FFAACCUULLTTAATTEEAA DDEE SSOOCCIIOOLLOOGGIIEE ȘȘII AASSIISSTTEENNȚȚĂĂ SSOOCCIIAALLĂĂ [630019]

UUNNIIVVEERRSSIITTAATTEEAA DDIINN BBUUCCUURREEȘȘTTII
FFAACCUULLTTAATTEEAA DDEE SSOOCCIIOOLLOOGGIIEE ȘȘII AASSIISSTTEENNȚȚĂĂ SSOOCCIIAALLĂĂ

RReezzuummaatt
TTEEZZĂĂ DDEE DDOOCCTTOORRAATT

CCOOMMUUNNIITTĂĂȚȚIILLEE RROOMMÂÂNNEEȘȘTTII DDIINN AAFFAARRAA GGRRAANNIIȚȚEELLOORR
ȚȚĂĂRRIIII

Coordonator ș tiințific: Profesor universitar dr. Pavel ABRAHAM

Doctorand: [anonimizat], 2010

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

C U P R I N S

Capitolul 1

MIGRAȚIA – FENOMEN SOCIAL COMPLEX

1.1. Definirea migra ției…………………………………………………………………………………………1
1.2. Implicațiile contemporane ale migra ției…………………………………………………………1
1.3. Emigrarea – determinante istorice, economice, politice, sociale,
culturale și religioase ………………………………………………………………………………………..2
1.4. Emigrarea în contextul globaliz ării …………………………………………………………2
1.4.1. Libera circula ție a persoanelor …………………………………………………….2
1.4.2. Globalizarea – speran ță sau deziluzie? …………………………………………3
1.4.3. Globalizarea – conflict sau armonie ? …………………………………………..3
1.4.4. Globalizarea – un altfel de co lonialism? ……………………………………….3
11..44..55.. GGlloobbaalliizzaarreeaa șșii vviiiittoorruull ssuuvveerrnniittăățțiiii nnaațțiioonnaallee ……………………………………………………………………44
1.5. EEmmiiggrraarreeaa,, tteerroorriissmmuull șșii ccrriimmaa oorrggaanniizzaattăă ………………………………………………………………………………………………….44
1.6. Concluzii …………………………………………………………………………………………………. 4

Capitolul 2

EMIGRAREA ȘI STRUCTURAREA COMUNIT ĂȚILOR MIGRAN ȚILOR ÎN STRĂ INĂTATE

2.1. Dimensiuni conceptuale ale comunit ăților………………………………………………..5
2.2. Mecanisme de constituire a comunit ăților umane……………………………………..5
2.3. Structurarea comunit ăților de migran ți……………………………………………………5
2.4. Indicatori specifici comunit ăților de migran ți……………………………………………6

Capitolul 3

ISTORIA EMIGRA ȚIEI ROMÂNE

3.1. Contextul emigr ării românilor…………………………………………………………………7
3.2. Etape ale emigr ării românilor………………………………………………………………….7
3.2.1. Emigra ția între anii 1848-1928 …………………………………………………..7
3.2.2. Emigra ția între anii 1918–1944 …………… ……………………………………..7
3.2.3. Emigra ția după cel de-al doilea R ăzboi Mondial ……………………………7
3.2.4. Emigra ția între anii 1970-1990 ……………. …………… …………………………7
3.2.5. Emigra ția după anul 1990 ……………………………………………………………7
3.3. Trăsăturile emigra ției române…………………………………………………………………..8
3.3.1. Primul val de emigran ți ……………………………………………………………….8
3.3.2. Al doilea val de emigran ți ……………………………………………………………8
3.3.3. Al treilea val de emigran ți ……………………………………………………………9
3.3.4. Al patrulea val de emigran ți …………………………………………………………9
3.3.5. Al cincilea val de emigranț i ………………………………………………………….9
3.3.6. Aspecte ale fenomenului………………………………………………………………..10

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

Capitolul 4

EMIGRAȚ IA ȘI COMUNIT ĂȚILE ROMÂNE ȘTI DIN STR ĂINĂTATE

4.1. Contextul actual ……………………………………………………………………………………11
4.1.1. Tipuri de emigrare …………………………………………………………………..11
4.2. Profilul și destina țiile emigran ților …………………………………………………………11
4.3. Caracteristicile comunit ăților formate din imigran ți de origine român ă…..12
4.4. Relațiile cu românii din afara grani țelor …………………………………………………12

Capitolul 5

ANALIZA COMUNIT ĂȚILOR ROMÂNE ȘTI DIN AFARA GRANI ȚELOR
5.1. Cadrul de referin ță al analizei comunit ăților române ști din str ăinătate…….13
5.2. Dimensiunile comunit ăților române ști din străinătate……………………………….13
5.2.1. Dimensiunea demografic ă……………………………………………………………13
5.2.2. Dimensiunea social ă……………………………………………………………………13
5.2.3. Dimensiunea cultural ă……………………………….………………..14
5.2.4. Dimensiunea economic ă………………………………………………………………14
5.2.5. Dimensiunea religioas ă……………………………………..…………..14
5.3. Comunităț ile române ști din afara grani țelor………………………………………………14
5.3.1. Comunit ățile din jurul României………………. ………………………………….14
55..33..22.. CCoommuunniittăățțiillee rroommâânneeșșttii ddee pprreettuuttiinnddeennii……………………………………………………………………………………..1144
5.4. Progrese în procesul de revitalizare a comunit ăților române ști din
Străinătate………………………………………………………………………………………………..15

Capitolul 6

PROPUNERI DE CONSOLIDARE A RELA ȚIEI STATULUI ROMÂN CU CET ĂȚENII SĂI AFLAȚI
ÎN AFARA GRANI ȚELOR ȚĂRII

6.1. Viziunea integrativ ă a comunit ăților române ști din străinătate…………….16
6.2. Obiectivele coagul ării comunit ăților……………………………………………………..16
6.3. Modalități principale de ac țiune pentru activarea comunită ților
românești……………………………………………………………………………………………..17
6.4. Resursele necesare stimul ării dezvolt ării comunitare……………………………..17
6.5. Considera ții finale și propuneri……………………………………………………………..17

Bibliografie …………………………………………………………………………………………………… ……………18

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

1 Capitolul 1
MIGRAȚIA – FENOMEN SOCIAL COMPLEX

1.1. Definirea migra ției
Migra ția internațională este un fenomen relativ nou pentru România contemporan ă și probabil abia
perioada de dup ă 1998 începe s ă defineasc ă tendințele care vor c ăpăta stabilitate în viitor1.
Definiția dată de Organiza ția Națiunilor Unite termenului de „migrant” este foarte pertinentă : „orice
persoană care își schimb ă teritoriul unde locuiește de obicei”2. Astfel, în aceast ă categorie nu intr ă turiștii și
oamenii de afaceri, deoarece c ălătoriile lor nu implică schimbarea locului obi șnuit de reziden ță. Statistic, popula ția
migratoare poate fi direct determinat ă în funcție de num ărul de străini care se g ăsesc într-o țară: cei înregistra ți în
funcție de țara natală sau acel procent al populaț iei cu naționalitate stră ină.
În planul științelor sociale, poate fi re ținută opinia profesorului V. Miftode care consider ă că „migrația
este o expresie spa țială a mobilității sociale" 3, apreciindu-se faptul c ă migrația nu este o simplă deplasare în teritoriu
iar procesul nu este doar unul fizic, presupunând doar o schimbare a cadrului natural, ci unul complex, cu efecte
sociale.
În raport cu localitatea de destina ție (sosire), respectiv de plecare (o rigine), se folosesc termenii de
imigrare și emigrare:
• imigrarea : migrație privită din punctul de vedere al localit ății de destina ție (de obicei, în cadrul
migrației interna ționale). Persoanele cuprinse în acest flux migratoriu se numesc persoane imigrante
• emigrarea : migrație privită din punctul de vedere al localit ății de plecare (de obicei, în cadrul
migrației interna ționale).
Mișcările migratorii au implica ții profunde în cadrul societ ăților contemporane, identificându-se trei
paliere4 asupra cărora migra țiile produc efecte importante: efectele migra ției asupra popula ției de origine, asupra
populației de destina ție și asupra migran ților înșiși. Conform studiilor sociologice, există nenumărate consecin țe
pe care migra țiile le produc la nivelul acestor trei ni vele dintr-o societate, dar nu vom men ționa decât pe cele mai
importante și relevante5 cu privire la emigrare.

1.2. Implicațiile contemporane ale migra ției
În literatura știin țifică actuală, relația dintre migra ția interna țională și globalizare este prezentat ă, în
general, într-o manier ă simplificat ă și incompletă . Cele mai multe abord ări ale globaliz ării s-au limitat doar la o
parte a fenomenului sau la un singur punct de vedere, cum ar fi raporturile dintre globalizarea economic ă (comerț ,
turism și comunicaț ii în expansiune) și intensificarea migra ției interna ționale. Astfel, nu au fost eviden țiate, de
exemplu, temerile țărilor gazd ă provocate de pierderile de locuri de munc ă în defavoarea propriilor cet ățeni,
transform ările culturale atribuite globaliz ării și nici strategiile pe care anumite state le-au pus în aplicare pentru a
limita și controla fenomenul migra ției interna ționale.

