Fenomenul viral al publicit ății: [628217]

1

Universitatea „ Babeș -Bolyai”
Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
Departamentul de Comunicare, Relații Publice și Publicitate
Specializarea Publicitate

Fenomenul viral al publicit ății:
Interog ări ale procesului de autoidentificare și de luare a deciziilor ȋn carier ă
a muzicienilor

Coordonator: Absolvent: [anonimizat]. Univ. Dr. Habil. Delia Balaban Ruxandra Dănăilă

Iunie 2020

2

Cuprins
1. Capitolul I – Introducere ………………………………………………………………………………….
1.1 Motivația alegerii temei………………………………………………………. ………………………… ..
1.2. Ipoteza generală a lucrării.. ……………………………………………………. ………………………..
2. Capitolul II – Noțiuni teoretice generale……………………………… ……………………….. ….
2.1 Publicitate a………………………………………………………………………………………………………
2.1.1 . Apariție si evoluț ie a publicit ății…………………………………………………………..
2.1.2 Definiț ii ale publicității……………………………………………………………………….
2.1.3 Definiții ale studiilor culturale ………. ………………………………………. ……………
2.2 Termeni de specialitate ……………………………………………………………………………………..
3. Capitolul III – Publicitatea și media digital ă………………………………………………….. …
3.1 Tehnici publicitat e online ………………………………………………………………………………….
3.2 Strategii de publicitate ………………………………………………………………………………………
3.3 Importanța publicitatii și moralei publice …………………………………………………………….
4. Capitolul IV – Celebrity Branding …………………………………………………………………… .
4.1 Brand ul personal …………………………………………………………………………………….. ……….
4.2 Integrarea brandingului personal cu programele acestuia de promovare ………………… .
4.3 Evaluarea brandului personal „Justin Bieber” …………………………………………………….. .
4.4 Comunicarea și brandingul personal – Fragmente din teoria psihanalitică ………………. .
5. Capitolul V – Design metodologi c………………………………………………………………………
5.1 Intreb ări de cercetare …………………………………………………………………………………………
5.2 Metode de cercetare ………………… ………………………………………………………………………..
5.3 E șantion ……………………………………………………………………………………………………………
6. Capitolul VI – Metode de cercetare …………………………………………………………………….
6.1 Analiza de document ………………………………………………………………………………………….
6.1.1 Interpretarea datelor ………… ……………………………………………………………………
7. Capitolul VI I – Concluzii și limite le cercet ării…………………………. ……………………….. ..
Bibliografie………………………………………………………………………………………………….. …….. …
Anexe……………………………………………………………………………………… …………… ………….. …..

3
1. Capitolul I – Introducere
1.1 Motivația alegerii temei
Tema acestei lucrări a fost aleasă pentru a aduce la cunoștința cititorului relevanța pe care
o au diferențele de claritate a structurii autocunoașterii în înțelegerea efectelor omniprezente ale
stimei de sine asupra funcționării sociale. Având în vedere relația robustă dintre claritatea
conceptului de sine și stima de sine, atât din punct de vedere istoric, cât și empiric, merită luat în
considerare dacă variabilele sun t de fapt distincte. Persoanele cu o claritate mai mare a conceptului
de sine raportează constant, de asemenea, respect de sine. În plus, evenimentele pozitive și negative
zilnice au o influență semnificativă a fluctuațiilor stării în claritatea conceptulu i de sine prin
efectele lor asupra afectării negative și a stimei de sine. La nivel teoretic, respectul de sine se referă
la evaluarea sinelui ca fiind bun sau rău, în timp ce claritatea conceptului de sine reflectă structura
și organizarea de bază a conce ptului de sine.
Relația dintre claritatea conceptului de sine și conștiința de sine oferă un sprijin suplimentar
pentru această distincție între claritatea subiectivă a conceptului de sine și structura conceptului de
sine. Niveluri mai mari de claritate a conceptului de sine sunt asociate cu mai puțină conștiință de
sine, ceea ce sugerează că indivizii mai cerți sunt mai puțin preocupați de statutul lor de obiecte
sociale. Oamenii care se angajează în mai multe auto -analize, sunt mai atenți la rolurile lor de ființe
sociale, dar experimentează mai puțină conștientizare a stărilor lor interne sunt, de asemenea,
persoanele care raportează că au o claritate mai mică a conceptului de sine. Luate împreună, acest
lucru sugerează că eforturile prelungite de înțeleg ere a sinelui, atât prin reflectarea personală, cât
și prin considerarea feedback -ului social, pot submina mai degrabă decât să sporească orice
sentiment de cunoaștere și înțelegere de sine. O claritate mai mare a conceptului de sine poate fi o
consecință a unei minime reflecții de sine și a atenției la diversitatea feedback -ului social pe care
îl întâlnesc oamenii, ceea ce creează un sentiment subiectiv de claritate independent de orice
cunoaștere de sine exactă sau de organizarea structurală a conceptului de sine.
Această cercetare analizează modul în care brandul personal este comunicat și prezentat
altora prin afișarea atributelor sinelui individual, care vor ȋl diferenți a de ceilalți. În prezent, unul
dintre cel mai puternic brand personal din lumea dez voltată este cel al lui Justin Bieber. Voi folosi
brandul Justin Bieber ca și context în care să explorez și să extind modelul existent de atașament
al mărcii umane, datorită puterii și coerenței durabile a modului în care și -a cultivat marca.

4
1.2 Ipoteza generală a lucrării
Cu cât manipularea creativ ă a publicit ății ȋn societate este sus ținută, cu at ât tentativ a
muzicienilor de a se adapta la umanitate este ȋngreunat ă.
Adițional, se formulează patru întrebări de cercetare cu privire la brandul studiat, Justin
Bieber pentru a oferi o perspectivă cercetării:
1. Care sunt modalit ățile prin care Justin Bieber integreaz ă expresia caracteristică a
propriei siluete umane în marele dans al universalului, fără a -și pierde esenta ?
2. Cum reactioneaza muzicienii la publicitatea manipulatoare?
3. Care au fost strategiile transformate în dezvoltare personală și eforturi de auto –
promovare?
4. Cum a știut Justin Bieber că a pierdut ceva ce nu a avut niciodată ȋn umbra fenomenului
viral, publicitatea ? Cum a putut ști că e ste dezorientat, în absența reperului orientativ?

2. Capitolul II – Noțiuni teoretice generale
2.1 Publicitatea
2.1.1 . Apariție si evoluție a publicitatii
Începând cu secolul al XVIII -lea, anunțurile au fost folosite pentru prima dată în ziarele
coloniale, fapt ce a rezultat în extinderea industriei de publicitate americană pentru a promova o
proliferare de produse și servicii. O mare parte din dezvoltare a sa a fost influențată de război,
migrația spre vest și progresul tehnologic. Războiul civil a cauzat creșterea publicității din varii
motive. Conflictul a creat o necesitate de sute de mii de uniforme, lenjerie de corp, pantofi și
produse alimentare care a declanșat producția de masă de îmbrăcăminte și bunuri conservate.
Conceptul de „marcă înregistrată“ a fost instaurat în aceeași perioadă prin intermediul unui
nume de brand cu o imagine atașată. O marcă înregistrată a garantat un anumit standard și a p ermis
producătorilor să sugereze consumatorilor faptul că nu ar trebui să accepte un substitut și să spună
produsului pe nume.
Efecte și elemente de bază constituind procesul de globalizare sunt considerate redefinirea
spațiului și a timpului, dezvoltarea și reinventarea tehnologiei și a fluxului de informative. Noile

5
media s -au dezvoltat atât de mult în perioada 1880 -1900 prin apariția și dezvoltarea unor redacții
de ziare, reviste încât numărul indivizilor care au acces la cunoaștere a crescut vizibil. Aș adar,
noile media reprezintă instrumente esențiale în procesul de globalizare, care este definit de un flux
continuu de informații și nu numai. Lumea s -a confruntat cu ce se presupunea un sistem complex,
o societate globală. Evenimentele care s -au petrecut și decizii care s -au luat departe de spațiul în
care existăm astăzi, ne afectează și ne influențează viața în prezent. Așadar, la nivel internațional
se petrec schimbări economice, politice și sociale conform unor reguli specifice procesului de
globalizar e.
Atingând anul 1900, mass -media a acordat o atenție deosebită asupra detaliilor artistice cu
focus pe compoziție, desen și culoare. Majoritatea cărților, posterelor și designer -urile diferitelor
publicații au fost desenate de către printer. Competiția p entru produsele destinate consumatorului
a crescut, creând o nevoie pentru ca imaginile să exceleze în paginile de reviste și postere. Așadar,
când tehnologia a prevăzut echipament ieftin care livrează ilustrații de calitate ridicată pentru
revistele națio nale, producătorii de reclame au reprodus picturile originale, picturile în ulei și apa
și schițele pentru a fi folosite ca și reclame pentru coperte. Începând cu secolul XXI, publicitatea
au căpătat o nouă formă ambalată: manipularea creativa.

