Ferma de Gaini Si Pui

CUPRINS

I. Rezumatul planului de afaceri

II. Prezentarea firmei

2.1 Aspecte referitoare la activitatea firmei

2.2 Perspectiva firmei

2.3. Managementul firmei

2.4. Strategia personala

III. Descrierea generala a afacerii

IV. Prezentarea produsului

4.1. Descrierea produsului

4.1.1. [NUME_REDACTAT] Deschis

4.1.2. Brahma erminat inchis

4.1.3 [NUME_REDACTAT]

4.1.4 [NUME_REDACTAT] Barata

4.1.5. [NUME_REDACTAT] Alb

4.1.6. Wyandotte

4.1.7. [NUME_REDACTAT] Potarniche

4.1.8. Leghorn

4.1.9 Sussex

4.1.10. [NUME_REDACTAT]

V. Analiza pieței

5.1. Piața țintă

5.2 Înțelegerea pieței

5.3. Restricții legislative

5.4. Analiza competitorilor

VI. Marketing. Vânzarea și promovarea produselor

6.1. Strategia de penetrare a pieței

6.2 Strategia de promovare

VII. Procesul de producție

7.1. Capacitățile de producție

7.2. Derularea procesului de producție

7.3. Furnizorii firmei

VIII. Logistica afacerii – descriere

8.1. Caracteristicile principale ale constructiilor

8.2. Constructia si dotarea halelor

8.3. Structura constructiva

8.3.1. Descrierea constructiva a halelor de productie

8.3.2. Structura constructiva a platformei de pepozitare dejectii

8.3.3. Structura constructiva a platformei carosabile – pietris

8.4. Principalele utilaje din dotare a constructiilor

8.4.1. Hala de crestere a gainilor ouatoare

8.4.2. hala de crestere a puilor

8.5. Principalele utilaje din dotarea retelelor de utilitati

8.6. Instalatii aferente constructiilor

8.6.1. Instalatii sanitare

8.6.2. Instalatii termice

8.6.3. Instalatii electrice. Instalatii de iluminat artificiale

8.7. Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora

8.8. Avize si acorduri

8.9. Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/ echipamentelor tehnologice

8.10. Descrierea fluxului tehnologic

8.10.1. Popularea fermei

8.10.2. Administrarea hranei

8.10.3. Administrarea apei de baut

8.10.4. Asigurarea sanatatii pasarilor

8.10.5. Colectarea, transferul si depozitarea dejectiilor si a apelor uzate

IX. Informatii financiare

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

[NUME_REDACTAT] de afaceri

Ferma de gaini si pui

SC COSTAL PROD SRL

CUPRINS

I. Rezumatul planului de afaceri

II. Prezentarea firmei

2.1 Aspecte referitoare la activitatea firmei

2.2 Perspectiva firmei

2.3. Managementul firmei

2.4. Strategia personala

III. Descrierea generala a afacerii

IV. Prezentarea produsului

4.1. Descrierea produsului

4.1.1. [NUME_REDACTAT] Deschis

4.1.2. Brahma erminat inchis

4.1.3 [NUME_REDACTAT]

4.1.4 [NUME_REDACTAT] Barata

4.1.5. [NUME_REDACTAT] Alb

4.1.6. Wyandotte

4.1.7. [NUME_REDACTAT] Potarniche

4.1.8. Leghorn

4.1.9 Sussex

4.1.10. [NUME_REDACTAT]

V. Analiza pieței

5.1. Piața țintă

5.2 Înțelegerea pieței

5.3. Restricții legislative

5.4. Analiza competitorilor

VI. Marketing. Vânzarea și promovarea produselor

6.1. Strategia de penetrare a pieței

6.2 Strategia de promovare

VII. Procesul de producție

7.1. Capacitățile de producție

7.2. Derularea procesului de producție

7.3. Furnizorii firmei

VIII. Logistica afacerii – descriere

8.1. Caracteristicile principale ale constructiilor

8.2. Constructia si dotarea halelor

8.3. Structura constructiva

8.3.1. Descrierea constructiva a halelor de productie

8.3.2. Structura constructiva a platformei de pepozitare dejectii

8.3.3. Structura constructiva a platformei carosabile – pietris

8.4. Principalele utilaje din dotare a constructiilor

8.4.1. Hala de crestere a gainilor ouatoare

8.4.2. hala de crestere a puilor

8.5. Principalele utilaje din dotarea retelelor de utilitati

8.6. Instalatii aferente constructiilor

8.6.1. Instalatii sanitare

8.6.2. Instalatii termice

8.6.3. Instalatii electrice. Instalatii de iluminat artificiale

8.7. Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora

8.8. Avize si acorduri

8.9. Caracteristici tehnice si functionale ale utilajelor/ echipamentelor tehnologice

8.10. Descrierea fluxului tehnologic

8.10.1. Popularea fermei

8.10.2. Administrarea hranei

8.10.3. Administrarea apei de baut

8.10.4. Asigurarea sanatatii pasarilor

8.10.5. Colectarea, transferul si depozitarea dejectiilor si a apelor uzate

IX. Informatii financiare

Anexa 1

Anexa 2

Anexa 3

Bibliografie

I. REZUMATUL PLANULUI DE AFACERI

Prezentul plan de afaceri se elaborează ca instrument de planificare, respectiv de programare a activității pentru anii 2014-2016, ca program de vânzări de mărfuri pe piața regională și respectiv ca ghid permanent de activitate pentru managerul și salariații firmei.

S.C. COSTAL PROD S.R.L își desfășoară activitatea la 7 km de municipiul Campina, în localitatea Bobolia.

Capitalul firmei (131.000 lei) este deținut de un singur acționar de naționalitate română care are ca obiect de activitate creșterea puilor de carne, ce vor fi comercializați la 21 (0,7kg) și respectiv 45 de zile (2,1kg) în funcție de cererea pieței alături de producerea de ouă pentru consum prin creșterea de găini ouătoare.

Conducerea firmei este asigurată de managerul [NUME_REDACTAT] care este și proprietarul firmei. Fiind debutantă, firma are 3 angajați din care 1 cu studii superioare și 2 cu studii medii.

Firma își propune impunerea produselor proprii pe piața locală și regională. Acest aspect se bazează pe calitatea netă a produselor proprii și pe nivelul prețului de vânzare al acestora, care după estimările efectuate va fi inferior comparativ cu cel abordat de ceilalți producători (concurenți).

Obiectivele primordiale ale conducerii firmei sunt:

perfecționarea strategiei vânzărilor produselor prin intensificarea muncii de marketing;

creșterea clientelei și perfecționarea canalelor de distribuție;

ținerea sub control a raportului performanță/preț al produselor proprii;

creșterea sporului mediu zilnic prin administrarea unei alimentații raționale și folosirea furajerelor în nutrețul administrat;

achiziționarea unor sisteme de întreținere performante care vor aduce o creștere netă a eficienței;

construirea unui magazin local pentru desfacere;

achiziționarea unui incubator cu o capacitate de 1056 de ouă pentru obținerea puilor de o zi;

Toate aceste obiective vor fi realizate prin reinvestirea profitului și prin intermediul unor programe de finanțare (gen Sapard, Phare).

II.PREZENTAREA FIRMEI

FIRMA. STRATEGIA SI ECHIPA DE MANAGEMENT

DENUMIREA SOCIETATII : S.C. COSTAL PROD S.R.L.

SEDIUL COM POIANA CAMPINA, SAT BOBOLIA, NR 213 JUD PRAHOVA.

TEL/FAX : 0761085263

NUMAR INREGISTRARE ORC: J29/1733/2013

COD FISCAL : RO 1672345

DURATA DE FUNCTIONARE : NELIMITATA

COD CAEN : 0147-CRESTEREA PASARILOR

TIPUL SITUATIEI FINANCIARE : AE – APLICA REGLEMENTARILE CONTABILE SIMPLIFICATE APROBATE PRIN OMF 306/2002

CAPITALUL SOCIAL: 131.000 LEI

Activitatea firmei se derulează în localitatea Bobolia, județul Prahova. Produsele acesteia, respectiv puii și ouăle de consum, se adresează populației din municipiul Campina, comunelor apropiate și orașelor din imediata apropiere.

2.1. Aspecte referitoare la activitatea firmei

Hotărârea de a înființa această firmă a fost determinată de absența unor ferme de profil în zonă, de cererea mare pe piață de pui de gaina de diferite greutăți și ouă de consum,pui de curca ,prepelite si oua de prepelita, prețul mai puțin accesibil al puilor vânduți de intermediari, precum și datorită deținerii de către proprietar a două hale și a terenurilor aferente.

Aparent piața este acoperită de puii obținuți în gospodăriile populației, totuși, datorită neconcordanței între viteza de creștere și consumul de furaj, o mare parte din consumatori au renunțat să crească puii de o zi și să cumpere pui de carne, zburați sau finisați obținuți în unități specializate. Iar legat de producerea ouălor de consum piața nu este acoperită de cele obținute în gospodării, existând o cerere mare în special în perioadele sărbătorilor. De aceea firma își propune achiziționarea puicuțelor de înlocuire (de 17 săptămâni) în luna octombrie a anului 2014 pentru a atinge vârful de ouat înainte de sărbătorile de iarnă când cerința este ridicată.

Societatea a organizat diverse sondaje pe piață pentru a stabili evoluția vânzărilor și pentru a evalua situația firmei comparativ cu concurența (tabel 2.1).

Tabel 2.1. Ponderile în vânzări pe piață

După cum se observă din tabelul nr. 2.1, din totalul vânzărilor din comună și zonele aferente acesteia, în perioada 1 martie – 30 aprilie, firma noastră a acoperit aproximativ 25% din piața puilor de carne. Dacă în luna martie vânzările au fost mai mici, fapt determinat de debut și de lipsa unei publicități adecvate, în aprilie vânzările au început să crească ca o consecință a reclamei realizate, calității nete, prețului inferior comparativ cu cel al concurenței precum și aspectului comercial al produselor care tinde să se apropie de cel obținut în gospodăriile populației.

Salariații: Firma fiind înființată de puțin timp și având o cifră de afaceri mică, numărul de salariați din firmă este redus, respectiv 3.

Din punct de vedere al pregătirii profesionale, structura angajaților firmei este următoarea:

– studii superioare – 1 salariat, respectiv Facultatea de [NUME_REDACTAT]

– studii medii – 2 salariați cu studii medii.