1 Vezi Sandu D. Editura All., 2004 Cultură și experien ță de migrație în satele României , Sociologie Româneasc ă, 3/2004, pp.179-202
2 Caglar OZDEN, Maurice SCHIFF (ed. ), „International migrati on, economic development and policy”, Banca Mondial ă, Washington DC,
2007, p. 19
3 Miftode, V., 1984, Elemente de sociologie rural ă, Editura Științifică și Enciclopedic ă, Bucureș ti.
4 Lazăr Vlăsceanu, C ătălin ZAMFIR, „Dic ționar sociologie”, edi ția online:
http://www.dictsociologie.netfirms.com/M/Termeni/migratie.htm
5 David Held, Anthony McGrew, Davi d Goldblatt, op. cit., pp. 332-334

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

2
1.3. Emigrarea – determinante istorice, economice, politice, sociale, culturale și religioase
Lucrarea de fa ță își propune s ă facă o prezentare grupat ă a situaț iei istorice și actuale a comunit ăților
românești din afara grani țelor. Rela țiile cu românii de pretutindeni, păstrarea identit ății naționale și culturale
constituie o datorie constitu țională și un obiectiv principal permanent al politicii noastre externe.
Atât prin defini ția termenului, cât și prin aplica ția lui concret ă în istoria umanit ății, emigra ția reprezint ă o
opțiune pentru fiecare persoan ă.
Exil, emigra ție, diaspor ă – sunt cuvinte care exprim ă o anumit ă situație în care s-au aflat sau se află încă
o parte dintre români în diferite perioade ale istoriei noastre na ționale, respectiv cea de p ărăsire a ță rii natale din
varii motive: politice, economice sau de alt ă natură, stabilindu-se în alte țări care le ofereau condi ții pentru
satisfacerea nevoilor lor de afirmare și exprimare liber ă.
Prin migra țiile popula țiilor umane (exoduri) în țelegem acele deplasări în mas ă lipsite de elementul
privării de libertate, care in tervine în cazul migra țiilor controlate de stat și sunt cunoscute ca deport ări sau
colonizări forțate.
Pentru a contura starea în care se afl ă o persoan ă care a ales să locuiască în altă țară decât țara de origine,
subliniez importan ța folosirii corecte a termenilor, „emigrantul6” este persoana care emigreaz ă. „A emigra”
reprezintă acțiunea de p ărăsire a patriei pentru a se stabili în alt ă țară, a se expatria. Conform aceleasi surse,
„imigrant” este persoana care imigreaz ă. A imigra înseamn ă a intra într-o țara străină pentru a se stabili.
După sfârșitul celui de-al doilea r ăzboi mondial, ță rile europene au experimentat patru perioade
principale de migra ție7.
a) Migrația forței de munc ă și reconstrucț ia Europei: perioada 1950-1970
b) Perioada crizelor economice: 1970 – prima jum ătate a anilor ’80
c) Diversificarea țărilor gazd ă și de origine și creșterea num ărului solicitan ților de azil, refugia ților și
minorit ăților etnice.
d) Migrația forței de munc ă „preferen țială”. Creșterea migra ții ilegale

1.4. Emigrarea în contextul globaliz ării
Evenimentul care a avut poate cea mai puternic ă înrâurire asupra declan șării explozive a procesului
globalizării a fost sfâr șitul războiului rece și, odată cu el, al lumii bipolare. Astfel a disp ărut bariera pe care
antagonismul ideologic o ridica împotriva tendin ței unificatoare a globaliz ării.
Globalizarea a deschis larg cadrul colabor ării interna ționale oferind posibilit ăți nemaiîntâlnite pân ă acum
pentru circula ția persoanelor, m ărfurilor, capitalului și serviciilor.

1.4.1. Libera circula ție a persoanelor
Libera circula ție a persoanelor este consacrat ă în dreptul interna țional. Normele juridice interna ționale
care guverneaz ă libera circula ție a persoanelor și dreptul acestora de a- și alege țara de domiciliu și locul de munc ă.

6 Dicționarul Enciclopedic editat în a nul 1996 de Editura Enciclopedic ă
7 Tudorache, Carmen, Evolu ția fenomenului migra ției în Europa, Economie Teoretic ă și Aplicată, Bucure ști, 6/2006 (501), pp. 95-97

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

3 În conformitate cu dispozi țiile art. 25 din Constitu ția României: ”Dreptul la liber ă circulație al
cetățenilor români, în țară și străinătate, este garantat. Fiec ărui cetățean român îi este asigurat dreptul de a- și
stabili domiciliul sau reședin ța în orice localitate din țară, de a emigra, precum și de a reveni în țară.”
Drepturile și libertăț ile fundamentale ale omului permit dezvoltarea și utilizarea pe deplin a calit ăților
umane, inteligen ței, talentului și conștiinței și a exprim ării nevoilor spirituale. Acestea se bazează pe dorin ța
omului de a tr ăi într-o lume în care demnitatea și bună starea fiec ărei persoane se poate bucura de respect și
protecție.
După cum enun ța Declara ția Universal ă a Drepturilor Omului8 respectarea drepturilor omului și a
demnității umane reprezint ă „fundamentul libert ății, justiției și păcii în lume”.

1.4.2. Globalizarea – speran ță sau deziluzie?
Epoca globaliz ării reclam ă în mod impetuos o abordare cu totul nou ă a problemelor interna ționale. În
acest sens se înscriu și eforturile de creare a unui sistem global de contracarare a noilor amenin țări și provoc ări,
între care principala provocare o constituie terorismul interna țional.
În Declara ția adoptat ă la Adunarea Mileniului, în septembrie 2000, la New York, șefi de stat și de guvern
au reafirmat "atașamentul lor fa ță de scopurile și Carta O.N.U., care și-au demonstrat actualitatea și caracterul
lor universal". Acest lucru este de importan ță principal ă, întrucât Carta O.N.U. reprezint ă tocmai coloana
vertebrală a dreptului interna țional, iar O.N.U. garan ția ordinii legale în lume.
La baza întregului sistem de rela ții internaționale trebuie s ă stea nu " dreptul for ței", ci "forța dreptului".
Principiul egalit ății suverane ofer ă statelor posibilitatea de a manifesta bună voință, de a colabora cu comunitatea
mondială. Între altele, doctrinele "interven ției umanitare" și "suveranit ății limitate" presupun în mod evident
inegalitate și arbitrar în rela țiile dintre state. Este clar c ă ele nu sunt destinate pentru a fi folosite împotriva țărilor
celor mai bogate și mai puternice din punct de vedere economic.

1.4.3. Globalizarea – conflict sau armonie?
După ce secolul al XIX-lea a fost dominat de conflicte na ționale, iar secolul XX de cele ideologice,
evoluț ia cauzalit ății stărilor de conflict a ajuns la un strat mai profund, unde valorile definitorii pentru o civiliza ție
sau alta sunt cele care îi opun pe oameni unii altora și îi fac să accepte moartea pentru a le ap ăra și impune în fa ța
adversarilor.
Privit din perspectiva rentabilit ății, procesul globaliz ării are nenum ărate valen țe pozitive. El mobilizeaz ă
și valorific ă superior resursele, asigur ă o democratizare sporit ă a consumului și favorizeaz ă un tratament global al
crizelor. Poate introduce un plus de ra ționalitate în folosirea resurselor și un acces mai facil la cunoa ștere,
informaț ie și bună stare.

1.4.4. Globalizarea – un altfel de colonialism?
Dezvoltarea de-a lungul istoriei a marilor puteri a fost legat ă întotdeauna de procesul de expansiune pe
spații largi și fenomenul de cre ștere a forț ei și influen ței s-a manifestat atâta vreme cât ele au putut, pe de o parte,
să mențină ritmul expansiunii și pe de alt ă parte, să facă față tendințelor de expansiune a altor puteri pe acelea și

8 Adoptată de Adunarea General ă a Organiza ției Națiunilor Unite la 10 decembrie 1948

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

4spații, părea să devină evident c ă soluții pentru noua criz ă de sistem nu putea s ă mai apar ă în configura ția
strategică proiectată și pusă în practic ă în lume și în special în Europa la sfâr șitul ultimei conflagra ții planetare.
Se punea problema absorbirii crizei și a rezolv ării într-un fel a dezvolt ării marilor puteri occidentale
printr-o nouă expansiune pe spa ții largi, ceea ce presupune, practic, o nou ă “colonizare”. Și cum, în lumea de
astăzi, nu ar mai fi de conceput nici o colonizare ca cea realizat ă de conchistadori și nici măcar una de tipul
“goanei spre vest” din America secolului trecut, era necesar ă o abordare total nou ă procesului de “colonizare”. În
acest caz nu era vorba numai de un nou tip de abordare teoretic ă, conceptual ă, ci și de o nou ă modalitate de
“ambalare” a coloniz ării de tip nou, astfel încât s ă pară atractivă și pentru cei “coloniza ți”. Lucru cu atât mai
important cu cât, de aceast ă dată ținta nu o mai reprezentau teritorii practic virgine și o popula ție alcă tuită din
triburi analfabete, ci țări europene cu niveluri de dezvoltare economic ă și cultural ă perfect compatibile cu cele ale
țărilor occidentale.

1.4.5. Globalizarea și viitorul suvernit ății naționale
Între subiectele de drept interna țional, statele au un loc preponderent, fiind calificate ca subiecte
principale, în raport cu alte entit ăți nestatale considerate în categor ia subiectelor de drept interna țional. Statele au
fost calificate drept subiect e universale, în sensul c ă își exercită drepturi și își asum ă obligații în orice domeniu al
relațiilor interna ționale, precum și ca subiecte tipice și premondiale ale dreptului interna țional ..
Cea mai complet ă definiție a noțiunii de stat a fost dat ă de Tratatul de la Montevideo, din anul 1933 ,
dintre S.U.A. și statele latino-americane cu privire la drepturile și obligațiile statelor. Potrivit primului articol al
tratatului “Statul este un subiect de drept interna țional care posedă următoarele caracteristici: a) popula ție; b) un
teritoriu; c) un guvern; d) capacitatea de a intra în rela ții cu alte state”.
Globalizarea cere tot mai mult ă mobilitate, adaptarea mijloacelor și structurilor, deschidere, iar
diversitatea opiniilor, încurajarea schimburilor reciproce și circula ția liberă a persoanelor în toate sensurile, pot
contribui esen țial la construc ția societății umane a mileniul ui trei.În consecin ță, fenomenul globaliz ării implic ă
renunțarea de c ătre statele membre ale Uniunii Europene la o parte din atributele lor suverane.

1.5. EEmmiiggrraarreeaa,, tteerroorriissmmuull șșii ccrriimmaa oorrggaanniizzaattăă
Devine tot mai evident faptul c ă eforturile na ționale și internaționale de combatere a crimei organizate și
terorismului nu reuș esc să țină pasul cu inventivitatea, evolu ția permanent ă, caracterul de periculozitate și de
penetrare tot mai profund ă a organiza țiilor criminale.
În general, organele judiciare angajate în lupta împotriva crimei organizate trebuie s ă depășească o
multitudine de bariere economice, financiare, legislative, lingvistice și sociale și trebuie întotdeauna s ă respecte
principiile fundamentale cu m ar fi judecarea corect ă și alte drepturi civile.

1.6. Concluzii
a) Globalizarea a accelerat ritmul emigr ării.
b) Fenomenul globaliz ării a făcut vizibil ă mai bine ca niciodat ă discrepan ța dintre țările sărace și țările
bogate.
c) Globalizarea a permis oamenilor s ă călătorească mai mult, în scopuri profesionale, dându-le ocazia
destul de frecvent s ă-și stabileasc ă domiciliul în alte țări.

