Fenomenul Migrationist In Contextul Uniunii Europene
CUPRINS
INTRODUCERE
MOTIVATIA, IMPORTANTA SI METODOLOGIA CERCETARII
CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE PRIVIND FENOMENUL MIGRAȚIONIST
1.1. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND FENOMENUL MIGRAȚIEI
1.2. FACTORII DETERMINANȚI AI MIGRAȚIEI
1.3. MIGRAȚIA ȘI URMĂRILE EI
1.3.1. FACTORII MOBILITATII FORTEI DE MUNCA
1.3.2. COSTUL MOBILITATII FORTEI DE MUNCA
1.4. POPULAȚIA LUMII ÎN 2060
CAPITOLUL 2
FENOMENUL MIGRAȚIEI ÎN ROMÂNIA
2.1. SITUAȚIA ACTUALĂ DIN ROMÂNIA
2.2. MIGRAȚIA INTERNĂ A ROMÂNIEI
2.3. EFECTELE MIGRAȚIEI PENTRU ROMÂNIA
2.4. DECLINUL DEMOGRAFIC AL POPULATIEI IN ROMANIA
2.4.1. SATISFACTIA FATA DE VIATA A TINERILOR
2.4.2. ATITUDINEA FATA DE MUNCA
2.4.3. SANSE REDUSE PENTRU ABSOLVENTI PE PIATA MUNCII
2.5. IMPACTUL RECESIUNII ASUPRA MIGRAȚIEI ÎN ȚĂRILE DIN UE
2.5.1. CAZUL ROMANIEI
CAPITOLUL 3
ANALIZA MIGRAȚIEI POPULAȚIEI PE TERITORIUL UNIUNII EUROPENE
3.1. STUDIUL EMIGRAȚIEI ÎN 28 DE TĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
3.2. STUDIUL RATEI CRESTERII PIB-ULUI IN 28 DE TARI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
3.3. STUDIUL PROPORTIEI POPULATIEI TINERE ÎN 28 DE TĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
3.4. STUDIUL RATEI MIGRATIEI NETE ÎN 28 DE TĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
3.5. STUDIUL RATEI SOMAJULUI ÎN 28 DE TĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE
3.6 CORELATII INTRE VARIABILE
3.7 REGRESIE LINIARA INTRE VARIABILE, RATA DE CRESTERE A PIB-ULUI SI EMIGRATIA DIN 2012
3.8 REGRESIE LINIARA – RATA MIGRATIEI IN FUNCTIE DE RATA SOMAJULUI 2012
Cap IV. CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRARII
BIBLIOGRAFIE:
ANEXE
INTRODUCERE
Debutul lucrării, respectiv capitolele I si II prezintă o abordare a problematicii existente in România asupra declinului demografic al populației tinere.
Lucrarea este structurată în 4 capitole. Primul capitol oferă o imagine a fenomenului migraționist, acesta începe de la aspect generale, iar atenția este îndreptată asupra factorilor determinanți ai migrației si asupra urmărilor migrației. Capitolul al doilea are scopul de a evidenția fenomenul migrației în România. Capitolul oferă o analiză asupra situației actuale din România, asupra migrației din România și în special asupra declinului demografic al populației tinere din România. Acesta din urma include satisfacția față de viață a tinerilor, atitudinea față de muncă și șansele reduse pentru absolvenți pe piața muncii.
Pentru studiul de caz din capitolul al treilea am cules date din 28 de tari, membre ale Uniunii Europene. Datele au fost culese de pe EUROSTAT si au fost transpuse in SPSS 17.0. Pentru a oferii valori concludente, datele au fost logaritmate. Se verifica gradul de corelatie dintre variabile pentru a intelege care sunt factorii de care depinde emigratia in cea mai mare masura. Se aplica regresii liniare
Ultimul capitol conține concluziile generale desprinse în urma analizelor efectuate.
MOTIVATIA, IMPORTANTA SI METODOLOGIA CERCETARII
Motivația ce a stat la baza alegerii acestei teme de cercetare este aceea de a observa factorii care influențează populația României și pe cea a Uniunii Europene să migreze. Românii sunt nevoiți sa migreze din cauza capacitații insuficiente a economiei și societății de a genera oportunități de muncă.
Preocupările curente ale statelor membre UE sunt de natura găsirii unor opțiuni posibile pentru gestionarea eficientă a migrației forței de muncă, precum: implementarea unui sistem de evidență a migrației externe, lansarea de politici coerente privind migrația, sporirea resurselor disponibile pentru redresarea fenomenului, restructurarea si investiția în forța de muncă, analiza volumului și structurii ocupării, la nivel național și regional, elaborarea unei strategii pe termen mediu și lung privind migrația
Importanța cercetării este una aparte deoarece în prezent nu există o situație clară în ceea ce privește numărul emigranților și al imigranților.
Metodologia lucrării constă în prelucrări efectuate în SPSS ale variabilelor relevante pentru tematica aleasa. Datele folosite sunt înregistrate anual, pe o perioadă de 3 ani de zile, anii analizați fiind 2008, 2010 si 2012. Studiul a fost executat pe un eșantion de 28 de țări aparținand Uniunii Europene. Cele 28 de tari sunt: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Norvegia, Spania, Franta, Croatia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Anglia, Islanda.
CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE PRIVIND FENOMENUL MIGRAȚIONIST
1.1. ASPECTE CONCEPTUALE PRIVIND FENOMENUL MIGRAȚIEI
O anumită formă de globalizare este mai ambiguă decât oricare alta – migrația oamenilor. Conform celei mai simple definiții, migrația se referă la deplasarea oamenilor și la relocalizarea lor geografică, permanentă sau temporară. Oamenii s-au aflat în mișcare dintotdeauna, deplasându-se pe distanțe mari.
Cuvântul “migrație” din punct de vedere etimologic vine de la latinescul “migrations” cu diferite sensuri pe care acesta l-a avut în timp (deplasare în masă a unor triburi sau a unor populații de pe un teritoriu pe altul, determinată de factori economici, sociali, politici sau naturali; sau migrare cu sensul: deplasare în masă a unor animale dintr-o regiune într-alta, în vederea reproducerii, a căutării de hrană, etc.).