După vârstă, personalul S.C. COSTAL PROD S.R.L are următoarea structură:

– 30-35 ani – 2 persoane;

– 35-40 ani – 1 persoană.

Firma își propune mărirea procentului de acoperire a pieței prin practicarea unor prețuri accesibile tuturor consumatorilor, punerea unui accent deosebit pe aspectul comercial al produselor, realizarea unor produse de calitate net superioară și organizarea unor zile a „porților deschise” (sătenii pot lua contact direct cu tot fluxul tehnologic) astfel contribuind la creșterea încrederii consumatorilor în firma și produsele noastre.

2.2. Perspectiva firmei

Obiectivele pe care și le propune firma în primii 2 ani de activitate:

impunerea produselor proprii pe piața locală și pătrunderea cu produse în comunele și orașele apropiate (CAMPINA și PLOIESTI);

crearea unei noi clientele și păstrarea celei actuale prin promovarea calității și diversificarea producției;

promovarea produselor prin aspectul comercial având în vedere segmentele de piață cărora le sunt adresate.

De asemenea societatea își propune pentru următorii 5 ani următoarele:

– achiziționarea unor sisteme de întreținere performante;

– cumpărarea unui incubator cu o capacitate de 1056 ouă;

– construirea unui magazin local pentru desfacere.

2.3. Managementul firmei

Firma a fost înființată în urmă cu un an și nu are Consiliu de administrație deoarece momentan nu are o cifră mare de afaceri, conducerea fiind asigurată de managerul [NUME_REDACTAT].

Organizarea firmei are următoarea structură:

Organismul de conducere este reprezentat de managerul [NUME_REDACTAT],care este și unicul proprietar al firmei. Managerul este inginer; având și diploma de crescator de pasari si animale,se ocupa cu aprovizionarea (pui de o zi) și distribuția (vânzarea) puilor zburați sau finisați și a ouălor.

Compartimentul tehnic este compus din 2 muncitori care se ocupă cu creșterea puilor și găinilor ouătoare contribuind alături de manager și la distribuirea puilor și ouălor de consum.

Climatul social a fost menținut până acum în limitele unor relații amiabile, relațiile angajați-patron nu au ridicat probleme.

În vederea asigurării stabilității forței de muncă conducerea unității a prevăzut o serie de facilități pentru motivarea personalului, cum ar fi:

– condiții de muncă decente;

– salariu motivant;

– prime de Paști, Crăciun, zi de naștere;

– ajutoare materiale în cazul unor evenimente deosebite (nașterea unui copil, căsătorie, deces etc.);

– sărbătorirea zilelor de naștere;

– o reducere de preț la produsele firmei.

2.4. Strategia personală

Pentru mine, ca manager al acestei firme, cel mai important lucru este familia și această afacere. Gradul de implicare în această afacere va fi destul de mare deoarece aceasta nu este altceva decât un mijloc de a obține independența și bunăstarea familiei. După atingerea acestor scopuri perspectiva se va lărgi spre mărirea capacității de producție, angajarea mai multor salariați, sprijinul comunității și o mai mare deschidere spre colaborare cu alte firme. Toate acestea se vor putea realiza prin: reinvestirea profitului, obținerea unor finanțări, contracte de colaborare cu instituții de cercetare și parteneri străini.

Tabelul 2.2. Managerul cheie

III. DESCRIEREA GENERALA A AFACERII

Fiind de puțin timp înființată, societatea nu are o cifră de afaceri mare iar procesul de producție este destul de simplu.

Obiectivele imediate ale societății sunt următoarele:

– câștigarea încrederii oamenilor din comună cu privire la calitatea puilor oferiți de firmă, fapt ce se va reflecta prin creșterea vânzărilor;

– obișnuirea oamenilor cu ideea că, prin creșterea puilor obținuți în gospodăriile proprii vor cheltui mai mulți bani decât dacă vor cumpăra puii de carne de la societatea noastră.

Punctele noastre tari, care pot determina succesul afacerii, sunt următoarele:

– cel mai important – prețul produselor oferite de noi, care este mai mic cu circa 10% decât al celorlalți comercianți;

– puii oferiți de noi sunt sănătoși, viguroși cu aspect comercial bun;

– ouăle de consum obținute pe toată perioada anului;

– lipsa unor concurenți importanți în împrejurimi;

– corectitudine și profesionalism.

Procesul de producție al firmei este relativ simplu. Puii sunt crescuți la sol, într-o hală de 500 mp, iar găinile ouătoare sunt crescute tot la sol într-o hală separată de 700 mp. Halele și terenurile aferente au fost moștenite de către proprietar de la părinți.

Procesul de producție impune parcurgerea mai multor etape:

1. Pregătirea compartimentelor pentru populare, necesită parcurgerea mai multor faze:

– curățirea mecanică;

– îndepărtarea dejecțiilor;

– spălarea halei;

– igienizarea halei;

– dezinfecția și dezinsecția halei;

Toate aceste faze durează circa 3 săptămâni.

2. Popularea compartimentelor.

3. Depopularea compartimentelor – se face la puii de carne la 21 (0,7 kg) și respectiv la 45 de zile (puii finisați), în funcție de cererea de pe piață, când puii ajung la greutăți de 2100-2500g, iar la găinile ouătoare la 77 de săptămâni când sunt date spre comercializare.

Hrănirea se face cu ajutorul a 3 transportoare cu noduri, cu diametrul de 30 mm, care preiau furajul din buncăr și îl duc în compartimente cu păsări.

Alimentația se face cu nutrețuri combinate în funcție de categorie și de vârstă. Furajele sunt procurate de la S.C. GELOMIN SRL, dar în viitor vom încerca producerea nutrețurilor complexe în cadrul unității.

Consumul specific de furaje este 1,8 kg/kg spor la puii de carne iar la găinile ouătoare 120 de g / zi.

Acțiunile sanitar-veterinare pentru creșterea puilor sunt în principal următoarele:

– de la vârsta de 1 zi până la 8 zile se face vitaminizarea;

– la vârsta de 9 zile se face vaccinarea împotriva pseudopestei aviare;

– de la a 10-a până la a 12-a zi se face o altă vitaminizare;

– la vârsta de 13 zile se face vaccinarea împotriva bursitei aviare;

– de la a 14-a până la a 20-a zi se face din nou o vitaminizare;

– în a 21-a zi se face o altă vaccinare împotriva pseudopestei aviare.

Acțiuni sanitar veterinare pentru creșterea găinilor ouătore:

– folosirea unor substanțe cu efect tranchilizant care duc la scăderea incidenței bolilor tehnologice (isteria, boala de cușcă, năpârlirea timpurie, mâncarea ouălor, smulgerea penelor, canibalismul etc.).

Ferma va indeplini conditiile de functionare pentru a primi autorizatia acordata anual de DSV ([NUME_REDACTAT]-Veterinara).

In ferma mea, pasarile vor fi crescute traditional. In primul an mi-am propus sa scot 180 de pui, in anul doi urmand sa dublez cantitatea. Pentru acest numar de gaini si cocosi voi construi un hambar de 50 mp. Vor avea si o curte exterioara amenajata. Toate aceste spatii vor fi prevazute cu custi separate pentru cele trei rase. Voi cumpara 3 clocitori. In luna martie voi fi pregatita sa demarez activitatea si voi cumpara de la un producator recunoscut pe piata acestor pasari, 180 de oua. Dupa 21 de zile vor iesi puii. Pentru ei va fi amenajata in hambar o cusca speciala izolata termic, cu lumina. In prima luna puii vor fi tinuti separat de pasarile adulte, hraniti cu hrana speciala Purina.

Aceasta le asigura necesarul de hrana pentru o crestere rápida precum si vitaminele necesare unei dezvoltari sanatoase. In prima zi de viata si apoi la termenele recomandate vor fi vaccinati. Incepand cu a doua luna, hrana pasarilor va fi asigurata cu cereale din productia proprie

Din 180 de oua cumparate estimez ca voi obtine 150 de pasari adulte din care 70 gaini si 80 cocosi.

In luna septembrie, la 6 luni gainile vor incepe sa produca oua. O asemenea gaina produce in medie pe an 120/140 oua.

Pentru ca in luna septembrie crescatorii de pasari de rasa un sunt interesati de producerea de pui tineri voi vinde aceste oua pentru consum alimentar clientilor directi si la targurile saptamanale din comuna. Tot in aceste targuri voi vinde exemplarele mai putin reusite de cocosi. Din experienta pe care am capatat-o in cresterea pasarilor de rasa am vazut ca acesti cocosi sunt cautati de majoritatea gospodarilor care cresc gaini in curte.

Ouale pentru inmultire gainile si cocosii selectionati le voi vinde la targurile speciale de pasari de rasa. Voi participa la expozitii, concursuri si licitatii organizate special pentru pasarile de rasa. Voi face un blog pe internet, voi accesa siturile de anunturi gratuite de vanzari, ma voi inscrie in asociatia crescatorilor de pasari de rasa.

Aceasta rasa de pasari prin herminajul cat mai colorat si frumos precum si prin tinuta sa este cautata de toti crescatorii de pasari amatori sau profesionisti si chiar si de iubitorii de animale fiind folosita si pentru design de curte, fiind o pasare foarte mare care atrage privirea oamenilor.

Punctele slabe ale pasarilor de rasa sunt sensibilitatea crescuta la umezeala si la caldura mare.

IV. PREZENTAREA PRODUSULUI

4.1. Descrierea produsului

Produsele firmei sunt:

-Oua pentru consum

-oua pentru incubatie

-Pui de o zi si zburati de diferite varste

-cocosi si gaini vii.

Firma mea va creste pasari de rasa. Rasele pe care le voi creste sunt :

4.1.1. – [NUME_REDACTAT] deschis – denumita si 'Uriasul gainilor ' , poate fi considerata rasa de carne desi se creste mai ales pentru expozitii. [NUME_REDACTAT] a fost formata in India, adusa in SUA, unde a fost a meliorata si de unde a ajuns in Europa in anul 1850.