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

5

Capitolul 2 EMIGRAREA Ș I STRUCTURAREA COMUNIT ĂȚILOR MIGRAN ȚILOR ÎN STRĂ INĂTATE

2.1. Dimensiuni conceptuale ale comunit ăților
În orice dezbatere asupra comunit ăților umane se folosesc o serie de termeni sau no țiuni desemnate s ă
acopere conceptual ceea ce ar putea defini comunitatea care face obiectul analizei. De foarte multe ori, absen ța
unei clarific ări terminologice a dat na ștere unor discu ții sterile sau care s-au concentrat asupra unor ținte false. De
asemenea, s-a putut observa diluarea și abstractizarea no țiunii de comunitate prin in cluderea sau excluderea unor
grupuri sau structuri care au existat permanent în cadrul colectivit ăților umane. I. Precupe țu 9 a realizat o
incursiune în tipologia abord ărilor metodologice utilizate în cercetarea comunit ăților și a observat c ă ultimele
decenii s-au caracterizat printr-o deplasar e a accentului dinspre no țiunea de comunitate în țeleasă ca relație înspre
cea descrisă ca “loc”, “organizare”. Dimensiunile sistemului sociologic promovat de Dimitrie Gusti au marcat
evoluț ia ulterioară a sociologilor români, ideile sale fiind sintetizate și prezentate de M. Larionescu10.

2.2. Mecanisme de constituire a comunit ăților umane
Caracteristicile comunit ății indică o parte din motivaț ia care a stat la baza studierii diferitelor aspecte ale
acesteia de numeroase discipline: istorie, sociologie, antropologie, psihol ogie, economie, administra ție publică,
planificare urban ă, religie.
Lucrarea de fa ță își propune s ă analizeze procesul dezvolt ării din comunit ățile locale care sunt definite
atât prin atribute geografice cât și prin cele func ționale. De și accentul în definirea comunit ății nu mai este pus pe
localizarea geografic ă a acesteia, ci pe valorile împ ărtășite și interac țiunea membrilor, consider c ă procesul de
dezvoltare este influen țat de elementele spa țiale care-i confer ă o anumit ă specificitate, dar și de participarea
membrilor acestora la activit ățile colective.

2.3. Structurarea comunit ăților de migran ți
Dezvoltarea comunitar ă, în contextul confruntă rii cu globalizarea puterii economice, extinderea s ărăciei,
hegemonia pie ței libere, cre șterea conflictelor rezultate din combina ții de ras ă, frontiere, cultur ă, religie,
globalizarea și realinierea puterii politice și a dezvolt ării rapide a comunic ării globale, se definește a fi:
• o metodă de a lucra cu oamenii , care porne ște de la nevoile și aspirațiile acestora;

9 Precupețu, Iuliana, “Dezvoltare comunitar ă în spațiul socio-cultural românesc”, în Jurnalul practicilor pozitive
comunitare, nr. 1-2/2001, p. 11-23

10 Maria Larionescu, “ Școala sociologic ă de la Bucure ști-Tradiție și actualitate”, Editura Universit ății București,
1996

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

6• o provocare la formele existente ale organiz ării politice, care se bazează pe organizarea
centralizat ă;
• o provocare într-o lume postmodern ă în care valorile drept ății, solidarit ății, cetățeniei și societății
fără clase sunt amenin țate ca urmare a restructur ării economice și a fragment ării statului bun ăstării, a
insecurității și competi ției în numele libert ății individuale.
Astfel, o persoan ă poate fi n ăscută într-un teritoriu, dar poate fi calificat drept str ăin dacă are părinți
străini sau invers: o persoan ă născută poate fi considerat ă cetățean național, dar caracterizat drept str ăin dacă este
născut peste hotarele acelui stat. Se poate constata c ă există o varietate a criteriilor na ționale în ceea ce prive ște
definirea condi ției de imigrant în cadrul statelor lumii.

2.4. Indicatori specifici comunit ăților de migran ți
Indicatorii sociali trebuie să măsoare structura, func ționalitatea și calitatea condi țiilor de via ță (mediul
înconjurător, locuire, servicii de s ănătate, educa ție, relațiile sociale, servicii so ciale, menajul gospod ăriei, resursele
economice, ocuparea for ței de munc ă), dar și percepția (satisfac ția/insatisfac ția) acestora în rândul popula ției.
Un scop important al acestor indicatori este și oferirea unor date statistice consistente care s ă poată fi
comparabile la nivel interna țional. Astfel pentru selectarea indicatorilor sociali utiliza ți într-un anumit domeniu se
au în vedere o serie de criterii cum ar fi: valoarea informativ ă a indicatorilor, relevan ța acestora pentru activitatea
practică la diferite niveluri de organizare social ă, existența bazei informa ționale sau posibilitatea cre ării ei pentru
respectivii indicatori, posibilitatea culegerii de date care s ă permită obținerea informa țiilor pentru acei indicatori,
posibilitatea asambl ării indicatorilor într-un sistem.

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

7

Capitolul 3
ISTORIA EMIGRA ȚIEI ROMÂNE

3.1. Contextul emigr ării românilor
Începând cu Mihai Viteazul, ideea unirii tuturor românilor care vorbeau aceea și limbă a fost exprimată și
susținută de toți reprezentan ții autentici ai poporului român, precum: Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie
Cantemir, Tudor Vladimirescu, Simion B ărnuțiu, Nicolae B ălcescu, Mihail Kog ălniceanu, Vasile Alecsandri,
Alexandru Ioan Cuza și mulț i alții care au reu șit să realizeze unirea românilor și, apoi, s ă mențină unitatea noului
stat.
Ideea unit ății la români a existat înc ă de la nașterea poporului român și ea a fost “scânteia care a între ținut
în sufletul s ău focul sacru al valorilor sale” morale și naționale, care l-a ajutat s ă-și păstreze limba, obiceiurile și
credința. Românii au comunicat și s-au ajutat în timpul marilor încerc ări ale istoriei.
Teritoriul actual al României, împreună cu regiunile pierdute în urma agresiunii stalinisto-hitleriste din
anii 1939-1940, ca tot unitar sub aspect geografic, economic și spiritual, constituie nucleul la care, fr ământata
istorie european ă a mileniului nostru a redus spa țiul etnogenetic românesc.

3.2. Etape ale emigr ării românilor
3.2.1. Emigra ția între anii 1848-1928 este analizat ă cu privire la
A. Românii în Europa și
B. Românii în America
3.2.2. Emigra ția între anii 1918–1944
După primul Ră zboi Mondial s-a creat un cadru politic pentru evolu ția societății române ști, s-au deschis
noi perspective pentru dezvoltarea țării precum și a românilor din ț ară și străinătate.
3.2.3. Emigra ția după cel de-al doilea R ăzboi Mondial
După înfrângerea Germaniei hitleriste o mare parte dintre membrii Mi șcării Legionare au emigrat în
Germania Occidental ă și în Austria. Dup ă o perioad ă scurtă, mulți dintre aceștia s-au împr ăștiat prin alte țări
europene – Fran ța, Italia și Spania. Din aceste țări o parte dintre ei au emigrat în S.U.A., Canada și America de
Sud, în special în Argentina și Brazilia.
3.2.4. Emigra ția între anii 1970-1990
După o perioadă de ,,dezghe ț'' post-stalinist ă, regimul comunist din România și-a intensificat, din nou,
latura represiv ă, astfel că, după 1970 (chiar pân ă la sfârșitul deceniului urm ător), se constat ă sosirea unui nou val
de emigran ți din România.

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

83.2.5. Emigra ția după anul 1990
După evenimentele controversate din decembrie 1989 se constat ă apariția unui nou val de emigranț i
români. Caracteristica principal ă a emigra ției față de cele anterioare este extrema diversitate pe vârste (20-70 de
ani) și profesii, cele mai multe intelectuale dar și unele legate de diverse meserii. Motiva ția acestui ultim val de
emigranți este de ordin politic, dublat ă și de una acut economic ă.
Elemente specifice, practic generale, care caracterizeaz ă în prezent comunit ățile româneș ti din afara
granițelor țării:
a) între membrii comunit ăților clasice și cei ai noii comunit ății, în majoritatea cazu rilor, nu s-a stabilit o
comunicare permanent ă, sistematic ă; această situație poate fi asimilat ă conflictului dintre genera ții, caracterizat
prin mentalit ăți, preocup ări și psihologii diferite, greu de reconciliat;
b) aceeași cvasi-absen ță a unor leg ături solide se constat ă și între comunit ățile originarilor din România
(sași, șvabi, evrei, polonezi etc.) și româneasc ă (clasică și nouă);
c) comunitățile românești au pu ține informaț ii unele despre altele, iar autorit ățile și opinia public ă din
țările lor de re ședință nu cunosc, de regul ă, decât evenimentele negative în care sunt implica ți conaționalii noș trii;
d) noua comunitate româneasc ă, formată, în cea mai mare parte, din persoane tinere sau de vârst ă medie
(vârsta acestora se situeaz ă între 20 și 45 de ani), este structurat ă, de regulă, pe segmente socio-profesionale distincte
care, de cele mai multe ori, nu vin în contact unele cu altele;
e) numărul cetăț enilor români cu drept de vot care se prezint ă la urne în str ăinătate cu ocazia alegerilor
generale și referendumurilor din România este extrem de redus în raport cu num ărul celor care au acest drept
(estimat la mult peste un milion); aceea și situație se înregistreaz ă și cu ocazia alegerilor locale la care imigranț ii au
dreptul s ă participe în țările lor de re ședință; în acest sens este semnificativ c ă, la alegerile generale din
noiembrie/decembrie 2004, la sec țiile de votare din str ăinătate s-au prezentat numai cca. 40.000 de români;
f) în jurul comunit ăților de români, este în plin ă dezvoltare o întreag ă rețea de servicii specifice: transferuri
valutare, transport de marf ă direct la domiciliul din România, transport de persoane, oferte de serviciu, cursuri de
învățare a limbii statului de re ședință ș.a.;
g) reflexul vie ții asociative al românilor din str ăinătate este în formare, neexistând înc ă, peste tot, asocia ții
puternice, care s ă pledeze în favoarea recunoa șterii drepturilor de baz ă ale membrilor lor;
h) frecvent, imigran ții români nu cunosc principalele obliga ții ce le revin în ț ara în care și-au stabilit
domiciliul, de unde rezult ă, adesea, înc ălcări ale prevederilor legale și reglement ărilor locale din regiunea unde
locuiesc și, implicit, o cre ștere a infrac ționalității;
i) elementul coagulant al noilor comunit ăți, îndeosebi în perioada imediat ă de după sosire, când
raporturile formale cu autorit ățile noului stat de re ședință sunt dificile, îl constituie biserica; deschiderea de noi
parohii române ști este un fenomen frecvent; din acest motiv exist ă o cerere insistent ă din partea credincio șilor
români de a se construi biserici române ști (Italia, Spania, Portugalia, Fran ța, Germania ș.a.);
j) majoritatea românilor stabili ți temporar sau definitiv în str ăinătate sunt bine integraț i în noua societate
și sunt apreciaț i pentru ceea ce fac și cum se comportă ; totuși, o parte redus ă dintre ace știa sunt implica ți în acte
antisociale și infracțiuni, adesea penale; acestea constituie una din cauzele principale care afecteaz ă imaginea
României în str ăinătate, îndeosebi în statele membre ale Uniunii Europene (Italia, Spania, Fran ța ș.a.); s-a creat
chiar tendin ța de a se considera, în mod „automat", c ă imigranții care săvârșesc astfel de acte sunt români.