2.1.2 De finiții ale publicit ății
„Publicitatea se ocupă cu promovarea bunurilor, serviciilor, companiilor și ideilor, de cele
mai multe ori prin mesaje plătite. Scopul direct ale acestor mesaje este stimularea dorințelor
clienților potențiali, și formarea asociați ilor pozitive în legătură cu produsul sau compania
promovată, scop care este atins prin folosința metodelor de manipulare psihologică mai mult sau
mai puțin subtile.”1 O aceas tă primă definiție a publicității este una extrem de generala care face
trimitere la ideea de transmitere de informații dar si la ideea promovării comerciale a unor mărfuri
sau entități. Mai mult decât atât, puteți observa ca se insista asupra unui aspect psihologizant al
fenomenului publicitar care poate fi discutat și care a făcut ob iectul multor dispute în rândul
specialiștilor. Acest aspect este descris in termeni de „manipulare psihologică”. Având in vedere
ca folosirea acestor termeni in urma cu 20 de ani nu era considerata problematica, in societatea de

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate , accesat in data de 15.05.2020, la ora 14:41

6
astăzi cercetările sunt ma i puțin sigure de posibilitatea apariției unor efecte imediate atât de directe
de tipul manipulării.
Următoarele dou ă definiții ale publicității se regăsesc într -o form ă mai sofisticat ă, simțind –
se prezența celor două teme menționate mai sus: a transmiterii de informații și a promovării
comerciale.
„Publicitatea are drept obiectiv să facă cunoscute și să pună în valoare un produs sau o
marcă, un serviciu sau o activitate, o instituție sau o cauză importantă (de exemplu, o cauză
umanitară), un gr up sau o persoană.”2
„Publicitatea trebuie înțeleasă nu doar ca promovarea comercială a unor produse de
marcă/brand -uri; ea cuprinde și ideea unor texte/discursuri a căror intenție este de a îmbunătăți
imaginea unui individ, a unui grup sau a unei organiz ații.”3

2.1.3 Definiții ale studiilor culturale
Studiile culturale reprezintă un domeniu academic ancorat în teoria critică și în criticismul
literar. Cercetătorii s-au concentrat de -a lungul timpului asupra modului în care un anumit mesaj
poate fi influențat în crearea sau receptarea sa de legăturile acestuia cu ideologia, clasa socială,
naționalitatea, etnia sau genul. Se poate observa ȋn metodologia studiilor culturale o combinație
ȋntre teoria auto determinarii , teoria feministă, teoria media, teoria literara, psihlogie, istori e,
filosofia, studii de comunicare, etc, pentru a studia fenomene culturale în diverse societăți.
„John Storey arăta că studiile culturale au în vedere un sens „democratic” al culturii, prin
care se înțelege tot ceea ce s -a gîndit/spus/scris. Astfel, studiile culturale abolesc distincția dintre
așa-numita „cultură înaltă” (sau cultură de elită, în engl. high culture – cuprinzînd, într -o
enumerare incompletă, artele frumoase, muz ica cultă, literatura de calitate, etc.) și „cultura de
masă” ( low culture – cuprinzînd producțiile TV, benzile desenate, grafitti, și pînă la reclame). În
felul acesta, prin întrepătrunderea dintre teoriile referitoare la publicitate și cele referitoare la studii
culturale, se poate acredita ideea că publicitatea reprezintă o formă (legitimă) de cultură .”4

2 Jean -Pierre Marhuenda, Publicitatea și mass -media în Jean -Claude Bertrand , O introducere în presa scrisă și
vorbită , pg. 147
3 Goddard, Angela. The Language of Advertising , pg. 10
4 Frunza Mihaela, Publicitate si studii culturale , pg. 9

7
Cercetarea va analiza in particular fenomenul publiciar in sens general ca forma culturala
ce încearcă să comunice un mesaj încărcat de semnificații ideologice, simbolice și/sau culturale,
respectiv a cărei lectură presupune familiarizarea cu aceste concepte.
„Reclamele nu reprezintă texte simple ce operează la un singur nivel; ele implică noțiuni
complexe de audiență, iar cititorii/privitorii trebuie să decodeze mesaje și să înțeleagă diverse
relații de adresare”.5
„Deși reclamele sînt efemere, efectele lor sînt îndelungate și cumulative; lasă urme în
spatele lor, urme care se combină pentru a forma un corpus de mesaje despre cultura care le -a
produs. Aceste mesaje pot funcționa fie pentru a reflecta, fie pentru a construi valori culturale; ele
pot reflecta valorile grupurilor influente în societatea care a produs aceste texte, însă reflecția însăși
este întărită și devine bun comun pentru toți… Recla mele sînt forme ale discursurilor care pot aduce
o contribuție importantă la construirea identităților proprii.”6

2.2 Termeni de specialitate
În ciuda existenței unui număr clar de noțiuni despre natura și scopul relațiilor publice și
ale publicității în special în ultimele decenii ca și funcții moderne, politice și comerciale, este
deranjant că în tot acest timp s -a înregistrat doar un mic progres în ce privește modalitatea de
consolidare și dezvoltare a principiilor de bază.
Campania este o complexă plan ificare a acțiunii, evenimentelor foarte bine etapizate și
controlate formulată pentru a atinge anumite targeturi de către consilier în domenii precum
marketing, PR, management, etc. Aceste target -uri pot fi: formarea sau transformarea, creșterea
sau menți nerea unei imagini. Campania de PR presupune munca în echipă a mai multor persoane
și formarea, menținerea și/sau transformarea trendurilor cu privire la imaginea sistemelor.
Strategia este metoda aleasa pentru a aduce viitorul dorit prin intermediul cărei a se
desfașoară campania de PR: realizarea unui gol sau unui scop dorit. Aceasta actionează la două
nivele implicând două viziuni de ansamblu atât asupra fenomenelor în derulare cât și planificarea
acestora în amănunt.

5 Goddard, Angela. The Language of Advertising , pg. 10
6 Ibídem , pg. 6

8
Metoda reprezintă o modalitate sau o cale în care o acțiune în cadrul strategiei de PR se
realizează. Diferența între strategie și metodă este caracterul ei acțional și punerea în practică a
planurilor. În cazul strategiilor se pot identifica două sau chiar mai multe metode de lucru.
Tehnica este o modalitate particulară și extrem de importantă de a executa o anumită
activitate în cadrul unei anumite metode. În acest caz consilierul PR foloseș te instrumente specifice
unei anumite metode.
Instrumentele sunt elemente fixe prin care consilierul P R atinge țelurile propuse în cadrul
unor metode specifice. Acestea sunt numite unități de bază.
Acțiunea este desfășurarea unei activități, în lucrarea prezentă a consilierului PR cu
caracter mobil, faptă întreprinsă în vederea atingerii unui scop. Una din caracteristicile
fundamentale ale acțiunii în relațiile publice este reprezentată de nivelul de implicare și integrare
a celor care desfașoară acțiunile.

3. Capitolul III – Publicitatea si media digitala
3.1 Tehnici publicitat e online
După războiul civil a avut loc o industrializare rapidă și o mișcare la orașe, America de
Nord fiind influențată de epoca victoriană și ideile sale despre familie. Bărbații și femeile trăiau în
diferite sfere: bărbatul era la locul de munca, iar femeia stătea la domiciliu av ând grija de casă și
copii. Pentru o piață targetată de comercianți, cel mai ideal consumator a fost și va fi femeia.
Tehnici asemeni segmentarea pieței și targetarea promoțiilor au luat amploare în același mod cum
conceptul de ,,femeia consumator ideal” a luat amploare. În acest fel a luat naștere idea de consum
ca fiind o activitate feminină. Mass -media a ajutat să definească piața feminină prin portretizarea
anumitor caractere, obiecte, imagini contribuind la înțelegerea diferenței între masculinitate și
feminitate.
Word -of-mouth este cel mai vechi canal de marketing din istoria omenirii. Este atât de
puternic încât a devenit cea mai de încredere sursă de informații despre produse, conținut și
experiență pentru aproape fiecare consumator din lume. Consuma torul în ziua de azi are mai multă
încredere în opiniile colegilor și al indivizilor decât în cea proprie cu privire la achiziționarea unui
produs. Odată cu apariția internetului și a telefoanelor inteligente, social media a ajutat word -of-
mouth să devină mai puternic și mai larg răspândit că niciodată. Acesta este asociat cu conceptul

9
marketing viral care constă într-o tehnică de marketing direct prin care consumatorul este încurajat
să furnizeze mai departe conținutul interesant către alți consumatori din aceeași rețea.

„În multe situații, termenul de Word of Mouth este asociat cu alte concepte, considerate
din aceeași familie:
– Buzz marketing – este o tactică de promovare virală care se bazează pe flatarea unui grup
de consumatori apreciați ca fiind ”speciali” cărora li se oferă un pont sau un insight legat de un
produs nou, în speranța că se va crea o zvonistică (”buzz”)
– Marketing viral – o tehnică de marketing direct prin care utilizatorii sunt încurajați să
dea mai departe conținut considerat am uzant/interesant/șocant către alți consumatori din aceeași
rețea. Există în special clipuri care devin ușor virale, dar care nu au neapărat un scop vădit de
marketing. Seth Godin spune: ”E ușor să produci ceva viral, dar greu ca acest lucru să aducă
valoar e brandului.”
– Community marketing – în această accepțiune, consumatorii sunt văzuți ca ”triburi”.
Vorbim de promovarea prin intermediul unor cluburi și forumuri specializate, create în jurul unor
branduri.
– Marketing evanghelist – presupune găsirea co nsumatorilor convinși de calitatea brandului
și transformarea lor în ”discipoli”. Ca exemplu, se pot reda câteva din comentariile la un articol
sceptic legat de proprietățile unui produs în vogă acum câțiva ani: brățările Power Balance. ”

10
– Product seeding – produsele sunt testate de utilizatori care vorbesc mai departe despre ele
(ex: trender.ro – comunitate de testeri de produse și evaluatori online; ratebeer.com)
– Brand blogging – formă de promovare (de cele mai multe ori plătită) prin care se
contractea ză serviciile unor bloggeri pentru a recomanda anumite produse pe blog
– Referral programs – bazat pe acordarea de bonusuri atunci când clienții existenți
recomandă brand -ul către alți potențiali clienți. Exemplele cele mai clare se referă la cazino -uri
online sau website -uri de pariuri. ”7

3.2 Strategii de publicitate
Strategia reprezintă un mod de a acționa ce implică o viziune de amănunt de etapă și
subetapă, o viziune de ansamblu asupra fenomenelor în derulare precum și planificarea acestora
dar reprezintă și un mod de a acționa.
Etapele constitutive ale strategiei de comunicare sunt clasificate astfel:
1. Etapa de analiză și cercetare; aceasta este pasul inițial în vederea demersului planificării
strategice a comunicării pe plan intern și extern. De ciziile strategice sunt bazate pe date
actuale corecte și aplicate la metode și tehnici valide în comunicare. Calitatea strategiei
este determinată de valoarea informațiilor și analizelor în această etapă. Orice eroare
va genera efecte negative .
“Analiza și cercetarea presupun trei ipostaze distincte determinate de rolurile
comunicaționale în care se manifestă organizația:
– analiza acțiunilor de comunicare din trecut: cu cine am comunicat (publicuri
prioritare, localizarea lor, canale de comunicare utiliz ate, eficiența comunicării etc.);
conținutul și efortul comunicării (ce, cât, cum, când, cine etc.).
– analiza acțiunilor de comunicare și relații publice a organizațiilor cu care
interacționăm (ce face competiția în plan comunicațional, ce fac partenerii sau
furnizorii, ce se întâmplă la nivel social, tendințe și curente, evoluții în planul
comunicării de masă etc.)

