Fig.1: (Matti Kataja Pencil Art -autodidact , 875g) [606567]

UNIVERSITATEA DE ARHITECTUR Ă ȘI URBANISM “ION MINCU” – BUCUREȘTI
Facult atea de Arhitectură de Interior

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ARHITECTURA MEDICALĂ PEDIATRICĂ
Spații dedicate copiilor născuți prematur

Fig.1: (Matti Kataja Pencil Art -autodidact , „875g”)

ÎNDRUMĂTOR :
Conf. Dr. Arh. Ștefania V. Ruse
STUDENT: [anonimizat] 2020

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………. …………………………. 2
Argumentul lucrării ……………………………………………………. …………………………. 2
Plan de idei ……………………………………………………………….. …………………………. 3

1. STUDIUL TIPULUI DE UTILIZATO R…….. ……………………… …………………………. 4
1.1. Defini rea termenului “prematur ”………………………………………………. 4
1.2. Dezvoltarea copilului și consecințele nașterilor premature asupra acestuia …… 5
1.3. Cauzele nașterilor premature ………………………………………………….. 6
1.4. Exemple de persoane care au venit pe lume în urma unor nașteri premature …. 6
1.4.1. Cazuri Maternitatea “Polizu”, Bucure ști – 23 săptămâni / 500 grame . 7
1.4.2. Cazul “Elsie Latimer”, “Burnley ” General Hospital, Lancashire, UK
– 24 săptămâni, 737 grame …………………………….. ……………………….. 8
1.4.3. Cazul reuniunii întâmplătoare după 28 de ani, “Lucile Pa ckard ”
Children ’s Hospital, Palo Alto, California ………………………… .. 9
1.4.4. “Amil lia Taylor ”, Miami – 21 săptămâni și 6 zile, 280 g, 24 cm…….. 10
1.4.5. Personalități istorice ……………………………………….. ……………………….. 12
2. STUDIUL SPAȚIU LUI DE TRATAMENT …………………………………………………… 12
2.1. Istoric centre de tratament ………………………………………………………………………. 12
2.2. Amplasamentul propus ……………………………………. ……………………………………. 13
3. TRATAMENT E DESTINAT E PREMATURILOR ……………………………………….. 14
3.1. Tehnologii moderne aplicate în mediul spitalicesc ……………………………………. 14
3.1.1. Lullaby Medicine …………………………………………………………………….. 15
3.1.2. Skin -to-skin / Kangaroo Care …………………………………………………….. 15
3.1.3. Îngrijirea developmentală …………………………………………………………. 16
3.2. Servicii de spitalizare și tratamentul ambulatoriu ……………………………………… 16
3.3. Scheme funcționale – filtru, zonă personal/ vizitatori, saloane, trasee , aparatură .16
3.4. Sisteme de iluminat ……………………………………………………………………………….. 19
3.5. Materiale propuse pentru utilizare …………………………………………………………… . 19
4. STUDII DE CAZ ……………………………………………………………. …………………………. …. 20
4.1. Clinica Dr. Hess – “Michael Reese” Hospital, Chicago, Illinoi , S.U.A ……….. 20
4.2. The Ohio State Wexner Medical Center – Buckeye Maternity Center – S.U.A. 21
4.3. Fundația Comunitară Sibiu – Centrul de Prematuri …………………………………… .. 22
5. CONCLUZII ………………………………………………… ………………………….. …………………. 23

6. BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………. …………………………. ……… 24
7. WEBOGRAFIE …………………………………………………………………………………… ………. 24
8. SURSE ILUSTRAȚII ……………………………………………………………………………………. 25

2
INTRODU CERE

Argumentul lucrării

“Un bebeluș singur, asta nu exist ă! Atunci când
mi se prezintă un bebeluș, mi se prezintă în mod cert
și cineva care se ocupă de el, sau cel puțin un leagăn
spre care sunt ațintiți ochii și urechile cuiva. Ne
aflăm în p rezența unui cuplu mamă -sugar.”
Donald Woods Winnicot t
(pediatru și psihanalist englez)

Prin prezentul proiect, doresc s ă vin în ajutorul copiilor născuți prematur, dar, t otodată, și în sprijinul mămicilor
acestora, distanța dintre ei acționând defavorabil în cazul ambelor categorii de vârstă ; infantul a re nevoie , pe lângă
tratame nt de specialitate, și de prezența, de căldura mamei, de îngrijirea acesteia, iar pe mamă , din cauza situației
precare a copilului său, putând -o acapara un șoc psihologic . Ajungând acasă fără copilul său, ar trăi un stres
continuu și nu ar putea beneficia pe deplin de consilierea persoanelor în măsură de a îi oferi acest tratament. Într –
un centru de prematuri, ar putea primi tratament adecvat și, în același timp, ar putea interacționa cu mame aflate
în aceeași situație, fapt ce i-ar mai diminua din stres, i -ar oferi un confort mental, pe lângă faptul de a fi în preajma
copilului său, de a fi la curen t în orice moment în ceea ce privește situația noului -născut și tratamentele necesare
acestuia .
Când vorbim despre copiii prematuri, ne referim la mici ființe care au nevoie de o serie de proceduri de
diagnostic și tratare, dar și la persoanele care i -au adus pe lume și care vin în sprijinul lor spre dezvoltare fizică și
cognitivă în prima perioadă a vieții , adică mamele și personalul medical. Născându -se înainte de termen, nu apucă
să se dezvolte suficient în mediul placentar, loc vital acestora, mul ți dintre ei fiind extrem de firavi la venirea pe
lume, fapt ce poate declanșa o serie de complicații fizice și cognitive ale acestora pe parcursul următorilor ani din
viață, dar, din păcate, poate duce și la mortalitate infantilă.
Consider că statul nostru ar e nevoie extremă de astfel de spații de tratament specializat pentru prima perioadă
din viața copiilor născuți prematur, întrucât anual 15 milioane de copii se nasc prematur, iar România se află pe
primul loc la nivel european în ceea ce privește mortalitatea infantilă (în primul an de după naștere), ceea ce
reprezintă 50% din mortalitatea pe plan demografic.
Nici amplasamentul nu este unul ales întâmplător, acesta reprezentând leagănul obstetricii și ginecologie i, dar
și primul spital civil d in România. La inițiativa doctorului Caracaș, doctorul Bucureștiului la acea vreme , a fost
înființat spre a trata, din i contribuți i publice, “bolnavi de ambele sexe, fără nici o diferență de religie, rasă,
naționalitate sau patimă ”, inițial fiind tratați î n acel spital bolnavii epidemiei de ciumă . Acesta se angajase să îi
trateze personal pe cei suferinzi, sfârșind el însuși, în timpul celei de a doua izbucniri a “ciumei lui Caragea”,
nesuportând ideea de a lăsa spitalul și oamenii fără ajutor. În trecut , acest amplasament era cunoscut drept “Spitalul
Iubirii de Oameni”. Totu și, cu o deosebită valoare istorică, arhitectonică și ins tituțională, de zeci de ani suferă de
abandon al majorității corpurilor de clădire, tratamentul, reanimarea, restaurarea acestora , reprezentând un act civic
de regăsire a trecut ului. În prezent, corpul C6 al acestui spital se află pe lista clădirilor propuse spre a fi demolate,
moment în care avem cea mai mare nevoie de spitale, iar ridicarea unora noi ar necesita costuri mult mai m ari,
decât dacă am salva construcțiile date uitării.

