Fig. 1 Fotografia The hole in the wall a lui Serge Najjar disponibilă la adresa: https:www.yatzer.comserge-najjar [304575]

Fig. 1 Fotografia ”The hole in the wall” a lui Serge Najjar disponibilă la adresa: https://www.yatzer.com/serge-najjar

PLAN DE IDEI

Această lucrare începe prin a arăta care a fost MOTIVAȚIA PERSONALĂ în alegerea temei proiectului. Ea este împărțită în cinci capitole după cum urmează:

1. [anonimizat] o compun.

[anonimizat].

CONCLUZII – În acest subcapitol se rezumă ideile prezentate anterior și se intuiește relația importantă dintre serviciile sociale și spațiul arhitectural.

[anonimizat]-[anonimizat].

2. SERVICII SOCIALE

A. [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat]-instituționalizați ca grup vulnerabil.

[anonimizat] – În acest subcapitol se arată faptul că la nivel european există o strategie de abordare a acestei probleme și că în România există o bază a sistemului social care o va prelua.

[anonimizat] o [anonimizat].

[anonimizat].

CONCLUZII – [anonimizat], precum și modul în care arhitectura relaționează cu acesta este definitoriu pentru îndeplinirea funcției sociale.

B. APLICAT

ABORDAREA INTEGRATIVĂ A [anonimizat], să integreze servicii diverse datorită înțelegerii componentei sociale.

[anonimizat].

CONCLUZII – [anonimizat].

3. PROGRAM DE ARHITECTURĂ

A. [anonimizat] “for all”, de arhitectură universală.

[anonimizat] – [anonimizat] – [anonimizat] – În acest subcapitol se arată elementele comune ale proiectelor exemplificate și principiile de urmărit în vederea unui Centru de Reintegrare Socială.

B. [anonimizat]apitol se prezintă orașul Oradea ca amplasament și detalii legate de zonă și teren.

PROPUNERE DE INTERVENȚIE URBANĂ – În acest subcapitol se arată ce măsuri de intervenție urbană vor fi luate pentru a răspunde cerințelor zonei.

STUDIUL PROGRAMULUI DE ARHITECTURĂ ȘI PRINCIPII GENERALE – În acest subcapitol se ilustrează principiile generale ale unui astfel de program.

TEMA DE PROIECTARE – În acest subcapitol se definește tema de proiectare și se detaliază cu spațiile necesare.

EVOLUȚIA CONCEPTULUI – În acest subcapitol se arată modul în care a pornit proiectul, conceptul și mai ales principiile urmărite în proiect conform documentației de specialitate.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE – În acest subcapitol se prezintă modul în care proiectul corespunde strategiilor de dezvoltare a orașului.

4. CONCLUZII – În acest capitol se oferă un rezumat al lucrării și concluzia logică ce derivă din informațiile prezentate, aceea că amplasarea Centrului de Reintegrare Socială în Oradea este oportună din mai multe puncte de vedere.

5. BIBLIOGRAFIE – În acest capitol se menționează sursele documentare folosite pentru întocmirea lucrării de față, cum ar fi cărți, documente oficiale, dar și articole, pagini web și imagini.

CĂRȚI

DOCUMENTE OFICIALE

ARTICOLE ȘI PAGINI WEB

SURSE IMAGINI

MOTIVAȚIA PERSONALĂ

Tadao Ando a ales să spună: “Eu cred că felul în care oamenii trăiesc poate fi direcționat puțin de către arhitectură“. Iar Philip Johnoson susține că: “Toată arhitectura este adăpost. Toată arhitectura deosebită este proiectarea spațiului care conține, îmbrățișează, exaltă sau stimulează persoana în acel spațiu“. Care este rolul arhitecturii? Și al arhitectului prin extensie? Care este rolul meu? Sunt întrebări la care revin și la care nu pretind să am un răspuns sigur sau final. Însă ce rezultat are arhitectura mi-a fost mai ușor să observ, să înțeleg senzorial și intuitiv. Iar acesta a fost sintetizat de Winston Churchill: “Noi dăm formă clădirilor noastre; așadar ele ne formează pe noi. “

Acest rezultat, planificat sau nu până acum, am ales să îl urmăresc în proiectul propus, un centru de reintegrare socială integrativ, sau holistic, care reconectează spațiul construit cu utilizatorul, sinele cu exteriorul, și care deși nu îmi răspunde la întrebări, îmi permite un exercițiu de arhitectură compatibil cu nevoia de a face ”bine”, de a contribui și a aduce o schimbare lumii în care trăiesc.

Cu câte un cuvânt pe rând,

o linie

sau cărămidă.

INTRODUCERE

Fig.2 Fotografie realizată de Lance Gerber în cadrul expoziției Light + Shadow Works a artistului Phillip K. Smith III disponibilă la adresa:https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works

PREZENTAREA TEMEI

Pentru a prezenta tema aleasă de Centru de Reintegrare Socială și funcțiunile programului de arhitectură trebuie să privim definiția reintegrării sociale: “procesul prin care persoanele cu risc de sărăcie și excluziune socială câștigă oportunitățile și resursele necesare pentru participarea deplină în viața economică, socială și culturală și pentru beneficierea de un standard de viață și de bunăstare care este considerat normal în societatea în care ei trăiesc. Aceasta le asigură o implicare considerabilă în luarea deciziilor care le afectează propria viață și posibilitatea de a-și exercita drepturile fundamentale”.

O definiție inițială dată de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri în documentul „EMCDDA INSIGHTS Social reintegration and employment: evidence and interventions for drug users in treatment” susținea că reintegrarea este „orice intervenție socială cu scopul de a integra persoane cu probleme de dependență de droguri trecute sau prezente în comunitate. Trei „stâlpi” ai reintegrării sociale sunt: 1)asigurarea locuinței, 2)educația și 3)angajarea, inclusiv formarea vocațională. Alte măsuri, precum consiliere și activități de relaxare, pot fi folosite”. Se observă că procesul de reintegrare începe să fie conturat prin mai mulți pași, descriși într-o definiție modificată la finalul publicației datorită noțiunilor pozitive exprimate în raport conform cărora „reintegrarea socială este despre creșterea capitalului uman, social, economic și instituțional al indivizilor vulnerabili cu scopul ultim de a se asigura că toți membri societății au aceleași oportunități de a participa pe deplin la viața în societate.” Devine evident faptul că reintegrarea socială nu presupune asigurarea doar a primelor nevoi, sau nevoilor de bază, conform Piramidei lui Maslow, ci o trecere prin toate treptele acesteia, care se află într-o relație de dependență și condiționare.

Fig. 3 ”Piramida nevoilor lui Maslow” conține nevoi de bază (nevoi fizice și de siguranță), nevoi psihologice (nevoia de apartenență și de stimă), nevoi de auto împlinire. Sursă imagine:

http://did.internationalservice.org/2015/04/what-is-poverty.html

Centrul de reintegrare socială reunește diversele funcțiuni și acțiuni care să prevină marginalizarea, dar și să permită tranziția individului marginalizat spre reintegrare. De aceea el se adresează îndeosebi tinerilor post-instituționalizați, cărora li se asigură cazare pe o perioadă determinată, dar și persoanelor adulte fără adăpost, care își pot găsi refugiul în cadrul adăpostului de noapte. Adăpostul de noapte va include funcțiuni specifice sanitare și de igienizare și va fi primul loc în care persoanele adulte fără adăpost vor lua contact cu serviciile centrului, putându-și exprima dorința de reintegrare.

Însă cu scopul de a preveni marginalizarea, dar și pentru a asigura o continuitate a asistenței sociale oferite tinerilor care părăsesc instituțiile statului, aceștia vor beneficia de rezidență pe o perioadă minimă de trei ani în cadrul centrului cu posibilitatea prelungirii acesteia. Pe lângă aceste funcțiuni, regăsim și funcțiunea de alimentație publică – o cantină socială, funcțiuni administrative și sub tutela funcțiunilor de reintegrare, spații cu rol educațional și de formare. Vor fi prezente astfel cabinete de psihoterapie, de terapie de grup, consiliere și spații comune pentru socializare. În categoria spațiilor educaționale și recreaționale sunt incluse săli de curs, sală de lectură, bibliotecă, săli multifuncționale, club de calculatoare, sala de sport. Pentru formare vocațională se vor regăsi ateliere de obiecte hand-made și pictură, croitorie, operator calculator, ospătar, horticultură și decorator floral. În sprijinul atelierelor de horticultură și decorator floral, centrul va găzdui și o seră, grădină și parc aflate în îngrijirea membrilor centrului. Grădina va constitui un punct de interes al centrului, subliniind importanța legăturii cu natura, un loc de regăsire și de inspirație. Ea va închide curtea interioară e complexului, un spațiu liber și în același timp protejat pentru cei care se regăsesc în centru.

Prin funcțiunile propuse și prin organizarea lor, Centrul de Reintegrare Socială oferă o perspectivă holistică asupra reintegrării, înțelegând importanța „trăirii” într-un spațiu construit și construcția în sine.

„Arhitectura este fundamental un container pentru ceva. Eu sper că ei se vor bucura nu atât de mult de ceașca de ceai, cât de ceai. “ Yoshio Taniguchi

ARGUMENTE PRIVIND AMPLASAMENTUL ALES

Amplasamentul ales pentru Centrul de Reintegrare Socială este în partea estică a orașului Oradea, județul Bihor. Zona se află la limita cartierelor Nicolae Iorga si Gheorghe Doja, o zonă ușor accesibilă din centrul orașului, însă retrasă față de agitația urbană. Pentru a justifica această alegere se impune să pornim de la contextul național spre cel local.

România se află într-un context în care accentul se pune, printre alte priorități, și pe o reformă a statului care vizează descentralizarea. Protecția socială a celor mai vulnerabile grupuri urmează și ea schema descentralizării, accentul punându-se din ce în ce mai mult pe rolul actorilor de la nivel local în implementarea celor mai adaptate și eficiente măsuri. Ca și recomandări și potențiale soluții, se propun anumite practici și concepte dezvoltate de UNICEF împreună cu partenerii săi: 1)pachetul minim de servicii sociale de bază și 2)inițiativa pentru o bază minimă de protecție socială, ambele având focus pe identificarea grupurilor celor mai vulnerabile și asigurarea echității sociale.

În județul Bihor, instituția responsabilă de asigurare a serviciilor sociale este Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Bihor, sau DGASPC Bihor, care s-a înființat în anul 2005 prin comasarea a două instituții existente anterior. Aceasta coordonează o rețea de servicii sociale distribuită inegal la nivelul județului Bihor, deoarece serviciile sociale au fost dezvoltate în ultimii ani în zona urbană și în cele mai multe cazuri, la inițiativa instituțiilor statului sau a organizațiilor neguvernamentale. Astfel orașul Oradea, în calitate de reședință a județului este atât sediul celor mai multe instituții reprezentative cu rol administrativ și social, dar și locul în care este concentrat cel mai mare număr de persoane vulnerabile ce necesită asistență socială.