Este una din cele mai mari rase. Ea a contribuit la ameliolarea si formarea altor rase. Desi cresterea sa nu este prea rapida si numarul oualelor nu este prea mare, Brahma este o rasa cultivata de numerosi crescatori care iubesc gainile mari.
Caracteristici: Da impresia de forta caracterizata printr-o talie mare si o forma foarte larga, profunda, incaltata pe tars. Temperament linistit, usor de crescut. Greutatea corporala la cocos: 3,5 – 5 kg si 3 – 4,5 kg la gaina. Ouale de 55 g minim, cu coaja de culoare galbuie pana la brun roscat.
Productia de oua este de 120 – 140 pe an. Brahma este o rasa foarte rustica; se adapteaza bine la orice climat. Puii cresc relativ incet, dar carnea lor este excelenta.
Cocosul si gaina au un desen aproape identic. Capul este alb curat. Diferite varietati: varietatile cele mai obisnuite sunt: herminat deschis, herminat inchis, potarnichie, columbia, alb. Varietati mai rare: albastru herminat cu negru, albastru herminat cu auriu si negru.

4.1.2. [NUME_REDACTAT] inchis – galinacee uriasa de origine asiatic- americana: importata in jurul anului 1850.
Cocosul: cap alb- argintiu. Penele la gat sunt albe – argintii cu linii negre desenate pe tija, intrerupte cu alb in partea de sus a penei de-a lungul tecii pe ambele parti. Penajul gatlejului, pieptului, burtii, pulpelor si picioarelor este negru cu borduri albesubtiri. Spatele, umerii, si penele ce acopera aripile sunt alb – argintii, penele mai mari de pe traversele aripilor sunt negre. Coada neagra cu luciu verde, penajul dedesupt este gri.

Gaina: cap alb – argintiu pana la gri – argintiu. Penajul de pe gat alb – argintiu pana la gri – argintiu cu desene de dungi negre multiple asemeni celui de pe corp cu o bordura – ornament lata, alba. Penajul carcasei gri – albastru pana la gri – otel cu benzi multiple negre. Penajul de pe pulpe si picioare trebuie sa fie cat mai clar desenat.

Coada neagra, penajul ce acopera coada trebuie sa indice un desen. Penajul dedesupt este gri.
Greutate cocos: 3,5 Kg – 5 [NUME_REDACTAT] gaina: 3 Kg – 4,5 [NUME_REDACTAT] de clocit, greutate minima: 53 g
Culoarea cojii de ou: galben- maroniu.

4.1.3. [NUME_REDACTAT] – galinacee uriasa de origine asiatic – americana: importata in jurul anului 1850.
Cocos: cap maro- auriu. Penele la gat si sa sunt aurii cu linii negre desenate pe tija, intrerupte cu auriu in partea de sus a penei de-a lungul tecii pe ambele parti. Penajul pieptului, burtii, pulpelor si picioarelor este negru cu borduri maro subtiri. Spatele, umerii si penele ce acopera aripile sunt maro – aurii. Penele mai mari de pe traversele aripilor sunt negre pe interior, maro pe exterior. Coada neagra cu luciu verde. Penajul dedesupt este gri.

Gaina: cap auriu. Penaj pe gat auriu saturat cu desen de dungi negre multiple, asemanator celui de pe corp. Penajul carcasei maro – auriu cu benzi multiple. Penajul de pe pulpe si picioare trebuie sa fie cat mai clar desenat. Coada neagra, penajul ce acopera coada trebuie sa indice un desen. Penajul dedesupt este gri.
Greutate cocos: 3,5 Kg – 5 [NUME_REDACTAT] gaina: 3 Kg – 4,5 [NUME_REDACTAT] de clocit, greutate minima: 53 g
Culoarea cojii de ou: galben- maroniu.

4.1.4. [NUME_REDACTAT] Barata- [NUME_REDACTAT] a fost adusa pentru prima oara in anul 1870 la expozitia din Birmingham (Anglia). Standardul tarii de origine (S.U.A.) prevede 6 varietati de culoare: barata, alba, potarnichie, herminata, albastra si caramizie. Mai importante atat prin caracterele economice cat si prin aria larga de raspandire fiind varietatea barata si alba.

Cocosii: Sunt de culoare porumbaca. Spatele lor este lung si lat, pieptul este mare, iar culoarea pielii si a piciorelor este galbena. Abdomenul cocosilor este mare si rotund, Creasta, barbita, lobii urechilor au culoare rosie, iar ciocul este galben.

Gainile din rasa [NUME_REDACTAT] au o culoare generala porumbaca, prezinta un trunchi mai rotunjit, cap mai mare, fluierele, ciocul si pielea de pe corp, galbene

Greutate cocos : 3.6 – 4 kilograme

Greutate gaina: 2.5 – 3 kilograme

Greutatea medie a unui ou a fost de 59,2 g.

Culoarea cojii oualor este cafenie.

4.1.5. [NUME_REDACTAT] Alb – productia medie de oua pana la varsta de 500 de zile, calculate pe baza rezultatelor controlului oficial al celor mai bune linii, efectuat la diferite stadiuri avicole, a fost de 205 bucati, cu variatii intre 170-215 oua. Puii se imbraca repede cu penaj, fiind complet imbracati la varsta de 45-50 zile. In tara noastra tipul industrial al rasei [NUME_REDACTAT] alb-recesiv a fost importat cu incepere din anul 1961, fiind folosit ca linie materna in incrucisarile cu rasa Cornish pentru productia de pui broiler.

Cocosii sunt de culoare alba , Abdomenul cocosilor este mare si rotund, Creasta, barbita, lobii urechilor au culoare rosie, iar ciocul este galben.

Gainile sunt de culoare alba lafel cum sunt cocosii.

Greutate cocos: Cocosii adulti cantaresc in medie 4,5-4,7 kg,

Greutate gaina : 3,0-3,2 kg,

Greutatea medie a unui ou a fost de 61,1 grame,

Culoarea cojii oualor este pigmentata.

4.1.6. Wyandotte – Gaina din rasa Wyandotte are scop dublu (productia de carne si oua) si se diferentiaza prin penajul foarte frumos colorat. Potrivit crescatorilor de gaini Wyandotte din America, denumirea acestei rase a fost data dupa denumirea unui trib american.

[NUME_REDACTAT] vine intr-o multime de variante de culoare: auriu dantelat, argintiu dantelat, albastru si rosu dantelat, alb, negru, crem si multe altele.

[NUME_REDACTAT] este rotunda si mare, are coada, gatul si picioarele scurte. Penajul este voluminos ce ii ofera o infatisare de plin. Are o creasta rosie, la fel barbia si lobul urechilor. Ciocul si picioarele sunt galbene.

Productie oua: 180 – 200 oua anual.

Greutate cocos: 3,5 – 4 kg,

Greutate gaina: 2,5 – 3 kg,

Greutate medie a unui ou este de 60 grame,

Culoarea cojii oualelor este crem.

4.1.7. [NUME_REDACTAT] Potarniche – Este o rasa usoara, specializata pentru productia de oua, cu coaja alba si o greutate mare. Cantitatea si calitatea carnii care se poate obtine de la aceasta rasa sunt inferioare. Este rasa al carui material genetic este foarte des folosit in vederea obtinerii hibrizilor comerciali pentru oua. Puicile pot incepe ouatul dupa varsta de 4 luni. Tara origine este Italia, dar majotitatea varietetilor s-au dezvoltat in [NUME_REDACTAT], America si Danemarca. Varietati recunoscute: potarnichiu inchis, deschis, alb, negru, herminat, argintiu.

Cocosul are capul in ansarnblu larg, are un aspect fin.Ciocul are culoare galbena sau galben-inchis (culoarea cornului), iar ochii, rosie-portocalie. Creasta simpla si mare cu 4—6 crestaturi adinci, purtata vertical, iar la gaini purtata pe una din parti. Urechiusele bine dezvoltate sint ovale si de culoare galbena sau alba. Bsrbitele sint lungi, fine, de culoare rosie. Fata este rosie si lipsita de pene. Gitul relativ lung si fin este purtat usor oblic inainte.

Gaina are picioarele sint relativ lungi cu fluierele si degetele galbene. Pielea de pe corp de culoare galbena, este fonrte fina. Penajul destul de abundent dar bine strins pe corp. Gaina are urmatoarele varietati de culoare : potirnichie, aurie, argintie, galbena, alba, neagra si barata.

Greutate cocos: 2,25—3 kg,

Greutate gaina: 1,75—2,5 kg.

Greutate megie a unui ou este de 60—63 grame,

Culoarea cojii oualelor este alba.

4.1.8. Leghorn – este o rasa usoara de gaini care poate fi crescuta cu bune rezultate in gospodarie in adaposturi pe asternut. Rasa este originara dintr-o populatie italiana locala veche. Acesta rasa a fost exportata in SUA intre 1835-1837, unde in perioada de 40 de ani a fost supusa ameliorarii in directia maririi productiei de oua, prin selectie si prin incrucisari de infuzie cu diferite rase.

Datorita insusirilor deosebit de valoroase in special a productiei mari de oua, aceasta rasa sa raspindit si in tara noastra mai ales varietatea alba. [NUME_REDACTAT] prezinta 12 varietati de culoare, cele mai reprezentative fiind: alba, bruna, potarnichie, neagra, barata, pestrita, galbena, argintie, aurie.

Cocosii pot avea urmatoarele culori: alb, potarnichiu, maroniu, argintiu, negru si albastru. Cocosii sunt usori cu aspect fizic bine proportionat.

[NUME_REDACTAT] au o productie medie anuala de 220- 280 de oua. [NUME_REDACTAT] face parte din categoria de rase de gaini usoare. [NUME_REDACTAT] este foarte potrivita pentru climatul cald, pentru ca vine dintr-o regiune mediteraneana, insa nu se descurca la fel de bine si cand vine vorba de temperaturi scazute. [NUME_REDACTAT] este una dintre cele mai populare rase in industria produselor de pasare. Aceasta rasa s-a adaptat la conditiile industriale, reusind sa produca oua chiar si in cele mai neprielnice conditii de trai.

Greutate cocos: 2,5—2.8 kg,

Greutate gaina: 1,8—2,1 kg.

Greutate megie a unui ou este de 55-57 grame,

Culoarea cojii oualelor este alba.