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

93.3. Trăsăturile emigra ției române
3.3.1. Primul val de emigran ți
A fost constituit între anii 1848 și 1928. Cei ajun și în America erau în marea majoritate plugari, lipsi ți de
instrucție, dar dârji și harnici, hot ărâți să-și facă un rost prin munca neobosit ă în noua lor țară, lucrând la început,
pentru a-și face rost de bani în vederea cump ărării uneltelor agricole trebuincioase, la construc ția de căi ferate; cu
timpul ei au întemeiat sate, unele cu nume române ști (Boian și Ispas în Alberta), ori s-au mutat, dup ă ce au strâns
oarecare avere, în ora șe: Regina, Limerick, Dy sart, Kayville, Flintoft și Canora în Saskatchewan, Inglis în
Manitoba. Tot din aceast ă perioadă datează și primele prezen țe române ști în Quebec, în speci al în Montreal. În
1908, la Montreal tr ăiau 80 de români.
3.3.2. Al doilea val de emigran ți
Nu a fost, însă , foarte consistent. Periodizarea nu poate fi stabilit ă cu rigurozitate, dar, în orice caz, 1929
este anul în care guvernul canadian a impus restric ții severe în fa ța emigran ților, din pricina secetei care bântuia în
vestul Canadei. Marea criz ă care a urmat a diminuat și mai mult num ărul emigran ților din România. Dac ă între
anii 1925-1926 numai în Canada au emigrat 3.652 de persoane, dintre care unii vor fi apar ținut minorit ăților
naționale din România, în schimb, pentru toat ă perioada cuprins ă între cele dou ă războaie mondiale, num ărul
românilor pleca ți către America nu a dep ășit 20.000.
Emigranții români apar ținând celui de-al doilea val erau, mai ales, rude sau prieteni ai celor stabili ți de
mai multă vreme în America și, deși o mare parte a lor s-a îndreptat tot că tre agricultur ă, trebuie notat, totu și, că
mulți au reușit să obțină și unele slujbe bine pl ătite în comer ț sau în profesii care le-au îng ăduit să intre în rândurile
clasei de mijloc. Comunitatea româneasc ă, alcătuită din emigran ții primului și celui de-al doilea val, num ăra
numai în Canada, în anul 1931, circa 30.000 de persoane. Ca urmare a stop ării emigra ției de către guvernul
canadian, num ărul lor a scă zut în 1941 la aproximativ 25.000 de persoane.
3.3.3. Al treilea val de emigran ți (1945-1955)
Sfârșitul celui de-al doilea R ăzboi Mondial consemneaz ă și începutul unui al treilea val de emigran ți
români. Cei mai mul ți aveau o forma ție școlară temeinică, proveneau din ora șe și erau dispu și să accepte, ini țial,
orice munc ă, urmând s ă pătrundă abia mai târziu în domeniile de activitate pentru care erau preg ătiți și aveau
experiență.
Motivația lor era preponderent politic ă. Românii emigran ți din al treilea val apar țineau categoriilor
sociale persecutate cu înver șunare de dictatura comunist ă instalată în ț ară prin forța armatei sovietice. Ei au
conferit comunit ăților române ști un militantism radical, justificat și de încerc ările regimului comunist de a o
controla și manipula pe c ăi diversioniste. Primul val de emigran ți de după cel de-al doilea R ăzboi Mondial a
consolidat opera înainta șilor și, integrându-se în noua societate canadian ă, a diversificat totodat ă activitatea
comunităților române ști, sensibilizând conștiin țele la realit ățile dramatice din România.
3.3.4. Al patrulea val de emigran ți
După o perioadă de ,,dezghe ț'' post-stalinist ă, regimul comunist din România și-a intensificat, din nou,
latura represivă , astfel că, după 1970, chiar pân ă la sfârșitul deceniului urm ător, se constat ă sosirea celui de-al
patrulea val de emigran ți din România. Mul ți dintre ace știa își petrecuser ă copilăria și adolescen ța sub regimul
comunist. Avuseseră acces la școli, erau informa ți despre ce se petrecea în lume și cunoșteau neajunsurile
sistemului comunist. Persecuta ți deîndat ă ce îndrăzneau să spargă, prin criticile lor, carapacea festivist ă a
propagandei oficiale, ei au ales calea exilului și a refugiului.

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

103.3.5. Al cincilea val de emigran ți
După evenimentele din decembrie 1989 se constat ă apariția unui nou val de emigran ți români.
Caracteristica lui principal ă față de cele anterioare este extrema diversitate pe vârste (20-70 de ani) și profesii, cele
mai multe intelectuale dar și unele legate de diverse meserii. Motiva ția acestui ultim val de emigran ți continuă să
rămână politică, dar ea este dublat ă și de una acut economic ă.
România traverseaz ă o acută criză economic ă, socială și politică, parț ial inerentă etapei de tranzi ție la
economia de pia ță, dar adâncit ă de abuzurile și corupția unei administra ții care dore ște să păstreze pentru ea
privilegiile fostului regim socialist pe care l-a criti cat vehement. Ca atare, o mare parte a intelectualit ății,
dezamăgită de eșecul idealurilor revolu ției, încearc ă să-și afle într-o patrie adoptiv ă sentimentul de libertate, pe
care în țară nu l-au cunoscut nici înainte și nici dup ă căderea regimului socialist.

3.3.6. Aspecte ale fenomenului
Pozitive:
a) adaptarea accelerat ă a forței de munc ă românești mediu calificat ă la rigorile organizatorice și de
calitate ale spa țiului european comunitar;
b) intrarea continu ă în țară, de mai mul ți ani, a unor sume importante de valut ă (cca. 2,5-3 miliarde euro,
anual);
c) aprecierea pozitiv ă, de către antreprenorii europeni, a nivelului înalt de calificare al meseria șilor
români;
d) participarea, redus ă pentru moment, a cet ățenilor români, legal stabili ți, la viața democratică (inclusiv
alegeri) pe plan local, în noua țară de reședință;
e) tendința de a investi banii economisi ți în România (case, alte propriet ăți, terenuri) sau în schimburile
economice și comerciale bilaterale etc.
Negative:
a) afectează direct imaginea țării noastre. Comportamentele antisociale și infracțiunile, raportate la num ărul
mare de imigran ți români, sunt foarte vizibile, având un impact negativ în rândul opiniei publice pe plan local și
național, în țara de reședință; multe dintre aceste infrac țiuni devin penale tocmai din cauza nivelului redus de
educație, a necunoa șterii limbii și, mai ales, a prevederilor legisla ției europene în materie de imigra ție; treptat,
acestea trec în zona marii criminalit ăți (prostitu ție, trafic ilicit de bunuri și persoane, furturi, corup ție), afectând
grav percep ția României în str ăinătate.

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

11Capitolul 4
EMIGRA ȚIA ȘI COMUNIT ĂȚILE ROMÂNE ȘTI DIN STRĂ INĂTATE

4.1. Contextul actual
După căderea regimului comunist, situa ția s-a schimbat radical, nemaifiind folosite metodele utilizate
până atunci. Perioada ce a urmat a fost caracterizat ă de un haos general la nivelul tuturor institu țiilor statului, f ără
a se arăta cu claritate germenii noii orânduiri sociale ce avea s ă se contureze mul ți ani după.
Această periodă s-a caracterizat prin tulbur ări grave ale societ ății în interior, fond pe care mul ți români,
profitând de deschiderea frontie relor, au ales calea emigr ării.
Despre rela țiile statului cu românii din str ăinătate nici nu a mai putut fi vorba, fiecare cet ățean încercând
ca o dată ajuns în str ăinătate să se descurce pe cont propriu.
Un rol esen țial în reușita românilor în emigra ție l-au avut familiile sau prietenii afla ți în țara de adop ție.
Emigrarea masiv ă din România, care a început după prăbușirea comunismului, în anul 1989, și s-a
intensificat dup ă aderarea țării la Uniunea European ă, în anul 2007, a creat o genera ție de "orfani ai c ăpșunilor".
Economiștii avertizeaz ă că beneficiile muncii în str ăinătate s-ar putea dovedi de scurtă durată, mai ales pe
fondul crizei economice, care for țează mulți imigranți să se întoarc ă în ță rile de origine. Zeci de mii de români și-
au pierdut deja locurile de munc ă în Spania și Italia, iar îngrijor ările privind problemele pe care le-ar presupune
întoarcerea masiv ă a acestora pentru economia româneasc ă instabilă devin tot mai acute11.
4.1.2. Tipuri de emigrare
A. Emigrarea umanitar ă (azil, refugiere);
B. Emigrarea oamenilor de af aceri sau a investitorilor;
C. Emigrarea prin sponsorizare;
D. Emigrarea prin contract de munc ă;
E. Emigrarea persoanelor independente.

4.2. Profilul și destina țiile emigran ților
În general, românii care pleac ă în străinătate reprezint ă o forță de munc ă competitiv ă, bine instruit ă.
Absolven ții învățământului superior reprezint ă circa 10-12% din totalul persoanelor emigrate legal, iar peste un
sfert dintre acestea sunt absolvente ale înv ățământului liceal și postliceal12. Emigran ții cu studii profesionale și
tehnice reprezint ă aproximativ 9%, în timp ce mai pu țin de o treime din totalul emigran ților o dețin persoanele
care au absolvit doar școala primar ă sau gimnaziul.
Emigranții fac parte, de regul ă, din trei mari categorii de for ță de muncă. Primul segment este reprezentat
de forța de munc ă de înaltă calificare, din categoria de vârst ă 25-40 de ani, cu competen țe în domenii de vârf ale
științei și tehnologiei și în unele domenii precum înv ățământul și sănătatea. Apoi, este for ța de munc ă cu un nivel

11 conform MEDIAFAX, 15 februarie 2009

12 Potrivit studiului Academiei Române din anul 2007 intitulat “Declinul demografic al României’’

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

12mediu de calificare, cu specializ ări care acoper ă domeniile: construc ții (Germania, Israel), să nătate (Italia, SUA,
Canada, Elve ția), hotelier, alimenta ție publică (în special pia ța occidental ă). Urmeaz ă forța de munc ă necalificat ă
sau semicalificat ă – în activit ăți din agricultur ă, salubritate, construc ții (Spania, Portugalia, Grecia). Potrivit
studiului menț ionat, migra ția este selectiv ă – pleacă, în general, tineri și un segment de for ță de munc ă valoroasă .
Deschiderea pie ței muncii din Europa va continua s ă reducă numărul de persoane active, care r ămân să lucreze în
România, se apreciaz ă în studiu. S-a emigrat, mai ales, din zone monoindustriale, în care s-au f ăcut multe
disponibiliz ări, iar cei inclu și în astfel de programe nu au avut alternativ ă de angajare. Ajunși în str ăinătate au
făcut munci sub nivelul lor de calificare.