Mișcarea totală a unei populații se compune din mișcarea naturală și mișcarea migratorie. Populația unei țări sau a unei unități administrativ-teritoriale își modifică numărul nu numai ca urmare a intrărilor și ieșirilor determinate de nașteri și descese, ci și în urma imigrărilor și emigărilor.
Întrucât fluxurile migratorii pot să afecteze grupe particulare de persoane sub raportul caracteristicilor vârsta și sex, migrarea modifică nu numai numărul populației ci și structura acesteia după sex și vârstă și, eventual, după alte caracteristici. Deplasările locuitorilor se pot face în afara localității, între țări, pot avea o durată mai mică sau una definitivă, ceea ce face necesară o clasificare detaliată a diferitelor tipuri de migrație.
Făcând parte din mișcarea totală a unei populații, migrația interesează nu doar demografia, ci și sociologia, care studiază fenomenele de adaptare sau aculturație a persoanelor migrante, influența migrației asupra structurii populației, asupra instituților sociale etc.
Migrația populației este forma principală a mobilității geografice (spațiale) a populației constând în schimbarea definitivă sau temporară a domiciliului stabil, între două unități administrativ-teritoriale bine definite. Se mai numește migrație rezidențială, întrucât persoana implicată într-o asemenea mișcare își schimbă statutul rezidențial. În raport cu granițele oficiale ale unei țări, migrația poate fi: (Cojocaru Constantin, Migrația internațională a forței de muncă în context global, Craiova, 2010)
• Migrație internă: constă în deplasările populației însoțite de schimbarea temporară sau definitivă (permanentă) a domiciliului obișnuit, în cadrul unei țări, între unitățile teritorial-administrative;
• Migrație internațională (externă): este procesul de trecere a forței de muncă dintr-o țară într-alta, în vederea desfășurării unei activități în afara țării de origine, urmând ca cei care migrează să fie retribuiți de persoane fizice, juridice sau de organisme internaționale pentru care desfășoară activitățile respective.
Migrația internațională a forței de muncă poate fi permanentă în cazul în care indivizi, grupuri sau familii își stabilesc definitiv domiciliul în țara de imigrație și temporară (sezonieră) când aceștia se deplasează în țările de destinație temporar (2-3 luni, de exemplu în perioada muncilor sezoniere agricole sau cu prilejul unor manifestări internaționale cum ar fi Campionate Mondiale de Fotbal sau alte asemenea evenimente).
Migrația internațională are, la rândul ei, următoarea tipologie:
• migrație legală care se realizează respectând normele juridice internaționale aflate în vigoare;
• migrație ilegală, fenomen greu de evaluat, care se realizează prin eludarea legii.
Din punct de vedere al mobilității spațiale, migrația externă poate fi:
• migrațiune intracontinentală – care se realizează în cadrul aceluiași continent;
• migrațiune intercontinentală – fenomen întâlnit în cazul în care migranții, în drumul lor, trec dintr-un continent într-altul.
În funcție de modul de luare a deciziei actului migrator avem:
• migrația voluntară, realizată din proprie inițiativă având la bază o riguroasă evaluare a costurilor și beneficilor;
• migrația forțată, realizată prin constrângeri de natură religioasă, etnică, persecuții politice, dezastre naturale sau umanitare.
Dacă avem în vedere nivelul la care se ia decizia și se realizează actul migrației, atunci aceasta poate fi:
• migrație individuală;
• migrație în grup – diferența apare în plan sociologic, pentru că, deși decizia de a migra se ia în grup, membrii pot pleca pe rând, în funcție de posibilități.
Ținând cont de modul de parcurgere a distanței dintre țara de origine și cea de destinație, atunci migrația ne apare ca:
• migrația ce se realizează pas cu pas;
• migrația directă.
În cadrul migrației inteenaționale întâlnim două procese strâns legate între ele: emigrația și imigrația.
Emigrația reprezintă deplasarea pendulatorie a populației între reședință (țara de origine) și locul de muncă (țara de primire). Prima se caracterizează printr-un grad relativ mai redus de dezvoltare economică, o pondere ridicată a tineretului și în general, a populației apte de muncă în totalul populației datorită unei lungi perioade de natalitate ridicată, absenței posibilităților de utilizare pe plan național a forței de muncă disponibile, a absenței eforturilor de investiții în unele sectorare economice și, deci, a creării de noi locuri de muncă. (Cojocaru Constantin, Migrația internațională a forței de muncă în context global, Craiova, 2010)
În urma deplasării forței de muncă dincolo de granițele naționale apar probleme legate de condiționarea ei cu restul populației autohtone, probleme de adaptare la noile condiții sau de altă natură, așa cum reiese din schema de mai jos.
Figura 1.1 Probleme de adaptare a migranților la noile condiții
Intrare în teritoriu
Nonadaptare
Adaptare individuală la mediul nou
Întoarcerea în țara de origine
Asimilare globală
Coexistența a două populații
Nonasimilare
Asimilare individuală
Adaptare individuală prin reconstruirea mediului vechi
Tensiune permanentă
Sursa: Alfred Sauvy, 1966, Apund. Cojocaru Constantin, 2010
Prin urmare, condiția necesară și suficientă ca migrația să aibă loc constă în existența într-o țară a unei cantități de forță de muncă “disponibilă” și a unor întreprinderi (unități economice) dintr-o altă țară care să aibă nevoie de forță de muncă, iar aceasta “să fie dispusă să se deplaseze” spre aceste “locuri de producție”.
