Ferma Familiala Im Contextul Noilor Orientari ale Politicii Agricole Comune

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………………………………………………….4

Cap. 1 Ferma familială în cadrul Politicii Agricole Comune- importanță, dimensiuni și instrumente specifice de susținere…………………………………………………………………………………..6

Politica Agricolă Comună – scurt istoric……………………………………………………………..6

Orientările PAC cu privire la rolul și importanța fermelor familiale………………………..8

Instrumentele PAC de susținere a femelor familiale……………………………………………14

Cap. 2 Analiza potențialului economico-productiv al fermelor familiale…………………………..18

Prezentarea generală a fermelor familiale…………………………………………………………..18

Descrierea chestionarului…………………………………………………………………………………20

Analiza potențialului productiv al fermelor familiale…………………………………………..21

. Bugetul de venituri………………………………………………………………………………………..32

Cap. 3 Concluzii și propuneri………………………………………………………………………………………36

3.1.Concluzii……………………………………………………………………………………………………….36

3.2.Propuneri……………………………………………………………………………………………………….37

3.2.1. Schema simplificată pentru micii fermieri………………………………………………….37

3.2.2. Comasarea terenurilor agricole…………………………………………………………………37

3.2.3. Organizarea fermelor familiale în asociații, cooperative, grupuri de producători……………………………………………………………………………………………………..39

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Această lucrare dorește să prezinte fermele familiale în contextul noilor orientări ale PAC pentru perioada 2014-2020 și să analizeze potențialul economico-productiv al fermelelor familiale din România. Pentru această analiză am ales fermele familiale din localitatea Dăneasa, județul Olt.

Am abordat această temă deoarece fermele familiale au o pondere destul de ridicată în totalul exploatațiilor agricole din România și o importanță deosebită pentru economia națională și pentru menținerea stabilității sociale din mediul rural. Totodată, Politica Agricolă Comună poate contribui într-un mod favorabil la creșterea potențialului fermelor familiale din România. Prin ajutorul acordat de PAC fermele familiale de semi-subzistență vor putea deveni ferme familiale comerciale, orientate spre piață și astfel vor intra în lanțul alimentar asigurând aprovizionarea cu produse alimentare de calitate, putându-se menține diversitatea, tradițiile, precum și practicile agricole.

Prezenta lucrare a fost structurată în trei capitole după cum urmează: “ Ferma familială în cadrul Politicii Agricole Comune- importanță, dimensiuni și instrumente specifice de susținere”, “ Analiza potențialului economico-productiv al fermelor familiale” și “ Concluzii și propuneri”.

În primul capitol, intitulat “ Ferma familială în cadrul Politicii Agricole Comune- importanță, dimensiuni și instrumente specifice de susținere”, am urmărit un scurt istoric al reformelor din cadrul Politicii Agricole Comune, punând accent pe ultimele cinci reforme: “Mac Sharry”(1992), Agenda 2000 (1999), reforma din 2003, reforma din 2009 și reforma din 2013, evidențiind obiectivele fiecăreia și măsurile adoptate de acestea.

Tot în cadrul acestui capitol am prezentant fermele familiale, rolul, importanța și dimensiunile acestora care sunt recunoscute și susținute de către Comisia Europeană, precum și instrumentele PAC de susținere a fermelor familiale în cadrul celor doi piloni ai PAC pentru perioada 2014-2020.

Al doilea capitol, “Analiza potențialului economico-productiv al fermelor familiale”, reprezintă un studiu de caz realizat în localitatea Dăneasa, județul Olt cu privire la potențialul economico-productiv al fermelor familiale din această zonă.

În prima parte a acestui capitol, am menționat date generale despre localitatea Dăneasa, aspecte geografice, pedologice, sociale, date despre respondenți și modul de participare a acestora la întervievare.

Capitolul se continuă cu un subcapitol intitulat “Analiza potențialului productiv al fermelor familiale” care redă analiza datelor obținute prin aplicarea unui chestionar referitor la fermele familiale, fermieri și producțiile obținute de aceștia, precum și vânzările efectuate din producția obținută în anul 2014.

Ultimul subcapitol înregistrează veniturile anuale și veniturile totale obținute de fiecare respondent în parte provenite din culturile vegetale, creșterea animalelor, pensii, salarii și subvenții.

Ultimul capitol este intitulat “Concluzii și propuneri”. Primul subcapitol cuprinde concluzii cu privire la fermele familiale, iar cea de-a doua parte propuneri pentru fermele familiale dacă se urmărește comasarea și organizarea fermierilor într-o formă asociativă pentru a-si ușura activitățile agricole, pentru a beneficia de avantaje, pentru a crește producția și veniturile agricultorilor.

Cap.1 Ferma familială în cadrul Politicii Agricole Comune- importanță, dimensiuni și instrumente specifice de susținere

În acest capitol se va urmări o scurtă evoluție a Politicii Agricole Comune încă din anul 1962 și până în prezent cu scopul de a clarifica ce înseamnă această politică, dar și de a face o scurtă prezentare a modificărilor ce au fost aduse de către reformele sale.

Politica Agricolă Comună – scurt istoric

Politica Agricolă Comună este o politică mult discutată, deoarece este o politică complexă și reprezintă cea mai mare sursă de finanțare pentru agricultura statelor membre ale Uniunii Europene. Conform unui raport al organizației Eco Ruralis(2010) această politică reprezintă un set de reguli și mecanisme cu privire la producerea, procesarea și comercializarea produselor agricole care sunt aplicate în statele membre ale Uniunii Europene.

Politica Agricolă Comună a fost pusă în aplicare în anul 1962 în urma incheierii Tratatului de la Roma. Politica a fost creată datorită necesității securității alimentare, starea agriculturii din anii de după cel de-al doilea război mondial, predominanța exploatațiilor familiale de dimensiuni mici și mijlocii care aveau randamente reduse și foloseau ineficient resursele alocate.

Pricipalele obiective urmărite de statele membre au fost: să crească productivitatea în agricultură, să asigure un nivel de viață echitabil, să stabilizeze prețurile, să asigure alimentele necesare fiecărui stat, precum și prețuri rezonabile.

Politica Agricolă Comună s-a confruntat, de-a lungul timpului, cu cinci mari reforme: reforma “Mac Sharry”(1992), Agenda 2000( 1999), reforma din 2003, reforma din 2009, iar cea mai recentă fiind cea din 2013.

În 1992 a avut loc reforma “Mac Sharry” creată datorită creșterii cheltuielilor agriculturii și a costurilor bugetare ce au dus la scăderea veniturilor prin măsurile de reducere a prețurilor. În acest context obiectivele noii reforme au fost de a menține un număr cât mai mare de agricultori pe piețele interne și de export ale Uniunii Europene, să încurajeze agricultorii să nu-și abandoneze terenurile, să producă alimente și să protejeze mediul. Măsurile adoptate au fost: decuplarea plăților directe de producție, să reducă prețurile interne garantate, precum și acordarea de subvenții directe către agricultori.

În anul 1999 a avut loc o altă reformă prin aprobarea documentului intitulat Agenda 2000. În urma aplicării reformei anterioare s-a reușit armonizarea legislației comunitare și s-a asigurat o deschidere mai mare spre piața exterioară. Principalul obiectiv al reformei din 1999 a fost modernizarea politicilor Uniunii Europene prin liberalizarea comerțului internațional, limitarea intervenției statului în problemele agricole, renunțarea la sistemul de protecție la frontieră, precum și extinderea spre Est. Această reformă a divizat Politica Agricolă Comună în doi piloni. Pilonul I reprezintă organizațiile comune de piață cuprinzând plăți directe și intervenții de piață, iar cel de-al doilea pilon este cel al dezvoltării rurale. Reforma include practicarea unei agriculturi profesionale, sprijin pentru tinerii agricultori, protecția mediului natural precum și măsuri de "eco-condiționalitate".

Reforma din 2003 (Reforma Fischler) a avut loc datorită evaluării intermediare din anul 2002, propusă de cele 15 state membre Comisiei în cadrul Consiliului European din anul 1999. Scopul acestei evaluări a fost de a analiza dacă propunerile documentului Agenda 2000 au fost îndeplinite și dacă au fost obținute rezultate favorabile. Această reformă a introdus două instrumente noi. Primul instrument important a fost eco-condiționalitatea care a introdus necesitatea ca agricultorii să îndeplinească anumite standarde de mediu și de bunăstare a animalelor pentru a putea beneficia de subvenții. Cel de-al doilea intrument a fost modularea ce permitea transferul de bani din Pilonul I către Pilonul II în vederea dezvoltării rurale. S-a trecut la decuplarea plăților și la introducerea treptată a plăților unice pe suprafață, precum și la organizarea comună unică a piețelor. Rezultatele acestei reforme au fost trecerea la libertatea pieței, calitatea produselor alimentare, precum și dezvoltarea rurală.

Cea mai recentă reformă este cea din 2009, denumită și bilanțul de sănătate. Măsurile adoptate au fost ca subvențiile la lapte să fie eliminate până în 2015, iar fondurile alocate primului pilon să fie redirecționate într-un procent mai mare către pilonul doi.