4.3. Caracteristicile comunit ăților formate din imigran ți de origine român ă
Viața comunit ăților române ști se desf ășoară, cu preponderen ță, în jurul bisericilor, unde se manifest ă
autoritatea moral ă și spiritual ă a preotului. Credin ța comună constituie elementul de coeziune, iar problemele
financiar-administrative, care trebuie rezolvate pentru func ționarea institu ției sunt privite cu responsabilitate.
Sunt remarcabile eforturile unor comunit ăți care pe m ăsură ce se încheag ă și se constituie în noi parohii
românești, se mobilizeaz ă pentru construirea unei biserici, sau eforturile comunit ăților mai vechi care, la un
moment dat simt nevoia construirii unei noi biserici.
Cu toate acestea nu lipsesc nici disensiunile și sciziunile, existând cazuri de diviz ări ale unor parohii,
separări și constituiri de noi parohii numai datorită neînțelegerilor dintre credincio și. Și aici merit ă reflectată
situația existent ă în America unde sunt prezente dou ă episcopate ortodoxe românești.
Participarea românilor la via ța politică și socială a ță rilor în care tr ăiesc este, în general, lipsit ă de
pregnanță. Sunt rare cazurile în care membrii comunit ăților române s-au afirma t, cu succes, în via ța politică și
socială locală.

4.4. Relațiile cu românii din afara grani țelor
Guvernul României prin Departamentul pentru Rela țiile cu Românii de Pretutindeni elaboreaz ă și aplică
politica în domeniul relaț iilor cu românii de pretutindeni, în conformitate cu obiectivele majore de politic ă externă
ale României și cu programul de guvernare.
Strategia na țională privind rela țiile cu românii de pretutindeni are la baz ă principiul identific ării soluțiilor
adecvate situa țiilor particulare existente în cadrul comunit ăților române ști din vecin ătatea României și din
emigrație sau ale originarilor din țara noastr ă.
Scopul tuturor programelor derulate de Guvern este pă strarea și afirmarea identităț ii etnice, culturale,
lingvistice și religioase a românilor din statele v ecine, conform standardelor interna ționale în materie și întă rirea
legăturilor dintre România și comunit ățile române ști din emigra ție.
Având la baz ă parteneriatul institu țional trilateral – diploma ția româneasc ă, organiza țiile românilor din
străinătate și organismele statelor de cet ățenie sau re ședință – a cțiunile Guvernului României vizeaz ă, în
ansamblu, cre șterea vizibilit ății comunit ăților române ști în societăț ile în care acestea exist ă. Un alt obiectiv al
demersurilor politico-diplomatice este consolidarea statutului și a imaginii României în comunit ățile european ă și
euro-atlantic ă.

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

13

Capitolul 5
ANALIZA COMUNIT ĂȚILOR ROMÂNE ȘTI DIN AFARA GRANIȚ ELOR

5.1. Cadrul de referin ță al analizei comunit ăților române ști din str ăinătate
Participarea este procesul de luare a deciziei și rezolvare a problemelor prin implicarea indivizilor și a
grupurilor de interese care ac ționează pentru crearea binelui comun al celor afecta ți de decizie. Astfel, putem
spune că este un proces de capacitare a cet ățenilor și grupurilor de interese, care le ofer ă posibilitatea de a face
propriile analize, de a prelua comanda, de a câ știga încredere și de a adopta propriile lor decizii.
În practica rela țiilor comunit ăților de români din afara grani țelor țării se întâlnesc dou ă tipuri de
participare publică :
A. participarea direct ă. Conceptul de participare direct ă se refer ă la capacitatea oamenilor de a
influența deciziile de activism public și de a se implica activ în diferitele etape ale procesului de afirmare a
identității etnice. Modalit ăți de participare cet ățenească directă sunt și referendumul, sondajele de opinie pe
diverse teme de interes public, consultarea prin intermediul internetului.
B. participarea institu țională – reprezint ă implicarea cet ățenilor în procesul de dezvoltare prin
intermediul diverselor organiza ții/instituții. Mulț i teoretiecieni consider ă că participarea presupune existen ța unor
grupuri structurate altfel procesul devenind ineficient. Astfel de grupuri structurate pot fi: organiza țiile
neguvernamentale, sindicate, patronate, asocia ții ale oamenilor de afaceri, biserica etc. În dezvoltarea local ă se
pune accent tot mai mare pe formarea unor organiza ții voluntare care s ă se implice în procesul de politică publică.
Acest al treilea sector, dup ă guverne și instituțiile pieței, joacă un rol foarte important în dezvoltarea local ă.

5.2. Dimensiunile comunit ăților române ști din străinătate
5.2.1. Dimensiunea demografic ă
O analiză corectă a migraț iei urmărește efectele pe care aceasta le pro duce atât în zona de origine a
migranților, în cea de destina ție, cât și asupra migran ților înșiși. În func ție de un anumit context și de un complex
de factori ce intervin pe parc ursul procesului, efectele migraț iei pot fi apreciate drept pozitive sau negative și se
răsfrâng asupra unor domenii foarte diverse ale vie ții economice, politice, culturale, sociale ale societ ății.
5.2.2. Dimensiunea social ă
Fiind con știenți de existen ța unor diferen țe între comunităț ile române ști din țară și comunit ățile române ști
din afara grani țelor, este de preferat o participare direct ă a cetățenilor în procesul de politic ă publică sau este mai
bine ca aceasta să fie intermediat ă de către diverse organiza ții? Sunt puncte de vedere pro și contra particip ării
directe, astfel dintre argumentele care sus țin această formă de participare putem enumera13:
• participarea direct ă contribuie la dezvoltare de oarece presupune implicarea capacit ăților umane cele
mai înalte și întărește formarea unor persoane active cu valori morale puternice;
• este un proces educativ – dezvolt ă atitudini și deprinderi civice;
• oferă legitimitate ac țiunilor și politicilor publice;

13 Roberts, Nancy, 2004, Public Deliberation in an Age of Direct Citizen Participation, în The American Review of Public Administration, nr.
34

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

14• este un garant al libert ății;
• este un proces realist deoarece este imposibil s ă guvernezi f ără a avea acordul celor guverna ți;
• este un proces instrumental fiindc ă presupune un mecanism prin care cei care de țin puterea sunt
„provocați” de cei f ără putere.
5.2.3. Dimensiunea cultural ă
Influența cultural ă asupra familiei, dobândit ă prin migra ție, se reg ăsește și la nivelul reconsider ării
dimensiunii familiei, a rela țiilor dintre membrii acesteia, a rolu rilor asumate de fiecare dintre ace știa, a valorilor și
credințelor personale.
5.2.4. Dimensiunea economic ă
În sfera economic ă, efectele fenomenului migra țional apar imediat ce acesta începe s ă se manifeste. Ele
pot avea sensuri pozitive sau negative și pot fi resim țite pe termen lung, mediu sau scurt. Identificarea și analizarea
efectelor migra ției poate aduce în discu ție mai multe aspecte. Astfel, putem privi aceste efecte ca schimb ări în
viața individului, a familiei sau a grupului migrant, dar și în viața comunit ății căreia i-a apar ținut sau în care
urmează să se integreze. În general, indivizii care opteaz ă pentru migra ție spre alte regiuni pleac ă și de la
considerentul c ă în urma acestei acț iuni își vor putea asigura un nivel de trai mai bun decât în momentul anterior
deciziei. Îns ă ceea ce pentru individ poate fi un avantaj, pent ru comunitatea de origine, în unele cazuri,
semnifica ția actului este discutabil ă.
5.2.5. Dimensiunea religioas ă
Referitor la migra ție, în derularea acestui proces un rol important îl pot juca re țelele de migra ție
organizate prin intermediul bisericilor, activitatea lor presupunând alte destina ții decât cele din țară. Descifrarea
migrației din aceast ă perspectiv ă este o tendin ță preferată și actuală a multor cercet ări. Rețelele asigur ă migranților
accesul la informa ție, oferă sprijin în g ăsirea unui loc de munc ă, a unei locuin țe, a unor mijloace de trai în alte
locuri decât cele originare, facilitând și legăturile dintre migran ți și familiile acestora. Fenomenul are un caracter
dinamic, de amploare și aproape orice individ inclus în circuit va cre ște posibilitatea de apari ție în viitor a unui
eveniment asem ănator.

5.3. Comunităț ile române ști din afara grani țelor
Sunt descrise asocia țiile, organiza țiile și lă cașele de cult constituite de comunit ățile românilor din
străinătate:
5.3.1. Comunităț ile din jurul României
1) Republica Moldova, 2) Ucraina, 3) Republica Bulgar ă, 4) Republica Serbia și Muntenegru
(fostă Jugoslavia), 5) Republica Ungar ă
55..33..22.. CCoommuunniittăățțiillee rroommâânneeșșttii ddee pprreettuuttiinnddeennii
1) Republica Austria, 2) Repub lica Albania, 3) Republica Elen ă, 4) Macedonia, 5) Republica Francez ă, 6)
Republica Italian ă, 7) Confedera ția Elveț iană, 8) Regatul Belgiei, 9) Regatul Olandei , 10) Spania, 11) Republica
Portughez ă, 12) Republica Federal ă Germania, 13) Marele Ducat al Luxemburgului, 14) Regatul Danemarcei, 15)
Republica Finlanda, 16) Regatul Suediei, 17) Rega tul Norvegiei, 18) Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei
de Nord, 19) Irlanda, 20) Republica Cipru, 21) Republica Turcia, 22) Statul Israel, 23) Canada, 24) Statele Unite
ale Americii, 25) Republica Federativ ă a Braziliei, 26) Statele Unite Mexicane, 27) Republica Venezuela,

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

1528) Republica Argentina, 29) Republica Columbia, 30) Republica Peru, 31) Australia, 32) Noua Zeeland ă, 33)
Fosta U.R.S.S., 34) Re publica Africa de Sud.

