Filosofie si Stiinte Social -Politice [604608]

Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iași
Filosofie si Stiinte Social -Politice
Asistență socială

Oamenii după războ i
-Italia –

Student: [anonimizat] 2, Grupa 3

Iași
2019

Italia a fost luată prin surprindere la începutul anilor 1940 -1942 de un razboi care a distru s
nordul Italiei , estul ș i west -ul , avâ nd ca po pulație 3 87.591 .326 de locuitori. După acest ră zboi s –
au înregistrat aproximativ 60.000.000 de morți, mii de răniți. Muț i oameni au rămas fără fabricile
în care lucrau, fără case sau sunt mutilaț i pe viață ne mai putând să lucreze.
Războiul este și nu este dat. Este un dat, pentru că face parte din conflictualitatea lumii,
iar lumea este, în esența ei, conflicuală, intrucât conflictualiatea reprez intă, fără îndoială, un
suport al mișcării și dez voltării. Acolo unde nu există conflict nu există mișcare. Acol o unde nu
există mișcare, nu poate avea loc niciun fel de evoluție, nici un fel de dezvoltare.1
Președintele țării a luat deciz ia de a introduce toate persoanele rămase fara adăpost în
centrele din sud -ul țării, acolo unde răz boiul a făcut mai puține daune ș i mai puți ne victim e. Dar
totuși nu era su ficient pentru a p rimi fiecare ingrijirea medicală cuvenită sau hrana necesară,
bineînțe les mulți copii fiind bolnavi ș i medicii erau solicitați maxim.
Au fost s ate întregi arse, multe bunuri furate, fabrici inch ise, arse iar oamenii ne mai avâ nd
cum să -și căștige existența, toț s -au îndreptat că tre conducătorul țării și cerând ajutor. Preșe ditele
fiind depăș it de situați a cerut ajutorul celorlalte țări pentru medicamentele necesare vindecării
oamenilor săi, importul de carne, l egume și fructe pentru alimentația corespunză toare , dar și
celelalte țări au fost afectate de război ne putând mome ntan să ajute această țară.
Așadar toți conducatorii de partiede s -au întâlnit pentru a găsi o soluție, altfel oamenii ar
fi murit intr -un număr considerabi l, toți erau in stare de criză și în postura de imposibilitate de a
face ceva.
Efectul de criză po ate fi definit ca impact direct sau mediat al crizei asupra altor domenii
care nu sunt direct afectate de criză. O criză este ca o furtună, ca un uragan. Distruge, în proporții
mai mari sau mai mici , tot ce intâlnește în cale , dar, în acelaș i timp, provo acă dez echilibre
semnificative pe o arie foarte mare, induce și o stare de teamă, de nesiguranță, bulversează

1 Război și cunoaștere, dr. Gheorghe Văduva, Introucere, pp.7, editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol 1 ”,
București, 2008

producția, prețurile, diminuiază siguranța oamenilor și instituțiilor, sporește vulnerabilitățile și
creează un câ mp propice recrudescenței proiectelor și amenințărilor.2
Fiecare conducă tor s -a mobiliz at și s -au întâ lnit pentru remedierea situației, fiind fără
fonduri ș i fără nici un aj utor din partea celorlalți au căutat resurse și soluții în propri țară , așadar
au decis să -și foloseasca toate resursele rămase in țară ș i ceran d ajutorul populației pentru a î ncerca
să nu își piardă oamenii, pierînd. Fiecare î n parte îsi cultivă legume sau după posibilitate iși cresc
animale.
Statu ne alocându -le nici un fel de venit sau ajutoare sociale (alimente) ei erau într -un mare
impas, deorece majo ritatea familiilor aveau numeroși copii printe care și bolnavi. Î n mare parte
batranii cunoșteau leacuri sau diverse plante prin care reușei să î ți poți alina sau vindeca rana, tot
batranii se ocu pau de cresterea copiilor (adulții se duceau pe câmp pentru a lucra pamantul pe care
se cultivau plantele sau aveau in grija turme de oi sau vaci pentru asigurarea minimului de hrană )
sau făceau haine din lâna , pe care ciobanii o strângeau de la turmele lor de oi .
Bineânțeles nici copii nu stateau degeaba, ei se o cupau de cresterea si hră nirea viermilor
de mătase, asta ajutând conducatorul statului să poată exporta acest produs pentru ajutarea câtu -și
de puțin țara, în urma acestor fire de matase ei importau medicamente sau alimente.
Oamenii se chinuiau foarte tare, mai ales la început erau zile cand ei nu mâncau nimic
pentru a -și vedea copii lor câtuși de asigurați în privința hranei, apoi cand primele legume au
aparut, animalele si păsările au crescut, aveau hrană suficientă să își asigure organismul cu cele
necesare (vitamine, energie) ei puteau lucra altfel si totodată puteau contribui la refacerea țării.
După un an în care s -au chinuit așa, conducatorul statului a primit un mesaj de la celela lte țări prin
care le spune că îi pot ajuta câtu -și de puțin cu cele necesare refacerii țării.
Așadar potulatia din nord -ul Italiei a fost transportată in sud -ul Italiei pentru a se reface ș i
pentru a le reconstrui locuintele care au fost distruse in urma războiului. Celelalte țări au vrut sa
fie de folos si au trumis 1 0000 de soldati pentru a păzi oamenii î mpotriva anumit -or atacuri sau

