Fig 1 Locul si gradul cutremurelor din zona faliei anatoliei din 1939 incoace. [303151]

Istanbul are o istorie lunga din punct de vedere a [anonimizat], pe sub Marea Marmara. De-a lungul ultimilor 500 [anonimizat] 7 [anonimizat]. Studii recente arată că probabilitatea unui cutremur mai mare de 7 grade care v-a afecta Istanbulul în următorii 30 [anonimizat] 53%. Creșterea rapidă a populației (de 10 ori în ultimii 50 de ani) a avut ca rezultat constructii in graba si care de multe ori nu respecta nici un standard antiseismic.

Fig 1 Locul si gradul cutremurelor din zona faliei anatoliei din 1939 incoace.

Fig 2Acumularea de stress dupa 1999 din jurul Istambulului

Vulnerabilitatea si estimarea pierderilor

Migrarea populatiei din medil rural a crescut cererea de cladiri si alte facilitati .In monenul de fata exista 1 300 000 de cladiri in Istambul.

In 17 August 1999 ,un cutremur de 7.4 a omorat 18 000 de oameni a distrus 17000 de cladiri si a cauzat 25 de miliarde de dolari pierderi materiale.Aproximativ 1000 [anonimizat] 110 kilometri departare.In studiul JICA (2002) in coordonare cu municipalitatea Istambulului estimeaza ca la un cutremur de 7.4 grade pe scara richter langa Istambul ar costa vietiile a 50 000 de oameni si pierderi economice de 60-70 miliarde de dolari.iar numarul de persoane care vor avea nevoie de ingrijire spitaliceasca v-a fi undeva in jur de 150 000 ,30% din spitale( in total 635 ) [anonimizat].

Master Plan pentru Istambul

Managementul dezastrelor naturale necesită o abordare riscanta. Este necesară o [anonimizat], vulnerabilitatea și riscuri. [anonimizat]. În scopul de a [anonimizat] a dezastrelor,plan de salvare de urgenta si un plan de resaturare a ariilor lovite de cutremur pe termen mediu si lung.

Dupa dezastrul survenit in 1999 care a lovit Istambulul municipalitatea a initiat mai multe proiecte care au avut ca scop crearea unor planuri de diminuare a efectelor cutremurelor asupra orasului Istambul prin crearea unui Masterplan antiseismic pentru Istambul si a unor studii cum ar fi studiul de prevenire a dezastrelor sau chiar microzonarea seismica a Istambulului.

Domeniul de aplicare al Master Planului Cutremur de la Istanbul cuprinde ce e de facut in urmatoarele domenii:

– [anonimizat]

– [anonimizat]

– [anonimizat]

– [anonimizat] a [anonimizat], precum și identificarea responsabilităților

și autoritățile responsabile pentru atenuarea efectelor cutremurelor de dezastru lucrări care urmează să fie efectuate în Istanbul.

Fig 3 Schema a Master Planului Antiseismic pentru Istambul

Fig 4 Elemente esentiale ale master planului

Evaluarea seismică a clădirilor existente și consolidarea celor care nu au siguranță seismică acceptabila, constituie una dintre activitățile de atenuare luate în considerare în Master Plan. Deși există mai multe metode de evaluare și de întărire disponibile pentru clădiri individuale, există o mare nevoie de dezvoltarea a unor proceduri de screening pentru un număr mare de clădiri fără forme legale. În evaluarea a siguranței seismice a clădirilor, au fost adoptate trei etape. Prima etapă lucrări de inspecție / evaluare sunt, de asemenea, menționate ca "sondaj de stradă" și corespund ca fiind o evaluare preliminara. În a doua etapă de evaluare, începând cu clădirile prioritare și regiuni, mai multe lucrări detaliate de investigare / evaluare vor fi executate pentru evaluarea seismică a clădirilor. Cea de a treia etapă implică o analiza de aproape a clădirii și a deciziei asupra gradului de risc la cutremur și fezabilitatea economică de consolidare.