Reforma din 2013 a fost creată cu scopul de a moderniza agricultura. Obiectivele acestei reforme sunt de a-i sprijini pe agricultori pentru a se putea adapta la o piață aflată în continuă schimbare și pentru a putea garanta securitatea alimentară. Pentru a realiza obiectivele propuse este nevoie de o utilizare eficientă a fondurilor europene cu ajutorul următoarelor măsuri: să simplifice metodele de acordare a subvențiilor prin limitarea ajutorului la 300000 euro pe fermă pentru agricultorii activi, să acorde fermelor ecologice până la 30% din subvențiile PAC, se va dubla bugetul pentru cercetare și inovare, sistemul cotelor de zahăr va fi eliminat până în 2015, protecția mediului natural va constitui o prioritate a politicii de dezvoltare rurală, sprijinirea tinerilor fermeri prin acordarea de subvenții ca prime de instalare pentru primii 5 ani, se va promova dezvoltarea rurală și antreprenoriatul prin finanțarea proiectelor mici timp de 5 ani cu până la 70000 euro, se vor acorda subvenții suplimentare agricultorilor din zonele vulnerabile, se vor simplifica măsurile de eco-condiționalitate și sistemele de control, subvențiile acordate micilor fermieri vor fi cuprinse între 500-1000 euro anual și se va încuraja transferul terenurilor de la micii fermieri către alți agricultori. Conform Comisiei Europene, bugetul alocat politicii agricole comune pentru perioada 2014-2020 a scăzut la 41% din bugetul Uniunii Europene.

Aceasta este o scurtă evoluție a politicii agricole comune și a reformelor precum și modificările care au avut loc de-a lungul istoriei sale ceea ce ne conduce la o discuție despre practicarea agriculturii în condițiile impuse de PAC de astăzi.

Orientările PAC cu privire la rolul și importanța fermelor familiale

În ultimul timp se acordă o atenție tot mai mare fermelor familiale din punct de vedere al importanței pe care o au în agricultură. Este un subiect mult discutat datorită faptului că fermele familiale au o pondere mare în totalul exploatațiilor agricole din România, iar în sensul de a sprijini aceste ferme politica agricolă comună a elaborat o strategie nouă prin reforma din 2013.

Exploatația agricolă de tip familial este o unitate de producție, dar și de consum cu scopul de a realiza venituri pentru a asigura total sau parțial satisfacerea nevoilor familiei. Sunt exploatații agricole de subzistență când sunt de dimensiuni reduse (1-5 ha) și cele familiale când suprafața este în jur de 10 ha.

În cadrul fermei familiale, forța de muncă este asigurată de membrii familiei. Exploatațiile agricole sunt sprijinite cu scopul de a obține produse pentru piață și pentru a contribui la formarea economiei și a stabilității sociale din mediul rural.

Exploatațiile agricole din România au o structură duală fiind caracterizate pe de o parte de un număr foarte mare de gospodării mici (2,9 milioane exploatații individuale, de dimensiuni foarte mici, produc pentru autoconsum, comercializează pe piață întâmplător producția obținută, fiind neviabile din punct de vedere economic), fiind caracterizate și prin fragmentarea excesivă a terenurilor, iar pe de altă parte de un număr mic de gospodării mari (19500 de ferme) ceea ce conturează un dezechilibru structural. Acest dezechilibru influențează agricultura prin consecințe asupra performațelor economice și agricole, precum și asupra competitivității acesteia. Competitivitatea economică poate fi asigurată și de fermele de dimensiuni mici care își pot găsi locul pe piețe locale sau regionale cu produse de calitate sau tradiționale.

Conform recensământului agricol din 2010, în România sunt aproximativ 3,9 milioane de exploatații agricole, utilizând o suprafață de 13,3 milioane hectare. Suprafața medie pe exploatație a crescut de la 3,1 hectare în 2003 la 3,4 hectare în 2010.

După cum se observă în tabelul 1.1, din totalul exploatațiilor agricole din România 74,3% au dimensiunea medie mai mică de 2 ha din punct de vedere al suprafeței agricole utilizate, iar după numărul de animale, o pondere de 69,7% din totalul exploatațiilor agricole este reprezentată de cele care dețin 0-5 animale, astfel că fermele familiale sunt predominante pe teritoriul României.

În ceea ce privește structura pe vârstă a fermierilor se observă că 60,4% din totalul fermelor aparțin fermierilor care au vârsta peste 55 ani. Acest lucru accentuează faptul că populația din agricultură este îmbătrânită, iar din acest punct de vedere Politica Agricolă Comună se orientează spre tinerii fermieri pe care îi ajută prin diferite instrumente, prin consiliere și formare profesională.

Dimensiunea economică a fermelor familiale este cuprinsă între 2 și 50 UDE, o unitate de dimensiune economică, reprezentând 1200 Euro. Noile măsuri de finanțare introduse pentru perioada 2014-2020 au schimbat modul de exprimare a dimensiunii exploatației agricole, s-a renunțat la termenul UDE și s-a trecut la euro, reprezentând valoarea producției obținute pe cultură sau pe numărul de animale. Cea mai mare pondere a exploatațiilor din punct de vedere a dimensiunii economice este de 70,4% reprezentând fermele care obțin o producție cu o valoare mai mică de 2000 Euro evidențiind caracterul de subzistență al fermelor. Dimensiunea economică a fermei de familie este cuprinsă între 8.000‐250.000 SO (standard de producție).

Tabel 1. Structura exploatațiilor agricole din România în anul 2010

Sursa: Comisia Europeană, Agricultura în Uniunea Europeană și statele membre-fișe statistice, http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/factsheets/pdf/ro_en.pdf, accesat 7.03.2015

*Dimensiunea economică: Pentru fiecare activitate de fermă este estimată o marjă brută standard, bazată pe suprafață (sau pe numărul de capete de animale) și un coeficient regional. Suma tuturor marjelor înmulțite cu coeficienții, pentru toate activitățile unei ferme date, reprezintă dimensiunea sa economică, exprimată în Euro.

În tabelul 2. este evidențiată strucura forței de muncă din cadrul fermelor familiale cu mai puțin de 2 hectare. Dintr-un total de aproximativ 4,9 milioane de persoane, 47,8% din forța de muncă este reprezentată de femei. În rândul proprietarilor de ferme familiale, femeile au o pondere de 34,1% dintr-un număr de 2,9 milioane de fermieri. De asemenea ferma familială are posibilitatea să angajeze forță de muncă suplimentară sezonieră în mod regulat fiind reprezentată de 16060 de persoane.

Tabel 2. Strucura forței de muncă agricolă din România în anul 2010

Sursa: Comisia Europeană, Agricultura în Uniunea Europeană și statele membre-fișe statistice, http://ec.europa.eu/agriculture/statistics/factsheets/pdf/ro_en.pdf, accesat 7.03.2015

* UAM=Unitate anuală de muncă. O unitate anuală de muncă este echivalent cu un lucrător angajat pe bază de normă întreagă timp de un an.

Fermele familiale au o importanță deosebită deoarece ferma reprezintă un drum în viață pentru fermier, nu numai o afacere.Aceste ferme asigură hrana populației, o mare majoritate a produselor alimentare provin de la o fermă fiind consumate atât ca produse din materie primă cât și ca produse obținute prin prelucare.

Politica agricolă comună dă o mai mare importanță elementelor non-piață, cum ar fi mediul, calitatea și standardele de sănătate, de durabilitate, răspunsul la efectele schimbărilor climatice. Fermele familiale sunt prietenoase cu mediul, produc alimente de înaltă calitate, produse sigure, asigură un peisaj natural, pot ajuta la combaterea schimbărilor climatice, la păstrarea diversității agricole și să asigure vitalitatea zonelor rurale.

Fostul ministru pentru agricultură, Valeriu Tabără a afirmat în anul 2010 că fermele familiale sunt importante pentru economia rurală deoarece sunt păstrătoare ale tradițiilor precum și al specificului etno-cultural al regiunilor din România. Prin diversitatea activităților agricole, acestea asigură echilibru și stabilitate economică în momente de criză economică, dar că vor trebui găsite soluții pentru a le asigura sursele financiare de dezvoltare.

Perspectiva Comisiei Europene asupra fermierilor este aceea că au un rol unic deoarece produc alimente sigure. Așteptările acesteia sunt ca fermierii să protejeze mediul natural, să ajute la reducerea schimbărilor climatice și să practice o agricultură cât mai diversificată.

Fermele familiale trebuie sprijinite deoarece, pe de o parte un rol economic în ceea ce privește securitatea alimentară, iar pe de altă parte au o funcție socială pentru că ajută la structurarea zonelor rurale. Acest rol este suținut și de Politică Agricolă Comună.

Cea mai recentă reformă a Politicii Agricole Comune are scopul de a ajuta fermierii să asigure aprovizionarea pe termen lung cu produse alimentare de calitate, să facă sectorul agricol mai durabil și să mențină diversitatea, tradițiile, precum și practicile agricole.

1.3. Instrumentele PAC de susținere a femelor familiale

Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș, declara în anul 2013 că agricultura familială este de mai multe tipuri: de subzistență, orientată spre piață, intensivă, bazată pe tehnologii moderne, iar prin instrumentele propuse de politica agricolă comună se vor sprijini acele ferme familiale care încearcă să se modernizeze într-un mod durabil, dar și pe acelea aflate în proces de restructurare.

Politica Agricolă Comună este împărțită în doi Piloni. În cadrul acestor piloni sunt cuprinse instrumente specifice de susținere a agriculturii.