De menționat faptul că analiza atentă a acestui fenomen relevă că emigrația este foarte selectivă, sub aspecte cum sunt: vârsta, starea matrimonială, sexul, nivelul de educație etc. în timp ce adulții migrează aproape în mod permanent, bătrânii și copii migrează mai rar. Studiile arată că bărbații migrează în proporție mai mare decât femeile; în cazul în care avem de-a face cu migrații de familii, se constată, evident deplasări echilibrare de copii, bătrâni și femei. Caracterul selectiv al migrației internaționale a forței de muncă are drept urmare determinarea unor diferențe între compozițiile populațiilor de unde se migrează și populațiile din țările în care se imigrează. Emigrează în special tinerii, iar în cadrul acestora tendințe de a emigra mai puternice găsim printre celibatari și în mod deosebit cei care au o calificare. Partea femeilor în migrație crește foarte sensibil în urma regrupării fsmiliale și, ceea ce este relativ nou, a dezvoltării emigrației feminine active.
Accentuarea fenomenului de emigrare este condiționat de înlăturarea barierelor la plecare și de informațiile trimise de primii indivizi care ausiune permanentă
Sursa: Alfred Sauvy, 1966, Apund. Cojocaru Constantin, 2010
Prin urmare, condiția necesară și suficientă ca migrația să aibă loc constă în existența într-o țară a unei cantități de forță de muncă “disponibilă” și a unor întreprinderi (unități economice) dintr-o altă țară care să aibă nevoie de forță de muncă, iar aceasta “să fie dispusă să se deplaseze” spre aceste “locuri de producție”.
De menționat faptul că analiza atentă a acestui fenomen relevă că emigrația este foarte selectivă, sub aspecte cum sunt: vârsta, starea matrimonială, sexul, nivelul de educație etc. în timp ce adulții migrează aproape în mod permanent, bătrânii și copii migrează mai rar. Studiile arată că bărbații migrează în proporție mai mare decât femeile; în cazul în care avem de-a face cu migrații de familii, se constată, evident deplasări echilibrare de copii, bătrâni și femei. Caracterul selectiv al migrației internaționale a forței de muncă are drept urmare determinarea unor diferențe între compozițiile populațiilor de unde se migrează și populațiile din țările în care se imigrează. Emigrează în special tinerii, iar în cadrul acestora tendințe de a emigra mai puternice găsim printre celibatari și în mod deosebit cei care au o calificare. Partea femeilor în migrație crește foarte sensibil în urma regrupării fsmiliale și, ceea ce este relativ nou, a dezvoltării emigrației feminine active.
Accentuarea fenomenului de emigrare este condiționat de înlăturarea barierelor la plecare și de informațiile trimise de primii indivizi care au emigrat, de diminuarea cheltuielilor de transport și de reducerea obstacolelor juridice și a incertitudinilor referitoare la ameliorarea condițiilor de viață.
1.2. FACTORII DETERMINANȚI AI MIGRAȚIEI
Motivele care stau la baza migrației persoanelor și modalitățile de realizare a acesteia sunt extrem de variate și necesită a fi analizate separat. Astfel, dacă supunem analizei motivul care stă la baza emigrării, suntem puși în postura de a răspunde la două întrebări cheie:
• Ce anume îi determină pe emigranți să ia hotărârea plecării din țările de origine?
• Ce aunme îi atrage la țările de destinație?
Căutând răspunsul la prima întrebare constatăm că factorul esențial care stimulează plecarea oamenilor din țările de origine este speranța pentru un viitor mai bun și ideea că obținerea unui anume profit poate să le garanteze acest viitor. Profitul urmărit este strâns legat de condițiile existente în locurile de origine, condiții care constituie elementul de bază al motivelor ce determină emigrarea. În general, așa cum rezultă din cadrul retrospectivei istorice și a modului de manifestare a fenimenului migrației contemporane, principalii factori care influențează și/sau determină emigrarea sunt: (Popescu Cristian Florin, Lumea în mișcare: aspecte juridice și manageriale privind migrația, București, 2006)
• Sărăcia și o șansă minimă de a obține un loc de muncă în țara de origine;
• Calamitățile naturale și dezastrele ecologice produse în zonă sau existența unor amenințări în această direcție;
• Conflictele locale și regionale;
• Persecuțiile politice sau religioase, îndeosebi atunci când acestea îmbracă forma acțiunilor teroriste;
• Crizele economice prelungite;
• Creșterea rapidă a numărului populației din cauza sporului natalității tot mai ridicat;
• Suprapopularea centrelor urbane ca urmare a migrației interne;
• Promovarea unei politici care încurajează efectuarea controalelor formale la plecarea din țara de origine;
• Inexistența obligativității vizelor pentru deplasarea imigranților în diferite țări de tranzit sau ușurința cu care ambasadele (consulatele) acestor țări emit vizele solicitate de emigranți;
• Existența discrepanțelor între sistemele democratice ale diferitelor state și opțiunile cetățenilor din țările de origine;
• Posibilitățile mari ale sistemelor de comunicații, prin intermediul cărora, se realizeaza unele contacte cu imigranții deja stabiliți în alte zone ale globului care îi influențează pe cei apropiați în luarea deciziei de a emigra.
Bineînțeles că, în ceea ce privește factorii care determină emigrarea, există și o serie de particularități de ordin strct personal – spre exemplu: motivul reîntregirii familiei, al emigrării temporare pentru studii sau pentru tratamente medicale etc. – factori care nu trebuie minimalizați.
În ceea ce privește răspunsul la cea de-a doua întrebare, principalul factor de atracție îl constituie inegalitățile în standarde de viață existente între țările de origine ale emigranților și țările țintă (de destinație). Sub acest aspect emigranții întrevăd posibilități multiple „de mai bine” în alte zone geografice, posibilități care în general constau în: (Popescu Cristian Florin, Lumea în mișcare: aspecte juridice și manageriale privind migrația, București, 2006)
• Numeroase solicitări pentru muncă ieftină, de regulă necalificată, în anumite sectoare economice accesibile lor;
• Chiar și în condițiile unei munci mai prost plătite, câștigurile realizate în țara de destinație sunt mult mai mari decât cele obținute în condiții de muncă asemănătoare în țara de origine;
• Posibilitatea unei afirmări pe plan profesional, posibilitate care în țara de origine este inexistentă sau limitată (acest aspect generează așa numitul exod al „creierelor”);
• Existența unor măsuri de securitate socială atractive;
• Libertatea persoanei și posibilitatea exercitării depline a drepturilor fundamentale ale omului în țările democratice față de controlul sever exercitat în țările cu regimuri dictatoriale;
• Posibilitățile oferite de piața comercială „la negru” prin intermediul căreia imigranții întrevăd obținerea de câștiguri substanțiale într-un timp scurt;
• Prezența comunităților de străini, formate de regulă din conaționali ai emigratului și care îi pot oferi șansa unei integrări rapide;
• Situația economică privită prin prisma alimentării pieței cu bunuri de larg consum și a calității acestora;
• Mediul existent în țara țintă (natural, ambiental din cadrul comunității, de afaceri etc.) care sporește confortul și conduce la creșterea nivelului de trai;
• Starea de normalitate și de legalitate care garantează securitatea socială în țara de destinație.