Pentru scopuri de a estima pierderile ,inventarierea cladirilor din Istambul s-a divizat in 3 mari grupuri bazat pe tipul constructiei,numarul de etaje si anul construtiilor.Pentru a da un exemplu de distriutie a cladirilor din beton armat construite dupa 1980 este ilustrata in figura 1.

(Fig) Distributia (numar pe celula) a cladirilor din beton armat construite dupa 1980 in Istambul

Astfel s-au facut mai multe harti care sa ateste gradul de deteriorari ale cladirilor in cazul unui cutremul din diferite spectre.

Distributia a tuturor cladirilor deteriorate care nu mai pot fi reparate expuse la un scenario de cutremur

Distributia podurilor si a viaductelor cu un mare risc la un seism.

Analiza vulnerabilitatii solului

Pentru acest studiu, datele radar prin satelit,prelucrate cu ajutorul scatterer persistente InSAR sau tehnica PSI, au fost utilizate pentru a descoperi date geologice și solurile care sunt la baza fundatiilor orasului si care arata ca acest sol este unul moale si mai predispus la miscari seismice.

Acest lucru asigură un element cheie în evaluarea vulnerabilității și riscurilor la nivelul orașului.

Perioada acoperita de aceste studii pe metropola Istambul este perioada 1992-2010.Figura 1 prezintă media observată a mișcările de sol în milimetri pe an pentru aceasta perioada, în special surparea.

Fig 1 harta a Istambulului cu miscarea pamantului in mm/an.Miscariile negative indica surpare(portocaliu si galben) verde si turquaz arata zonele stabile si exista indicii de inaltari mici ale zonelor(albastru inchis).

Exista analizat conform clasificariilor solului din 1997 o harta care arata tipurile de sol din Istambul(fig 2).Integrarea rezultatelor psi si informatiile existente ajuta la determinarea zonelor pentru reinstalarea asezarilor.

Figura 2 .NEHRP(1997) tipuri de sol corelat cu numele profilului solului.

Figura 3 NEHRP(1997) clasificarea solurilor combinate cu rezultate PSI pentru perioada 1992-2000 solul moale si rigid corespund cu vitezele de deformare cele mai mari.Acest lucru demonstreaza ca analizele geologice pe straturi sunt cheia datelor PSI. Figura 2 .NEHRP(1997) tipuri de sol corelat cu numele profilului solului.

Figura 4 Patratele verzi indica cladirile ce au fost foarte deteriorate in cutremurul din 1999 iar punctele

colorate arata rezultatele PSI pentru perioada 1992-2000.Cele mai multe cladiri deteriorate se afla pe partea europeana a Istambulului .

Abstract

In 96% din districtele Turciei, ce includ monumente istorice, exista risc seismic major.

Cladirile istorice si monumentele sunt o importanta parte a patrimoniului nostru cultural si trebuie protejate si asigurata durabilitatea lor.

Lemnul este unul dintre cele mai vechi materiale folosite in structura in majoritatea locurilor din lume. Casele din lemn erau commune si in Turcia pana in 1960. Dupa aceea,betonul si caramida au fost preferate,cladirile din beton au fost aproape uitate. Dar,in 1999, cutremurele din Kacaeli si Duzce au adus aminte de cladirile traditionale. Cladirile din beton armat au prezentat deteriorari foarte mari iar cladirile traditionale s-au prezentat destul de bine I timpul acestor cutremure.In acest studio , tipuri de structuri de lemn folosite in Turcia sunt prezentate si deteriorarile din cutremure sunt discutate.

Introducere

Exista trei tipuri de sisteme structurale: beton armat , zidarie nearmata si cadre din lemn au fost in mod obisnuit folosite in Turcia. Cladirile modern din orase sunt in general construite din beton armat. Cladirile traditionale din lemn au fost in general contruite in partea veche a orasului. Rezistentele seimice ale acestor cladiri au devenit aproape universal in Istambul din secolul 17 pana in secolul 19. Dar chiar daca sunt destul de sigure impotriva cutremurelor aceste constructii sunt afectate de incendii.Mai multe incendii au izbucnit in oras in secolul 19 care au facut ca autoritatiile sa condamne aceste cladiri. Pana la sfarsitul secolului 19 cladiri multietajate din zidarie au luat locul acestor cladiri traditionale din lemn.

