Jennifer J., Mahon, John F., The Corporate Social Performance and
Corporate Financ ial Performance Debate: Twenty -Five Years of Incomparable
Research , Business and Society, Vol. 36, No. 1, Sage Publications Inc., Chicago,
USA, 1997;

180
92. Guirdham, Maureen, Interactive Behavior at Work , Third Edition, Financial Times,
Prentice -Hall, London, 2 002;
93. Guțanu, Nicolae, Țurcanu, Andrei, Ierizanu, Gheorghe (coordonatori), Dicționar
Enciclopedic Ilustrat , Editura Cartier S.R.L., București, 1999;
94. Habisch, J. Jonker, M. Wegner, & R. Schmidpeter (Eds.), CSR across Europe : 339 –
360. Berlin:Springer;
95. Hennie van Greuning – Standarde internaționale de raportare financiară, Ghid practic,
Ediție revizuită 2007, Editura Irecson, București, 2007;
96. Hennie van Greuring – Standarde Intenaționale de Raportare Financiară, Ghid practic,
Ed. Irecson, București, 2005;
97. Hill, Ronald Paul, Ainscough, Thomas, Shank, Todd, Manullang, Daryl, Corporate
Social Responsibility and Socially Responsible Investing: A Global Perspective ,
Journal of Business Ethics, Vol. 70, No. 2, Springer Netherlands, Dordrecht,
Netherlands, 2007;
98. Hlaciu c, E., Mihalciuc, C., Diagnosticul contabil al rezultatelor pe baza contului de
profit și pierdere , Revista Contabilitate și informatică de gestiune, nr. 10/2004, Editura
ASE, București, 2004;
99. Hoaran, C., L'harmonisation comptable internationale, Revue Co mptabilité, Contrôle
Audit, sep., 1995;
100.Holden, Philip, Ethics for Managers , Editorial Gower, 2000;
101.Horngren C. T., Financial Accounting, Fourth Edition, Prentice – Hali, Inc. 2001;
102.Horngren, C., T., – The marketing accounting sta ndards Journal of accountancy 1973,
traducere de Tabără, N., Editura Moldova, Iași, 1995;
103.Horomnea, E., – Bazele contabilității, Concepte și aplicații, Editura Sedcom Libris,
Iași, 2004;
104.Horomnea, E., Fundamentele științifice ale contab ilității. Doctrine. Concepte.
Lexicon, Iași: Tipografia Moldovei, 2008;
105.Hosmer, Larue Tone, The Ethics of Management , Editura IRWIN, Homewood,
Illinois, 1987;
106.Hussey R., A dictionary of accounting, Oxford University Press, 1999;
107.Iacob, P., P., Contabilitatea financiară a agenților economici din România, Editura
Intelcredo, Deva, 1995;

181
108.Iamandi, I.E., Filip, R., Etică și responsabilitate socială corporativa în afacerile
internaționale, Editura Economică, București, 2008;
109.Iamandi , Irina -Eugenia, Responsabilitatea socială corporativă în companiile
multinaționale , Editura Economică, București, 2010;
110.Ionescu, C., – Informarea financiară în contextul internaționalizării contabilității,
Editura Economică, București, 2003;
111.Ione scu, Gh. Gh., Marketizarea, democratizarea și etica afacerilor, Editura
Economică, București, 2005;
112.Ionescu, Gh., Gh., Bibu, N,. Munteanu, V., Etica în afaceri , Editura Universității de
Vest, Timișoara, 2006;
113.Ionescu, Gheorghe Gh. (A), Cultura af acerilor: Modelul american , Editura
Economică, București, 1997;
114.Ionescu, Gheorghe Gh. (B), Cazan, Emil, Negrușa, Adina Letiția, Management
organizațional , Editura Tribuna Economică, București, 2001;
115.Iovițu, Mariana, Bazele politicii sociale , Edit ura Eficient, București, 1997;
116.Irina -Eugenia Iamandi , Etică și responsabilitate socială corporativă în afacerile
internaționale , Suport curs, ASE București ,2012;
117.Ișfănescu, A., Stănescu, C., Băicuși, A., Analiza economico -financiară , Editura
Economică, București, 1999;
118.Johns, Gary, Comportament organizațional: Înțelegerea și conducerea oamenilor în
procesul muncii , Editura Economică, București, 1998;
119.Jouanique P., En relisant Schmalenbach.. ou l’histoire du plan comptable, la Revue du
trasor, No. 8 -9, aout – septembre 1991;
120.Kolk, Ans, Tulder, Rob Van, Poverty Alleviation as Business Strategy? Evaluating
Commitments of Frontrunner Multinational Corporations , World Development, Vol.
34, Issue Pergamon -Elsevier Science Ltd., Oxford, UK, 2 006;
121.Kotler, Philip, Lee, Nancy, Corporate Social Responsibility: Doing the Most Good for
Your Company and Your Cause, Best practices from Hewlett -Packard, Ben & Jerry’s,
and other leading companies , John Wiley & Sons, Inc., New Jersey, USA, 2005;
122.Kotter, J. P., Heskett, J., Corporate Culture and Performance , Free Press, 2008;
123.Kroll, Karen M., Good deeds deliver , Industry Week, USA,2001,
http://www.findarticles.com/p/articles/mi_hb/is_2001;