1.3. MIGRAȚIA ȘI URMĂRILE EI
Cele mai relevante câștiguri pentru migranți constau în: „obținerea unui venit superior care garantează reproducția forței de muncă a lucrătorului și a familiei sale, creșterea capacitatea de economisire și investiții, fie în bunuri de folosință îndelungată, fie pentru inițierea în afaceri pe cont propriu; câștiguri în plan profesional și al culturii muncii – de cunoștințe, deprinderi, comportamente, disciplină a muncii, securitate a muncii, participare”. (MMFES, Probleme actuale ale tinerilor în România, p. 11)
Pierderile pentru lucrătorii migranți se concretizează la nivel de persoană, dar sunt pierderi și pe plan economic și social: discriminare, tratament preferențial, posibilitatea că angajatorul să nu își respecte contractul de muncă încheiat; relațiile încordate cu forța de muncă autohtonă; dificultăți de acomodare, protecție socială redusă. Un adevăr ce se constată este acela că românii școliți în afara granițelor se diferențiază foarte ușor față de cei rămași în România prin relaxare și optimism. Alt exemplu de menționat sunt și „ajutoarele pentru creșterea copilului de care beneficiază cetățenii străini care lucrează legal în Ungaria, care posedă permise de ședere valabile și contribuie la sistemul de securitate socială”. (MMFES, Probleme actuale ale tinerilor în România, p. 12)
Aspectele negative pe care le dezvăluie fenomenul migraționist ar fi: capacitatea insuficientă a societății si a economiei de a genera oportunități de muncă, migrația masivă care a produs instabilitate și depopulări la nivel teritorial; fenomenul migrației externe în dimensiune totală nu este măsurat. Un alt aspect ce nu trebuie eludat atunci când se calculează costurile migrației definitive, îl constituie emigrația femeilor de vârstă fertilă. Odată cu plecarea acestor femei, dispare și șansa ca natalitatea să se redreseze susținut. (MMFES, Probleme actuale ale tinerilor în România, p. 12)
Preocupările curente ale statelor membre UE sunt de natura găsirii unor opțiuni posibile pentru gestionarea eficientă a migrației forței de muncă, precum: implementarea unui sistem de evidență a migrației externe, lansarea de politici coerente privind migrația, sporirea resurselor disponibile pentru redresarea fenomenului, „restructurarea si investiția în forța de muncă, analiza volumului și structurii ocupării, la nivel național și regional, elaborarea unei strategii pe tremen mediu și lung privind migrația”. (Vasile Ghețău, Declinul demografic și viitorul populației României. O perspectivă din anul 2007 asupra populației Romaniei în secolul XXI, 2007)
1.3.1. FACTORII MOBILITATII FORTEI DE MUNCA
Cu toate că mobilitatea forței de muncă, toate formele acesteia sunt determinate de aceiași factori, de importanță majoră este mobilitatea teritorială, care nu numai că nu poate fi disociată de cea profesională, dar deseori în practică se dovedește dea mai dificilă, uneori generând obstacole în calea realizării mobilității profesionale în accepțiunea ei cea mai largă.
Cu toate că factorii mobilității forței de muncă sunt numeroși și diferiți ca natură, aceștia ar putea fi grupați în trei categorii: (Blaga Eugen, Migrația forței de muncă, București, 2008)
a. Factorii demografici – de regulă nu crează nici o disponibilitate spre deplasare, spre mobilitate. Totuși, sunb acțiunea celorlalți factori (nedemografici), experiența a arătat că omul poate deveni mobil, chiar foarte mobil, inclusiv în profil teritorial. Dar și în aceste condiții înclinația spre mobilitate este diferită, în funcție de diverse caracteristici demografice. Astfel, bărbații sunt mai mobili decât femeile, tinerii decât vârstnicii și persoanele necăsătorite față de cele căsătorite.
b. Factori economici – sintetizați sub forma capacității de ocupare, exercită un rol determinant asupra mobilității forței de muncă. Astfel, dacă volumul posibilităților de ocupare (numărul locurilor de muncă) dintr-o localitate sau județ este mai mic decât cel al forței de muncă, atunci o parte a acestuia (excedent) trebuie să fie supusă fluxurilor de plecare în alte localități sau județe etc.
c. Factori ai nivelului de trai ai populației, care influențează mobilitatea forței de muncă pentru a se desfășura cu fluiditatea necesară, în proporții și cu ritmuri în măsură să asigure ocuparea și utilizarea eficientă a forței de muncă.
În concluzie, factorii determinanți ai mobilității în general și ai celei teritoriale în special, sunt cei economici, deoarece aceștia creează oportunitățile de ocupare precum și un anumit raport între acestea și resursele de muncă, volumul și structurile acestora. Însă într-o economie dinamică, care trebuie să se dezvolte complex, procesul de satisfacere a nevoilor de forță de muncă poate să se desfășoare în ordinea pe care o dictează prioritățile politicii economice în corelație cu factorii nivelului de trai: nivelul salariului și al veniturilor totale, gradul de confort al muncii, gradul de asigurare cu locuințe etc.
1.3.2. COSTUL MOBILITATII FORTEI DE MUNCA
Toate formele mobilității forței de muncă comportă un cost atât pentru persoanele direct implicate, cât și pentru societate în ansamblu.