7 Dorin Spoaller, Suport de curs Publicitate Online , pg.2

11
– analiza planului intern: resurse, cunoștințe, cultura și practica organizațională
etc.”8
2. Etapa concepției strategice; constă în formularea unor obiective de comunicare și relații
publice benefice organizației. Un pas adițional este configurarea strategiilor ce vor include setul
de tactici, operațiuni și activități pentru atingerea obiectivelor propuse
3. Etapa de implementare a str ategiei de comunicare și relații publice; în această etapă sunt
importante măsurile și acțiunile propuse. Schimbările pot apărea, fapt ce presupune revizuirea
strategiilor la noi context și realităti comunicaționale, în același timp cu adaptarea permanentă a
registrului communicațional la schimbările apărute
4. Etapa monitorizării și evaluării strategiei/planului de comunicare și relații publice;
această etapă vine în ajutorul determinării reușitei și esecului proceselor de planificare strategică.
Metodolo giile au la bază instrumente de colectare a datelor ce conferă validitatea măsurării.
Există legături puternice între sistemele de relații comunitare și problematica dezvoltării.
O parte din accepțiunile majore ale conceptului de dezvoltare vor fi prezenta te alături de aspectele
și elementele care se regăsesc în inventarul teoretico -metodologic al expertului în relații publice.
Se va introduce totodată și sintagma relații comunitare având ca și scop elaborarea unor strategii
de marketing comunitar care să c ontribuie la crearea de identități locale mai bine conturate sau la
dorința de a valorifica sau de a produce resurse comunitare. Se va sublinia existența unor numitori
comuni între practicile dezvoltării locale sau comunitare și sistemele de relații public e comunitare.
Un factor important din proces alături de planificarea strategică este dimensiunea managerială care
duce la realizarea sau eșuarea obiectivelor de dezvoltare economică. În acest process componenta
de management va asigura instituționalizarea întregului demers, pentru evitarea oricărei
fragmentări sau conflicte între părțile implicate. Aceste fragmentări pot fi rezultatul unor politici
publice inconsecvențe. Ansamblul uman din procesul de planificare este mobilizat de comunicare
și leadership ș i contribuie la o bună coordonare a efortului de implementare a viziunii strategice .
Activitățile de relații publice sunt aduse din ce în ce mai mult aproape în zona
managementului și marketingului. Se poate sublinia așadar idea că există elemente constitutive
care conferă eficacitate în activitatea de comunicare și relații publice cum ar fi: cercetarea, analiza
și planificarea corespunzătoare. În acest caz se pot observa noi eforturi adăugate la existențele
eforturi de comunicare cu publicurile prioritare ale organizației: eforturile de cunoaștere a

8 Ioan, Hosu . Managementul strategic al sistemelor de comunicare , Cluj Napoca, 2017 , pag. 10

12
publicurilor țintă, nevoia de evaluare a modului în care este percepută organizația, încrederea în
produse.
Schimbarea sistemului de valori se materializează prin adoptarea unei noi atitudini.
Schimbările sunt un rezultat al dezvoltării cu urmări positive în spațiul socio -politic și economic,
în sensul creării de avantaje economice. Acestea pot fi obținute prin investiții la nivelul resurselor
umane; mai exact, este vorba de investițiile în educație și în formarea profesională la standarde
ridicate și adaptate la cerințele și dinamică pieței forț ei de muncă. Totul implică schimbare,
schimbare ce implică incertitudine, nou, renunțarea la vechile obiceiuri, atitudini. Individul opune
rezistență la început, rezistență ce oprește lucrurile din evoluție, rezistență venită din propriul sine.
Tocmai din acest motiv sunt introduse campanii de informare publică, dezbateri publice, canale de
comunicare permanente pentru a susține individul în viață și pentru a îl implică în proiecte majore
de schimbare socială.
Așadar dezvoltarea individului duce la dezvolta rea locală care duce la un lanț de procese
cu implicății multisectoriale/multidimensionale (economic, politic, social și valorico -atitudinal,
atât la nivel individual, cât și la nivel instituțional). Toate aceste dimensiuni duc la dezvoltare.
Fiecare dimen siune poate fi argumentată pentru a evidenția preeminența acesteia. Dezvoltare
economică va fi desfășurată într -un anumit context spațio -temporal pentru care este dificil de găsit
o cauză unică responsabilă pentru apariția și derularea cu succes a procesul ui în cauză.

3.3 Importanța publicit ății și moralei publice
Fenomenul publicității din perspectiva etică și morala publică
Există o incertitudine în ceea ce privește autoritatea epistemică și morală a conștiinței,
astfel înțeleasă in domeniul publicității . O considerabilă cercetare în psihologia morală a vizat un
dezacord moral care a sugerat că există diferențe aparent ireconciliabile în intuițiile morale
fundamentale și emoții în rândul persoanelor cu diferite viziuni ale lumii. Aceste diferențe în
intuițiile morale fundamentale din punctul meu de vedere par să submineze statutul epistemic de
conștiință și, cu ea, autoritatea morală a conștiinței . Aditional, cele mai multe dintre intuițiile
noastre morale par să nu fi supuse revizuirii în lumina unor dove zi noi sau noi motive bune in
psihologia morala . Fundamentarea ar trebui să fie o parte importantă a moralității; cu toate acestea,
ceea ce spune conștiința noastră ar avea foarte puțin de a face cu motive și dovezi.

13
Pe alte nivele de conștiință, cu toate acestea, conștiința ne dă acces direct la cunoaștere
morală, de exemplu, ca o intuiție despre ceea ce este bine și ce este rău. Lucrări teoretice în
psihologia morală sugerează că majoritatea convingerilor noastre morale fundamentale ar putea fi
bazate pe intuiții și emoții asupra cărora capacitățile noastre raționale au un control redus. În cazul
în care acest nivel este corect, atunci avem motive să fim sceptici cu privire la posibilitatea de
afectare, să nu mai vorbim de schimbare, de convingerile oameni lor prin intermediul dialogului,
de discuții publice și rațiune.
Cercetări psihologice au fost analize de -a lungul timpului si s -au concentrat în special
asupra diferențelor dintre gândirea liberală și conservatoare. Din punctul meu de vedere, am
observat că opiniile morale și politice conservatoare sunt adesea fondate pe anumite emoții
specifice, de exemplu, dezgust sau teamă in relație cu intuiții specifice, furie, și intuiții, respingerea
intuitivă de încălcări de libertate. Dacă conștiința pur și simpl u este expresia intuiției morale, si
indivizii au intuiții morale diferite, atunci indivizii au, de asemenea o morala diferită ce implica
dificultate conștientă de reconciliere. În cele din urmă, consider ca conștiința se referă numai la
dimensiunea subiec tivă a moralității. Chiar presupunând că există valori etice care, într -un anumit
sens, pot fi considerate obiective, conștiința se referă numai la ceea ce cred indivizii, independent
de orice dovadă externă, obiectivă sau justificare. Și când oamenii prez inta ceea ce ei cred subiectiv
și conștiincios, ei recunosc că alte persoane ar putea deține în mod subiectiv și conștiincios diferite
puncte de vedere morale.
Există unii savanți care fac distincția între etică și morală. Etica provine de la termenul
grec ,,ethos”, care se referă la „personalizare” sau „utilizare” sau „caracter”. Morala este derivată
din latinescul ,,mos” sau ,,moris”, care se referă la „conduită” sau „mod de viață”. Din această
perspectivă, etica are legătură cu sistemul atic al principi ilor generale ale comportamentului corect
și greșit. Moralitatea și moravurile, pe de altă parte, descriu standarde specifice, transmise cultural
de drept și greșit („Tu nu vei fura ”, „Tratează bătrânii cu respect”). Menținerea acestei distincții
devine d in ce in ce mai dificila. Atât etica, cât și moralitatea implică decizii cu privire la bine și la
rău.
Etica în sine o putem considera o „știință“ într -o oarecare măsură, concentrându -se pe
înțelepciune în loc de știință în sine. Etica nu poate geometrică. Etica începe în momentul în care
simțul comun intra în situație de urgență, observând că nici unul dintre regulile pe care le cântă
mecanic de dragul competenței sale morale este acum valabil. Drama etică apare, în acest mod,

14
din punctul de vedere al simț ului comun, ca o anomalie care irita obiceiurile sale. Simțul etic este
asemeni privării de somn pentru somnambulism. Ordinea morală ca urmare a vigilenței morale,
este o ordine alcătuită din suferință și pericol.
Etica se poate naște doar la nivel de comp etență morală, ca o experiență a rătăcirii asumate.
De aici apare întrebarea pe care majoritatea oamenilor din ziua de azi o au în subconștient. ,,Cum
putem ști că am pierdut ceva ce nu am avut niciodată?” O întrebare simplă dar retorică, cum putem
fi dezorientați fără a avea un reper orientativ că suntem pe drumul cel bun? Ceea ce știm este că
drumul există pentru a atinge o țintă prin mișcare. Aici intervine criză morală care da
presentimentului punctului final și conștiința morală care proiectează incompetența alegerii
drumului optim în viață. Numim competență morală o culpabilitate conștientă de sine. Pleșu ne -a
oferit o perspectivă asupra conștiinței păcatului dar și a păcatului c omis cu conștiința corectitudinii.
Aflăm că este o distincție între păcatul inocent și păcatul luat drept virtute. Individul care nu știe
că e păcat poate fi iertat. Individul care știe că e păcat nu poate fi iertat.