3
Plan de idei

În primul capitol al acestei lucrări voi defini termenul de “prematuritate” , cum a fost perceput acesta de -a lungul
timpului. Voi face o analiză a cauzelor și efectelor la nivel de pacient, dar și global și voi trece în revistă câteva
dintre persoanele care au avut parte de o dezvoltare mai mult decât armonioasă, unele dintre acestea fiind chiar
personalități arhicunoscute pe plan mondial.
În continuare , în capitolul 2, voi înce rca să prezint un scurt istoric al centrelor de tratament destinate copiilor
născuți prematur. Tot aici voi prezenta și analiza locului, a amplasamentului propus, în ceea ce privește situația
acestuia până la momentul actual.
În cel de al treilea capi tol, voi dezvolt a acest subiect al prematurității, discu tând despre metode de tratament
aplicabile nou -născuților, dar și despre cum pot fi tratați aceștia atât în timpul spitalizării, dar și după momentul
externării, când sunt deja în căminul familiei.
Tot în această parte a lucrării teoretice, voi încerca să prezint o analiză a ceea ce este necesar în demersul
proiectului de diplomă, în ceea ce privește spațiile necesare centrului, materiale propuse, dar și sisteme de iluminat
adecvate mediului spita licesc.
În cel de al patrulea capitol al lucrării, voi relata câteva studii de caz pe baza unor centre de prematuri atât din
România, cât și din străinătate.
În următorul capitol voi prezenta concluziile demersului teoretic al acestui proiect.
În ultima parte a lucrării de disertație , voi preciza sursele de informare care m -au ajutat la întocmirea acestei
lucrări teoretice, acestea reprezentând atât cărți, cât și mediul informatic online.

4
1. STUDIUL TIPULUI DE UTILIZATOR

1.1. Defini rea termenului “prematur ”

Întâia definiție a termenului de “prematur” a fost formulată în anul 1948 de către Organizația Mondială a
Sănătății (O .M.S.), în cadrul primei întruniri internaționale pentru sănă tate a Ligii Națiunilor : „Este prematur orice
copil care cântărește la naștere 2.500 g sau mai puțin.” .
După anul 1960, în urma mai multor cercetări asupra întârzierii de creștere intrauterină, s -a creat o confuzie în
ceea ce privește definiția anterioară, deoarece nu toți copiii cu greutatea la naștere sub 2500g sunt prematuri și nu
toți prematurii se încadrează în această categorie de greutate . Astfel, în 1961, O .M.S. a definit prematurul ca fiind
“născut sub 2500g și sub 38 de săptămâni de amenoree (SA) / 36 săptămâni de gesta ție (SG) sau 266 d e zile de
amenoree / 252 zile de gestație” .
Ca urmare a succeselor ob ținute în recupererea nou -născuților foarte mici și extrem de mici, în anul 1977,
O.M.S. a emis o nouă definiție a prematurității : „Expulzia unui produs de concepție care cântărește cel puțin 500g
sau de o vârstă gestațională egală cu 22 SA / 20 SG (când nu se cunoaște greutatea), cu o talie de cel puțin 25 cm
(când nu sunt cunoscute nici greutatea, nici vârsta de gestație), care, odată expulzat, manifestă semne de viaț ă
(bătăi cardia ce, pulsații ale cordonului ombilical, contractură musculară la stimulii externi), indiferent dacă
placenta rămâne sau nu atașată și cordonul ombilical este sau nu secționat” .
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul
art. 7 alin. 4 din Hotărârea Guvernul ui nr. 144/2010 privind organi zarea și funcț ionarea Ministerului Sănătății, a
emis următor ul ordin: “Nou-născutul viu este produsul de concepție expulzat sau extras complet din organ ismul
matern, indiferent de durata amenoreei ori vârsta de gestație, este declarat născut viu dacă prezintă după expulzie
sau extragere unul din următoarele semne de viață: respirație spontană, activitate cardiacă (pulsații ale
cordonului ombilical) ori co ntracția voluntară a unui mușchi.” .
Categorii de nou -născuți :
a) în funcție de greutatea la naștere :
a.1. gradul 1 : cu greutatea între 2500g și 2000g ;
a.2. gradul 2 : 2000 – 1500g ;
a.3. gradul 3 : 1500 – 1000g ;
a.4. gradul 4 : sub 1000g.

b) în funcție de vârsta gestațională:
b.1. nașteri premature: 22 – 36 săptămâni :
b.1.1. na șteri extrem de premature : 22 – 27 săptămâni ;
b.1.2. na șteri foarte premature : 27 – 31 săptămâni ;
b.1.3. na șteri combinate moderat -târzii : 32 – 36 săptămâni ;
b.2. na șteri precoce : 37 – 38 săptămâni ;
b.3. na șteri la termen complet : 39 – 41 săptămâni ;
b.4. na șteri post -terme n.

5
1.2. Dezvoltarea copilului și consecințele nașterilor premature asupra acestuia

Nașterea înainte de termen (pr ematură) reprezintă cea mai comună cauză de deces în rândul bebelușilor din
întreaga lume , 70-80% din mortalitatea neonatală precoce (0 -6 zile de la naștere ) având această cauză. Totodată,
reprezintă 1/6 din totalul copiilor născuți vii, 40% dintre decesel e neonatale (0 -27 zile), peste 1/3 din mortalitatea
infantilă (0 -1 an) globală și aproximativ 50% din m ortalitatea pe plan demographic . Anual, a proximativ 15
milioane de copii vin pe lume prematur, având urmări grave în capacitatea de dezvoltare fizică și cognitivă a
acestora , dar și un risc crescut de morbiditate, paralizie cerebrală, sau chiar mortalitate . Paralizia cerebrală,
consecință a leziunii sistemului nervos central, le poate afecta micuților funcția motorie a organismului, având și
afecțiuni prec um convulsii, disfuncții vizuale și auditive (chiar orbire, ori surditate), dizabilități intelectuale,
epilepsie . Aceasta din urmă se manifestă prin tulburare cronică a mișcării, sub formă de reflexe anormale, mișcări
involuntare, rigiditatea membrelor și trunchiului, postura anormală, mers nesigur. În timp, pot apărea complicații,
spre exemplu: contractur ă, malnutriție, boli pulmonare, afecțiuni neurol ogice, osteoartrita, osteopenia,
dezechilibrul muscular al ochilor, afecțiuni psihiatrice.
Cu toate c ă în unele țări a crescut rata mortalității infantile după anul 1990, la nivel global, în anul 2013, s -a
observat o scădere a deceselor datorate complicațiilor survenite din cauza nașterilor premature, de la 1.57 milioane
înregistrate în 1990, la 0.74 mili oane în anul 2013.
Cu cât vârsta gestațională și greutatea pruncului sunt mai mici, cu atât sunt mai mari riscurile în ceea ce privește
sănătatea copilului, dezvoltarea și supraviețuirea pe termen lung a acestuia. Cu alte cuvinte , copiii născuți prema tur
au un risc mult mai mar e față de cei născuți la termen de a avea o greutate sub limita normală, de a suferi de
afecțiuni neurologice pe termen lung, de malform ații și chiar de a -și pierde viața.