Pentru reducerea costului mobilității pot fi avute în vedere mai multe modalități, printre care: (Blaga Eugen, Migrația forței de muncă, București, 2008)
• Creșterea flexibilității locurilor de muncă prin relansarea și diversificarea activității din unele ramuri și domenii care pot asigura ocpuarea atât a forței de muncă masculină, cât și a celei feminine, cu efecte importante asupra dimensiunilor și intensității mobilității teritoriale a populației și forței de muncă;
• Cuprinderea în sfera mobilității teritoriale a unei proporții cât mai mari de forță de muncă tânără, care atrage după sine în sfera migrației, proporții cât mai mici de persoane inactive ( sub și peste vârsta de muncă);
• Încurajarea mobilității teritoriale fără schimbarea domiciliului (sub forma navetei zilnice sau săptămânale) care, în condițiile unor mijloace de transport rapide și eficiente este mai avantajoasă decât celelalte forme ale migrației;
• Raționalizarea fluxurilor teritoriale de forță de muncă sub forma reducerii încrucișărilor și a distanțelor de deplasare;
• Promovarea înființării și dezvoltării unor activități economice în raport cu dimensiunea și profilul localităților (zonelor);
• Asigurarea unui sprijin mai mare dezvoltării agriculturii și a spațiului rural, oferind noi posibilități de ocupare a populației din aceste zone, valorificând potențialul local prin diversificarea activităților generatoare de venituri alternative (agroturism, servicii agricole, activități agroalimentare etc.);
Aspecte mai importante ce fac obiectul analizei mișcării migratorii se referă la:
• Determinarea intensității fenomenului, pe total și pe subcolectivități structurate după caracteristici demografice (sex, vârstă, stare civilă), socio-economice și culturale;
• Orientarea fluxurilor migratorii, migrația urban-rural, rural-urban, urban-urban, rural-rural și invers, structura emigranților și imigranților. În cazul mișcării flotante prezintă interes și surprinderea aspectelor legate de sezonalitate;
• Studierea efectelor pe care le poate avea mișcarea migratorie asupra structurii populației diverselor localități și județe, pe sexe și vârste ca și implicațiile determinate de mișcarea migratorie asupra evoluției intensității fenomenelor mișcării naturale;
• Analiza dinamicii mișcării migratorii și a cauzalității acesteia.
Înregistrarea curentă a evenimentelor mișcării migratorii se efectuează de către organele de poliție, iar buletinele statistice, anuarele statistice, anuarele demografice se prelucrează detaliat asigurând un volum suficient de informații pentru desprinderea trăsăturilor esențiale ale fenomenului mobilității. Aprofundarea analizei, mai ales sub aspectul cauzalității, necesită însă observări selective.
1.4. POPULAȚIA LUMII ÎN 2060
Statutul refugiațiilor și azilanților este un aspect foarte important luat în considerare de către țările UE în luarea decizie de imigrare. Pentru țările intrate în Uniunea Europeană în 2004 și 2007, se folosește un sistem relativ de restricții pe piața muncii.
Astfel, pot fi trasate politici in domeniul migrației, prin estimarea consecințelor mobilității forței de muncă. Menținerea bunăstării și a prosperității cetățenilor unei țări justifică existența restricțiilor pe imigrație. Uniunea Europeană nu mai ține cont de echilibrarea procesului de îmbătrânire a populației prin sporirea numărului de imigranți ilegali din țările sărace. În urma unui studiu realizat de EUROSTAT, reiese ca 38% din imigranții ilegali au intrat în UE prin Italia, 23% prin Franța și 18% prin Spania.
Creșterea populației se datorează în primul rând transformării comportamentului demografic al familiilor europene, și nu al sporului natural al populației, care, în majoritatea statelor membre UE rămâne mult mai mic decât ratele de migrație.
Comisia Europeană și miniștrii de finanțe ai statelor membre au realizat în anul 2012 un raport intitulat „2012 Ageing Report”. În acest document s-a analizat impactul asupra finanțelor publice a fenomenul de îmbătrânire a populației.
Se estimează ca populația activă din Europa o sa scăda cu 50 de milioane de oameni până în 2060. Acest scenariu va atrage după sine nevoia Europei de a permite accesul imigranților legali din statele membre UE. În raportul „2012 Ageing Report” se menționează că structura vârstei populației UE se va schimba dramatic în deceniile următoare, acest lucru se datoreaza unui cumul de factori reprezentati de previziunile despre dinamica ratei fertilității, a ratelor de migrare si a speranței de viață. Astfel, rezultatele previziunilor sunt sumbre in ceea ce priveste varsta populatiei, din studii reiese ca vom avea o populatie mult mai imbatranita compatativ cu prezentul, iar dimensiunea medie a locuitorilor Europei este proiectată sa fie puțin mai mare față de acum 50 de ani.
Grupa de vârstă 15-64 ani, va continua să reprezinte cel mai mare segment al populației însă o să scadă de la 67% în 2010 până la 56% în 2060.
Grupa de vârstă de 65 de ani și peste va crește de la 17% la 30%.
Grupa de vârstă de 80 de ani și peste, va crește de la 5% la 12%, astfel va deveni la fel de mare precum a populației tinere în 2060.
Raportul dintre pensionari și persoanele active urmează să crească de la 39% în 2010, la 71% în 2060. Acest aspect va fi în primul rând din cauza faptului că populația feminină are în medie mai puțin de doi copii și în al doilea rând faptului cî speranța de viață se va majora.
State precum Germania, Franța, Spania, Italia ce au o populație numeroasă vor rămâne în aceleași categorii de mărime demografică, datorită sporului natural și a sporului migrator pozitiv. Acest lucru se va realiza datorita cantitatii mari de fluxuri de migranți din statele central și est europene, dar și datorita fluxului mare de migranți din afara Europei. State precum Danemarca, Suedia și statele baltice vor înregistra scăderi semnificative, la fel și statele central și est-europene precum România, Bulgaria, Ungaria și Slovenia.