5.4. Progrese în procesul de revitalizare a comunit ăților române ști din străinătate
Rolul organiza țiilor comunit ăților române ști în țările de adopț ie:
1) Promovarea limbii române și a tradițiilor cultural-spirituale ale poporului român;
2) Protecția românilor și a descenden ților acestora împotriva oric ărui fel de discriminare;
3) Într-ajutorarea membrilor asocia ției;
4) Acordarea de asisten ță tuturor românilor noi emigran ți;
5) Promovarea imaginii ță rii noastre în mijloacele mass-media locale;
6) Strângerea și diversificarea relaț iilor dintre comunit ățile române ști de pretutindeni;
7) Susținerea introducerii unor programe de înv ățământ în limba română ;
8) Organizare religioas ă proprie cu oficierea cultului în limba român ă;
9) Reprezentare în organismele locale și regionale.
Pentru strângerea rela țiilor cu membrii comunit ăților române ști din stră inătate și folosirea poten țialului
acestora în beneficiul țării se impune elaborarea unei stategii de ac țiune având în vedere dou ă grupe fundamentale
de acțiune:
1) Abordarea egal ă în relațiile cu to ți români din lume. Introducerea cadrului normativ care s ă ofere
sprijin egal tuturor românilor din afara grani țelor;
2) Stabilirea dezideratelor specifice în acord cu particularit ățile fiecărui stat în care se afl ă români.

Modalități prin care statul român ar putea s ă vină în întâmpinarea solicit ărilor de sprijin și așteptărilor
comunității române ști:
A) Mediul de afaceri din România;
B) Educa ție – reîntoarcerea tinerilor români cu studii în str ăinătate;
C) Familiile care au adoptat copii din România. Cr earea de evenimente anuale, sprijinite de autorit ățile
romane, cu invitarea copiilor adopta ți din România și familiilor lor, din toat ă lumea sub forma unei
tabere de var ă sau iarnă;
D) Proiecte culturale.

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

16 Capitolul 6
PROPUNERI DE CONSOLIDARE A RELA ȚIEI STATULUI ROMÂN CU CET ĂȚENII SĂI
AFLA ȚI ÎN AFARA GRANIȚ ELOR ȚĂRII

6.1. Viziunea integrativ ă a comunit ăților române ști din străinătate
Emigrația a născut de-a lungul timpului numeroase controve rse nu numai în cercurile politice, ci chiar și
la nivel interpersonal, divizând fizic și emoțional prieteni, familii și comunit ăți.
În ultima perioadă , relația cu românii din afara grani țelor a cunoscut o evolu ție ascendent ă, eforturile
identitare ale acestora beneficiind de sus ținerea financiar ă și de sprijinul constant al autorit ăților de la Bucure ști,
apreciindu-se că este o datorie constitu țională și un obiectiv prioritar, cu caracter permanent, al politicii externe
românești. S-a creat un cadru institu țional având ca scop derularea unor activit ăți legate de p ăstrarea și afirmarea
identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor de pretutindeni. Odat ă cu diversificarea formelor
de migrație, instituțiile române ști au creat mecanisme specifice pentru ge stionarea diferitelor aspecte ale migra ției.
În cadrul Ministerului Afacerilor Externe a fost înfiin țat Departamentul pentru Rela țiile cu Românii de
Pretutindeni, care în prezent a fost transferat la Guvern, ca principal instrument al statului român pentru sus ținerea
comunităților române ști din afara grani țelor, a valorilor și identit ății române ști. De asemenea, conform
dispozițiilor Hotărârii de Guvern nr. 162 din anul 1998 și, ulterior, prin Legea nr. 150 din 1998 – privind
acordarea de sprijin comunit ăților române ști de pretutindeni a fost creat In stitutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
Românii de Pretutindeni ca o institu ție publică de interes na țional, cu personalitate juridic ă proprie, aflat ă în
subordinea Ministerului Afacerilor Externe , unic prin programele pe care le ofer ă tinerilor etnici români de
pretutindeni care tr ăiesc astăzi în afara frontierelor statului român
De asemenea, alte institu ții au primit atribu ții în domeniu: pentru administrarea acordurilor bilaterale
semnate de România în domeniul circula ției forței de munc ă s-a creat Oficiul pentru Migra ția Forței de Munc ă,
Ministerul Educa ției, Cercet ării, Tineretului și Sportului are atribu ții în acordarea de burse etnicilor români de
peste hotare și în ceea ce privește recunoa șterea diplomelor și calificărilor profesionale, structura și competen țele
Institutului Limbii Române au fost înt ărite, iar Ministerul Culturii și Patrimoniului Na țional gestioneaz ă fonduri
pentru sus ținerea patrimoniului cultural și religios românesc din afara graniț elor.
Emigrația, cu prec ădere spre țările vest-europene, va r ămâne un fenomen social consistent, România
continuând s ă reprezinte o surs ă de alimentare a migra ției Est – Vest, cu atractivitate sporit ă pentru resursele
umane înalt educate.

6.2. Obiectivele coagul ării comunit ăților
Obiectivul fundamental îl reprezint ă prezervarea și afirmarea identit ății etnice, culturale, lingvistice și
religioase a românilor din afara grani țelor, consolidarea patrimoniului cultural românesc comun.
Obiectivele principale ale rela țiilor cu diferitele comunit ăți românești trebuie s ă aibă în vedere:
a) folosirea oportunităț ilor care decurg din statutul României de membru al Uniunii Europene, în vederea
promovă rii valorilor culturale române ști și a inițiativelor politice ale statului român, în beneficiul cooper ării cu
celelalte state și al prezerv ării identităț ii etnice și culturale a românilor de pretutindeni; materializarea demersurilor
pentru crearea de grupuri permanente de lucru la nivelul institu țiilor din țară și din statele de re ședință respective;

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

17b) valorificarea poten țialului politic, economic, social și cultural pe care îl au, prin dimensiunea și
dinamica lor, comunit ățile române ști din spa țiul european și extra-european;
c) construirea partenerialu lui activ al autorit ăților române cu asocia țiile de români din str ăinătate în
vederea g ăsirii de solu ții pentru problemele cu care se confrunt ă românii din afara grani țelor în țările de reședință;
d) consolidarea internă a comunit ăților române ști și încurajarea ini țiativelor comunit ăților române ști care
vizează manifestarea liberă și necondiț ionată a apartenen ței la românitate;
e) implicarea activ ă a comunit ăților române ști, pe plan interna țional și în ță rile de re ședință, în sensul
afirmării identităț ii române ști și a consolid ării relaț iilor bilaterale pe plan politic, economic și cultural;
f) continuarea demersurilor pentru recunoa șterea ca minoritate na țională și acordarea drepturilor
aferente acestui statut etnicilor români , în spiritul normelor europene, de c ătre autorit ățile unor state din vecin ătate
și Balcani, precum și garantarea posibilit ății de a-și exercita efectiv drepturile prev ăzute de legislaț ia în vigoare;
g) recuperarea simbolic ă a elitelor, a personalit ăților reprezentative ale emigra ției, pentru includerea
acestora în actualitatea cultural ă, științifică și economic ă a României și participarea lor la r ealizarea obiectivelor
strategice de politică externă , prin articularea unor re țele profesionale și a unor ac țiuni de diploma ție publică
menite a consolida imaginea extern ă a României;
h) stimularea unei noi coeziuni a societ ății civile române ști având ca fundamen t continuitatea
patrimoniului cultural românesc.

6.3. Modalități principale de ac țiune pentru activarea comunităț ilor române ști
Asigurarea politicii active cu o sus ținere real ă pentru afirmarea românilor de peste hotare, se va realiza
prin trei modalit ăți principale de ac țiune:
a) dezvoltarea contactelor politico-diplomatice cu autorit ățile statelor în care exist ă comunități românești ;
b) dezvoltarea unui parteneriat activ cu comunit ățile române ști din afara grani țelor;
c) susținerea financiar ă directă prin acordarea de finan țări nerambursabile comunit ăților române ști din
emigrație și din vecină tate.

6.4. Resursele necesare stimul ării dezvolt ării comunitare
Din perspectiva statutului s ău interna țional și a cadrului legislativ european în materie de protec ția
persoanelor apar ținând minorit ăților naționale, niciodat ă în istoria sa modern ă România nu a beneficiat de un
context mai favorabil ca acum pentru a-i sprijini pe românii din afara frontierelor țării și de a ac ționa pentru
păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identit ății lor etnice, culturale, lingvistice și religioase.

6.5. Considera ții finale și propuneri
Elita comunit ăților române ști poate contribui în mod deosebit pentru sprijinirea obiectivelor strategice de
politică externă ale statului român. De asemenea, cultivarea elitelor române ști din stră inătate se constituie ca
suport al dezvolt ării economice bazate pe cunoa ștere.

