Fenomenul Social Numit Facebook

FENOMENUL SOCIAL NUMIT FACEBOOK

Capitolul de față urmărește mai multe aspecte. Primul dintre acestea încearcă să explice de ce facebook-ul este un fenomen social. O altă dimensiune a analizei constă în evidențierea, prezentarea și explicarea principalelor studii de cercetare a fenomenului Facebook. Acestea din urmă vor ajuta la completarea imaginii demarcație teoretică, adică vor descrie manifestarea propriu-zisă a fenomenului de la nivel global, dar și în țara noastră.

CERCETARE ASUPRA FENOMENULUI FACEBOOK

Popularitatea acestei rețelei de socializare i-a determinat pe specialiști să își pune mai multe întrebări asupra modalităților de funcționare, trăsăturilor, mecanismelor de funcționare a rețelei, dar și a efectelor pe care le generează la nivel individual și global.

Cele mai importante studii de cercetare a Facebook-ului pun în evidență mai multe direcții de analiză și anume: concepția despre valorile culturale, viața personală a utilizatorilor rețelei; dimensiunea interacțiunii sociale și efectele sale.

Principalele studii de analiză a Facebook-ului sunt realizate de cercetătorii centrelor universitare din Europa. Culegerea și interpretarea datelor acestor studii pot fi generalizate și explică în mare măsură comportamentul on-line, la nivel global, al utilizatorilor acestei rețele de socializare.

De asemenea, mai trebuie adăugat faptul că, informațiile despre aceste studii, au fost preluate și discutate, în special din articolele on-line realizate de diverși specialiști (din domeniul comunicăriii, jurnalismului, IT-ului ș.a.m.d.).

Limita acestui demers teoretic îl poate constitui inexistența unui cadrul formal (carte, reviste sau culegeri de informații și date teoretice și empirice despre fenomenul Facebook), dar și nesiguranța caracterului autenticității și aplicabilității rezultatelor studiului ( furnizarea datelor prin diverse site-uri on-line- itplay.ro, business24, etc )

Înainte de a prezenta manifestarea în lume, a fenomenului social numit Facebook, este necesar să trecem în revistă datele generale ale acestuia. Cercetătorii de la Universitatea North Caroline, au realizat, prin studiul intitulat „Studiul de caz al demografiei mediei sociale”, în luna martie 2012, imaginea de asamblu, de la nivel global, a caracteristicilor utilizatorilor rețelei Facobook-ului. Până în anul 2012- susțin cecetătorii- la nivel global sunt un număr total de 845 de milioane de utilizatori activi. Procentual, peste 60 % dintre adulți sunt conectați la unul sau mai multe platforme ale mediei sociale. Creșterea semnificatică, în special în ultimii zece ani, a acestora din urmă mențioante, se datorează unor premise ce țin de individ, dar și de unele profund economice. „use of these platphorms and tools has been increasing leadilly over last 10 years, for both personal and business reasons.” (Online MBA News Destination. Infographics, 2012)

Conform statisticilor acestui studiu, 57% dintre utilizatori sunt femei și restul de 43 % sunt bărbați. Alți indicatori folosiți în analiză sunt cei legați de vârsta utilizatorilor, nivelul de educație, modalitatea de accesare a platformei și timpul petrecut pe acest site. Pentru a înțelege mai bine distribuirea procentuală a acestori imdicatori, am realizat figura de mai jos.

Limbajul, educația, valorile transmise prin rețeau de socializare Facebook

Articolul din 7 iunie 2011, „ 10 lucruri fascinante dspre Facebook” (itplay.ro), arată care sunt valorile morale și culturale ale utilizatorilor rețelei facebook, dar și a nivelului de educație al acestora.

Astfel că, susțin cercetătorii studiului realizat la începutul lunii iunie 2011, nivelul de educație determină natura discuțiilor, mesajelor, comportamentul on-line și numărul de prieteni virtuali.

Mai precis, 47 % dintre utilizatorii Facebook-ului, care abordează teme de discuții nesemnificative ( cum ar fi alcoolul) și folosesc un limbaj nepotrivit, vulgar, atrag un număr mai mare de prieteni, decât cei care postează pe profilul lor discuții și teme decente, actuale și relevante.

Articolul menționează și alte trei studi, cele realizate de Retrevo în 2009, respectiv în 2010 și de Consumer Reports în iunie 2011, despre viziunea părinților asupra importanței rolului jucat de Facebook în educarea copiilor și adolescentilor.