182
124.Lane, Henry W., DiStefano, Joseph J., Maznevski, Martha L., International
Management Behavior: Text, Readings and Cases , 4th Edition, Blackwell Publishing,
UK, 2000;
125.Levis, Julien, Adoption of Corporate Social Responsibility Codes by Multinational
Companies , Journal of Asian Economics, Vol. 17, Iss ue 1, Elsevier Science Inc., USA,
2006;
126.Lewis, Richard D., New Cultures Collide – Managing Successfully Across Cultures ,
Nicholas Brealey Publishing, London, 2000;
127.Lu, Xiaohe, Business Ethics in China: Its Characteristics, Difficulties and Tasks ,
www.stthom.edu/cbes/oje/articles/xiaohe3.html;
128.Lutz Preuss, Axel Haunschild and Dirk Matten – Trade unions and CSR: a European
research agenda – Journal of Public Affairs J. Publ. Aff, 2006;
129.Lungu C.,Teorie și practici contabile privind întocmire a și prezentarea situațiilor
financiare, Editor CECCAR, București, 2007;
130.Machiavelli, N., Il principe , Editura Umanitas, București, 2006;
131.Mahoney, Jack, Teaching Business Ethics in the U.K., Europe and the U.S.A. – A
Comparative Study , The Athlone Press, London & Atlantic Highlands International
Thomson Business Press, Londra, 1997;
132.Malciu, L., Feleagă, N., – Reformă după reformă: Contabilitatea din România în fața
unei noi provocări, vol. I, Editura Economică, București, 2005;
133.Margolis, Jo shua D., Walsh, James P., Misery Loves Companies: Rethinking Social
Initiatives by Business , Administrative Science Quarterly, Vol. 48, No. 2, Johnson
Graduate School of Management, Cornell University, New York, USA, 2003;
134.Margolis, Joshua D., Walsh, James P., Misery Loves Companies: Whither Social
Initiatives by Business? , Harvard Business School, USA, 2001,
http://www.hbs.edu./research/facpubs/ workingpapers/papers/2001;
135.Maria Niculescu, Georges Lavalette, Strategii de creștere: demersul p roactiv ,
oportunitățile interne și externe, modelul aporturi, câștiguri, exigențe , București,
Editura Economică, 1999;
136.Marín, Longinos, Ruíz, Salvador, “I Need You Too!” Corporate Identity
Attractiveness for Consumers and The Role of Social Responsibil ity, Journal of
Business Ethics, Vol. 71, No. 3, Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlnds, 2007;