“Cu cât un copil a văzut și a înțeles mai mult, cu atât vrea el să vadă și să înțeleagă mai mult .”
Jean Piaget (psiholog elvețian)

Teoria dezvoltării cognitive, formulată de psihologul e lvețian Jean Piaget, face referire la patru etape ale
dezvoltării mentale a copiilor, prima dintre acestea, de la naștere până la vârsta de 2 ani, reprezentând piatra de
temelie, fundația pentru o creștere armonioasă:
– etapa inteligen ței senzorio -motorii ( 0-2 ani : perioada celei mai alerte crește ri – fizice – a copiilor, aceștia
beneficiind doar de abilitățile înnăscute, iar creierul acestora pregătindu -se pentru dezvoltarea abilităților
de comunicare) ;
– etapa inteligenței preoperatorii (2 -7 ani: perioada cri tică de învățare , când au cea mai ridicată capacitate
de absorbție a informațiilor );
– etapa operațiilor concrete (7 -11 ani; încep să înțeleagă logica, modul de gândire al celor din jur, dar și
emoțiile pe care aceștia le trăiesc );
– etapa opera țiilor formale (dezvoltarea logicii, a capacității de folosire a raționamentului deductiv).
Prima etapă din viață este și cea mai importantă pentru dezvoltarea fizică și cognitivă a copilului, fiind perioada
vieții în care oamenii au parte de cele mai rapide schimbă ri, acestea punându -și amprenta asupra următorilor ani
din viață, din punct de vedere fizic și cognitiv.
Dacă, în conform itate cu raportul “European Perinatal Health Report 2015” , natalitatea prematură în Europa se
încadrează în intervalul 4.2% – 10.6% (față de 3.4 -10% în anul 2010) , atunci România se află pe locul 6 în topul
celor 31 zone cu cele mai multe nașteri înainte de termen (urcând un loc față de anul 2010) , statisticile semnalând
o rată de 7.8% a acest ora în țara noastră , cu o scădere de doa r 0.2% după anul 2010, față de scăderile cu 0.7% din
Grecia (10% – 9.3%) și cu 0.9% din Malta (7.2% – 6.3%).

6
1.3. Cauzele nașterilor premature

Nașterile înainte de termen, în proporție de două treimi, sunt declanșate de travaliul prematur spontan, ori de
ruperea prematură a membranelor, în timp ce o treime dintre acestea reprezintă urmarea recomandărilor medicilor
din cauza complicați ilor fetale, cum ar fi restricția de creștere intrauterină (întârzierea de creștere a fătului) , ori
complicațiile materne. Femeile care au în istoric cel puțin o naștere prematură, sunt deja predispuse acestora ,
precum și cele care au întâmpinat sarcini multiple . Alți factori de risc (medicali materni, medicali feto -placentari,
socio -economici) pentru naște rile premature inclu d: vârsta înaintată a mamei, indicele de masă corporală scăzut,
ori chiar ridicat, peeclampsia severă (hipertensiune arterială) , infecțiile , inflamația intrauterină (corioamniotita) ,
afecțiuni le hipertensive și vasculare, diabet ul, tulburările placentare ș i cervixul (colul uterin) prea scurt , stresul,
poluarea aerului, fumatul, educația .
Din cauza lipsei măsurilor preventive și a controlului medical regulat în timpul sarcinii și d in cauza obiceiurilor
lehuzelor , dăunătoare copiilor din pântece (fumatul , obezitatea și consumul d e alcool fiind principalii factori de
risc în sarcină) , incidența nașterilor premature a crescut în ultimii ani în loc să existe un progres în această privință,
însă mortalitatea infantilă (în decursul primului an de la naștere) a scăzut considerabil pe parcursul anilor 1998 –
2018 (Europa : 3.4 ‰ în 2018 , față de 6.6 ‰ în 1998 ; Rom ânia: 6 ‰ în 2018, față de 20. 5 ‰ în 1988) , iar numărul
celor care trec cu bine peste această fază a vieții, cu ajutorul sprijinului centrelor de prematuri tate din lume, începe
și acesta să ia amploare .
Totu și, din cauza insuficienței centrelor destinate prematurilor pe teritoriul țării noastre, în 2018 România
deține a o rată a mortalității infantile de 6 ‰, cea mai mare rată a mortalității infantile din Europa, aproape dublă
față de media de 3.4 ‰ a Europei. Î n top sub România se află Bulgaria, cu o rată a mortalității infantile de 5.8
‰, minimul înregistrându -se în Estonia, cu un procent de 1.6 ‰.

1.4. Exemple de persoane care au venit pe lume în ur ma unor nașteri premature

Fig.2
Scorul APGAR
– reprezintă evaluarea
clinică efectuată în primele 5 -10
minute de după naștere, aceas ta
ajutându -i pe medici spre a
determina cât de bine se adaptează
copilul mediului extrauterin.

Copiii născuți prematur nu pot beneficia de totalul de 10 puncte din scorul APGAR , însă aceștia sunt adevărații
eroi, datorită puterii de care dau dova dă în procesul de vindecare.
Dintotdeauna, mulți sunt foarte îngrijorați, încât își pun întrebarea dacă se merită să încerce să trateze cazurile
de prematuri, din cauza faptului că acești copii sunt predispuși a se dezvolta într -un ritm mai lent, de a nu se încadra
în societate, de a rămâne cu sechele (fizice, ori psihice), sau, chiar, de a își pierde viața în câteva zile/luni/ani.

7
Cu toate acestea, un studiu realizat înaintea anului 1934 de către Mohr și Bartelme în colaborare cu clinica Dr.
Hess din cadrul Spitalului “Michael Reese”, a demonstrat că după vârsta de 4 -5 ani, deja nu se mai observă nici o
diferență fizică între copiii prematuri și cei născuți la termen. Timpul a demonstrat chiar și faptul că, deși născuți
prematur, pot dezvolta capa cități mai ridicate față de cei din jur care împărtășesc aceeași vârstă.

1.4.1. Cazuri Maternitatea “Polizu”, Bucure ști – 23 săptămâni, 500 grame

“Foarte mul ți supraviețuitori dezvoltă niște dizabilități inclusiv de învățare, vizuale și auditive. Dar sunt și
prematuri care sunt salvați și se dezvoltă mai bine ca un copil născut la termen. Înainte de 1990, declararea
copiilor se făcea de la 28 de săptămâni. ”
Prof. Dr. Silvia Stoicescu
(șeful clinicii de neonatologie de la Maternitatea “Polizu ” din București)

Prof. Dr. Silvia Stoicescu, în calitate de șef al clin icii de neonatologie din cadrul Maternității “Polizu” din
București, precizează faptul că, un copil de 24 de săptămâni și 700 grame, ca și un copil de 32 de săptămâni și
1200 grame, este un “copil chinuit”. Deoarece asupra acestuia se acționează la o vârst ă fragedă, când organele sale
nu sunt dezvoltate suficient, prin mecanisme deloc naturale, nou -născutul experimentând mult prea devreme
tehnologiile spitalicești . Acesta, pentru a putea fi salvat și ajutat să se dezvolte, necesită un mediu care să îl imite
pe cel intrauterin. Aici intervin incubatoarele, create special pentru a reda căldura și umiditatea interiorului mamei,
absolut necesare nou -născutului până la îndeplinirea vârstei de creștere “intrauterină ”. La tratarea nou -născutului
se acționează și p rin intubare și ventilare mecanică. Acești copii trebuiesc manipulați cu cea mai mare grijă și cât
mai puțin posibil, fiind foarte fragili atât fizic, cât și vizual și auditiv . Nici măcar cei născuți la 35 -36 săptămâni
nu au avut posibilitatea de a se dezv olta în uterul mamei precum un copil născut la termen (39 -41 săptămâni).
Copiii născuți înainte de a împlini 28 săptămâni intrauterine, practic pierd ultimul trimestru de sarcină, exact
perioada când preiau anticorpi de la mamă. Până în anul 1990 , cei sub această vârstă de creștere intrauterină nici
măcar nu erau declarați ca fiind născuți vii , decât după și dacă se reușea ca doctorii să îi țină în viață până la
îndeplinirea acelui prag. Altfel, erau considerati ca reprezentând cazuri de avort . Se înc erca totuși salvarea lor,
dispunând însă doar de incubatoare destinate copiilor cu vârsta la naștere de 34 -36 săptămâni, de medicamente și
de perfuzii, la acea vreme neexistând soluția utilizării pompelor. Vinișoarele acestora sunt de 10 -20 de ori mai
mici, mai subțiri decât cele ale unui adult, așa că până și acele ar trebui să fie adaptate dimensiunilor foarte mici
ale acestor copii. De aici toată dificultatea de a îi trata.

