Final Cercetare Es Mcs Ver. 1 Onisoara Laura Modif [618850]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ
NUMERELE ȘI VIAȚA LO R SOCIALĂ
ONIȘOARĂ LAURA –ADNANA
ANUL II, SERIA III, MRU, GRUPA 2
SEMINAR: EXPLICAȚIA SOCIOLOGICĂ
DECEMBRIE, 2012

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-1-CUPRINS:
NUMERELE ȘI VIAȚA LOR SOCIALĂ
1. INTRODUCERE –PREZENTAREA TEMEI ………………………….. ………………………….. …………………….. -2-
2. ANALIZĂ CANTITATIVĂ A DATELOR DIN TABELELE DE ÎNTREȚINERE ………………………….. ………….-6-
3. ANALIZĂ CALITATIVĂ A DATELOR DIN INTERVIURILE CU LOCATARII ………………………….. ………..-17-
4. CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….-30-
5. ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………..-33-
6. BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. -61-

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-2-1. INTRODUCERE –PREZENTAREA TEMEI
Existența individului din societatea modernă este marcatăde nevoia de măsurare ce se
observă foarte bine în comportamentul acestuia. Planifi că și contabilizează fiecare secundă a
fiecărei zile. Folosește numere și unități de măsură la serviciu atunci când se referă la timpul
petrecut la birou dar și la salariul care crede că i se cuvine. Pe drumul până acasă este asaltat de
alte cifre: numărul autobuzului, timpul rămas până la sosirea următorului metrou, prețul benzinei
sau timpul rămas până când semaforul va deveni verde. Ajunge acasă unde vede diferite statistici
la știri, află cum este cotată moneda națională în raport cu alte valute sau cal culează valoarea
datoriilor pe care trebuie să le plătească până la sfârșitul lunii.
O categorie aparte de numere din viața fiecărui individ este reprezentată de sumele de
bani pe care le datorează pentru serviciile care îi asigură confortul vieții de zi c u zi. Pe parcursul
acestei cercetări voi analiza cifrele care reprezintă cotele de întreținere de la două blocuri din
sectorul 6 din București, insistând asupra costului aferent consumului de apă caldă și apă rece.
Primul dintre cele două blocuri este alcă tuit din zece etaje și are un număr total de 65 de
apartamente de tip confort doi. Al doilea bloc are tot zece etaje, însă doar 43 de apartamente de
tip confort unu. Diferența dintre apartamentele de tip confort unu și doi constă din suprafața
apartamentel or, primele fiind mai mari. Această diferență se vede mai ales în cazul încăperilor cu
destinație specială, cum ar fi: bucătăria, băia, anexe (debara sau cămară) sau balconul, daca este
cazul,care sunt mai mici la apartamentele de tip confort doi .
În caz ul primului bloc, calcularea cotelor de întreținere este făcută de către
administratorul asociației de locatari. Acesta este ales în funcție de către comitetul executiv care,
împreună cu președintele blocului, sunt aleși de către Adunarea Generală a respec tivei asocia ții
de locatari. Calculul cotelor de întreținere pentru al doilea bloc face parte din categoria
serviciilor pe care asociația de locatari a decis să le externalizeze către SC T&D Exim Software
2000 SRL, firmă ce are ca principal tip de activita te administrarea imobilelor pe bază de
comision sau contract (Firme.info) . Încasarea acestor costuri se face de către administrator la
primul bloc și de către un casier la al doilea.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-3-Pentru calcularea costului lunar de întreținere, locatarii din primul bloc trimit în fiecare
lună administratorului cifrele care reprezintă consumul de apă caldă și rece de la baie și bucătărie
înregistrat de apometre, cifre pe care aceștia le notează pe u n formular dat de administrator.
Aceste formulare se pot lăsa la cutia poștală a administratorului sau i le pot aduce atunci când
acesta are program pentru încasarea întreținerii.
Căldura din acest bloc este monitorizată la nivel de apartament prin repart itoare, citirea
lor făcându -se în fiecare lună în care se dă căldură de către angajații firmei responsabile. La al
doilea bloc citirea apometrelor nu se face de către locatari, ci de către președintele de scară, de
obicei la sfârșitul fiecărei luni. Căldur a în acest bloc nu este contorizată la nivel individual.
Ambele blocuri au contor de gaze la nivel de scară. La al doilea bloc sunt incluse în întreținere
printre altele și costurile de funcționare și întreținerea a camerelor de supraveghere care sunt
instalate în fiecare scară.
Tabelul de întreținere de la primul bloc este alcătuit din treisprezece coloane, ele
reprezentând numărul apartamentului, numele proprietarului, numărul de persoane din
apartament, cota pe persoană și pe apartament, repara ții, totalul pe luna în curs, cotele restante,
penalizările pe zi și totalul de plată. Tabelul de la al doilea bloc este alcătuit din cincisprezece
coloane care reprezintă numărul apartamentului, cheltuielile pe cotă parte, numărul de persoane
prezente în apartamen t, consumul de apă caldă și rece exprimat în metrii cubi și în lei, consumul
de gaz, cheltuielile pe cotă individă, cheltuielile de întreținere lunară, fond de reparații, restanțele
și total general.
Structura sumei de plată este mult mai detaliată în al doilea tabel, cheltuielile pe cotă
individă fiind explicate în trei coloane care reprezintă cheltuielile administrative, liftul și
interfonul. Locatarii de la parter și de la etajul unu nu plătesc suma aferentă cheltuielilor cu
întreținerea și reparațiile liftului. Tot aici, rubrica restanțe este împărțită în patru coloane care
reprezintă întreținere, penalizare, fond de reparații și total restanță. Se observă, deci ,că în cazul
acestui bloc se acordă o atenție mai mare explicării pașilor prin care s -a ajun s la suma totală,
acesta nefiind prezentată și în tabelul de la primul bloc.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-4-La primul bloc tabelul de întreținere este verificat comisia de cenzori și de președintele
de scară. La al doilea bloc acesta este verificat de către comisia de cenzori. Locatari i se așteaptă
ca datele prezentate în aceste tabele să fie corecte, înțelegând prin asta că ele reflectă realitatea în
ceea ce privește consumurile de apă caldă, gaze etc. și cheltuielile pentru reparații sau personalul
angajat. Atunci când există nelămuri ri în legătură cu costurile de întreținere, locatarii pot adresa
în scris întrebări asociației de proprietari sau administratorului. Unei astfel de solicitări trebuie să
i se răspundă și să se detalieze modalitățile de calcul ale sumei aflate în discuție ș i, eventual, să i
se arate facturile de le furnizori.
Erorile de calcul a sumelor pentru între ținere pot fi considerate de către locatari ca fiind
fraudă și pot duce la demiterea din funcție a celor responsabili sau, daca aceștia se adresează
autoritățilo r la sancțiunile prevăzute de legile în vigoare.
La ambele blocuri tabelul cu cotele de întreținere se afișează la avizierul din scara
blocului. La ambele blocuri cotele de între ținere de plată sunt cu două luni în urmă față de luna
calendaristică. La pr imul bloc afișarea tabelului are loc în primele zile din fiecare lună și este
făcută de către administrator. La al doilea bloc tabelul este afișat de către casierul blocului în
general la sfârșitul lunii. Acesta pune și anunțuri pe ușile de la intrarea în fiecare scară prin care
îi înștiințează pe locatari că s -au afișat noile cote de întreținere.
Acest lucru se face pentru a încuraja locatarii să se uite la sumele pe care le datorează și,
implicit să le și plătească. Interesele administratorului și a asoc iației de locatari este să nu aibă
persoane restante, sau dacă acestea există, sumele datorate să fie cât mai mici și achitate cât mai
repede posibil. Dacă sumele restante sunt foarte mari, atunci asociația nu își mai poate plăti
datoriile la furnizori, si tuație care poate ajunge chiar la oprirea furnizării de servicii către
asociația de locatari până la plata sumei restante.
Pe lângă corectitudinea cifrelor și a sumelor de bani, interesele locatarilor sunt ca
serviciile de care beneficiază să fie de cea m ai bună calitate la un preț cât mai bun. În această
situație, administratorul nu mai este văzut doar ca „o interfață” între furnizori și consumatori, ci
și ca un om de afaceri și un negociator de la care se așteptă să angajeze cea mai bună echipă

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-5-pentru re parații sau deratizare, să se asigure că se face curățenie în spațiul comun și că toate
funcționează la nivel optim, fie că este vorba despre lift, interfon sau iluminatul de pe scară.
Încasarea întreținerii la primul bloc se face marțea și joia între or ele 17 și 19. Persoana
care face încasarea este administratorul blocului în fața apartamentului la care locuiește.
Încasarea la al doilea bloc se face marțea și joia între orele 13 și 15 și sâmbăta între orele 11 și 13
de către casierul blocului. Aceasta a re loc într -o încăpere special amenajată care se află la
subsolul primei scări a blocului. De multe ori, atunci când se întâlnesc mai mulți vecini, plata
întreținerii devine un prilej pentru ei de a discuta anumite probleme cu care se confruntă
locatarii, cum ar fi cură țenia din scară, zgomotul produs de alți vecini sau anumite propuneri
pentru reparații sau îmbunătățiri.
Chiar dacă cifrele din tabelele de întreținere nu reprezintă decât costurile locuirii într -un
apartament dintr -un bloc, de cele mai multe ori ele sunt văzute ca desemnând anumite trăsături
ale locatarilor. Despre o sumă mai mare de plată sepoate crede căar puteacaracteriza persoane
care nu sunt preocupate de cheltuieli și care fac risipă de resurse. Sumele mari mai ar puteafi
asociate și cu un număr mare de locuitori într -un apartament sau îi pot face pe plătitori să creadă
că sunt păcăliți. Este posibi l ca sumele mici să fieasociate cu persoane foarte chibzuite, care
încearcă să facă economie. Ele ar mai pu teaindica și un nivel scăzut de venituri. Cred că
restanțele au, de cele mai multe ori, conotații negative. Locatarii care sunt restanțieri ar putea fi
văzuți de către restul oamenilor ca fiind persoane nechibzuite, care nu își dau interesul pentru a
își plăti la timp datoriile, fiind posibil ca aceștia să fie automat etichetați ca persoane cu venituri
foarte mici.
Continuând în analiza acestor nume re, voi studia modul în care ele variază comparând
diferențele între nivelul costurilor de la primul bloc despre care am precizat că este alcătuit din
apartamente tip confort 2 și al doilea bloc cu apartamente confort 1. Voi urmări modul în care
variază co nsumul de apă caldă și rece și costurile aferente la apartamentele din cele două blocuri.
Voi studia restanțele fiecărui bloc și modul în care ele variază. La nivel de bloc, voi observa dacă
există diferențe de consum de apă între apartamentele de la etaje le inferioare și cele de la etajele