4.1.9. Sussex – Rasa mixta pentru productia de carne si oua , care a intrat in sfera activitatii aviculturii profesioniste ,industriale creandu-se hibrizi.Formata in Anglia (regiunea Sussex si Surrey ). Rasa precoce, puicile incep ouatul la 6 luni ,productie de carne importanta , de calitate superioara , instinct de clocire normal ,temperament calm. Varietati de culoare : herminat deschis, rosie,pestrita. Productie oua: 160-180 oua/an.

Cocosii au capul relativ larg, potrivit de mare, ciocul puternic, ochii portocalii, creasta simpla cu 4—5 dintaturi de marime mijlocie si culoare rosie, fata, barbifele si urechiusele rosii. Gâtul dezvoltat, mai gros la baza cu lanțetele dezvoltate. Trunchiul larg, lung si adânc cu spinarea foarte lunga, pieptul bine imbracat in mușchi si abdomenul plin si globulos. Coada mijlocie, aripile mijlocii si purtate strâns. Picioarele relativ lungi, puternice, fuiorul, pielea si carnea de culoare alba.

Gainile au producția medie de oua in primul an de ouat a găinilor din varietatea herminata calculata pe baza controlului oficial al celor mai bune linii efectuat la diferite crescătorii avicole a fost de 197 bucati pe an cu variații de la 150 bucati pana la 243 bucati.

Greutate cocos: 3,7—4,2 kg,

Greutate gaina: 2,7—3,2 kg.

Greutate megie a unui ou este de 54- 59 grame,

Culoarea cojii oualelor este portocalie cu nuanta roza.

4.1.10. [NUME_REDACTAT] – Rasa recunoscuta ca cea mai importanta rasa mixta cu aptitudini aproape egale pentru productia  de oua si carne . S-a considerat ca este o rasa consolidata trecuta sub denumirea de „găina rosu-aur”. [NUME_REDACTAT] a fost introdusa in anul 1904, când a fost inclusa in standardul american. Astăzi se cunosc doua varietati de culoare : varietatea roșie si varietatea alba, iar datorita faptului ca ultima este foarte puțin răspândita in Europa, la noi sub denumirea de [NUME_REDACTAT] se înțelege aproape întotdeauna numai varietatea roșie. Carnea este de calitate buna .prezinta o buna adaptabilitate la conditiile de exploatare intensive. [NUME_REDACTAT] se caracterizează prin rezistenta foarte ridicata atât fata de deficientele condițiilor de întreținere, cit si fata de condițiile de exploatare intensiva. De asemenea, ele prezintă rezistenta mai mare decât alte rase fata de multe boli infecto-contagioase si parazitare. Productie oua : 170-240 oua/an.

Cocosii au capul de mărime mijlocie, cioc puternic. ochii portocalii, creasta simpla cu 4—5 dințături, trunchiul mare, lateral se înscrie intr-un dreptunghi, pieptul plin adânc si larg, spinarea larga, lunga si ușor înclinata, abdomen bine dezvoltat. Coada la cocos semiglobuloasa, aripile bine dezvoltate, strâns lipite de corp, picioarele mijlocii ca lungime si puternice.

Găinile au instinctul de clocit destul de dezvoltat, in medie cam de 15—25% cazand cloști, insa in unele efective poate fi mult mai mare, ajungând chiar si pina la 60%. Ciocul de culoare galben bruna, fluierele galbene prezentând o dunga roșie ce se întinde pe partea externa pana la vârful degetului mijlociu. Penajul este rosu-vișiniu strălucitor cu penele cozii si vârful aripilor negre cu reflexe verzui. Culoarea subpenajului trebuie sa fie roșcata pina la baza.

Greutate cocos: 3,5—4 kg,

Greutate gaina: 2,7—3 kg.

Greutate megie a unui ou este de 58 grame,

Culoarea cojii oualelor este pigmentata brun inchis.

V. ANALIZA PIETEI

5.1 Piața țintă

Produsele firmei S.C. COSTAL PROD S.R.L. se integrează în piața produselor agroalimentare și se adresează unui segment foarte larg al populației, puii fiind un aliment necesar alimentației tuturor persoanelor indiferent de sex și vârstă iar ouăle de consum sunt un produs aproape inexistent pe piața locală.

Piața existentă în momentul actual este reprezentată în primul rând de populația locală și din satele învecinate, iar în al doilea rând sunt potențialii cumpărători care se adună în fiecare marți la târgul din orașul Ploiesti.

Ca obiective viitoare, firma își propune mărirea procentului de acoperire a pieței ca urmare a practicării unor prețuri care să fie accesibile tuturor consumatorilor. De asemenea calitatea produselor va fi ireproșabilă, prin acestea sporind încrederea consumatorilor în firma și produsele noastre.

Prețurile practicate vor fi cu 10% mai mici decât ale celorlalți concurenți, pentru a câștiga o grupă importantă de clienți. .

Piața este formată din cumpărători care diferă între ei în privința dorințelor de cumpărare, a localizării geografice, a compartimentului de cumpărare și a practicelor de cumpărare.

5.2 Înțelegerea pieței

Pentru elaborarea politicii de piață, ca și pentru fundamentarea programelor curente de acțiune, firma noastră își propune studierea capacității pieții potențiale, care este un indicator utilizat în prospectarea pieței.

Pentru a aprecia capacitatea pieței potențiale după numărul de consumatori și frecvența cumpărărilor de mărfuri, după gradul de pătrundere al unui produs pe piață și raza de desfacere a firmei, am utilizat sondajul statistic.

Eșantionul pe baza căruia s-au făcut aprecierile a fost reprezentat de totalitatea vizitatorilor care au venit la fermă și de majoritatea cumpărătorilor din târgul local cât și din cele ale localităților și orașelor apropiate. Întrebările au vizat date personale despre consumatori, frecvența și modul de efectuare a cumpărăturilor, preferințele pentru o anumită firmă și un anumit produs, precum și distanța pe care au parcurs-o până la fermă sau târg.

Rezultatele anchetei au scos în evidență următoarele aspecte:

– din cei care au vizitat ferma noastră (100 de persoane, timp de o săptămână) 60% au cumpărat cel puțin 10 pui de carne oferiți spre vânzare;

– din totalul consumatorilor chestionați în târguri (700 de persoane) 20% au cumpărat cel puțin 4 pui de la firma noastră;

– din totalul persoanelor care au cumpărat produsele noastre 35% au sub 30 de ani, 40% au între 35-60 de ani și 25% au peste 55 de ani.

Aproximativ 70% din cei luați în studiu au afirmat că, în viitor, își vor cumpăra pui și ouă de la firma noastră.

Raportul cerere/ofertă demonstrează că cererea la puii de carne este acoperită de forțele concurențiale existente dar, datorită prețurilor practicate de firma noastră, calității produselor și aspectului comercial atrăgător noi credem că vom reuși să acaparăm o mare parte din piață.

Având prețurile cele mai accesibile, puii și ouăle pot fi achiziționați și de familiile a căror bugete se situează la un nivel inferior mediei populației.

5.3. Restricții legislative

Funcționarea firmei este coordonată de cadrul legislativ al legii Zootehniei nr. 72/2002, legii nr.166/2002 privind exploatațiile agricole și legii nr.73/2002 privind organizarea și funcționarea piețelor produselor agricole și alimentare (Anexa 3).

5.4. Analiza competitorilor

În zona în care își desfășoară activitatea societatea noastră, concurența nu este foarte strânsă, societățile cu care intrăm în competiție fiind în număr de 2. Această concurență este benefică, obligând la o adaptare de ordin calitativ și funcțional.

Dintre firmele de pe piață, care oferă pui, cea mai importantă ar fi SC LEBROM COM.SRL, ale cărei produse sunt de calitate superioară dar la prețuri mari. Un alt concurent ar fi SC SEMAR TRADING SRL, dar datorită distanței dintre localitatea Campina și aceasta, produsele ajung în localitate cu ajutorul intermediarilor, la prețuri relativ mari și fără a acoperi în totalitate cerințele pieței locale.

Puncte forte ale concurenței:

calitate;

producție mare.

Puncte slabe ale concurenței:

distanțe mari între firmele lor și clienți;

existența intermediarilor;

prețul ridicat.

Firma noastră a reușit să intre pe piață datorită:

– calității produselor;

– reducerii distanței: produs-client;

– prețurilor practicate

VI. MARKETING. VANZAREA SI PROMOVAREA PRODUSELOR

6.1. Strategia de penetrare a pieței

Comercializarea produselor firmei noastre se realizează direct de la fermă și în târgurile din împrejurimi: BAICOI ,PLOIESTI

Firma își propune pe viitor construirea unui magazin propriu, precum și colaborarea cu alte magazine de profil prin elaborarea de contracte cu acestea.

Pentru stimularea personalului care se ocupă direct de comercializarea produselor, managerul duce o politică de acordare a unor premii în bani sau produse funcție de cota de vânzări.

Preocuparea de bază în prezent este asigurarea calității produselor actuale și satisfacerea cerințelor cumpărătorilor, în aceste 3 luni de când a fost înființată firma ne confruntându-se cu nici o reclamație.

6.2 Strategii de promovare

Promovarea vânzărilor reprezintă termenul generic ce face referire la ansamblul activităților orientate către susținerea și creșterea volumului desfacerilor și susținerea imaginii firmei.

Programul de marketing abordat constă în:

Reclamă/publicitate;

Vânzarea personal;

Promovarea propriu-zisă a vânzărilor;

Relațiile publice.

Principalele obiective ale promovării produselor firmei noastre, realizată prin campania publicitară sunt următoarele:

– descoperirea cât mai multor puncte de distribuție strategice;

– creșterea vânzărilor;

– creșterea poziției pe piață a firmei;

– crearea unei mărci, a cunoașterii și recunoașterii acesteia;

– formarea unei diferențieri a produsului.

Condiția de bază a promovării este tendința de creștere a nevoii de consum, care trebuie satisfăcută de produsele oferite de firma noastră și punerea în valoare a calităților vizibile dar mai ales a celor invizibile a produselor oferite (condiții de creștere optime, spor mare de creștere, consum specific de furaje mic, rezistență organică mărită).

Mesajul publicitar urmărește convingerea cumpărătorului că produsul oferit de noi îi va satisface pretențiile.

Publicitatea de produs este forma care îmbracă publicitatea de informare care-și propune transmiterea de mesaje informative privind existența și lansarea pe piață a unui produs.