Fig.3

8
Totuși, în cadrul Maternității “Polizu” , cele mai grave două cazuri de nașteri extrem de premature au avut și
succes, la momentul actual fiind cel puțin la fel de bine dezvoltați precum cei de vârsta lor care au venit pe lume
la termen.
Copilul cu cea mai mi că greutate la naștere care a fost tratat în cadrul acestei clinic i, avea la momentul respectiv
500g, iar în prezent nu duferă de urmări ale nașterii premature, având chiar un coeficient de inteligență foarte bine
dezvoltat.
Din punct de vedere al vâr stei de gestație, cel mai mic copil venit pe lume în cadrul acestei clinici avea 23
săptămâni și 5 zile, la vârsta de 6 ani și jumătate fiind considerat ca fiind un copil mult mai isteț decât alți copii
mai mari lui, care au fost născuți la termen.

1.4.2. Cazul “Elsie Latimer”, “Burnley” General Hospital, L ancashire, UK – 24
săptămâni, 737 grame

Fig.4 : Elsie Latimer

Fig.5 : Elsie Latimer

Într-un artic ol din faimosul ziar digital britanic “Independent” , pe 28 Septembrie 2018, Colin Drury relata
povestea unui caz de naștere extrem de prematură care a avut loc în luna aprilie a aceluiași an, în cadrul “Burnley”
General Hospital din Lancashire, UK.
Mama în cauză, Kenya Jade Latimer în vârstă de 21 ani, a început să sângereze la doar 22 de săptămâni de
gestație. Ajungând de urgență la spital, a aflat din partea medicilor că avea o dilatație a cervixului de 4 cm, iar
șansele de supraviețuire a copilului scăzuseră considerabil ; fapt ce a condus -o la efectuarea uneia dintre procedurile
sugerate de cadrele medicale și anume cusătura cervicală, pentru a preveni nașterea înainte de termen. Însă, la doar
2 săptămâni de la acel episod, mama a început să experime nteze contracții foarte dureroase , ceea ce i -a dat de
înțeles că nașterea nu mai avea să întârzie.
Astfel se face că, la doar 24 de săptămâni de sarcină, a adus pe lume un copil “minune”, în ciuda faptului că
medicii nu aveau speranțe în finalizarea cu succes a sarcinii respective, sfătuindu -i pe părinți să se aștepte la ce
este mai rău. La naștere, Elsie cântărea doar 737 de grame și se putea încadra în palma mamei sale. Însă aceasta a
mai avut de așteptat până să își poată ține pruncul în brațe, di n cauza fragilității acestuia.
Relatând despre prima oară când și -a văzut fiica, aceasta a spus:
“She was so tiny. It was surreal and I was in shock. Everything happened so fast. One minute she was delivered,
the next she was taken away from us to the neo -natal intensive care unit and placed on a ventilator. We were not
even allowed to hold her because she was so fragile. Her skin was so delicate. It was heart -breaking. You don't
know what to do or think when something like this happens – you jus t have to deal with it. Ashley and I sat beside
her every day from lunchtime until 9 pm, willing her to pull through. It was physically and emotionally draining
and we never imagined the first few months of our newborn's life would begin like this.”

9
(“Era at ât de mică. Era suprarealist și eram în stare de șoc. Totul s -a întâmplat așa de repede. Într -un minut
a fost născută, iar în următorul a fost luată de lângă noi și dusă la unitatea de terapie intensivă neonatală și
conectată la un ventilator. Nici măcar nu aveam voie să o ținem fiindcă era extrem de fragilă. Pielea ei era atât
de delicată. A fost sfâșietor . Nu știi cum să procedezi sau ce să crezi când așa ceva se întâmplă – trebuie doar
să-i faci față. Ashley și cu mine am stat lângă ea zilnic d e la ora prânzului până la 9 seara, dorindu -ne să
depășească situația. Ne-a consumat fizic și emoțional și niciodată nu ne -am imaginat că primele câteva luni de
viață ale nou -născutului nostru ar începe astfel. ”)
Foarte mare bucurie a fost când, după 4 luni de terapie intensivă, pe 5 august, părinții și -au putut lua fetița
acasă, aceasta continuând să ia în greutate. După 6 luni de la naștere, aceasta deja se bucura de viață ca oricare alt
copil.

1.4.3. Cazul reuniunii întâmplătoare după 28 de ani, “Lucile P ackard” Children’s
Hospital, Palo Alto, California

Fig.6 : Dr. Vilma Wong & Brandon Seminatore child
(1990)
Fig.7 : Dr. V. Wong & Dr. B. Seminatore
(2018)

Vilma Wong, asistentă a secției de neonatologie (N eonatal Intensive Care Unit) din cadrul “Lucile Packard”
Children’s Hospital, dup ă 34 de ani vechime în cadrul primului și singurului său job, a trecut printr -un moment cu
adevărat special, după ce a descoperit cine îi era nou coleg de câteva săptămâni în același centru. De prima oară
când i -a auzit numele în cadrul spitalului în anul 2018, a tot înc ercat să își dea seama de ce acesta îi pare foarte
cunoscut . Până când, însuși Seminatore i -a împărtășit faptul că este unul dintre pacienții născuți prematur în urmă
cu 28 de ani în cadrul aceluiași spital. Întâmplarea se face că, Wong fusese ea însăși asistenta medicală primară a
unui copil cu același nume. Când Seminatore a fost întrebat de către aceasta dacă nu cumva tatăl său lucrează ca
ofițer de poliție, s -a așternut liniștea. A mărturisit că da și a întrebat -o la rândul său dacă nu cumva o cheamă
“Vilma”. Acesta fusese momentul de revela ție al celor doi, dar și de extremă bucurie, fiindcă nu multora li se
întâmplă să își vadă pacienții crescând . Mama acestuia chiar îi ceruse să caute în cadrul s pitalului o asistentă pe
nume “Vilma” , însă el a presupus că s -a pensionat deja.

10
Dr. Brandon Seminatore: “I never expected to meet a provider who took care of me when I was a baby. When
Vilma recognised my name, I remembered the photos my parents had shown me and it truly sunk in that I was one
of these babies. I’ve come full -circle and I’m taking care of babies with the nurse that took care of me.”
(“Nu m -am a șteptat niciodată să întâlnesc pe cineva – “PROVIDER ”, “provideri ”, substantiv masculin
“Furn izor”. [Pronun ție: prov áĭdăr] – Din engleză “provider ”. – care a avut grij ă de mine când eram bebeluș .
Când Vilma mi -a recunoscut numele, mi -am amintit fotografiile pe care mi le -au arătat părinții mei și este cu
adevărat profund faptul că eram unul dintre acești bebeluși. Am venit în cerc -complet și am grijă de copii
împreună cu asistenta care a avut grijă de mine. ”)
În 2018, l a 28 de ani, Neurolog Pediatru Dr. Brandon Seminatore și -a încheiat rezidența în cadrul aceluiași
spital în care a venit pe l ume în aprilie 1990, la cele 29 de săptămâni de sarcină ale mamei, Vilma Wong fiind
asistenta medicală primară care a avut grijă de acesta în prima lună de viață, acesta reprezentând unul dintre copii
grav bolnavi la naștere. Tot el a fost și cel care, în 2018, s -a întors în cadrul respectivului spital, alăturându -se
echipei lui Wong și având grijă de unul dintre pacienții acesteia, fără să fi știut încă la momentul respectiv de
prezența în cadrul spitalului a persoanei care l-a tratat la nașter e.