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

18

BIBLIOGRAFIE

• Organizația Naț iunilor Unite, Conven ția privind protec ția drepturilor tuturor lucr ătorilor migran ți și ale
familiilor lor;
• Organizația Naț iunilor Unite, Declara ția Universal ă a Drepturilor Omului, 10 septembrie 1948;
• Organizația Naț iunilor Unite, International Mi gration Policies, New York, 2004;
• Organizația Interna țională pentru Migra ție, International Terrorism and Migration, studiu, 2003;
• Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Econimică , „Citizens as Partners. Handbook on Information,
Consulattion and Public Participation in Policy – Making”, 2001;
• Fondul Monetar Interna țional, World Economic Outlook , Washington, aprilie 2004;
• UNDP, Human Development Report, 1993;
• Uniunea European ă, Acquis-ul comunitar, Capi tolul 2: Libera circula ție a persoanelor;
• Directiva 38/2004 /EC a Parlamentului european și a Consiliului din 29 aprilie 2004;
• Comisia European ă, Document de pozi ție: Capitolul 17 – Știința și cercetarea;
• Constituția României modificat ă și completat ă prin Legea de revizuire a Constitu ției României nr. 429 din
2003 republicat ă de Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor și dându-se textelor o nou ă numerotare,
publicat ă în Monitorul Oficial din 29 octombrie 2003;
• Parlamentul României, Legea nr.248/2005 privind regimul liberei circula ții a cetățenilor români în str ăinătate; ParlamentulRomâniei,
• Parlamentul României, Legea nr. 150 privind acordarea de sprijin comunit ăților române ști de pretutindeni,
Monitorul Oficial nr. 265 din 16 iulie 1998;
• Parlamentul României, Legea nr. 678 di n 21 noiembrie 2001 pentru prevenirea și combaterea traficului de
persoane, Monitorul Oficial nr. 783 din 11 decembrie 2001;
• Parlamentul României Legea 299/2007 privind sprijinul acordat romanilor de pretutindeni Legea299/2007 privindsprijinulacordatromanilordepretutindeni, republicat ă; ,republicată;
• Guvernul României, Hotărârea Guvernului nr. 27/12.01.2010 privind organizarea si functionarea GuvernulRom âniei,HotărâreaGuvernuluinr.27/12.01.2010 privindorganizareasifunctionarea
Departamentul Românilor de P DepartamentulRomânilordePretutindeni; ; retutindeni
• Guvernul României, Documente privind comunit ățile române ști de pretutindeni;
• Guvernul României, Spa țiul istoric și etnic românesc, Arhi va Ministerului Afa cerilor Externe, 1942;
• Indicatorii privind comunitatile de romi din România, Ministerul Informatiei Publice Oficiul National pentru
Romi, ICCV, Editura Expert, Bucure ști, 2002;
• Institutul National de Statistica – Anuarul statistic al României, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007, 2008, 2009;
• Institutul Na țional pentru Memoria Exilului Românesc, Comandan ți fără armată. Exilul românesc 1939-1972,
Editura Pro Historia, Bucure ști, 2005;
• Institutul Na țional pentru Memoria Exilului Românesc, Traged ia României 1939- 1947, Editura Pro Historia,
Bucure ști, 2004;
• Institutul Na țional pentru Memoria Exilului Românesc, Exilul elve țian al lui Grigore Gafencu 1941-
1957, Editura Pro Historia, Bucure ști, 2004;
• Institutul Na țional pentru Memoria Exilului Românesc "Români, în exil, emigra ție și diasporă", lucrarea
cercet ătorilor Dumitru Dobre ș i Dan Talos, redactor: istoricul Mircea Suciu;
• Institutul de Lingvistic ă „Iorgu Iordan” Dic ționarul explicativ al limbii române, Academia Român ă, , Editura
Univers Enciclopedic, 1998;
• ABRAHAM Pavel, FÎRTAL Ă Valeriu, Legisla ție în asisten ța socială, Note de curs, Editura pentru Științe
Na ționale, Bucureș ti, 2002;
• ABRAHAM Pavel, CR ĂCIUN Adriana, Lucica RIZON, Legislaț ie în asisten ță socială, Vol. 1 ș i 2, Editura
Na țional, Bucure ști, 2003;
• ACHERMANN Alberto, GATTIKER Mario, Safe Third Countries European Developments – I. J.R.L., vol. 7,
no. 1, 1995;
• ANGHEL Ion M., Drept Diplomatic și Consular, Ediț ia a II-a rreevviizzuuiittăă șșii aaddăăuuggiittăă Editura Lumina Lex,
Bucure ști, 2002;
• ATKINSON, Tony, Cantillon, Bea, Marlier, Eric, și Nolan, Brian, 2002, Social Indicators. The EU and Social
Inclusion, Oxford University Press
• BADESCU I., Radu, N., “De la comunitatea rurala la comunitatea urbana”, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti , 1980
• BARI Ioan, Economie Mondial ă, Editura Didactic ă și Pedagogic ă, 1997;
• BĂDESCU, Ilie, 2002, Istoria sociologiei. Perioada marilor sisteme, ed. Economic ă, București
• BEDIVAN Maria, Pe urmele unui coloni st aroman, Editura Semne, Bucureș ti, 2003;
• BLENCHE Mihail A., Românii de peste hotare, Arhiva Ministerului Afacerilor Externe, Fond 71, Bucure ști,
martie 1935;
• BLOCH Alice, A New Era or More of the Same? Asylum Policy in U.K. J.R.S. vol. 13, no. 1, 2000;
• BOSWELL Christina, The Conflict Between Refugee and National Interests – Background and Policy

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

19 Stategies, 1999;
• BRUHN, John G., 2005, The Sociology of Community Connections, Kluwer Academ ic/Plenum Publishers,
New York
• CALAFETEANU Ion, Exilul ro mânesc. Erodarea speran ței. Documente (1951-1975), Editura Enciclopedic ă,
Bucure ști, 2003;

• CALAFETEANU Ion, Politica și exil 1946-1950, Din istoria exilului românesc, Editura Enciclopedic ă,
Bucure ști, 2000;
• CALAFETEANU Ion, Politica și interes na țional în România interbelic ă, Editura Enciclopedic ă, București,
1997;
• CAPIDON Theodor, Les Macedo-Roumains, Bucure ști, 1937;
• CLOȘCA Ionel, SUCEAVĂ Ion, Tratat de drepturile omului, Editura Nova, 1995;
• COLEMAN, J., “Social capital in the creation of human capital”, American Journal of Sociology, Vol. 94,
1988, p. 95-120
• COLEMAN, J.S., Foundations of Social Theo ry, The Belknap Press, Cambridge, 1990
• Cook, James B., 1994, Community Development Theory , în Community Development Publications,
http://extension.missouri.edu/pu blications/Display Pub.aspx?P=MP568
• CREIGHTON, James L., 2005, The Public Participation Handbook. Making Better Decisions Through Citizen
Involvement, Jossey-Bass, A Wiley Imprint, San Francisco
• CZERWINSKI Thomas J., ALBERTS Davi d S., Complexity, Global Politics and National Security National
Defence University Washington D.C., 1997;
• DELCEA Mihai, Protec ția Juridică a Refugia ților în Dreptul Interna țional Editura Presa Universitar ă
Român ă, Timișoara, 2002;
• DIACONU Ion Minorit ățile în Dreptul Interna țional, Institutul Român de Studii Interna ționale „Nicolae
TITULESCU”, 2001;
• DIACONU Ion, Drepturile omului, IRDO, Bucure ști, 1993;
• DJUVARA Neagu, Amintiri din pribegie 1948-1990, Editura Albatros, Bucure ști, 2002;62. Mihai PELIN,
Enciclopedia exilului literar româ nesc 1945-1989, Editura Compania, Bucure ști, 2003;
• DOBRINESCU Valeri u Florin, Emigra ția română din lumea anglo-saxon ă, Institutul European, 1993;
• DOGARU Mircea, ZBUCHEA Gheorghe, O istorie a români lor de pretutindeni, Editura DC Promotion,
Bucure ști, 2004;
• DRAGOMIR Nicolae, Oierii m ărgineni în Basarabia, Crimeea, Caucaz și America de Nord, Cluj, 1939;
• ETZIONI, Amitai, 2001, Next: the Road to the Good Society, Basic books, USA
• FILIPESCU Ion, FILIPESCU Andrei, Tratat de drept interna țional privat, Regia autonom ă Monitorul
Oficial, 2004;
• FILITTI Ion, Emigra ție și călătorie. Un român în Germania, Editura Paideia, Bucure ști, 2004;
• FOLEY, M.W.; Edwards, B., “Social capital and the political economy of our discontent”, American
Behavioral Scientist, Vol. 40, No. 5, 1997, p. 669-678
• FRUNZĂ Victor, DUMITRESCU Vasile C., O istorie a exilului românesc (1944-1989), Bucure ști, 1997;
• GAFENCU Grigore, Politi ca în exil 1942-1957, Editura Oscar Print, Bucure ști, 2000;
• GÂRBACEA Ion, Șomajul în Ardeal și emigrarea, Cluj-Napoca, 1925;
• GHEORGHIU Șerban, Tragedia navelor Struma și Mefkure, Editura Fundaț iei Andrei ȘAGUNA, 1998;
• GIOSAN L., T.I. Oprea, Știința în România postcomunist ă: Viitorul nu este luminos. Ad Astra 1 (2), 2002;
• GOLOPEN ȚIA Sanda, America, America, Editura Funda ției Culturale Române, Bucureș ti, 1996;
• GUSTI, Dimitrie, „Comunism, soci alism, anarhism, sindicalism și bolșevism, Clasificarea sistemelor
privitoare la societatea viitoare, Ed. Științifică, București”, 1993
• HAGAN, J., Structural Criminology, Rutg ers University Press, Piscataway, 1989
• HARDER Peter, Migration: A Ne w International Dimension, I. J.R.L., vol. 5, no. 1, 1993;
• HARTULAR Anca, Merem la America, Editura Funda ției Culturale Române, Bucure ști, 1996;
• HELD David, McGREW Anthony, GOLDB LATT David, op. cit., pp. 332-334
• HIRST, P., THOMPSON, G., Globalizarea sub semnul întreb ării, Editura Trei, 2002, p. 22–28.
• ILIE Traian, O societate româno-american ă la centenar, “DORUL”, Editura Danubius, Bucure ști, 2003;
• IONIȚOIU Cicerone, Nicole Valery-Grossu, O lumina în bezna exilului românesc, Funda ția Cultural ă
Memoria, Bucureș ti, 1997;
• JANOWITZ, M., “Sociological theory and social control” , American Journal of Sociology, Vol. 81, No 1,
1975, p. 82-108
• KRIEKEN Peter J. van, The Migration Acquis Handbook, T.M.C. , Asser Press, Haga, 2001;
• LARIONESCU Maria, “Scoala sociologica de la Bucuresti-Traditie si actua litate”,1996,Ed. Universitate
Bucuresti
• LAZĂR Eugen, Câteva considera ții asupra fenomenului emigra ției și a orientării românilor din Transilvania
spre America de Nord în perioada 1848-1918, Zal ău, 1980;
• LAZĂR Eugen, Începuturile emigra ției române ști în Statele Unite și Canada în a doua jum ătate a veacului al
XIX-lea, Târgu Mureș, 1980;

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

20• LEUCA Mary, Merem la Amer ica. Începuturile comunit ății române ști în America, Editura Funda ției Culturale
Române, București, 1996;
• MARCU Viorel, Mecanismele Interna ționale de garantare a drepturilor omul ui, Editura Sigma Plus, Deva,
1998;
• MARINESCU Aurel Sergiu, O contribu ție la istoria exilului românesc, 5 volume, Editura Vremea, Bucure ști,
1999-2005;