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-6-superioare și cum variază acesta. Pe parcursul acestei cercetări voi considera ca etaje inferioare
parterul, etajele unu și doi, iar ca etaje superioare etajele opt, nouă și zece.
Voi discuta cu câțiva dintre locatarii fiecărui bloc pentru a înțelege ce semnificații au
cifrele care reprezintă consumul de apă, cheltuielile de întreținere și restanțele în viața lor de zi
de zi. Voi analiza atitudinile acestora față de persoanele care se ocupă de calculul și încasarea
sumel or de bani aferente întreținerii lunare dar și față de restan țieri, considerând că atitudinile
„exercită o influență asupra răspunsurilor individului la toate obiectele și situațiile cu care intră
în relație, ceea ce permite anticiparea acțiunilor” (Chelcea, 2008, p. 302) . Voi afla ce părere au
despre persoanele cu sume foarte mari sau foarte mici de plată și despre restan țieri.
Mă aștept ca sumele de plată de la apartamentele confort 1 să fie mai mari decât cele de
la apartamentele de tip confort 2, însă nu cred că variațiile vor fi foarte mari. Sunt de părere că
nu vor exista diferențe foarte mari între consumul de apă de la cele două tipuri de blocuri, acesta
fiind aproximativ la fel. Mă aștept să existe diferențe semnificative în ceea ce privește consum ul
de apă caldă de la etajele inferioare față de cele superioare, anticipând faptul că la cele din urmă
consumul să fie mai mare. Cred că este posibil să se întâmple acest lucru pentru că , din cauza
presiunii scăzute și a faptului că apa este mai grea decâ t aerul, la etajele superioare durează mai
mult până când apa caldă ajunge să fie la o temperatură bună.
2. ANALIZĂ CANTITATIVĂ A DATELOR DIN TABELELE DE ÎNTREȚINERE
Totalul de plată pentru întreținere al blocului cu apartamente de tip confort 1 este de
18912,36 de lei în timp ce cel de la blocul cu apartamente de tip confort 2 este de 27047,57.
Acest lucru nu este însă relevant, deoarece în primul bloc locuiesc doar 95 de persoane, iar în al
doilea 122. Media de costului pe persoană de la primul bloc est e de 199,07 lei, în timp ce media
pe persoană de la al doilea bloc este de 221,70 lei. Deci, din acest punct de vedere, diferența
dintre a locui într -un apartament de tip confort 1 este de 22,63 de lei mai puțin față de cele de
confort 2.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-7-Asumpția mea ini țială că sumele de plată de la apartamentele confort 1 sunt mai mari
decât sumele de la apartamentele confort 2 se infirmă. Un alt motiv ar putea fi diferența în ceea
ce privește cheltuielile asociației de locatari cu salarizarea persoanelor angajate: bloc ul de tip
confort 1 cheltuiește 1124 de lei în timp ce blocul de confort 2 are costurile de salarizare de 1999
lei, diferența între cele două fiind de 875 de lei. O mică diferență de 196,1 lei între cele două
blocuri se mai observă și cu privire la salubri tate: primul bloc plătește pentru acest serviciu
915,95 lei, iar al doilea 1112,05 lei. Se observă, deci, că făcând media costului total pe locuitor
este mai ieftin locuitul într -un bloc de tip confort 1 decât confort 2.
Tabel 1 –
Totalul de plată,
media pe locatar și costuri de salarizare și salubritate la cele două blocuri .
La aceeași concluzie se poate ajunge și făcând o comparație între cele două blocuri
folosind programul SPSS. Analizând variabila „Cost total” a celor două blocuri raportându -mă la
media și mediana acesteia se observă că valorile mai mare se re găsesc la blocul cu apartamente
de tip confort 2. Tot aici se regăsește și valoarea maximă a costului pentru un apartament, în
valoare de 3698,40 lei. Am ales să calculez tendința centrală a acestei variabile raportându -mă
atât la medie cât și mediana deoa rece media este atrasă de valorile extreme care ar putea fi
prezente în analiză.Bloc confort 1 Bloc confort 2
Total de plată 18912,36 27047,57
Număr de persoane 95 122
Media de locuitor 199,08 221,70
Salarizare 1124 1999
Salubritate 915,95 1112,05
Tabel 2 –Totalul de la cele două blocuri
Bloc confort 2 N Valid 65
Missing 0
Mean 4,3175E2
Median 2,4075E2

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-8-Un motiv pentru care lucrurile stau așa ar putea fi că locatarii de la primul bloc sunt mai
atenți în legătura cu consumurile de apă caldă și rece și încearcă să facă economie în acest sens.
La blocul cu apartamente de tip confort 1 se plăteș te pentru apa rece suma de 1547,43 lei și
pentru apa caldă suma de 1553,92 lei. La blocul cu apartamente de tip confort 2 pentru apa rece
de consum se plătește suma de 3851,08 lei iar pentru cea caldă 2186,77 lei. Se observă că în al
doilea bloc consumul d e apă rece este dublu față de primul și în cazul apei calde suma este mai
mare la al doilea bloc decât la primul. Pentru apă rece, suma de plată pe locuitor este de 16,28 lei
în primul bloc și 31,56 în cel de al doilea. Pentru apa caldă suma de plată pe lo cuitor la primul
bloc este de 17, 41 iar la al doilea bloc este de 17,92.
Asumpția mea inițială că diferențele de consum de apă între cele două blocuri nu va fi
foarte mare se adeverește cel puțin cu privire la cifrele care exprimă consumul de apă caldă,
diferența între cele două fiind nesemnificativă.
Tabel 3 –
Consumurile totale și
media pe locatar pentru apa caldă și rece la cele două blocuri.Minimum 78,97
Maximum 3698,40
Bloc confort 1 N Valid 44
Missing 0
Mean 4,2978E2
Median 2,2526E2
Minimum 80,05
Maximum 3369,62
Sumă Medie
Total bloc confort 1 18912,36 199,08
Număr total de persoane 95
Consum total apă rece 1547,45 16,29
Consum total apă caldă 1653,92 17,41
Total bloc confort 2 27047,57 221,70
Numărtotal de persoane 122
Consum total apă rece 3851,08 31,57
Consum total apă calda 2186,77 17,92

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-9-Pentru a înțelege mai bine diferențele de consum, trebuie luat în calcul faptul că aceste
cote de întreținere sunt exprimate pentru luna august. În general, această perioadă este
considerată a fi lună de concedii, fiind deci posibil ca cifrele să fie mai mici decât în mod
normal. Fiind lună de vară, este posibil să se consume mai multă apă rece față de apă caldă decât
în celelalte luni ale anului. Pentru a evidenția mai bine diferen ța de consum dintre cele două
tipuri de blocuri, am analizat comparativ media și mediana consumului de apă caldă și rece la
nivel de apartament.
Tipul de blocConsum apă rece
exprimat în leiConsum apă caldă
exprimat în lei
Bloc
confort 2N Valid 65 65
Missing 0 0
Mean 56,1051 36,1972
Median 46,3000 28,4800
Bloc
confort 1N Valid 44 44
Missing 0 0
Mean 35,2370 37,3118
Median 32,9100 33,5150
Tabel 4 –Media și mediana consumului de apă caldă și rece la cele două blocuri.
Se observă că media consumului de apă rece de la blocul confort 2 este aproape dublă
față de cea de la confort 1: 56,10 respectiv 35, 23. Mediana mic șorează un pic această diferență,
valorile sale fiind de 46,30 respectiv 32,91. Atunci când se observă cons umul de apă caldă, se
observă că mediile sunt destul de apropiate: 36,19 și 37,31. Mediana, fiind o măsură mai exactă a
măsurii centrale, este totuși mai mică la blocul confort 2 față de primul: 28,48 respectiv 33,51.
Alte motive care ar putea să explice aceste diferențe pot fi legate de cât de bună este
instalația de apă de la cele două blocuri și vechimea acesteia. Pierderile de apă care au loc până
la nivelul contoarelor din apartamente, cum ar fi de exemplu eventuale țevi sparte în subsol sau

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-10-pe coloa na principală se împart în mod egal la numărul de locatari. Acest lucru se poate analiza
mai în detaliu dacă s -ar face o diferență între consumul total de la apometrele individuale de la
fiecare apartament și consumul indicat de apometrul generalcare cont orizează consumul total al
blocului. Suma rezultată în acest mod ar reprezenta pierderile de apă. Vechimea blocului ar putea
să explice diferențele de consum, fiind posibil ca într -un bloc mai nou instalația de apă să
funcționeze mai bine.
Am spus în prim a parte a acestei lucrări că mă aștept să existe diferențe semnificative în
ceea ce privește consumul de apă de la etajele inferioare față de cele superioare, anticipând faptul
că la cele din urmă consumul să fie mai mare. Pentru a vedea dacă acest lucru se adevere ște am
calculat media și mediana consumului de apă caldă și rece pentru etajele inferioare, parter, etaj
unu și doi și cele superioare etajele opt, nouă și zece.
Tabel 5 –Media și mediana
consumului de apă caldă și rece de la etajele
inferioare.
Consum apă rece
(lei)Consum apă
caldă (lei)
N Valid 29 29
Missing 0 0
Mean
39,304538,6
845
Median
34,980023,5
200
a. Analiza de consum pentru etajele parter,
unu și doi
Tabel 6 –Media și mediana
consumului de apă caldă și rece de la etajele
superioare.
Consum apă rece (lei)Consum apă
caldă ( lei)

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-11-N Valid 30 30
Missing 0 0
Mean
55,614342,8
943
Median
42,770044,2
600
a. Analiza de consum pentru etajele opt,
nouă și zece.
Observând media consumului de apă rece, care este de 39,30 la etajele inferioare și
55,61 la etajele superioare, se poate spune că asump ția mea se adeverește. Mediana, însă arată o
diferență mult mai mică, 34,98 respectiv 42,77. Se observă de aici, că etaj ul la care se află un
apartament nu influențează valoare consumului de apă rece. În cazul consumului de apă caldă,
media, 38,68 la etajele de jos și 42,89 la cele de sus, indică faptul că nu există diferențe de
consum. Mediana contrazice acest lucru, având o valoare de 23,52 de etajele inferioare față de
44,26 la cele superioare. Pentru a înțelege mai bine dacă există o relație între etajul la care se află
un apartament și consumul său de apă caldă și rece am analizat un tabel de corelații.
Tabel 7-Corel ații între etaj, consumul de apă caldă și consumul de apă rece.
Etajul Consum apă caldă (lei)Consum apă rece (lei)
Etajul Pearson Correlation 1,097 ,168
Sig. (2 -tailed) ,317 ,081
N 109 109 109
Consum apă caldă (lei) Pearson Correlation ,097 1,670**
Sig. (2 -tailed) ,317 ,000
N 109 109 109
Consum apă rece (lei) Pearson Correlation ,168 ,670**1
Sig. (2 -tailed) ,081 ,000
N 109 109 109
**. Correlation is significant at the 0.01 level (2 -tailed).

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-12-Se observă de aici că nu există o corelație semnificativă între etaj și consumul de apă
rece sau cel de apă caldă. Acest tabel arată însă că există o corelație pozitivă semnificativă între
consumul de apă caldă și cel de apă rece, având un coeficient Pears on de 0,670. Se poate spune
că atunci când crește consumul de apă caldă, va crește și cel de apă rece.
Acest lucru se poate explica în cel puțin două moduri: de cele mai multe ori apa caldă se
folosește împreună cu cea rece, pentru a o aduce la o temperat ură potrivită pentru utilizator.
Aceste cifre fiind din luna august este de presupus faptul că apa caldă nu este folosită la
temperaturi foarte mari. În al doilea rând, luând în calcul un consumator care vrea să facă
economie la totalul de plată pentru înt reținere, nu va face acest lucru raportându -se doar la apă
caldă sau rece, ci la ambele. Asumpția mea inițială cu privire la rolul pe care îl are etajul la care
se află un apartament în legătura cu consumul de apă caldă sau rece se infirmă. Am arătat că nu
există o legătură între aceste variabile.
Am decis să analizez în continuare consumul de apă caldă la nivel de apartament la
diferite etaje fără a mai ține cont de blocul în care sunt situate aceste. Am analizat separat etajele
parter, unu și doi, etajel e trei, patru și cinci, etajele șase și spate și etajele opt, nouă și zece
(Anexa1-Tabel de contingență ).
Citind tabelul de contingen ță pe linii se observă că 16 apartamente situate la parter,
etajul unu și doi dintr -un total de 29 apartamente au consu mat apă caldă în valoare de până la
25,99 lei, însemnând 55,2%, 5 apartamente au plătit între 26 și 50,99 lei, însemnând 17,2%, 4
apartamente au cost între 51 și 75,99 lei, reprezentând un procent de 13,8%, niciun apartament
de la aceste etaje nu are cons um între 76 și 100,99 lei și 4 apartamente au cost pe peste 101 lei,
însemnând 13,8%.
În cazul apartamentelor situate la etajele trei, patru și cinci, 13 apartamente au de plătit
sume de până la 25,99 lei, însemnând 43,3% din totalul de 30 de apartamente, 11 apartamente au
de plătit sume între 26 și 50,99 lei, reprezentând 36,7% , 6 apartamente au de plătit sume între 51
și 75,99 lei (20%), neexistând la aceste etaje apartamente care au de plătit mai mult de 76 de lei.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-13-La etajele șase și șapte se află 20 de apartamente, dintre care 9 plătesc mai puțin de
25,99 lei, însemnând 45%, cele 8 apartamente care plătesc între 26 și 50,99 lei reprezintă 40%, 2
apartamente plătesc pentru apa caldă sume cuprinse între 51 și 75,99 le i însemnând 10% și un
apartament plătește între 76 și 100 de lei, însemnând 5%. La aceste etaje nu există apartamente
care să plătească mai mult de 101 lei.
La etajele superioare 8 apartamente dintre cele 30 plătesc pentru apa caldă mai puțin de
25,99 lei , însemnând 26,7%, 13 apartamente plătesc între 26 și 50,99 lei, însemnând 43,3%, 7
apartamente plătesc între 51 și 75,99 lei, reprezentând un procent de 23,3%, un apartament
plătește între 76 și 100,99 lei (5%) și un apartament plătește mai mult de 101 le i, reprezentând
5% din totalul apartamentelor de la etajele opt, nouă și zece.
Pentru a înțelege mai bine dacă există anumite variabile care ar putea să influențeze
suma totală de plată, am să analizez un tabel de corelații între numărul de locatari dint r-un
apartament, consumul total de apă caldă și rece al apartamentului , etaj și suma totală de plată.
Pentru ca analiza mea să reflecte o imagine cât mai exactă a problemei am scos din analiză
valorile care ar putea să fie considerate extreme și să influen țeze analiza. În această ordine de
idei, am eliminat din analiză atât apartamentele fără locatari cât și sumele restante, lăsând doar
totalul de plată pentru luna august. (Anexa2-Tabel de corelații )
Observ de aici că există o corelație pozitivă semnifi cativă între consumul de apă caldă și
numărul de persoane dintr -un apartament, având un coeficient de corelare de 0, 506. Acest lucru
însemnă că dacă crește numărul de persoane crește și consumul de apă caldă. Numărul de
locatari dintr -un apartament corelea ză pozitiv și cu consumul de apă rece, valoarea coeficientului
fiind de 0,477, însemnând că atunci când crește numărul de locatari crește și consumul de apă
rece. Se poate înțelege de aici că numărul de persoane care locuiesc într -un apartament este
declar at corect la administrația blocului, crescând volumul de apă pe care aceștia îl consumă.
Variabila „Numărul de persoane dintr -un apartament” corelează pozitiv cu etajul la care
se află apartamentul având un coeficient de corelație de 0,242. Acest lucru pr esupune că numărul
de locatari crește atunci când apartamentele sunt situate de etajele superioare. Nu pot identifica o