1.4.4. Cazu l “Amil lia Taylor” , Miami – 21 săptămâni și 6 zile, 280 g, 24 cm

Pe 24 octombrie 2014, la Baptist Children ’s Hospital din Miami, a venit pe lume cel mai tânăr prematur,
atingând vârsta intrauterină de doar 21 săptămâni. Acesta avea la naștere greutat ea de 280 g și lungimea de 24 cm .
Medicii au presupus că ar avea undeva la 23 de săptămâni de gestație, iar mama fetiței nu a negat acest fapt.
Trecând printr -un program covârșitor d e fertilizare in vitro, confruntându -se cu anormalități și cu i nfecții în
timpul sarcinii și cu stres continuu, iar conform Asociației Americane de Pediatri e nașterile înaintea vârstei de
gestație de 23 de săptămâni nefiind considerate viabile , proaspăta mămică Sonja Taylor , în disperarea sa de a își
salva copilul, că ruia medicii nu îi ofereau șanse de reușită , a ascuns de aceștia adevărul despre vârsta sarcinii sale.
În săptămâna a 19 -a de sarcină, mama prezenta semne cum că ar depune efort muncind. După 9 zile de atunci,
medicii au concluzionat că nu mai pot amâna o naștere naturală, așa că i -au făcut operația de cezariană.
Cu toate acestea, la venirea pe lume, Amillia Taylor respira fără ajutorul aparatelor și chiar a avut câteva
încercări de a plânge. Medicii, aflând ulterior adevărata vârstă gestațională a co pilului, au considerat această
sarcină ca fiind un miracol.
La o conferință de presă, unul dintre doctori a afirmat faptul că, Sonja Taylor a trecut printr -o perioadă de
suferință atât de îndelungată, încât hormonii pe care îi producea au ajutat de fa pt la supraviețuirea Amilliei.
În Marea Britanie, deși nu se întâmplă des astfel de cazuri, avortul este permis până la vârsta gestațională de 24
de săptămâni, ulterior acesteia fiind interzis ; fac excepții doar cazuri le extreme, în care s -ar prezenta dovezi
incontestabile că ar fi p ericulos să se continue sarcina.
Astfel concluzionăm că, Amillia Taylor nu doar că a venit pe lume cu cel puțin 8 zile înainte de a putea fi
considerată viabilă nașterea (încercarea de sa lvare în această perioadă fiind doar experimentală, iar doctorii
neavând nici o obligație de a trata un astfel de copil înainte de cele 23 de săptămâni minime), dar se afla și în
perioada în care putea fi considerat avort.
Roe v Wade reprezintă o deci zie de referință luată în anul 1973 de către Curtea Supremă a Statelor Unite, cu
privire la problema constituționalității legilor care incriminau sau restricționau accesul la avorturi. “Viabilitatea”
este definit ă ca având “potențialul de a trăi în afara p ântecelui mamei, cu sau fără supor t artificial ”.
Conform acesteia, se interzice avortul după ce fătul este viabil, ceea ce, după cum a demonstrat cazul Amilliei
Taylor, este un punct contestabil.

11

Fig.8 Fig.9

Fig.10 Fig.11 Fig.12

Fig.13 Fig.14 Fig.15

12
1.4.5. Personalități istorice

Exemplul îl fac și personalități cunoscute la nivel mondial :
– Sir Isaac Newton (legea atrac ției gravitaționale) a venit pe lume ca un copil prematur neobi șnuit de mic
și a trăit 85 ani ;
– Charles Darwin (teoria referitoare la evoluția speciilor) , de asemenea un prematur extrem de mic
– , s-a dezvoltat astfel încât a ajuns unul dintre membrii unui studiu geologic care a durat 6 ani și a
supraviețuit unui naufragiu din timpul unei expediții științifice, fiind unul dintre puținii membri capabili
de a vâna pentru mâncare, mențin ându -și toată echipa în viață; a trait până la vârsta de 73 ani;
– Napoleon Bonaparte a ajuns la 51 ani;
– Voltaire, faimos scriitor francez, a tr ăit 84 ani ;
– Jean Jacques Rousseau – 66 ani ;
– Victor Hugo – 83 ani.
Se estimează că, cel puț in 75% dintre copiii pre maturi ar supraviețui cu ajutorul tratamentului adecvat.

2. STUDIUL SPAȚIULUI DE TRATAMENT

2.1. Istoric c entre de tratament

Până în secolul XIX, nu existau centre de îngrijire a copiilor, cu excepția acelora pentru cei abandonați, în
preajma anului 1200 f iind înființate de către Papa Inocențiu al III -lea “casele de copii g ăsiți” (unde mamele își
puteau părăsi în secret copiii nedoriți , în loc să îi ucidă) . Nu exista nici un fel de interes spre a îi salva pe cei născuți
cu probleme .

– Platon (427 î.Hr. – 347 î.Hr.) : “Descenden ții indivizilor inferiori și oricare dintre cei care se nasc cu
defecte, vor fi eliminați în mod corespunzător în secret, astfel încât nimeni nu va ști ce s -a întâmplat cu
ei.”;
– Aristotel (384 î.Hr. – 322 î.Hr.): a sprijinit o lege care susținea expunerea obligatorie a tuturor nou –
născuților cu malformații, astfel încât nici un astfel de copil să nu fie îngrijit ;
– Seneca (4 î.Hr. – 65 d.Hr.) : “Câinii turbați vor fi loviți în cap, boii sălbatici vor fi uciși, descendenții
nefirești vor fi distruși și vom îneca chiar si copiii care la naștere sunt slabi și anormali. ”.
Cu o gândire total diferită de a acestora, comunitățile creștine, musulmane și evreiești s -au opus cu tărie
infanticidului, considerând -o practică păgână.
Vechiul Tes tament, 2 Împărați, 4 :42-47: “Când a ajuns Elisei în casă, iată că murise copilul, culcat în patul
lui. 33 Elisei a intrat și a închis ușa după ei amândoi și s -a rugat Domnului. 34 S-a suit și s -a culcat pe copil; și –
a pus gura pe gura lui, ochii lui pe oc hii lui, mâinile lui pe mâinile lui și s -a întins peste el. Și trupul copilului s -a
încălzit. 35 Elisei a plecat, a mers încoace și încolo prin casă, apoi s -a suit iarăși și s -a întins peste copil. Și copilul
a strănutat de șapte ori și a deschis ochii. 36 Elisei a chemat pe Ghehazi și a zis: „Cheamă pe sunamita.” Ghehazi
a chemat -o și ea a venit la Elisei, care a zis: „Ia -ți fiul!” 37 Ea s -a dus și s -a aruncat la picioarele lui și s -a
închinat până la pământ. Și și -a luat fiul și a ieșit afară.”
– 1753 : prim a notificare a greutății și taliei medii la naștere ;
– 1801: înființarea primului spilat de copii “Necker – Hôpital des Enfants Malades ”, Paris, Fran ța; încep să
apară primele maternități (Londra, New York, Philadelphia) ;
– 1870 -1920: IWM (Infant Welfare Movem ent) dezbate nevoia îngrijirii copiilor, inclusiv a prematurilor ;
– 1896: SUA începe îngrijirea copiilor născuți prematur ;
– 1908: primele studii despre afecțiunile prematurității ;
– 1920: Julius Hays Hess (SUA), primul expert în prematuritate, considerat “părintele neonatologiei
americane”.