Fig. 4 Harta beneficiarilor aflați în evidența DGASPC Bihor disponibilă în documentul Strategia Județeană De Dezvoltare A Serviciilor Sociale în Domeniul Asistenței Sociale și Protecției Copilului 2012-2016 publicat de DGASPC Bihor la adresa:http://www.dgaspcbihor.ro/dgaspcbh.ro/informatii_publice/strategie_2012-2016.pdf

Tot aici se află și un număr de organizații neguvernamentale care oferă diverse servicii sociale, amintite mai jos. În anul 1990, la Oradea, s-a format asociația caritabilă Caritas Catolica, membră a Confederației Caritas din București, care cuprinde 11 asociații Caritas diecezane și își dezvoltă activitățile în 10 localități a diecezei orădene. Grupurile țintă sunt familiile numeroase, bolnavii abandonați de rude, bătrâni, persoane cu dizabilități mentale și fizice, comunități de romi, sinistrații zonelor lovite de dezastre, copii orfani, cei fără adăpost. Fundația Ruhama a fost înființată în 1996, în Oradea și are ca grupuri țintă etnicii romi cu risc de excludere socială, oameni dezavantajați de pe piața muncii și oameni dependenți fizic datorită bătrâneții și bolii.

Coaliția pentru Consolidarea SecToRului ONG din județul Bihor a fost fondată în anul 2006 la inițiativa Fundației Ruhama, alături de alte 5 organizații neguvernamentale: Asociația DOWN, Asociația Caritas Catolica, SUPHAR, Fundația Ecclesia Matter și Fundația Română pentru Copii, Comunitate și Familie. Scopul pentru care a luat ființă această coaliție a fost acela de a furniza expertiză în domeniile sectorului social, pentru consultare în elaborarea, adoptarea și implementarea politicilor sociale la nivel local, județean, regional și național. Constituirea Coaliției STRONG, în 2006, a venit ca urmare a conștientizării, de către reprezentanții celor șase organizații neguvernamentale fondatoare, a importanței punerii în comun a eforturilor în vederea obținerii de rezultate. Acestea constau în schimbarea politicilor sociale la nivel local, favorabile beneficiarilor pe care îi reprezintă.

Se poate astfel observa că orașul Oradea este un mediu cultural, economic și social potrivit în care să se facă reinserția persoanelor din Centrul de Reintegrare Socială propus. Tot aici se află și cel mai mare număr de persoane vulnerabile la nivelul județului, și „casa” persoanelor fără adăpost care pot fi asistate în centrul propus. Mai mult, constituirea Coaliției STRONG ca urmare a conștientizării necesității unificării eforturilor organizațiilor neguvernamentale, întărește ideea unui centru capabil să ofere servicii integrative și inclusive.

CONCLUZII

După cum am văzut în capitolul acesta, pentru a ilustra tema proiectului este necesară o înțelegere a componentei sociale. Dimensiunea acesteia se prefigurează încă de la primele definiții și anticipează modul în care cele două domenii, arhitectura și științele sociale, relaționează. Se poate afirma că cele două depind între ele, și mai mult, că ele se influențează și evoluează împreună.

Dacă deja se poate concluziona că pentru a asigura serviciile de reintegrare socială este necesar un centru integrativ, amplasare lui în Oradea se justifică din diverse motive. Orașul Oradea este un centru important al județului, locul care adună cele mai multe instituții și organizații sociale. Acestea sunt în mare parte responsabile pentru asigurarea asistenței sociale la nivel local, ca măsură a descentralizării acestui tip de servicii. Nu doar instituțiile sunt numeroase la nivelul orașului, ci și categoriile de persoane vulnerabile care necesită sprijinul lor.

Aceste idei rezumate, împreună cu cele dezbătute în capitolul curent, ne conduc la ideea că Oradea nu este doar locul potrivit pentru amplasarea unui Centru de Reintegrare Socială, ci și faptul că era nevoie de un astfel de spațiu din prisma înțelegerii necesităților programelor sociale.

SERVICII SOCIALE

Fig.5 Fotografie realizată de Lance Gerber în cadrul expoziției Light + Shadow Works a artistului Phillip K. Smith III disponibilă la adresa:https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works

GENERAL

DEFINIȚII TERMENI SPECIFICI

Asistența Socială este un asamblu de instituții, programe, măsuri, activități profesionalizate, servicii specializate de protejare a persoanelor, grupurilor, comunităților, cu probleme speciale, aflate temporar în dificultate, care din cauza unor motive de natura economică, socio-culturală, biologică sau psihologică nu au posibilitatea de a realiza prin mijloace și eforturi proprii, un mod normal, decent de viață.

Din serviciile de asistență socială, reintegrarea socială este văzută de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor și a Dependenței de Droguri în documentul „EMCDDA INSIGHTS Social reintegration and employment: evidence and interventions for drug users in treatment” ca: „orice activitate cu scopul de a preveni sau inversa excluderea socială a persoanelor cu probleme de dependență de droguri trecută sau actuală. Activitățile de reintegrare socială adreseaza nevoi care nu sunt legate de consumul de droguri, cum ar fi accesul la locuință, educație și formare vocațională, angajare, reconstruirea rețelelor personale și relațiilor, și reducerea discriminării. Activitățile pot fi desfășurate de diferite părți implicate (ex. dependenții de droguri, comunitatea medicală, public) în medii diferite (ex. centre de tratament, justiție criminală, locul de muncă), folosind metode diferite (ex. formare profesională, consiliere, management de caz, politici guvernamentale) de către furnizori diferiți (ex. furnizori de tratament de specialitate, consilieri pentru ocuparea forței de muncă). Reintegrarea socială este o parte integrală a procesului de tratament, deși poate fi implementată independent de tratament. În practică, diferențele atât dintre indivizi cât și dintre societăți, împreună cu schimbările survenite în timp, determină ce tip și nivel de reintegrare socială este de dorit.”

CATEGORII DE PERSOANE VULNERABILE SAU MARGINALIZATE

Marginalizarea socială este poziția socială periferică, de izolare, a indivizilor sau grupurilor cu acces limitat la resursele economice, educaționale și comunicaționale ale colectivității, care se manifestă prin absența unui minimum de condiții sociale de viață. În anumite condiții socio-economice, pe parcursul vieții, orice persoană se poate afla în risc de marginalizare, pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp.

Unul dintre efectele nedorite ale globalizării îl constituie mărirea decalajului social – economic dintre bogați și săraci astfel că un număr tot mai mare de persoane devin vulnerabile. Se consideră că sărăcia este principala cauză și efect al marginalizării, prin sărăcie înțelegându-se diferența dintre standardele de viață mergând până la sărăcia extremă: supraviețuirea cu mai puțin de 1$ pe zi. De la sărăcie până la dependența de diverse stupefiante și mai apoi la traiul pe străzi nu e decât un pas, un pas până la a intra într-un cerc vicios, sau poate mai bine-zis , într-o spirală din care, chiar și cu ajutor de specialitate, puțini scapă. Astfel, se impune nevoia de locuri amenajate și "echipate" cu personal calificat, preferabil în zone centrale, pentru a ajuta și stimula persoanele cu dificultăți să se reintegreze în societate, să devină utile din nou, să-și găsească și să păstreze un loc de muncă.

Conform legii, o persoană este marginalizată dacă se află în cel puțin două din următoarele situații concomitent:

nu are loc de muncă;

nu are locuință (în proprietate sau în folosință);

locuiește în condiții improprii;

are unul sau mai multi copii în întreținere sau face parte dintr-o familie cu mai mulți copii în întreținere;

este persoană vârstnică, fără susținători legali;

este încadrată în categoria persoanelor cu handicap sau invaliditate;

are în întreținere o persoană încadrată în categoria persoanelor cu handicap grav, accentuat ori invaliditate de gradul I sau II;

a executat o pedeapsă privativă de libertate.

Astfel PAFA – persoanele adulte fără adăpost, cele care locuiesc efectiv pe străzi, sunt persoane care, dintr-un motiv sau altul, nu au unde să locuiască. Deseori fără niciun venit, cu dependențe de alcool sau stupefiante sau dizabilități mintale, sunt marginalizați și ocoliți.

Spre deosebire de PAFA, tinerii aflați într-un sistem de protecție socială sunt un grup vulnerabil încă de la începutul vieții lor. Instituționalizarea copiilor echivalează în momentul de față cu o excludere pe termen lung din societate, o izolare de viața socială. În felul acesta, copilul odată abandonat într-un leagăn de copii parcurge automat un drum ce trece prin mai multe instituții de ocrotire (leagăn, casă de copii preșcolari, casă de copii școlari) până la vârsta de 18 ani. La abandonul mamei sau al familiei se adaugă deci abandonul societății, al statului, al instituțiilor de ocrotire, al specialiștilor și, în ultima instanță, al tuturor.

Instituționalizarea determină o serie de efecte negative în ceea ce privește integrarea socio-profesională. Se știe că în perioada instituționalizării copiii și tinerii dobândesc comportamente mai puțin valorificate social și profesional. Sunt „obișnuiți” să primească totul de-a gata, nu știu de cele mai multe ori să folosescă banii. Referitor la timp și la alte resurse materiale, acești tineri sunt nesiguri, ajung să depindă în permanență de cineva (educator sau instructor din centrul de plasament).

În planul creativității sunt rigizi și mai greu adaptabili. După terminarea studiilor și părăsirea instituției, acești tineri se trezesc în mijlocul unei societății incapabile să le asigure suportul de care au nevoie în perioada de tranzit de la viața de instituție la viața liberă, fapt care îi face pe cei mai slabi dintre ei să cadă în zona delincvenței. Chiar dacă în instituții, condițiile de viață uneori sunt mai bune decât cele în familie, lipsa părinților și a susținerii emoționale exercitate de aceștia asupra copiilor are efecte greu de compensat pe termen lung. Tinerii proveniți din instituții de asistență socială sunt expuși unui risc ridicat de a fi atrași în lumea delincvenței, consumului de alcool și drogurilor, prostituției, rețelelor de cerșit.

Tinerii care părăsesc sistemul de protecție socială și în mod special cei cu dificultăți, reprezintă un grup vulnerabil datorită faptului că după ieșirea din sistem – care este bruscă și timpurie (16-19 ani), aceștia sunt lipsiți de asistență acordată în mod normal de către părinții tinerilor care pleacă de acasă. Ei sunt lipsiți de un sprijin social (contact regulat prin telefon, scrisori sau vizite), emoțional (încurajare, simpatie), consultativ (consiliere, sfaturi practice) și/sau sprijin financiar (bani, cadouri).