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-14-cauză pentru această asociere și cred că este cazul unei corelații iluzorii sau datorată datelor pe
care am făcut eu analiza.
Consumul de apă rece este corelat cu totalul de plată, având un coeficient de 0,635 .
Corelația este pozitivă și presupune faptul că atunci când avem un consum mai mare de apă rece
vom avea și o suma mai mare de plătit la întreținere .Același lucru se întâmplă și în cazul
consumului de apă caldă, care este corelat pozitiv cu suma totală, valoarea corelației fiind de
0,664. Înseamnă că atunci când crește consumul de apă caldă va crește și suma totală de plată.
Variabila „Total de plată în luna august” este corelată p ozitiv și cu numărul de locuitori
dintr-un apartament. Valoarea coeficientului este de 0,634 și înseamnă că atunci când crește
numărul persoanelor dintr -un apartament crește și suma totală pe care trebuie să o plătească la
întreținere.
Pentru a vedea și m ai precis în ce fel este influențată suma totală de plată dintr -o lună
am realizat un tabel de regresie având ca variabilă dependentă suma de plată în luna august și
ținând constante tipul de bloc, etajul, numărul celor care locuiesc într -un apartament, co nsumul
de apă caldă și cel de apă rece.
Tabel 8 –Tabel de regresie.
ModelUnstandardized CoefficientsStandardized
Coefficients
t Sig. B Std. Error Beta
1 (Constant) 46,655 32,099 1,453 ,149
Tipul de bloc 10,971 16,939 ,052 ,648 ,519
Etajul -1,581 2,438 -,048 -,649 ,518
Număr pers/apartament 42,063 8,939 ,418 4,706 ,000
Consum apa rece (lei) ,601 ,320 ,197 1,882 ,063
Consum apa calda (lei) 1,048 ,377 ,266 2,779 ,007
a. Dependent Variable: Total luna august

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-15-Acest lucru mi -a permis să observ că cel mai puternic predictor al totalului de plată este
numărul de persoane dintr -un apartament, valoarea coeficientului de corelație fiind de 0,418.
Consumul de apă caldă este un alt predictor al sumei totale de plată, a vând un coeficient de
corelație de 0,266. Un lucru interesant este că, atunci când controlăm celelalte variabile,
consumul de apă rece nu mai stabilește o corelație semnificativă statistic cu totalul de plată.
Putem spune, deci, că suma pe care o plătim pe ntru volumul de apă rece nu prezice suma totală
de plată la întreținere.
Întrucât în următoarea etapă a cercetării voi acorda mai multă atenție semnificației pe
care indivizii o acordă restanței și restan țierilor, am să analizez în continuare această vari abilă.
Valoarea totală a restanțelor la blocul cu apartamente confort 1 este de 10612,14 lei iar la cel cu
apartamente de tip confort 2 este de 14536,48 lei. Distribuția restanțelor pe etaje în funcție de
tipul de bloc este indicată în tabelul de mai jos.
Tabel 9 –Numărul de
restanțe și distribuția lor pe
etaje de la cele două blocuri
Tipul de
bloc Etajul Restante
Bloc
confort 2Parter 3
1 3
2 3
4 4
5 3
6 2
7 2
8 2
9 3
10 3

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-16-Total 28
Bloc
confort 11 1
2 2
4 1
6 2
7 3
9 2
Total 11
Se observă din tabel că blocul confort 1 are un număr de 11 apartamente care au restanțe
la plata cotelor de întreținere în timp ce cel confort 2 are 28 de restanțieri. Media restanțelor din
blocul confort 1 este 910,19 iar la cel de tip confort 2 este de 502,65, mediana având o valoare de
413,14 respectiv 235,78.
Tabel 10 –Media și mediana restanțelor
pentru cele două tipuri de blocuri.
Tipul de bloc
Bloc cf 2 Bloc cf 1
Mean Median Mean Median
Restanțe 502,65 235,78 910,19 413,14
Am observat din această analiză faptul că atât consumul de apă rece cât și suma totală
de plată pentru întreținere și cotele restante sunt mai mari în blocul cu apartamente de tip confort
2 decât în cel cu apartamente de tip confort 1. În urma analizelor, am arătat că valoarea
consumului de apă caldă este aproximativ egală între cele două blocuri, confirmând doar parțial
asumpția mea inițială deoarece volumul de apă caldă consumat la blocul de tip confort 2 este mai
mare. Am arătat că nu se poate stabili o corelație între etajul la care se află un apartament și
consumul său de apă caldă sau rece, chiar dacă la etajele superioare acestea par a fi mai mari.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-17-Am mai arătat că, chiar dacă suma totală de plată este asociată cu consumul de apă
caldă sau rece dintr -o lună al apartamentului, cel mai puternic predictor al totalului este numărul
de persoane dintr -un apartament.
3. ANALIZĂ CALITATIVĂ A DATELOR DIN INTE RVIURILE CU LOCATARII
Amdorit să aflu cât de mult contează pentru respondenții mei distincția între
apartamentele de tip confort 1 și cele de tip confort 2 și cum cred ei că sunt costurile le celălalt
tip de confort față de cel în care locuiesc ei. Am vru t să aflu cât de multă importanță acordă
aceștia sumelor pe care le au de plătit la între ținere și am făcut acest lucru întrebând -i dacă știu
ce include această sumă. Am vrut să văd și dacă acești fac economii in vreun fel pentru a reduce
acest cost. Am vr ut să văd cine din familie se ocupă de plata între ținerii și dacă întâmpinat până
acum probleme în ceea ce privește aceste costuri. În ultimul rând am vrut să văd cum sunt
percepuți restan țierii și dacă respondenții mei au sau au avut astfel de restanțe.
Am folosit ca instrument de cercetare calitativă interviul semi -structurat alcătuit din
șapte teme principale de discuție (Anexa 3–Ghid de interviu). În măsura în care a fost cazul, am
mai adăugat în timpul discuției întrebări ajutătoare, cum ar fi „De ce?” sau „Din ce cauză?” sau
anumite întrebări acolo unde mi s -a părut că aflu ceva nou, la care nu mă așteptam sau care nu
fuseseinclus în ghidul de interviu.
Interviurile au avut loc în perioada 8 –11 noiembrie, iar respondenții mei au fost
locatari din cele două blocuri. Pentru a facilita analiza acestora, discuțiile au fost înregistrate
audio. După interviu, am notat apartament ul în care locuia persoana care mi -a răspuns pentru a
identifica suma totală pe care o are de plătit, consumul de apă caldă și rece și dacă apartamentul
respectiv are sau nu restanțe. Pentru asigurarea confidențialității respondenților, nu voi numi
totuși în cercetare apartamentul la care locuiesc aceștia.
Primul meu interviu a fost cu o respondentă în vârstă de aproximativ 40 de ani din
blocul cu apartamente de tip confort 2. Am aflat de aici că doamna nu își cunoștea vecinii foarte
bine, în afara situa țiilor în care se întâlneau pe holul blocului. Nici pe administrator nu îl

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-18-cunoștea, spunând că știe de la soțul dumneaei ce fel de om este, însă respondenta nu l -a văzut
decât atunci când încasează întreținerea. Întrebată fiind dacă se participă la ședinț ele Asociației
de locatari, aceasta spune că nu, pentru că nu are timp, dar că participă soțul acesteia.
Înțeleg de aici că doamna nu se implică nici în problemele asociației de locatari, dar nici
în viața socială a blocului, spunând anterior că nu își cu noaște nici vecinii nici administratorul.
Acest lucru se observă și mai bine la răspunsul dat de acesta în legătură cu problemele blocului,
spunând că „sunt restanțier i la întreținere, la apă caldă… Altfel … altceva nu știu” (Respondent
1).
Urmărind apoi să văd cât de mult contează pentru respondenții mei distincția de
apartament confort unu și doi, am întrebat ce își imaginează că ar fi diferit din punct de vedere al
vieții și al costurilor la un apartament de confort diferit față de cel în care locuiau. Respondenta
mea crede că nu contează foarte mult această distincție, că nu implică costuri diferite și că
singura diferență ar fi că un apartament confort unu este mai mare, spunând chiar că a locuit într –
un astfel de apartament. Aflând acest lucru, am înt rebat-o mai târziu dacă costul pentru
întreținere era mai mare sau mai mic la apartamentul în care a stat anterior, iar aceasta mi -a spus
că nu există nicio diferență.
Am observat deja că respondenta nu se implică în luarea deciziilor în bloc. Pentru a
vedea cât de multă importanță acordă aceasta sumei totale care reprezintă costul pentru
întreținere, am întrebat -o ce anume include această sumă. Am observat că nu a enumerat aici
costurile pe cotă individă, interfonul, costurile pentru salarizarea personalu lui angajat al blocului
ș.a.m.d., însă părerea dumneaei este că suma de plată „este ok”. Întrebată fiind dacă familia
încearcă în vreun fel să economisească, doamna mi -a spus că fac acest lucru doar în cazul apei
calde pe care „nu o lasă să curgă dacă nu e ste cazul”.
În continuare am vrut să văd cine din familie plătește întreținerea, urmărind să îmi dau
seama cine interacționează cel mai mult cu aceste cifre. Respondenta mi -a spus că soțul se ocupă
cu această plată „pentru că este bărbat” (Respondent 1). Mi s-a părut foarte interesantă această
asociere a statusului biologic cu rolul de persoană care trebuie să se ocupe de plata acestui cost.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-19-Voi înțelege prin rol social un „model de comportament asociat unei poziții sociale sau unui
status, punerea în act a drepturilor și datoriilor prevăzute de statusurile indivizilor și grupurilor
într-un sistem social” (Vlăsceanu, Zamfir, 1998, pp. 508 -509).
Respondenta mea asociază, deci, statusului biologic de bărbat cu rolul de persoană care
trebuie să interacțion eze administratorul pentru plata întreținerii și eventual, să se implice în
deciziile blocului, spre exemplu prin participarea la ședințele Asociației de locatari la care spune
că participă soțul.
La sfârșitul interviului am întrebat -o pe aceasta despre r estanțieri. Mi -a spus că blocul
are restanțieri, că nu îi cunoaște, dar că, în general, crede că aceștia sunt persoane cu venituri
mici. Întrebată dacă a avut restanțe le întreținere, a spus că da, pentru că a avut momente în care
a amânat plata și a „răma sun pic în urmă”. Am subliniat cuvântul „un pic” pentru că la
momentul la care se desfășoară cercetarea, apartamentul la care respondenta locuiește are
restantă o sumă de aproximativ 800 de lei.
Este de remarcat și faptul că nu specifică în interviu că ș i la momentul actual are o astfel
de restanță. Este posibil ca acest lucru să se întâmple chiar situației de interviu. Respondenta nu
mă cunoaște, spune că din punctul dumneaei de vedere respondenții sunt persoane cu venituri
mici și este posibil că nu a d orit să fie etichetată de mine ca făcând parte din categoria acestor
persoane. Este posibil ca în contextul discuției noastre, doamnei să îi fi fost rușine să recunoască
neplata unei sume atât de mari.
Tot din totalul sumei restante, care am aproximat că ar fi datoria pe cel puțin trei luni,
îmi dau seama că familia locuia în acel bloc de cel puțin patru luni, în condițiile în care
respondenta a motivat la începutul discuției cu mine că nu își cunoaște vecinii pentru că abia s -a
mutat în acel bloc. Am pres upus faptul că, în situația discu ției cu mine, ea a crezut că ar putea fi
rău faptul că nu își cunoaște vecinii și a căutat o explicație plauzibilă în acest sens.
Al doilea respondent al meu a fost un bărbat în vârstă de aproximativ 40 de ani. Fiind
rugat să îmi povestească despre cum este blocul în care locuiește, acesta îmi spune că prima dată