CAPITOLUL 2
FENOMENUL MIGRAȚIEI ÎN ROMÂNIA
2.1. SITUAȚIA ACTUALĂ DIN ROMÂNIA
Este binecunoscut faptul că cel puțin 2-3 milioane de români sunt plecați la muncă în străinătate, dar pentru INS circa 100.000 de români figurează ca plecați din țară. Este vorba doar despre aceia care lucrează în străinătate pe baza unui contract oferit prin intermediul instituțiilor statului român. Pentru INS, cei plecați la muncă în străinătate figurează ca fiind în țară și, deoarece nu au un loc de muncă, sunt trecuți în categoria persoanelor neocupate. „Implicațiile sunt realmente dezastruoase. Rata de ocupare a persoanelor apte de muncă este scăzută și n-ar putea fi altfel în măsura în care vreo 2-3 milioane de români trec în statistici că taie frunza la câini prin România”. (Ilie Șerbănescu, iunie 2008)
În ultimii doisprezece ani, în România, rata de angajare s-a poziționat pe o pantă descrescătoare, de la 64,2% în anul 1998, la 58,6% la sfârșitul lui 2009, în timp ce în Europa a crescut, în aceeași perioadă, de la 61,2% la 64,6%. (articol din ziarul Capitalul, Studiu Euractiv, 2010)
Graficul 2.1. Evoluția ratei șomajului, 1990-2009
Sursa: Institutul Național de Statistică, Rata șomajului, serii de timp 1990-2009
Cele mai stringente probleme identificate în structura indicatorilor sunt creșterea șomajului în rândul tinerilor și șomajul pe termen lung. „Rata șomajului la populația tânără se află în continuă creștere, exprimând insuficiența locurilor de muncă noi și atractive pentru aceștia” (Mihaela Kardos, 2010). Se constată cu stupoare că circa 60% dintre șomerii țării sunt persoane sub 35 de ani, fapt ce aduce cu sine consecințe negative economice, în sensul inutilizării celei mai creative resurse umane prezente din abundență pe piața forței de muncă. (Declinul demografic și viitorul populației României. O perspectivă din anul 2007 asupra populației Romaniei în secolul XXI; Institutul Național de Cercetări Economice Centrul de Cercetări Demografice „Vladimir Trebici”, Editura Alpha MDN 2007, Vasile Ghețău)
Tabelul 2.2. Evoluția indicatorilor privind ocuparea, 2001-2009
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Populația activă
11.151
10.079
9.915
9.957
9.851
10.041
9.994
9.994
9.930
Populația ocupată
10.440
9.234
9.223
9.158
9.147
9.313
9.353
9.369
9.092
Salariați
4.623
4.619
4.567
4.590
5.921
6.167
6.197
6.317
6.075
Rata de activitate
67,7
63,6
62,4
63,2
62,4
63,7
63
62,9
62,9
Rata de ocupare
62,9
58,0
57,8
57,9
57,7
58,8
58,8
59
57,3
Sursa: Institutul Național de Statistică, Indicatori forța de muncă (date AMIGO), completat cu date ale Comisiei Naționale de Prognoză, Proiecția principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2009-2014, 5 noiembrie 2009, p 35
2.2. MIGRAȚIA INTERNĂ A ROMÂNIEI
Conform recensămintelor populației realizate în 2002 și 2011 au arătat că România a pierdut populație, datorita sporului natural și migratoriu negativ. Populația a crescut numai în marile orașe și zonele lor periurbane. Principalele județe alese ca și destinație au fost Constanța, Timiș și București-Ilfov, regiunea Nord-Est fiind preferata de cei care s-au mutat in mediul rural.
În evoluția fluxurilor migratorii au aparut modificări semnificative doar după anul 1996 prin schimbarea sensului migrației interne. Fluxul urban-rural a constituit principala destinație a migrației, stabilind un maxim al migrației în mediul rural în anul 2010, când 48,5% dintre migranți s-au stabilit în mediul rural. În 2010, mai mult de 40% dintre migranții cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 ani s-au stabilit în mediul rural. Începând cu anul 1985, a crescut migrația internă, predominând în rândul femeilor de la 8,6‰ la 33,9‰ în anul 1990.
În anul 1990, 11,4% din totalul emigranților erau persoane de naționalitate maghiară, 62% din emigranți erau persoane de naționalitate germană, , în timp ce doar 24,6% reprezentau populația de naționalitate română. În prezent, 99,1% dintre emigranți sunt de naționalitate română.
Germania, SUA, Spania, Canada și Italia au fost principalele țări de destinație a emigranților din România.
Germania a fost principala țară de destinație. Apoi, începand cu anul 2000 populația a emigrat mai mult către SUA și Canada. În prezent românii emigrează în Germania, Italia și Spania, Canada și SUA.
O mare parte a emigranților la nivel național (16,0%) pleacă din municipiul București. Un pol al emigratiei spre strainatate in perioada 1990-2010 este reprezentat de judetul Timiș, contribuind cu 12,4% din totalul emigranților. Sibiu, Brașov, Cluj și Arad sunt, județe representative în ceea ce priveste concentratia numarului mare de persoane care au emigrant spre străinătate, mai ales în primii ani.
Începând din anul 2008, trendul a adoptat o evoluție descendenta in ceea ce priveste numărul de imigranți, în prezent reprezintă 0,33 persoane la 1000 locuitori. Cele mai active categorii din acest punct de vedere sunt evidentiate de persoanele între 26-40 ani, ponderea populației de 61 ani și peste fiind mult mai mică. În regiunea București-Ilfov s-au stabilit 44,6% din totalul imigranților, în timp ce în regiunea Nord-Est a Romaniei s-au stabilit 15,6% dintre aceștia. Cele mai căutate județe au fost București Ilfov, Iași, Constanța, Cluj, Timiș, Suceava și Brașov.