Produsele firmei sunt puii de carne, care vor fi comercializați, în funcție de cererea pieței, la diferite greutăți (700-2000g) și ouă de consum.

Prețurile practicate vor fi mai mici decât cele de pe piața internă.

Factorii care influențează stabilirea prețului sunt:

– natura pieței și a cererii;

– concurența;

– alte elemente de conjunctură (condiții economice, unele măsuri guvernamentale, legi).

Situarea sub prețul pieței constituie o tehnică ce se utilizează ca bază de referință. Avantajul este conferit de ideea de a crea o imagine proprie, deosebită de a celorlalți competitori, prin prețuri mai coborâte, care să atragă un număr sporit de cumpărători.

Prețurile practicate vor fi următoarele:

– puii de 700g (21 de zile) – 12 lei/ bucată;

– puii de 2000g – 2200g (45 de zile) – 18 lei/kg;

– 0.40 lei/ou de consum.

Ca mijloc de transport utilizat în deplasarea produselor până la piețele din împrejurimi vom folosi autoturismul personal al managerului.

Publicitatea la locul vânzării cuprinde acțiunile care se desfășoară în zona de comercializare, și constă în transmiterea mesajului cu privire la produsele comercializate, cât și la fermă.

Publicitatea la locul vânzării este exterioară și are rolul de a atrage atenția potențialilor consumatori cât și de a transforma trecătorul în client.

Mijlocul cel mai utilizat pentru transmiterea mesajului publicitar la fermă este banner-ul. De regulă titlul este cea mai importantă componentă a unei reclame, fiind cel mai citit comparativ cu restul anunțului.

Exemplu de mesaj publicitar:

„PUI ,GAINI SI OUA SANATOASE SI GUSTOASELA PRETURI AVANTAJOASE!” (Anexa 2)

Publicitatea produselor va fi efectuată și prin:

– fluturași ( sub formă de pui și ou) care să cuprindă toate informațiile despre produsele comercializate de fermă în momentul respectiv și la ce prețuri. Acești vor fi distribuiți în zone strategice, respectiv: piețe; biserici, spitale, școli, magazine și barurile din satele care aparțin comunei și orașelor vizate precum și în timpul târgurilor săptămânale care se organizează în zonă (Anexa 1);

– afișe sau bannere amplasate în locuri de înalt trafic respectiv la intrarea în sat, intersecții etc.( Anexa 2);

– mesaje aplicate pe mașina firmei;

– prin publicitate la radio și televiziunea locală;

– crearea unei pagini web care să cuprindă informații utile despre amplasarea firmei și produsele acesteia.

Pentru creșterea încrederii în firmă noastră ne propunem să organizam un experiment în care să se folosească puii din gospodăriile populației locale și pui proprii. Localnicii vor fi chemați la fiecare sfârșit de săptămână, până la 45 de zile, pentru a observa diferențele ce exista între aceste 2 situații. Iar la finalul acestuia se va organiza și o instruire a acestora pe probleme de creștere a puiului de carne și a găinilor ouătoare.

VII. PROCESUL DE PRODUCTIE

7.1. Capacitățile de producție

Ferma are 2 hale. Într-o hală se cresc 1000 găini ouătoare (700mp), iar în cealaltă 5000 pui de carne (500mp.). Sistemul de creștere este la sol pe așternut permanent la pui cât și la găini unde pe mijloc sunt amplasate hrănitoare și adăpători iar pe laterale cuibare.

Pe viitor se preconizează achiziționarea de utilaje performante și sisteme moderne de întreținere

7.2. Derularea procesului de producție

Fazele dificile ale procesului de producție sunt legate de alimentație, respectiv calitatea furajului cumpărat care nu are totdeauna nivelul de nutrienți specificați în rețetă și de defectarea uneori a unor elemente de tehnologie. De aceea periodic se execută analizele chimice ale furajului și produsului finit în laboratoarele de specialitate iar pe viitor se propune achiziționarea de noi tehnologii.

În vederea creșterii productivității muncii și a eficienței economice, în fiecare exploatație zootehnică trebuie să existe o preocupare permanentă pentru o mai bună organizare și desfășurare a diferitelor procese de muncă ce se impun în unitate.

Experiența managerului în activitatea prestată este de 2 ani dar nu la asemenea capacități de producție.

Pentru derularea procesului de producție este necesar un personal calificat compus din 3 oameni care să fie direct implicat în toate activitățile firmei. De aceea pe lângă manager firma a mai angajat 2 muncitori si are un contract de prestari servicii cu un medic veterinar.

În organizarea lucrărilor se parcurg următoarele etape:

– stabilirea necesarului de utilaje și a forței de muncă în corelație cu perioada optimă de executare a lucrărilor;

– organizarea locului de muncă;

– executarea propriu-zisă a lucrării.

Executarea optimă a oricărei lucrări depinde de respectarea strictă a următoarelor elemente:

– proporționalitatea între elementele participante;

– coordonarea (executarea operațiunilor componente ale lucrării complexe în ordinea în care se condiționează unele pe altele);

– ritmicitatea (menținerea ritmului constant în executarea diferitelor operațiuni);

– continuitate (executarea fără întrerupere a lucrării pe toată durata schimbului de muncă).

Pentru orice activitate este necesară să se cunoască:

– volumul lucrării;

– perioada optimă de efectuare;

– numărul și capacitatea personalului;

– distanțele de transport ( dacă este cazul)

– dotarea cu mașini;

– productivitatea zilnică a muncii etc.

Managementul resurselor umane urmărește antrenarea și direcționarea personalului în ansamblul fluxului tehnologic pentru realizarea producției optime.

7.3. Furnizorii firmei

Furnizorii principali ai firmei sunt SC GELOMIN SRL, SC AGROMAR SRL,

SC BRENDA CONSULT SRL.

Prețuri de achiziționare furaje:

PORUMB = 0.65 lei/kg;

URUIALA PORUMB = 1 leu/kg;

GRAU = 0.70 lei/kg;

FURAJ BIO ( porumb,grau,floarea soarelui,soia,)= 1.8 lei/kg

Alegerea furnizorilor a fost determinată, în primul rând, de lipsa altor furnizori importanți din zonă, apoi de calitatea serviciilor oferite de aceștia care până în momentul de față a fost satisfăcătoare.

Verificarea calității de la furnizori se poate face atât în fermă ( la pui și găini ouătoare), prin producțiile înregistrate, cât și în cadrul unor laboratoare specializate ( pentru furaje) unde se fac determinări care să confirme integrarea acestora în standardele de calitate.

VIII. LOGISTICA AFACERII – DESCRIERE

8.1. Caracteristicile principale ale constructiilor

Pentru cladiri: deschideri, travei, aria construita, aria desfasurata, numarul de niveluri si inaltimea acestora, volumul construit Investitia s-a realizat prin investitii proprii si intruneste urmatoarele suprafete:

[NUME_REDACTAT] (mp)

Suprafata teren 1.560 mp

Suprafata construita hala 558,8 mp

Suprafata desfasurata hala 558,8 mp

Suprafata construita platforma dejectii 100 mp

Suprafata construita platforme auto pietris 40 mp

8.2. Constructia si dotarea halelor

Deschideri: 2 deschideri cu dimensiunile de 6,50 m

Travei: 7 travei, cu dimensiunea de 5,00 m si 1 travee cu deschiderea 4,50 m

Suprafata construita la sol: 558,80 mp

Suprafata construita desfasurata (supraterana): 558,80 mp

Suprafata utila totala interioara supraterana: 533,30 mp, din care:

Suprafata utila parter: 533,30 mp

Regim de inaltime: [NUME_REDACTAT] maxima la coama: +3.72 m fata de terenul amenajat (+/-0.00m)

Inaltimea minima la cornisa: +3.00 m fata de terenul amenajat (+/-0.00m)

Inaltime utila parter : minim 2.50 m – maxim 3.30 m

Volum construit: 1.840,00 mc

Constructia si dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare la cresterea gainilor ouatoare in sistem intensiv. Astfel: halele sunt executatate pe structura metalica, cu invelitori din panouri de tabla cu spuma poliuretanica (sandwich). Peretii, acoperisul si pardoselile sunt realizate din materiale de constructie care asigura o buna izolare termica; halele sunt prevazute cu instalatii eficiente de climatizare si ventilatie pentru asigurarea unei temperaturi tehnologice normale care sa ofere un microclimat optim pe tot parcursul anului; echipamentele care asigura frontul de alimentatie si adapare respecta normele tehnologice si biologice; spatiul de depozitare a oualor este dotat cu vitrine frigorifice pentru asigurarea cerintelor de siguranta alimentara; dejectiile rezultate de la pasari sunt colectate si uscate in hala prin intermediul unui sistem special, iar apoi sunt stocate pe platforma betonata acoperita, fiind folosite ca ingrasamant natural; colectarea apelor provenite din spalarea halei se va face intr-o fosa septica; accesul in incinta fermei se face printr-un filtru pentru dezinfectia autovehiculelor.

8.3.Structura constructiva

Pentru cladiri si retele se va face o descriere a solutiilor tehnice avute in vedere, cu recomandari privind tehnologia de realizare si conditiile de exploatare ale fiecarui obiect.

8.3.1Descrierea constructiva a halelor de productie Imobilul are functiunea de ferma pentru crestera pasarilor – gaini ouatoare. Cladirile sunt organizate in 2 zone:

– zona industriala (cu spatiu productie: gaini ouatoare, sortare si depozitare oua, loc pentru pui, camera materiale sanitar veterinare si camera cadavre)

– zona pentru personal (hol acces, vestiar tip filtru, grup sanitar, spatiu tehnic). Structura constructiei: fundatii de beton armat si placa beton armat cota ±0,00. Structura supraterana va fi realizata din stalpi si grinzi profil HEA din metal. Peretii interiori vor fi realizati din gips-carton, grosime 10 cm cu izolatie vata mineral bazaltica. Inchiderile exterioare propuse vor fi realizate din panouri termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica. Sarpanta va avea o structura metalica, iar ca sistem de acoperire se va realiza o invelitoare din panouri termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica. Finisajele interioare propuse: finisajele pentru pereti vor fi vopsitorii lavabile rezistente la spalaturi multiple, culoare alb, tapet PVC h=2,10m (mai putin spatiul de productie: gaini ouatoare unde se vor lasa panourile termoizolante aparente). Finisajele la pardoseli vor fi realizate din beton sclivisit pentru zona de productie (cu rigole pentru colectarea dejectiilor lichide de la bateriiile de crestere gaini) si spatiile tehnice si covor PVC pentru restul spatiilor. Pentru spatiile in care va exista plafon suspendat, acesta va fi realizat din gipscarton si va fi finisat cu vopsitorii lavabile culoare alb. Finisajele exterioare propuse: panouri termoizolante grosime 6 cm, izolatie spuma poliuretanica, culoare gri. Tamplaria va fi din PVC cu rupere a puntii termice cu geam termopan cu sticla clara.