Pilonul I cuprinde următoarele instrumente de susținere: intervențiile pe piață, subvențiile cuplate și plățile directe. În cadrul Pilonului I, cel mai important instrument de susținere a fermelor familiale este reprezentat de plățile directe.

Noile orientări ale PAC în perioada 2014-2020 introduc o nouă schemă pentru plățile directe. Se trece de la decuplarea plăților directe și acordarea unui sprijin general pentru venit la un sistem de plăți multiple și se va renunța la referințele istorice.

Schema destinată micilor fermieri va înlocui toate plățile directe cu o singură plată anuală reprezentând o sumă a plăților directe egală cu valoarea plăților ce i-ar fi revenit anual fermierului eligibil pentru plata unică pe suprafață.

Plățile directe de care ar fi beneficiat anual un fermier sunt:

-plata unică pe suprafață;

-ajutor național tranzitoriu;

-plata redistributivă,

-plata pentru înverzire;

-plata pentru tinerii fermieri;

-sprijinul cuplat.

Schema de sprijin pentru micii fermieri va contribui la facilitarea accesului plăților directe și la simplificarea procedurii administrative. Este o schemă opțională ce poate fi adoptată de fiecare stat membru. În cadrul ei va fi stabilită o plată anuală fixată cuprinsă între 500 Euro și 1250 Euro pe fermă, fără a ține cont de dimensiunea fermei.

Conform art. 26, alin. 4 din Ordonanța pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020, accesarea schemei se poate face pentru maxim 5 ani, cererea putând fi depusă numai în anul 2015. În perioada 2016-2019, accesarea schemei simplificate pentru micii fermieri se poate face numai prin moștenire.

Conform art. 27, alin. 3 din Ordonanța pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020, în cazul efectivelor de animale plata se va calcula ținând cont de numărul de animale și de schema de plată.

Principalele prevederi ale Comisiei Europene sunt: suma pentru schema simplificată trebuie să fie mai mică de 15% din valoarea plăților la nivel național. Se va acorda o plată pe hectar pentru un număr hectare care poate fi maximum 3 ha. Suma totală care poate fi cheltuită pentru schema fermelor mici nu trebuie să depășească 10% din bugetul alocat fiecărui stat membru.

Statele membre vor opta pentru diferite metode în calcularea plății anuale, acest lucru simplificând procedura atât pentru fermieri cât și pentru administrațiile naționale. Mai mult de atât, se vor respecta cerințe de eco-condiționalitate mai puțin stricte, se va păstra un număr de hectare eligibile corespunzător hectarelor declarate în 2015 și vor fi scutiți de ecologizare fermierii care vor participa la această schemă.

Fermierii vor participa cel puțin un an la această schemă, iar apoi vor putea să treacă la cea din PNDR prin care vor obține 120% din plățile directe la care fermierul are dreptul cu condiția să-și dea acordul în transferarea definitivă a întregii exploatații către alt fermier.

Micii fermieri vor beneficia și de o plată redistributivă, reprezentând o plată anuală suplimentară pentru primele 30 de hectare ale exploatației agricole, acordându-se pentru primele 5 hectare și mai apoi pentru restul de 25 de hectare. Pentru finanțarea acestei plății se utilizează minim 5% din plafonul național anual.

Pilonul II finanțează dezvoltarea rurală, fiind conceput pentru a încuraja schimbările structurale din agricultură, pentru a îmbunătăți gestionarea ecologică a terenurilor, precum și calitatea vieții în zonele rurale prin crearea de noi surse de venit și prin crearea de noi locuri de muncă.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) în perioada 2014-2020 dispune de o suma de 85 miliarde de Euro. Statul poate să transfere fondurile rezultate din plafonare sau din reducerile plăților directe din primul pilon către cel de-al doilea pilon.

În cadrul celui de-al doilea pilon al PAC există măsuri adaptate pentru provocările socio-economice cu care se confruntă fermele familiale. Fermierii beneficiază de un ajutor pentru înființarea fermelor de până la 15000 Euro pe fermă. Pentru dezvoltarea fermelor se acordă sprijin suplimentar pentru investiții, modernizare, consiliere, transfer de cunoștiințe, formare, LEADER, cooperare, dar și prin intermediul unui subprogram.

În vederea dezvoltării, fermele familiale sunt susținute prin “Fondul pentru acordarea de microcredite în agricultură, în conformitate cu OUG 43/ 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor”.

Microcreditele din agricultură se acordă fermelor famililale pentru garantarea creditelor obținute de la instituțiile finanțatoare, aceste credite fiind obținute pentru achiziționare de terenuri agricole, pentru dotarea fermelor și pentru finanțarea producției agricole.

Pentru achiziția de terenuri agricole fondul de garantare acoperă maxim 50% din valoarea creditului. Contribuția beneficiarului este de minim 10%, iar creditul de maxim 90% din valoarea terenurilor agricole achiziționate. Pentru acoperirea integrală a creditului și a dobânzilor se percep garanție terenurile achiziționate sau alte bunuri aflate în proprietate. Pentru finanțarea producției agricole și a investițiilor în agricultură garantarea creditelor este de maxim 80%, cu excepția creditelor acordate prin PNDR.

Conform OUG 43/2013, fondul pentru acordarea de microcredite în agricultură este constituit pentru investiții în agricultură neeligibile sau situate sub nivelul minim de finanțare din PNDR, fiind acordată o sumă maximă de până la 15000 Euro fermei de familie solicitante. Pentru a acoperi contribuția beneficiarilor la finanțarea proiectelor de investiții agricole cu o valoare mai mică de 125000 euro, eligibile pentru PNDR,” fermele familiale, beneficiari ai măsurilor de investiții din PNDR”, se acordă o sumă maximă de 75000 euro. Pentru „asigurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea producției agricole” se acordă microcredit cu suma maximă de 25000 euro, beneficiarii fiind „fermele familiale și beneficiari ai măsurilor de investiții din PNDR”.

Finanțarea se va realiza prin instituții financiare bancare și nebancare pe baza convențiilor încheiate cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Perioada de grație a creditelor acordate va fi cuprinsă între 1 și 3 ani.

Instituțiile financiare vor acorda credite în următoarele condiții:

Se vor acorda beneficiarilor eligibili fermele familiale și beneficiari ai măsurilor de investiții din PNDR;

Instituțiile financiare nu vor impune garantarea cu fonduri proprii ale beneficiarilor;

Pentru producția agricolă durata de creditare va fi maxim 2 ani, cu o perioadă de grație de 6 luni;

Pentru investițiile în agricultură durata de creditare va fi maxim 10 ani, cu o perioadă e grație de 3 ani;

Garantarea se va acoperi cu “garanția acordată de Fondurile de garantare și cu alte tipuri de garanții”.

Cap. 2 Analiza potențialului economico-productiv al fermelor familiale

2.1. Prezentarea generală a fermelor familiale

Scopul acestei cercetări este bazat pe criteriul exploatațiilor de tip familial pentru identificarea potențialului agricol al acestor ferme deoarece la nivel național agricultura este practicată de fermele familiale, iar acestea dețin cea mai mare suprafață agricolă din România. Un scop secundar este acela de a deține informații cu privire la situația fermelor familiale pentru a elabora soluții în vederea creșterii performanțelor acestora și implicit pentru a contribui la creștera economiei naționale.

Respondenții supuși acestei cercetări sunt femierii din satul Dăneasa.

În continuare voi prezenta monografia comunei Dăneasa, resursele și terenurile deținute de fermierii din această localitate, obiectivele economice și sociale urmărite în cadrul cercetării.

Comuna Dăneasa este situată în Câmpia Română pe malul stâng al râului Olt. Are o suprafață totală de 5779 ha din care intravilan 410 ha și 3923 ha teren agricol, numărul gospodăriilor este de 1800. Se întinde pe 8 km de la nord la sud și 9 km de la est la vest, are 3789 de locuitori și este alcătuită din satele: Dăneasa, Zănoaga, Pestra, Berindei și Cioflanu.

Satul Dăneasa este situat sub creasta dealului pe malul stâng al Oltului și este străbătut de la nord-vest la sud-est de drumul județen DJ 546 Slatina- Tr. Magurele. În partea de sud-est este tăiat de DN6 Craiova-București. În partea de nord este legat de orașul Drăgănești Olt, este reședință de comună.

Utilizarea terenului agricol în comuna Dăneasa este următoarea: teren arabil 3800 ha, livezi 2 ha, pășuni 355 ha.

Fermierii care dispun de o fermă familială în comuna Dăneasa au în medie o suprafață de teren agricol de 3-5 ha din totalul de 3923 ha. Agricultura din această zonă se practică extravilan pentru culturile de câmp, fermierii deținând în propria gospodărie în jur de 100 m2 de teren, cultivând legume de grădină și pentru creșterea animalelor. Ei utilizează o tehnologie medie în regim neirigat pentru principalele culturi agricole.

Pe teritoriul comunei Dăneasa se întâlnesc 10 tipuri de soluri prezentate în tabelul 3. care se deosebesc prin proprietăți, capacitatea de producție, măsuri de menținere și sporire a fertilității.