Cu exceptia anilor 2001, 2007 și 2008 in care s-a înregistrat un ușor sold pozitiv, soldul migrației externe în România a fost negativ. Din toți cei 20 de ani analizați, reiese ca primii 10 ani au avut o tendință de scădere a soldului migrator în raport cu străinătatea. În ultimii 4 ani, s-a inregistrat un sold al migratiei externe al Romaniei cu valorile cele mai mici ale perioadei analizate, respectiv de pana la 1.500 de persoane.
Din prisma soldului migrației externe pe județe, se poate remarca existența a două categorii de județe: județe care exercită un pol al atracției mai mare pentru persoanele migrante și in acelasi timp nu încurajează fenomenul de migratie spre țările din Europa și de peste ocean; si judete care “alimenteaza” piata muncii europene cu emigranti.
Tendița de a parasi propria tara in favoarea tarilor străine, este prezentă doar la populația tanara cuprinsă în intervalul 26-40 ani, în timp ce soldul migrației externe la celelalte categorii este pozitiv. S-a emigrat în special în regiunile Centru si Vest, din cauza ponderii mari a populației maghiare si germane. Regiunile ce au primit emigranți au fost, București-Ilfov, Nord-Est si Vest, astfel că București-Ilfov înregistrează un sold migrator pozitiv, iar regiunile Nord-Est înregistrează doar în anumiți ani un sold migrator pozitiv, în timp ce soldul migrației a fost negativ pentru celelalte regiuni pe întreaga perioadă.
Persoanele în vârstã de 20-39 de ani reprezintă aproximativ 50% din migrația netă înregistratã între 1992 și 2002. Ponderea acestei grupe de vârstã este mai mare dacă ne referim la migranții în scop de muncã – 65%. Potențialul de muncă al acestor migranți este unul ridicat. (Populația României – efectele emigrației în scop de muncă, 2007)
Graficul 2.3. Intenția de a emigra
Sursa: MMFES, Probleme actuale ale populației tinere în România, 2006, p. 10
Foarte puțini tineri, ca procent din total – 21%, consideră că se pot realiza pe plan profesional mai ușor în România decât în străinătate. Motivele tinerilor de a emigra sunt diverse, de la a munci temporar în străinătate sau a-și completa educația, până la a trăi efectiv acolo sau a călători doar. Se observă o tendință descrescătoare a tinerilor care emigrează cu scopul de a lucra temporar în străinătate, de la 75% în 2002 la 48% în 2006. În schimb, turismul devine o motivație cu trend ascendent a emigranților cu vârsta până în 25 de ani, semn că tinerii noștri au prins gustul călătoriilor în țări străine. Tinerii români sunt căutați, în general, de către alte state, dacă sunt instruiți în domeniul IT și construcții, fiind deseori apreciați pentru abilitățile lor în aceste domenii. (MMFES, Probleme actuale ale populației tinere în România, 2007)
2.3. EFECTELE MIGRAȚIEI PENTRU ROMÂNIA
România și-a câștigat statutul de țară de emigrație netă prin prisma statutului de țară de destinație a migrației internaționale. Astfel, România a început să aibă obligații suplimentare în legătura cu poziționarea la frontiera estică a UE în ceea ce privește migrația ilegală, traficul de persoane și migrația voluntară. De asemenea, a crescut și numărul persoanelor care migrează în tranzit teritoriul național.
Principalele țări în care sunt muncitori români sunt Germania, Marea Britanie, Spania și Israel. 66% din banii trimiși în țară sunt de la românii din Italia si Spania. De exemplu, în urma unui clasament întocmit de Banca Mondială, în anul 2007, România a ocupat locul zece în lume și locul doi în UE. Așadar în Romania au fost trimiși 6,5 miliarde euro, o creștere de aproximativ 1 miliard euro față de 2006 cand remitențele au totalizat 5,5 miliarde euro. Suma a reprezentat aproximativ 5,7% din PIB.
Asupra populației ocupate pe piața muncii din România, se exercită o importantă presiune, în sensul că modificările ce au loc în cadrul structurii pe grupe de vârstă și pe sexe a populației duc la o imbatranire demografica continua in momentul in care sunt cumulate cu o rata a fertilitatii in descreștere.
Remitențele produc efecte pozitive in ceea ce priveste consumul privat si investitiile efectul acestora se observa in cazul investitiilor straine directe prin prisma elasticitatii consumului. Remitențele au însă efect doar pe termen scurt, ele reprezentând una dintre cele mai puțin volatile surse de venituri externe.