HALA 1 HALA 2

8.3.2. Structura constructiva a platformei de depozitare dejectii

Se propune infiintarea unei platforme dejectii cu ziduri perimetrale din beton armat h=1,50m. Acesta are o structura de metal si este acoperit cu membrana PVC si asigura o autonomie de 6 luni. Amplasarea acestuia fata de hala de productie se observa in planurile de arhitectura. Platforma de dejectii pentru gaini va fi hidroizolata cu membrana hidroizolanta pentru a nu se infiltra dejectiile in sol.

8.3.3. Structura constructiva a platformei carosabile pietris

Carosabilul din cadrul incintei va fi realizat din balast compactat – pietris. Circulatiile pietonale-trotuare se vor realiza din beton. Minim 30% din suprafata totala a terenului va fi rezervata spatiilor verzi.

8.4. Principalele utilaje din dotare a constructiilor

8.4.1. Hala de cresterea a gainilor ouatoare

Va fi utilata cu urmatoarele echipamente: siloz exterior pentru stocare furaje; sistem transport furaj; sistem furajare; sistem adapare; cuibare manuale; sistem microclimat; instalatie de iluminat.

Spatiul de sortare-ambalare-depozitare oua va fi dotata cu: echipament pentru sortarea, marcarea si ambalarea oualor; 2 vitrine frigorifice de 550-600 l pentru depozitarea temporara a oualor.

8.4.2. Hala de cresterea a puilor

Va fi utilata cu urmatoarele echipamente: siloz exterior pentru stocare furaje; sistem transport furaj; sistem furajare; sistem adapare; sistem microclimat; instalatie de iluminat.

8.5. Principalele utilaje din dotarea retelelor de utilitati:

– Tablou electric 9 circuite intrerupator general 32A/30mA (10A iluminat – 1 circuit; 16 A prize); 7 circuite(16 A rezerva – 1 circuit) cutie cofret aparent; proiectoare 350W cu halogen

– [NUME_REDACTAT] 30 l Putere electrica boiler: 1.5 [kW]; Plaja de temperatura: 10-65 [°C]; Consum mediu pentru a mentine temperatura de 65°C: 0.56 [kWh/24h]; Putere consumata pentru a produce apa la 65 ºC: 1.9 [ kWh]; Timp de incalzire pana la 40ºC (dt=25°C): 0.6 [h]; Timp de incalzire pana la 65ºC: 1.3 [h]

– Convector electric 500 W – Putere convector electric: 500 W; Tensiune nominala: 230 Vac 50Hz

– Convector electric 1500 W – Putere convector electric: 1500 W; Tensiune nominala: 230 Vac 50Hz

-Hidrofor 24 l – Debit (mc/h): 2.90; Capacitate rezervor (l): 24; Presiune maxima de lucru (bar): 6; Tip motor: electric; Adancimea maxima de aspiratie (m): 30; Putere motor (kw): 0.75; Tensiune alimentare (V): 230

– [NUME_REDACTAT] 950 W – Debit (mc/h): 2.40; Putere motor (kw): 0.50; Tensiune alimentare (V): 230; Putere electrica consumata (W): 950

– [NUME_REDACTAT] 500 litri – o volum apa: 500 litri

– [NUME_REDACTAT] (canalizare) o volum total [l]: 2000

8.6. Instalatii aferente constructiilor

8.6.1.Instalatii sanitare Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 25-30 m, conform normelor in vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de pompare va fi alimentat dintr-un vas tampon 1500 l. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei menajere si anume debitul si presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o statie de pompare: debit maxim 2.9 mc/h, presiune maxima 45mCA, puterea maxima 0.75 kW, amplasata la put special destinat echipamentelor de instalatii. Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran pe spatiul verde, sub adancimea de inghet si este realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 25 mm pozata pe pat de nisip. Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul electric propriu pozitionat la [NUME_REDACTAT]. Parametri tehnici boiler electric 30 litri, putere electrica boiler 1,50 kW, presiune maxima de lucru 0,6 Mpa, plaja de temperatura 10-65 gr.C, consum mediu pentru a mentine temperatura de 65 gr.C: 0.56 kWh/24h, putere consumata pentru a produce apa la 65 gr.C 1.9 kW/h, timp incalzire pana la 65 gr.C 1.3 h, inaltime boiler electric 610 mm, diametru 365 mm, distanta intre racorduri R 100 mm. Masa boiler electric 19 kg. Coloanele de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de inchidere. Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloana separata pentru grupul sanitar. Apele pluviale vor fi preluate prin coloane cu diametru de 110 mm care vor avea deversare libera. Coloanele si conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate cu garnituri de cauciuc. Colectarea apelor menajere se face prin intermediul unui camin de canalizare catre fosa septica ecologica de canalizare menajera. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut cate o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghenele de instalatii. In ghena de instalatii corespunzatoare baii se monteaza robinete sferice de separatie Ø20. Instalatiile se vor executa din: tevi din polipropilena reticulata pentru conductele de apa rece si calda; tevi si piese de legatura din polipropilena de canalizare; baterii amestecatoare cu monocomanda stative pentru lavoare; robinete de trecere cu filet interior si obturator sferic; robinete de reglaj de colt, cu ventil; robinete de retinere cu ventil si mufe. Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI sau similar.

8.6.2.Instalatii termice Se va prevedea o instalatie de incalzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea temperaturilor interioare conform SR 1907/2-97. Instalatia de incalzire in cladire este compusa din convectoare termoelectrice. Acestea vor fi alimentate de la prize electrice 220V. Aceste radiatoare electrice – convectoare contin un panou de control: Switch ON / OFF si termostat reglabil care asigura utilizarea convenabila a acestor convectoare electrice si creeaza confort acceptabil. Toate modelele de radiatoare electrice – convectoare sunt montate pe perete. Aceste radiatoare electrice – convectoare sunt extrem de subtiri si permit economie de spatiu. Ele sunt estetice si au o functie speciala pentru curatire usoara. Calculul necesarului de caldura: In urma realizarii calculului a rezultat o sarcina totala de incalzire de 5,5 kW, cu convectoare termoelectrice.

8.6.3.Instalatii electrice. Instalatii de iluminat artificial Se va asigura un iluminat artificial la nivelul pardoselii de 300 lx, 500 lx, cu un minim de 150 lx, factorul de uniformitate fiind de 1 / 40. Indicele de redare a culorilor (Ra) va fi mai mare de 65 si asigurat de lampile cu temperatura de culoare intre 4.500 – 6.500 K. La grupul sanitar se vor monta corpuri de iluminat fluorescente, etanse, avand grad de protectie minim IP 54, iar in birou si zona de depozitare se vor monta corpuri cu protectie adecvata. Comanda iluminatului se va face prin intermediul intrerupatoarelor si comutatoarelor montate ingropat in pereti, la intrarile in incaperi. Instalatiile noi de iluminat vor urmari, in principiu, traseele cele mai scurte, cu modificarile de rigoare in locurile unde incaperile nu permit acest lucru. Instalatiile electrice de iluminat se vor executa cu conductoare din cupru izolat in PVC de tip CYYF 1,5 mmp trase in tuburi rigide din PVC cu Dn = 16 mm ingropate in ziduri sau in planseu, in cazul corpurilor de iluminat si al trecerilor, conform detaliilor din planse. Tuburile orizontale aferente instalatiilor de iluminat se vor poza ingropat la circa 20 cm sub nivelul planseului. Dispozitivele pentru prinderea sau suspendarea corpurilor de iluminat trebuie sa suporte, fara a suferi deformari, o greutate egala cu de cinci ori greutatea corpului de iluminat ce urmeaza a fi suspendat, dar cel putin 10 kg. Aparatele de comutatie pentru instalatiile de iluminat vor fi de buna calitate, si se vor fixa in doze noi cu holtzsuruburi prinse in rama metalica a aparatelor si acoperite de masca din material plastic izolant.

8.7. Situatia existenta a utilitatilor si analiza acestora

Alimentare cu energie electrica – racord la reteaua edilitara existenta.

Alimentare cu apa. In prezent nu exista retea de alimentare cu apa, in acest scop s-a prevazut realizarea unui put forat dotat cu hidrofor si sistem de pompare.

Alimentare cu gaz. Nu exista retea de alimentare cu gaz.

Accesul se face pe drum de exploatare.

8.8. Avize si acorduri

Avizele si acordurile emise de organele in drept, potrivit legislatiei in vigoare, privind: – certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizat si aprobat potrivit legii; – alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispozitiilor legale.

Certificatul de Urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic emis de [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT], judetul Prahova pentru “Ferma pentru cresterea pasarilor” apartinand solicitantului [NUME_REDACTAT]. Alte avize de specialitate sunt:

Decizia etapei de evaluare initiala emisa de Agentia pentru [NUME_REDACTAT] Prahova care atesta ca solicitantul a initiat procedura pentru obtinerea acordului de mediu;

Notificarea emisa de [NUME_REDACTAT] Veterinara si pentru [NUME_REDACTAT] Prahova care atesta conformitatea proiectului cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si siguranta alimentelor si ca prin realizarea investitiei in conformitate cu proiectul ferma va fi in concordanta cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor;

Notificarea emisa de Directia de [NUME_REDACTAT] Prahova privind conformitatea proiectului cu conditiile de igiena si sanatate publica.

8.9. Caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor / echipamentelor tehnologice

Echipamente necesare.