13
Neonatologia, ramură a medicinii pediatrice, este „specialitatea medicală care se ocupă cu studiul nou –
născutului sănătos, cu depistarea, diagnosticarea și tratarea bolilor specifice acestei grupe de vârstă, precum și c u
îngrijirea și protejarea pentru menținerea în viață a nou -născutului prematur. ”. Totuși, istoria acestei specialități a
început cu ajutorul moașelor și al obstetricienilor și nu cu cel al medicilor pediatri.
Astfel, putem spune că prematuritatea est e și aceasta, la rândul său, ramură a neonatologiei.
Julius Hays Hess, medic american și părintele neonatologiei americane, a publicat în anul 1922, primul manual
de testare axat pe îngrijirea prematurilor și a defectelor de naștere la sugari (“Premat ure and Congenitally Diseased
Infants”) , în același an înființând și primul centru de tratare a prematurilor în colaborare cu asistenta medicală
Evelyn Lundeen, în cadrul unuia dintre cele mai mari spitale din Chicago, Illinois, “Michael Reese Hospital”.
Clinica Dr. Hess, în 1922, începuse cu o capacitate de 8 pătuțuri, obiectivul fiind acela de a le oferi îngrijiri
medicale copiilor prematuri născuți acasă, ori în spitalele care nu erau dotate pentru a putea oferi îngrijirea
completă a acestora. Funcț ionarea acestei stații, clinici de tratare, a fost posibilă prin contribuția financiară din
partea “Infants Aid Society” din Chicago (“Societatea de Ajutor pentru Sugari” – Chicago). Acest grup filantropic
de 1000 de persoane, a furnizat clinicii Dr. Hess echipamente speciale și veșminte pentru copii, a înființat o stație
cu 12 pătuțuri în cadrul “Mount Sinai” Hospital din Chicago și, ani la rând, a furnizat foarte multe materiale pentru
îmbrăcarea copiilor, clinicii de prematuri din cadrul “Cook County” Ho spital – Chicago . A fost înființat centrul de
prematuri “Sarah Morris” Hospital Station, ca un memoriu adus primului pre ședinte al “Infants Aid Society” ,
Hortense Schoen Joseph.

2.2. Amplasamentul propus

Spitalul Clinic „Filantropia” ( „Spitalul Iubirii de Oa meni” / „Mavrogheni” ) – spital pentru „îngrijirea
atâtor bolnavi fără mijloace, făgăduindu -mă și eu, să -i caut fără plată, toată viaț a mea .”
Dr. Constantin Caraca ș (1773 -1828)
Adrese intr ări:
– Str. Iacob Felix, nr. 64 – fostă str. Spitalului ;
– Bd. Ion Mihalache, nr. 11 – fostă Șoseaua Filantropia.
În anul 1810, printr -o subscripție publică de finanțare propusă m arelui logofăt Grigore Băleanu, Dr. Constantin
Caracaș , doctorul Bucureștiului în perioada 1800 -1828 , a venit cu ideea înființării unui sp ital, inovând prin
destinația filantropică a acestuia. Spitalul avea să trateze fără plată, construindu -se și funcționând din contribuții
publice, „bolnavi de ambele sexe, fără nici o deosebire de religie, rasă, naționalitate sau patimă ”. A dorit ca la
serviciile medicale, la sănătate, să poată avea acces și pătura săracă a societății.
Astfel, în anul 1813, a început construcția spitalului, în 1815 având deja inaugurarea.
Acest spital a ținut loc și de spațiu pentru tratarea soldaților, în timpul războiului ruso -turc din perioada
1828 -1829, dar și în timpul Războiului Crimeii (1853 -1856).
În anul 1832, unind cele trei mari spitale ale municipiului București, „Colțea” (1704), „Pantelimon” (1735 –
1977) și „Filantropia” (1813), s -a înființa t organizația „Eforia Spitalelor Civile”. Odată cu desființarea acestei
întreprinderi, în anul 1949, spitalele au trecut în administrarea statului.
Până în anul 1912, Spitalului „Filantropia ” i se mai spunea „Spitalul Mavrogheni ”, denumire dob ândită d e la
biserica în apropierea căreia a fost construit, ulterior fiind intitulat „Institutul de Obstetrică Filantropia ”.
Corpurile de clădire „B”, „C” și „D”, construite după anul 1881 , sunt și cele ca re, în prezent, sunt abandonate,
asupra ultimelor dou ă încercându -se o restaurare în anul 2000 de către S.C. Prominvest Carpați Nord S.R.L., firmă
ajunsă în pragul falimentului în anul 2010, iar corpurile aflându -se și astăzi într-o continuă degradare.
Doar asupra corpului „A” s -a acționat, în anul 2007 , la inițiativa de renovare a manager -ului spitalului din
perioada 1982 -2018, Prof. Dr. Gheorghe Peltecu.

14
3. TRATAMENT E DESTINATE PREMATURILOR

3.1. Tehnologii moderne aplicate în mediul spitalicesc

Tehnologiile esențiale unui centru de tratare a prematur ului sunt, după cum urmează :
– monitorizarea constant ă a stării de sănătate a bebelușului, prin aparate de măsurare a presiunii sângelui,
a ritmului respirator, a bătăilor inimii, a temperaturii corpului și a nivelului de oxigen din sânge ;
– respirația asistat ă de ventilatoare, tuburi endotraheale, dispozitive de presiune continuă pozitivă în căile
respiratorii și hote de oxygen;
– alimentația intravenoasă, nazală, orală, sau chiar ombilicală;
– incubatoare (cu sau fără fototerapie/bilirubin lights; tuburi fluoresc ente cu lumină albastră, care elimină
bilirubina din sângele copiilor bolnavi de icter , ori de alte boli ale pielii ).
În afară de tehnologiile de tratament enumerate mai sus, mai există multe metode vindecătoare care pot veni
în ajutorul copilului năs cut prematur.

Fig.16
Fig.17

Fig.18

15
3.1.1. Lullaby Medicine

Mediul spitalicesc este unul aglomerat cu tot felul de aparate, acestea venind în sprijinul pacienților. Însă puțini
se gândesc la stresul care poate acapara pacienții. Zgomotul continuu și uniform produs de acestea, este deranjant
atât pentru adulți dar, mai ales, pentru cei nou -născuți. Ei experimentează o nouă lume și au nevoie de adaptare,
liniștea, calmul din jur, fiindu -le de foarte mare aju tor.
Studii conduse de Dr. Jeffery Perlman, medic șef neonatolog la “Komansky” Center for Children’s Health din
cadrul Spitalului “Presbyterian” – New York, arat ă faptul că terapia prin muzică lentă nu doar încetinește bătăile
inimii prematurilor, dar ajută și la hrănirea și somnul acestora. Îi ajută să ia în greutate și să se recupereze într -un
timp mai scurt.
Când aud sunete în jur, aceștia se adaptează lor, iar muzica ar estompa gălăgia, bipăitul produs de tehnologia
din încăpere.
Nu doar medicamentele și intervențiile chirurgicale îl ajută să se recupereze, dar și muzica este medicină, mai
ales pentru ei și, desigur, mai ales cea terapeutică, categorie la care se încadrează și cântecele de leagăn.

Fig.19

3.1.2. Skin -to-skin / Kangaroo Care

“Kangaroo Care” (“Skin -to-skin”, “Chest -to-chest”) reprezintă acea tehnică prin care copiii nou -născuți sunt
așezați pe pieptul unuia dintre pări nți, în special mama.
Aceasta crează o conexiune între mamă și părinte, oferindu -i copilului căldură (foarte necesară prematurilor
care suferă de hipotermie) și un spor de creștere în greutate mai ridicat, iar mamei îi îmbunătățește funcția de
alăptar e și o ajută să se simtă mai aproape fizic și emotiv de copilul său, să fie mai încrezătoare în ea, în capacitatea
proprie de îngrijire a nou-născutului.