În prezent din ce în ce mai mulți copii au acces la informație și deci la internet. Conform studiului din 2010, 26 % dintre părinți consideră că este necesar să fi prieten pe facebook cu propriul copil (îl ajută să vadă în timp real temele, prietenii, preferințele copiilor care au un astfel de cont pe Facebook). Cu toate acestea, părinții nu neglijează rolul vârstei copiilor în ceea ce privește deținerea profilului de Facebook sau Myspace. Doar 26 % dintre respondenți consideră vârsta optimă a copiilor ar trebui să fie peste 18 ani, 36 % între 16-18 ani, 30 % între 13 și 15 ani și doar 8 % sub 13 ani.

Analiza rezultatelor cercetării întreprinse de Consumer Reports în iunie 2011, a demostrat că, adulții nu sunt totuși conștienți de faptul că, rolul Facebook-ului în educarea propriilor copii trebuie să fie limitat și atent supravegheat. În acest sens, arată studiul, majoritatea părinților, consideră că utilizarea Facebook-ului de către micuții sub zece ani, nu presupune nici un fel de pericol asupra vieții acestora. Din păcate realitatea nu poate confirma afirmația mai sus amintită. Copii sunt vulnerabili la tot ceea ce se întâmplă în jurul lor și adoptă comportamente pe care, poate mai târziu, părinții nu le vor putea explica.

Studiul realizat de Retrevo în 2009 pune accentul pe efectele negative ale rețelei Facebook asupra formării educației copiilor, adolescenților și tinerilor. Spre exemplu- prezintă studiul- 36 % dintre tinerii sub 35 de ani care utilizează Facebook-ul sunt interesați de subiectul „sex”. Mai mult decât atât, din această categorie, 40 % utilizează Facebook-ul în timp ce conduc, 64% la locul de muncă și 65 % atunci când se află în vacanță.

Acestea sunt doar câteva exemple ale informațiilor, normelor și valorilor transmise prin intermediul utilizării binecunoscutei rețelei de socializare Facebook.

Viața personală și înteracțiunea socială pe Facebook

În Olanda

În articolul din aprilie 2012 „Popularitatea pe Facebook depinde de aspectul fizic al prietenilor”(Mediafax) este descrisă cercetarea realizată de cercetătorii olandezi de la Universitatea Twente.

Aceștia au urmărit să înțeleagă criteriile de alegere a partenerului/partenerei. Primul pas a fost acela de a crea patru profiluri pe Facebook, două cu persoane atrăgătoare, iar celelate cu două mai puțin atrăgătoare. Informațiile de pe profiluri (rezidență, data nașterii, pasiuni și preferințe) erau asemănătoare.

Cu toate acestea, cei 74 de studenți (cu vârsta între 21-31 de ani) cuprinși în eșantionul de cercetare nu au observat această asemănare. Prin analiza rezultatelor chestionarelor completate de cei cuprinși în eșation, cercetătorii din Olanda au ajuns la următoarele concluzii:

participanții aleg profilul persoanelor atrăgătoare

alegerea partenerului se face în funcție de caracteristicile capacității de reproducere; unul dintre realizatorii studiului- Piet Kommers- afirma în „Internatioanl Journal of Web Based Comunnities” că „Oamenii sunt atrași pe persoane care par sănătoase, fericite și productive- în sensul sexual al termenului. Este o lege a evoluției unanim admisă.”

În Suedia

Un alt studiu despre fenomenul Facebook este cel realizat de cercetătorii de la Universitatea din Goterborg din Suedia. Acest studiu, descris în articolul din 7 aprilie 2012 „ Facebook dă dependență. Cine îl folosește și pentru cât timp. (business24) ” a dorit să evidențieze gradul de dependență și nivelul de educație.

Cercetarea coordonată de Leif Denti, doctor în psihologie la Universitatea din Goterborg, a avut un număr de 1.000 de participanți cu vârsta cuprinsă între 18 și 73 de ani. Iată care sunt principalele concluzii:

70% din utilizatori se loghează pe Facebook imediat după ce au deschis calculatorul;

aproximativ 85 % dintre cei care folosesc internetul au afirmat ca folosescși facebook-ul în fiecare zi; motivul principal: îi face să se simtă mai stăpâni pe sine; sunt nemulțumiți de propria viață.

din categoria mai sus amintită predomină persoanele cu un anumit nivel de educație și venituri, ambele scăzute; sunt mai multe femei decât bărbați care folosesc facebook-ul;

peste 70% din mesajele comunicate sunt mesaje pozitive și doar 38% sunt negative.

timpul peterecut pe rețeau de socializare Facebook – femeile petrec în medie 81 de minute în fiecare zi, iar bărbații doar 64 de minute pe zi.