Manipularea
Termenul ,,manipulare” aduce în discuție o componentă esențială spațială și arhitecturală
pentru a putea înțelege legea morală. Legea morală când este privită dintr -un unghi al desfășurării
unei verticale, constituie o abordare propice. Această are nevoie de ordinea supremă pent ru a întră
în mișcare spațială. Legea este teritoriul în cuprinsul căruia omul încearcă să se adapteze la absolut,
într-un efort simetric cu tentativă absolutului de a se adapta la umanitate. O completă definiție a
legii morale ar putea fi lege a individua lului, a excepției. Acesta este menit să ilustreze criteriul
legii de validitate. Fără participarea conștiinței individuale, legea morală nu e nimic. Pe de altă
parte, manipularea o întrevăd a echilibra raportul dintre instinct și rațiune, astfel încât dec izia etică
este recunoașterea și acceptarea ,,legilor vieții”. Așadar, natură morală cea mai coerentă e natură
animală, iar „instinctul de conservare“ e cea mai înaltă normă comportamentală a ființelor vii.
”Etica apare ca o dimensiune constitutivă a relaț iilor publice cu deosebire în domeniul
acțiunii sociale. Însă, pentru Dumitru Borțun, relațiile publice nu sînt doar un „domeniu al acțiunii
sociale, ci și al cunoașterii”.9 Comunicarea etică este o formă a comunicării în câmpul social,
alături de comunica rea publică, politică sau de masă. Acest tip de comunicare începe să se dezvolte
odată cu apariția discursului publicitar și a reclamelor. Comunicarea etică devine baza unei

9 Bortun Dumitru, Relatiile Publice si noua societate , Bucuresti, 2005, pag 55

15
industrii care, urmărind -și interesele, de cele mai multe ori financiare, ajunge s ă inducă idei și
comportamente in vederea stabilirii unei relații dintre satisfacerea interesului public și realizarea
interesului personal. „O asemenea înțelegere conduce la o modelare nouă a Relațiilor Publice în
câmpul științei comunicării și la constru irea unei identități proprii în raport cu alte practici ale
comunicării.”10
Scopul standardelor clare ale comunicării etice in domeniul publicității este să distingă
indivizii angajați în manipulare și comunicare lipsita etică de profesioniștii publicității .
Responsabilitatea socială este esențială in acest tip de comunicare.

4. Capitolul IV – Celebrity Branding
4.1 Brandul personal
„Brand” este unul dintre cei mai folositi termeni in publicitate, marketing si relatii publice.
Acesta a devenit elementul central a l oricărei strategii de imagine, indiferent ca e vorba de
promovarea unui produs, serviciu, instituție sau persoană. Prin urmare, orice specialist în
comunicare nu trebuie sa fie doar un bun cunoscator al disciplinei brandingului, componentele de
bază ale unui brand și modul în care acestea trebuie manageriate pentru a obține cele mai bune
rezultate la nivelul promovării de imagine, ci si sa aplice diferitele tehnici de marketing necesare
pentru promovarea brandului respectiv.
Schimbările sociale, tehnologi ce și economice din ultimele decenii au necesitat abordări
mai individualizate pentru consolidarea controlului vocațional. Ca răspuns, brandul personal a
apărut ca o strategie viabilă pentru profesioniștii individuali în încercarea de a -și accentua propriul
caracter distinctiv și de a se implica în rețele profesi onale prin moduri ieftine și convenabile.
Psihologia a fost sceptică în ceea ce privește practicile comerciale conținute în cadrul branding –
ului personal datorită riscului crescut de încălcări etice și de conduită profesională incorectă.
Această analiză pr ezinta brandingul personal și relația sa cu etica. A fost propus un model de
branding personal și adaptat la considerațiile unice ale psihologilor în ceea ce privește dezvoltarea
Sinelui . Deoarece responsabilitatea etică pentru implicarea în branding -ul pe rsonal revine
psihologilor, este esențial ca disciplina să fie atentă la implicațiile sale asupra bunăstării clienților.

10 Sandu Frunza , Etica si legislatie in comunicare si relatii publice , Cluj Napoca, 2015, pag 25

16
Brandurile personale oferă un acompaniament interesant mărcilor de produse, prin faptul
că atașamentele consumatorilor față de mărcile umane iau calități de relații personale care pot
genera o afiliere și o loialitate mai mare. În prezent, unul dintre cele mai puternice mărci umane
din lumea dezvoltată este cel al lui Justin Bieber. Această cercetare folosește marca Justin Bieber
ca și co ntext în care să exploreze și să extindă modelul existent de atașament al mărcii umane,
datorită puterii și coerenței durabile a modului în care și -a cultivat marca. Modelul existent de
atașament al mărcii umane identifică autonomia, relația și competența drept antecedente ale puterii
de atașament. Cu toate acestea, modelul extins în analiza actuală introduce și validează
personalitatea mărcii și subdimensiunile sale de originalitate și claritate ca factori importanți în
relația dintre antecedentele atașame ntului și rezultatele atașamentului.

4.2 Integrarea brandingului personal cu programele acestuia de promovare
Teoria autodeterminării este o paradigmă motivațională care identifică motivația prin două
tipuri: motivația intrinsecă și extrinsecă și sugerează că comportamentele umane tind să fie atât
intrinseci, cât și extrinseci. Motivația intrinsecă este definită ca o realizare a unei activități de
dragul de a experimenta distracție, fantezie, distracție și stimulare senzorială. Comportamentele
motivate intrins ec sunt conduse deoarece comportamentele în sine au un interes și o plăcere, în
timp ce comportamentele motivate extrinsec oferă satisfacție derivată din atingerea unui scop care
este extern comportamentului în sine. Teoria autodeterminării susține în cont inuare
comportamentele consumatorului fiind modelate de satisfacția nevoilor înnăscute: autonomie,
relație și competență care sunt considerate importante pentru bunăstare.
Conceptul de branding se extinde dincolo de originile sale corporative, la personali tăți
antreprenoriale individuale care sunt centrul acestei lucrări. Conceptul de branding personal nu
este unic; este derivat din același concept de bază al dezvoltării produselor și al strategiilor
promoționale transformate în dezvoltare personală și efor turi de auto -promovare. Brandingul
personal este considerat a fi un concept nou în literatura de marketing orientată spre practică; a
fost bine practicat de diverși profesioniști pe diverse motive precum sportivi, politicieni, oameni
de afaceri și muzicien i. Definiția brandingului personal se bazează pe comunicare. De exemplu,
modul în care marca personală este comunicată și prezentată altora prin afișarea atributelor sinelui
individual, care vor diferenția marca personală de ceilalți. Importanța de a avea un brand personal

17
este bine recunoscută datorită presiunii globalizării. Principiile branding -ului personal au puncte
comune cu fundamentele procedurii de marketing și a mărcii.
Această analiză oferă o perspectivă întreagă a declinului conceptului de sinel ui prezentat
de Justin Bieber, care rezultă dintr -o formă tipică ideală de branding pe care o denumim „celebrity
branding”. Bieber a reușit să mențină o relație dinamică cu fanii lui, pe baza mai multor feedback –
uri și procese de feed -forward în care preoc upările fanilor dar si ale presei sunt transpuse imediat
în identitatea interpretată de Justin Bieber în noul lui album lansat in 2020. Acest schimb de
informații cu presa au stat la baza „performanței” lui Bieber, o performanța a sinelui lui eșuat, una
implicată în problemele vieții de zi cu zi, creând astfel o relație egalitară cu publicul lui. Succesul
identității de brand al lui Justin provine din conținutul său, cât și din modul de construcție, un mod
care implică o relație intimă și adaptativă cu fani i consumatori, care îi permite lui Justin să
răspundă imediat și să includă preocupările, valorile și normele fanilor.

4.3 Evaluarea brandului personal Justin Bieber
Justin Bieber este unul dintre cele mai faimoase celebrități de la Hollywood în industria
muzicală. Un artist cu nenumărate premii muzicale din cadrul evenimentelor anuale: Grammy
Awards, American Music Awards, MTV Europe Music Awards, Billboard Music awards, pentru
„artist of the year”, „top social artist”, „awards for biggest fans”, „best mal e”, „best pop”, “best
male video” etc transformându -se în cel mai popular cântăreț pop al secolului în jurul lumii. Cu
toate acestea este un tip de celebritate diferită. Acesta a cunoscut faima prin intermediul social –
media la o varsta frageda de 13 -14 an i, creierul nefiind încă pregătit să gestioneze toată rigoarea
care vine cu responsabilitatea de a fi o celebritate, o adevarată reprezentare a generației digitale.
Puterea celebrităților în colaborare cu social media poate crea impacte considerabile în so cietate.
Așadar, se analizează puterea și influența social media în legătură cu salvarea unei vieți omenești
alta decât a celebrității. Curios.
Influența(Leadership) este definită ca fiind „capacitatea de a conduce“; și anume,
efectuarea schimbării unei pe rsoane cu privire la atitudini, opinii, convingeri sau comportament.
Influența este intenționată. În viața reală sau viața digitală, atunci când ne propunem să schimbăm
atitudinea, convingerile sau comportamentul altei persoane sau a unui grup, vom face a cest lucru
cu o motivație în aval – pentru ei să ia o acțiune specifică. Atunci când celebrități folosesc puterea
în mass -media, acestea pot aduce o schimbare socială pozitivă sau uneori negativă.