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-20-că nu sunt scandaluri. Nuanțează apoi acest lucru spunându -mi că există o excepție „de la cinci”,
dar care se întâmplă doar „o dată, de două ori … pe semestru” (R espondent 2). La fel ca și în
cazul primei respondente, îmi spune că nu se implică în luarea deciziilor în bloc și că nu participă
la ședințele Asociației de locatari pentru că pentru că aceasta ar reprezenta o pierdere de timp,
fiind discutate „probleme c are nu sunt importante” și pentru că „de obicei se ceartă”.
Îmi spune apoi că blocul în care locuiește are probleme cu mizeria și că blocul nu este
reabilitat termic. Această problemă nu mi -a mai fost semnalată până acum de cealaltă
respondentă. Am întreb at dacă a vorbit cu administratorul în acest sens și mi -a spus că există
promisiuni, dar că „au trecut alegerile”. Am observat de aici că respondentul meu este mai atent
la problemele blocului decât doamna cu care vorbisem prim data și este și mai implicat ,
discutând cu administratorul. Din modul în care și -a ales cuvintele, „promisiuni”, „au trecut
alegerile” am observat că există totuși o lipsă de încredere în spusele administratorului.
Despre distincția dintre apartamentele de tip confort unu și doi, re spondentul mi -a spus
că aceasta contează. A continuat răspunsul spunând „contează și banii pe care îi ai”, eu
înțelegând de aici că acesta crede că ar fi o diferență semnificativă de costuri între cele două. Mai
departe îi discuție, mi -a spus că diferența ar fi de aproximativ 30% la preț. Cu toate că eu mă
refeream în întrebare la costurile de la întreținere, iar respondentul s -a referit de la prețul de
vânzare, am înțeles din această cifră aceasta destul de exactă pe care mi -a spus-o (30%) că era la
curent cu prețurile apartamentelor și cu diferențele dintre confort unu și confort doi, în acest
sens. Am readus discuția la diferențele la costurile de întreținere, iar acesta mi -a spus că
întreținerea e „mult mai mică la confort 2” pentru că și suprafața este mai mică, dar că este
important și etajul la care se află apartamentul pentru că „dacă stai la un etaj superior apa caldă
vine mai târziu” (Respondent 2).
Aceste două observații mi s -au părut foarte importante deoarece ele reprezintă chiar
două dintre a sumpțiile inițiale ale acestei cercetări. Am arătat, însă, în analiza cantitativă a
tabelelor de întreținere de la un bloc de tip confort unu și unul de tip confort doi, că suma totală a

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-21-întreținerii este, de fapt, mai mare la apartamentele de tip confort doi și că nu s -a putut stabili
nicio relație statistică între consumul de apă caldă și etajul la care este situat apartamentul.
Pentru a observa cât de multă atenție acordă sumei de la întreținere, am cerut să îmi zică
ce cheltuieli sunt incluse în aceast ă sumă. Mi -a enumerat câteva dintre cheltuielile comune, fără
să menționeze costurile de salarizare a angajaților blocului sau cheltuielile pe cotă individă, la fel
ca în cazul primului interviu. Am observat aici că a inclus în această sumă și „pierderile astea,
apă caldă, apă rece”, înțelegând de aici că acordă o semnificație aparte sumei datorată acestor
pierderi.
Am întrebat cum i se pare suma pe care o are de plătit pentru întreținere și, cu toate că
prima dată a vrut sa spune că este acceptabilă, a sp us că este mică, făcând o comparație cu alte
apartamente. Acest răspuns este similar primului, ambii fiind de părere că întreținerea nu este
foarte mare. Am întrebat dacă încearcă în vreun fel să facă economie, mi -a spus că nu, dar că
făcea acest lucru „câ nd nu aveam copil”.
Respondentul mi -a spus că el este cel care plătește întreținerea, motivând că „e multă
gălăgie acolo” și „se stă la coadă”. Este interesant acest lucru pentru că, la fel ca și în cazul
primului interviu, sarcina aceasta este preluată d e bărbatul din familie.
Fiind întrebat dacă a observat anumite greșeli sau nereguli în calculul sumei toate de
întreținere pentru apartamentul său, respondentul a spus că „or fi fost, dar nu m -a interesat”.
Această afirmație conturează două posibile concl uzii ale cercetării mele. Prima este că
respondentul meu denotă prin ceea ce spune o lipsă de încredere în administrator, fapt ce l -am
observat și enunțat și mai sus. A doua posibilă concluzie reiese din cuvintele „dar nu m -a
interesat” și se referă la fap tul că locatarii nu acordă prea multă atenție sumelor pe care le au de
plătit.
Respondentul îmi spune că blocul are restanțieri, pe care îi cunoaște „după auzit, din
văzute”, dar că în medie ar fi „cam cinci sau șase”. Acest lucru este eronat, blocul în c are
locuiește având la momentul cercetării un număr douăzeci și opt de restan țieri. Crede că aceștia

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-22-sunt „pensionari pe pensii mici”, „șomeri” sau familii „foarte numeroase”, spunând că „sunt și
opt persoane într -un apartament”. Acest lucru nu este, totuș i, confirmat de numărul persoanelor
trecute pe lista de întreținere afișată la panou. Se identifică din nou aici, ca și în cazul primului
interviu, ideea că restanțierii sunt persoane cu venituri foarte mici. Întrebat dacă a avut restanțe
la întreținere, acesta a răspuns: „Eu? O singură dată sau de două ori”, motivând că s -a întâmplat
când erau plecați în concediu. Este de menționat că la momentul cercetării apartamentul nu avea
restanțe la între ținere.
Al treilea interviu a fost cu o persoană de sex fem inin, de aproximativ 60 de ani.
Aceasta mi -a spus că îi place blocul în care locuiește, îi plac vecinii și „situația apartamentului”
său (Respondent 3). Aceasta mi -a spus că îi cunoaște pe vecini, mai puțin pe cei noi și că îl
cunoaște și pe administrator despre care spune că este „un administrator bun și un gospodar
bun.” Am regăsit aici, în această exprimare, ideea pe care o propuneam în partea introductivă a
cercetării, aceea că administratorul este văzut ca fiind un negociator bun și o persoană care
trebuie să se asigure că totul în bloc merge bine și funcționează asemenea.
Respondenta mi -a spus că nu se implică în luarea deciziilor referitoare la blocul în care
locuie ște, dar că participă la ședințele Asociației de locatari, despre care spune că sunt „ corecte și
bune”. Trebuie spus că este prima dintre respondenții mei care arată că se implică mai mult în
problemele blocului, măcar prin participarea la aceste ședințe. Este posibil ca acest lucru să se
explice prin faptul că doamna este mai în vârstă și, deci, are mai mult timp liber la dispoziție,
spre diferență de prima respondentă sau este mai interesată de problemele cu care se confruntă
blocul în care locuiește, în contrast cu al doilea respondent. Cu toate acestea, aceasta afirmă nu
există probleme cu blocul, identificându -se în exprimare cu „comunitatea locatarilor”, aceasta
spunând „nu avem probleme”.
Spune că distincția apartament de tip confort unu sau doi este importantă, pentru că
pentru bătrâni „e mai bun un confort doi pentru că e spațiu mai mic și curățenie mai puțină.”
Aceasta raționalizează deci diferența de spațiu între un apartament de tip co nfort unu și unul de
tip confort doi prin faptul că la al doilea, fiind suprafața mai mică se face curățenie mai ușor.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-23-Cred că explicația respondentei reprezintă o modalitate de reducere a disonanței
cognitive. Aceasta este definită de Festinger ca fiind „o stare psihologică neplăcută care apare
atunci când oamenii se confruntă cu două cogni ții contradictorii” (Festinger citat de Neculau,
2003, p. 139). În acest sens, una dintre modalitățile de „reducere a disonanței cognitive este
„expunerea selectivă” –căutarea și luare în considerare doar a informațiilor care sprijină alegerea
deja făcută și ignorarea informațiilor care contrazic justețea acelei alegeri” (Chelcea, 2008, p.
62). Astfel, aflată în situația de interviu respondenta afirmă că este mai bine că suprafața
apartamentului este mai mică pentru că are mai puțin de făcut curățenie.
Respondenta este de părere că diferența dintre un apartament confort unu și unul confort
doi se regăsește în suprafața acestuia, dar și în costul de la întreținere,fiind „mai bun la confort
doi”, ideea aceasta regăsindu -se și la respondentul 2.
Doamna mi -a spus că în întreținere sunt incluse căldura, salariile femeii de serviciu și
ale administratorului și „costurile pentru întreținerea curățeniei”. La fel ca primii do i respondenți,
aceasta afirmă că suma totală de plată pentru apartamentul în care locuiește nu este mare, ci „este
bună”.
În continuare, întrebarea mea a fost „Încercați în vreun fel să faceți economie?”.
Discuția noastră referindu -se deja la costurile pe ntru întreținere, nu am mai specificat la ce fel de
economie m -am referit. În acest sens, respondenta mi -a spus că „mănâncă mai puțin”. Am
clarificat ideea și am spus că mă refeream la costul de la întreținere, iar aceasta mi -a spus că
oprește căldura pent ru că „altceva nu pot face”.
În continuarea discuției, mi s -a spus că doamna este cea care plătește întreținerea, pentru
că așa „s-a obișnuit în familia noastră”. Este interesant faptul că este primul caz din cercetarea
mea în care această plată nu este a sociată bărbatului. Este posibil ca această asociere de rol cu
partea masculină a familiei să se întâmple doar în familiile mai tinere, reprezentând poate, o nouă
modalitate de negociere a rolurilor casnice între membrii familiilor mai tinere. Respondenta a
mai menționat că nu a observat până acum nereguli sau greșeli de calcul în totalul pe plată pentru
întreținere.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-24-Când vine vorba despre restan țieri, aceasta sune că blocul are restanțieri, însă „puțini și
nu așa mari restanțe ca la alte blocuri”. Această idee, deși este contrară a ceea ce am văzut atunci
când am analizat tabelul de între ținere, se întâlnește și în cel de -al doilea interviu, când
respondentul spunea că ar fi „cam cinci –șase restanțieri” (Respondentul 2).
Mi se pare foarte interesant cum ambii spun că sunt puțini restanțieri și că restanțele
sunt mici, în condițiile în care la blocul în care locuiesc totalul restanțelor însumează aproximativ
15000 lei. Este posibil ca respondenții să se uite pe tabelul de între ținere doar la locatarii car e se
află pe lângă ei și astfel să nu observe toate restanțele. O altă explicație ar fi că idee de restanță
are, în general, conotații negative, iar, în contextul discuției cu mine, respondenții mei să îmi
prezinte situația mai bine decât este ea de fapt .
Conotațiile negative asociate restanțierilor se observă cel mai bine în răspunsul
doamnei, întrebată fiind ce fel de oameni sunt restan țierii. Aceștia sunt văzuți ca indivizi care
„nuvorsă plătească” și „pun întreținerea pe planuri mai neînsemnate”. E ste interesant că în
discuția aceasta aceștia nu mai sunt văzuți ca oameni cu venituri mici sau cu o situație familială
mai deosebita.
Acest lucru se poate întâmpla pentru că doamna, care cel mai probabil era pensionară și
avea venituri mai mici –spunea că face economie la mâncare și la căldură –dar totuși își plătea
datoriile –a spus că nu a avut niciodată restanță pentru că plătește în fiecare lună –să nu
înțeleagă decât că persoanele restante nu vor să plătească. Cu toate acestea, este interesant fa ptul
că explicația pe care o dă, „pun întreținerea pe planuri mai neînsemnate” poate fi exact ce îmi
spusese prima respondentă, „s -a amânat [plata întreținerii] și atuncea am rămas un pic în urmă”.
Al patrulea interviu a fost cu cel mai tânăr respondent al meu, care avea aproximativ 25
–30 de ani. Spunându -mi despre modul în care decurge viața lui în blocul în care locuiește, am
observat că acesta pune un mare accent pe respectarea regulilor și mai ales a orei de liniște.
Aceasta reprezintă un interval o rar, de cele mai multe ori între 14 și 16 sau 17, în care trebuie să
fie cât mai multă liniște în bloc, de exemplu să se sisteze activitățile care ar putea face un zgomot