In 1999,cutremurele din Kocaeli si Duzce au reamintit comunitatii Turcesti de cladirile traditionale. Cu toate că au existat grupuri de clădiri traditionale în centrul zonelor seismice, multe dintre case vechi tradiționale din lemn au rămas intacte, doar cateva au fost afectate. Cladirile din beton armat au prezentat un nivel mare de deteriorari. Aceasta constatare a fost confirmată de către cercetătorii turcicum ar fi Gulhan și Güney [6], care au efectuat un studiu statistic detaliat în mai multe zone ale zonei deteriorate. Ei au găsit o diferență mare în procentul de clădiri din beton armat moderne, care s-a prăbușit,în comparație cu cele ale construcțiilor tradiționale. Într-un district 60 din 814 structuri beton armat au fost grav avariate ori s-au prăbușit, doar 4 din 789 clădiri tradiționale s-au prăbușit sau au fost grav avariate. Clădirile din beton armat au reprezentat 287 de decese fata de numai 3 în structurile tradiționale. În inima districtului în Adapazari, cercetările au arătat că 257 din cele 930 de structuri din beton armat au fost grav avariate ori s-au prăbușit și 558 de au fost deteriorare moderat. Prin comparație, nici unul dintre cele 400 de structuri tradiționale prăbușit sau au fost puternic avariate și numai 95 din total au fost avariate moderat.

Vestea ca cladirile din beton armat nu sunt rezistente la cutremure i-au fortat pe academicienii, inginerii si arhitectii Turci sa reevalueze construcțiile din beton armat, dar de asemenea, au împins unii dintre ei să reconsidere structurile din lemn ale sistemelor tradiționale. Figura 1 si 2 arata doua imagini cu cladiri din lemn care nu au suferit aproape nici o degradare in cutremurul din 1999 ,fiind langa 2 cladiri din beton armat care s-au prabusit sau au fost avariate semnificativ.

Fig. 1. Poza cu o cladire traditionala langa o cladire din beton armat avariata dupa cutremurul din 1999.

Fig. 2 Cladire traditionala /cladire beton armat cazuta dupa cutremurul din 1999 din Duzce.

Exista relativ putine studii si informatii despre deteriorarile seismice ale cladirilor traditionale din lemn din Turcia.Dar ceretarile in acest domeniu sunt importante din doua motive:primul motiv este acela ca daca este posibil ,sa se reduca pierderile de vieti omenesti cat si economice, cladirile cu sistem structural traditional ar trebui sa fie folosite in regiunile care sunt predispuse la cutremure. Al doilea motiv deoarece cladirile din lemn construite in 400 de zone diferite in jurul zonelor seismice constituie o importanta parte a culturii Turcesti(sunt aproape 45 000 de monumente si constructii istorice in Turcia). Ceste structuri istorice si monumentale sunt mosteniri lasate generatiilor viitoare, este foarte important a aceste cladiri sa supravietuiasca sau cel mult sa aiba avarieri minime la urmatoarele cutremure.

Principalul scop al acestui studiu este de a introduce tipurile traditionale de cladiri din lemn din Turcia si a le evalua avariile produse de cutremure. Raspunsul seismic al acestor cladiri din lemn a fost rar discutat pana in 1999 si au fost publicate putine lucruri despre acest subiect.