18
Această lucrare își propune să exploreze modul în care cele brități le se rătăcesc in căutarea
fericirii pe care o pot „oferi” fanilor prin capacitatea lor de a influența, prin intermediul mass –
media pentru a contribui în cele din urmă la o mișcare socială sau de a facilita o schimbare socială
pozitivă.
Se ridică anumite semne de întrebare: Care sunt modalit ățile prin care Justin Bieber
integrează expresia caracteristică a propriei siluete umane în marele dans al universalului, fără a –
și pierde contururile ? Care sunt strategiile transformate în dezvoltare personală și eforturi de auto –
promovare folosite de muzicieni? Muzicienii sunt influențatori puternici, dar sunt si puternic
influențați de feedback -ul fanilor, familiei, managementului, si nu in ultimul rând presei cu un text
puternic.
Scopul acestei lucrări este de a explora modalitățile prin care Justin Bieber integrează
expresia caracteristică a propriei siluete umane în marele dans al universalului, fără a -și pierde
contururile. Această lucrare este concepută pentru a ajuta brandurile personale să își foloseas că
vocea pentru a realiza schimbări sociale printr -o publicitate autentica.
Se vor efectua cercetări pentru a explora diferite tipuri de influență a unei publicități
manipulatoare asupra imaginii unor celebrități cu care societatea de astăzi se identifica , cu
precădere imaginea lui Justin Bieber in scopul acestuia de a sensibiliza publicul in legătură cu o
problemă socială majora si anume acceptarea de sine.
Lucrarea se bazează pe dovezi din cercetarea primară sub formă de analiză de conținut a
unor artico le publicate în presă la adresa celebrității. S -a urmărit motivul pentru care presa a decis
să depășească limita impusă de PR -ul artistului și să dezbată activitatea personală și intimă a
acestuia în loc să se focuseze pe problema socială pe care o susține . Numărul de fani a scăzut în
cazul criticelor aduce pe presă sau a crescut? Contează numărul de fani?
Justin Bieber este artistul complet care a scris istorie unind miliarde de fani din lumea
întreaga. Totul a pornit de la concertele sale, pe care le -a folosit ca și platforme pentru împărtășirea
propriei dezvoltării personale. Acesta a profitat de atmosfera concertelor sale pentru a construi o
legătură profundă, personală cu publicul său, dezvăluindu -și în mod sincer vulnerabilitățile, acesta
asociind u-si propriile valori cu ale lui Justin. Această abordare unică a dialogului personal a fost
atât de importantă încât spectatorii ei s -au conectat cu Justin ca și cum ar fi cei mai buni prieteni.
Încrederea care s -a dezvoltat între Justin și fanii săi a pus b azele solide pentru dezvoltarea

19
brandului. Justin Bieber și -a construit brandul în jurul dorinței sale de a construi, produce și
promova conștientizarea de sine și îmbunătățirea individului, neglijând u-si propriul sine.
Brandingul personal este o artă de a atrage și păstra „adepții” prin conturarea activă a
percepției publice. Este posibil ca persoanele publice să controleze modul în care sunt percepute.
Bieber și -a dat seama devreme că numai talentul singur nu il va duce în vârful piramidei, așa că
și-a creat și a promovat brandul personal unic.

4.4 Comunicarea și brandingul personal – Fragmente din teoria psihanalitică
În zilele noastre, cultura populară americană tinde să influențeze pute rnic pe piața mondială
a celebrităților. Interesele economice conduc la stimularea acestui re curs la nivel mondial.
Celebritatea oferă o modalitate alternativă de a crește veniturile înt r-o piață internațională.
Folosind diverse celebrități, nu a fost întotdeauna un succes, deoarece consumatorii cresc într -o
anumită cultură și moștenesc anumite valori culturale, credințe și procesele de percepție. De fapt,
studiile arată că consumatorii răspund la mesaje publicitare congruente cu cultura lor și cu oameni
care reflectă valorile sale .
Ființele umane, au cea mai puternică prov ocare în viața lor, cea de acceptare de sine ;
Totuși, acest con cept a fost instalat în baza social media și celebrități . Acceptarea de sine a fost
cunoscut ă ca o parte importantă a vieții unei persoane, deoarece este util ă pentru dezvoltarea,
progresul și identitatea unui individ. Atunci când indivizii spun auto -acceptare, ei fac o schimbare
și o îmbunătățire. Aceasta implică diferite substanțe, cum ar fi auto -înțelegere, o conștientizare
realistă a punctelor forte ș i a punctelor slabe. Oamenii au nevoie in stinctiv ca acceptarea de sine
să cre ască, în scopul de a se întâmpla . Este un concept dificil de a se dezvolta, deoarece societatea
nu este pregătită să -l ia în serios.
În primul rând, auto -acceptare a este vitală pentru identitatea unui individ. S ocial me dia și
celebritățile au un impact mare asupra fiecărei vieți deoarece celebritățile „setează imaginea
perfectă“ și modul în care oamenii ar trebui să arate și să reacționeze. Sunt mulți indivizi care
consideră că viața lor ar trebui să fie în conformitate cu ale celebrităților. Acest lucrul nu ar fi
considerat unul cu un impact negativ dacă ar prelua doar valorile morale, sociale și mesajele
pozitive, dar situația este orientată către extrema opusă și anume de copiere nu de inspirație.
Tinerii de azi sunt foarte dependenți de tehnologie și se bazează pe satisfacerea „likes“ și
„re-tweets“ pentru sentimentul de acceptare. Cu atât mai mult dacă artistul pe care ei îl urmăresc

20
a apăsat butonul „like” la una din pozele lor pe rețelele de socializare. Social me dia l e aduce
satisfacție falsă, stimă de sine fals ă, o lipsă de independență și stabilește gradul de popularitate. Se
pare că nevoia de a fi acceptat de societate se află în amprentele digitale ale așa -numitele
„prieteni i“.
Adevărul este că o persoană nu a re nevoie de un public sau prieteni falși pentru a face
înțelepciunea lui lăuntrică adevarată . Cu toate acestea, este nevoie de o mare de curaj pentru a
schimba pe cineva sau ceva. Auto -acceptare a este cel mai dificil de realizat. Cititorii acestei lucrări
ar putea deveni confuzi dar chiar și celebritățile au probleme cu acceptarea de sine.
În al doilea rând, din punct de vedere psihologic, acceptarea de sine este pe cale de
dezvoltare sau schimbare profundă. Este abilitatea de a lăsa fricile la o parte și să fie ok cu cine
este și cum se simte la acel moment, pentru a permite mintea lui să se vindece. Există modalități
ce se pot face pentru a crește capacitatea de a accepta această dezvo ltare. Aici sunt câteva exemple:
să învețe să râdă de el însuși, să fie ok cu a fi el însuși ; să se oprescă din a mai da declarații . Astfel,
fiecare trebuie să fie cine vrea el să fie.
Auto -acceptar ea aduce după sine noțiunea de identificare socială . Presiunea care există pe
celebrități este la fel d e mare asemeni celei existente pe fani. Multe celebrități nu au cunoscut
comunicarea cu echipa lor de management sau prieteni și drumul acestora în societate a deviat,
considerând că rolul lor este asemeni unui actor care joacă într -un film dar la sfărșitu l filmului nu
mai poate ieși din personaj. De ce? El este un personaj? Este totul o iluzie? Jim Carrey, faimosul
actor de la Hollywood, în ultimul său documentar difuzat de Netflix, a recunoscut faptul că s -a
identificat atât de mult cu caracterul pe care îl juca încat el trăia caracterul în viața de zi cu zi.
Stima de sine este un alt aspect dezbă tut. Atitudinea față de sine este vitală în societate. În
cazul în care un individ se simte încrezător în sine, societatea îl va considera o persoană
încrezătoar e. În cazul în care o persoană nu reușește să aibă încredere în el însuși, atunci, societatea
va urma exemplul. Pentru a avea succes și fericit, individul trebuie să se schimbe și să ia un pas
înainte cu curaj. Auto -acceptare a îl va ajuta să înțeleagă și s ă recunoască punctele forte și punctele
sale slabe. Dacă el învață să se accepte pe sine însuși, el va fi fericit și mulțumit de viața lui.
Fericirea depinde de nivelul de acceptare de sine cuiva.
Cu câ t e mai mare nivelul la care adolescenții consumă conținutul mass – media despre idolii
lor, cu atât adolescenții raportează un sentiment de apropriere de idolii lor. Acest lucru sugerează
că relați ile adolescenților cu celebrităț i sunt similare cu relațiile interpersonale reale în care relația

21
dintre adol escenți și celebrități poate crește, chiar dacă interacțiunea d intre ele este nu este
reciprocă . Corelarea dintre consumul mass -media și sentimentele adolescenților int ense-personale
despre celebrităț i este bi -direcțională. Acest lucru indica consumul de m ass-media legat de
celebritate într -o creștere în acelaș i timp cu sentimentele intense ale adolesc enților cu privire la
celebrităț i. Definirea și măsurile de sentimente intense -personale în acest studiu sunt similare cu
cele pentru relațiile parasociale.
De îndată ce oamenii acceptă binele și răul, ei acceptă să se iubească. Prin urmare, ei vor
fi fericiți și vor găsi pacea lor de spirit. Pacea minții este cheia pentru a reuși în viață, pentru a
merge mai departe. Călătoria spre acceptarea de sine este desp re progres, nu perfecțiune. Acesta
poate fi reali zat prin auto -cunoaștere și conș tientizarea efectului pe care social media îl are și
crearea de influenț e pozitive culese din par tea mentorilor care pot fi bineînțeles, celebritățile.
Majoritatea au ajuns î n top p e baza talentului artistic dar și al mentalității și viziunii asupra vieț ii,
viziun e pe care majoritatea celebrităților o î mpart cu fanii lor. Cunoașterea de sine mai bine, dă
individului posibilit atea de a începe îmbunătățirea î n el însuși. S -ar put ea spune că acceptarea de
sine este ca un Phoenix. El moare și el este născut din nou, ridicându -se din cenușa lui.