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-25-mare. Vecinii care nu respectau această convenție sunt etichetați de către respondent ul meu ca
fiind „petrecăreți”.
Fiind întrebat ce părere are despre personalul angajat al blocului, acesta mi -a spus că ar
prefera „să -și mai dea puțin interesul administratorul și ceilalți”. Am subliniat cuvântul
„administrator” întrucât blocul în care ac esta locuiește nu are un administrator, fiind firma „SC
T&D Exim Software 2000 SRL” angajată în acest sens, fapt pe care l -am menționat în prima
parte a acestei cercetări. După terminarea interviului l -am întrebat la cine se referă și am aflat că
rolul de administrator este atribuit de către locatari casierului, care are mai multe funcții în bloc.
Acesta este cel care este contactat atunci când există probleme și îndeplinește și funcția de
instalator și de „om bun la toate” al blocului.
Respondentul mi -a mai spus că nu se implică în luarea deciziilor în bloc și că nu
participă la ședințele Asociației de locatari, deoarece locuiește cu părinții săi și crede că „încă nu
sunt în măsură să mă implic” (Respondent 4). Întrebat fiind dacă blocul în care locuiește are
anumite probleme, acesta mi -a spus că nu se confruntă cu probleme majore, însă crede că ar fi
bine dacă s -ar lua măsuri pentru a spori securitatea, deoarece „s -au mai întâmplat să se spargă
apartamente”.
Acest lucru mi s -a părut interesant din cel puț in două puncte de vedere. Acesta este
primul dintre respondenții mei, indiferent de blocul în care locuiesc, care aduce în discuție
problema securității în bloc. Acest lucru este și mai important deoarece blocul cu apartamente de
tip confort unu are camere de supraveghere în scările de bloc și în parcare, având deci, un nivel
de securitate mai ridicat decât cele mai multe blocuri.
Respondentul 4 crede, la fel ca și ceilalți de până acum, că diferența dintre
apartamentele de tip confort unu și confort doi c onstă din suprafața apartamentului, diferență
care se vede cel mai bine în mărimea băii și a bucătăriei, exemplificând în acest sens situația
persoanelor pe care le cunoaște care locuiesc într -un apartament confort doi și „nu pot să
mănânce în bucătărie [d in lipsă de spațiu]”. Acesta recunoaște că nu cunoaște cum e situația cu

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-26-privință la diferențele de costuri, dar că bănuiește că acestea ar fi mai mari la apartamentele
confort unu.
Întrebat despre ce costuri sunt incluse în suma totală de la întreținere, acesta îmi spune
că sunt incluse „fondul de reparații, apa caldă, curentul de pe scară (…) plus renovările (…) care
sunt incluse separat. Cred că, aici, respondentul meu se în șeală, întrucât acestea sunt de cele mai
multe ori incluse în fondul de reparați i și de fapt, nu se plătesc separat. Despre costul întreținerii
în apartamentul în care locuiește, îmi spune că sunt potrivite, lucru ce nu diferă de ceea ce au
spus și restul respondenților. Motivarea acestuia este că are „un salariu mediu pe economie” și
deci, „îmi permit oarecum să plătesc”. Acesta declară că, deși crede că ar trebui să
economisească, nu face nimic în acest sens.
La întrebarea la despre cine este persoana din familie care plătește întreținerea, îmi
spune că tatăl său se ocupă cu efectua rea acestei plăți pentru că „nu îmi place să mă ocup cu
banii (…) îi las pe ei [pe părinți] să gestioneze”. Două lucruri interesante reies din acest răspuns.
Primul este că, la fel ca și în cazul primei și celui de al doilea respondent, soțul sau bărbatul din
familie este cel care achită întreținerea. În al doilea rând, acest răspuns accentuează lipsa de
implicare a respondentului în problemele gospodăriei, chestiune pe care o declară de mai multe
ori pe parcursul discuției: „nu prea [sunt implicat] eu pent ru că stau cu părinții”, „încă nu sunt în
măsură să mă implic”, „chiar nu sunt în măsură, eu nu știu, nu cunosc, ”, „am spus că nu prea mă
ocup eu”, „îi las pe ei să gestioneze”.
Cel mai tranșant răspuns pe care l -am primit de la acest respondent a fost a tunci când
am întrebat ce fel de oameni sunt restanțierii. Răspunsul său a fost „Țigani”, urmat de o pauză în
dialog, probabil din cauza mea, pentru că nu am știut cum să continui discuția. Acesta mi -a
explicat oamenii care au restanțe la întreținere prefe ră să nu plătească, folosind acea sumă de
bani pentru divertisment sau pentru diverse vicii, spunând că „preferă să stea în spatele blocului
să bea nu știu câte beri și să fumeze”. Întrebat dacă familia sa a rămas vreodată cu restanțe la
întreținere, mi -aspus că s-a întâmplat o singură dată, pentru că au uitat să plătească.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-27-Cel de-al cincilea interviu a fost cu o femeie în vârstă de aproximativ 40 de ani. Aceasta
a spus că se înțelege bine cu vecinii și că, din punctul său de vedere, femeia de serviciu îș i face
datoria. În primă instanță a spus că participă la ședințele Asociației de locatari, dar apoi mi -a
spus că, de fapt, soțul este cel care participă. Când am întrebat de ce, aceasta nu mi -a răspuns
direct, nu mi -a spus motivele pentru care soțul este c el care participă, ci mi -a spus doar că acesta
participă pentru a vedea „despre ce e vorba” (Respondent 5).
Atunci când este întrebată îl legătură cu problemele blocului în care locuiește, aceasta
mi-a spus că restanțierii reprezintă una dintre probleme, ajungându -se chiar la cazuri în care
căldura și apa caldă au fost oprite din cauza sumelor mari datorate către furnizori. Respondenta
este prima care menționează această problemă.
În legătura cu distincția dintre confort unu și doi, respondenta îmi spune că
apartamentele confort unu sunt mai mari și deci, au și costuri mai mare la întreținere. Atunci
când vine vorba despre costurile incluse în întreținere, respondenta îmi spune că majoritatea sunt
cele calculate pe persoană, dintre acestea enumerând: salar iile, gazul, electricitatea de pe scară.
Întrebată dacă valoarea totală a întreținerii pentru blocul în care locuiește este mare sau
mică, respondenta este prima care menționează faptul că, în raport cu valoarea veniturilor, crede
că aceasta este mare. Ca metodă de economisire, aceasta menționează aceeași modalitate ca și
prima respondentă, și anume faptul că „nu las să curgă apa fără să o folosesc” (Respondent 5).
Încă două asemănări cu prima respondentă se regăsesc în faptul că și în această familie
soțul este cel care plătește întreținerea. A doua constă din faptul că doamna vede, ca și prima
respondentă, că „e mai mult treabă de bărbat”. Mi se pare foarte interesant că două femei care nu
se cunosc între ele, dar au aproximativ aceeași vârstă argumentea ză în mod aproape identic
faptul că în familiile lor soțul este cel care se ocupă de această plată: „pentru că e bărbat”
(Respondent 1) și „pentru că e mai mult treabă de bărbat consider” (Respondent 5).
Respondenta afirmă în continuare că nu îi cunoaște pe restanțieri decât „așa ce mă uit pe
tabelul de întreținere”, dar la fel ca și respondenta numărul 3 și respondentul numărul 4, crede că

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-28-sunt oameni care nu vor să plătească. Motivul pentru care afirmă acest lucru seamănă foarte mult
cu cel al respondent ei numărul 3, fiind centrat în jurul ideii că indivizii cu venituri mici –de
exemplu pensionarii –plătesc la timp, în timp ce indivizii cu venituri mai mari, sau cum spune
respondenta, „cu salarii”, nu plătesc la timp și rămân cu restanțe.
Întrebată dac ă a rămas până acum vreodată cu restanță la întreținere, aceasta a spus că s –
a întâmplat o singură dată „pentru că a luat listele prea devreme”. Mi se pare interesant aici că
justificarea pe care o dă ține de o cauză care nu depinde neapărat de respondentă , ci mai degrabă
de un eveniment neobi șnuit, faptul că listele au fost scoase de la panou mai repede decât se
întâmpla în mod normal.
Interviul numărul șase a fost cu un respondent de aproximativ 50 de ani din blocul cu
apartamente de tip confort unu. Îm i spune că se înțelege bine cu vecinii, iar angajaților nu are ce
să le reproșeze. Inițial îmi spune că nu este implicat în luarea deciziilor în bloc, dar că participă
la ședințele Asociației de locatari.
Din punct de vedere al diferenței între apartament ele de tip confort unu și doi,
respondentul afirmă sigura distincție ar fi că primele sunt mai mari, iar costurile ar fi pe măsură,
mai mari la cele de confort unu. Întrebat fiind ce costuri sunt incluse în întreținere, acesta mi -a
spus că furnizorii (Apan ova, Radet), serviciile de salubritate și salariile angajaților. Îmi spune că
în raport cu salariile, crede că întreținerea este mare, dar nu are nicio tehnică pentru a face
economie.
Respondentul mi -a spus că el este cel care plătește întreținerea, pentr u că „așa s -a
obișnuit în familie” și afirmă că nu a avut până în prezent probleme cu costul acesteia. Observ
aici încă un caz în care bărbatul din familie este cel care se ocupă de achitarea acestui cost.
Când vine vorba de restanțieri, domnul îmi spune că aceștia sunt „de când îi știu” rău –
platnici, menționând chiar cazul unui apartament care „nu a mai plătit întreținerea de ani de zile”
și împotriva căruia s -au deschis proceduri în instanță. Recunoaște că și familia sa a rămas o lună
restantă, dar nu îmi explică motivul mai mult decât „dintr -o neglijență”.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-29-Acest respondent a ocupat și funcția de Președinte al blocului în care locuiește, fiind
ales de către locatari în cadrul Adunării generale. Mi -a spus c ă atribuțiile sale erau să încheie
contracte cu furnizorii pentru diferite servicii, să supravegheze angajații blocului și să decidă,
împreună cu Comitetul ce îmbunătățiri trebuie aduse blocului.
Mi-a spus că cele mai multe plângeri pe care le -a primit de la locatari în acea perioadă
se refereau la întreținere „pentru că e destul de mare” și apoi în legătură cu lucrările de renovări
și îmbunătățiri. Mi -a mai spus că astfel de situații se rezolvau vorbind cu locatarii și explicându –
le, eventual chiar „le ve neam cu hârtiile în față”.
În urma interviurilor am observat că mai mult de jumătate dintre respondenți declară că
sunt mulțumiți cu cât au de plătit la întreținere, în timp ce doar doi dintre aceștia sunt de părere
că suma este mare, raportându -se la ven iturile lor. Acest lucru se poate întâmpla și din cauza
situației de interviu, în care respondentul poate că nu dorește să arate în fața intervievatorului că
este o persoană cu resurse materiale limitate.
Când vine vorba despre restan țieri, părerile sunt împărțite, de cele mai multe ori aceștia
fiind etichetați negativ. În timp ce o parte a respondenților cred că persoanele în cauză sunt cele
cu venituri mici –șomeri, pensionari, cu mai multe persoane dependente, alții cred că de fapt,
aceștia nu doresc s ă plătească, preferând să facă altceva cu acei bani. Este posibil ca cei care cred
așa să fie chiar persoane care consideră că au venituri mici, dar care își plătesc sumele datorate
și, eventual, fac eforturi pentru a nu rămâne în urmă.
Respondenții sunt de părere că apartamentele de tip confort unu au o suprafață locuibilă
mai mare decât cele de tip confort doi, dar și că sumele de plată sunt direct proporționale cu
suprafața. În afara primului respondent, care locuise într -un apartament confort unu, toți
respondenții au afirmat că lucru.
Cel mai interesant lucru pe care l -am aflat pe parcursul acestei etape de cercetare cred că
a fost asocierea soțului, a bărbatului din familie cu plata întreținerii. Am observat că bărbații sunt
oricum mai implicați în i nteracțiunea cu administratorul, ei fiind cei care participă la ședințele