Tinerii instituționalizați trăiesc într-o stare de incertitudine în legătură cu viitorul lor. O altă posibilă cauză a eșecului de integrare socio-profesională a tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-20 ani se poate datora și numărului mare de ani petrecuți în instituție, la aceasta adăugându-se și calitatea îngrijirii oferite de instituții. Regulile de funcționare a acestor centre nu au permis implicarea acestor tineri în activități de formare a deprinderilor de viață, nu sunt implicați în gospodărirea centrelor (ca de exemplu, aranjarea mesei, strângerea mesei, prepararea, sub supravegherea adultului, a unui fel de mâncare preferat ș.a). Acești tineri dezvoltă complexe de inferioritate, teamă și rușine în a se prezenta celorlalți, existând teama etichetării ca fiind „copii din casa de copii”. Răspunsul dat de adolescenți unor astfel de atitudini de respingere constă în comportamente violente, limbaj agresiv, lipsă de interes față de procesul de învățare, dezvoltarea unor forme de „apărare”.

CONTEXT EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI LOCAL

Într-un stat democratic, protecția socială reprezintă un element fundamental al politicilor statale, deoarece prin punerea în aplicare se realizeaza prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecințelor unor evenimente considerate ca „riscuri sociale" asupra nivelului de trai al populației. În ultimii 25 de ani, în politica socială la nivelul Uniunii Europene au avut loc schimbări subtile și complexe datorate îmbătrânirii populațiilor native, valurilor de imigranți, schimbării rolului femeii în câmpul forței de muncă. Totodată s-au stabilit diferite strategii pentru a ajuta statele membre sa facă față crizei economice mondiale. Printre acestea se numără și cele îndreptate înspre diminuarea sărăciei și adaptarea pregătirii profesionale cerințelor de pe piața muncii. Strategia „Europa 2020” propune trei priorități care se susțin reciproc:

– creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare;

– creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

În acest context, fiecare țară membră a Uniunii Europene caută să adapteze aceste strategii politicilor sociale și condițiilor existente. La fel și România este în curs de dezvoltare a unor strategii naționale în contextul negocierii noului ciclu de finanțare 2014 – 2020. Ca și alte sisteme de protecție socială naționale, cel din România s-a constituit treptat începând cu primele decenii ale acestui secol, când au fost instituite primele măsuri legislative. Sistemul a fost îmbogățit, perfecționat și reformat oarecum în pas cu evoluțiile în domeniu din țările dezvoltate, sub influență germană și franceză, în principal.

PUNCTUL DE VEDERE AL CELOR IMPLICAȚI

Factorii care duc la marginalizare socială până la lipsa adăpostului sunt atât de diverși și complecși încât putem afirma că oricine poate deveni persoană fără adăpost, de la copiii care părăsesc centrele de plasament, până la oameni titrați, cu facultăți și pregătiri în diverse domenii. Ca modalitate poate fi vorba de divorț, înșelătorii, evacuări, încercarea de a scăpa de abuzurile din familie, copilării nefericite, folosirea irațională a banilor. Însă dimensiunea reală a problemei e ilustrată cel mai bine de faptul că inclusiv lipsa afecțiunii în primii trei ani de viață, lipsa atenției adulților chiar și în perioada prenatală poate conduce la marginalizare socială ulterior în viață.

Odată ajunși în acel punct, reabilitarea pare imposibilă, după cum susțin și cei aflați de ambele părți ale problemei. Un voluntar al Samusocial România notează că „Lupta dintre supraviețuire versus problemele mai sus enumerate (lipsa hranei, a locului de dormit, infectarea cu boli) – ce îl fac pe un PAFA să devină erou fără voie – eclipsează, în mod explicabil, problemele legate de legalitate (lipsa actelor de identitate și a certificatelor de naștere), ceea ce constituie încă un motiv în plus pentru societate de ignorare și negare a existenței PAFA. Există totuși și servicii sociale (puține, dar există) destinate acestei categorii de oameni; ele sunt dezvoltate de instituții publice (spitale, primării) și ONG-uri. Aceste servicii constau în: oferirea de hrană, de adăpost pe timpul nopții, accesul la duș. Se mai poate consemna faptul că serviciile sunt insuficiente și pot fi puse la dispoziție unui număr foarte mic de persoane ale străzii. Despre reabilitarea homeless-ilor, reintegrarea socială a lor, cu greu se poate vorbi. Se întâlnesc suficiente exemple de „resuscitări” miraculoase în filme, pe străzile din SUA; dar cum viața bate filmul, iar România nu-i America, rămâne să ne mulțumim doar cu oferirea serviciilor de suport. Pentru a ilustra mai bine această „situație fără de ieșire a străzii”, voi încheia cu o sintagmă pe care nu îmi amintesc dacă mi-a fost insuflată de cineva, sau dacă este o reflecție proprie: Strada este precum un labirint, cu cât te afunzi în el, cu atât mai greu găsești calea spre ieșire.”

Dificultatea ieșirii din labirint este consemnată și de un fost jurnalist, azi fără adăpost. „Omul care trăiește pe stradă este un personaj trist. Escapada bahică îl face să uite și să își demaște personalitatea. Pentru că face „băuta” pe stradă, își atrage oprobiul public. Dar toți care ridică piatra, uită că strada este casa boschetarului și cu siguranță nu ar vrea să îi ia locul. El trăiește în propria lume, asurzit de lamentări și trudește solitar pentru a căpăta libertate deplină și respect în mijlocul comunității. Se luptă pentru o șefie iluzorie, cu colegii alături de care trăiește. Ambițiile lui sunt aceleași cu ale tuturor membrilor societății. Mijloacele de exprimare diferă. Lumea în care trăiesc și eu, este eterogenă ca și societatea care o tolerează. Printre noi sunt unii care doresc să scape de acest stigmat și alții care s-au obișnuit, se complac, asta îi face mulțumiți. Partea rea este că lumea privește pe toți oamenii fără locuință, la fel, cu prejudecăți generate și întreținute de aceștia. Influențele anturajului îi fac pe toți homeless-ii prizonieri în lumea mică și multicoloră în care fiecare luptă pentru el, ca în sălbăticie. Asocierile sunt de conjunctură și nu se extind în prietenii reale. Trebuie să ai forță și noroc ca să ieși din marasm. Altfel, viitorul ți-e șablonat.”

DIRECȚII DE REINTEGRARE

Politica Guvernului României de incluziune socială se bazează pe o abordare proactivă care are drept obiectiv creșterea generală a standardului de viață al populației și stimularea câștigurilor obținute din muncă prin facilitarea ocupării și promovarea politicilor incluzive cu adresabilitate către toate grupurile vulnerabile: persoanele cu handicap, femeile, copiii străzii, tinerii de 18 ani care părăsesc instituțiile de protecție ale statului, minoritatea romilor, persoanele în vârstă.

Astăzi, în problema reintegrării sociale, sunt vizate mai multe direcții:

Măsuri de protecție socială

Servicii de tip socio-educațional

Servicii de formare pentru personalul implicat

Se încurajează de asemenea externalizarea și colaborarea cu diferite organizații neguvernamentale capabile să ofere servicii de asistență socială. Indiferent de tipul organizației se poate observa că aceste inițiative sunt direcționate pe câte o nevoie singulară, de bază, sau în caz fericit se reunesc câteva servicii, însă insuficiente pentru a adresa reintegrarea pe deplin.

CONCLUZII

Încă de la început, din definițiile studiate, se poate observa că diversitatea problemelor sociale și a programelor de asistență socială corespunde complexității naturii umane. Mediul în care trăim poate aduce schimbări bruște în vulnerabilitatea indivizilor și este și o componentă a marginalizării indivizilor. Deși există o bază în domeniul asistenței sociale, observații recente și modalități noi de abordare a problemei ne arată că serviciile pot fi adaptabile și ieșite din tipare.

Dificultatea sporită a procesului de reintegrare a persoanelor adulte fără adăpost ne conduce la ideea că o strategie de adresare a acestui fenomen poate fi prevenția, prin concentrarea eforturilor asupra celor vulnerabili și asupra măsurilor de asistență socială oferite lor în scopul de reintegrare. Un grup țintă vulnerabil este cel al tinerilor care care urmează să părăsească intituțiile statului și sistemul de protecție a copilului. Se observă necesitatea unei intervenții integrate, vizând diverse tipuri de nevoi, deoarece abordările prezente se pun în aplicare cu destul de multe fracturi și sincope, căci nu toate serviciile sunt disponibile permanent și nici simultan.

Lipsa unui program de sprijin (oferirea unor spații de cazare) pentru aceștia, lipsa pregătirii și suportului pentru parcurgerea etapei de tranziție spre viața independentă (cursuri, pregătire vocațională, consiliere) și faptul că rețeaua de servicii sociale existentă la nivelul comunităților locale din județ nu răspunde nevoilor sociale fac oportună înființarea și amplasarea unui nou Centru de Reintegrare Socială în Oradea.

APLICAT

ABORDAREA INTEGRATIVĂ ACENTRULUI PROPUS

Informațiile prezentate despre serviciile sociale în capitolul anterior arată nevoia unui Centru de Reintegrare Socială în Oradea, însă abordarea acestuia nu poate fi cea a unui spațiu de locuire pentru persoane vulnerabile. Deși o componentă importantă în procesul de reintegrare, asigurarea locuinței nu este suficientă. Incluziunea socială este un proces de durată, rezultat al unei abordări integrate, care coagulează resorturi interne profunde ale societății. Incluziunea socială se bazează pe mecanisme specifice precum creșterea șanselor de dezvoltare și de formare profesională și a facilitării accesului la resurse, precum educația și formarea profesională. De aceea el va reuni o serie de funcțiuni și activități educaționale, de consiliere și de formare vocațională, toate într-un spațiu adaptat acestor cerințe.

Dezvoltarea unei rețele de suport social la nivel de comunitate este un alt mecanism al incluziunii sociale. Astfel că utilizatorii centrului devin o comunitate cu istoric comun, care poate să se sprijine în procesul de recuperare, care nu doar își asumă responsabilități într-un mediu protejat, ci are ca responsabilitate buna funcționare a centrului. Astfel că acesta devine autonom funcțional oferind mediul potrivit de învățare, dar mai ales de aplicare a celor învățate.

Din toate aceste puncte de vedere, trebuie să subliniem că acest tip de intervenție este limitat ca anvergură a activității, dar amplu în urmări și efecte. Un resort important pe care se bazează acest gen de intervenție este motivația beneficiarului.

BENEFICIARI AI CENTRULUI ȘI PROGRAME FUNCȚIONALE OFERITE

Centrul de Reintegrare Socială se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani care urmează să părăsească instituțiile statului. Din raportul de activitate al Comisiei Pentru Protecția Copilului Bihor, până la începutul anului 2015, aflăm că la împlinirea vârstei de 18 ani 102 tineri au părăsit centrele de plasament, în timp ce pentru 55 de tineri s-a acordat protecție specială până la finalizarea studiilor, iar 40 de tineri au rămas în centrele de plasament pentru o perioadă de maxim doi ani. În aceste condiții, centrul propus asigură locuri de cazare pentru un număr de 100 de tineri care vor beneficia de programele integrative ale centrului.

Deși destinat tinerilor post-instituționalizați, persoanele adulte fără adăpost vor fi de asemenea asistate în cadrul centrului prin funcțiunea de adăpost de noapte. Acesta va putea găzdui în condiții de urgență sau la cerere un număr de maxim 60 de persoane. Vor exista și funcțiuni complementare precum cantină socială, servicii de igienizare, de informare, și consiliere.