Tabel 3. Tipuri de soluri

Sursa: Hotărâre cu privire la aprobarea planului local de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, http://www.primariadaneasaolt.ro , accesat 20.06.2015

Terenurile agricole permit practicarea agriculturii deoarece oferă condiții prielnice acestei activități datorită solurilor productive, însă fermierii nu dispun de utilajele agricole performante pentru a le ușura activitatea și pentru a spori producția. Din această cauză ei acceptă ca terenurile să fie exploatate de societatea AGRO-DĂNEASA SA și să primească o parte din producție.

AGRO-DĂNEASA SA are ca activitate agricolă cultivarea cerealelor pe terenuri proprii cât și pe terenurile agricole ale fermierilor. Această societate acordă 25% din producție fermierilor, iar restul de 75% rămâne societății. Societatea are o cifra de afaceri de 5.005.606 lei, dispune de mașini agricole performante și de un avion folosit în scopuri agricole, precum și de un sediu social chiar în satul Dăneasa.

De asemenea, în localitate o altă societate care se ocupă cu agricultura este BEG Agricultura SRL, această societate cultivă orez. Apropierea de râul Olt este o oportunitate pentru cultivarea orezului în această zonă. Prin canalele de apă construite pe terenul agricol dintre râu și localitate, această societate poate să-și desfășoare activitatea. Societatea are o cifra de afaceri de 715.848 lei, fiind deținută de un investitor străin.

Prin aplicarea chestionarului la nivelul comunei Dăneasa se are în vedere două categorii de obiective, și anume: obiective economice și sociale.

Obiectivele economice se referă la:

creșterea producției agricole la nivelul fermelor familiale;

creșterea veniturilor fermierilor prin practicarea unei agriculturi eficiente;

utilizarea optimă a resurselor;

utilizarea unei tehnologii performante în regim irigat pentru a contribui la creșterea producției agricole;

produsele obținute de către fermieri să fie de calitate.

Obiectivele sociale sunt reprezentate de:

lupta împotriva sărăciei prin creșterea veniturilor obținute din practicarea agriculturii ceea ce va conduce la un nivel de viață mai bun pentru fermieri;

practicarea unor prețuri accesibile pentru cumpărători/consumatori;

oferta produselor agricole să satisfacă cererea consumatorilor;

practicarea unei agriculturi prietenoasă cu mediul înconjurător;

2.2. Descrierea chestionarului

Cercetarea de natură cantitativă s-a efectuat pe un eșantion de 10 persoane cu domiciliul în localitatea Dăneasa din județul Olt. Persoanele intervievate au fost 10 fermieri vecini de pe strada Gării, din localitatea Dăneasa. Intervievarea a avut loc cu fiecare fermier în parte, într-un cadru care a permis respectarea confidențialității răspunsurilor și anume la adresa fiecărui fermier de pe strada Gării.

Pentru a descoperi poențialul productiv al fermelor familiale din mediul rural, cât și capacitatea acestora de a obține foloase bănești prin vânzarea unei părți semnificative obținute în urma recoltei agricole, am realizat un chestionar care cuprinde un număr total de 17 de întrebări în care sunt incluse toate obiectivele urmărite din cadrul acestei cercetări:

-vârsta fermierilor care reprezintă un element de analiză important;

– tipul de fermă familială deținută;

-pentru ferma familială vegetală am urmărit să aflu ce suprafață deține respondentul, tipuri de culturi cultivate, informații despre principalele culturi cultivate: suprafața, producția la hectar, cantitatea vândută, prețul de vânzare precum și utilajele agricole utilizate;

– pentru ferma familială zootehnică am urmărit să aflu care sunt speciile de animale deținute, efectivul acestora, produsele obținute de la acestea, cantitatea obținută, cantitatea vândută, prețul de vânzare precum și echipamentele zootehnice utilizate;

-pentru ferma familială mixtă obiectivele urmărite sunt cele pentru ferma familială vegetală cât și pentru cea zootehnică;

-veniturile și tipurile de ajutoare de care au beneficiat respondenții constituie un alt element important în analiza potențialului productiv, deoarece fermierii au nevoie de alocarea unor sume de bani pentru input-uri în vederea obținerii unei producții cât mai mari.

Chestionarul a fost compus atât din întrebări deschise, cât și din întrebări închise, cu o singură variantă de răspuns sau cu variante de răspuns multiple.

Prima întrebare face introducerea în tema cercetării și are scopul de a selecta pesoanele potrivite pentru a răspunde la întrebările din chestionar, adică cele care dețin o fermă familială în localitatea Dăneasa. Pentru această întrebare am folosit două variante de răspuns cu “DA”sau “NU”.

2.3. Analiza potențialului productiv al fermelor familiale

Din totalul respondenților, 5 persoane intervievate (50%) au răspuns că dețin o fermă familială în localitatea Dăneasa, iar alte 5 persoane (50%) nu dețin o fermă familială. Dintre cele cinci persoane care nu dețin o fermă, 2 persoane nu au teren la câmp pentru a cultiva cereale sau pentru a hrăni păsările de curte și animalele, 2 persoane nu pot să ofere spațiul necesar pentru animalele de curte, iar o persoană preferă să cumpere animale sau cereale în loc să le crească sau să le cultive.

Grafic 2.1. Repartiția respondenților în funcție de deținerea unei ferme familiale

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

2.3.1. Date demografice referitoare la respondenții care dețin o fermă familială

Întrebările cu numărul 2, 14 și 15 fac referire la date socio-demografice ale respondenților ce au declarat că dețin o fermă familială. Întrebarea cu numărul 2 a fost plasată la începutul chestionarului deoarece vârsta reprezintă un element important în cercetarea făcută, iar întrebările 14-15 au fost plasate la sfârșitul chestionarului deoarece nu reprezintă criterii de selecție a respondenților, iar indivizii au reținere în a furniza date personale.

Din cele 5 persoane ce dețin o fermă familială, 3 persoane au vârsta peste 65 ani (60%), una între 55-64 de ani (20%) și una între 40-54 de ani (20%).

Grafic 2.2. Repartiția respondenților care dețin o fermă familială pe grupe de vârstă

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

Dintre cei chestionați, 2 persoane (40%) au ca sursă de venit pensia, 1 persoană (20%) are ca surse de venit salariul, 1 persoană (20%) are ca surse de venit salariul și subvenții, iar 1 persoană (20%) are ca surse de venit pensia, salariu, subvenții și alte venituri.

Grafic 2.3. Repartiția respondenților care dețin o fermă familială pe surse de venituri

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

2 persoane chestionate au venitul lunar între 500 și 999 de RON (40%), 2 persoane între 1000 și 1499 de RON (40%) și 1 persoană între 1500 și 2999 de RON (20%).

Grafic 2.4. Repartiția respondenților care dețin o fermă familială pe intervale de venituri

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

2.3.2. Tipurile de ferme familiale deținute de respondenți

Întrebarea cu numărul 3 face referire la tipul de fermă familială care poate fi deținută de fiecare respondent.

Din cele 5 persoane care dețin o fermă familială, 4 persoane au declarat că dețin o fermă familială mixtă (80%), 1 persoană deține o fermă familială vegetală (20%) și nici o persoană nu deține doar o fermă familială zootehnică (0%).

Grafic 2.5. Repartiția respondenților care dețin o fermă familială pe tipuri de ferme familiale

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

2.3.3. Ferma familială vegetală deținută de respondenți

Întrebările 4-7 fac referire la tipul de fermă familială vegetală. Persoana care deține o fermă familială vegetală dispune de o suprafață cuprinsă între 5-10 ha și cultivă culuri de câmp și horticultură.

Situația de care dispune această persoană este prezentată în următorul tabel cu referire la principalele culturi cultivate:

Tabel 4. Principalele culturi cultivate, suprafața cultivată, producția totală, cantitatea vândută și prețul de vânzare

Sursa: date obținutepe baza chestionarului

Se observă că o bună parte din producție se vinde, respectiv 80 % din producția de porumb, 67% din producția de grâu, 87% din producția de semințe de floarea-soarelui și 80% din producția de vin.

În ceea ce privește modul de a obține producțiile de mai sus, această persoană folosește următoarele utilaje agricole: tractor, grapă cu discuri, semănătoare, plug, remorcă și zdrobitor pentru struguri.

2.3.4. Ferma familială zootehnică deținută de respondenți

Dintre persoanele intervievate nici una nu deține doar o fermă familială zootehnică din diferite motive cum ar fi:

nu au teren la câmp pentru a cultiva cereale să hrănească păsările de curte și animalele;

nu dispun de spațiu suficient pentru creșterea animalelor;

nu sunt dispuși să cumpere cereale pentru a le hrăni și preferă să cumpere din comerț produsele oferite de animale.

2.3.5. Ferma familială mixtă deținută de respondenți

Întrebările 11-13 fac referire la tipul de fermă familială mixtă.

Dintre persoanele care dețin o fermă familială mixtă, 2 persoane (50%) dețin o suprafață mai mică de 2 ha pentru ferma familială vegetală, celelalte 2 persoane (50%) dețin o suprafață cuprinsă în intervalul 2-5 ha și nici o persoană nu deține o suprafață mai mare de 5 ha.

Grafic 2.6. Repartiția respondenților care dețin în cadrul fermei familiale mixte în funcție de suprafața deținută pentru partea vegetală

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

Dintre persoanele care dețin o fermă familială mixtă, 2 persoane (50%) dețin bovine, iar celelalte 2 persoane ( 50%) nu dețin bovine. Alte animale deținute în cadrul fermei familiale mixte sunt porcine deținute 100% de toți respondenții, cabaline deținute de 50% dintre respondenți, caprine deținute de 25% dintre respondenți și păsări de curte deținute de 75% dintre respondenți.