183
137.Marom, Isaiah Yeshayahu, Toward a Unified Theory of the CSP – CFP Link , Journal
of Business Ethics, Vol. 67, No. 2, Springer Netherlands, Dordrecht, Ne therlands,
2006;
138.Marrewijk van, Marcel, Werre, Marco, Multiple Levels of Corporate Sustainability ,
Journal of Business Ethics, Vol. 44, No. 2 -3, Springer Netherlands, Kluwer Academic
Publishers, Dordrecht, Netherlands, 2003;
139.Marrewijk van, Marcel, Concepts and Definitions of CSR and Corporate
Sustainability: Between Agency and Communion , Journal of Business Ethics, Vol. 44,
No. 2 -3, Springer Netherlands, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, Netherlands,
2003;
140.Matiș, D., Contabilitatea operaț iunilor speciale, Editura Intelcredo, Deva, 2003;
141.Matiș, D., – Normarea, armonizarea și dezvoltarea sistemului contabil din România, în
Studia Universitas Babeș -Bolyai, Oecconomia, nr. 2, 1999;
142.Matten D., Moon J., ‘ Implicit’ and ‘Explicit’ CSR A con ceptual framework for
understanding CSR in Europe, International Centre for Corporate Social
Responsibility , no 29 ISSN 1479 -5124, lucrare disponibilă on -line:
www.nottingham.ac.uk/business/ICCSRM, 2004;
143.Matten, D., & Moon, J. 2004. A conceptual fram ework for understanding CSR in
Europe; McHugh, Francis P., Ethics in Business Now , Editura Macmillan, 1991;
144.McWilliams, Abagail, Siegel, Donald, Corporate Social Responsibility: A Theory of
the Firm Perspective , The Academy of Management Review, Vol. 26, No. 1,
Academy of Management, New York, USA, 2001;
145.McWilliams, Abagail, Siegel, Donald, Corporate Social Responsibility: Correlation
or Misspecification? , Strategic Management Journal, Vol. 21, No. 5,John Wiley &
Sons Ltd., Chichester, UK, 2000;
146.Mead, Richard, International Management , 2nd Edition, Blackwell Business, London,
2000;
147.Michael, Bryane, Corporate Social Responsibility in International Development: An
Overview and Critique , Corporate Social Responsibility and Environmental
Management, Vol. 10, No. 3, Wiley InterScience, John Wiley & Sons Ltd., UK, 2003;
148.Mihalciuc, C., Mihalciuc, A.., Analiza structurii bilanțului în cadrul unei întreprinderi,
Analele Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2001;
149.Minu, M., – Cntabi litatea ca instrument de putere, Editura Economică, București, 2002 ;

184
Miroiu, Mihaela, Blebea Nicolae, Gabriela, Introducere în etica profesională , Editura
Trei, 2001;
150.Miron, Dumitru, Economia Uniunii Europene , Editura Luceafărul, București, 2002;
151.Mitchell, Charles, A Short Course in International Business Ethics – Combining Ethics
and Profits in Global Business , World Trade Press, Professional Books for
International Trade, California, USA, 2003;
152.Moon, Chris, Bonny, Clive, Business Ethics – Facing up to the issues , The Economist
Books, London, 2001;
153.Moon, J. 2004. CSR in the UK: An explicit model for business – society relations. In
A. Habisch, J.Jonker, M. Wegner, & R. Schmidpeter (Eds.), CSR across Europe : 51-
65. Berlin: Springer;
154.Muller, Alan, Global Versus Local CSR Strategies , European Management Journal,
Vol. 24, Issues 2 -3, Pergamon -Elsevier Science Ltd., Oxford, UK, 2006;
155.Mullins, Laurie I., Management and Organisational Behaviour , Sixth Edition,
Financial Times, Prentice -Hall, London, UK, 2002;
156.Murphy, D. E., The Federal Sentencing Guidelines for Organizations: A Decade of
Promoting Compliance and Ethics , Iowa Law Review, Vol. 87, No. 2, March ,2002;
157.Neag R. – Reforma contabilității românești – între modelele fra ncez și anglo -saxon,
Neamțu, I.H., Teiușan, S.C., „Normarea și normalizarea contabilității de gestiune la
nivelul întreprinderii”, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica , nr.
8/2006;
158.Needles, B.; Anderson, H.; Caldwell, J. Principiile de baz ă ale contabilității, Chișinău:
Editura ARC, 2000;
159.Nelling, Edward, Webb, Elizabeth, Corporate Social Responsibility and Financial
Performance: The “Virtuous Circle” Revisited , Philadelphia, USA,2006,
http://www.fma.org/SLC/Papers/CSR_and_Financial_Per formance,2006;
160.Oprea, C., Ristea, M., – Bazele contabilității, Editura Didactică și pedagogică, R.A.,
București, 2003;
161.Orlitzky, Marc, Schmidt, Frank L., Rynes, Sara L., Corporate Social and Financial
Performance: A Meta -Analysis , Organization Stu dies, Vol. 24, No. 3, Sage
Publications Ltd., London, UK, 2003;
162.Parson, P. J., Ethics in public relation , London , UK, 2004;