2.Tipuri de cladiri traditionale din lemn din Turcia

Cladirile din lemn din Turcia sunt produsul a sute de ani de mosteniri culturale ale oamenilor care au locuit aici. Exista insa multe stiluri diferit a arhitecturii traditionale rurale in Turcia,rezultate din atributiile culturale, din disponibilitatea materialelor si climat. Cladirile traditionale din Turcia pot fi clasificate in functie de structura elementelor din pereti :

2.1 Casa din busteni

Cea mai veche metoda istorică de construcție se numește '' Canti '' (), în care bustenii ușor prelucrati sunt suprapusi și ancorati la capete (fig. 3). Peretii constituiti din busteni au ca functiune atat de structura cat si de impartire a spatiului. Sarcini verticale sunt transmise de sus în jos, prin bușteni care sunt legati pe orizontală și imobilizati numai pe capete capete în casele din lemn tradiționale turcești. Chiar dacă un astfel de sistem structural este suficient pentru sarcina verticală, acesta nu va fi capabil să reziste la sarcini laterale ce au avut loc în timpul unui cutremur distructiv din cauza slăbirii capetelor din forțele de forfecare. În cazul în care bușteni sunt prelucrati și ancorati reciproc mecanic sau chimic, este posibil să se rezistente la cutremur. Case moderne din busteni au început să se construiască in ultimii ani folosind noi tehnici în Turcia .

2.2 Constructia Hatıl

În construcția Hatıl, grinzi orizontale sunt încorporate în zidăria de perete (fig. 4). Multe clădiri cu sistem de construcție hatıl în care principalele materiale de construcție sunt piatra cu mortar de noroi și ușor de lemn au fost deteriorate în timpul cutremurelor mici recente (02 iulie 2004 Dogubeyazit, 25 martie 2004 cutremur din Erzurum). În acest caz special de cutremur ,rolul lemnului in constructia hatıls de a preveni deteriorarile nu au fost ușor de apreciat, dar s-a considerat a fi moderat semnificativ. De remarcat ,multe dintre structurile afectate au fost foarte putrezite; De aceea, peretii si acoperisurile au cazut. Sistemele Hatıls așa cum se vede, nu ar putea ajuta în a rezista impotriva unui cutremur. Acestea cand sunt prinse in jurul fatadei au rol de a reduce daunele colturilor cladirii. S-ar părea că buiandrugii de la ferestre si usi ajuta la redirecționarea fisurilor.

Fig. 4. Constructie traditionala hatıl in Turcia.

2.3.Constructia Hımıs

Constructia Hımıs este uror de explicat ca fiind cadre de lemn cu infiltratii de zidarie ,cum ar fi caramida. (Fig. 5),chirpici sau pietre. Acest tip de construcție este e o tradiție de construcție comună ce a existat in istorie în multe părți ale lumii, de la Roma antică aproape până în prezent.

Fig. 5. Traditional hımıs_ building with bracing elements and brick infill in Bursa.

Este posibil sa se faca o clasificare a constructiilor Hımıs din punct de vedere a sistemului structural si tipului de zidarie care apare. In Turcia exista 2 categorii pentru sistemul structural cum ar fi;cladire cu elemente de rigidizare și nici un element de contravântuire. (Fig. 6). Lemnul de construcții, cu toate defecte naturale ale sale, arata un caracter fragil incontestabil atunci când sunt supuse la forfecare sau de tensiune perpendiculara pe elemente. Astfel, nu este de așteptat să reziste forțelor laterale deteriorari în timpul unui cutremur din cauza rigiditatii laterale scazute a sistemului cadru așa cum se arată în Fig. 6.

Fig. 6. Traditional building with brick infill and no bracing elements

In constructia Hımıs, elementele din lemn constituie elemente importante ca armature pentru infiltratiile de zidarie. Numai elementele de încadrare verticale (știfturi, stâlpi) ar putea fi suficiente pentru sarcinile verticale, dar aceste știfturi vor fi insuficiente în timpul mișcării puternice ale solului. Pentru a se imbunatatii rezistentele la forțele orizontale se utilizeaza elemente de rigidizare diagonale în clădirile tradiționale pe structura de lemn in zonele cu cutremure.Pentru a functiona cu succes ca un sistem de constructie rezistent la cutremur elementele de rigidizare trebuie sa fie corect proiectate,cu cat sunt mai multe diagonale cu atat mai bine .Este chiar o arta sa asezi si sa proiectezi contravantuiri.Cu cat baza triunghiului este mai mare in relatie cu inaltimea ,cu atat este mai puternic.Diagonalele ar trebui conectate cu elementele verticale cat mai aproape de articulatia unde se intalneste elementul orizontal .Deoarece colturile sunt cele mai vulnerabile la deteriorari ale miscariilor laterale,constructorii au pus diagonale acolo. Contravantuirile in X sunt in general mai puternice decat cele in diagonala singure.