În Statele Unite ale Americii

Cele mai multe dintre cercetări au fost realizate în SUA. Motivele cercetării fenomenului Fcaebook sunt evidente. Aici este locul unde a fost gândit și apărut pentru prima oară Facebook-ul. Numărul mare al utilizatorilor rețelei i-a convins pe specialiștii americani să stabilească schimbările petrecute la nivel individual, dar și cele ale procesului de comunicare, interacțiune socială.

Important este de văzut care sunt motivele pentru care americanii aleg acest tip de rețea de socializare. Pe site-ul Universității din North Carolina, Online MBA News Destination. Infographics, a fost publicat martie 2012 studiul „A case study in social media demographics” ce a evidențiat motivele alegerii americanilor a uneia dintre platformele media de socializare și anume: menținerea legăturii cu prietenii, familia, reluarea relației cu vechii prieteni, interacțiunea cu persoanele ce au aceleași pasiuni, interese etc, posibilitatea de a-și face noi prieteni, de cunoaște care sunt noutățile despre persoanele publice și de a-și găsi un partener/ă. Figura de mai jos va explica distribuirea procentuală a indicatorilor alegerii unei rețele de socializare. De aici rezultă că , pentru utlilizatorii (peste 50%), rețele de comunicare digitale au ca scop fundamental promovarea relațiilor de familie, rudenie și de prietenie, și le consideră o modalitate mai puțin eficiență în gășirea unui partener/parteneră (doar 3% cred că îi ajută să își găsească jumătatea).

100 %

67%

64% 50% 14% 9% 5% 3%

menținerea menținere menținerea cu pers. a-și face ține pasul găsirea

relației cu relației cu relației cu cu pasiuni prieteni cu noutăți partenerului/

prietenii familia vechii comune noi persoanele partenerei

prieteni publice

Fig.1. Motivele alegerii rețelei de socializare la americani, model prelaut de pe Online MBA News Destination. Infographics, martie 2012.

Proiectul Responsabilitate realizat de Liberty Mutual în februarie 2010 a chestionat un număr 1.000 subiecți. Acest studiu a urmărit stabilirea relaților de prietenie la locul de muncă. Interpretarea datelor i-a ajutat pe cecetătorii americani să înțeleagă că cei care folosesc facebook-ul la locul de muncă stiu să facă distincția dintre viața de acasă și viața profesioanlă. Din totalul respondenților 56 % consideră că este nepotrivit să te împrietenești pe Facebook cu propriul șef, iar 76 % consideră potrivite relațiile de prietenie cu colegii, într-ucât munca trebuie să fie evaluată în funcție de performanțe, calități, abilități personale, și nu în funcție de relațiile sociale de prietenie. ( sursa: itplay.ro, 7 iunie 2011)

Tot cercetătorii americani au fost preocupați și de alte aspecte ale naturii relațiilor de prietenie și iubire. Conform site-ului itplay.ro, studiul realizat în iunie 2010 pe un eșantion de 1.000 de utilizatori, relevă ideea conform căreia, utilizatorii aflați într-o relație de iubire aleg să se despartă de partener prin intermediul rețelei Facebook, în detrimentul altor variant (față în față, prin telefon, email etc. ). Astfel că, 70 % dintre bărbații americani au declarat că au fost părăsiți prin rețeaua Facebook și doar 30 % dintre femei au trecut prin această experiență.

În ceea ce privește relația de prietenie, analizată prin intemediul studiului din martie 2010 realizat de Eversave, 85 % dintre femei au o atitudine de respingere a prietenilor. ( sursa: itplay.ro, 7 iunie 2011)

Motivele pentru care femeile americane dezaprobă comportamentul propriilor prieteni sunt diverse. Astfel că indicatorii folosiți în cercetare și rezultatele obținute pot fi rezumate astfel: ( sursa: itplay.ro, 7 iunie 2011)

1. atitudinea negativistă, pesimistă a prietenilor- în proporție de 63 % dintre femeile cuprinse în eșantion au declarat că sunt deranjate de faptul că pritenii lor „ se plâng tot timpul”;

2. exprimarea preferințelor politice, chiar dacă acest subiect nu este un punct comun de discuție- 42 % dintre femeile americance nu sunt interesate, conform site-ului itpaly.ro(iunie 2011), preferințele politici ale prietenilor virtuali;

3. cele mai multe ori, femeile consideră că, prin intermediul Facebook-ului, prietenenii își ascund personalitatea și mai ales viața particulară sub masca unei vieți fără probleme, obstacole- 32 % dintre femei consideră că aceștia „se laudă despre viața lor perfect de prefăcută”.