Scopul principal de reintegrare va fi asigurat prin funcțiuni care adresează nevoile beneficiarilor de bază și psihologice, conform teoriei lui Maslow. Acestea au fost detaliate prin definițiile date asistenței sociale și reintegrării sociale. Avem astfel următoarele spații corespunzând acestor nevoi:

nevoi fizice de bază

pentru adăpost – locuințe

pentru sănătate – spații de igienizare

pentru hrană – cantină socială

pentru siguranță – spații protejate

nevoi psihologice

pentru eliberarea de constrângeri psihice – cabinete de terapie

pentru educație – săli de clasă, săli de lectură, bibliotecă

pentru formare vocațională – ateliere de formare

pentru angajare – cabinete de consiliere și mediere

pentru apartenență – spații multifuncționale și săli comune

pentru recunoaștere – spații de expoziție

pentru relaxare și creativitate – sală multimedia, sală de sport, parc, grădină

CONCLUZII

Reintegrarea socială este un proces complex, influențabil de spațiul în care are loc într-un mod incontestabil. Importanța spațiului arhitectural în procesul de reintegrare poate fi înțeleasă doar prin înțelegerea activității sociale care se desfășoară în spațiul construit, cele două fiind într-o relație de interdependență. Thom Mayne ilustrează această idee prin afirmația sa: ”Cred cu tărie că arhitectura este o activitate socială care are de-a face cu un anumit fel de comunicare sau cu locuri de interacțiune, și că a schimba mediul înseamnă să schimbi comportamentul”.

PROGRAM DE ARHITECTURĂ

Fig.6 Fotografie realizată de Lance Gerber în cadrul expoziției Light + Shadow Works a artistului Phillip K. Smith III disponibilă la adresa:https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works

GENERAL

CENTRE SOCIALE STUDII DE CAZINTERNAȚIONAL

Ca program de arhitectură, centrele sociale s-au dezvoltat odată cu dezvoltarea științelor sociale și înțelegerii nevoilor utilizatorilor. Astăzi se conturează principiile designului universal, pornind de la premiza că proiectarea de arhitectură și designul ar trebui realizate având în minte toți utilizatorii („design for all” sau „design pentru toți”; „design universal”; „arhitectură incluzivă”), nu numai utilizatorul „obișnuit” (care în fapt constituie excepția și nu regula), ci și utilizatorii de o anumită vârstă, cei dizabilitați permanent sau temporar etc.

Chiar dacă la începutul său designul universal s-a dezvoltat având ca subiect central persoanele dizabilitate, în acest moment termenul se referă la arhitectura și designul tradițional/convențional cu intenția de a oferi medii construite fără bariere, bazate nu numai pe respectarea unor reguli și standarde, ci orientate pe a răspunde necesităților variate ale diferiților utilizatori. Designul universal are la bază o serie de valori democratice, nediscriminante, iar spațiul creat astfel este: echitabil, flexibil, simplu și intuitiv, oferă informații ușor perceptibile, are toleranță la eroare, necesită un efort fizic mic și se constituie ca un spațiu pentru abordare și utilizare.

Respectarea și înțelegerea cerințelor programului dar mai ales experiența utilizatorilor, sunt cele care determină nivelul de succes al proiectului. Se pot observa mai departe câteva exemple de centre sociale și de reintegrare internaționale, în România centrele existente fiind orientate pe nevoi individuale și astfel nu sunt reprezentative pentru complexitatea cerinței de reintegrare.

BUD CLARK COMMONS

Architect – Holst Architecture

Locație – Portland, OR, USA

Suprafață- 106000.0 mp

Anul construcției- 2011

Fotografii – Sally Schoolmaster, Christian Columbres

Fig. 7 Fotografie a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016ea3e28ba0d235b000414-bud-clark-commons-holst-architecture-photo

Bud Clark Commons setează un nou standard pentru serviciile publice prin combinarea locuințelor sociale cu un centru de resurse comunitar. Localizat într-un cartier caracterizat prin funcțiuni diverse și o clasă de venit ridicată al orașului Portland, SUA, Bud Clark Commons reușește să atingă o balanță notabilă între cerințele riguroase ale programului solicitat de o coaliție a Orașului Portland, o abordare progresivă de proiectare și practici constructive sustenabile.

Misiunea Bud Clark Commons este de a oferi un continuum de servicii precum sănătate, locuire și resurse de educație, să asiste persoane fără adăpost să facă tranziția de la condiții instabile la un aranjament de locuire stabil. Arhitectura ajută atingerea acestui scop atât prin formă cât și funcție. Cele trei programe-element distincte sunt un centru de zi cu acces la servicii, un adăpost temporar cu 90 de paturi pentru persoane fără adăpost, și 130 de apartamente studio aflate la ultimele cinci nivele superioare ale clădirii înalte de opt etaje. Apartamentele sunt proiectate pentru femei sau bărbați cu venituri mici care caută locuință permanentă.

La nivelul parterului, ferestre înalte de la podea până la tavan extind lungimea fațadei vestice; abundența vitrajelor permite luminii naturale să pătrundă în interior și să îl scalde în lumină. Fațada superioară este finisată în cărămidă de nuanțe închise și deschise, punctată de ferestre ce alcătuiesc un tipar și ale căror deschideri sunt accentuate de protecție din sticlă verde. Tiparul ajută la distingerea apartamentelor de la nivelele superioare, și în același timp constituie o declarație estetică îndrăzneață înspre bulevardul principal, o poartă de acces înspre centrul orașului Portland.

Accesul în apartamente se face prin partea de sud a clădirii și este restricționat doar la locatari și invitații lor. O ușă pe fațada de vest a clădirii asigură accesul la adăpostul temporar, în timp ce accesul publicului în centrul de zi este în partea de nord a clădirii, de la al doilea nivel. O curte amenajată cu scaune, mese, și un sistem natural de preluare și filtrare a apei pluviale oferă un spațiu de tranziție între stradă și siguranța centrului de zi.

Spațiul comun de la primul nivel folosit de bărbații din adăpost este legat de două dormitoare cu paturi suprapuse, cu băi și dușuri, o bucătărie, sală de sport, birouri de consiliere și o curte exterioară privată. Utilizatorii centrului de zi intră în clădire prin curtea publică unde se găsesc vestiare, suporturi de bicicliete și cuști pentru câini. La recepție, utilizatorii sunt direcționați înspre un număr de servicii: un punct de igienă cu dușuri și spălătorie, consiliere, un centru poștal și de calculatoare, bibliotecă, centru medical și frizerie. Spațiul comun este deschis, aerisit și primește lumină naturală prin ferestrele de la nivelul podelei până în tavan, fiind mobilat cu mese și zone ample de stat. La al treilea nivel regăsim un studio de artă, o grădină balcon și o sală de consiliu comunitar care servește și ca sală de clasă.

Nivelele superioare sunt casa a 130 de locuitori care trebuie să aplice ca să primească locuință socială permanentă. Apartamentele sunt eficiente energetic, confortabile și usor de întreținut. Avantajele unui design inteligent includ mobilier sigur împotriva dăunătorilor (ploșnițe) și un dulap care poate fi transformat în suport de bicicletă. O temperatură confortabilă de-a lungul anului este menținută cu ajutorul unui senzor cu grad mare de eficiență care oprește încălzirea când ferestrele sunt deschise. Aerul proaspăt este circulat în fiecare apartament printr-un sistem de recuperare a căldurii.

Accesibilitate, lumină naturală, aer proaspăt din belșug și materiale durabile au fost esențiale pentru succesul clădirii atât din punct de vedere sustenabil cât și din perspectivă funcțională. Un sistem de încălzire a apei prin alimentare solară, împreună cu o anvelopă exterioară de înaltă performanță, iluminare eficientă energetic și acoperișuri verzi reduc emisiile gazelor cu efect de seră, și reduc costurile energetice pentru comunitate. Instalații sanitare de tip low-flow (cu presiune redusăși consum de apă redus), sisteme naturale de filtrare a apei pluviale și sisteme de reciclare a apei contribuie pentru reducerea consumului de apă, în timp ce toate materialele sunt procurate local și sunt produse sau recoltate sustenabil. Construcția are o certificare LEED Platinum oferită de United States Green Building Council, cu economii rezultate din utilizarea tehnologiilor eficiente energetic estimate la o valoare anuală de 60000 $.

Fig. 9 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb1928ba0d235b000433-bud-clark-commons-holst-architecture-plan-01

Fig.10 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb1d28ba0d235b000434-bud-clark-commons-holst-architecture-plan-02

Fig. 11 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb2428ba0d235b000436-bud-clark-commons-holst-architecture-plan-05

Fig.12 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb2b28ba0d235b000438-bud-clark-commons-holst-architecture-section

Fig. 14 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb1328ba0d235b000432-bud-clark-commons-holst-architecture-elevations-02

PROYECTO HOMBRE

Architect – Elsa Urquijo Arquitectos

Locație – Santiago de Compostela, A Coruña, Spain

Suprafață – 2996.0 mp

Anul construcției – 2012

Fotografii – Elsa Urquijo Arquitectos

Această construcție a fost creată ca răspuns la nevoia de a acomoda noi facilități la sediul Proyecto Hombre din orașul Santiago de Compostela. Ca inițiativă, lucrează să identifice problemele sociale care duc la dependență și caută să ajute individul să-și recâștige autonomia și responsabilitatea de a redeveni un membru activ al societății. Pentru a obține acest lucru este necesar să se lucreze atât dintr-o perspectivă terapeutică dar și una educațională. Clădirea a fost proiectată să adopte această idee incluzivă de a acompania individul în procesul lui de recuperare cu o arhitectură pașnică, liniștitoare.

Construcția este un adăpost pentru viața care se desfășoară în interiorul ei, un spațiu seren, fără pretenții, cu o prezență puternică și durabilitate. Abordarea conceptuală a fost de a urma o linie simplă orizontală, capabilă vizual să exprime o direcție, mișcare și dezvoltare. Noul sediu al Proyecto Hombre este un spațiu arhitectural care are individul în centru. Este o structură multifuncțională dezvoltată pe suprafețe orizontale interconectate între ele și care găzduiesc servicii precum: terapie, administrație, locuire, ateliere și sală de sport.

Zona de terapie și administrație se află în apropierea intrării în clădire, pe două nivele: parterul găzduiește cabinetele de consiliere, consultanță, informații, iar primul etaj revine sălilor de terapie și birourilor de administrație. Zona rezidențială ocupă una din aripile clădirii, unde la primul nivel au fost create 24 de spații pentru persoane care nu beneficiază de sprijinul și suportul familiei. Deși este o zonă independentă și privată, este în același timp în legătură cu spațiile destinate terapiei și educației.

Atelierele se dezvoltă la parter și includ săli de clasă, săli recreaționale, ateliere și noi tehnologii. Sala de sport se află la subsol cu acces direct la exterior. Diferențele de înalțime ale terenului sunt exploatate astfel încât sala de sport să comunice cu terenul de sport aflat exterior. Clădirea include și servicii comune cum ar fi auditoriu, sala de mese, bucătărie și spălătorie cu facilități complete.