2.4. Constructia Dizeme

În unele clădiri, lemnu a fost folosit ca material de umplere în loc de zidărie in unele regiuni, cum ar fi Bolu. Elemente scurtede cherestea brute numit si dizeme au fost folosite ca îndesire și au fost bătute în cuie cu ușurință știfturi sau elemente orizontale in construcție (fig. 7). Scopul de a utiliza lemnului este de a evita caderea din forfecarea timpurie și cadere ain afara cadrului a zidariei, Lemnulde umplere numit si dizeme oferă un sprijin suplimentar continuu pentru o clădire în timpul cutremurului fără pierderea integrității acestora.

Fig. 7. Traditional timber framed buildings with wood infill (dizeme construction). (a) All stories constructed dizeme technique.

(b) Dizeme construction on hımıs_ and hatıl ground story.

Șipcile au fost bătute în cuie pe principalele elemente de încadrare și dizemele cu distanță mică intre ele înainte de începerea lucrărilor de tencuiala in unele clădiri (fig. 8). Ele ajuta cladirea sa suporte mai bine sarcinile laterale și de a prinde structura și dizemele împreună.

Constructiile dizeme au un avantaj mai mare decat alte sisteme traditionale de lemn

Construcții Dizeme care au numeroase căi de încărcare sunt considerate structural redundante și furnizeaza un nivel suplimentar de siguranță la cutremure. construcție tipică dizeme este compusă din sute de elemente din lemn și bătut în cuie. Acest lucru înseamnă că eșecul intr-un anumit loc poate fi adesea compensată prin elemente și îmbinări adiacente. Astfel, aceaste dizeme sunt elemente cu un nivel ridicat de energie disipativa capabile de a aduce performanta buna in timpul cutremurelor. Multe cladiri in cadre de lemn s-au comportat bine în timpul cutremurului din Gerede din anul 1944, a cărui magnitudine a fost de 7,8 .

2.5. Constructiile Bagdadi

Construcția cealaltă este numita bagdadi în cazul în care golurile dintre elementele de lemn de încadrare sunt umplute cu materiale usoare sau coaja de trunchi de lemn care sunt transformate intr-un material de umplutura de nisip si mortar de var.Suprafata interioara a zidurilor sunt acoperite de sipci si ipsos sau lemn, in timp ce suprafata exterioara este tencuita sau netencuita, sau cu lemn placata (fig. 9).

Fig. 8. Dizeme construction with laths nailed to the framing elements and covered with mud plaster. (a) Inclined laths nailed to the

framing elements and covered with mud plaster. (b) Horizontally placed laths nailed to the framing elements and covered with lime

plaster.

Fig. 9. Tipuri de constructictiilor Bagdadi din Turcia .

Terminal Sabiha Gökçen International Airport

Noul terminal al aeroportului internațional Sabiha Gökçen din Istanbul este situat pe continentul asiatic și a fost dat în folosință în anul 2009, în urma unei investiții totale de