Acelaș site itplay.ro menționază și studiul din ianuarie 2011 realizat de publicația „You Tango”, conform căruia, odată încheiate relațiile de iubire, funcționează conceptul de „conștientizarea a sinelui”. Mai excat 48 % dintre respondenți verifică prea des profilul fostlui partener/ă.

EFECTELE UTILIZĂRII FACEBOOK-ULUI

Publicația britanică The Guardian, în articolul „Facebook's 'dark side': study finds link to socially aggressive narcissism” (Pearse, 2012, 7 martie) explică din perspectivă psihologică, principalele efecte ale utilizării excesive a Facebook-ului de către tineri.

Autorul Damien Pearse este de părere că utilizarea Facebook-ului de către tineri are mai degrabă efecte nocive asupara personalității acestora, modificându-le comportamentele sociale. Conform studiilor- afirmă autorul- s-a stabiliit un anumit nivel de narcisism, pe care l-au asociat cu numărul de prieteni. Pe scurt, tinerii narcisiști își actualizează cel des profilul, oferă cel mai multe informații personale și au cei mai mulți mulți prieteni. Alte trăsături constatate sunt: oferirea unor răspunsuri violente atunci când sunt criticați, evitarea întrebările, iar comentariile făcute sunt sarcastice, dușmănoase.

În acelaș articol, D. Pearse descrie și cercetarea de la Universitatea din Illinois din SUA, realizată pe un eșantion de 294 de studenți. Acest studiu leagă două variabile și anume : comportamentul narcisist și numărul ridicat al prietenilor virtuali (peste 800 de prieteni virtuali). Respectul de sine dispare, într-ucât tinerii narcisiști nu vor știi să se înțeleagă cu adevărat, doar prin prisma numărului mare de prieteni virtuali. În realitate, aceștia nu știu să respecte cu adevărat relațiile de prietenie, iubire și se simt singuri. Această tendință- spune Carol Craig, unul dintre realizatorii cercetării- va devenii viitorul educației la copii: „The way that children are being educated is focussing more and more on the importance of self esteem – on how you are seen in the eyes of others. This method of teaching has been imported from the US and is 'all about me'.”

Când alegem alternativa de comunicare numită facebook- concluzionează Carol Craig- trebuie să stim cu exactitate ce aspecte pozitive și negative le presupune aceasta cu scopul de a a lege corect între „binele” (prietenie adevărată, stimă de sine, respectul altora) și „răul” (egocentrism, singurătate, stimă de sine săzută, deformarea realității vieții personale) din viața noastră : „ If Facebook is to be a place where people go to repair their damaged ego and seek social support, it is vitally important to discover the potentially negative communication one might find on Facebook and the kinds of people likely to engage in them. Ideally, people will engage in pro-social Facebooking rather than anti-social me-booking.”

Efectele utilizării Facebook-ului nu pot fi reduse doar la comportamentul social și la personalitatea tinerilor. Acesta inluențează aproape toate aspectele vieții în general și anume: aspectul educațional, cultural, economic, politic, social etc. Mai exact prin Facebook, decidem mai repede ceea ce ne place să mâncăm, cu ce să ne îmbrăcăm, unde să ne petrecem vacanța, cum să ne mobilăm apartamentul etc.

Conform companiei de cercetare americană, Chadwick Martin Bailey, cu sediul în Boston, Massachusetts, social media este o modalitate eficientă și necostisitoate de a influența volumul vânzărilor. Ideea principală a studiului încearcă se referă la identificarea percepțiilor consumatorilor americani asupra brand-urilor ce nu sunt promovate de Facebook sau Twitter. (Goagă, 18 martie 2010).

consumerpulse

Cont activ – Facebook/Twitter 51%

Achiziție brand (smarthopne) 67%

facebook

twitter

60%

Cont activ- Facebook/Twitter

Recomandare brand 79%

0% 25% 50% 75% 100%

Fig. 2. Percepția utilizatorilor (Facebook/Twitter) asupra brandurilor, model prelaut din „Prietenii unui brand pe Twitter și Facebook au șanse mai mari să devină clienți” (Alex Goagă, 22 martie 2010)

De asemenea, acelaș studiu, oferă răspunsurile pertinente ale intervievaților, cu privire la rolul promovării campaniei unui produs pe Facebook sau Twitter, iar lipsa acesteia generează următoarele cugetări ale respondenților (cu vârsta între 18 și 54 de ani): „…Dacă nu au, te îndoiești de relevanța companiei pe piața actuală”; „Ori nu sunt interesați de cei ce frecventează Facebook și Twitter, ori nu sunt conștienți de oportunitatea de a caștiga vizibilitatea printr-o metodă interactivă” sau „ Arată că nu sunt conectate la noile modalități de a comunica cu potențialii clienți”. (Goagă, 18 martie 2010).