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-30-Asociației de locatari. Acestora le este atribuit de către majoritatea responden ților de sex feminin
și rolul de persoană care trebuie să plătească întreținerea Cu toate că aceștia n u au exprimat
explicit acest lucru, chiar și respondenții de sex masculin au lăsat să se înțeleagă faptul că așa
trebuie să stea lucrurile. (Respondentul 2: „de obicei e multă gălăgie acolo, se stă la coadă.”)
Din discuția cu respondentul care a ocupat fun cția de Președinte al blocului am observat
că sumele de plată la întreținere sunt cele care stârnesc cele mai multe probleme, că indivizii
acordă importanță acestora și că atunci când au nelămuriri cer explicații persoanelor care sunt
răspunzătoare.
4. CONCLUZII
Am decis că voi studia în această lucrare cifrele din tabele de întreținere de la un bloc cu
apartamente de tip confort unu și unul cu apartamente de tip confort doi din sectorul 6, București
și modul în care aceste numere sunt percepute de actorii sociali implicați în această interacțiune .
Am pornit în demersul cantitativ de cercetare ce trei ipoteze principale. Am spus că mă
aștept ca totalul de plată de la apartamentele de tip confort unu să fie mai mari decât la cele de tip
confort doi, însă va riația nu va fi foarte mare. A doua ipoteză a fost că nu vor exista diferențe
foarte mari între consumul de apă rece și caldă de la primul bloc și de la al doilea. Nu în ultimul
rând, am crezut că volumul de apă caldă consumată de apartamentele de la etaje le superioare va
fi mai mare decât cele de la etajele inferioare.
Pe parcursul cercetării am arătat că suma totală de plată este mai mare la blocul cu
apartamente confort doi și că volumul de apă consumat este aproximativ similar numai în cazul
consumului de apă caldă. Am arătat că nu există nicio asociere între etajul la care se află un
apartament și volumul de apă caldă consumat.
O posibilă limitare în testarea acestei ipoteze consider că ar putea fi reprezentată de
faptul că datele analizate de mine sun t dintr-o lună de vară, când apa caldă nu este folosită
neapărat la o temperatură mai ridicată și când este posibil ca un număr semnificativ de locatari să

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-31-fie plecați în concedii. Consider că ar fi interesant de comparat rezultatele cercetării cu cele ale
unei analize făcută pe datele dintr -o lună de iarnă. În această lucrare acest lucru nu a fost posibil
din cauză că nu am avut acces la tabelele de întreținere dintr -o lună de iarnă.
În cadrul analizei calitative făcută pe datele rezultate din șase inter viuri cu locatari din
cele două blocuri am vrut să văd cine din familie plătește întreținerea, cât de mult contează
diferența între apartamentele de tip confort unu și cele de tip confort doi pentru locatari și cum
sunt văzuți restan țierii.
Am fost sur prinsă să constat că este posibil să se conturează o anumită asociereîntre
genul masculin și sarcina de a plăti întreținerea și de a interacționa cu administratorul sau
casierul blocului. Mi se pare interesant de urmărit în alte cercetări viitoare dacă ac eastă relație se
întâlnește în mai multe cupluri sau familii, cum apare această negociere a rolurilor și care sunt
semnificațiile date acesteia de către actorii sociali.
Cea mai des invocată problemă a respondenților mei este cea a restanțierilor din blocu l
în care locuiesc. În cele mai multe cazuri, persoanele care au restanțe la întreținere sunt etichetate
de către vecini ca fiind oameni care fie nu își permit să plătească, fiind incluse în categorii cu
venituri mici (șomeri, pensionari sau familii cu mul ți membrii dependenți), fie ca oameni
nechibzuiți, care dispun de venituri, dar nu vor să achite această sumă, preferând să o cheltuiască
în alte scopuri.
În situația interacțiunii cu mine și a interviului responden ții au dorit să se prezinte cât
mai pozitiv și să aibă un discurs cât mai curent. În aceste condiții, aceștia au recunoscut că este
posibil să fi avut și ei restanțe la plata întreținerii, însă au justificat acest lucru prin motive care
de cele mai multe ori erau exterioare lor.
Am observat că, cel puțin în situația de interviu, respondenții nu acordă o foarte mare
importanță distincției de confort dintre apartamente, aproape toțiconsiderând c ă este mai bine în
tipul de apartament în care locuiesc ei, după caz ,de tip confort unu sau doi.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-32-Cu toate acestea, a fost interesant pentru mine să observ că unul dintre respondenții mei,
care locuia într -un apartament de tip confort doi, era de părere c ă se plătește mai mult la
apartamentele de tip confort unu și că etajul influențează consumul de apă caldă, această părere
fiind identică cu două dintre ipotezele de la care a pornit această lucrare. Cred că din această
coincidență se observă importanța ce rcetării mele și a altora similare în informarea indivizilor
aflați în situația de a cumpăra un apartament.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-33-5. ANEXE