Volumele diferite sunt dezvoltate și adaptate morfologiei terenului; însoțite de console care accentuează orizontalitatea clădirii, oferind umbră, adăpost și accentuând accesul.

Fig. 15 Fotografie a proiectului Proyecto Hombre disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/550548/proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos/5420d8e8c07a800de5000074-proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos-image

Fig. 16 Imagine a proiectului Proyecto Hombre disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/550548/proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos/5420d9ecc07a800de5000078-proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos-elevation

Fig. 17 Imagine a proiectului Proyecto Hombre disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/550548/proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos/5420da0ac07a8086fc000078-proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos-floor-plan

Fig. 18 Fotografie a proiectului Proyecto Hombre disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/550548/proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos/5420d825c07a800de5000070-proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos-image

PADRE RUBINOS

Arhitect – Elsa Urquijo Arquitectos

Locație – A Coruña, A Coruña, Spain

Suprafață – 15882.0 mp

Anul construcției – 2014

Fotografii – Elsa Urquijo Arquitectos

Instituția socială de caritate Padre Rubinos s-a înființat în La Coruna aproape cu un secol în urmă cu menirea de a oferi adăpost și azil celor în nevoie. Mai târziu a continuat să crească și să își extindă atenția asupra grădinițelor și nevoilor celor în vârstă.

Noul sediu s-a născut printr-o înțelegere tăcută a arhitecturii. Construcția este concepută ca un adăpost pentru viața pe care o conține, un spațiu seren, lipsit de pretenții și durabil; calități urmărite și în construcția Proyecto Hombre, a aceluiași arhitect și client, fundația Padre Rubinos.

Căutând relaxarea și pacea, se creează o secvență de spații ordonate și măsurabile prin intermediul liniilor orizontale. Fațada prezintă un portic la intrare, care înconjoară și definește o piață deschisă publicului. Se reafirmă conceptul de mănăstire datorat caracterului religios și social al instituției. Motivul curții pavate se repetă în întregul complex arhitectural ca și punct de interes între spații diferite întărind ideea de claritate, lumină și continuitate vizuală între interior și exterior. Volume diferite se încadreaza în morfologia terenului astfel încât atât parterul cât și nivelele superioare păstrează o comunicare externă directă.

Azilul pentru vârstnici ocupă cea mai mare parte a complexului. La parter întâlnim spații precum săli comune, camere de zi, birouri de administrație, săli de terapie, în timp ce la următoarele două nivele se regăsesc spații private aflate adiacente camerelor. Grădinița se află pe un singur nivel. Claritatea și continuitatea spațială dintre sălile de clasă lasă loc unei folosiri versatile a acestor spații. O relație vizuală și simbolică între zonele comune din cadrul azilului și grădiniță caută să ofere un context și o apropiere între generații.

Spațiul destinat persoanelor fără adăpost se împarte pe trei servicii diferite: cazare, alimentație și un centru de servicii sociale care se va desfășura în principal la nivelul parterului, lăsând loc la nivelul superior pentru camere. Accesul în adăpost are la baza conceptul unui spațiu deschis, cu portic care să evoce scara umană și să protejeze vizitatorul. Pe lângă aceste funcțiuni, complexul include și locuințele surorilor care își desfășoară activitatea în centru, de la administrarea instituției, la serviciile oferite în adăpost și participarea la serviciile religioase. Pentru cele din urmă, capela este un punct de reper, un simbol și o atracție în cadrul centrului, împreună cu turnul clopotniței. Caracterul religios este dat nu doar de elementele recogniscibile – capela, turn, simbolistică – ci se resimte și în arhitectura ordonată și serenă.

O grijă atentă a fost acordată folosirii materialelor care îndeplinesc cerințele construirii unui astfel de complex: calitate înaltă, durabilitate, siguranță, ecologic, și în același timp evocând umanitatea, serenitate și căldură la interior prin textura lemnului, a materialelor naturale.

Fig. 20 Fotografie a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f578c07a80d685000055-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-image

Fig. 21 Imagine a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f629c07a807284000080-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-floor-plan

Fig. 22 Imagine a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f60cc07a80edf5000055-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-section

Fig. 23 Imagine a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f62ac07a80edf5000056-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-elevation

Fig. 24 Fotografie a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f531c07a80728400007c-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-image

Fig. 25 Fotografie a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f5bac07a80edf5000054-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-image

REHABILITATION CENTRE GROOT KLIMMENDAAL

Architect – Koen van Velsen, Architectenbureau Koen van Velsen BV

Locație – Olanda

Suprafață – 14000.0 mp

Anul construcției – 2011

Fotografii – Rob ‘t Hart

Pornind de la o amprentă mică la sol, Centrul de Reabilitare Groot Klimmendaal se extinde treptat în sus și spre exterior ca o consolă deasupra terenului. În ciuda mărimii sale, fațada maro – aurie din aluminiu eloxat (tratat împotriva oxidării) permite clădirii de aproximativ 14000 mp să se încadreze cu mediul natural înconjurător.

Parc – Vitraje de jos până sus de-a lungul spațiului central care conectează diferite elemente interioare ale clădirii asigură o continuitate aproape neîntreruptă între exterior și interior. Cu ajutorul fațadei unduite a restaurantului, construcția se desfășoară printre copaci și invită pădurea la interior. Natura înconjurătoare are o prezență puternică vizual și tangibilă peste tot în clădire; îi permite utilizatorului să o revalideze la pas.

Diversitate – Aranjamentul programului este clar. Jos sunt birouri, sus sunt zone clinice și pe acoperiș casa lui Ronald McDonald cu identitatea sa proprie. Parterul de o înălțime dublă la nivelul intrării permite elementelor speciale ale programului să se desfășoare, cum ar fi sală de sport, fitness, piscină, restaurant și teatru. Nu doar pacienți dar și membri familiei și membri din comunitatea locală – școli, grupuri de teatru, etc – folosesc aceste servicii în mod regulat. Ca rezultat, atât pacientul cât și clădirea sunt plasate în centrul comunității.

Servicii medicale – Conceptul de îngrijire se bazează pe ideea că un mediu pozitiv și stimulant mărește starea de bine a pacienților și are un efect benefic asupra procesului lor de reabilitare. Ambiția proiectului a fost nu să creeze un centru care să pară o construcție de spital ci o clădire devenită parte a mediului său și a comunității. Centrul de Reabilitare Groot Klimmendaal radiază încredere în sine și autocontrol. Mediul primitor și deschis oferă un habitat natural pentru îngrijire și în același timp permite diverse alte activități. Clădirea este rezultatul colaborării intense dintre arhitect și utilizatorii ei. De exemplu o scară cu trepte de înălțime mică din lemn merge pe toată înălțimea clădirii și este tipică pentru modul integrativ de lucru. Ea oferă o rută directă între diferite nivele, dar oferă și o serie de rute alternative prin clădire și astfel invită la exercițiu fizic. O combinație de goluri mari și mici și curți de lumină asigură o legătură spațială între nivele și permit pătrunderea luminii naturale până în centrul clădirii late de 30 de metri. Interiorul este adus la viață prin jocul de culori contrastante dar subtile și de lumină directă și indirectă, artificială.

Sustenabil – Consumul de energie este redus printre altele de un design compact al clădirii și de o proiectare atentă a instalațiilor mecanice și electrice. În mod deosebit, stocarea termică a căldurii și a frigului contribuie la reducerea consumului energetic. Alegerea materialelor de construcție sustenabile și care necesită puțină întreținere la nivelul finisajului podelelor, tavanelor și a fațadelor rezultă într-o clădire care poate fi întreținută cu ușurință și cu o perioadă lungă de viață. Clădirea a fost proiectată special pentru utilizatorii ei, dar proiectarea oferă în același timp și oportunități diferite de folosire a acesteia și de a fi transformată odată cu schimbările organizatorice inevitabile.

Centrul de Reabilitare Groot Klimmendaal este îmbinarea complexității cu simplitatea, cu o atenție pe detalii fizice, practice și sociale. Transparență, continuitate, stratificare, diversitate, joc de lumini și umbre și experimentarea naturii sunt toate ingredientele unui mediu stimulant. Acest proiect a fost ales ca finalist pentru premiul Mies van der Rohe 2011; a primit premiul Building of the Year 2010 acordat de Asociația Arhitecților Olandezi; a câștigat primul loc Hedy d’Ancona 2010 pentru arhitectură medicală excelentă; premiul Arnhem Heuvelink 2010 și premiul publicului Dutch Design Award 2010.

Fig. 26 Fotografie a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f43b28ba0d3b45000806-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-photo

Fig. 27 Imagine a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f45828ba0d3b4500080d-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-plan

Fig. 28 Imagine a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f45a28ba0d3b4500080e-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-plan

Fig. 29 Imagine a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f45d28ba0d3b4500080f-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-plan

Fig. 30 Imagine a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f46028ba0d3b45000810-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-plan

Fig. 31 Fotografie a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f42428ba0d3b45000802-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-photo

Fig. 32 Fotografie a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f42b28ba0d3b45000803-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-photo

Fig. 33 Fotografie a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f43f28ba0d3b45000807-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-photo

GREENHOUSE BOTANICAL GARDEN GRUENINGEN

Arhitect – idA

Locație – Grüningen, Elveția

Suprafață – 180.0 sqm

Anul construcției – 2012

Fotografii – Markus Bertschi, Ladina Bischof

Noul pavilion al grădinii botanice din Grüningen relaționează puternic cu mediul său înconjurător. Proiectul a fost inspirat de către pădurea înconjurătoare, nu de mediul construit. Atât din punct de vedere formal cât și structural conceptul derivă din natură. Pavilionul este conceput să se armonizeze cu – și să extindă pădurea. Forma a fost dezvoltată folosind Diagrama lui Voronoi, cunoscută ca și interpolarea naturală a vecinătăților. Similară diviziunii celulare din natură, geometria învelitorii ca membrană înconjurătoare a fost determinată de poziția trunchiurilor vechi și noi. „Pădurea” a fost mărită cu patru copaci de oțel care formează sistemul structural principal al pavilionului. La o înalțime de aproximativ cinci metri, trunchiurile dezvoltă ramuri spre vârf, care formează învelitoarea naturală. O construcție secundară din sticlă, suspendată de ramurile de oțel, închide spațiile interioare ale serei.

Fig. 34 Imagine a proiectului Greenhouse disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/441213/greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida/5265d380e8e44ee8e100026e-greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida-roof-floor-plan

Fig. 35 Fotografie a proiectului Greenhouse disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/441213/greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida/5265d283e8e44e88a000024c-greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida-photo

Fig. 36 Fotografie a proiectului Greenhouse disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/441213/greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida/5265d2c4e8e44ef4c200026d-greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida-photo

CONCLUZII

Din exemplele studiate se observă diversitatea funcțiunilor și serviciilor oferite de fiecare centru, indiferent de localizarea lui și beneficiari. Câteva principii sunt similare tuturor proiectelor exemplificate, fapt care arată nevoile unui astfel de program.