Institutul de cercetare pe piață GFK a realizat în 2012 studiul „Cum folosesc companiile social media”. Scopul cercetării este acela de a identifica modalitatea de influențare a comportamentelor utilizatorilor prin diversele campanii derulate de companiile din România.

Pe site-ul Cariere, autorul Dragoș Nicolae (23 aprilie 2012) face următoarele precizări legate de cercetarea menționată anterior:

În procent de 63 % dintre companiile românești folosesc Facebook-ul pentru promovarea propriilor produse, dar și pentru fidelizarea clienților.

Au fost eșantionate un număr de 410 persoane responsabile de realizarea unor campanii pe rețelele sociale în următoarele 12 luni.

În anul 2012 fidelizarea clienților este mult mai importantă decât în 2011; procentul a crescut de la 49 % la 60 % în prezent;

Acest proces de fidelizare se referă la intenția păstrării unui număr ridicat de clienți (prin reduceri sau promoții) și implicit la creșterea vânzărilor, scopuri fundamentale în promovarea campniilor pe Facebook. Mai mul decât atât, Traian Năstase, Online Project Manager GfK România declara: “Dacă anul trecut, multe companii s-au axat pe crearea unei imaginii de marcă sau de companie prin intermediul rețelelor sociale, în 2012, companiile conștientizează mai mult rolul acestora în apropierea de client. Obținerea unei imaginii pozitive este completată acum de indicatorii legați de creșterea vânzărilor, dar și de loializare”.

Iată încă un motiv prin care putem să întărim ideea de bază a dimensiunii teoretice. Facebook-ul este o parte importantă din procesul de derulare a a activităților și a acțiunilor indivizilor din întreaga lume.

FENOMENUL SOCIAL ÎN ROMÂNIA

Fenomenul Facebook a cunoscut, în țara noastră, o evoluție evidentă, iar românii au fost și ei cuceriți de popularitatea acestei platforme sociale. Încă din anul 2008, tendința era de creștere a numărului de conturi active pe Facebook, iar anii următori au ținut pasul cu noile tehnologii media ce au promovat succesul Facebook-ului.

În articolul „Prietenii unui brand pe Twitter și Facebook au șanse mai mari să devină clienți” autorul Alex Goagă (22 martie 2010) face referire la situația fenomenului în perioada 2008-2010, oferind următoarele date concrete și anume:

în anul 2010 a crescut numărul utilizatorilor până la cota de 1 milion utilizatori activi;

evidențiază rolul important al campaniilor promovate de companii prin intermediul Facebook-ului; concret vor genera dublarea numărului de utilizatori de la începutul anului până în luna august 2010 (două milioane profiluri active).

În interviul „Aș definii evoluția internetului românesc în 2010 printr-un singur cuvânt- Facebook” managerul general al agenției Republika, Justin Kadima face câteva precizări despre evoluția facebook-ului în România:

face comparației între perioada ianuarie-martie 2009 și ianuarie-martie 2010

perioada ianuarie-martie (prima jumătate a lunii) 2010 o caracterizează prin dinamismul mijoacelor de influențare a comportamentului social al utilizatorilor de Facebook.

Pentru acesta Facebook-ul este calea unde multinaționalele își pot promova produsele: „Facebook-ul este un ecosistem social complex. Aplicațiile sunt deschise către clienți, se pot folosi deci foarte mult de funcționalitatea rețelei sociale pentru a crea comapanii eficiente și bine targhetate. ” (Goagă, 18 martie 2010)

face următoarele două prognoze pentru anul 2010: 1. campaniile diverselor companii (cum ar fi cele ale Vodafonului și Telecomului) vor duce la creșterea numărului de utilizatori activi de Facebook, de la 800.000 în luna martie la 1.3 milioane la sfărșitul anului; și 2. apariția noilor tehnologii (cum ar fi smarthpone-urile; facilitează accesul Facebook-ului, a internetului etc.) și promovarea lor prin intermediul Facebook-ului vor duce la rândul lor tot la creșterea numărului de conturi active.