2 Război și cunoaștere, dr. Gheorghe Văduva, Cap 2 (Filosofia răyboiului), pp 82; 2.2.2 efectul de criză, editura
Universității Naționale de Apărare ,,Carol 1 ”, București, 2008

pentru prevenirea altui razboi. Soldații s -au mobilizat și au pă zit fiecare centru, spital sau graniță
pentru prevenirea atacurilor ne dorite în țară.
I-au mai ajutat cu forță de muncă si materiale pentru reco nstruirea caselor, satelor dar ș i a
fabricilor pentru a reveni din nou locuitorii la munca si pentru a a vea o sursă de venit cu care să
își intrețină familia. Odată reconstruite aceste clădiri au fost mult mai solide, pentru a ,,ține piept”
altor atacuri.
Medicamentele importate au ajutat parțial la refacerea și recuperarea persoanelor grav
afectate, dar și pe ac ele persone rănite usor. Țara rămânând f ără fonduri automat și locuitori nu
mai avea u din ce trăi așa ca unii dintre ei au incercat să plece din țară pentru un trai decent ș i liniștit
luându -și familia.
Liderul statului a mai cerut un import de seminte, păsări și animale pentru dezvoltarea
agriculturii si pentru a le da încredere oamenilor că își pot recăpăta țara din orice punct de vedere.
O dată cu importul acestor resurse celelalte țări le -au mai importat si cateva utilaje agricole și
cabaline pentru lucrarea pămâ nturilor mai ușor.
În acest timp partea nordică a Italiei se refăcea, majoritatea cladirilor afectate usor s -au
refăcut iar satele erau aproape gata, dupa 3 ani de muncă neâncetată locuitorii s -au întors acasă.
Odată întorși au inceput să lucreze pentru a se stabiliza, fiecare au d ezvoltat o meserie din propria
locuință, de exemplu majoritatea femeilor se ocupau de tors lână, împletit, crosetat sau alte meserii
similare, barbații având ca principală ocupație, creșterea animalelor, muncile agricole , potcovitul
sau fierăritul.
Totoda tă mergeau si la fabric i pentru a -și câțtiga un venit lunar dar și pentrua ajuta țara
să-și păteasca datoriile față de țările care le -au dat jutorul și a -și recapata resursele pierdute in urma
războiului.
Locuitorii statului au fost selectati cei cu vârst e intre 18 si 30 de ani și erau instruiți pentru
a-și apăra țara, pentru a fi gata oricând de un alt război ne mai permițând altora să le facă daune
atât de mari sau să își piardă pământurile.

Bibliografie :
• Război și cunoaștere, dr. Gheorghe Văduva, Introucere, pp.7, editura Universității
Naționale de Apărare ,,Carol 1 ”, București, 2008
• Război și cunoaștere, dr. Gheorghe Văduva, Cap 2 (Filosofia răyboiului), pp 82;
2.2.2 efectul de criză, editura Universității Naționale de Apărare ,,Carol 1 ”,
București, 2008