Ferma Agricola de Semi Subzistenta a Pf Bojneagu Ramona, Comuna Izvoru Barzii, Judetul Mehedinti

FERMA AGRICOLĂ DE

SEMI-SUBZISTENȚĂ A PF BOJNEAGU RAMONA COMUNA IZVORU BÎRZII JUDEȚUL MEHEDINȚI

1. INFORMAȚII GENERALE

TITLUL PROIECTULUI: Ferma agricolă de semi-subzistență a PF Bojneagu Ramona din comuna Izvoru Bârzii,județul Mehedinți

BENEFICIARUL (APLICANTUL): Ramona Bojneagu

ARIA TEMATICĂ:

Programul operațional– PROGRAMUL OPERAȚIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

Axa prioritară– CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII SECTOARELOR AGRICOL ȘI FORESTIER

Domeniul de investiție–MĂSURI DE TRANZIȚIE PENTRU ROMÂNIA

Operațiunea– MĂSURA1.4.1.: SPRIJINIREA FERMELOR AGRICOLE DE SEMI- SUBZISTENȚĂ

LOCAȚIA PROIECTULUI:

Regiunea – Sud –Vest

Județul – Mehedinți

Localitatea – Comuna Izvoru Bârzii

2. DESCRIEREA PROIECTULUI

2.1. Scop și obiective

Scopul acestui proiect este de a dezvolta agricultura în comuna Izvoru Bârzii și de creștere a volumul producției destinate comercializării.

Obiectivele urmărite sunt :

1.Creșterea efectivului de bovine de la an la an.

2. Cumpărarea suprafeței de 3,00 ha de pășune.

3.Arendarea suprafaței de 2,00 ha teren arabil care va fi cultivat cu cereale.

4.Achiziționarea a 6 utilaje agricole.

2.2. Justificarea proiectului

Teritoriului administrativ al comunei Izvoru Barzii are o suprafață de 6892 ha și o populație stabilă de 2.703 locuitori în cele 7 localități componente.

Localitățile comunei s-au dezvoltat pe valea râului Topolnița încadrându-se în categoria localităților mijlocii, între 500 și 1000 locuitori (Izvoru Barzii, Halânga, Schinteiești) și localități mici – între 100 și 500 locuitori (Schitul Topolniței, Puținei, Balotești, Răscolești). Teritoriul comunei Izvoru Barzii este inclus în teritoriul preorășenesc al municipiului Drobeta Turnu-Severin și are o atribuție specială în relația economică cu municipiul prin:

prin obiectivele economice amplasate pe platforma industrială Halânga: Romag Termo și Romag Prod, unități economice de importanta națională;

aprovizionarea pieței municipiului cu produse agroalimentare și agricole perisabile

relațiile administrative în realizarea unor obiective comune: realizarea depozitului de deșeuri menajere;

specializarea activitățlori legate de deservirea municipiului.

Dimensiunile prin care se caracterizează potențialul economic al comunei sunt:

serviciile publice reprezentate de școli, asistență medicală, administrație și cultura ce sunt satisfăcătoare, în fiecare localitate existând minimul de dotări necesare.

unitățile de producție; în interiorul comunei sunt amplasate obiective industriale importante pentru economia județului: (centrala electrica de termoficare, ROMAG – uzina de apa grea – obiectiv de importanță națională) și unități economice private precum SC.INTIM.SRL, moara, ateliere de tamplarie, etc, care utilizează forța de muncă atât în cadrul comunei, dar și din alte zone, inclusiv municipiu;

resursele naturale: din descrierea cadrului natural rezultă că principalele resurse ale solului sunt suprafețele agricole, pășunile și pădurile. Resursele subsolului provin din agregate naturale (balast, pietriș, nisip) localizate în special în valea râului Topolnița.

Populația activă la nivelul comunei reprezintă 28,6%, iar populația ocupată 24,2% din total populație.Marea majoritate a locuitorilor își câștigă existența din activități agricole, în gospodăria proprie.

Suprafețele arabile sunt cultivate cu grâu, secară, porumb, cartofi, vii, legume și fructe. Există și suprafețe apreciabile cu plantații de pomi fructiferi și viță de vie.

Potențialul agricol este de slabă calitate, terenul agricol din comuna încadrându-se în următoarele clase de favorabilitate: arabil, vii și livezi – clasa III; pașuni și fânețe – clasa IV.S-a constatat de asemenea și o dublare a suprafețelor cultivate cu legume, datorită cerințelor și posibilităților de desfacere pe piața severineană.

Numărul de animale raportat la suprafața de pașune și fanete se este de 1,3 bovine/ha pășune+fânețe, 1,1 caprine/ha pasune + fanete.

Având în vedere că pe teritoriul comunei funcționează unități economice importante cu un număr mare de salariați , majoritatea, din municipiul Turnu Severin iar populația angajată în activitățile agricole este foarte mică, profilul dominant al comunei este industrial agrar.

2.3. Contextul proiectului

O dată cu aderarea la Uniunea Europeană,a fost marcată o nouă epocă în economia agricolă și dezvoltarea rurală din România.Țara noastră a fost nevoită să își adapteze imediat economia agricolă și dezvoltarea rurală pentru a putea să se integreze în piața internă a Uniunii Europene.

Din punct de vedere al suprafețelor agricole totale, România ocupă locul 7 in Uniunea Europeană, iar suprafața agricolă și arabilă pe locuitor ocupa locurile 5 și 6.

Performanța sectorului agricol românesc înregistrează un nivel scăzut.