8.10. Descrierea fluxului tehnologic

Hala de crestere a gainilor ouatoare va avea o capacitate de 4.000 pasari/ciclu de productie, care vor produce o cantitate de 873.200 oua anual. In cadrul fermei va fi utilizata tehnologia de crestere la sol, pe asternut permanent a gainilor ouatoare, folosind sistemul intensiv. Ciclul productiv are o durata de aprox. 64 de saptamani (15 luni), din care: – perioada de acomodare a pasarilor: aprox. 2 saptamani; – perioada productiva: 59 saptamani; – perioada pentru curatenie, dezinfectie, repaus sanitar: 3 saptamani.

Procesele de productie din ferma sunt:

8.10.1. Popularea fermei. Se va face cu gaini rase usoare si grele la varsta de 16-18 saptamani, care vor fi crescute la ferma noastra din oua cumparate de la producatori. Din momentul mutarii in noua hala, puicutele traverseaza o perioada de acomodare de 1-2 saptamani. In aceasta perioada se va asigura cresterea treptata a perioadei de lumina care stimuleaza ouatul, hranirea echilibrata proteino-vitamino-minerala corespunzatoare perioadei de acomodare la noile conditii de crestere. Inceperea ouatului este un moment fiziologic care poate fi reglat, tinand seama de varsta si de greutatea corporala a pasarilor, atat prin influenta furajului, cat si a programului de lumina. Dupa cele 2 sapatamani necesare pentru acomodare, gainile ouatoare vor deveni productive. Ciclul de ouat al gainilor este de 57-61 saptamani incepand cu saptamana 18 de viata. Procentul de mortalitate naturala in cazul gainilor ouatoare este cuprins intre 4-6% din populatia initiala.

8.10.2. Administrarea hranei

Hranirea gainilor ouatoare si a puilor se va face cu furaje combinate achizitionate de la societati specializate in producerea de nutreturi combinate. Aprovizionarea cu nutreturi se va face periodic astfel incat stocarea furajelor sa nu depaseasca 5 zile. Furajele sunt depozitate in incaperile special amenajate. Silozul permite mentinerea nealterata a proprietatilor furajelor, fiind inchis etans. Din siloz, furajele sunt preluate de catre transportoare tip snec pana in hala unde, la orele stabilite prin programul de calculator, se relizeaza furajarea gainilor. Lanturile din jgheaburile de furajare aduc in fata gainilor cantitatea dorita de furaj. In hala de 4.000 capete, consumul mediu zilnic de 110 g/cap necesita o cantitate zilnica de 440 kg furaj. Capacitatea silozului exterior de 10 tone furaj permite asigurarea unui stoc de furaje pentru minim 5 zile. O cantitate mai mica este contraindicata, avand in vedere lungimea week-end-urilor.

8.10.3. Administrarea apei de baut

Adaparea pasarilor se va realiza printr-un sistem echipat cu picuratori speciale. Necesarul mediu de apa este de 0,24 l/cap/zi. In timpul verii, consumul poate sa creasca pana 0,375 l/cap/zi. Pasarile au acces oricand la cantitatea dorita de apa fara restrictie, picurii risipiti accidental fiind preluati in cupe montate sub picuratori pentru a nu crea un mediu umed in hala. In activitatile de furajare/adapare nu este nevoie de interventie umana, procesele fiind complet automatizate.

8.10.4. Asigurarea sanatatii pasarilor

Instalatia de adapare este dotata cu un dozator de medicamente prin care se face dozarea automata a vitaminelor si a medicatiei in apa de baut. Vaccinarile obligatorii sunt vacinarea de boala lui Marek si de Pseudopesta, vaccinuri ce se administreaza in apa de baut sau injectabil. Suplimentar se administreza vitamine pentru o dezvoltare buna si accidifiant pentru imbunatatirea digestiei si igienizarea apei de baut. Antibiotice se administreaza doar la indicatiile medicului, in caz de necesitate.

8.10.5. Colectarea, transferul si depozitarea dejectiilor si a apelor uzate

Cel putin o treime din suprafata podelei va fi acoperita cu un strat asternut (paie maruntite sau rumegus, folosite ca material pentru culcusuri) si doua treimi pentru groapa de resturi (gainat). Groapa de resturi este acoperita cu o platforma zabrele din plastic, fiind usor ridicate. Cuibarul, instalatiiile pentru hranire si alimentare cu apa sunt asezate pe platforma pentru a pastra uscata zona culcusurilor. Gunoiul este colectat intr-o groapa sub platforma in timpul unui ciclu de ouat (13 – 15 luni). Groapa se formeaza prin ridicarea platformei. La finalul ciclului de productie, dejectiile sunt evacuate din hala si depozitate temporar pe o platforma betonata acoperita, pana la predarea acestora pe baza de contract catre producatori agricoli din zona pentru utilizare ca ingrasamant natural.

IX. INFORMATII FINANCIARE

Capitalul de început al firmei este de 131.000 și are proveniență din fondurile proprii ale proprietarului [NUME_REDACTAT].

Cheltuielile generale făcute la înființarea firmei au fost:

– acte și avize de înființare – 10.000 lei;

– amenajarea și achiziția de utilaje – 72.288 lei;

– achiziționare oua pentru incubator – 4.224 lei/ciclu

– cumpărare furaj – 18.600 lei

Total cheltuieli = 105.112 lei

Estimarea cheltuielilor pe primii 3 ani de activitate

Prognoza vânzărilor pe primii 3 ani de activitate

ANEXA 1

RECLAMA SI PUBLICITATE

Anexa 2

Mesajul publicitar existent pe banner

ANEXA 3

LEGEA nr.72 din 16 ianuarie 2002
Legea zootehniei

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. – Zootehnia este o ramură importantă a agriculturii, care implică activitatea de creștere, nutriție, ameliorare, reproducție și protecția animalelor.

Art. 2. – Prezenta lege reglementează desfășurarea de către crescătorii de animale a activităților enumerate la art. 1, pentru animalele din următoarele specii: taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, animale de blană, canide, feline, păsări, pești, albine și viermi de mătase.

Art. 3. – [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor elaborează și promovează politici privind creșterea și ameliorarea animalelor, coordonează întreaga activitate din domeniu, iar împreună cu organele administrației publice locale sprijină asociațiile profesionale ale crescătorilor de animale.

Art. 4. – În înțelesul prezentei legi, crescătorii de animale sunt persoanele fizice și juridice care dețin în proprietate speciile de animale prevăzute la art. 2, înscrise în Registrul de evidență agricolă.

CAPITOLUL II
Creșterea și exploatarea animalelor

Art. 5. – (1) Creșterea și exploatarea animalelor este activitatea desfășurată de crescătorii de animale, indiferent de statutul juridic al acestora, în scopul obținerii de produși și produse animaliere.

(2) Activitatea de creștere a animalelor se realizează în exploatații zootehnice, asociații și crescătorii individuale.

(3) În alegerea sistemelor de creștere și a tehnologiilor de exploatare crescătorii de animale sunt obligați să prevină poluarea, deteriorarea mediului ambiant și să respecte regulile de protecție a animalelor, precum și măsurile de apărare a sănătății acestora.

Art. 6. – Asociațiile profesionale ale crescătorilor de animale care fac dovada reprezentării la nivel național, pe principiul piramidal, a majorității crescătorilor pentru care a fost constituită asociația sunt recunoscute de [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor ca parteneri în elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de creștere și a politicilor pe produs.

Art. 7. – Patrimoniul zootehnic al crescătorilor de animale este constituit din efectivele de animale menționate la art. 2, împreună cu construcțiile aferente.

Art. 8. – (1) Construcțiile zootehnice aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, care se pretează la creșterea animalelor și păsărilor și sunt neutilizate în acest scop, vor fi date în administrare asociațiilor crescătorilor de animale, persoanelor fizice sau juridice, care vor să desfășoare activități zootehnice.

(2) Terenurile de sub construcții și cele de incintă vor fi date în administrare, fără plată, pe perioada desfășurării activității.

(3) Consiliile locale vor aproba atribuirea de teren cu destinație agricolă, din rezervă, pentru asigurarea necesarului de furaje crescătorilor de animale care populează spațiile prevăzute la alin. (1).

(4) La concesionarea terenurilor cu destinație agricolă de la [NUME_REDACTAT] Statului, în scopul producerii furajelor, crescătorii de animale au prioritate.

Art. 9. – În scopul evidențierii statistice, al apărării sănătății, stabilirii valorii genetice, înregistrării, deplasării, etichetării și al valorificării efectivelor de animale este obligatorie individualizarea tuturor animalelor în termen de 2 ani de la publicarea prezentei legi în [NUME_REDACTAT] al României, Partea I.

Art. 10. – [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor împreună cu [NUME_REDACTAT] de Statistică asigură un sistem informațional statistic privind cunoașterea evoluției efectivelor de animale și a producțiilor zootehnice și organizează recensăminte ale animalelor domestice la toți deținătorii de animale.

Art. 11. – (1) [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor, pentru dezvoltarea producției animaliere, poate acorda crescătorilor de animale prime la vânzare cumpărare, alocații și avantaje fiscale pe produs, în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

(2) Condițiile de alocare a stimulentelor, cuantumul acestora și forma de acordare se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor, în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat.

Art. 12. – Calitatea de crescător de animale, precum și de membru al unei asociații profesionale de profil dă drept de preemțiune la obținerea de licențe, cu sprijinul [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor, în vederea valorificării la export a animalelor și a produselor de origine animalieră.

CAPITOLUL III
Nutriția animalelor

Art. 13. – (1) Nutriția animalelor, în înțelesul prezentei legi, este o activitate zootehnică de interes major prin care se asigură conversia optimă a resurselor nutritive în produse animaliere. Resursele nutritive, denumite furaje, includ totalitatea produselor vegetale, animale, minerale și de sinteză care, prin folosirea în hrana animalelor, asigură desfășurarea normală a funcțiilor vitale și valorificarea potențialului de producție și reproducție al acestora.

(2) În sensul prezentei legi, activitățile privind nutriția animalelor se referă la:
a) producerea, recoltarea, depozitarea, conservarea, prelucrarea și valorificarea plantelor de nutreț;
b) fabricarea, comercializarea și utilizarea nutrețurilor combinate, precum și a altor preparate furajere din producția internă sau din import, destinate nutriției animalelor;
c) producerea și folosirea biopreparatelor furajere;
d) stabilirea rațiilor și normelor de furajare în funcție de tehnologia de creștere și exploatare a animalelor.