185
163.Pava, Moses L., Krausz, Joshua, The Association Between Corporate Social
Responsibility and Financial Performance: The P aradox of Social Cost , Journal of
Business Ethics, Vol. 15, No. 3, Springer Netherlands, Kluwer Academic Publishers,
Dordrecht, Netherlands, 1996;
164.Pântea, I., P., Managementul contabilității românești, ediția a II -a, Editura Intelcredo,
Deva, 1999;
1655Peale, Norman Vincent, Blanchard, Kenneth, The power of ethical management – You
don`t have to cheat to win , Vermillon, London, Ebury Press, Random House, 2000 ;
166.Petrescu S., Mironiuc M., Analiza economico -financiară, Teorie și aplicații, Editura
Tiparul, Iași, 2002;
167.Pop, A., – Contabilitatea financiară aplicată în 2000 , Editura Intelcredo, Deva, 2000;
168.Popa, Ioan, Filip, Radu, Management internațional , Editura Economică, București,
1999;
169.Popa, Ioan, Tranzacții de comerț exterior: Negocier e, contractare, derulare , Editura
Economică, București, 2002;
170.Popescu, Gh, Evoluția gândirii economice , Ediția a IV -a, Editura C.H. Beck,
București, 2009;
171.Preston, Lee E., O’Bannon, Douglas P., The Corporate Social – Financial
Performance Relation ship: A Typology and Analysis , Business and Society, Vol. 36,
No. 4, Sage Publications Inc., Chicago, USA, 1997;
172.Puiu, Alexandru, Management în afacerile economice internaționale , Tratat, Ediția a
II-a, Editura Independența Economică, 1997;
173.Quazi , Ali M., O’Brien, Dennis, An Empirical Test of a Cross -national Model of
Corporate Social Responsibility , Journal of Business Ethics, Vol. 25, No. 1, Springer
Netherlands, Kluwer Academic Publishers, Dordrecht, Netherlands, 2000;
174.Reoyo Gonzalez, Caro lina (editor), Diccionario Enciclopédico Nuevo Espasa
Ilustrado 2000 , Editorial Espasa Calpe S.A., Madrid, 2000;
175.Richard R., Comptabilités et pratiques comptables, Dalloz, 1996;
176.Ristea M., Dumitru C. G. – Contabilitate aprofundată: Note de curs, p robleme, studii
de caz,întrebări și teste grilă, Editura Lucman, București, 2003;
177.Ristea, M., Normalizarea contabilității – bază și alternetiv , Editura Tribuna Economică,
București, 2002;

186
178.Robbins, Stephen P., Coulter, Mary, Management , Prentice -Hall International Inc.,
New Jersey, USA, 1996;
179.Roman, Ronald M., Hayibor, Sefa, Agle, Bradley R., The Relationship Between Social
and Financial Performance: Repainting a Portrait , Business and Society, Vol. 38, No.
1, Sage Publications Inc., Chicago, USA, 1999;
180.Rothbard, Murray N., Power & Market: Government and The Economy , Second
Edition, Institute for Human Studies, California, 1970,
http://www.mises.org/power&market/power&market;
181.Rubin, Amir, Corporate Social Responsibility as a Conflict Between Owners , Center
for Responsible Business, University of California, Berkeley, USA, 2005,
http://repositories.cdlib.org/crb/wps/2005;
182.Salzmann, Oliver, Ionescu -Sommers, Aileen, Steger, Ulrich, The Business Case for
Corporate Sustainability: Liter ature Review and Research Options , European
Management Journal, Vol. 23, Issue 1, Pergamon -Elsevier Science Ltd., Oxford, UK,
2005;
183.Sasse, Craig M., Trahan, Ryan T., Rethinking the New Corporate Philanthropy ,
Business Horizons, Vol. 50, Issue 1, Elsev ier Science Inc., USA, 2007;
184.Săcărin, M., Contabilitate aprofundată, Editura Economică, București, 2004;
185.Schneider, Susan C., Barsoux, Jean -Louis, Managing Across Cultures , Financial
Times, Prentice Hall, London, 1997;
186.Scholtens, Bert, Financ e as a Driver of Corporate Social Responsibility , Journal of
Business Ethics, Vol. 68, No. 1, Springer Netherlands, Dordrecht Netherlands, 2006;
187.Sethi, S. Prakash, Globalization and the Good Corporation: A Need for Proactive Co –
existence , Journal of B usiness Ethics, Vol. 43, No. 1 -2, Springer Netherlands, Kluwer
Academic Publishers, Dordrecht, Netherlands, 2003;
188.Smith, A., The theory of Moral Sentiments , Indianapolis, Liberty Press; 1976;
189.Snider, Jamie, Hill, Ronald Paul, Martin, Diane, Corpo rate Social Responsibility in
the 21st Century: A View from the World’s Most Successful Firms , Journal of Business
Ethics, Vol. 48, No. 2, Springer Netherlands, Kluwer Academic Publishers,
Dordrecht, Netherlands, 2003;
190.Solomon, R. C., Greene J. K., Morality and the Good Life: An Introduction to Ethics
Through Classical Sources, McGraw -Hill Humanities/Social Sciences/Languages,
New York, 2003;