Lumina naturală este un laitmotiv, fie prin folosirea unor vitraje mari pe fațade, sau a curților de lumină în cazul Centrului de Reabilitare Groot Klimmendaal, ferestre ample la primele nivele și un tipar de ferestre la nivelele superioare în cazul proiectului Bud Clark Commons, sau goluri orientate spre curți interioare în cazul proiectelor realizate de biroul de arhitectură Elsa Urquijo.

Implicarea activă a beneficiarilor în viața tuturor centrelor se urmărește prin existența spațiilor comune, a diverselor programe de relaxare prevăzute, sau chiar și prin elemente de design simple și a jocului de culori, umbre, texturi. O altă temă recurentă a acestor proiecte este legătura cu natura, fie prin amplasarea centrului într-un cadru natural amplu – parc, fie prin crearea curților private, chiar și la nivele superioare – grădini balcon, sau a curților comune și consolelor ce delimitează vizual. Exemplul serei este grăitor pentru modul în care un obiect de arhitectură poate fi amplasat în teren: folosirea unei metode regăsite în natură de dezvoltare celulară cu aplicabilitate în domenii diverse.

Sustenabilitatea, eficiența energetică este foarte importantă în fiecare exemplu, fiind prezentate sisteme eficiente energetic, măsuri luate pentru reducerea consumului de apă, de căldură, și atenția sporită acordată materialelor folosite.

Se impune astfel ca toate aceste principii să fie studiate în proiectul propus, în plus față de cerințele sociale, locale și cele definite prin temă.

APLICAT

CENTRU DE REINTEGRARE SOCIALĂ ÎN ORADEA

CONTEXT LOCAL EXISTENT

Amplasamentul ales pentru Centrul de Reintegrare Socială este situat în municipiul Oradea, județul Bihor. Oradea este un oraș dinamic, cu cea mai mare populație și suprafață dintre orașele din partea de nord-vest a României, fiind încadrat teritorial și economic de polii de creștere Cluj-Napoca, Timișoara din România și Debrecen din Ungaria. Municipiul Oradea, situat pe malurile Crișului Repede, s-a dezvoltat la început pe zona de șes, iar mai târziu și pe dealurile din nord-estul localității. Aici, în zona deluroasă, se află amplasamentul propus, la limita cartierelor Nicolae Iorga și Gheorghe Doja. Această zonă este o zonă mixtă de locuințe – atât locuințe colective cât și individuale, dotări spitalicești și servicii.

Terenul propriu-zis are o suprafață de aproximativ 10000 mp și este situat la o mică distanță față de Spitalul Județean. Acesta este încadrat de două artere principale, strada Gheorghe Doja spre sud-est și Louis Pasteur spre nord-vest, conectate de un drum de serviciu. Din acest drum se va face accesul principal pe sit, în timp ce accesul secundar se realizează din strada Louis Pasteur.

Unul din motivele care au dus la alegerea acestui sit ca amplasament a fost accesibilitatea lui. Situat pericentral, la o distanță de aproximativ 2 km față de centrul orașului, el este ușor accesibil atât pietonal cât și auto, fără a fi afectat de aglomerarea urbană. Dezvoltarea recentă a infrastructurii în zonă asigură un bun acces și spre alte zone ale orașului și localitățile învecinate.

După cum am amintit mai sus, în zonă întâlnim funcțiuni de locuire, medicale și servicii, fapt care asigură un mediu potrivit amplasamentului. Funcțiunea medicală constituie un avantaj pentru amplasarea Centrului de Reintegrare datorită serviciilor pe care le poate prelua. În același timp, terenul nu este în imediata vecinătate a zonelor de locuit datorită încadrării lui de cele trei drumuri, ceea ce permite o dezvoltare echilibrată și nestingherită a centrului.

Dezvoltarea infrastructurii, existența Spitalului Județean care constituie un punct de interes, diversitatea funcțională a zonei și accesabilitatea și legătura directă către localitatea Săldăbagiu de Munte justifică alegerea sitului pentru amplasarea Centrului de Reintegrare Socială. Iar acesta la rândul lui poate contribui pentru revitalizarea și dezvoltarea zonei.

PROPUNERE DE INTERVENȚIE URBANĂ

Desi este o zonă în curs de dezvoltare, amplasarea centrului în contextul actual ridică unele dificultăți care, prin măsurile de mai jos, pot fi adresate.

Este un avantaj faptul că drumurile perimetrale sitului îi oferă o protecție și o delimitare clară, însă drumul de legătură dintre arterele Gheorghe Doja și Louis Pasteur are un profil stradal necorespunzător. Mai mult, propunând accesul principal din această stradă, este necesară lărgirea profilului stradal la normele prevăzute de P.U.G.-ul municipiului și crearea circulațiilor pietonale care să permită accesul pe teren.

Una din problemele ridicate de acest amplasament, ținând cont de vecinătăți, este cea a locurilor de parcare. Pentru rezolvarea ei au fost propuse atât parcări de suprafață pentru vizitatori, cât și parcări subterane pentru angajații centrului. Ca regim de înălțime, centrul propus se încadrează în zonă cu un regim de S+P+2, în timp ce construcțiile învecinate au un regim variabil – de la P+M, P+1 în cazul locuințelor individuale, la P+4 în cazul locuințelor colective, și până la P+10 în cazul Spitalului Județean.

În ceea ce privește construcția în sine, s-a încercat cât mai mult încadrarea acesteia în contextul local existent din toate punctele de vedere, respectându-se regulile urbanistice aplicate în zonă la nivelul regimului de înălțime, al retragerilor față de frontul stradal și la nivel funcțional, conform Regulamentului de Urbanism în vigoare în Unitatea Teritorială de Referință respectivă.

De asemenea, ansamblul format din construcțiile propuse a fost retras, pe cât posibil, către partea de vest a terenului, în apropierea locuințelor cu regim mare de înălțime și a zonelor de servicii. Acest fapt duce la amplasarea grădinii și a parcului în partea de est a terenului, singura parte neîncadrată de drum, orientată înspre zonele de locuit cu locuințe individuale. Tocmai de aceea, spațiul verde generos amenajat între clădirile efective ale centrului și zonele de locuințe va funcționa ca o zonă tampon, care absoarbe zgomotul, și care oferă intimitate și protecție.

Din punctul de vedere al formei și expresiei arhitecturale, abordarea aleasă urmărește linii orizontale, spații ordonate, simple și ușor de recunoscut deoarece scopul centrului nu este de a atrage atenția asupra sa, ci prin felul în care este construit să ofere un mediu benefic individului, iar prin estetica sa să direcționeze utilizatorul în procesul de reintegrare. Tocmai de aceea s-a încercat întoarcerea centrului spre interior, cu deschideri ample spre curtea interioară și grădină, o incintă protejată de mediul exterior.

Propunerile de intervenție urbană a Centrului de Reintegrare Socială urmăresc o bună funcționare a construcțiilor propuse în raport cu situl ales, cu celelalte funcțiuni existente deja în zona studiată și cu funcția sa.

STUDIUL PROGRAMULUI DE ARHITECTURĂ ȘI PRINCIPII GENERALE

Centrul de Reintegrare Socială propus are o funcțiune complexă prin integrarea spațiilor diferite necesare în procesul de reintegrare. El este destinat categoriei de persoane vulnerabile a tinerilor post-instituționalizați, însă prin diversitatea serviciilor oferite, va asista și alte categorii de persoane marginalizate, va fi un centru de inovație în domeniul terapiei și asistenței sociale și un centru de interes pentru comunitatea locală și orașul care îl găzduiește.

Principii generale:

Crearea primului Centru de Reintegrare Socială incluziv din România;

Dezvoltarea urbanistică, socială și economică a zonei studiate;

Încadrarea în context prin respectarea regulilor urbanistice ale zonei;

Maniera de abordare să fie în armonie cu opinia lui Spiro Kostof „Arhitectura este un act social și teatrul material al activității umane“;

Crearea unui centru care să includă cât mai multe din activitățile necesare reintegrării;

Implementarea unor soluții sustenabile în cadrul proiectului propus, care au rolul de a reduce impactul asupra mediului înconjurător.

TEMA DE PROIECTARE

După cum denotă și numele – centrul – funcțiunea propusă reunește mai multe funcțiuni pentru a satisface scopul de reintegrare, un proces complex prin care poate trece un individ. Înglobarea tuturor acestor spații conferă un element de noutate la serviciile sociale oferite în România.

Spațiile necesare Centrului de Reintegrare Socială se dezvoltă în volume diferite, interconectate, cu regim maxim de înălțime S+P+2.

SUBSOLUL va adăposti:

Bucătărie cantină

vestiare personal diferențiate pe sexe

grup sanitar personal

birou recepție marfă

depozitări

zonă preparări

cameră de gunoi

bucătărie caldă

bucătărie rece

cameră bucătar șef

spălător vase

spălător veselă

oficiu

Zonă tehnică

centrală termică și centrală de ventilare a aerului

generator electric de urgență

zonă tehnică aferentă panourilor fotovoltaice

parcări angajați și acces aprovizionare bucătărie

PARTERUL va adăposti:

Lobby

Birou ofițer de securitate

Recepție

Zonă donații

Sală de așteptare

Sală expoziție temporară

Grup sanitar

Cantină socială

Acces cu garderobă

Grup sanitar

Sală de mese

Adăpost de noapte pentru 60 de persoane adulte fără adăpost

Acces

Sală de așteptare

Hol acces urgență

Birou recepție

Cabinet consult inițial

Vestiar alb / negru

Cabinete consult medical

Cabinet consiliere

Depozit medicamente

Grup sanitar

Dormitor

Sala de sport

Vestiare

Grup sanitar

Seră

Cameră unelte

Depozit

Cameră tehnică

Grădină

Grup sanitar

ETAJUL va cuprinde:

Administrație

Secretariat

Birou informații

Birou manager

Birouri personal

Birou contabil

Sală de ședințe

Grup sanitar

Arhivă

Locuințe pentru 100 de tineri post-instituționalizați

Apartamente tip studio

Birou ofițer securitate

Săli comune

Spații pentru funcțiuni de reintegrare

Săli de curs

Sală de lectură

Bibliotecă

Sală multifuncțională

Cabinete psihoterapie individuală

Săli terapie de grup

Cabinet consiliere vocațională

Sală de calculatoare

Atelier de pictură și obiecte hand-made

Atelier croitorie

Atelier ospătar

Atelier horticultură

Atelier decorator florist

Grupuri sanitare

Sală multimedia

Săli recreaționale

EVOLUȚIA CONCEPTULUI

Conceptul arhitectural pornește de la ideea incluzivă a centrului, definită în tema de proiectare. Spațiul construit este acordat la nevoile membrilor centrului, ceea ce privind în perspectivă, ne conduce la ideea că el este un loc în timp și spațiu de importanță majoră, chiar definitorie, în viețile indivizilor, însă determinat. El va fi permanent alături de membri lui doar prin lecțiile oferite și prin îndeplinirea funcției sale, cea de a asigura un mediu potrivit care să susțină procesul dificil de schimbare și adaptare.