• MARINESCU Elise, Mihai DELCEA, Elemente de drep t comunitar din perspectiva Proiectului de Constitu ție
European ă; Editura Universit ății din Piteș ti, 2004;
• MĂRGINEAN, Ioan, 2002, Calitatea vie ții în România, ed. Expert
• METEȘ Ștefan, Emigr ări române ști din Transilvania în secolele XIII-XX, Edi ția 1, Editura Științifică,
Bucure ști,1971; Edi ția a 2-a, Editura Științifică și Enciclopedică , București, 1977;
• MIFTODE, V., 1984, Elemente de sociologie rural ă, Editura Științifică și Enciclopedic ă, București.
• MIGA-BE ȘTELIU Raluca, Drept Interna țional. Introducere în Drept Interna țional Public, Editura All, 1998;
• MIHĂILESCU, Ioan, 2000, Sociologie general ă, ed. Universit ății din Bucure ști, Bucureș ti
• NEAMȚ U Gelu, Ciobani români în Montana, Statel e Unite ale Americii, 1907-1913, Editura Drago ș-Vodă ,
Cluj-Napoca, 2002;
• NIȚULESCU Dana Cornelia, Indicatori comunitari ai dezvolt ării urbane, Calitatea vie ții, XII, nr. 1-4, 2000, p.
71-77.
• ONCESCU M., Tot despre știința românească . Curierul de Fizic ă nr. 39, 2002;
• OPREA T.I., De veghe în cercetarea româneasc ă: Eseuri de filozofia cercet ării. Ed. Mirton, 2001;
• OZDEN Caglar, SCHIFF Ma urice (ed.), „Interna țional migration, economic develo pment and policy”, Banca
Mondial ă, Washington DC, 2007, p. 19
• PELIN Mihai, Opisul emigra ției politice, Editura Compania, Bucure ști, 2002;
• PETER Marris, Community Planning and Conceptions of Change, Routledge and Keagan Paul, London, 1982.
• PITULAC, Tudor, “Elemente de dezvoltare comunitar ă”, în Jurnalul practicilor pozitive comunitare, nr. 1-
2/2001, p. 3-11
• POLEDNA Rudolf, Sint ut sunt, aut non sint? Transform ări sociale la sa șii ardeleni dup ă 1945. O analiză
sociologic ă din perspectiva sistemic ă, Presa Universitar ă Clujeană, 2001;
• POPA Ioan, POPA Luiza, Românii, Basarabia și Transnistria, Funda ția European ă Titulescu – Centrul de Studii
Strategice, Editura Artemis, Bucure ști, 2009;
• POPESCU Corneliu Liviu, Protec ția internaț ională a drepturilor omului, Editura ALL Beck, 2000;
• POPESCU Stelian, Emigra ția română în America de Nord pân ă la primul r ăzboi mondial, Alba-Iulia, 1997;
• POPESCU Titu, Din perspectiva exilului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002;
• POPESCU Titu, Nimeni nu-i profet în țara lui, ci în exil, Editura Danubius, Bucuresti, 2000;
• POPOVICI Andrei, DRUTZU Șerban, Românii în America, Bucure ști, 1926;
• PRECUPE ȚU, Iuliana, “Dezvoltare comunitar ă în spațiul socio-cultural românesc”, în Jurnalul practicilor
pozitive comunitare, nr. 1-2/2001, p. 11-23
• PUTMAN, R.D. , Bowling Alone: The Collapse and Re vival of American Communi ty, Simon and Schuster,
New York, 2000
• Revista Funda țiilor Regale, Despre originea românilor, 1883-1940.
• ROSS, M.G, Community Organization, Theory and Principles, Harper and Brother, New York, 1995;
• ROȘCA Dan, „Introducere în sociologia popula ției și demografie”, edi ția a IV-a, Editura Funda ției România de
Mâine, București, 2007;
• SANDU Dumitru i col, 2004 Cultură și experien ță de migra ție în satele României , Sociologie Româneasc ă,
3/2004;
• SANDU, Dumitru, 2005, Dezvoltare comunitar ă. Cercetare, practic ă, ideologie, ed. Polirom, Ia și;
• SANDU, Dumitru. 2000. Migra ția transna țională a românilor din perspectiva unui recens ământ comunitar.
Sociologie Româneasc ă;.
• SARCINSCHI Alexandra, Migraț ie și securitate, Editura Universit ăii Naționale de Ap ărare “Carol I”,
Bucuresti, 2008 ;
• SĂVULESCU VOUDOURIS Monica, În Eu ropa! În Europa! Editura Funda ției Culturale Române, Bucure ști,
1993;
• SCHMIDT Axel P., Political Terrorism. A Research Guid e to Concepts, Theories, Databases and Literature,
Amsterdam and New Brunswick, 1988, (T erorismul politic. Ghid al concep țiilor, teoriilor, bazelor de date și a
literaturii în domeniu);
• SCHUMANN Harald, MARTIN Peter, The Global Tr ap – Hans-Globa lization & th e Assault on
Democracy & Prosperity, Ed. Zed Books, New York, 1997;
• SNOW, M.Donald, “Distant Thu nder:Patterns of Conflict in the Developi ng World”, edited by M.E. Shape Inc.,
1997;
• STACK, C., All Our Kin: St rategies for Survival in a Black Community, Harper and Row, New York, 1974;
• STAN Constantin I., Contribu ții ale românilor afla ți peste hotare la înf ăptuirea idealului na țional în toamna
anului 1918, Zal ău, 1988;

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

21• STĂNESCU Gabriel, Românii din lumea nou ă. Valori native și adaptive la românii americani, Editura
Criterion, 2003;
• STOICA Vasile, Analiza comparat ă a situației minorit ăților române din Bulgaria, respectiv a celei bulgare din
România, Sofia, 1930;
• SZCZPANSKI, J., 1972, No țiuni elementare de sociologie, trad. Mare ș, N., Editura Științifică, Bucuresti;
• TARANU Jean, Presence Roumaine au Canada, Montreal (Quebec), 1986;
• TOFFLER, Alvin “A crea o nou ă civilizație-politica in al treilea val” , autor, Editura Antet, 1995;
• TUDORACHE, Carmen, Evolutia fenomenului migratiei în Europa, Economie Teoretic ă si Aplicat ă, Bucuresti,
2006;
• ȚUCĂ Horatiu, Canada, mod de utilizare, Editura Scorilo, Craiova, 2003;
• USCĂTESCU George, Nou intinerar, Colec ția Destin, Madrid, 1957;
• VERWILGHEN, M. (2004), dezbaterea interna țională cu tema „Rela ția de cauzalitate între procesul migra ției și
dezvoltarea la nivel global”, Bruxelles;
• VLĂSCEANU Laz ăr, ZAMFIR C ătălin, „Dicționar sociologie”, edi ția online;
• VOICU M ălina. 2004. “Women Work and Fami ly Life: Value Patterns and Po licy Making”, în Will Arts și
Loek Halman (editori). European Va lues at the Turn of the Millenium;
• WALTERS Shirley, Globalization Adult Education & Training Impacts & Issues, Ed. Zed Books, New York,
1997;
• Weil, M., 2005, The Handbook of community practice, Sage Publ ications, Londra;
• WHYTE, W. F., Street Corner Society: The Social Structure of an Italian Slum, 3rd ed., University of Chicago
Press, Chicago, 1981
• ZBUCHEA Gheorghe, Cezar DOBRE, Diaspora româneasc ă – Pagini de istorie, vol. I, Editura Lucman,
Bucure ști, 2003;
• ZBUCHEA Gheorghe, Cezar DOBRE, Ro mânii Timoceni-Destin istoric și documente, Vol. 1-3, Editura DC
Promotion, București, 2005.

PPaaggiinnii wweebb

• Comunitatea românilo r de peste hotare: www.romanidepestehotare.com ; www.strada32.com ;
• www.strainatate.org ; www.instrainatate.rowww.instrainatate.ro;
• Comunitatea românilor din Austria: www.wien.ro ; www.romania.at.tf ;
• Comunitatea românilor din Australia: www.aradomain.com ;
• Comunitatea românilor din Belgia: www.rombel.com ;
• Comunitatea românilor din Canada: www.thebans.com ; www.alocanada.com ; www.rovancouver.com ;
www.rodirect.ca ; www.romonca.com ; www.observatorul.com ; www.montreal.ro ; www.arcweb.ca ;
www.InfoCanadian.com ; www.arta.ca ; www.arcanada.org ; www.ARCweb.ca ; www.kw-banat.org ;
www.paginiromanesti.com ; www.tribunanoastra.freeservers.com ; www.cuvantulromanesc.com ;
www.faptudivers.com ; www.agendacanadiana.com ; www.visapages.com;
• Comunitatea românilor din Cipru: http://aliantaromanilordin cipru.org.cy;
• Comunitatea românilor din Danemarca: www.romania.dk ; www.danemarca.dk ;
• Comunitatea românilor din Egipt: http://romaniinegipt.forumgratuit.ro ;
• Comunitatea românilor din Elvetia: www.casa-romanilor.ch ; www.caminulromanesc.net ;
• Comunitatea românilor din Finlanda: www.romanians-fi.info ;
• Comunitatea românilor din Fran ța: www.filiera.fr; www.Franta-Romania.com ;
• Comunitatea românilor din Germania: www.rom2.de ; www.ro-de.org ;
• Comunitatea românilor din Irlanda: www.romaniancommunity.net ;
• Comunitatea românilor din It alia: www.romani aitalia.net; www.romania-italia.info ;
• Comunitatea românilor din Japonia: http://romani-in-japonia.forumactual.com ;
• Comunitatea românilor din Liban: www.windowtoromania.org ;
• Comunitatea românilor din Marea Britanie: www.romani.co.uk; www.romani-online.co.uk;
www.diasporaonline.ro ; www.mareabritanie.ro ; www.romanulbritanic.org;
• Comunitatea românilor din Norvegia: www.norvegian.net;
• Comunitatea românilo r din Noua Zeeland ă: www.diasromnz.8m.com ; www.romania.co.nz/ro ;
• Comunitatea românilor din Olanda: www.romanias.nl ; www.benelux.ro ;
• Comunitatea românilor din Portugalia: www.romaniinportugalia.org ;
• Comunitatea românilor din Qatar: www.qatarliving.com/node/184396 ;
• Comunitatea românilor din Serbia: www.comunitatea-romanilor.org.rs ;
• Comunitatea românilor din Spania: www.spaniaromaneasca.com ; www.romaniadinspania.com ;
www.romaniinspania.ro; www.romani-in-spania.iespana.es ; www.inspania.com ;
• Comunitatea românilor din Suedia: www.suedia.se;
• Comunitatea românilor din SUA: www.romanianamericans.org ; www.romania-international.com ;
www.romaniancenter.org; www.romanian-american.net ; www.romaniinseattle.com ;
• Comunitatea românilor din Ungaria: www.foaia.hu ;

C O M U N I T Ă Ț I L E R O M Â N E Ș T I D I N A F A R A G R A N I Ț E L O R Ț Ă R I I
Drd. PETRI ȘOR Ionel DUMITRESCU

22• Departamentul Românilor de Pretutindeni: www.drp.ro ;
• Forumul românilor de pretutindeni: www.e-migrant.rowww.e-migrant.ro;
• Fundatia Nationala pentru Romanii de Pretutindeni: www.romanii.ro ;
• http://www.dictsociologie.netfirms.com/M/Termeni/migratie.htm; ; http://www.dictsociologie.netfirms.com/M/Termeni/migratie.htm
• Portalurile Romanilor de pretutindeni: www.romanian-portal.com ; www.romaninlume.comwww.romaninlume.com;
•• RRoommaanniiaann GGlloobbaall NNeewwss:: www.rgnpress.rowww.rgnpre ss.ro..