Servicul de monitorizare a paginilor de Facebook din România (antena3.ro) a stabilit numărul total al celor care au un astfel de profil și a realizat topul celor cinci orașe cu cei mai mulți utilizatori. Până la 25 ianuarie 2011, în România erau peste 2,5 milioane de utilizatori Facebook, iar aproape jumătate adică 1.252.440 (48,34 %) dintre aceștia și-au declarat orașul de rezidență. Cele cinci orașe ce alcătuiesc topul oașelor din România cu cele mai multe profiluri de Facebook sunt București, urmat de Cuj-Napoca, Timișoara, Iași, Constanța și Brașov

Facebook-ul în România în perioada ianuarie-decembrie 2011

Consider că este important ca analiza fenomenului Facebook în România să nu se oprească la datele și descrierile menționate anterior. Perioada ianuarie-decembrie 2011 ajută la o mai bună înțelegere a evoluției platformei de socializare (Facebook) în țara noastră.

Astfel că, evoluția fenomenului ține cont de câteva variabile și anume: influența pe care o are rețeaua de socializare asupra activităților firmelor mici și mijlocii, asupra performanțelor angajaților la locul de muncă, dar și asupra vieții personale a individului.

Portalul de știri Manager.ro a publicat articolul „Facebook la liber în România, 70% din firme nu au reglementat accesul la rețele de socializare”, articol ce descrie succint cercetarea „Impactul utilizării rețelelor sociale online de către angajați asupra activității firmei ”, a acelora de la Divizia Market Research (parte a grupului româno-german Rentrop & Strator). (Popa, 11 iulie 2011)

Indicatorul principal al studiului se referă la reglementarea accesului angajaților la platforma socială Facebook , de către conducerea firmelor mici și mijlocii din România. La nivel global – spune Adrian Popa (11 iulie 2011) – anul 2011 se caracterizează prin diversitatea rețelelor de socializare, iar acest lucru îi determină pe managerii firmelor să limiteze întrun fel s-au altul accesul online al angajaților la distracțiile sociale virtuale. Nu acelaș lucru se poate spune și în România, într-ucât accesul angajaților la Facebook este mult mai liber.

Cercetarea a avut la bază un eșanțion de 512 respondenți și s-a desfășurat în perioada 1- 30 iunie 2011. La întrebarea legată de reglementarea de către conducerea firmelor a accesului on-line a angajaților peste 60% au declarat că nu se îmtâmplă acest lucru în firma lor. Doar aproximativ 31 % au limitat accesul angajaților la „joaca virtuală” pe Facebook. Graficul de mai jos explică datele menționate anterior.

Din numărul total al firmelor mici și mijlocii, peste 65%, au declarat că 50 % dintre angajații care lucrează pe calculator au acces și la internet și doar 15.1 % dintre angajați au acces doar la internet.

Reglementarea accesului angajaților la Facebook la locul de muncă de către conducere firmei

* – nu

** * * – da

Fig. 3. Modelul reglemtării accesului angajaților la Facecook în firmele mici și mijlocii, propus de Divizia Market Research, preluat din articolul „Facebook la liber în România, 70% din firme nu au reglementat accesul la rețele de socializare” (Popa, 11 iulie 2011)

Mai mult decât atît, graficul de mai jos, prezintă corelația dintre numărul angajaților și cel al firmelor cu privire la reglementarea accesului angajaților la internet de către firmele mici și mijlocii.

procentul firmelor

65.13%

0% NS 0 10% maxim maxim maxim peste 50%

20% 30% 50%

procentul angajaților care au acces la internet

Legendă: Procentul firmelor mici și mijlocii care permit sau nu accesul la internet la locul de muncă

2.85% dintre respondenți nu stiu dc angajații folosesc internetul la locul de munc

3.51% nu permit deloc accesul la internet

15.13% permit accesul la doar 10%

4% permit accesul la maxim 20%

3.5% permit accesul la maxim 30%

5.3% la maxim 50% dintre angajați

65.13% la peste 50% dintre angajați.