Această „potrivire” a centrului, atât cu exteriorul dar mai ales cu interiorul, se face prin tratarea lui ca un micro-cosmos, o comunitate din cadrul comunității în care se dorește reintegrarea. Se învață și exemplifică un comportament tocmai pentru a pregăti individul pentru contactul real cu acel comportament. Dar spre deosebire de lumea exterioară, centrul este un cadru încurajator, de acceptare a diversității și individualității.

Astfel devine evidentă tratarea lui ca un adăpost sigur, orientat spre curtea interioară și de altfel spre viața interioară. Prin expresia arhitecturală, centrul se remarcă prin simplitate și opacitate la exterior. Opacitatea este dată de fațade simple cu goluri puține, permeabilă publicului prin accesele semnalizate si diferențiate. Aceste zone permeabile sunt importante ca spații de contact cu exteriorul, și ele asigură inițial accesul, dar ulterior, când rolul de reintegrare va fi îndeplinit, vor asigura trecerea spre exterior, părăsirea siguranței centrului, de această dată cu o pregătire asumată.

Când se face referire la interior, privim atât spațiile interioare ale clădirilor cât și curtea interioară și parcul aferent. Cuvântul cheie în proiectarea acestora este „detaliu” explicat de Cynthia Leibrock în cartea sa ”Design Details for Health”: ”Puterea unui mediu vindecător vine din detaliile de design care împuternicesc pacienții să își asume responsabilitatea pentru sănătatea lor”. Deși în cazul nostru, pacientul nu este tipic, aceeași atenție la detaliu este necesară.

Ea se caracterizează prin:

LUMINĂ – naturală, abundentă

După cum și Christopher Day în cartea sa ”Spirit and Place” arată, lumina naturală este o parte importantă a spiritului locului direct asociată cu sănătatea fizică și psihică. Oferă energie, stare de spirit și conectează persoana cu mediul său, lucru ideal pentru cei ce trec prin procese transformaționale. Ea este asociată îndeaproape kinesteziei oferind direcții interactive; și culorii, pe care o modifică în mod constant și o îmbogățește cu jocuri de umbre. Toate acestea aduc o stimulare necesară simțurilor și care ajută astfel auto dezvoltarea. Cynthia Leybrook oferă câteva sugestii unde lumina contribuie: în sălile de așteptare, sau cele de terapie de grup, unde cei aflați în astfel de spații luminate natural sau adiacente curților de lumină se simt confortabil. Mai are rolul de a umaniza spațiul, de a-l dezinstituționaliza, iar pacienții nu se simt închiși, ci mai degrabă acasă, cu aplicabilitate la sălile de terapie și consiliere. Iar un ultim loc amintit unde lumina naturală are un rol important este în spațiul în care se iau decizii, unde este necesară concentrarea, sau există pericol, caracteristici ale zonelor de educație și terapie.

CULOARE – personalitate, vibrație

Din descoperirile cercetărilor medicinei antroposofice amintite de Leybrook, culoarea este un factor contributiv major spre redobândirea sănătății. Ea descrie culoarea verde ca fiind percepută psihologic ca oferind refugiu, în timp ce coral, piersică sau galben sunt recomandări mai calde potrivite sălilor de mese, iar albastrul ajută la relaxare. Mai susține că nuanțele calde ale culorilor sunt asociate deseori cu răspunsuri deschise și contact social. Este de evitat o schemă monocromatică în întreaga clădire deoarece poate fi percepută ca instituțională. Poate de asemenea contribui la privarea senzorială care duce la o dezorganizare a funcției mentale.

FORMĂ – kinestezie, textură

Știm deja ce rol deosebit are arhitectura în afectarea simțurilor persoanelor și a stării lor de spirit, rol covârșitor pentru îndeplinirea funcției de reintegrare. De aceea modul în care oamenii sunt capabili fizic să interacționeze cu mediul lor, mișcarea corpurilor umane poate fi considerată decisivă în felul în care ei se adaptează rutinei zilnice într-o comunitate sau grup. Mișcarea este nu doar o componentă de bază a percepției noastre senzoriale, ci potrivit arhitectului olandez Jasper Schaap în lucrarea „Design your own Mind” 2009, faptul că îți poți mișca corpul prin spațiu, automat face ca arhitectura să fie percepută mai puțin statică. Clădirile care încurajează un grad ridicat de kinestezie, se conectează cu indivizii care locuiesc în ele.

”Dacă reușim să seducem simțurile, oamenii pot participa din nou în mediul lor înconjurător și să își recâștige identitatea în lumea contemporană”. Jasper Schaap

Aceste principii se păstrează și la amenajarea terenului, amplasarea parcului, a grădinii și a serei. Traseele pietonale care asigură mișcarea pe teren sunt simple, sinuoase, cu tipare de pavaje abstractizate menite să mute atenția individului asupra stării sale interioare. Posibilitatea atingerii fizice a naturii, interacțiunea cu plantele din grădină și seră, stimularea tuturor simțurilor ne arată puterea vindecătoare a naturii.

Un alt principiu ce stă la baza conceptului este implementarea unor soluții sustenabile, pentru a reduce impactul asupra mediului înconjurător și de a reduce costurile energetice ale centrului. În acest sens se amplasează panouri fotovoltaice și panouri solare, sisteme de captare și filtrare a apelor pluviale și gri, și folosirea unor materiale calitative, durabile și sustenabile. Aceste măsuri vor reduce semnificativ consumul de energie și implicit costurile de întreținere ale construcției.

STRATEGIE DE DEZVOLTARE

În cazul de față, dacă se face referire la o strategie de dezvoltare pe termen lung nu este vorba de extinderea și dezvoltarea Centrului de Reintegrare Socială în sine, funcțiunea propusă fiind deja caracterizată prin complexitatea spațiilor și activităților oferite destinatarilor. Se face referire de fapt la dezvoltarea întregii zone, stabilindu-se în ce măsură funcțiunea amplasată aici va constribui la dezvoltarea pe termen lung a celorlalte funcțiuni existente în zonă, dar și la dezvoltarea orașului din punct de vedere economic și cultural.

Viziunea asupra dezvoltării orașului anunțată de administrația locală cuprinde trei direcții majore de intervenție prin politici și programe. Prima direcție este cea a reducerii disparităților, Oradea oraș al coeziunii, în care sunt formulate politici pentru reducerea diferențelor spațiale de echipare urbană și dintre grupurile de locuitori din punct de vedere al egalității de șansă și de gen, dar și integrarea grupurilor dezavantajate în viața socială și economică a orașului.

A doua direcție, Oradea oraș competitiv, urmărește dezvoltarea economică. Pentru aceasta, se ține cont de o planificare sustenabilă ce vizează asigurarea rezervelor de teren necesare evoluției pe termen lung, în perspective mari de timp. O astfel de preocupare înseamnă în primul rând gestionarea rațională a resursei de teren (nemultiplicabilă și finită), prioritizarea reutilizării suprafețelor intra-urbane ca alternativă la extinderea orașului în cadrul natural și o lărgire precaută a zonei intravilan, în acord deplin cu interesul public și cu exigențe de ordin social, ecologic și infrastructural.olitici

A treia direcție, Oradea oraș funcțional și sigur, este formată de rețeaua integrată a Infrastructurii Urbane Verzi de transport și utilități publice, în condiții de eficiență energetică prin care Oradea devine un teritoriu urban atractiv pentru activitățile economice, locuire, recreere sau vizitare. Dezvoltarea urbană durabilă solicită integrarea acestor domenii pentru a consolida poziția Oradiei ca oraș deschis, egal pentru fiecare, oraș cu o economie prosperă, într-un mediu natural ocrotit.

În contextul acestor trei direcții, ce corespund și Strategiei Europa 2020, se observă că propunerea de Centru de Reintegrare Socială se încadrează ca funcțiune în viziunea unui oraș al coeziunii și astfel contribuie la dezvoltarea orașului. În ce privește următoarea direcție de dezvoltare, centrul propus respectă principiul gestionării raționale a terenului prin reutilizarea suprafeței intra-urbane; pe situl propus existând anterior funcțiuni de industrie ușoară, relocate în parcul industrial. Principiile de eficiență energetică, enunțate în a treia direcție de dezvoltare, sunt urmărite și la realizarea centrului. Iar prin amenajarea spațiilor verzi, a grădinii și serei pe amplasament, se dezvoltă cadrul natural, cu influențe pozitive asupra întregii comunități.

CONCLUZII

Fig. 37 Fotografie realizată de Lance Gerber în cadrul expoziției Light + Shadow Works a artistului Phillip K. Smith III disponibilă la adresa:https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works

Scopul principal al acestei lucrări a fost să investigheze domeniul științelor sociale, să stabilească un cadru pentru serviciile integrative și să conducă spre relația cu spațiul arhitectural, spațiu care va fi ulterior dezvoltat în cadrul proiectului Centru de Reintegrare Socială în Oradea.

Un domeniu vast, interdisciplinar, domeniul social intră din ce în ce mai mult în atenția organelor legislative, dar și a publicului neavizat. Probleme și fenomene vechi capătă astăzi vizibilitate, într-o societate aflată în schimbare și dezvoltare. De la factori de mari dimensiuni – globalizare, îmbătrânirea populației europene, utilizarea iresponsabilă a resurselor, până la dimensiuni intime – afecțiunea și lipsa ei, neîncrederea în sine, ignoranța, toate ne arată fragilitatea și vulnerabilitatea societății și a indivizilor ei.

În fața acestor realități, o măsură de protecție, de asigurare este și arhitectura incluzivă. Fie că acest termen ne arată rolul ei, funcțiunea ei sau măsurile luate pentru utilizatori, este momentul să o privim ca pe o soluție oferită celor care interacționează și utilizează spațiul construit.

Au fost prezentate argumente care fac oportună crearea unui Centru de Reintegrare Socială și care justifică amplasarea lui în orașul Oradea. Spațiile propuse pentru centru urmăresc scheme funcționale prezente și în exemplele internaționale și sunt corelate cu dimensiunea psihologică a utilizării lor. Mai mult, direcțiile de dezvoltare a orașului Oradea au la bază principii în armonie cu centrul propus, ceea ce ne arată că el contribuie atât la dezvoltarea indivizilor cât și a comunităților.