Lipsa competitivității este reprezentată de randamentul scăzut, creșterea economică fiind scăzută,având în vedere că agricultura și industria alimentară nu reușesc să țină pasul cu creșterea economică neputând face față competiției străine din Uniunea Europeană.

Anul 2014 a marcat un moment important pentru piața funciară din România, prin deschiderea pieții pentru cetățenii străini, multe terenuri agricole fiind cumpărate de cetățenii străini, prin intermediul societăților comerciale.

În anul 2011,conform MADR nivelul suprafețelor înstrăinate fiind estimate la peste 800 mii ha.

Conform Recensământului General Agricol din anul 2002 în Romania erau înregistrate 4.48 milioane ferme,iar numărul acestora a scăzut la 3,86 milioane la Recensământul Agricol din anul 2010 structura divizată a agriculturii românesti și caracterul de subzistență a fermelor s-a menținut.

Recensământul din 2010 afișează o imagine a agriculturii românești aflată într-un proces prea lent de reorganizare. Astfel , România se caracterizează printr-o structură agrară extrem de polarizată.

Deocamdată, România nu deține o definiție a fermei mici, dar putem spune că acesta se încadrează între 5 ha și 10 ha. Așadar cele 3,5 milioane exploatații sub 5 ha reprezintă 93% din numărul exploatațiilor, acestea lucrând aproape 30% din suprafața agricolă folosită la nivel național.

Funcția principal a acestor exploatații mici,de subzistență și semi-subzistență este de a asigura protecție socială pentru acei locuitori rurali care au muncit în vechile cooperative agricole,neavând azi o pensie decentă.

Multe dintre aceste exploatații sunt dependende de serviciile deținătorilor de utilaje agricole,defavorizând creșterea prosperității fermierilor profesioniști.

Chiar dacă sunt marginalizate de politicile agricole naționale și europene, fermele mici jucat un rol de amortizor social, care a permis României să străbată fără perturbări sociale perioada anevoioasă a anilor 1990, când dezindustrializarea a stârnit un șomaj prematur care și-a descoperit o atenuare în practicarea agriculturii de subzistență.

De obicei aceste ferme de subzistență sunt conduse de persone care au trecut sau se proprie de vârsta pensionării.Pentru aceste persoane activițățiile agricole și cele casnice devin inseparabile,majoritatea dintre ei neavând niciun nivel de pregătire .

Deseori aceste persoane aleg structuri de producție mixte pe care fluctuațiile nefavorabile ale prețurilor nu-i afectează.

a

2.4. Activitățile proiectului

2.Activitatea de achizitii

2.5. Rezultatele proiectului

1..Activitatea de achizitii

– Opt utilaje agricole,un aparat de muls,un tanc de racire si un generator electric achizitionate.

2.6. Beneficiarii proiectului

Beneficiari directi:

Aplicantul este persoana fizica, Bojneagu Ramona care beneficiaza de fonduri nerambursabile pentru extinderea si cresterea productiei fermei de semi-subzistenta.

Grupul tinta este reprezentat de comunitatea Izvoru Barzii, dar si de populatia orasului Drobeta Turnu-Severin ,prin achizitionarea de produse lactate ,animale si furaje.

Beneficiari indirecti:

Furnizori de utilaje agricole vor beneficia de acest proiect prin livrarea de utilaje agricole,dar si persoanele care inchiriaza si vand teren arabil.

3. MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Prin acest proiect se va realiza o îmbunătățire a abilităților organizatorice și a sistemului contabil. Pregătire profesională a beneficiarului, pentru putea ține evidența contabilă a fermei, se va face prin accesarea Masurii 111 „ Formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte”.

3.3. Riscuri

Masuri de atenuare sau prevenire a riscurilor :

Riscul natural: Asigurarea de incendiu si alte calamitati care pot afecta suprafata de adapostire a animalelor,precum si asigurarea animalelor in caz de imbolnavire,trasnet sau innec.

Riscul de aprovizionare : Semnarea unor clauze contractuale ce obliga furnizorul sa livreze utilajele la timp.

Riscul tehnic sau tehnologic : Asigurarea utilajelor pentru prevenirea defectiunilor si incendiilor.

4. DURATA ACTIVITĂȚILOR

5. SUSTENABILITATEA PROIECTULUI

Sustenabilitatea proiectului va fi asigurata de vanzarea cerealelor si produselor lactate obtinute .

6. PUBLICITATEA PROIECTULUI

7. CONCORDANȚA CU POLITICILE UE ȘI LEGISLAȚIA NAȚIONALĂ

Moduri de respectare a principiilor :

Poluatorul plateste :

-In cazul constructiei lucrarile de sapare,procesare si punere in opera nu sunt poluante si deranjante deoarece nu sunt folosite utilaje de mare tonaj.

Dezvoltarea durabila :

– Cultivarea terenului arabil in permanenta duce la afanarea acestuia.

-Marirea suprafetei de terenuri ajuta la dezvoltarea agriculturii comunale.

Egalitatea de sanse : Nu este cazul

8. BUGETUL PROIECTULUI

9. SURSE DE FINANȚARE 

În care:

I Valoarea totală a proiectului = Valoarea neeligibilă a proiectului + Valoarea eligibilă a proiectului + TVA

II Contribuția proprie în proiect = Contribuția solicitantului la cheltuieli eligibile + Contribuția solicitantului la cheltuieli neeligibile + Autofinanțarea proiectului*

*Autofinanțarea proiectului se va calcula numai în cazul proiectelor generatoare de venit

n