187
191.Sommer, R., Tomoiagă, R. (coordonatori), Mic Dicționar Filozofic , Ediția a II -a,
Editura Politică, Bucure ști, 1973;
192.Stan, Nicolae, Marinescu, Paul, Filozofie , Editura Economică Preuniversitaria,
București, 2002;
193.Steurer, Reinhard, Langer, Markus E., Konrad, Astrid, Martinuzzi, Andre,
Corporations, Stakeholders and Sustainable Development I: A Theor etical
Exploration of Business – Society Relations , Journal of Business Ethics, Vol. 61, No.
3, Springer Netherlands, Dordrecht, Netherlands, 2005;
194.Tabără, N., Control de gestiune. Delimitări conceptuale, metode, aplicații, Iași:
Tipografia Moldovei, 2009;
195.Tabără, N., Horomnea, E., Toma, C., Conturile anuale în procesul decizional , Editura
Moldova, Iași, 2001;
196.Tabără, N., Modernizarea contabilității și controlului de gestiune , Iași: Tipografia
Moldovei, 2006;
197.Terpstra, Vern, Sarathy, Ravi, International Marketing , Eighth Edition, The Dryden
Press, Harcourt College Publishers, Orlando, USA, 2000;
198.Tschopp, Daniel J., Corporate Social Responsibility: A Comparison Between the
United States and the European Union , Corporate Social Responsibi lity and
Environmental Management, Vol. 12, No. 1,Wiley InterScience, John Wiley & Sons
Ltd., UK, 2005;
199.Tsoutsoura, Margarita, Corporate Social Responsibility and Financial Performance ,
Centre for Responsible Business, University of California, Berke ley, USA, 2004,
http://repositories.cdlib.org/crb/wps/7;
200.Van de Velde, Eveline, Vermeir, Wim, Corten, Filip, Finance and Accounting:
Corporate Social Responsibility and Financial Performance , Corporate Governance,
Vol. 5, No. 3, Emerald Group Publish ing Ltd., Bradford, UK, 2005;
201.Velasquez M., Business ethics Concepts and cases , Santa Clara University, Prentince
Hall, New Jersey, 1998;
202.Waddock, Sandra A., Graves, Samuel B., The Corporate Social Performance –
Financial Performance Link , Strat egic Management Journal, Vol. 18, No. 4, pag. 303 –
319, John Wiley & Sons Ltd., Chichester, UK, 1997;
203.Warner, Malcolm, The Concise International Encyclopedia of Business &
Management , International Thomson Business Press, Londra, 1997;

188
204.Weiss, Ann e, Developing Social Indicators for Use in GRI Sustainability Reporting ,
PriceWaterhouse Coopers, 09.1999, http://www.ilo.org/vpidocuments/NEFA_1;
205.Werther Jr., William B., Chandler, David, Strategic Corporate Social Responsibility
as Global Brand Insu rance , Business Horizons, Vol. 48, Issue 4, Elsevier Science Inc.,
USA, 2005;
206.Zaiț, Dumitru, Management intercultural: Valorizarea diferențelor culturale , Editura
Economică, București, 2002.