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-34-Anexa 1. Tabel de contingență între costurile pe apartament în funcție de etaje și costul
pentru consumul de apă caldă împărțit în categorii.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-35-Anexa 2 –Tabel de corelație între numărul de persoane dintr -un apartament, consumul
de apă caldă și cel de apă rece, etajul și totalul de plată.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-36-Anexa 3 –Ghid de interviu.
Buna ziua! Realizez o cercetare cu scopul de a înțelege mai bine cum este să locuie ști într-un
bloc de apartamente din București. Aș dori sa va adresez câteva întrebări pe această temă. La
aceste întrebări nu există răspunsuri corecte sau greșite, sunt interesată doa r de părerile
dumneavoastră sincere. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale. Pentru a
analiza la sfârșit toate răspunsurile, voi înregistra audio aceasta discuție. Vă mulțumesc!
1. Vă rog să îmi povestiți despre modul în care de desfăș oară viața dumneavoastră în acest
bloc. (Descrieți blocul, vecinii, administratorul, restul personalului). Sunteți implicat(ă) în luarea
deciziilor în blocul dumneavoastră? (Participați la ședințele Asociației de locatari? De ce?)
2. Blocul în care locuiți dumneavoastră are probleme? În ce constau ele?
3. În general, cât de mult contează pentru dumneavoastră distincția apartamente confort 1 și
2? În ce măsură contează pentru dumneavoastră faptul că locuiți într -un apartament confort 1
(2)? Cum credeți că es te un apartament de tip confort 2 (1)?
4. Vă rog să îmi spuneți despre costurile pe care le implică viața dumneavoastră în acest
apartament. (Ce costuri sunt incluse în întreținere? Sunt mari sau mici? Încercați în vreun fel să
faceți economie? În ce fel? )
5. Cine din familia dumneavoastră plătește între ținerea? De ce? Ați avut probleme vreodată
cu acest cost? (Greșeli de calcul, nereguli.) Cum au fost rezolvate? Considerați că rezolvarea a
fost corectă?
6. Aveți restanțieri în bloc? Îi cunoașteți? Ce f el de persoane sunt? De ce credeți că au
restanțe?
7. Dumneavoastră ați rămas vreodată cu restanțe la întreținere? Din ce motiv?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-37-Interviu 1.
Data interviului: 9 noiembrie 2012.
Orașul: București.
Sexul:Feminin. Aproximativ 40 de ani.
Locul:Blocul cu apartamente de tip confort 2.
Durata: 4 minute și 30 de secunde
Buna ziua! Realizez o cercetare cu scopul de a înțelege mai bine cum este să locuie ști
într-un bloc de apartamente din București. Aș dori sa va adresez câteva întrebări pe această
temă. La aceste întrebări nu există răspunsuri corecte sau greșite, sunt interesată doar de
părerile dumneavoastră sincere. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale.
Pentru a analiza la sfârșit toate răspunsurile, voi înregistra audio aceasta dis cuție. Vă
mulțumesc!
Intervievator: Vă rog să îmi povestiți despre modul în care de desfășoară viața dumneavoastră
în acest bloc.
Respondent 1: (Nu spune nimic)
I: Despre bloc ,despre vecin i,despreadministratorul, restul personalului.
R 1:Nu cunosc vec inii cine știe ce, abia ne -am mutat în acest bloc. Doar ce ne întâlnim pe scară
sau la lift. „Bună ziua, buna ziua”. Pe administrator l -am văzut doar în zilele în care încasează
admi … întreținerea.
I: Și ce fel de persoană este administratorul?
R 1: Ăăă, din spusele soțului este un om cumsecade, poți să apelezi la el de câte ori este nevoie,
nu îți întoarce spatele, îți deschide ușa cu drag.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-38-I: Sunteți implicată în luarea deciziilor în acest bloc? Participați la ședințele Asociației de
locatari?
R 1: Nu. Eu nu. Soțul.
I: De ce nu participați dumneavoastră?
R 1: În general s -au nimerit când eu sunt la serviciu, lucrând în ture, noi mai mult ne -am … nu
am căzut pe aceeași dată.
I: Blocul în care locuiți dumneavoastră are ceva probleme de care dumneavoast ră știți?
R 1: Sunt restanțieri la întreținere, la apă caldă…. Altfel … altceva nu știu.
I: În general cât contează pentru dumneavoastră distincția de apartament confort 1 -confort 2?
R 1: Este …. Diferența este de …… mărime. Cele de confort 1 sunt mai mari, cele de confort 2
au o suprafață mai mică.
I: Și în ce măsură contează pentru dumneavoastră faptul că locuiți într -un apartament confort
2?
R 1: Nu contează foarte mult.
I: Credeți că implică costuri diferite? Sau nu?
R 1: Nu. Nu.
I: Cum credeți că este un apartament confort 1?
R 1:(Nu spune nimic).
I: Cum credeți că este?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-39-R 1: Este mai mare. Am locuit într -un apartament confort 1 înainte și este mult mai mare ca
suprafață decât acesta confort 2.
I: Spuneți -mi vă rog despre costurile pe care le implică viața dumneavoastră în acest bloc.
R 1: Întreținere …… și ce se mai cere, eu știu, ce mai este nevoie să mai … fond de rulment.
I: Spuneți -mi vă rog ce costuri sunt incluse în întreținere din ce ști ți dumneavoastră?
R 1: Apă caldă, apă rece, fondul de rulment, liftul, cam astea sunt băgate în întreținere.
I: Și pentru blocul acesta sunt mari, sunt mici? Cum sunt? Cum considerați că sunt costurile?
R 1: Sunt ok.
I: Încercați în vreun fel să faceți economie pentru aceste consumuri?
R 1: Da, la apă.
I: În ce fel?
R 1: Folosim cât mai puțină apă. (Râde).
I: Adică?
R 1: Nu o lăsăm să curgă dacă nu este cazul.
I: Cine din familia dumneavoastră plătește întreținerea?
R 1: Soțul.
I: De ce?
R 1: Pentru că este bărbat.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-40-I: Ați avut probleme vreodată cu acest cost? Cu costul de întreținere? Nereguli, greșeli de
calcul.
R 1: Nu. Nu. Niciodată.
I: Ați spus că ați locuit anterior și la un bloc confort 1. Ați observat să existe diferențe la costu l
de întreținere?
R 1: Nu. Nu este diferență. Nu.
I: Ați spus că aveți restanțieri în bloc. Îi cunoașteți?
R 1: Nu îi știu personal.
I: Când vă gândiți, ce fel de persoane credeți că sunt acești oameni?
R 1: Ăăăă, oameni cu venituri mici.
I: Dumneavoastr ă ați avut vreodată restanțe la întreținere?
R 1: Da.
I: Din ce motiv?
R 1: Amânarea plății, au fost luni când alte costuri au fost mai mari decât ne -am propus și s -a
amânat și atuncea am rămas un pic un urmă.
I: Am înțeles, Vă mulțumesc mult pentru timpul acordat.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-41-Interviu 2 .
Data interviului: 9 noiembrie 2012.
Orașul: București.
Sexul:Masculin. Aproximativ 40 de ani.
Locul:Blocul cu apartamente de tip confort 2.
Durata: 4 minute și 46 de secunde.
Buna ziua! Realizez o cercetare cu scopul de a înțelege mai bine cum este să locuie ști
într-un bloc de apartamente din București. Aș dori sa va adresez câteva întrebări pe această
temă. La aceste întrebări nu există răspunsuri corecte sau greșite, sunt inte resată doar de
părerile dumneavoastră sincere. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale.
Pentru a analiza la sfârșit toate răspunsurile, voi înregistra audio aceasta discuție. Vă
mulțumesc!
Intervievator: Vă rog să îmi povestiți despre c um se desfășoară viața dumneavoastră în acest
bloc? Mă refer aici la bloc, vecini, administrator.
R 2: Blocul e normal…. Nu sunt mari scandaluri. E unu singur pe la cinci cred, etajul cinci. Dar,
o data …. De două ori… pe semestru .(Râde).
I: Vă implicaț i în general în luare deciziilor în blocul în care locuiți.
R 2: Nu, nu.
I: Participați la ședințele Asociației de locatari?
R 2: În zece ani, o singură dată.
I: De ce?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-42-R 2: Mmmm, de obicei se ceartă, fiecare vine cu probleme care nu sunt importante și pierd
timpul.
I: Are probleme blocul în care locuiți?
R 2: Cu mizeria, ghena…. Și nu e izolat fonic și termic.
I: Și ați vorbit cu administratorul?
R 2: A promis că va in tra în programul de reabilitare, dar …. Au trecut alegerile.
I: În general, cât de mult contează pentru dumneavoastră distincția de apartament confort 1 –
confort 2?
R 2: Contează, dar … contează și banii care îi ai.
I: Dumneavoastră locuiți într -un apa rtament confort 2. Cum credeți că diferă costurile de
locuire față de un apartament confort 1?
R 2: Păăi, cred că e o diferență de vreo 30% între prețurile unui apartament confort 2 și confort 1.
I: Și la costurile de întreținere?
R 2:Mmm, Cred că preț ul de întreținere e mult mai mic la confort 2. Fiindcă e pe metru pătrat
încălzirea și gigacaloria pe suprafața apartamentului. Și acuma depinde și de etaj, că de exemplu
dacă stai la un etaj superior apa caldă vine mai târziu.
I: Spuneți -mi vă rog despre costurile pe care le implică întreținerea. Ce costuri sunt incluse în
întreținere?
R 2: Păăi, blocul ăsta are avantajul de a fi … mmm …. Are apometre, are … pentru încălzire…
repartitoare. Cheltuielile comune sunt întreținerea pe scară, căldura la comun șipierderile asta,
apă caldă, apă rece.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-43-I: Și întreținerea în general, este mare, este mică?
R 2: Față de alte apartamente de destul de acce… mică. Nu pot să spun că e foarte, foarte mare.
I: Încercați în vreun fel să faceți economie?
R 2: Când nu avea copil, da, acuma mi -e indiferent.
I: Cine din familia dumneavoastră plătește întreținerea?
R 2: În sensul fizic, cine se duce? Eu.
I: De ce mergeți dumneavoastră?
R 2: Fiindcă de obicei e multă gălăgie acolo, se stă la coadă.
I: Ați avut probleme vreod ată cu costul de întreținere? Nereguli? Greșeli de calcul?
R 2:Or fi fost, dar nu m -a interesat.
I: Nu verificați?
R 2: Nu.
I: Aveți restanțieri în bloc?
R 2: Da.
I: Îi cunoașteți?
R 2: Așa după auzite, văzute și sunt afișate. În medie cam vreo 5 sau 6.
I: Și cam ce fel de oameni sunt restanțierii?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-44-R 2: Pensionari pe pensii foarte mici sau șomeri sau cei cu familii foarte numeroase , căsunt și
opt persoane într -un apartament. Și cunosc un caz, de deasupra mea acum vreo opt, nouă a ni care
a fost, și-a pierdut apartamentul, a fost dat în judecată și, de administrație ,aveau patruzeci de
milioane pe vremea aia.
I:Dumneavoastră ați avut vreodată restanță la întreținere?
R 2:Eu?O singură dată sau de două ori, dar eram în concediu, nuu … din concediu și pur și
simplu nu am fost aici să plătim.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-45-Interviu 3 .
Data interviului: 9 noiembrie 2012.
Orașul: București.
Sexul:Feminin. Aproximativ 60 de ani.
Locul:Bloculcu apartamente de tip confort 2.
Durata: . 3 minute și 58 de secunde.
Buna ziua! Realizez o cercetare cu scopul de a înțelege mai bine cum este să locuie ști
într-un bloc de apartamente din București. Aș dori sa va adresez câteva întrebări pe această
temă. La aceste întrebări nu există răspunsuri corecte sau greșite, sunt interesată doar de
părerile dumneavoastră sincere. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale.
Pentru a analiza la sfârșit toate răspunsurile, voi înregistra audio ac easta discuție. Vă
mulțumesc!
Intervievator: Vă rog să îmi descrieți viața dumneavoastră în acest bloc. Mă refer la bloc, la
vecini, la administrator.
R 3: Mmm, e … mie…mie îmi place. Îmi place blocul, îmi plac vecinii. Îmi place situația
apartamentului m eu. Unde e pus, unde e nu –știu-ce. Da.
I: Îi cunoașteți pe vecinii dumneavoastră?
R 3: Da, nu pe toți că unii sunt noi.
I: Și pe administrator îl cunoașteți?
R 3: Da. Foarte bine. E un om fooarte cumsecade și, ăă, un administrator bun și un gospodar bun.
I: Sunteți implicată în luarea deciziilor în blocul dumneavoastră?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-46-R 3: Nuuu. Sunt prea bătrână pentru luarea deciziilor. (Râde)
I: Participați la ședințele Asociației de locatari?
R 3: Da, da, da, da. Sunt corecte și bune.
I: Blocul în care locuiț i dumneavoastră are ceva probleme de care știți dumneavoastră?
R 3: Nu, din câte știu eu nu avem probleme.
I: În general spuneți -mi cât de mult contează pentru dumneavoastră distincția de apartament
confort 1 sau confort 2?
R 3: Mmm, e.. importantă pentru că pentru noi, bătrânii, e mai bun un confort doi pentru că
spațiul e mai mic și curățenie mai puțină. (Râde)
I: În ce măsură credeți că diferă costurile de întreținere între un apartament confort 1 și unul
confort 2?
R 3: Mmm, da eu cred că diferă. Ș i la încălzire și ca spațiu se pune mai mult la ei la confort 1 și e
mai puțin la noi la confort 2. În colo …
I: Deci costurile?
R 3: Costurile sunt mai bune … ăăă. La confort 2.
I: Spuneți -mi vă rog dacă știți ce costuri sunt incluse în întreținere.
R 3: Ce costuri sunt? Aaa. Păăi este încălzirea, este femeia de serviciu, administrator, așa și apa
care se consumă pentru întreținerea curățeniei și cred că cam atâta așa cred eu.
I: La dumneavoastră în bloc întreținerea este mare sau este mică?
R 3: Nu, e bună.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-47-I: Încercați în vreun fel să faceți economie?
R 3: Dar bineînțeles.
I: Și în ce fel faceți?
R 3: (Râde) Mâncăm mai puțin,
I: Nu, mă refer economie la întreținere.
R 3: Aaa, la întreținere. Uite închid căldura, așa și altceva nu pot să fac. Nimica decât asta cu
căldura.
I: Spuneți -mi vă rog cine din familia dumneavoastră plătește întreținerea.
R 3: Eu.
I: De ce plătiți dumneavoastră?
R 3: Pentru că așa s -a obișnuit în familia noastră.
I: Ați avut vreodată probleme cu costul de întreținere? Nereguli, greșeli de calcul.
R 3: Nu.
I: Aveți restanțieri în bloc?
R 3: Puțini și nu așa mari restanțe ca și în alte blocuri.
I: Îi cunoașteți pe restanțieri?
R 3: Mmm, de l a panou de acolo că scrie.
I: În general, ce fel de oameni credeți că sunt restan țierii?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-48-R 3: (Se gândește) Ăia care nu vor să plătească. Își fac alte … alte priorități așa … șiiii pun
întreținerea pe planuri mai, mai neînsemnate.
I: Deci nu vor să plăt ească?
R 3: Nu vor, asta e.
I: Dumneavoastră ați rămas vreodată cu restanță la întreținere?
R 3: Nu. O plătesc în fiecare lună.
I: Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-49-Interviu 4
Data interviului: 10 noiembrie 2012
Orașul: București
Sexul:Masculin. Aproximativ 25 de ani.
Locul:Blocul cu apartamente de tip confort 1
Durata: 6 minute și 10 secunde.
Buna ziua! Realizez o cercetare cu scopul de a înțelege mai bine cum este să locuie ști
într-un bloc de apartamente din București. Aș d ori sa va adresez câteva întrebări pe această
temă. La aceste întrebări nu există răspunsuri corecte sau greșite, sunt interesată doar de
părerile dumneavoastră sincere. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale.
Pentru a analiza la sfârși t toate răspunsurile, voi înregistra audio aceasta discuție. Vă
mulțumesc!
Intervievator: Vă rog să îmi povestiți despre modul în care se desfășoară viața
dumneavoastră în acest bloc. Mă refere la bloc, la vecini, la personalul blocului.
Respondent 4: Ad ică relația cu vecinii, sau …?
I: Da, cum sunt?
R 4: Da, relațiile cu vecinii sunt bune, ne înțelegem, avem o oră de liniște stabilită, atâta timp
cât se respectă toate regulile, totul este ok.
I: Și ora de liniște se respectă?
R 4: Ăăă, în mare parte. Acum se respectă, până acum ceva timp mai erau alți vecini mai
petrecăreți care nu respectau …dar s -au mutat vecini noi și nu mai avem probleme de genul ăsta.
I: Personalul angajat al blocului?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-50-R 4: Daa, e ok. Ar fi bine dacă și -ar mai da puțin interesul administratorul și ceilalți …
I: Sunteți implicat în luarea deciziilor în blocul dumneavoastră?
R 4: Mmm, nu prea eu pentru că stau cu părinții și ei se ocupă mai mult de prezența la
ședințe și plata facturilor și toate celelalte.
I: Dumneavoastră de ce nu vă implicați?
R 4: Consider că nu, încă nu sunt în măsură să mă implic.
I: Spuneți -mi, vă rog , dacă cunoașteți ceva probleme pe care le are blocul în care
dumneavoastră locuiți.
R 4: Ceva probleme?
I: Dacă are.
R 4: Nu ar fi probleme majore așa, probleme în fiecare bloc există. Na, poate ar trebui să se
ocupe puțin mai mult de securitate sau de … alte treburi ca astea. S -au mai întâmplat să se spargă
apartamente sau alte probleme.
I: Spuneți -mi, în general cât de mult contează pentru dumneavoastră distincția apartamente
confort unu –confort doi?
R 4: Păăăi, în primul rând confort unu este mult m ai spațios. Ăăă, nu neapărat la camerele în
care stăm, ne uităm la televizor sau dormim, cât bucătăria și baia. Totuși avem puțin nevoie de
puțin spațiu. Al meu este un confort unu și e destul de mare bucătăria și baia, avem destul loc.
Am fost la prieteni care au confort doi în care nici măcar să mănânce nu puteau în bucătărie,
trebuia să mâncăm în sufragerie sau la baie, tot la fel, mașina de spălat nu avea loc, o puneau pe
hol și cu racordul tras și …