Art. 14. – Nutrețurile concentrate simple, combinate, aditivii furajeri, premixurile, substanțele energetice, substanțele minerale și preparatele speciale trebuie să corespundă parametrilor de calitate și salubritate stabiliți prin norme ale [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor și ale [NUME_REDACTAT] și Familiei.

Art. 15. – (1) Controlul producerii nutrețurilor combinate și preparatelor furajere se realizează prin inspecția oficială efectuată de către unități specializate și abilitate de [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor, care urmăresc ca producerea, importul, fabricarea, circulația, comercializarea și folosirea acestora să se efectueze în conformitate cu reglementările legale privind protecția sănătății oamenilor, animalelor și a mediului.

(2) Condițiile și criteriile ce trebuie îndeplinite de unitățile specializate pentru a fi abilitate în controlul oficial al producerii nutrețurilor combinate și preparatelor furajere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

(3) Inspecțiile se fac în toate etapele de producție și de manufacturare, înainte de comercializare, la import și export și la utilizarea produsului.

Art. 16. – Sunt considerate furaje de natură vegetală: cerealele, leguminoasele și plantele tehnice pentru boabe, gramineele, leguminoasele anuale și perene, precum și alte plante anuale destinate folosirii ca nutrețuri, masă verde, fibroase deshidratate natural și artificial, suculente, cât și produse care provin din producția secundară a culturilor realizate în teren arabil și din producția pajiștilor naturale și a pădurilor.

Art. 17. – Sunt supuse regimului de exploatare stabilit prin prezenta lege următoarele categorii de terenuri:
a) pajiștile comunale care fac parte din domeniul privat al statului și se află în administrarea consiliilor locale respective;
b) pajiștile în indiviziune care, fie prin lege, fie prin efectul actelor de proprietate sau acordul ulterior al coproprietarilor, se folosesc în comun în cadrul asociațiilor de pășunat;
c) pajiștile situate pe orice fel de terenuri din zonele montane, inclusiv golurile alpine, sau cele situate în zone inundabile ale râurilor și în [NUME_REDACTAT], care nu intră în primele două categorii și sunt folosite numai în timpul prielnic pășunatului, aparținând domeniului public al statului;
d) pajiștile cu regim special, cu excepția perimetrelor de protecție ecologică, a rezervațiilor naturale, a parcurilor naturale și naționale;
e) terenurile arabile și cele provenite din pajiștile comunale destinate producerii de furaje și semințe de culturi furajere, inclusiv terenurile folosite pentru lucrări de îmbunătățire a pajiștilor.

Art. 18. – (1) Terenurile evidențiate ca pajiști, aparținând consiliilor locale comunale, obștilor sau unor asociații de crescători, se folosesc în exclusivitate pentru pășunat, fâneață, cultivarea plantelor de nutreț, în vederea obținerii de masă verde, fân sau semințe, perdele de protecție a pajiștilor, construcții zoopastorale, lucrări de îmbunătățiri funciare pentru creșterea potențialului de producție al pajiștilor.

(2) Administrarea pajiștilor comunale, orășenești și municipale intră în atribuțiile consiliilor locale, care vor stabili în răspunderea directă și nemijlocită a primarilor executarea prevederilor cuprinse în amenajamentele pastorale și în planurile anuale de exploatare a pajiștilor de pe raza unităților administrativ-teritoriale respective. Gospodărirea acestor suprafețe se face cu consultarea crescătorilor de animale, cu asistența tehnică a specialiștilor din unități subordonate ale [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor.

Art. 19. – (1) [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor, prin organele de specialitate, elaborează strategia de organizare și exploatare a pajiștilor, parametrii tehnici și metodologia recomandată deținătorilor de terenuri agricole folosite pentru furajarea animalelor, care vor fi prevăzute în normele metodologice.

(2) [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor, prin organele de specialitate, împreună cu consiliile județene și cu consiliile locale, elaborează strategia de organizare și exploatare a pajiștilor și prezintă, în mod distinct, reglementări stricte privind transhumanța ovinelor, ca formă de punere în valoare a resurselor furajere montane și alpine.

Art. 20. – (1) Pășunile împădurite pot fi readuse în circuitul pastoral, cu aprobarea direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară județene, pe baza unor studii de transformare și a unor programe de îmbunătățire și exploatare a acestora, întocmite de unitățile de specialitate autorizate.

(2) Recoltarea masei lemnoase de pe aceste terenuri se va face cu respectarea normelor tehnice silvice de exploatare.

Art. 21. – Terenurile evidențiate ca pășuni, fânețe și pășuni împădurite pot fi schimbate cu terenuri agricole sau cu destinație forestieră, cu respectarea reglementărilor legale în vigoare.

Art. 22. – (1) Terenurile ocupate de pajiști care, prin degradare sau poluare, și-au pierdut total sau parțial capacitatea de producție vor fi constituite în perimetre de ameliorare de interes național, pe care se vor executa lucrări de repunere în valoare și amenajare, corespunzător reglementărilor legale în vigoare, fără schimbarea proprietarului.

(2) În vederea executării lucrărilor prevăzute la alin. (1), în cadrul perimetrelor stabilite, deținătorii de pajiști sunt obligați să pună la dispoziție terenurile respective pe perioada realizării proiectelor și să aplice prevederile acestora.

Art. 23. – Lucrările de protecție și ameliorare a pajiștilor naturale se realizează din fondul de ameliorare a fondului funciar aferent sectorului agricol, aflat la dispoziția [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor.

Răspunderi și sancțiuni

Art. 40. – Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea administrativă, contravențională, civilă sau penală, după caz.

Art. 41. – (1) Constituie infracțiuni următoarele fapte:
a) falsificarea înscrisurilor în certificatele de origine și valoare de ameliorare sau în alte evidențe oficiale;
b) înscrierea în etichetele de prezentare a nutrețurilor combinate a unor date care nu corespund cu compoziția chimică a acestora;
c) folosirea de pesticide sau de alte substanțe toxice fără avertizarea deținătorilor de animale din zonă;
d) producerea și vânzarea neautorizată de nutrețuri combinate sau de aditivi furajeri;
e) schimbarea destinației suprafețelor de pajiști în alte categorii de folosință, fără aprobare legală;
f) distrugerea unor loturi semincere prin pășunat, cosit sau pe altă cale;
g) utilizarea în alte scopuri a fondurilor ce se constituie, conform legii, pentru lucrări privind întreținerea și îmbunătățirea pajiștilor;
h) executarea de lucrări de manipulare genetică la animale, fără aprobarea forului de specialitate imediat superior.

(2) Infracțiunile prevăzute la alin. (1) lit. c), e) și f) se pedepsesc cu închisoare de la 2 luni la 2 ani.

(3) Infracțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), d), g) și h) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Art. 42. – (1) Constituie contravenții la prezenta lege, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, săvârșirea de către persoanele fizice sau juridice a următoarelor fapte:
a) producerea de embrioni, material seminal congelat, icre embrionate, larve și puiet de pește, ouă de incubație pentru hibrizi comerciali și ouă de viermi de mătase, în afara unităților specializate, autorizate în acest scop, sau de la reproducători, pentru folosirea cărora nu s-au emis autorizații, precum și introducerea și utilizarea celor provenite din import, fără a dispune de autorizația necesară;
b) executarea neautorizată a transferului de embrioni sau a însămânțărilor artificiale pentru alte animale decât cele în proprietate;
c) nerespectarea normelor și instrucțiunilor tehnice privind efectuarea montei și asigurarea numărului de reproducători masculi folosiți în stațiuni comunale și puncte de montă naturală sau prin contracte civile;
d) monta clandestină, constând în folosirea reproducătorilor masculi neautorizați la monta femelelor;
e) neprezentarea și nedeclararea animalelor recenzorilor care efectuează recensămintele agricole;
f) menținerea de reproducători masculi necastrați cu intenția de a fi folosiți la monta clandestină;
g) folosirea unor componente neadecvate sau necertificate calitativ pentru fabricarea de nutrețuri combinate sau de premixuri furajere;
h) pășunatul neautorizat sau introducerea animalelor pe pajiști în afara perioadei stabilite pentru pășunat;
i) refuzul de către titularii de pajiști de a participa la întocmirea planurilor de exploatare a pajiștilor, împiedicarea sau interzicerea punerii în aplicare a lucrărilor prevăzute în acestea;
j) neîndeplinirea de către deținătorii sau utilizatorii de pajiști a obligațiilor prevăzute în contract;
k) circulația pe pajiști cu orice mijloace de transport, inclusiv cu atelajele, care cauzează deteriorarea acestora;
l) organizarea și punerea în funcțiune de noi exploatații zootehnice fără autorizații emise de organele abilitate în acest sens;
m) poluarea și/sau deteriorarea mediului ambiant;
n) nerespectarea protecției animalelor;
o) omisiunea de a da ajutorul necesar ori de a înștiința stăpânul, deținătorul sau organul competent, în cazul găsirii unui animal rătăcit, părăsit sau abandonat a cărui viață, sănătate ori integritate corporală este în primejdie;
p) darea în folosință a pajiștii, fie pentru pășunat, fie pentru obținerea de producții de culturi furajere, persoanelor care nu sunt îndreptățite la pajiște;
r) utilizarea amenajărilor piscicole în alte scopuri decât creșterea peștilor.

(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. f), k), o) și p);
b) cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. e), i) și n);
c) cu amendă de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. d), h), j) și r);
d) cu amendă de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. c), g) și m);
e) cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevăzute la lit. a), b) și l).

(3) La propunerea primarului din unitatea administrativ teritorială unde s-a săvârșit una dintre contravențiile prevăzute la alin. (1), consiliul local poate transforma cuantumul contravenției constatate în zile-muncă în folosul comunității.

(4) Valoarea unei zile-muncă se calculează luându-se ca bază de referință salariul minim pe economie valabil la acea dată.

(5) Amenzile se fac venit la bugetul de stat și la bugetul local, după caz.

(6) Cuantumul amenzilor contravenționale se indexează periodic prin hotărâre a Guvernului, în funcție de rata inflației.

Art. 43. – Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoanele împuternicite de [NUME_REDACTAT], Alimentației și Pădurilor, de [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT], de prefecți și de personalul abilitat al Ministerului de Interne.

Art. 44. – Prevederile prezentei legi referitoare la contravenții se completează cu cele ale [NUME_REDACTAT] nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.