Ponderea animalelor deținute în cadrul fermelor familiale mixte este de 31% porcine, 31% păsări de curte, 15% bovine, 15% cabaline și 8% caprine.

Grafic 2.7. Ponderea animalelor deținute în cadrul fermelor familiale mixte

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

Din punct de vedere al efectivelor de animale deținute, în cadrul fermelor familiale mixte, 2 persoane (50%) dețin un efectiv de bovine mai mic de 5 capete, iar celelalte 2 persoane nu dețin bovine. Toți respondenții dețin un efectiv de porcine mai mic de 5 capete. 2 persoane (50%) dețin un efectiv de cabaline mai mic de 5 capete, iar celelalte 2 persoane (50%) nu dețin cabaline. 1 persoană (25%) deține un efectiv de caprine de 5-50 capete, iar celelalte 3 persoane (75%) nu dețin caprine. În ceea ce privește efectivul de păsări de curte, 3 persoane (75%) dețin un efectiv de 5-50 capete și o persoană (25%) deține un efectiv de 50-100 capete.

Grafic 2.8. Ponderea efectivelor de bovine deținute în cadrul fermelor familiale mixte

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

Grafic 2.9. Ponderea efectivelor de porcine deținute în cadrul fermelor familiale mixte

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

Grafic 2.10. Ponderea efectivelor de cabaline deținute în cadrul fermelor familiale mixte

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

Grafic 2.11. Ponderea efectivelor de caprine deținute în cadrul fermelor familiale mixte

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

Grafic 2.12. Ponderea efectivelor de păsări de curte deținute în cadrul fermelor familiale mixte

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

Întrebarea cu numărul 12 face referire la principalele culturi cultivate și la produsele obținute de la speciile de animale deținute.

Respondentul numărul 1 obține pe o suprafață de 1 ha, 3000 de kg de porumb, din care vinde 1000 de kg la un preț de 0,6 lei/ kg; respondentul numărul 2 obține pe o suprafață de 0,5 ha, 1500 kg de porumb, dar nu vinde nimic; respondentul numărul 3 obține pe o suprafață de 0,5 ha, 1500 kg de porumb, dar nu vinde nimic; respondentul numărul 4 obține pe o suprafață de 1 ha, 3000 de kg de porumb, din care vinde 1500 de kg la un preț de 0,7 lei/ kg. Se observă că respondentul numărul 4 obține aceeași cantitate de porumb cu respondentul numărul 1, vinde mai mult decât el și cu un preț mai mare cu 0,10 lei/kg decât respondentul numărul 1.

Respondentul numărul 1 obține pe o suprafață de 2 ha, 1200 de kg de grâu, din care vinde 300 de kg la un preț de 0,6 lei/ kg; respondentul numărul 2 obține pe o suprafață de 1 ha, 600 kg de grâu, dar nu vinde nimic; respondentul numărul 3 obține pe o suprafață de 0,5 ha, 300 kg de grâu, dar nu vinde nimic; respondentul numărul 4 obține pe o suprafață de 1,5 ha, 7000 de kg de grâu, din care vinde 5000 de kg la un preț de 0,9 lei/ kg. Se observă că respondentul numărul 4 vinde o cantitate mare de grâu (5000 kg) față de respondentul numărul 1(300 kg), dar și cu un preț mai mare (0,9 lei/kg) față de respondentul numărul 1(0,6 lei/kg).

Respondentul numărul 1 obține pe o suprafață de 0,25 ha, 100 de kg de roșii, din care vinde 30 de kg la un preț de 1,5 lei/ kg; 200 de kg de varză, din care vinde 140 de kg la un preț de 0,7 lei/ kg; 200 de kg de cartofi, din care vinde 50 de kg la un preț de 1 leu/ kg; respondentul numărul 2 obține pe o suprafață de 0,07 ha, 400 de kg de roșii, din care vinde 100 de kg la un preț de 2 lei/ kg; 300 de kg de varză, din care vinde 200 de kg la un preț de 0,7 lei/ kg; respondentul numărul 3 obține pe o suprafață de 0,5 ha, 500 kg de orz, dar nu vinde nimic; respondentul numărul 4 obține pe o suprafață de 0,5 ha, 1500 de kg de orz, din care vinde 1000 de kg la un preț de 0,5 lei/ kg. Se observă că respondenții numărul 2 și numărul 4 vând o cantitate mare de legume și orz.

Tabel 5. Principalele culturi cultivate, suprafața cultivată, producția totală, cantitatea vândută și prețul de vânzare

Sursa: date obținute pe baza chestionarului

Respondentul numărul 1 obține de la bovine o cantitate de lapte de 10 l/zi cu o producție pe an de 2400 l din care vinde 1200 l la un preț de 3 lei/l și mai obține un vițel pe an pe care îl vinde cu 800 lei la greutatea de 150 kg; respondentul numărul 2 obține de la bovine o cantitate de lapte de 8 l/zi cu o producție pe an de 1680 l din care vinde 840 l la un preț de 3 lei/l și mai obține un vițel pe an pe care nu îl vinde; ceilalți 2 respondenți nu dețin efective de bovine.

Respondentul numărul 1 obține de la porcine o cantitate de 150 kg/cap de animal, dar nu vinde și mai obține 6 purcei din care vinde 4 la un preț de 150 lei/cap de purcel; respondentul numărul 2 obține de la porcine o cantitate de 140 kg/cap de animal, dar nu vinde și mai obține 8 purcei din care vinde 6 la un preț de 100 lei/cap de purcel; respondentul numărul 3 obține de la porcine o cantitate de 140 kg/cap de animal, dar nu vinde și mai obține 6 purcei din care vinde 4 la un preț de 150 lei/cap de purcel; respondentul numărul 4 obține de la porcine o cantitate de 180 kg/cap de animal, dar nu vinde și mai obține 10 purcei din care vinde 8 la un preț de 200 lei/cap de purcel. Se observă că respondentul numărul 4 vinde cel mai scump un purcel (200 lei/cap de purcel), față de ceilalți respondenți care vând cu 150 lei/ cap de purcel, respectiv 100 lei/ cap de purcel).

Respondentul numărul 3 obține de la caprine o cantitate de lapte de 40 l/zi cu o producție pe an de 7240 l din care vinde 3620 l la un preț de 3,5 lei/l și mai obține 10 iezi pe care îi vinde la un preț de 250 lei/ cap de animal. Ceilalți 3 respondenți nu dețin caprine.

Respondentul numărul 1 obține de la păsările de curte 15 ouă/zi cu o producție pe an de 1830 ouă din care vinde 1000 ouă la un preț de 0,40 lei/ou și mai obține 1kg de carne pe găină și 50 de pui din care nu vinde nimic; respondentul numărul 2 obține de la păsările de curte 10 ouă/zi cu o producție anuală de 1200 ouă din care vinde 800 ouă la un preț de 0,45 lei/ou și mai obține 1 kg de carne pe găină și 30 de pui din care nu vinde nimic; respondentul numărul 3 obține de la păsările de curte 10 ouă/zi cu o producție anuală de 1200 ouă din care vinde 500 ouă la un preț de 0,45 lei/ou și mai obține 1,5 kg de carne pe găină și 38 de pui din care nu vinde nimic; respondentul numărul 4 obține de la păsările de curte 30 ouă/zi cu o producție anuală de 3690 ouă din care vinde 2000 ouă la un preț de 0,5 lei/ou și mai obține 2 kg de carne pe găină și 80 de pui din care vinde 30 pui la un preț de 2 lei/ pui de 5 zile. Se observă că respondentul numărul 4 este singurul dintre cei intervievați care vinde pui, respectiv 30 pui la un preț de 2 lei și cel care vinde ouă la un preț de 0,5 lei/ ou, iar ceilalți vând cu 0,45 lei/ou sau cu 0,40 lei/ou.

Tabel 6. Specia de animale, produsul, cantitatea obținută, cantitatea vândută, preț de vânzare

Sursa: date obținute pe baza chestionarului

Întrebarea cu numărul 13 face referire la utilajele agricole folosite în scopul obținerii de producție.

Dintre persoanele care dețin o fermă familială mixtă, 3 persoane din 4 (75%) efectuează lucrările agricole cu căruța și manual și/sau cu tracțiune animală; 2 persoane din 4(50%) folosesc grapă, plug, zdrobitor pentru struguri; o persoană din 4 (25%) folosește prășitoare, motosapă, tractor, semănătoare, disc.

Ponderea utilajelor agricole folosite în cadrul fermei familiale mixte este de 50% pentru căruță, manual și/sau cu tracțiune animală, 33% pentru grapă, plug și zdrobitor de struguri și 17% pentru prășitoare, motosapă, tractor, semănătoare și disc.

Grafic 2.13. Ponderea utilajelor agricole folosite în cadrul fermelor familiale mixte

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

2.3.6. Tipurile de ajutoare de care respondenții au beneficiat

Dintre cei chestionați, 4 persoane (80%) au solicitat ajutoare financiare pentru a putea obține o producție mai mare, iar o persoană (20%) nu a solicitat ajutoare.