Fig. 17. Reglemtarea accesului la internet a angajaților, model adaptat după cel al Diviziei Market Research, preluat din articolul „Facebook la liber în România, 70% din firme nu au reglementat accesul la rețele de socializare” (Popa, 11 iulie 2011)

Conform datelor din grafic se pot trage următoarele concluzii:

1. un număr foarte mic de respondenți/ firme nu cunoaște dacă angajatul folosește internetul în scopuri personale- accesul pe platforma Facebook;

2. doar 3.51% dintre firme cu permit accesul angajaților la internet;

3. 15.13 % dintre firme permit accesul doar pentru 10 % din totatul angajaților;

4. 4% dintre angajatori permit accesul la internet în proportie de 11-20% dintre amgajați;

5. 3.5% dintre firmele mici și mijlocii au între 21-30% angajați care au acces la internet;

6. 5.3% au declarat că dețin un număr mai mare de angajați cu acces la internet- între 31 și 50%;

7peste 65% dintre firme nu limitează accesul la internet în proporție de peste 50% dintre salariați. (ideea de bază a cercetării)

În articolul „Ce se întâmplă în rețelele sociale online din România”, autorul Daniel Enescu (6 decembrie 2011), face vorbire despre studiul realizat de Detabes Millward Brows. Acest studiu a urmărit să înțeleagă care este evoluția rețelelor sociale în România, în anul 2011, față de anul precedent.

Principalele rezultate ale studiului pot fi rezumate astfel:

în anul 2011 românii petrec mai mult timp pe platforma de socializare Facebook, decît în 2010;

utilizatorii petrec în medie 3.5% ore pe zi pe Facebook, timp de 23 de zile;

durata unei singure sesiuni este de aproximativ 66 de minute;

în medie cei cu profiluri pe Facebook stau în medie patru ore pe zi pe această rețea;

de asemenea orele la care accesează aceste profile se impart în două categorii și anume: dimineața între ora 8.00-10.00 și seara de la 20.00 la 22.00; această clsificare, depinde desigur, de indicatori precum vârsta și alte date socio-profesioanle;

mai nou accesul pe platforma de Facebook se face direct de pe telefon (în proporție de 34.4% din totalul de accesări) și 21.3% dintre aceștia când sunt pe drum; 53.4% dintre angajați în timpul serviciului și 59.6% dintre elevi/studenți în timpul școlii/cursurilor. (vezi figura de mai jos)

Accesarea Facebook-ului

Procente

În timpul serviciului 53.4%

În timpul școlii 59.6%

De acasă 98%

Pe drum 21.3%

Hots spots 14%

Școală/universitate 17.6%

Internet cafe 3.8%

Bibliotecă 3.6%

Fig. 18. Modelul accesării Facebook-ului la români realizat de Detabes Millward Brows, preluat din „Facebook la liber în România, 70% din firme nu au reglementat accesul la rețele de socializare” (Popa, 11 iulie 2011)

Cei mai mulți dintre indivizii cu profile active pe Facebook și anume 98 % aleg accesarea acestuia direct de acasă. Se menține totuși în proporție destul de ridicată tendința de nereglementarea a accesului rețelei de socializare la locul de muncă (39.9 % dintre angajați). Conform statisticilor, cele mai puține preferate locuri de accesare a contului, sunt reprezenatte de Internetul Cafe (3,8%) și biblioteca (3.6%)

Acelaș autor a mai specificat și alți indicatori ai cercetării evoluției rețelor sociale din țara noastră și anume:

1. selectivitatea în alegerae prietenilor virtuali;

2. legătura dintre Facebook și resursele umane.

Folosind de indicatorii menționați mai sus cercetarea prezintă următoarele rezultate, văzute ca și consecințe pozitive ale evoluției platformelor de socializare. În acest sens rezumăm:

1. numărul prietenilor pe Facebook scad în acest an; cauza principală: creșterea numărului utilizatorilor care nu și-au adăugat prietenii în rețea; apare variabila selectivismul; numărul mediu de prieteni virtuali a scăzut în 2011, de la 117 la 115;

2. Facebook-ul influențează modul de obținere a unui loc de muncă; astfel 22.7% dintre persoane au fost contactate de alte persoane, în vederea recomandării unui anumite oferte de muncă; din această categorie- susține Popa (11 iulie 2011)- 17.7% și-au găsit un loc de muncă recomandat pe Neogen, Facebook sau Linkeden.

Acestea sunt doar o parte a preocupărilor empirice specifice new mediei în România anului 2011. Indiferent de ceear ce ar mai adăuga specialiștii, un lucru este sigur. Facebook-ul se influențează poziti, adr și negativ viața.