LEGISLAȚIE
1. Directiva 2014/95/UE a Parlamentului Europe an și a Consiliului din 22 octombrie
2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de
informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite
întreprinderi și grupuri mari;
2. Directive 2014/34/UE of the Eur opean Parliament and of the Council of 26 June 201
3. on the Annual Financial Statements, Consolidated Financial Statements and Related
Reports of Certain Types of Undertakings, Amending Directive 2006/43/EC of the
European Parliament and of the Council and r epealing Council Directives
78/660/EEC and 83/349/EEC ; Oficial Journal of the European Union, 2013;
4. Directives 78/660/EEC and 83/349/EEC as regards Disclosure of Non -Financial and
Diversity Information by Certain Large Companies and Groups ; SWD(2013) 127
final, Brussels, 2013;
5. Legea nr. 82 din 1991, Legea contabilitatii , republicata cu modificările și completările
ulteriare;
6. O.M.F.P. nr. 1.752 din 2005, pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene, publicat in M.Of. nr. 1.080 bis din 2005;
7. O.M.F.P. nr. 1.826 din 2003/22.12.2003, pentru aprobarea Precizarilor privind unele
masuri referitoare la organizarea si conducerea contabilitatii de gestiune , publicat in
M.Of. nr. 23 din 2004;
8. OMFP 1198/2015 pentru modificarea si completacrea unor reglementari conrtabile
publicat in MO partea I nr.759 din 2015;
9. OMFP nr. 470/2018 privind principalele aspecte legate de î ntocmirea și depunerea
situațiilor financiare anuale și a raportărilor contabile anuale ale operatorilor

189
economici la unitățile teritoriale ale Ministerului Finanțelor Publice, precum și pentru
modificarea și completarea unor reglementări contabile;
10. OMFP nr.1938/2016, privind modificarea unor reglementări contanile,
M.Of.nr.680/02.09.2016.
11. OMFP nr.2844/2016, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
Standardele Internaționale de Raportare Financiara, M.Of. nr.1020/19.12.2016;
12. Ordinul 94/2001 al Ministerului Finanțelor Publice referitor la aprobarea
Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV -a a Comunităților Economice
Europene și cu Standardele Internaționale de Contabilitat.

ALTE SURSE BIBLIOGRAFICE
1. AFNOR, 2006. Développement du rable et responsabilité sociétale. SD 21000
appliqué aux collectivités territoriales. Guide pour la prise en compte des enjeux de
développement durable dans la stratégie et le management des collectivités
territoriales , Ed. FNOR, Paris;
2. ASB (2010), Standar dul Internațional de Raportare Financiară pentru Întreprinderi
Mici și Mijlocii (IFRS pentru IMM -uri) 2009 , traducere, Editura CECCAR, București;
3. Commission européenne, 2001, Livre vert : Promouvoir un cadre européen pour la
responsabilité sociale des entr eprises, Office des publications officielle des
communautés européennes, Luxembourg;
4. Commission Staff Working Document: Impact Assessment accompanying the
Document – Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council
amending Council Di rectives 78/660/EEC and 83/349/EEC as regards Disclosure of
Non-Financial and Diversity Information by Certain Large Companies and Groups ;
SWD(2013) 127 final, Brussels, 2013;
5. Communication de la Commission au Parlement European, au Conseil, au Comite
Économique et Cocial Europeen et au Comite des Regions – Responsabilité sociale
des entreprises: une nouvelle stratégie de l'UE pour la période 2011 -2014;
6. Communication from the Commission concerning Corporate Social Responsibility: A
Business Contributio n to Sustainable Development ; Commission of the European
Communities, COM(2002) 347 final, Brussels, 2002;
7. Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the
European Economic and Social Committee and the Committee of the Regio ns. Gender