Fig.20 Fig.21

16
3.1.3. Îngrijirea developmentală

Nou-născuții care vin pe lume înainte de termen, pierd o perioadă foarte prețio asă în care ar fi trebuit să se
dezvolte în uter, în interiorul corpului mamei . Mediul extern este t otal diferit de cel intrauterin, nou -născutul
putându -se confrunta cu infecții, cu lumină prea puternică pentru ochii lui , sau chia r cu zgomote deranjante, care
îl agită, necunoscând ce se întâmplă di ntr-o dată în jurul lui, de nu mai are parte de atmosfer a relaxantă din burta
mamei.
Medicii încearcă pe cât posibil să imite mediul intrauterin, prin diverse metode : căldura oferită de incubator,
acoperirea acestui aparat cu un strat de material care nu permite trecerea luminii din exterior și distribuir ea acestora
în camere ferite de gălăgia traficului, dar și fiind manevrați cu foarte mare grijă, atât fiindcă toate organele lor sunt
fragile născându -se prematur, cât și în ceea ce privește deplasarea în liniște prin încăpere.

3.2. Servicii de spitalizare și tratamentul ambulatoriu

Într-un centru de prematuritate, nou -născuții au nevoie de o serie de investigații și tratamente , putând beneficia
de serviciile următoarelor ramuri ale medicinei : pediatrie, nutri ționism, oftalmologie, kinetoterapie și altele .
Când este adus în clinică, medicii trebuie să îl înregistreze în baza de date a centrului de tratament și să îi testeze
funcțiile vitale, mai întâi de toate măsurând presiunea sângelui, ritmul respirator, bătăile inimii , temperatura
corpului și nive lul de oxigen din sâng e.
În funcție de gradul de prematuritate, dar și de scorul APGAR pe care îl are la naștere, copilul poate rămâne
spitalizat chiar și pe o perioadă de șase luni, timp în care doctorii și asistentele se ocupă de tot ce ține de săt ătatea
și dezvoltarea acestuia.
Când a ajuns în momentul în care nu mai are nevoie neapărată de spitalizare, deja poate fi externat și poate fi
adus în cadrul spitalului pentru tratamente de ambulatoriu.

“AMBULATÓRIU, -IE, ambulatorii, adj., s. n. 1. Adj. (Despre tratamente medicale) Care nu necesită
spitalizare. 2. S.n. Instituție medico -sanitară în care se acordă bolnavilor asistență medicală, fără ca aceștia să fie
internați în spital. – Din fr. ambulatoire, lat. ambulatorius. ”

Tratament ele ambulatorii, în funcție de gravitate, se împart astfel :
– Nivel 1 – semiurgent: afec țiunile cu impact potențial semnificativ al intervenției precoce de a salva viața,
sau de a preveni complicațiile severe ;
– Nivel 2 – intermediar: situa țiile clinice neamen ințătoare de viață, dar având un orizont de timp limitat
pentru ca intervenția să prevină deteriorarea funcțională ;
– Nivel 3 – de rutină : evaluarea complex ă și precizare de diagnostic pentru pacienții stabili a căror afecțiune
nu prezintă potențial de deter iorare rapidă, ori afectare ușoară sau moderată a statusului funcțional.

3.3. Scheme funcționale – filtru, zonă personal/vizitatori, saloane, trasee , aparatură

17

1—Porthole (external, head); 2 —Porthole lock
(head); 3 —Porthole (internal, feet); 4 —Small wall
(feet); 5 —Small wall (head); 6 —Superior face of the
mattress (head); 7 —Superior face of the mattress
(buttock/feet); 8 —Platform in contact with inferior
face of the mattress (head); 9 —Air conditioning
chamber; 10 —Hhumidity chambers; 11 —Control
panel; 12—Probe/sensor for skin temperature; 13 —
Access port cover.

18

https://www.antoniowan.com/the -little-ones-neonatal -bath

https://www.researchgate.net/figure/top -Floor -plan-of-the-ward -bottom -Layout -showing -the-nursing –
station -shift-change_fig1_221516045

19

3.4. Sisteme de iluminat

3.5. Materiale propuse pentru utilizare

20
4. STUDII DE CAZ

4.1. Clinica Dr. Hess – “Michael Reese” Hospital, Chicago, Illinoi, S.U.A.

În primii 3 ani de când a intrat în funcțiune clinica Dr. Hess, aceasta a beneficiat de cele 8 paturi, tratând doar
94 de sugari, din cauza neacceptării cu entuziasm a acestei stații de către profesia medicală din Chicago. Ulterior
și-a extins capacitatea la 25 de paturi, iar în 1951 a dezvoltat o nouă unitate medicală, aici putând trata simu ltan
până la 40 de bebeluși.
Având experiență de ani de zile în îngrijirea prematurilor, clinica destinată acestora s -a dezvoltat din punct de
vedere tehnic și al amenajărilor. Spitalul a renunțat la ideea utilizării măștilor de către asistenții medic ali și alte
persoane din centru, cu excepția medicilor și a cadrelor care tranzitează pentru perioade scurte pepiniera, aceștia
fiind nevoiți să poarte acea protecție.
Spațiile destinate pătuțurilor se restrâng la 18 m² de fiecare, din experiență obse rvându -se inutilitatea
standardelor prea mari ale Serviciului de Sănătate Publică al Statelor Unite (minimul de 24 m², respectiv necesarul
de 30 m²). Astfel a putut deține 40 de spații pentru pătuțuri, dimensiunile acestora oferind un avantaj de funcționar e
al spațiului și o supraveghere mai adecvată și detaliată dintr -un punct de control central. ( Fig.22 )
Spitalul “Michael Reese” deținea o clinică de ambulatoriu pentru instruirea mamelor copiilor prematuri și
pentru îngrijirea și supravegherea micuțil or “absolven ți” ai spitaliz ării. Chiar dacă anumite familii aveau venituri
foarte mici, în cazul în care acestea nu aveau medici privați, puteau beneficia în continuare de îndrumarea din
partea spitalului în îngrijirea celor mici.

Fig.22

21
4.2. The Ohio State Wexner Medical Center – Buckeye Maternity Center – S.U.A.

Am ales pentru studiu de caz a cest centru, datorită
conceptului de arhitectură al acestuia și al paletei de
culori și materiale .

Denumirea “Buckeye” provine de la arborele
official al statutul Ohio. Potrivit folclorului, fructul său
seamănă cu ochiul de căprioară, iar purtarea acestuia ar
aduce noroc.

Fig.23

“Buckeye a fost porecla official ă a statului Ohio începând cu anul 1950. Însă acesta fusese folosit cu mult
înaintea acestui an, d atând din 1788, primul locuitor care fusese strigat astfel fiind Colonel Ebenezer Sproat, un
bărbat robust și dur în fapte. Conducând delegația legală la prima ședință de judecată a teritoriului de Nord -Vest
din Marietta, a fost întâmpinat cu strigăte “Hetuck Hetuck” de către indienii prezenți la acea întrunire, cuvântul
indian “Hetuck” însemnând “Buckeye”. De atunci, a șa era cunoscut de către toți, ulterior denumirea respectivă
răspândindu -se și printre localnici. Așa se face că, până în anul 1830, scrii torii se refereau frecvent la localnicii
din Ohio ca fiind “Buckeyes”.