5. Capitolul V – Design metodologic
5.1 Intrebari de cercetare

Această lucrare urmărește reacția muzicienilor la adresa campaniei inițiate de JB care
vizează călătoria celebrității spre conceptul de sine, precum și influența pe care aceasta o are asupra
adepților brandului Justin Bieber. A influenta înseamnă a seta tonul. Percepția lui Justin despre
viitorul sau a servit ca o influența importan ta asupra comportamentului adepților săi in societate.
Dacă oamenii își consideră viitorul ca pe un lucru lipsit de speranță chiar daca beneficiază de
atenția adepților, este posibil să fie nemotivați să încerce să -și îmbunătățească circumstanțele
actuale sau să -și facă planuri pentru viitor, fundamentul acestei lucrări vizând celebritatea Justin
Bieber in colaps. Mai mult decât atât, conceptul de sine este o componentă critică a modului în
care oamenii își formulează viziunile despre viitor. Stima de sine scăzută este asociată cu niveluri
mai mari de suferință, în special depresie, iar depresia este asociată cu scăderea optimismului.
Carver(2010): „Optimismul este o variabilă a diferenței individuale care reflectă măsura în care
oamenii dețin speranțe favor abile generalizate pentru viitorul lor”.

22
Ipoteza pe care se bazează această cercetare: “Cu cât manipularea creativă a publicității ȋn
societate este susținută, cu atât tentativa muzicienilor de a se adapta la umanitate este ȋngreunată.”
are ca variabilă in dependentă: manipularea creativa, iar variabila dependentă: adaptarea la
umanitate.
„Justin Bieber: So here, this is me with Hailey in New York. We were riding bikes, and I
remember just struggling I remember feeling, like, emotionally just overwhelmed, an d talking to
her. Not knowing how to, like, communicate certain things and just feeling kind of, like, frustrated.
You know, there's been a lot of things that have happened in my life. And, um, I think this was
just a point in my life where I was just so o verwhelmed. And I'm just – I'm being a normal person
and–and crying, um, I think. When I look at when I'm in the media or I look at things on the
internet and people are like, "Justin's upset. Why is he upset? It's like they don't give me permission
to be upset. I don't get – I don't have permission to be, you know, human and shed tears. And there's
so many people every day who are in a conversation with their girl or their wife or their mom and
they break down, you know? But they don't have cameras captur ing it, you know? So, people are
like, "Is he okay? He's having a mental breakdown," um, you know? And I'm just – I'm just
emotional. I – you know? And I think that's okay”11
Întrebările de cercetare de la care a pornit această cercetare sunt:
1. Care sunt modalitățile prin care Justin Bieber integrează expresia caracteristică a
propriei siluete umane în marele dans al universalului, fără a -și pierde esența?
2. Cum reactioneaza muzicienii la publicitatea manipulatoare?
3. Care au fost strategiile transformate în d ezvoltare personală și eforturi de auto –
promovare?
4. Cum a știut Justin Bieber că a pierdut ceva ce nu a avut niciodată ȋn umbra fenomenului
viral, publicitatea? Cum a putut ști că este dezorientat, în absența reperului orientativ?
Prima întrebare consta in asocierea omului individual Justin Bieber cu „sarea” absolutului.
Omul individual își poate da cel mai înalt conținut de viată si acela fiind de a reflecta asupra
combinatoricii posibile dintre organismul megalitic al absolutului si datele sale individuale .
Fiecare individ trebuie sa își gândească propriul „proiect existențial” ca pe o întrebare formulata
de absolut dinaintea conștiinței sale fără a se lăsa influențat de factorii externi, in aceasta lucrare:
mass -media. Fără participarea conștiinței sale in dividuale, legea morala a vieții nu este nimic, nu

11 https://youtu.be/pWcI -BeQqls , accesat in data de 13.06.2020, la ora 13:43

23
mai exista destin individual ci colectiv. Astfel Justin a trebuit sa își impună rigorile. Cea de a patra
întrebare consta in aflarea reperului orientativ a fiecărui individ in societate. Un exemplu elocven t
ar fi in pădure, știi că te -ai rătăcit nu neapărat pentru că ai știut de la inceput drumul, ci pentru ca
poate să nu l -ai găsit încă. Ceea ce știi este doar că un drum trebuie să existe, că mișcarea nu are
sens decat ca tentativă de a ajunge undeva, de a atinge o țintă.

5.2 Metode de cercetare

Aplicarea conceptului de brand în industria artistica are avantaje dar și dezavantaje. Voi
prezenta o analiză de conținut ce se focusează pe un brand puternic, Justin Bieber mai puternic
decât este necesar în industria artistică vibrând oarecum comunicarea eficientă între brand și
audiență. Am folosit analiza de conținut pentru a cerceta reacția muzicienilor la intenția brandului
personal Justin Bieber de a îi influența prin campania „Seasons” și motivul pentru care ei îl susțin
pe el sau cauza socială.

5.3 Esantion

Esantionul este format din interviuri ale muzicienilor care vorbesc despre efectul pe care
campania a avut -o asupra lor ca si fiinte umane dar si asupra întregii industrii muzicale. Campania
„Seaso ns” care s -a desfasurat in perioada 27 ianuarie – 25 februarie 2020 in Los Angeles,
California. Am decis spre a analiza 3 -4 interviuri care au fost publicate pe platforma Youtube.
Interviurile au fost publicate in perioada 27 ianuarie – 25 februarie 2020 . Interviurile le-au fost
luate muzicienilor Billie Eilish12, Usher13, PooBear14, Big Sean15, Kanye West16.

6. Capitolul VI – Metode de cercetare
6.1 Analiza de document
Metoda de cercetare folosita este analiza de document, care constă în analizarea
interviurilor ale celor mai influenți muzicieni in industria muzicala de pe teritoriul Statelor Unite

12 https://www.youtube.com/watch?v=HVVN1fmUjXM , accesat in data de 24.01.2020, la ora 19:31
13 https://youtu.be/IilZLGt_Ufo , acc esat in data de 25.02.2020, la ora 16:01
14 https://youtu.be/CzwsR0H -J8o, accesat in data de 27.02.2020, la ora 13:00
15 https://youtu.be/vq0LaSx9 -Ew, acces at in data de 19.02.2020, la ora 16:37
16 https://www.cbsnews.com/news/kanye -west -opens -up-to-david -letterman -about -his-struggle -with-bipolar –
disorder/ , accesat in data de 19.02.2020, la ora 20:25

24
ale Americii pe baza unei grile de analiză. Prin această metodă obținem i nformații referitoare la
procesul de autoidentificare, sănătate mentala, deciziile luate in cariera în perioada campaniei.
Faptele care se petrec in societate sunt reflectate printr -o prisma incompleta si nu întocmai corecta
de articolele din ziare si emis iunile/interviurile de la radio/tv/rețele de socializare.
Metoda analizei documentelor este utilizata in momentul in care fenomenul interesat nu
poate fi urmărit si nu exista posibilitatea de a interoga persoanele care cunosc fenomenului. Dar se
va cercet a subiectul folosind urme directe sau indirecte lăsate de acesta, cum ar fi obiecte sau texte
in care este reflectat subiectul interesat cercetat.
Ca tehnică prin care documentele vor putea fi transformate în date se va folosi analiza de
conținut. Aceasta poate fi cantitativă sau calitativă. Pentru a putea analiza conținutul transcrierii
interviurilor, vom analiza cat de des sunt folosiți anumiți termenii din material ca o prima si simpla
varianta. Pentru o varianta mai avansata vom folosi analiza unor pro poziții si a unor bucăți de text
care au același subiect. Totodată vom analiza înțelesul conținutul latent al transcrierii interviurilor
si îl vom descrie.
Cel puțin două motive ghidează autoevaluarea: acuratețea și îmbunătățirea de sine. Stima
de sine p oate, de asemenea, să modereze strategiile de autoevaluare. Crearea unui plan de
dezvoltare personală ajută un individ să obțină controlul asupra vieții tale și îl va face mai bine
pregătit pentru orice îi vine în cale. Dezvoltarea personală este dezvoltar ea generală a muncii, a
stilului de viață, a atitudinii, a fizicului și a sociabilității. Este vorba despre procesul de gândire și
modul în care un individ lucrează pentru a se transforma zilnic. Stabilirea obiectivelor de
dezvoltare personală și crearea u nui plan ne ajută să profităm din plin de orice oportunitate care
ne poate veni. Ne putem exersa abilitățile de dezvoltare personală, alocând timp pentru oamenii
importanți din viața noastră, practicând activități care ne obligă să creăm la cel mai înalt n ivel și
studiind performanțele de creștere. Îmbunătățirea de sine este o transformare interioară. Este un
studiu de recunoaștere de sine pentru a îmbunătăți caracterul, statutul sau cunoașterea cuiva prin
eforturile proprii. Crearea obiectivelor de auto -îmbunătățire, cum ar fi trezirea timpurie, începerea
unui jurnal sau citirea unei cărți săptămânal ne poate lua de la a visa la obiectivele noastre până la
îndeplinirea obiectivelor noastre.
Întreținerea conceptului de sine se referă la modul în care oamenii își mențin sau își
îmbunătățesc sentimentul de sine. Este relativ fix după ce o persoană atinge vârsta adultă, dar se
poate schimba pe baza experiențelor persoanei, acțiune analizata in lucrarea actuala. Teoria