190
Balance in Business Leadership: a contribution to smart, sustainable and inclusive
growth ; European Commission, COM(2012) 615 final, Brussels, 2012;
8. Communication from the Commission to the European Parliament, the Council and
the European Econ omic and Social Committee Implementing the Partnership for
Growth and Jobs: Making Europe a Pole of Excellence on Corporate Social
Responsibility ; Commission of the European Communities, COM(2006) 136 final,
Brussels, 2006;
9. Communication from the Commissi on to the European Parliament, the Council, the
European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. A
Renewed EU Strategy 2011 -14 for Corporate Social Responsibility ; European
Commission, COM(2011) 681 final, Brussels, 2011;
10. Corporate Social Responsibility and Reporting in Denmark . Impact of the Legal
Requirements for Reporting on CSR in the Danish Financial Statements Act;Minister
for Economic and Business Affairs, Denmark, 2010;
11. Corporate Social Responsibility. National Public Polici es in the European Union ;
European Commission, Directorate -General for Employment, Social Affairs and
Equal Opportunities, Unit D. 2, 2007;
12. Corporate Sustainability. A Progress Report ; KMPG, 2010;
13. CRPerspectives 2013, Global CR Reporting Trends and Stake holder Views ; Corporate
Register.com, 2013;
14. CRReporting Awards, 2012, Global Winners & Reporting Trends. Experienced
Stakeholders Judge the World's Leading CR Reports; CorporateRegister.com, 2012;
15. CSR Implementation Guide. Non -legislative options for the Polish Government ; World
Bank, 2006;
16. European Commission, Directorate – General for Employment and Social Affairs,
Unit D.1, ABC of the Main Instruments of Corporate Social Responsibility ,
Luxembourg, 2004 http://ec.europa.eu/employment_social/publicatio ns/2005;
17. European Commission, Directorate – General for Employment and Social Affairs,
Unit D.1, EU Multi -Stakeholder Forum on Corporate Social Responsibility (CSR EMS
Luxembourg,2003,http://ec.europa.eu/employment_social/socdial/csr/last_forum_;
18. European Commission, Directorate – General for Employment and Social Affairs,
Unit D.1, Corporate Social Responsibility: A Business Contribution to Sustainable

191
Development , Luxembourg, 2002, http://ec.europa.eu/employment_social/soc –
dial/csr/csr2002;
19. European Comm ission, Directorate – General for Employment and Social Affairs,
Unit D.1, Green Paper – Promoting a European Framework for Corporate Social
Responsibility ,Luxembourg,2001,www.europa.eu.int/comm/employment_social/soc –
dial/csr;
20. European Commission, Impleme nting the Partnership for Growth and Jobs: Making
Europe a Pole of Excellence on Corporate Social Responsibility , Brussels, Belgium,
2006, http:// eur -lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006;
21. European Multistakeholder Forum on Corporate Social Responsib ility (on CSR),
Final results and recommendations, 2004,
www.ec.europa.eu/entreprise/csr/documents/2004/ EMSF_final report;
22. Expert Group on Disclosure of Non -Financial Info rmation by EU Companies. First
Meeting. Brussels, Monday, 2011 , European Commission, Directorate General
Internal Market and Services, Capital and Companies, Accounting and Financial
Reporting;
23. G4 Sustainability Reporting Guidelines. Reporting Principles and Standard
Disclosures ; Global Reporting Initiative, 2013;
24. Global Reporting initiative. 2002. Sustainability Reporting Guidelines . Boston;
25. GRI G4 Guidelines and ISO 26000:2010 How to use the GRI G4 Guidelines and ISO
26000 in conjunction;
26. GRI Sustainabi lity Reporting Statistics. Publication Year 2010 ; Global Reporting
Initiative, Report Services, 2011;
27. IASB (2009), The International Financial Reporting Standard for Small and Medium –
sized Entities (IFRS for SMEs) , disponibil la www.ifrs.org ;
28. IASB (2015), Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS). Norme
oficiale emise la 1 ia nuarie 2015 , traducere, Editura CECCAR, București;
29. Improving Corporate Governance: Europe’s Largest Companies Will Hav e to Be
More Transparent about How They Operate ; European Commission,
Statement/14/124, Brussels, 2014;
30. Integrated Financial and Sustainability Reporting in the United States ; Investor
Responsibility Research Center Institute, 2013;
31. Integrated Reporting. Closing the Loop of Strategy ; KPMG, 2010;