Fenomenul Facebook în România anului 2012

În acest an, în rândul românilor, platforma de socializare își păstrează din popularitate. Mai mult decât atât numărul utilizatorilor aproape s-a dublat față de anul 2011. Conform serviciului de monitorizare a paginilor de Facebook ( Romanian Brands on Facebook) creșterea cu 80 de procente ne ajută să realizăm topul pe regiunile țării în funcție de numărul total de conturi active pe Facebook. (ActualMM.ro, 26 ianuarie 2012)

Dacă în 2011 numărul total al profilurilor era de 2.405.920, în ianuarie 2011 numărul a ajuns până la nivelul de 4.4 milioane conturi active. Cei mai activi utilizatori sunt cei din Muntenia, atitudine ce s-a menținut încă din 2011 (așa cum am arătat în acest capitol, cu un procent de 38.64%, urmată la o diferență semnificativă de Transilvania (19.18 %) și Moldova cu 14.24%. Ultimul loc este ocupată de regiunea Maramureșului, unde nivelul total al utilizatorilor de Facebook nu depășește pragul de 3 %. (vezi figura de mai jos)

Topul utilizatorilor pe regiuni

REGIUNE PROCENTE

1. Muntenia 38.64%

2. Transilvania 19.18%

3. Moldova 14.24%

4. Banat 6.23%

5. Oltenia 6.14%

6. Dobrogea 5.24%

7. Crișana 4.15%

8. Bucovina 3.25%

9. Maramureș 2.79%

Fig. 19. Topul utilizatorilor pe regiuni, prelaut din ActualMM.ro, 26 iulie 2011. „maramureșenii, codași la Facebook..Numărul de români pe Facebook s-a dublat într-un an”.

La o analiză mai atentă a acestui top, putem identifica, atât cât ne permit datele empirice, faptul că principalele elemente care influențează socializarea pe Facebook în regiunile țării, sunt legate de indicatori precum: vârstă, date socio-profesionale, cultură, accesul la internet, natura predominantă a activităților, etc. Muntenia ocupă primul loc pentru că rolul Bucureștiului nu paote fi ignorat. Aici se află cei mai mulți utilizatori (așa cum am arătat în capitol), aici se concentrează majoritatea tipurilor de activități, iar mulți dintre aceștia au ca domiciliul de reședință trecut Bucureștiul (enumerăm aici numărul mare de studenți și alte categorii socio-profesioanle).

În opinia mea, studiul fenomenului social Facebook din România, nu poate fi redusă doar la cele prezentate mai sus. Cu sigurană, specialiștii din diversele domenii, au identificat mai multe caracteristice ale evoluției fenomenului. Rămâne să vedem care va fi parcursul, pe viitor, al acestei platforme sociale în România.

CONCLUZII

Lucrarea de față dezbate un fenomen fundamental al societății contemporane, căci acesta implică noi manifestări ale procesul de comunicare și socializare. Aceste mnaifestări s-au datorat modificărilor profunde regăsite la nivelul individului (opiniilor, aștepărilor, nevoilor), dar și cele ale societății globale care este preponderent informațională, cu accente pe tehnologia digitală.

Etapele studiului de față au constat în descrierile și explicațiile teoretice din literatura de specialitate, internațională și din țara noastră cu privire la conceptul de comunicare, socializare și comunicarea new media. De asemenea, am folosit analiza secundară, punând accent pe grafice, tabele și pe studiile de cercetare ale specialiștilor.

Demersurile teoretice au avut la bază ipoteze de lucru, iar cel empiric a urmărit confirmarea sau infimarea ipotezei de lucru cu privire la infleunța Facebook-ului asupra vieții indivizilor cu toate aspectele aferente.

Cercetarea emprică folosită a fost una calitativă, bazată pe aplicarea unui interviu, al unui studiu de caz, dar și a tehnicii de scalare. Eșantionul a cuprins 39 de subiecți dintre care 15 au răspuns la ghidul de interviu, 20 la scala percepției Facebook-ului (criteriul- contul pe Facebook), iar din studiul de caz au făcut parte patru indivizi cu vârsta între 16 și 31 de nai.

Metodele de lucru au confirmat ipoteza cu privire la efectele generate de Facebook în viața indivizilor, rezultatele obținute fiind asemănătaore cu cele întâlnite în literatura de specialitate, ceea ce arată că acest fenomen nu s-a modificat foarte mult în spațiile sociale. Diferențele, desigur, se referă la nuanța unor dimesiuni, și nu la sensul acestora.

Rămâne de stabilit în ce măsură cercetarea de bază va constitui o etapă premergătoare viitoarelor cercetări în domeniu, precum și a modului în care acest fenomen social numit Facebook va evolua în timp și spațiu.