Grafic 2.14. Repartiția respondenților care dețin o fermă familială în funcție de solicitarea de ajutoare

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

Dintre persoanele care au solicitat și au beneficiat de ajutoare, 2 persoane ( 50%) au beneficiat de ajutoare pe suprafață acordate de APIA, 1 persoană (25%) a beneficiat de subvenții, iar 1 persoană ( 25%) a beneficiat de subvenții și de ajutoare pe suprafață acordate de APIA.

Grafic 2.15. Repartiția respondenților care dețin o fermă familială în funcție de tipurile de ajutoare solicitate

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

2.4. BUGETUL DE VENITURI

În urma datelor obținute cu ajutorul aplicării chestionarului fermelor familiale din satul Dăneasa și prin calcule proprii bugetul de venituri anuale al fermierilor este prezentat în tabelul 7. Aceste venituri provin din culturile vegetale, creșterea animalelor, pensii, salarii și subvenții, prezentate detaliat în tabelele 8, 9, 10.

Veniturile pe familie prezentate în tabelul 10 sunt detaliate în tabelul 11. și tabelul 12. în care se evidențiază veniturile lunare obținute din pensii și salarii pe fiecare membru din familie, respectiv veniturile anuale obținute din pensii, salarii, subvenții si alte venituri pe fiecare membru de familie.

Tabel 7. Bugetul de venituri anuale și veniturile totale ale fiecărui respondent

-lei-

Sursa: calcule proprii pe baza datelor obținute din chestionar

În tabelul 2.4. se evidențiază veniturile anuale pe care le obțin cei cinci respondenți.

Respondentul cu cel mai mare venit anual este respondentul numărul 4, el obținând un venit anual de 38966 lei provenind din: producția vegetală 14650 lei anual, pensii 8400 lei/an, salarii 12000 lei/an și subvenții 3916 lei/an.

Cel de-al doilea respondent cu venitul mare este respondentul cu numărul 3, el obținând un venit anual de 29275 lei provenind din: producția zootehnică 15995 lei anual, salarii 12000 lei/an și subvenții 1280 lei/an.

Al treilea respondent cu venitul mare este respondentul cu numărul 5, el obținând un venit anual de 25510 lei provenind din: producția vegetală 6050 lei anual, producția zootehnică 2660 lei anual și salarii 16800 lei/an.

Al patrulea respondent în urma clasării în funcție de venitul anual total este respondentul cu numărul 1, el obținând un venit anual de 17413 lei provenind din: producția vegetală 1213 lei anual, producția zootehnică 5400 lei anual și pensii 10800 lei/an.

Al cincilea respondent în urma clasării în funcție de venitul anual total este respondentul cu numărul 2, el obținând un venit anual de 9820 lei provenind din: producția vegetală 340 lei anual, producția zootehnică 3480 lei anual și pensii 6000 lei/an.

Tabelul 2.4.1. și tabelul 2.4.2. evidențiază veniturile din culturile vegetale și veniturile din zootehnic pentru fiecare respondent în parte și pe fiecare cultură principală, respectiv pe fiecare categorie de animale și pe fiecare produs obținut de la categoriile de animale deținute.

Tabel 8.Venituri din culturile vegetale

-lei-

Sursa:date prelucrate pe baza chestionarului

Tabel 9. Venituri din zootehnic

-lei-

Sursa:date prelucrate pe baza chestionarului

Tabel 10. Structura veniturilor pe familie din pensii, salarii, subvenții și alte venituri

-lei-

Sursa:date prelucrate pe baza chestionarului

În tabelul 10. se evidențiază veniturile anuale pe familie pe care le obțin respondenții din pensii, salarii, subvenții și alte venituri.

Respondentul cu cel mai mare venit anual din această categorie este respondentul cu numărul 4, el obținând un venit anual de 25116 lei provenind din: pensii 8400 lei/an (33%), salarii 12000 lei/an (48%), subvenții 3916 lei/an (16%) și alte venituri 800 lei/an (3%).

Al doilea respondent în ordinea veniturilor este respondentul cu numărul 5, el obținând un venit anual de 16800 lei provenind din: salarii 16800 lei/an (100%).

Al treilea respondent în ordinea veniturilor este respondentul cu numărul 3, el obținând un venit anual de 13280 lei provenind din: salarii 12000 lei/an (90%) și subvenții 1280 lei/an (10%).

Al patrulea respondent în ordinea veniturilor este respondentul cu numărul 1, el obținând un venit anual de 10800 lei provenind din: pensii 10800 lei/an (100%).

Al cincilea respondent în ordinea veniturilor este respondentul cu numărul 2, el obținând un venit anual de 6000 lei provenind din: pensii 6000 lei/an (100%).

Tabelul 11. și tabelul 1.2. evidențiază veniturile lunare obținute din pensii și salarii pe fiecare membru din familie, respectiv veniturile anuale obținute din pensii, salarii, subvenții si alte venituri pe fiecare membru de familie. Familia respondentului numărul 2 este compusă dintr-un membru pensionar și un membru casnic care nu realizează nici un venit; familia respondentului numărul 3 și numărul 5 este compusă dintr-un membru salariat și un membru casnic care nu realizează nici un venit.

Tabel 11. Veniturile pe familie lunar din pensii și salarii

-lei-

Sursa:date prelucrate pe baza chestionarului

Tabel 12. Veniturile pe familie anual din pensii, salarii, subvenții si alte venituri

-lei-

Sursa: date prelucrate pe baza chestionarului

Cap. 3 Concluzii și propuneri

3.1. Concluzii

Fermierii dispun de terenuri agricole care permit practicarea agriculturii cu soluri productive, dar nu dispun de utilaje agricole performante, cultivă în sistem neirigat și dețin suprafețe mici de teren. Din această cauză ei acceptă ca terenurile să fie exploatate de societatea AGRO-DĂNEASA SA și să primească o parte din producție.

Fermierii care dețin o fermă familială au vârsta înaintată, cei peste 65 de ani reprezintă 60% din numărul fermierilor intervievați.

Fermierii au beneficiat de subvenții sau ajutoare pe suprafață acordate de APIA, dar acest lucru nu a condus la obținerea unor venituri mari din agricultură.

Majoritatea fermierilor cu un procent de 80% dețin ferme familiale mixte deoarece pentru creșterea animalelor au nevoie de cereale.

Suprafețele deținute sunt fie sub 2 ha, fie cuprinse între 2 și 5 ha. Numai în cazul fermierilor care dețin o fermă familială vegetală suprafața este cuprinsă între 5-10 ha.

Culturile principale cultivate sunt porumb și grâu cu o producție de 3000 kg/ha pentru porumb și 600 kg/ha pentru grâu, reprezentând cantitatea care îi revine fermierului de la asociație. Fermierii din această zonă vând o parte însemnată a producției ceea ce înseamnă că există o oportunitate de valorificare a produselor agricole pe piețele locale.

Acești fermieri nu obțin cantități mari de produse agricole zootehnice, dar se observă că ei valorifică aproximativ jumătate din producția obținută. De asemenea, pentru produsele agricole zootehnice există oportunitatea de valorificare pe piețele locale.

Veniturile fermierilor care dețin o fermă familială provin din culturile vegetale, creșterea animalelor, pensii, salarii și subvenții.

Fermierii care au beneficiat de subvenții sau plata pe suprafață au veniturile anuale cuprinse între 9800-26000 lei/an, cei care au beneficiat de subvenții pe cap de animal au venituri peste 29000 lei/an, iar cei care au beneficiat de subvenții pe suprafață și alte subvenții (ex. motorină) au venituri peste 38000 lei/an. Se observă că veniturile din creșterea animalelor sunt mai mari decât cele din culturile vegetale.

Fermele familiale au potențial de asigurare a populației locale cu produse agricole, însă dacă ar fi ajutate mai mult, aceste ferme ar putea să ofere produse agricole la scară mai mare, devenind comerciale. Nu este îndeajuns acordarea de subvenții pe suprafață, pe cap de animal, motorină etc. Desigur că aceste subvenții sunt în sume mici deoarece fermele familiale nu dispun de suprafețe mari de terenuri agricole sau de un număr mare de capete de animale.

3.2. Propuneri

În continuare am formulat o serie de propuneri pentru susținerea fermelor familiale, creșterea producției agricole prin creșterea subvențiilor acordate și a suprafeței deținute.

3.2.1. Schema simplificată pentru micii fermieri

O primă soluție pentru ca fermele familiale să devină viabile economic este participarea la schema simplificată pentru micii fermieri din cadrul PAC 2014-2020.

Sunt de acord ca fermierii să primească pe o perioadă de 5 ani o plată anuală de 1500 Euro pe fermă fără să se țină cont de dimensiunea fermei, dar suma pentru schema simplificată trebuie să se acorde pentru toate hectarele deținute în ferma familială, fără să se țină cont că depășesc cele 3 ha.

După participarea la schema simplificată cel puțin un an, fermierii vor putea trece la cea din PNDR prin care vor obține 120% din plățile directe nerambursabile la care fermierul are dreptul cu condiția să-și dea acordul pentru comasarea exploatației prin arendare sau prin vânzare altui fermier.

Cred că fermierii din gospodăriile țărănești care vor primi un sprijin de 50000 Euro pentru a-și dezvolta fermele de familie și cele care vor fi sprijinite cu un ajutor nerambursabil de 15000 de euro pentru a deveni viabile economic și să producă pentru piață își vor îndeplini aceste obiective.