192
32. Integrated Reporting. The Future of Corporate Reporting ; PwC, 2012;
33. Integritatea în mediul de afaceri din România. Cercetare asupra mecanismelor de
instituționalizare a eticii în companii, 2011 ; Transparency Int ernational România,
2011;
34. International Standard ISO26000. Guidance on Social Responsibility , International
Standardization Organization, 2010;
35. New Transparency Rules on Social Responsibility for Big Companies ; Press Release,
ST 13606/14, Brussels, 2014;
36. OEC, CNCC, Les enjeux de la comptabilite, Paris, 1989;
37. Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council on Improving
the Gender Balance among Non -Executive Directors of Companies Listed on Stock
Exchanges and Related Measures ; Europ ean Commission, COM -2012, 614 final,
Brussels, 2012;
38. Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council amending
Council Directives 78/660/EEC and 83/349/EEC as regards Disclosure of Non –
Financial and Diversity Information by Certain L arge Companies and Groups;
39. Response to proposed Directive of the European Parliament and of the Council on
Improving the Gender Balance among Non -Executive Directors of Companies Listed
on Stock Exchanges and Related Measures ; Irish Business Economic Counc il, 2013;
40. Strategia națională de promovare a responsabilității sociale 2011 -2016 ; Guvernul
României, 2011;
41. Study of the Legal Framework on Human Rights and the Environment Applicable to
European Enterprises Operating Outside the European Union ; European Commission,
2010;
42. Sustenabilitatea și raportarea integrată a performanței non -financiare. Tendințe,
instrumente și recomandări ; manuscris, Centre for Advanced Research in Management
and Applied Ethics, 2014;
43. Sustenabilitatea și raportarea integrată a per formanței non -financiare. Tendințe,
instrumente și recomandări , manuscris, Centre for Advanced Research in Management
and Applied Ethics, 2011;
44. The business of a better world, http://www.bsr.org;
45. The Female FTSE Board Report 2014. Crossing the Finish Lin e; Cranfield University,
School of Management, 2014;

193
46. The Organisation for Economic Cooperation and Development, http://www.oecd.org/;
47. The State of Play in Sustainability Reporting in the European Union. 2010 ;
CREM/Adelphi, 2011;
48. Towards Integrated Repor ting – Communicating Value in the 21st Century ;
International Integrated Reporting Committee, 2011;
49. U. N. Global Compact, http://www.unglobalcompact.org/…/thetenprinciples/i ;
50. UN Global Compact -The Role of Governments in Promoting Corporate
Responsibili ty and Private Sector Engagement in Development;
51. United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Report on the World
Social Situation – 2001, Chapter XX: Corporate Social Responsibility , New York,
USA, 2001;
52. White Paper on Business Sustainabili ty: What it is and why matters , World Economic
Forum, 2014;
53. Women on Boards , Davies Review Annual Report 2014 , United Kingdom
Government, Department for Business, Innovation & Skills, 2014;
54. Women on boards: 6 month monitoring report – October 2014 , United Kingdom
Government, Department for Business, Innovation & Skills, 2014;
55. Women on Boards: voluntary code for executive search firms ; Department for
Business, Innovation & Skills, 2014;
56. Women on Boards: voluntary code for executive search firms ; Department for
Business, Innovation & Skills, 2014 ;
57. ***Abbott Global Citizenship Report , 2013,
http://database.globalreporting.org/search, 2013;
58. ***Anti-Corruption Ethics and Compliance Programme for Business : A Practical
Guide, United Nations, New York, 2013;
59. ***Bribery Act, Guidance about comercial organization to privent bribe 2010,
http://www.justice.gov.ue, 2010;
60. ***Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției , 2004;
61. ***European Commission, A Renewed EU Strategy 2011 -2014 for Corporate Social
Responsibili ty; http://ec.europa.eu, 2011;
62. ***Federal Sentencing Guidelines http://www.ethics.org/resource/federal –
sentencing -guidelines;

194
63. ***Foreign Corrupt Practices Act, 1977 ; http://www.gpo.gov/fdsys/pkg/Statute –
91/pdf/Startute -91, 1977;
64. ***GlaxoSmithKline Români a: Raport de sustenabilitate 2013
http://database.globalreporting.org/search, 2013;
65. ***Global Reporting Initiative, https://wwwglobalreporting.org/information/
sustainability -reporting/Pages/default.aspx;
66. ***OECD Guidelines for Multinational En terprises ,
http://www.oecd.org/corporate/mne/1922428.pdf, 2008.
Surse web:
 www.bsr.org;
 www.ceccar.ro;
 www.europa.eu.int;
 www.iasb.com ;
 www.oecd.org.;
 www.responsa bilitatesociala.ro ;
 http://www.cdi2020.ro .