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-51-I: Din punct de vedere al costurilor credeți că este diferență între apartamentele confort unu
și confort doi?
R 4: Chiar nu sunt în măsură, eu nu știu, nu cunosc treaba asta, dar bănuiesc că ar trebui să
fie că totuși, mai ales la căldură, apartamentul mai mare, nu știu … se încălzește mai greu
oarecum.
I:Deci ar fi mai scump …
R 4: La confort unu, părerea mea.
I: Vă rog să îmi spuneți despre costurile pe care le implică viața dumneavoastră în acest
apartament. De exemplu, cât cunoașteți dumneavoastră despre ce include suma de întreținere?
Ce costuri sunt incluse?
R 4: Din ce știu eu se plătește fondul de reparații, apa caldă, curentul de pe scară … ce să mai
zic? Plus renovările care se mai fac , gresie, faianță, astea eu nu înțeleg de ce nu le bagă tot acolo
și le bagă separat.
I: Pentru apartamentul dum neavoastră, costurile de întreținere sunt mici sau sunt mari?
R 4: (Se gândește) Pot zice că sunt potrivite . Nu știu, acum fiecare își calculează și în funcție
de venit. Ăăă, am un salariu mediu pe economie , așa că îmi permit oarecum să plătesc , să nu am
probleme, restanțe sau alte … chestii din astea.
I: Aveți anumite modalită ți prin care încercați să economisiți pentru a micșoara costurile de
întreținere?
R 4: Nu, la noi ar trebui … da, să folosesc mai puțină apă, să am grijă cu contoarele de la
calorif ere în cazul în care ar fi contoare, nu, zic așa în general. N -am. Nu. Am spus că nu prea
mă ocup eu cu …
I: Deci nu încercați în niciun fel să economisiți?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-52-R 4: Nu.
I: Spuneți -mi cine din familia dumneavoastră plătește întreținerea.
R 4: Tata.
I: De cetata?
R 4: Pentru că el se ocupă. Eu le dau banii părinților pe fiecare lună cât am de dat pentru
mâncare, pentru întreținere, pentru lumină, pentru tot, după care tata sau mama se duc să
plătească. Nu îmi place să mă ocup cu banii, cu astea, îi las pe ei să gestioneze …
I: Ați avut, din ce cunoașteți dumneavoastră, probleme cu costul de întreținere? Greșeli de
calcul, nereguli.
R 4: Chiar nu cunosc.
I: Spuneți -mi vă rog, dacă blocul dumneavoastră are restan țieri.
R 4: Cred că fiecare bloc are câte un restanțier acuma.
I: Îi cunoașteți?
R 4: Da, îi cunosc.
I: Ce fel de oameni sunt?
R 4: Țigani. (Pauză) Deci, sunt niște oameni … preferă să stea să bea în spatele blocului nu
știu câte beri și să fumeze și … și să nu plătească întreținerea. Chiar nu îi înțeleg.
I: Dumneavoastră ați avut până acum restanțe la întreținere?
R 4: Daaa, am avut o lună în care nu am plătit.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-53-I: Din ce motiv?
R 4: Am uitat să plătesc. Nu, nu e nimic . A doua lună m -am dus, am plătit, nu a fos t nicio
problemă. În rest nu a fost. Plătim.
I: Am înțeles. Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-54-Interviu 5
Data interviului: 11noiembrie 2012
Orașul: București
Sexul:Feminin. Aproximativ 40 de ani.
Locul:Blocul cu apartamente de tip confort 1
Durata: 3 minute și 21 de secunde.
Buna ziua! Realizez o cercetare cu scopul de a înțelege mai bine cum este să locuie ști
într-un bloc de apartamente din București. Aș dori sa va adresez câteva întrebări pe această
temă. La aceste întrebări n u există răspunsuri corecte sau greșite, sunt interesată doar de
părerile dumneavoastră sincere. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt confidențiale.
Pentru a analiza la sfârșit toate răspunsurile, voi înregistra audio aceasta discuție. Vă
mulțumes c!
Intervievator: Vă rog să îmi povestiți despre modul în care se desfășoară viața
dumneavoastră în acest bloc. Mă refere la bloc, la vecini, la personalul blocului.
Respondent 5: Din punct de vedere … vecinii, nu avem probleme cu ei, iar din punct de
vedere al femeii de servici face curățenie, nu am ce să reproșez.
I: Sunteți implicată în luarea deciziilor în bloc? Participați, de exemplu, la ședințele
Asociației de locatari?
R 5: Când se fac.
I: Participați, în general?
R 5: Soțul.
I: De ce participă s oțul?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-55-R 5: Ca să vadă despre ce e vorba.
I: Spuneți -mi dacă știți dacă blocul dumneavoastră are ceva probleme.
R 5:(Râde) Cu restanțierii, că nu își plătesc și au fost cazuri când s -a oprit căldura, apa caldă.
I: În general, cât de mult contează pentru dumneavoastră distincția de apartament confort
unu și confort doi.
R 5: Mmm. E mai mult spațiu la confort unu. Și la confort doi e mai puțin spațiu. E mai mic
apartamentul.
I: Și din punct de vedere al costurilor, cum credeți că este?
R 5: Acum nu știu cum se calculează căldura, că am înțeles că pe suprafața apartamentului și
am impresia că e mai mare la confort unu și mai mic la confort doi.
I: Spuneți -mi despre costurile pe care le implică viața dumneavoastră în acest bloc. De
exemplu ce costuri sunt incluse în întreținere.
R 4: Păi majoritatea cheltuielilor se împarte pe persoană, în afară de căldură, dar în rest
numai de persoană se împarte, indiferent că e salarii, că e gazul, că este electricitatea de pe scară,
deci se împart pe persoană.
I: Și pe ntru apartamentul dumneavoastră considerați că întreținerea este mică sau este
mare?
R 5: Eu consider că este mare la salariile pe care le avem.
I: Încercați în vreun fel să faceți economie?
R 4: Da.
I: Ce metode folosiți? Cum faceți?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-56-R 4: Adică nu las să curgă apa fără să o folosesc, aiurea așa.
I: Spuneți -mi vă rog cine din familia dumneavoastră plătește în mod normal întreținerea.
R 4: Nu știu ce să zic.
I: Cine, fizic merge să plătească ….?
R 4: Aaa, cine merge? Florin, el se duce.
I: Soțul? De ce merge soțul și nu mergeți dumneavoastră, de exemplu?
R 4: Aaa, pentru că e mai mult treabă de bărbat consider. (Râde).
I: Ați avut vreodată probleme cu costul de întreținere? Nereguli, greșeli de calcul.
R 4: (Se gândește) Nu. Nu. Nu.
I: Ați spus că aveț i restanțieri în bloc. Îi cunoașteți?
R 4: Nu îi cunosc personal, numai așa ce mă uit pe tabelul de întreținere.
I: Și ce fel de oameni credeți că sunt restanțierii?
R 4: Rău-platnici. Nu vor să plătească.
I: Nu vor să plătească?
R 4: Pentru că majoritat ea pensionarilor care au pensii mai mici plătesc, iar cei care sunt cu
salarii nu prea plătesc.
I: Dumneavoastră ați avut vreodată restanță la întreținere?
R 4: Ăăă, o singură dată pentru că a luat listele prea devreme.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-57-Interviu 6
Data interviului: 11noiembrie 2012
Orașul: București
Sexul:Masculin. Aproximativ 50 de ani.
Locul:Blocul cu apartamente de tip confort 1
Durata: 5 minute și 11 secunde.
Buna ziua! Realizez o cercetare cu scopul de a înțelege mai bine cum este să locuie ști
într-un bloc de apartamente din București. Aș dori sa va adresez câteva întrebări pe această
temă. La aceste întrebări nu există răspunsuri corecte sau greșite, sunt interesată doar de
părerile dumneavoastră sincere. Vă asigur că răspunsurile dumneavoastră sunt confidenți ale.
Pentru a analiza la sfârșit toate răspunsurile, voi înregistra audio aceasta discuție. Vă
mulțumesc!
Intervievator: Vă rog să îmi povestiți despre modul în care se desfășoară viața
dumneavoastră în acest bloc. Mă refere la bloc, la vecini, la persona lul blocului.
Respondent 6: Păăi cum să se desfășoare viața, eu știu? Muncă și acasă. Cu vecinii ne avem
în relații foarte bune, cu angajații este, își văd de treaba lor, deci nu avem relații cu ei pentru că
… cei care sunt …
I: Sunteți implicat în luarea deciziilor în bloc?
R 6: Nu, nu.
I: La ședințele Asociației de locatari nu participați?
R 6: Păi când e ședință cu locatarii, o dată pe an. La alea da.
I: Blocul în care locuiți dumneavoastră are ceva probleme de care dumneavoastră știți?

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-58-R 6: Probleme ar fi restanțierii care cred că e o problemă generală pe la toate blocurile.
I: În general, cât de mult contează pentru dumneavoastră distincția de apartament confort
unu–confort doi?
R 6: Păi e vorba de suprafață care este … așa, de suprafața locuibilă și … cam atât.
I: Din punct de vedere al costurilor credeți că există vreo diferență?
R 6: Păi mi se pare normal că este în special la căldură. Pentru că este suprafață mai mare
este normal să coste mai mult.
I: La care dintre ele?
R 6: Deci la confort unu este suprafață mai mare față de confort doi și e normal să coste mai
mult.
I: Spuneți -mi vă rog din ce cunoașteți dumneavoastră, ce costuri sunt incluse în întreținere?
R 6: Păi, furnizorii în primul rând, Apanova, Radetul, ăă gunoiul, depinde cine … așa,
angajații blocului…
I: Și costurile pentru apartamentul dumneavoastră considerați că sunt mici sau sunt mari?
R 6: Păi sunt destul de mari pentru că salariile sunt cum sunt, deci …
I: Spuneți -mi dacă încercați în vreun fel să faceți economie la diferite consumuri care să se
încadreze în întreținere.
R 6: Economie, economie unde să faci?
I: Spuneți -mi, vă rog, cine din familia dumneavoastră plătește întreținerea.
R 6: De regulă eu.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-59-I: De ce dumneavoastră?
R 6: Pentru că … așa s -a obișnuit în familie.
I: Ați avut vreodată probleme cu întreținerea, să fie greșeli de calcul, nereguli.
R 6: Nu, până în prezent …
I: Ați spus că aveți restanțieri în bloc. Îi cunoașteți pe restanțieri?
R 6: Pe unii da, pe unii nu.
I: Ce fel de oameni sunt în general restanțierii?
R 6: Răi platnici, că așa au fost de când îi știu, deci … din blocul ăsta. Avem una pe scară (îi
spune numele) , care mereu … Mai avem pe (îi spune numele) la scara patru, care are vreo doua
sute și ceva … care nu a plătit întreținerea de ani de zile.
I: Și s-au luat măsuri împotriva lor?
R 6: Am înțeles că sunt dați în judecată, deci mai departe nici eu nu prea știu.
I: Dumneavoastră ați avut vreodată restanțe la întreținere?
R6: O singură dată, cam așa.
I: Din ce motiv ați rămas cu restanțe la întreținere?
R 6: Dintr -o neglijență.
I: Ați fost și Președinte al blocului. Cum ați ajuns în această funcție?
R 6: Da. Ca să fiu Președintele blocului?
I: Da.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-60-R 6: Păi a fost Adunarea generală și oamenii m -au propus. Am acceptat, am fost Președintele
blocului timp de cinci ani, după care am renunțat la funcție.
I: Și care erau atribuțiile dumneavoastră?
R 6: Să închei contracte, deci cu furnizorii, deci și să verifici angajații blocului, deci,
administrator, femeie de servici și în plus îmbunătățirile care se puteau aduce la bloc deci, toate
trebuiau … Președintele recomanda împreună cu comitetul și după aia se recomanda la
administrator sau se făceau contracte cu diferiți furnizori, depinde ce lucrări aveam de făcut la
bloc.
I: Și de la locatari ați primit vreodată plângeri în legătură cu …
R 6: Păi se primesc întotdeauna de la locatari, dar … pentru că unu e nemulțumit, altul e
mulțumit și niciodată nu ai să poți să mulțumești pe toată lumea.
I: Care erau motivele pentru care se plângeau cel mai mult, cel mai des.
R 6: De regulă, întreținerea. Întreținerea e destul de mare, după aia și la lucrări se ma i
plângeau că sunt destul de mari pentru că …
I: Și cum încercați să rezolvați situațiile?
R 6: Păi discutam cu ei pe cale amiabilă, le veneam cu hârtiile în față, le arătam că asta …
asta e situația și trebuiesc făcute și … cam atât.
I: Am înțeles. Vă mulțumesc pentru timpul acordat.

Laura –Adnana ONIȘOARĂ (Anul II, Seria III, MRU, grupa 2)
-61-6. BIBLIOGRAFIE
-Chelcea, Septimiu (coord.) [2006](2008) Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații .
(ediția a II -a, revizuită), Iași: Polirom.
-Festinger, Leon citat de Neculau, Adrian (coord.) (2003) Manual de psihologie
socială. Iași, Editura Polirom.
-FIRME. INFO (fără dată) SC. T&D EXIM SOFRWARE 2000 SRL [Online]
Disponibil la: http://www.firme.info/t -d-exim-software-2000-srl-cui18223048/
[Accesat la 13 Octombrie 2012].
-Vlăsceanu, Lazăr; Zamfir, Cătălin (coord.) (1998) Dicționar de sociologie . București,
Editura Babei.