$250.000.000. Pe lângă terminalul internațional cu o suprafață de 160000 m2, au mai fost

construite un hotel, parcări etajate și un terminal VIP. Din cauza faptului că este poziționat

foarte aproape de falia Anatoliei de Nord și de falia Marmara, dar și datorită pierderilor

enorme suferite în urma cutremurului de la Kocaeli din anul 1999, noul terminal este

considerat ca fiind un punct operațional strategic în eventualitatea unui viitor seism. Astfel, el

a fost proiectat pentru a fi la un nivel operațional conform ASCE, care înseamnă că nu au voie

să se producă nici un fel de degradări structurale în urma unui cutremur cu perioada de

recurență de 475 ani (DBE). Nivelul de siguranță pentru cutremurul maxim considerat pe amplasament (MCE), cu o perioadă de recurență de 2475 de ani, implică degradări doar la

elementele nestructurale și foarte puțin ale elementelor structurale, dar care să nu afecteze

activitățile desfășurate în clădire și să permită ca aceasta să fie utilizată ca centru de urgență

[150].

Fig. 3.12 Terminal Sabiha Gökçen [114, 115]

Pentru a putea satisface aceste cerințe, soluția clasică de structură fixă nu a fost

considerată ca fiind fezabilă și, astfel, s-a optat pentru introducerea izolatorilor seismici

pasivi. În acest sens, s-au evaluat patru variante de izolatori: dublu pendul cu frecare- DCFP,

triplu pendul cu frecare TCFP, izolator din cauciuc cu miez de plumb – LCRB și izolatori cu

amortizare mare HDRB. Proiectarea bazată pe performanță s-a făcut conform ASCE 7-05,

deoarece codul turcesc TEC 98/07 nu prevedea criterii de performanță.

Dimensiunile în plan ale terminalului sunt de 160 m x 272 m, iar înălțimea totală este

de 32,50 m. Clădirea are patru etaje cu o înălțime de 6,00 m. Structura este din beton armat,

elemente compozite și planșee mixte din oțel-beton. Acoperișul metalic este alcătuit din grinzi

parabolice din oțel cu deschideri de 32,00 m și 48,00 m, poziționate la o distanță de 8,00 m

între ele. Un număr de 252 de elemente de tip triplu pendul cu frecare (TCFP) este folosit

pentru a decupla structura metalică si compozită de cea de beton armat. Structura a fost

modelată în SAP2000 v11, iar pentru acest lucru s-au utilizat următoarele simplificări:

structura acoperișului a fost modelată ca masă echivalentă, dar, ulterior, a fost analizată

separat; plăcile au fost modelate ca părți ale elementelor compozite, și nu ca elemente de tip

shell. Pe structură s-au facut analize de tip time-history și cu spectru de răspuns [150].

Pendru modelarea izolatorilor s-a recomandat ca perioada structurii izolate să fie cel

puțin de trei ori mai mare decât perioada structurii fixe, care a fost calculată ca fiind de 0,8s.

Încărcarea verticală maximă pe izolatori a fost de 5350 kN. S-au utilizat TCFP cu o perioadă

teoretică de 3s și o deplasare maximă de 345 mm. Amortizarea efectivă a izolatorilor este de

38% pentru DBE și 30% pentru MCE [150].

Fig. 3.13 Sabiha Gökçen – structură acoperiș [150

În urma analizelor pe structura izolată și pe cea neizolată s-a observat o importantă

reducere a deplasărilor relative de nivel, de la 2% la 0,3% pentru MCE. Reducerea

accelerațiilor la partea superioară a structurii este semnificativă, de la 2g la 0,2g. De

asemenea, s-a înregistrat o economie de materiale în urma izolării seismice, datorită reducerii

dimensiunilor atât a elementelor de beton, cât și a celor de oțel. Se minimizează degradările

elementelor nestructurale și acestea nu mai trebuie înlocuite în cazul producerii MCE.

Deplasarea maximă aproximată pentru izolatorii utilizați în cadrul acestui proiect este de 297

mm, mai mică decât deplasarea lor maximă de proiectare (345 mm). În plus, a fost studiată și

influența schimbării parametrilor izolatorilor în timpul ciclurilor de mișcare și, astfel, s-a

constatat o reducere a deplasărilor cu maxim 20%, căreia îi corespunde o creștere a eforturilor

de 5% în elementele structurii [150].