25
menținerii conceptului de sine cunoscută și sub numele de piramida lui Maslow afirmă că jucăm
un rol activ în conturarea conceptului de sine pentru a ne dezvolta la toate vârstele. În general, se
referă la: evaluările noastre despre noi înșine, comparația noastră de la noi înșine cu sinele nostru
ideal și acțiunile noastre întreprinse pentru a ne apropia de noi.
Relația dintre claritatea conceptului de sine și conștiința de sine oferă un sprijin suplimentar
pentru această distincție între claritatea subiectivă a conceptului de sine și structura conce ptului de
sine. Niveluri mai mari de claritate a conceptului de sine sunt asociate cu mai puțină conștiință de
sine, ceea ce sugerează că indivizii mai cerți sunt mai puțin preocupați de statutul lor de obiecte
sociale. Justin Bieber, printre persoanele ca re s-au angajat în mai multe auto -analize, fiind mult
mai atent la rolul lui de ființa sociala, dar a experimentat mai puțină conștientizare a stărilor sale
interne, este de asemenea, persoana care raportează că are o claritate mai mică a conceptului de
sine. Luate împreună, acest lucru sugerează că eforturile prelungite de înțelegere a sinelui, atât prin
reflectarea personală, cât și prin considerarea feedback -ului social, pot submina mai degrabă decât
să sporească orice sentiment de cunoaștere și înțelege re de sine. O claritate mai mare a conceptului
de sine poate fi o consecință a unei minime reflecții de sine și a atenției la diversitatea feedback –
ului social pe care îl întâlnesc oamenii, ceea ce creează un sentiment subiectiv de claritate
independent de orice cunoaștere de sine exactă sau de organizarea structurală a conceptului de
sine.
Viziunea asupra lumii noastre interioare nu vine la fel de firesc pentru noi ca și capacitatea
noastră de a percepe lumea exterioară. Când Thales unul dintre filozofii G reciei Antice a fost
întrebat: „Ce este dificil?” acesta a răspuns: „Să vă cunoașteți pe voi înșivă.” Așa cum Thales a
sugerat, a ajunge la o cunoaștere a sinelui nu este o sarcină simplă și de multe ori este nedezvoltata,
deoarece tindem să ne împotrivim.
În „Alegoria peșterii”, Plato a descris o scenă cu prizonieri așezați într -o peșteră întunecată
cu fața spre un perete. Prizonierii nu văzuseră niciodată nimic, cu excepția umbrelor. Dacă
prizonierii s -ar fi putut întoarce, ar fi putut vedea păpușari cu diverse recuzite și un foc în spatele
lor. Păpușarii foloseau focul pentru a produce umbre pe perete pentru a fi văzute de prizonierii
captivi. Plato a afirmat, pentru ei, realitatea este doar o umbră aruncată pe perete, deoarece asta
este tot ceea ce au a vut vreodată și vor ști vreodată. O altă viziune a acestei alegorii a fost cand un
prizonier a fost eliberat, și descris modul în care mișcările, ochii și corpul său au suferit nu numai
emoțional, ci și fizic. Plato a considerat că cea mai mare parte a uma nității trăiește într -o peșteră,

26
în întuneric și foarte limitată în cunoaștere fiind obligată la minim de cunoștințe, și că odată cu
cunoștințe noi umanitatea va fi practic salvată din întuneric.
Una din campaniile de promovare realizate pentru imaginea l ui Justin Bieber, a fost cea
pentru turneul Changes by Justin Bieber. O strategie de marketing în vederea lansării unui album
este una dintre cele mai individualizate sarcini de a influenta industria alături de realizarea muzicii
în sine. Există un cadru d e bază pentru a lucra în jurul valorii.
În luna februarie 2020, a fost lansat albumul lui Justin Bieber numit „Changes”(Schimbări).
O dată cu acest album s -a declanșat un impact în era -transformării interioare. Cu o luna înainte de
lansarea albumului a avu t loc pre -lansarea primului documentar ”Seasons” in care se explica
adevăratul motiv al anularii turneului precedent in 2017. Campania are ca scop promovarea stării
interioare, ordinii morale si pierderii mintii transpuse în ideea de identitate proprie înt ocmai văzută
de către muzicieni ca o oglindire a propriei creații. S -a axat pe manifestul muzicienilor privind
dorința cunoașterii unor opinii personale cu referire la aspectele teoretice ale conceptului de
identitate personală, construcție a personalități i și configurarea aspectelor practice ale acestui
proces, care să permită, în final, găsirea de soluții, atât la nivel individual, cât și la nivelul industriei
de muzica.
Obiectivul în cadrul campaniei sale, a fost să înceapă transformarea în viața oamenilor, să
îi ajute să se vadă mai clar pe sine și să facă cele mai bune alegeri pentru ei folosind povești,
experiențe reale, informații și idei. Acesta a introdus în cadrul campaniei o temă de dezvoltare
personală cunoscută sub numele de „Life is worth living”. Justin i -a inspirat pe muzicienii din
industrie să adere la concentrarea pe sănătatea fizică și psihică, spiritualitatea și împlinirea de sine
pentru a putea fi un mod el de urmat. La rândul sau, publicul lui Justin format din fani a fost
încurajat să exerseze, să mediteze, să citească, să preia controlul asupra vieții lor și să se aprecieze.
Muzicienii nu au întârziat să își asocieze creșterea personală, dar si simptome le neuropsihiatrice:
modificări de dispoziție, iritabilitate, depresie, anxietate mai mult cu ale lui Justin. Toate acestea
au contribuit la crearea unei baze pentru brandul unic al unei gândirii de auto -ajutor, Justin Bieber.
„Justin Bieber: I don't kno w if anyone wants to admit this, but most of us are hurting. Music
helps me cope with my day to day struggles. This has been the hardest, roughest season of my
life. The pressure of delivering, you know, delivering a good album and just a lot of different
things. There’s a lot of people, I think that think that fame is this achievement that brings you
fulfilment and happiness. And the truth is there’s this weight and this heaviness on you to achieve

27
and to be something. People have these expectations of you. It’s just a lot. I was running away you
know I think a lot of us need to take that you know when something's hard it's almost like we need
to run towards the the pain and run towards the hurt rather than run away from it and I think you
get kind of he aling when it comes to that.”17
„Doctor: So I first met Justin in September, 2014. He was a wreck. He had recently stopped
using drugs. He was anxious, overwhelmed, not sleeping. You know, it's nothing shy or
devastating. When someone is 13 or 14 years old , we know that the brain is not yet ready to handle
all the rigor that comes with being an entertainer, let alone somebody who's quite as famous as
Justin. When I first saw him, you know, he really wasn't functional. His cortisol levels were
through the r oof. So your cortisol is your fight or flight mechanism ”18
Trei componente esențiale construiesc fundamentul campaniei „Changes”: impact
emoțional, repetitie și timp. Impactul emoțional determină modul în care individul se simte în
legătură cu o persoană c are îl determină să ia o decizie. O campanie de succes declanșează
răspunsuri puternice și pozitive în oameni: încredere, admirație, dragoste, încredere și fascinație.
Justin a declanșat aceste emoții în colegii lui din industrie împărtășind povești și lup te personale
sincere și adevărate. De asemenea, o campanie trebuie să rămână consecventa pentru a crea o
imagine în mintea publicului. Cel mai bun mod de a realiza acest lucru este expunerea repetată la
același mesaj al campaniei. Justin a folosit mai mult e canale pentru a -și transmite mesajul, inclusiv
televiziune, radio și reviste. Campania necesită, de asemenea, timp.
Cheia succesului de branding personal este definirea sinelui în loc să -i lași pe ceilalți să te
definească. Justin s -a luptat la începutul carierei sale de artist cu percepții negative despre imaginea
ei. A fost văzută ca un copil imatur, iresponsabil, insensibil, egoist. A fost suficient de inteligent
pentru a aduce lumină în aceste defecte și a le aduce ca bază a brandului lui, împărtășind lupta sa
internă cu publicul larg. A reușit să modeleze percepția publicului prin definirea punctelor tari,
valorilor, obiectivelor, personalității și prezentându -se într -un mod persuasiv. Într -o lume a
celebrităților condusă de imagine, Justin a fost aut entic în legătură cu defectele și vulnerabilitățile
sale, una dintre ele fiind lupta lui de autocunoaștere.
În prezent, Justin oferă resurse legate de sănătate mentala si fizica, descoperirea pe sine,
prin intermediul parteneriatelor cu Recovery Resource Hub, The Voices Project, Crisis Text Line.

17 https://youtu.be/uwtw0RPl6yY , accesat in data de 14.02.2020, la ora 16:24
18 https://youtu.be/Uz2 -nYKCFIo , accesat in data de 14.02.2020, la ora 16:40

28
Prin intermediul fundației inițiate de Justin Bieber„Intentii”, acesta susține educația femeilor,
copiilor și familiilor din întreaga lume.
Instrumentul metodei de cercetare utilizat este grila de analiză. Aceasta a fost compusă din
șase itemi de verificat, meniți să faciliteze analiza procesului de autoidentificare a muzicienilor și
pentru a conferi o imagine de ansamblu asupra deciziilor acestora in cariera.