Fig.24

Fig.25

Fig.26 Fig.27

22

Fig.28 Fig.29

4.3. Fundația Comunitară Sibiu – Centrul de Prematuri

Fig.30

23

Centrul de Prematuri din cadrul Fundației Comunitare Sibiu reprezintă clinica dezvoltată pe baza conceptului
de îngrijire developmentală, cadrele medicale de aici încercând să redea cât de mult cu putință copilului născut
prematur, mediul asemănător celui de dezvoltare intrauterină.

5. CONCLUZII

Prin prezenta lucrare de licență, am încercat să dezvolt cât mai mult posibil subiectul prematurității, ce
presupune un copil venit pe lume înainte de termen și cum poate fi el tratat. Cons ider că, studiul acesta m -a învă țat
foarte multe lucruri care îmi sunt necesare proiectului de diplomă, fiind absolut necesară în întocmirea oricărui
proiect de arhitectură, cunoaștere a beneficiarului și a nevoilor acestora, dar și cum au contribuit alte persoane la
înființarea unor centre de prematuri venite în sprijinul copiilor și al mamelor acestora.

24
6. BIBLIOGRAFIE

1. BAKER, Jeffrey Paul. The Machine in the Nursery: Inc ubator Technology and the Origins of Newborn
Intensive Care. Baltimore and London, The Johns Hopkins University Press, 1996.
2. BURST, Helen Varney. Nurse – Midwifery . 1st edition, Jones and Bartlett Learning, 1989 (5th ed., 2015).
3. DORAN, Sarah L.(Manag ing Editor), BONN, Philip (Art Editor), Division of Reports Children’s
Bureau. The Child – Monthly news summary . Property of Michigan Libraries : Artes Scientia Veritas
(1817), July 1948 – July 1950, Vol. 13 -14.
4. ECO, Umberto. Come si fa una tesi di laure a. ed. Bompiani, 1977 (traducere : POPESCU, George. Cum
se face o teză de licență . ed. Pontica, 2000, Colecția Biblioteca Italiană, sub îngrijirea lui Marin Mincu).
5. EDEMARIAM, Aida, “Against all odds ”, The Guardian , February 21, 2007.
6. GOLDSMITH, Jay P ., KAROTKIN, Edward. Assisted Ventilation of the Neonate . 1st ed., Saint Louis,
Missouri, Elsevier, 1981 (5th ed., Saunders, 2011).
7. HESS, Julius Hays și alții (M OHR , George Joseph , BARTELME, Phyllis Frances) . The Physical and
Mental Growth of Prematurel y Born Children . Chicago, University of Chicago Press , 1934.
8. PARER, Julian T., KING, Tekoa L., IKEDA, Tomoaki. Electronic Fetal Heart Rate Monitoring – The
5-Tier System . 1st ed., 1981 ( 3rd ed., Burlington, Massachusetts, United States, Jones & Bartlett Learning,
2018).
9. SCHEELE , Leonard Andrew , FOLSOM, Marion Bayard . Public Health Reports . U. S. Department of
Health, Education, and Welfare – Public Health Service, Vol. 70, No. 1 -12, January -December 1955,
including Public Health Monographs , 1955 Title s, No. 25 -35.
10. SPOCK, Benjamin McLane , NEEDLMAN, Robert. Dr. Spock’s Baby and Child Care (traducere :
VASILESCU, Andrei Vlad , Îngrijirea sugarului și a copilului ). 1st ed., New York, Duell, Sloan and
Pearce, 1946 (9th ed., Sian Books, 2014 ).
11. TUNESCU, Mihaela, OLARIU, Gabriela, ICMA, Gabriela, „Îngrijirea developmentală a
prematurului ”, Buletin de Perinatologie , nr. 2(38) / 2008 / ISSN 1810 -5289: 52 -56

7. WEBOGRAFIE

https://abcnews.go.com/Health/lullaby -medicine -premature -babies/story?id=19430621#.UcMpxb_9e0t
– access date April 5, 2020
https://www.bliss.org.uk/parents/in -hospital/looking -after-your-baby -on-the-neonatal -unit/skin -to-skin-
and-kangaroo -care – access date April 5, 2020

https://www.healthcareglobal.com/hospitals/4 -ways -hospitals -can-provide -better -care-infants
– access date April 5 , 2020

25
8. SURSE ILUSTRAȚII

1. “Google Privacy Policy”, last modified May 28, 2013
https://www.iltalehti.fi/perhe/a/2013052817076708
2. “Google Privacy Policy” , last modified July 17, 2018
https://baby.unica.ro/ce -este-scorul -apgar -cum-se-da-nota-la-nastere -bebelusului -2232978.html
3. “Google Privacy Policy”, access date April 4, 2020
https://pro2.protv.ro/stiri/exista -copii -miraculosi -care-reusesc -sa-supravietuiasca -desi-la-nastere –
cantares c-doar-cateva -sute-de.html
4. “Google Privacy Policy”, last modified September 28, 2018
https://www.indep endent.co.uk/news/uk/home -news/miracle -baby -born-prematurely -out-hospital –
discharged -elsie-premature -birth -a8559846.html
5. “Google Privacy Policy”, last modified September 28, 2018
https://www.independent.co.uk/news/uk/home -news/miracle -baby -born-prematurely -out-hospital –
discharged -elsie-premature -birth -a8559846.html
6. “Google Privacy Policy”, last modified August 31, 2018
https://www.independent.co.uk/life -style/health -and-families /intensive -care-nurse -new-colleague -baby –
patient -vilma -wong -brandon -seminatore -california -a8516126.html
7. “Google Privacy Policy”, last modified August 31, 2018
https://www.independent.co.uk/life -style/health -and-families/intensive -care-nurse -new-colleague -baby –
patient -vilma -wong -brandon -seminatore -california -a8516126.html
8. “Googl e Privacy Policy”, last modified February 21, 2007
https://www.theguardian.com/society/2007/feb/21/health.lifeandhealth
9. “Google Privacy Policy”, July 15, 2015
https://www.ebaumsworld.com/pictures/the -tiniest -survivor/84657692/
10. “Google Privacy Policy”, July 15, 2015
https://www.ebaumsworld.com/pictures/the -tiniest -survivor/84657692/
11. “Google Privacy Policy”, July 15, 2015
https://www.ebaumsworld.com/pictures/the -tiniest -survivor/ 84657692/
12. “Google Privacy Policy”, July 15, 2015
https://www.ebaumsworld.com/pictures/the -tiniest -survivor/84657692/
13. “Google Privacy Policy”, February 22, 2007
https://www.seattletimes.com/nation -world/miracle -baby -heads -home/
14. “Google Privacy Policy”, November 29, 2019
http://gossipman.info/sinhala -show.php?id=55283&cat=amuthu
15. “Google Privacy Policy”, October 25, 2008
https://www.growingyourbaby.com/amillia -taylor -turns -2/
16. “Google Privacy Policy”, last accessed April 5, 2020
https://www.medicalexpo.com/prod/medi -waves -inc/product -118141 -855773.html
17. “Google Privacy Policy”, last accessed April 5, 2020
https://www.viaglobalhealth.com/product/woombie -bili-pod-swaddle -for-neonates -with-jaundice/
18. “Google Privacy Policy”, last accessed April 5, 2020
https://images.app.goo.gl/JvMfG41fhggZZ7rj8
19. “Google Privacy Policy”, last accessed April 5, 2020
https://ro.pinterest.com/pin/318629742 358788567/?lp=true
20. “Google Privacy Policy”, last accessed April 5, 2020
https://www.sciencenews.org/article/mom -immune -system -microbiome -may-help-predict -premature –
birth
21. “Google Privacy Policy”, last accessed April 5, 2020
https://www.unitypoint.org/livewell/article.aspx?id=220158f5 -1880 -40da-9dcb -8f13f30aa983