„Pasiunea mea și plăcerea mare pentru arhitectură, și motivul pentru care cu cât îmbătrânesc cu atât mă bucur mai mult de ea, este pentru că eu cred că noi – arhitecții – putem afecta calitatea vieții oamenilor”. Richard Roger

BIBLIOGRAFIE

Fig. 38 Fotografie realizată de Lance Gerber în cadrul expoziției Light + Shadow Works a artistului Phillip K. Smith III disponibilă la adresa:https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works

CĂRȚI

1. Amos Rapaport, „The Meaning of the Built Environment, A Nonverbal Communication Approach”, Editura University of Arizona Press, 1990

2. Andrew Shea, „Designing for social change”, Editura Princeton Architectural Press, 2012

3. Christopher Day, „Healing our environment”, Editura Routledge, 2002

4. Christopher Day, „Consensus Design: Socially Inclusive Process”, Editura Architectural Press, 2003

5. Cynthia Leibrock, Debra Harris, „Design Details for Health: Making the Most of Design’s Healing Potential”, Editura John Wiley & Sons Inc., 2011

6. Francoise Choay, „Urbanismul, utopii si realitati”, Editura Paideia, 2002

7. Michael Bauer, Peter Mosle, Michael Scwarz, „Green Building: Guidebook for Sustainable Architecture”, Editura Springer, 2010

8. Neufert. Manualul arhitectului, Editura Alutus, Miercurea Ciuc, 2004

DOCUMENTE OFICIALE

Planul urbanistic general al orașului Oradea, 2001

Planul urbanistic general al orașului Oradea, propunere 2014

Planul integrat de dezvoltare a municipiului Oradea, 2014

Concept general de dezvoltare urbană, Masterplan Oradea 2030, ediție revăzută 2013

STUDII ȘI RAPOARTE

1. EMCDDA INSIGHTS: Social reintegration and employment: evidence and interventions for drug users in treatment, Luxembourg: Editura Publications Office of the European Union, 2012, redactat de Harry Sumnall, Angelina Brotherhood

2. Evaluating homelessness services and strategies, A Review, March 2013, redactat de Nicholas Pleace, Centre for Housing Policy , European Observatory on Homelessness, la cererea HABITACT

3. Europa 2020 O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, ecologică și favorabilă incluziunii, Comunicare a Comisiei Europene, 2010

4. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, Guvernul României, Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă, București, 2008

5. Strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale in domeniul asistenței sociale și protecției copilului 2012 – 2016, redactată de Consiliul Județean Bihor, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului

6. Ghidul Serviciilor Sociale furnizate de asociații și fundații în județul Bihor editia a treia, 2012, redactat de Coaliția pentru consolidarea SecToRului ONG din județul Bihor și Universitatea Emanuel din Oradea, departamentul de Asistență Socială

7. Fenomene de marginalizare și excludere socială în rândul tinerilor, Faza 1 – Principalele fenomene de marginalizare și excludere în rândul tinerilor (dimensiuni, caracteristici, factori de risc), iunie 2007, redactat de Agentia Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor Direcția de Studii și Cercetări pentru Probleme de Tineret

8. Fenomene de marginalizare și excludere socială în rândul tinerilor, Faza 2 –Posibilități de reducere a marginalizării și excluderii tinerilor consumatori de droguri, noiembrie 2007, redactat de Agenția Națională pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor Direcția de Studii și Cercetări pentru Probleme de Tineret

9. Studiu privind modul de integrare în societate a tinerilor care au fost socializați în instituțiile de protecția copilului în județul Bihor, Oradea, Ianuarie 2008, coordonat de Lect. univ. dr. Lavinia Onica-Chipea, Universitatea din Oradea, Facultatea de Științe Socio-Umane, Catedra de Sociologie – Asistență Socială

10. Resurse și nevoi de suport în integrarea socială a copiilor și tinerilor protejați în servicii rezidențiale de protecție a copilului, raport de cercetare, Octombrie 2010 coordonat de Cosmin Câmpean în cadrul proiectului “ACTIN” – proiect pilot de cercetare și formare pentru integrarea socială activă a tinerilor din sistemul de protecție a copilului”

11. Material informativ “Tinerii peste 18 ani postinstituționalizati din sistemul de protecție a copilului” realizat în cadrul proiectului Insert – Împreună Pentru O Societate Inclusivă, 2014

12. Manual pentru profesioniști specialiști în incluziune sociala, Octombrie 2010, București realizat în cadrul proiectului „Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială” de catre Asociația TRANSCENA

13. Rehabilitation Center, Architectural Spaces and the Reformation of Drug Addicts, 2011, Ermina Stephanidou

ARTICOLE ȘI PAGINI WEB

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1877042812031515

https://www.academia.edu/10935249/Space_Perception_and_Its_Implication_in_Architectural_Design

https://www.academia.edu/15142814/Experiencing_the_Relationship_Between_Architectural_Space_and_the_Major_Space_Phobias

http://www.imparte.ro/Ajutor/Asistenta-sociala/Asistenta-sociala-definitie-functie-si-caracteristici-175.html

http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2005-02-11/ce-este-persoana-marginalizata-social.html

http://www.preferatele.com/docs/economie/10/-studiu-asupra-siste12.php

http://www.samusocial.ro/blog/homeless-ul-%E2%80%93-erou-fara-voie/

http://www.decatorevista.ro/un-jurnalist-fara-adapost-despre-viata-pe-strada/

http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/t/thommayne374827.html

http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/w/winstonchu111316.html

http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/p/philipjohn114762.html

http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/y/yoshiotani177780.html

http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/t/tadaoando362002.html

http://did.internationalservice.org/2015/04/what-is-poverty.html

http://de-a-arhitectura.ro/arhitectura-incluziva/

http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture

http://www.archdaily.com/550548/proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos

http://www.elsaurquijo.com/proyectos/proyectos/en/architecture/beneficial-social-institution/73/

http://www.elsaurquijo.com/proyectos/proyectos/en/architecture/faortega-proyecto-hombre/73

http://www.padrerubinos.org/quienes-somos/

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen

https://www.worldbuildingsdirectory.com/content/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal?t=groot%20k

http://www.archdaily.com/441213/greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida

https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works

http://antroposofie.ro/definitie-falsa-in-dex/

http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm

http://www.dgaspcbihor.ro/dgaspcbh.ro/index.html

Piramida lui Maslow

SURSE IMAGINI

Fig. 1 Fotografia ”The hole in the wall” a lui Serge Najjar disponibilă la adresa: https://www.yatzer.com/serge-najjar

Fig. 2 Fotografie realizată de Lance Gerber în cadrul expoziției Light + Shadow Works a artistului Phillip K. Smith III disponibilă la adresa:

https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works

Fig. 3 ”Piramida nevoilor lui Maslow” sursă imagine:

http://did.internationalservice.org/2015/04/what-is-poverty.html

Fig. 4 Harta beneficiarilor aflați în evidența DGASPC Bihor disponibilă în documentul Strategia Județeană de Dezvoltare a Serviciilor Sociale în Domeniul Asistenței Sociale și Protecției Copilului 2012-2016 publicat de DGASPC Bihor la adresa: http://www.dgaspcbihor.ro/dgaspcbh.ro/informatii_publice/strategie_2012-2016.pdf

Fig. 5 Fotografie realizată de Lance Gerber în cadrul expoziției Light + Shadow Works a artistului Phillip K. Smith III disponibilă la adresa:

https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works

Fig. 6 Fotografie realizată de Lance Gerber în cadrul expoziției Light + Shadow Works a artistului Phillip K. Smith III disponibilă la adresa:

https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works

Fig. 7 Fotografie a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016ea3e28ba0d235b000414-bud-clark-commons-holst-architecture-photo

Fig. 8 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb2b28ba0d235b000438-bud-clark-commons-holst-architecture-section

Fig. 9 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb1928ba0d235b000433-bud-clark-commons-holst-architecture-plan-01

Fig. 10 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb1d28ba0d235b000434-bud-clark-commons-holst-architecture-plan-02

Fig. 11 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb2428ba0d235b000436-bud-clark-commons-holst-architecture-plan-05

Fig. 12 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb2b28ba0d235b000438-bud-clark-commons-holst-architecture-section

Fig. 13 Fotografie a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016ead428ba0d235b000429-bud-clark-commons-holst-architecture-

Fig. 14 Imagine a proiectului Bud Clark Commons disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/189376/bud-clark-commons-holst-architecture/5016eb1328ba0d235b000432-bud-clark-commons-holst-architecture-elevations-02

Fig. 15 Fotografie a proiectului Proyecto Hombre disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/550548/proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos/5420d8e8c07a800de5000074-proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos-image

Fig. 16 Imagine a proiectului Proyecto Hombre disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/550548/proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos/5420d9ecc07a800de5000078-proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos-elevation

Fig. 17 Imagine a proiectului Proyecto Hombre disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/550548/proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos/5420da0ac07a8086fc000078-proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos-floor-plan

Fig. 18 Fotografie a proiectului Proyecto Hombre disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/550548/proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos/5420d825c07a800de5000070-proyecto-hombre-elsa-urquijo-arquitectos-image

Fig. 19 Fotografie a proiectului disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f3ccc07a80edf5000050-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-image

Fig. 20 Fotografie a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f578c07a80d685000055-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-image

Fig. 21 Imagine a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f629c07a807284000080-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-floor-plan

Fig. 22 Imagine a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f60cc07a80edf5000055-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-section

Fig. 23 Imagine a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f62ac07a80edf5000056-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-elevation

Fig. 24 Fotografie a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f531c07a80728400007c-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-image

Fig. 25 Fotografie a proiectului Padre Rubinos disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/548911/padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos/5418f5bac07a80edf5000054-padre-rubinos-elsa-urquijo-arquitectos-image

Fig. 26 Fotografie a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f43b28ba0d3b45000806-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-photo

Fig. 27 Imagine a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f45828ba0d3b4500080d-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-plan

Fig. 28 Imagine a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f45a28ba0d3b4500080e-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-plan

Fig. 29 Imagine a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f45d28ba0d3b4500080f-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-plan

Fig. 30 Imagine a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f46028ba0d3b45000810-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-plan

Fig. 31 Fotografie a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f42428ba0d3b45000802-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-photo

Fig. 32 Fotografie a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa:

http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f42b28ba0d3b45000803-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-photo

Fig. 33 Fotografie a proiectului Groot Klimmendaal disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/126290/rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen/5013f43f28ba0d3b45000807-rehabilitation-centre-groot-klimmendaal-koen-van-velsen-photo

Fig. 34 Imagine a proiectului Greenhouse disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/441213/greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida/5265d380e8e44ee8e100026e-greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida-roof-floor-plan

Fig. 35 Fotografie a proiectului Greenhouse disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/441213/greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida/5265d283e8e44e88a000024c-greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida-photo

Fig. 36 Fotografie a proiectului Greenhouse disponibilă la adresa: http://www.archdaily.com/441213/greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida/5265d2c4e8e44ef4c200026d-greenhouse-botanical-garden-grueningen-ida-photo

Fig. 37 Fotografie realizată de Lance Gerber în cadrul expoziției Light + Shadow Works a artistului Phillip K. Smith III disponibilă la adresa:https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works

Fig. 38 Fotografie realizată de Lance Gerber în cadrul expoziției Light + Shadow Works a artistului Phillip K. Smith III disponibilă la adresa:https://www.yatzer.com/phillip-k-smith-iii-light-shadow-works