6.1.1 Interpretarea datelor

Primul item analizat a fost numărul total de menționări a călătoriei spre autocunoaștere in
interviuri. Motivul pentru care acesta a fost primul item utilizat constă în dorința de a afla reperul
orientativ in viață a muzicienilor si cum acest reper ii orientează in viață. Confor m informațiilor
din interviuri toți muzicienii au menționat reperul orientativ in viață ca fiind scopul . Stabilirea
scopului sau direcției in viaț a individului. Aceasta implică cunoașterea potențialului lor actual și a
potențialului viitor în domeniul ales , obținerea unei măsuri a ceea ce ii interesează și luarea în
considerare a realităților organizaționale pe care le întâlnesc. Sintagma a fost menționată cu o
frecventa ridicata de către Kanye West 8 -10 ori, in timp ce s -a înregistrat o frecventa scăzută d e
către restul muzicienilor intre 2 -5 ori.
Cel de -al doilea item vizat este numărul total de menționări a cuvântului „depresie”.
Motivul pentru care am decis să urmărim acest aspect constă în aflarea nivelului de încredere in
sine a muzicienilor prin asumarea simptomelor neuropsihiatrice: modificări de dispoziție,
iritabilitate, depresie, anxietate . A vorbi deliberat despre aceste simptome este o acțiune delicata
care necesita o stima de sine e levata, dar si o lipsa de auto -cunoaștere. Cine se cunoaște cu adevărat
si a experimentat aceste simptome evita cu certitudine verbalizarea si retrăirea lor. Numai 4 din 5
muzicieni au menționat cuvântul depresie de 4 -5 ori pe durata interviurilor.
Următorul item vizează cele mai utilizate cuvinte din interviuri. Motivul alegerii acestui
item a fost pentru a analiza strategiile folosite de muzicieni in auto -salvarea lor. Cele mai
interesante cuvinte folosite au fost: Univers, anxietate, depresie, izo lare, relații inter -umane,
bunătate. Am luat inițiativa de a analiza puțin aceste cuvinte din contextul interviurilor. Ce este o
persoană, dacă nu o colecție de alegeri? De unde vin alegerile? Am de ales? Cine sunt? Care este
scopul meu? Viitorul este scri s, dar tot ce contează este modul în care indivizii reacționează la
acele contracte care ii modelează în ființele umane ce sunt astăzi, fie susțin o trezire parțială, fie

29
acceptă pe deplin călătoria lor în acest Univers. Am putut identifica nevoile de dezv oltare care au
rezultat din responsabilitățile lor intenționate, din discuțiile despre familie si din nemulțumirea cu
rutinele actuale. Unii muzicieni au știut la ce excelează, alții au fost mai puțin siguri. Educația
conduce de obicei la o calificare și p oate deschide calea către o nouă direcție de carieră. Instruirea
este relevantă vocațional și se limitează la obiective și obiective specifice măsurabile. Dezvoltarea
cuprinde o gamă largă de activități cu potențial de învățare. Pentru fiecare dintre abili tățile
muzicienilor ar trebui stabilite obiective de dezvoltare. Acestea trebuie să fie SMART: specifice,
măsurabile, realizabile, realiste și în timp util. Pentru a pune planul in acțiune, pe lângă cursurile
de formare, opțiunile ar trebui sa includă o ro tația a locurilor de muncă, munca în echipă, crearea
de rețele și implicarea comunității. Aceștia ar trebui sa își înregistreze informațiile câștigate,
identificarea nevoii de dezvoltare, metoda de dezvoltare aleasă, data (datele) la care s -a desfășurat
dezvoltarea, rezultatele și orice alte acțiuni necesare. Ca si o ultima etapa in auto -cunoaștere ar fi
evaluarea și revizuirea. Evaluarea este etapa cheie a ciclului de auto -dezvoltare. Ar trebui să
reflecte două aspecte: dacă activitatea de dezvoltare care s-a întreprins a fost adecvată și demnă;
și dacă abilitățile sau comportamentul individului s -au îmbunătățit.
Cel de -al patrulea item vizat este împărtășirea experiențelor lor personale. Motivul
selectării acestui item a fost pentru a urmări daca campaniei lui Justin Bieber i -a determinat pe
muzicieni sa împărtășească cu publicul experiențele lor persoanele. Campania le -a dat voce celor
5 muzicieni . Aceștia s -au numit luptători in cadrul interviurilor. Un luptător se folosește cu atenție
de meditație ca și o armă care îl ajută să se relaxeze dar și ca armă pentru a tăia țesuturile și a
ajunge la lipsa de substanță a gândurilor. Ei au vazut o imagine de ansamblu pentru a înțelege
practica l or și au înțeles limitele meditației. Luciditatea nu este altceva decâ t maniera în care
experimentează ființa umană lumina conștiinței. De aici ei au învățat care este semnificația
atenției: focalizarea intenționată a conștiinței. La întrebarea pe care Kanye si -a adresat -o singur:
,,Cine sunt eu?”, răspunsul lui a fost doar : nimic. Acel nimic era Universul.
Următorul item vizează numărul total de postări pe paginile de Instagram a muzicienilor
cu privire la interviurile date presei . Motivul pentru care am decis să analizăm și această variabilă
constă în dorința de a afla daca dorință de izolare este valida. Niciun interviu nu a fost publicat pe
pagina oficiala a muzicienilor de Instagram. De aici putem analiza in continuare atitudin ea
muzicienilor de îndoiala la adresa propriei lor identități venita din partea mediei si a fanilor.
Decepția de sine este cel mai rău lucru dintre toate care se poate întâmpla lumii. Cu alte cuvinte,

30
nici măcar nu putem avea încredere în propriile noastre minți, deoarece mintea umană este
incapabilă să vadă lucrurile într -o manieră complet onestă, directă. Ascundem lucrurile de noi
înșine.
Cel de al saselea item invocat este constituit din opinia critica a muzicienilor privind
campania „Seasons”. Motivul pentru care am decis să abordăm această variabilă a constat în
dorința de a afla dacă campania „Seasons” a declanșat o reacție din partea colegilor de industrie
fie ea o apreciere, o susținere, o ignorare sau un simplu comentariu. În urma analizei, am con statat
că toate interviurile oferite au fost in semn de apreciere, susținere si chiar deschidere către o
descriere suplimentară a fenomenului. Aceasta a conținut descrierea imaginii muzicienilor ca si
celebrități in câteva cuvinte, menționarea campaniei „S easons”, descrierea stării mentale actuale
si trecute dar si anumite sfaturi.
Cu ajutorul următorului item am vrut să aflăm c um le -a fost afectata cariera in procesul
transformării de sine. Motivația din spatele analizării acestui item constă în descoperirea abordarii
de fiecare muzician in parte a schimbării. Muzicienii precum Kanye West, Big Sean au preferat sa
se retragă din luminile reflectoarelor si sa se izoleze in creație in spațiul ac estora de confort.
Muzicienii precum PooBear, Billie Eilish si Usher au tratat acest proces ca orice alt proces de
conștientizare si au continuat sa apară la evenimente si alte angajamente profesionale. În urma
analizei, am observat că muzicienii care au d ecis sa trateze cu normalitate acest proces au luat
aceasta decizie doar pentru a tine fanii departe de problemele lor personale, pe când restul au decis
sa devina o voce pentru ca fanii sa reflecteze asupra propriile lor vieți.
Am decis să analizăm mai d eparte durata interviului acordat de muzicieni. Motivul pentru
care am decis să includem acest item în grila de analiză constă în dorința de a afla cum transpun
în cuvinte sau fraze muzicienii echilibrul lor mental si răbdarea. Durata a variat intre 5 min si 2
ore. 5 minute au fost acordate de către PooBear care a concluzionat in câteva fraze opinia sa, iar
cele 2 ore au fost acordate de Big Sean considerând ca este o oportunitate enorma de a își expune
părerea despre campania lui Justin Bieber si a ii susț ine mesajul. Kanye West a preluat conducerea
in a explora in cele 55 de minute tainele acestei campanii prin abordarea interviului dintr -o
perspectiva spirituală, religioasa si universala.
Cel de -al nouălea item urmărit este descrierea tonului vocii folosit de către muzicieni in
interviuri. Motivația din spatele analizării acestui item constă în descoperirea strategiilor folosite
de muzicieni in vederea evoluției si eforturi lor de autopromovare ca si individ. 4 din 5 muzicieni

31
au folosi t un ton grav, sensibil, afectat. Kanye West a folosit surprinzător simțul umorului. Acesta
având o atitudine degajata, umoristica a oferit o soluție la oprirea gândurilor dar mai întâi a fost
necesară găsirea echilibrului interior, deoarece cu cât se opun e rezistență la realitate cu atât mintea
începe să o ia razna. A vindeca reprezintă a avansa printr -o neobosită diferențiere. La fel, în etică,
norma trebuie să găsească tonul potrivit pentru a vorbi drama individuala.

7. Capitolul VII – Concluzii si limitel e cercetarii

32

BIBLIOGRAFIE

1. Angela Goddard , The Language of Advertising , Routledge, New York, 2002
2. Bortun Dumitru, Relatiile Publice și noua societate , Bucuresti, 2005
3. Dorin Spoaller, Suport de curs Publicitate Online
4. Ioan Hosu , Managementul strategic al sistemelor de comunicare, Cluj Napoca, 2017
5. Jean-Claude Bertrand , O introducere în presa scrisă și vorbită , 2001
6. Mihaela Frunza, Publicitate si studii culturale, Cluj Napoca , 2011
7. Sandu Frunza , Etica si legislatie in comunicare si relatii publice , Cluj Napoca, 2015
8. YouTube Press – https://youtu.be/pWcI -BeQqls
9. YouTube Press – https://youtu.be/HVVN1fmUjXM
10. YouTube Press – https://youtu.be/IilZLGt_Ufo
11. YouTube Press – https://youtu.be/CzwsR0H -J8o
12. YouTube Press – https://youtu.be/vq0LaSx9 -Ew
13. CBS News – https://www.cbsnews.com/news/kanye -west-opens -up-to-david -letterman -about -his-
struggle -with-bipolar -disorder/
14. YouTube Press – https://youtu.be/uwtw0RPl6yY
15. YouTube Press – https://youtu.be/Uz2 -nYKCFIo
16. Wikipedia – http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate

33

ANEXE

Anexa nr. 1 – Grila de analiză
Criteriu/Muzician Kanye West Billie Eilish Big Sean Usher PooBear
Numarul total de mentionari a
calatoriei spre autocunoastere
Efectul procesul transformarii de sine
in cariera
Numărul total de postări pe pagini le
muzicienilor de Instagram
Durata interviului
Tonul vocii
Numărul total de menționări a
cuvantului depresie
Cele mai utilizate cuvinte
Impartasirea experiențele lor
persoanele
Opinia generala a campaniei
„Seasons”