Fig. 3.14 Sabiha Gökçen – izolatori seismici [150]

Per ansamblu, structura izolată seismic s-a încadrat în obiectivele de performață impuse

prin reducerea forței tăietoare de bază cu 80% față de structura neizolată, reducerea

deplasărilor relative de nivel cu 83% și diminuarea cu 90% a accelerațiilor [150].

3.4 Hangar Istanbul

Hangarul face parte din ansamblul aeroportului Sabiha Gökcen din Istanbul, Turcia. Acesta

are o formă rectangulară cu dimensiuni în plan de 110 m x 144 m, iar înălțimea totală a celor

trei etaje este de 30,20 m. Cele două etaje ale subsolului sunt înalte de 7,00 m, respectiv 4,20

m și au ca elemente structurale verticale stâlpi și diafragme din beton armat. Sistemul

structural la parter constă în dispunerea unor stâlpi metalici zăbreliți la exterior, pe care se

sprijină acoperișul și fațada. În axul de simetrie transversal se găsesc stâlpi sub forma de I din

beton armat. Înălțimea liberă a parterului este de 19 m. Sistemul structural al acoperișului

constă în dispunerea la o distanță de 12,00 m a unor grinzi cu zăbrele plane cu deschidere de

70,00 m și o înălțime de 5,00 m [124].

Fig. 3.15 Hangar Istanbul [96, 124]

Sistemul de izolare constă în combinarea a două tipuri de izolatori plasați la partea

superioară a stâlpilor de la parter: HDRB și LCRB. Izolatorii de tip HDRB sunt plasați

deasupra stâlpilor metalici și sunt în număr de 20, iar cei de tip HCRB, în număr de 10, sunt

plasați la partea superioară a stâlpilor din beton armat din axul de simetrie. Izolatorii sunt

proiectați în așa fel încât structura aflată sub nivelul de izolare să se comporte elastic.

Răspunsul seismic a fost determinat atât utilizând spectrul de răspuns, cât și efectuând o

analiză de tip time-history. Pentru aceste analize s-a utilizat programul SAP2000. Studiul

bazat pe o analiză în domeniul elastic a arătat o creștere a perioadei principale de vibrație de

la T=0,79s în cazul structurii neizolate, la T=2,1s în cazul structurii echipate cu izolatori

seismici la nivelul acoperișului. Pentru proiectarea preliminară s-a ales o perioadă efectivă de

2s și o amortizare de 31% pentru cutremurul de proiectare, respectiv 2,5s și 19% pentru

cutremurul maxim considerat pe amplasament. Dimensiunea izolatorilor, atât a celor HDRB, cât și a celor LCRB este de 650 mm x 650 mm, au o înălțime de 300 mm, iar rigiditățile lor

sunt: 920 kN/m, respectiv 1300 kN/m. Pentru a dovedi eficiența implementării soluției de

izolare, s-au efectuat analize neliniare statice și dinamice, în urma cărora s-a constatat o

reducere a forței tăietoare de bază în stâlpi cu aproape 75% [124].

Construcția are o suprafață desfășurată de 45000 m2, 15000 m2 pe nivel. Greutatea

celor 30 de stâlpi care susțin acoperișul este de 2000t.

În timpul acțiunii vântului, mișcarea acoperișului este împiedicată, în principal, de

miezul de plumb din componența reazemelor de tip LCRB. Izolatorii au fost proiectați astfel

încât, în cazul în care ușa hangarului rămâne deschisă în timpul unei furtuni cu vânt puternic,

aceștia să poată să preia și forțele de întindere care apar din ridicarea acoperișului.

Izolatorii preiau și dilatarea termică care apare în elementele de rezistență ale

acoperișului metalic. Astfel, s-a putut renunța la prevederea unui rost seismic, ceea ce a

însemnat că s-a renunțat la dublarea fermei din rost și, prin urmare, s-a făcut o economie de

material de aproximativ 100 de tone.

Fig. 3.16 Hangar Istanbul – Pozițonare izolatori [61]