3.2.2. Comasarea terenurilor agricole

O problemă a fermelor familiale este reprezentată de faptul că fermierii cu vârsta peste 65 de ani au o pondere foarte ridicată în rândul femierilor. În cazul analizat, aceștia reprezintă 60% dintre fermierii intervievați, iar suprafețele deținute sunt fie sub 2 ha, fie cuprinse între 2 și 5 ha. Numai în cazul fermierilor care dețin o fermă familială vegetală suprafața este cuprinsă între 5-10 ha.

Pentru această problemă se propune comasarea terenurilor, care este susținută și de PAC.

Comasarea terenurilor va contribui la crearea unei clase de mijloc în agricultură și va reduce decalajele dintre existența unui număr foarte mare de ferme mici și un număr mic de ferme foarte mari.

În cadrul operațiunii de comasare a terenurilor intervin doi actori:

cedentul- fermierul cu vârsta peste 55 ani care cedează exploatația pe care o deține unui cesionar

concesionarul- cel care cumpără sau arendează teren pentru ca fermele să devină viabile economic

Mărimea fermei familiale arendate nu va depăși în zona de munte 50 ha, zona de deal 75 ha și în zona de câmpie 100 ha.

Principalele avantaje pe care le poate avea comasarea terenurilor agricole sunt:

comasarea terenurilor va conduce la crearea de ferme viabile economic, comerciale și orientate spre piață;

se vor dezvolta activități în spațiul rural care vor conduce la crearea de locuri de muncă, scăderea ratei șomajului, creșterea veniturilor fermierilor care vor putea reinvesti în agricultură, precum și creșterea bunăstării sociale;

agricultura va deveni mai competitivă;

fermierii care comasează terenurile vor primi o plată echivalentă cu subvenția pe suprafață astfel pentru cedarea exploatației prin arendare, cedentul va primi pentru o perioadă de 5 ani 30 euro/ha/an, pentru o perioadă de 10 ani va primi 50 euro/ha/an sau pentru o perioadă de 15 ani va primi 100 euro/ha/an. Pentru cedarea exploatației prin vânzare, cedentul va primi o sumă de 200 euro/ha;

acțiunea de comasare a terenurilor va contribui la dezvoltarea sistemelor de irigații deoarece va fi mai ușor de creat un sistem de irigat pe o suprafață mare;

procesul de comasare va contribui la crearea unor relații de colaborare cu supermarket-urile deoarece fermieri vor putea livra produsele agricole în cantitatea și calitatea solicitată de acestea, iar din punct de vedere al periodicității, aceștia vor putea livra permanent produse agricole prin crearea de depozite.

Concesionarii ar trebui să fie ajutați cu utilaje agricole pentru a-și putea desfășura activitatea și să beneficieze în comun mai multe ferme de aceste utilaje. Acești fermieri trebuie să facă parte dintr-o asociație, cooperativă sau forme specializate pentru aprovizionare, depozitare, prelucrare și accesare de fonduri.

În ceea ce privește plata pe care o vor primi fermierii care comasează terenurile ar trebui să primească cu 15 euro mai mult/ha/an care să echivaleze cu minim 200 lei/ha/an pentru cei care arendează terenurile, iar cei care vând terenurile să beneficieze de o sumă de 265 euro/ha . Consider că un fermier va accepta o subvenție de minim 200 lei/ha/an să-și cedeze terenurile pentru arendare sau de 1200 lei/ha pentru a accepta vânzarea terenului său.

3.2.3. Organizarea fermelor familiale în asociații, cooperative, grupuri de producători

Alte probleme ale fermelor familiale sunt reprezentate de faptul că fermierii nu dispun de utilaje agricole performante și cultivă în sistem neirigat. Din această cauză ei acceptă ca terenurile să fie exploatate de o societate care le oferă o parte din producție. De asemenea, fermele familiale nu obțin cantități mari de produse agricole vegetale sau zootehnice, dar totuși ei valorifică aproximativ jumătate din producția obținută pe piețe locale deoarece există o oportunitate de valorificare a produselor agricole pe piețele locale. Veniturile fermierilor provin din culturile vegetale, creșterea animalelor, pensii, salarii și subvenții, iar cele din creșterea animalelor sunt mai mari decât cele din culturile vegetale. Fermierii dispun de venituri mici ceea ce nu le permite să reinvestească pentru dezvoltarea propriei ferme familiale. De asemenea, fermele familiale au potențial de asigurare a populației locale cu produse agricole, însă dacă ar fi ajutate mai mult, aceste ferme ar putea să ofere produse agricole la scară mai mare, devenind comerciale.

Pentru soluționarea acestor probleme, fermele familiale ar putea să facă parte dintr-o formă de asociere și anume: asociații, cooperative agricole sau grupuri de producători.

Avantajele grupurilor de producători:

costuri reduse prin achiziționarea și folosirea în comun de către toți membrii a utilajelor agricole;

exploatarea în comun a unei suprafețe de teren agricole mai mari favorizând practicarea unei tehnologii moderne în sistem irigat;

facilitarea accesului la finanțare și la credite bancare;

negocierea în obținerea unui preț mai bun pentru vânzarea produselor agricole și un preț mai mic pentru achiziționarea de input-uri;

posibilitatea de a oferi produse agricole calitative și în cantități mai mari în funcție de cererea de pe piață;

Aceste avantaje pot duce la creșterea producției și a veniturilor fermierilor care vor putea să reinvestească în fermele proprii. În aceste condiții se pot practica prețuri accesibile pentru cumpărători, iar oferta produselor va putea satisface cererea consumatorilor.

Avantajele cooperativelor agricole:

o persoană fizică poate adera în mod voluntar la o cooperativă agricolă;

membrii cooperativelor agricole se ajută reciproc și lucrează împreună terenurile agricole;

membrii cooperativelor rămân proprietarii terenurilor sale;

pot fi înființate de persoane care dispun de un capital mic;

se exploatează într-un mod mai eficient resursele, terenurile, achiziționarea factorilor de producție în beneficiul membrilor cooperatori;

cresc veniturile agricultorilor, crește standardul de viață, producția;

cooperativele agricole beneficiază de o serie de facilități fiscale: cooperativa este scutită de plata impozitului agricol timp de 5 ani de la constituire și de plata taxelor vamale pentru importul de utilaje agricole;

facilitarea accesului la finanțare și la credite bancare prin intermediul asociației;

cooperativa se ocupă de vânzarea produselor, fermierii se preocupă mai mult de procesul de producție;

vânzarea produselor se face mai ușor prin supermarket-uri, magazine, târguri;

contribuie la crearea locurilor de muncă atât sezoniere cât și permanente.

Prin cooperativele de distribuție fermele familiale își vor rezolva problemele de depozitare, de stocare, vor produce alimente de calitate și își vor crea mărci proprii. În cadrul acestor forme de asociere, fermierii își pot vinde produsele în lanțuri alimentare scurte, pe piețe locale și se are în vedere reducerea costurilor de transport. Asocierea este susținută de PAC deoarece pentru perioada 2014-2020 se pune accent pe produsele locale și pe lanțurile scurte de aprovizionare. De asemenea, prin intermediul cooperativelor ei vor putea negocia cu supermarket-urile, dar vor întâmpina greutăți deoarece acestea le vor propune prețuri mici și vor avea nevoie de produse care se reziste pe rafturi o perioadă de timp mai lungă, produsele oferite de fermieri fiind proaspete, perisabile și neprocesate. De aceea supermarket-urile preferă produse din import sau industriale.

Prin intermediul cooperativelor agricole se poate rezolva problema utilajelor performante, se poate cultiva în sistem irigat deoarece vor dispune de o suprafață mai mare de teren și nu vor mai fi nevoiți să accepte ca tereurile să fie exploatate de altă societate. De asemenea, fermele familiale vor obține cantități mai mari de produse agricole vegetale sau zootehnice, care vor fi valorificate prin intermediul cooperativei.

Avantajele asociațiilor:

membrii asociați comunică și se sprijină reciproc;

negocierea în obținerea unui preț mai bun pentru vânzarea produselor agricole și un preț mai mic pentru achiziționarea de input-uri;

asociația se ocupă de vânzarea produselor, iar fermierii se preocupă doar de obținerea produselor agricole;

se promovează într-un mod mai eficient produsele agricole;

membrii asociațiilor vor avea acces la informare, inovare și la proiecte de colaborare;

se pot crea produse locale prin intermediul asociațiilor;

vânzarea produselor se face mai ușor prin supermarket-uri, magazine, târguri;

facilitarea accesului la finanțare;

crearea de parteneriate avantajoase pentru membrii asociației;

asocierea contribuie la crearea locurilor de muncă atât sezoniere cât și permanente.

prin intermediul asocierii vânzarea produselor agricole poate fi fiscalizată, contribuind la bugetul statului, iar producătorii agricoli nu își vor mai vinde produsele pe piața „gri”.

Prin intermediul asociațiilor se pot rezolva problemele cu care se confruntă fermele familiale chiar și accesarea mai ușoară a fondurilor europene.

De asemenea fermele familiale se confruntă cu o serie de elemente care le împiedică să se asocieze deoarece fermierii sunt reticenți, nu sunt interesați, nu sunt informați corespunzător cu privire la avantajele pe care le-ar putea avea în urma asocierii și cred că asocierea din timpurile noastre este ca cea din anii în care România se afla sub regimul comunist și că asocierea este similară cu fostele CAP-uri.

Dacă ne gândim la faptul că fostele CAP-uri comuniste erau productive, iar România se baza pe agricultură și în zilele noastre se poate folosi o parte din ideile comuniste, dar pe cale democratică. România încă are potențial agricol, dar trebuie luate câteva măsuri pentru a crea cadrul în care România va deveni competitivă pe piața agricolă.

Alte elemente care împiedică asocierea sunt reprezentate de fonduri insuficiente pentru formarea cooperativelor, impozitarea tranzacțiilor în dublu sens, între membru cooperator și cooperativă și apoi vânzarea produselor, vârsta ridicată a fermierilor, precum și produsele provenite din import care au un preț mai scăzut decât cele oferite de producătorii agricoli.

BIBLIOGRAFIE

Angelescu, C.,Stănescu, I., Politici economice, Editura Economică, București, 2001

Giurca, D., (coord), Alexandri, C., Rusu, M., Reforma politicii agricole comune în contextul perspectivei bugetare post-2013, Studii de Strategie și Politici (SPOS) 2011, București, 2012, Disponibil online la: http://www.ier.ro/webfm_send/5138 (accesat 14.05.2015)

Gruia, R., Managementul eco-fermelor, Editura Ceres, București 1998

Pascariu, G.C., UNIUNEA EUROPEANĂ Politici și piețe agricole, Editura Economică, București, 1999

Pruteanu, E. M., Popescu, G., (teză de doctorat), Efectele aplicării politicii agricole comune asupra economiei gospodăriilor țărănești din România, Editura ASE, București, 2012

Zahiu, L., Dachin, A., Politici agroalimentare comparate, Editura Economică, București, 2001

Matthews, A, 2013. Promoting family farming: The European Union. GREAT Insights, Volume 3, Issue 1. December 2013-January 2014, Disponibil online la: http://ecdpm.org/great-insights/family-farming-and-food-security/promoting-family-farming-european-union (accesat la 21.03.2015)

***Al doilea pilon al PAC: politica de dezvoltare rurală, http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.2.6.html, (accesat la 21.03.2015)

***Comisia Europeană, CAP for our roots, http://ec.europa.eu/agriculture/cap-for-our-roots/cap-reform/index_en.htm, (accesat la 12.03.2015)

***Comisia Europeană, Reforma PAC va relansa agricultura în România, 2011,http://ec.europa.eu/romania/news/articole_si_dialoguri/politica__agricola_comuna_ro.htm, (accesat la 1.03.2015)

***Comisia Europeană, The Common Agricultural Policy after 2013, http://ec.europa.eu/agriculture/cap-post-2013/debate/report/executive-summary_en.pdf, (accesat la 12.03.2015)

***Eco Ruralis, România și Politica Agricolă Comună, Octombrie 2010, pag. 8, http://www.ecoruralis.ro/storage/files/Documente/RaportPAC.pdf, (accesat la 28.02.2015)

***Fermele de semi-subzistență și viitorul PAC, 2010, http://www.revistafermierului.ro/ dosar/fermele-de-semi-subzistenta-si-viitorul-pac-0411.html, (accesat la 12.03.2015)

***http://www.agrimedia.ro/articole/anul-international-al-fermelor-familiale, (accesat la 3.03.2015)

***http://www.europarl.europa.eu/sides/getAllAnswers.do?reference=E-2014-010055 &language=RO, (accesat la 21.03.2015)

***NOTĂ INFORMATIVĂ privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare a fermierilor prin OUG nr. 43/2013, http://portal.afir.info/uploads/Docu%20FEADR/Nota_OUG%2043-2013.pdf, (accesat la 23.03.2015)

***Notificări plăți directe 2015-2020, http://www.madr.ro/docs/NOTIFICARI_PAC_2015 -2020-.pdf, (accesat la 15.03.2015)

***Ordonanța pentru aprobarea schemelor de plăți directe care se acordă în agricultură în perioada 2015-2020, http://www.asociatia-angus.ro/doc/ OUG%20plati%20directe%202015 .pdf, (accesat la 21.03.2015)

***OUG 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea și susținerea fermelor de familie și facilitarea accesului la finanțare al fermierilor, http://www.legex.ro/OUG-43-2013-127575.aspx, (accesat la 23.03.2015)

***Primul pilon al PAC: II — plățile directe către fermieri, http://www.europarl.europa.eu/ aboutparliament/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_5.2.5.html, (accesat la 14.05.2015)

***Recensământul agricol din România, 2012, http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Agricultural_census_in_Romania , (accesat la 5.03.2015)

***Stabilirea dimensiunii economice a fermei, 2015, http://fermiereuropean.ro/stabilirea-dimensiunii-economice-a-fermei, (accesat la 12.03.2015)

ANEXA 1

CHESTIONAR

Dețineți/arendați o fermă familială?

DA

NU

Dacă răspunsul este NU chestionarul se oprește aici.

În ce categorie de vârstă vă încadrați?

Mai puțin de 40 ani

40-54 ani

55-64 ani

Peste 65 ani

Ce tip de fermă familială dețineți/arendați?

Fermă familială vegetală, treceți la întrebarea cu nr. 4

Fermă familială zootehnică, treceți la întrebarea cu nr. 8

Fermă familială mixtă, treceți la întrebarea cu nr. 11

Ce suprafață agricolă utilizați pentru ferma familială vegetală?

Mai puțin de 2 ha

2-5 ha

5-10 ha

10-50 ha

50-100 ha

Peste 100 ha

Ce tipuri de culturi cultivați în ferma familială vegetală?

Culturi de câmp (porumb, grâu, orz, orzoaică, orez, floarea-soarelui, rapiță, sfecla de zahăr, in și cânepă, tutun, hamei, soia, plante medicinale și aromatice)

Horticultura (fructe și legume, semințe, material săditor, viticultura, floricultura)

Culturi permanente (pomi fructiferi, arbuști, pepiniere viticole, pepiniere pomicole, pepiniere forestiere)

Culturi de câmp și horticultură

Culturi de câmp și culturi permanente

Horticultură și culturi permanente

Care sunt principalele culturi cultivate din cele enumerate mai sus? Enumerați 3 culturi, suprafața ce îi revine în cadrul fermei, producția totală, cantitatea vândută și prețul de vânzare pentru anul 2014.

Ce utilaje agricole utilizați în ferma familială vegetală pentru obținerea producției?

Tractor

Grapă cu discuri

Semănătoare

Plug

Combină cerealieră

Remorcă

Căruță

Presă pentru struguri/zdrobitor pentru struguri

Manual și/sau cu tracțiune animală

Treceți la întrebarea cu nr. 14

Ce specii de animale dețineți și care este efectivul acestora?

Pentru fiecare dintre speciile de animale deținute, care este cantitatea de produse obținută? Dar cantitatea vândută precum și prețul unui kg, l sau cap de animal vândut la piață?

Ce echipamente zootehnice utilizați în ferma familială zootehnică pentru obținerea producției?

Adăpătoare

Instalație pentru muls

Hrănitoare

Foarfecă de tuns

Clește crotalii

Depozit dejecții animale

Manual

Treceți la întrebarea cu nr. 14

Care este suprafața agricolă utilizată, speciile de animale deținute și efectivul acestora în cadrul fermei familiale mixte?

FERMA FAMILIALĂ, suprafața agricolă utilizată:

Mai puțin de 2 ha

2-5 ha

5-10 ha

10-50 ha

50-100 ha

Peste 100 ha

FERMA ZOOTEHNICĂ:

Care sunt principalele 3 culturi cultivate, suprafața ce îi revine fiecăreia, producția totală, cantitatea vândută și prețul de vânzare pentru ferma vegetală? Pentru ferma zootehnică scrieți pentru fiecare dintre speciile de animale deținute care este cantitatea de produse obținute, cantitatea vândută și prețul de vânzare.

FERMA VEGETALĂ:

FERMA ZOOTEHNICĂ:

Ce utilaje agricole/echipamente utilizați în cadrul fermei familiale mixte pentru obținerea producției? Alegeți toate variantele corecte.

Tracor

Grapă, plug

Semănătoare

Remorcă

Căruță

Combină cerealieră

Presă pentru struguri

Adăpătoare

Instalație de muls

Hrănitoare

Foarfecă de tuns

Depozit dejecții animale

Manual și/sau cu tracțiune animală

Treceți la întrebarea cu nr. 14

Ce surse de venituri aveți? Alegeți toate variantele corecte și completați punctele cu alte venituri în caz că veniturile dvs. nu se regăsesc în listă.

Salariu

Ajutor social

Pensie

Subvenții

Alte venituri ………………………………………………………………..

În ce interval se încadrează veniturile dvs. lunare?

0-249RON

249-499 RON

500-999 RON

1000-1499 RON

1500- 2999 RON

Peste 2999 RON

Ați solicitat ajutoare pentru a obține producție în cadrul fermei familiale?

DA, treceți la întrebarea cu nr. 17

NU

Ce tipuri de ajutoare ați solicitat și beneficiat pentru sporirea producției?

Am solicitat, dar nu am beneficiat

Subvenții

Ajutoare pe suprafață acordate de APIA

Credite de la Casa de Pensii

……………..