2.4. DECLINUL DEMOGRAFIC AL POPULATIEI IN ROMANIA
„Populația tânără se reduce atât numeric cât și ca proporție din populația totală” este una dintre concluziile îngrijorătoare ale Raportului din 2007 al Ministerului Muncii, Familiei Și Egalității de Șanse, privind „Probleme actuale ale populației tinere din România”. O altă observație importantă este aceea că fenomenul îmbătrânirii demografice stă la baza scăderii dramatice a populației țării. Populația fertilă este foarte numeroasă, dar rată natalității este foarte scăzută, ducând la apariția unor generații reduse numeric. Caracteristica generală idenficată în raport este „menținerea pentru următoarea jumătate de secol a tendinței de declin demografic accentuat, populația la orizontul anului 2052 fiind între un minimum de 15 milioane și un maximum de aproximativ 18 milioane de locuitori”. (raport MMFES, Probleme actuale ale populației tinere din România, 2007, pag. 4)
2.4.1. SATISFACTIA FATA DE VIATA A TINERILOR
Două sondaje efectuate în 2002 respectiv 2003 redau opiniile tinerilor români asupra satisfacției resimțite față de viața lor. În urma analizei rezultatelor celor două sondaje s-a constat faptul că percepția tinerilor asupra modului în care trăiesc s-a înrăutățit de la un an la altul. „În septembrie 2002, 41% dintre tinerii chestionați s-au declarat mulțumiți de felul în care trăiau, iar 37% nu erau nici nemulțumiți, nici mulțumiți. În iunie 2003 doar 32% dintre respondenți s-au declarat mulțumiți de viața lor, al celor nici nemulțumiți nici mulțumiți, și în consecință a crescut numărul celor nemulțumiți de la 21% la 30%”. (sondaj MMT și CURS, PERCEPȚII ALE TINERILOR ASUPRA VIEȚII SOCIALE ȘI ECONOMICE, 2002-2003)
Pe termen mediu, satisfacția tinerilor privind viața, atât socială cât și cea economică, prezintă un grad de optimism în scădere, gradul de nemulțumire generală crescând vizibil de la un an la altul. Dificultățile majore prezentate de tineri în cele două sondaje efectuate sunt lipsa unui loc de muncă, sărăcia și adăpostul necorespunzător. („PERCEPȚII ALE TINERILOR ASUPRA VIEȚII SOCIALE ȘI ECONOMICE”, 2002-2003)
Educația se constituie într-o componentă a indicelui dezvoltării umane și a fost văzută ca un mijloc de egalizare a șanselor de reușită în societate, de evoluție pe scara ierarhiei sociale. Până în anul 2001, tinerii acordau, în general, multă încredere școlii. După acest an, odată cu orientarea publică către aderarea României la UE, aspirațiile tinerilor români privind școala s-au adaptat modelului european de economie de piață, percepția asupra școlii schimbându-se încetul cu încetul. (sondaj CSCPT/ANSIT, 2001)
Tabelul 2.3. Încrederea tinerilor acordată școlii
Încrederea tinerilor în școală -%
Încredere foarte mare și mare
Încredere potrivită
Încredere mică și foarte mică
2001
46,2
38,5
12,4
1998
52
34
11
1997
47
34
10
1996
60
23
10
Sursa: Baza de date CSCPT/ANSIT
În prezent, pentru obținerea unui loc de muncă sunt necesare în primul rând cunoștințe de utilizare a calculatorului și limbi străine, urmând că ulterior angajării să dezvolte și cunoștințe specifice domeniului de activitate. (sondaj CSCPT/ANSIT, 2001)
Se constată o ușoară creștere în privința evaluării costului vieții în România, de 4 puncte, a procentului respondenților care cred că „situația cheltuielilor cu traiul în România este mai puțin bună decât în restul Uniunii Europene”, de la 10% în noiembrie 2008, la 6% în aceeași perioadă a lui 2009. (EUROBAROMETRU 72, 2009, p. 9)
2.4.2. ATITUDINEA FATA DE MUNCA
Potrivit unui studiu al Fundației Soros, intitulat „Atitudini față de muncă în România”, realizat în decembrie 2008, „percepția românilor față de locul de muncă pe care îl au în prezent este marcată de atributele siguranță și utilitate socială, dar venituri scăzute și șanse mici de promovare. […] În realitate, majoritatea persoanelor ocupate (88%) lucrează în calitate de angajați ai altcuiva și doar o mică parte (12%) sunt patroni sau lucrează pe cont propriu”, relevă datele cercetării. Majoritatea tinerilor consideră muncă ca un lucru necesar pentru câștigarea existenței.
Există o deteriorare a percepției, între noiembrie 2008 și noiembrie 2009, privind situația locurilor de muncă din România, comparativ cu restul țărilor UE. Procentul celor care considerau că „situația locurilor de muncă din România este mai bună decât media UE” se micșorează de la 16% în 2008 la 7% la finele lui 2009. (EUROBAROMETRU 72, 2009, pag. 8)
În același raport al MMFES dat publicității în 2007 se prezintă percepția tinerilor asupra condițiilor necesare de reușită în România. Din păcate, s-a constatat că munca nu reprezintă un garant al succesului în viziunea tinerilor, aceasta ocupând doar a patra condiție în studiul efectuat. 28% dintre tineri consideră ca primă condiție pentru reușita lor proveniența dintr-o familie înstărită, doar 18% considerând calificarea cat mai înaltă ca o condiție primordială pentru succes. (Situația tineretului și așteptările sale. Diagnoză 2004 și Diagnoză 2006)
Absolvenții români își doresc un salariu de 500 de euro, după doar 3 ani de activitate în muncă, precum și posturi de conducere. Mai mult, tinerii care nu au experiență, au așteptări salariale medii în jur de 300 de euro. Ofertele de pe piața muncii îi determină pe tineri să renunțe la studii, iar loialitatea față de un angajator este relativ scăzută. (MMFES, Probleme actuale ale tinerilor în România, pag. 6)
Graficul 2.4. Viziunea succesului în rândul tinerilor
Sursa: MMFES, Probleme actuale ale tinerilor în România, pag. 6
În sondajul Metro Media Transilvania din 2002, 54% din respondenți ar dori să plece din țară temporar sau definitiv, iar în Sondajul CURS 55% dintre cei intervievați au declarat că iau în calcul această opțiune. „Proporția covârșitoare, de 75% în 2003 și 80% 2002, este a tinerilor care doresc să plece pentru a lucra în străinătate”. Proporția tinerilor ce dețin deja o afacere este foarte redusă – doar 2%, dar 53% dintre aceștia și-au exprimat dorința de a se implica în lumea afacerilor. (Viața socială și economică, sondaj CURS și MMT, 2002-2003)
2.4.3. SANSE REDUSE PENTRU ABSOLVENTI PE PIATA MUNCII
Raportul ministerului scoate în față o paradigmă a societății românești: „Implicarea angajatorilor și a partenerilor sociali relevanți este foarte limitată în ceea ce privește planificarea educației universitare”. Conexiunile dintre universități și angajatori sunt foarte superficiale, dar exemple avem din practica din învățământul profesional și tehnic. Sunt menționate dificultăți precum: lipsa corelației între învățământul superior și piața muncii, care este una dinamică; colaborările cu comunitatea de afaceri sunt slab existente, parteneriatele pe termen mediu și lung lipsesc cu desăvârșire. (MMFES, Probleme actuale ale tinerilor în România, 2007, pag. 7)
Se remarcă politicile companiilor de a oferi locuri de muncă atâta timp cât tinerii parcurg mai multe stagii de practică în perioada anilor de facultate, sau au activități extracuriculare, sunt voluntari. „Cea mai mare problemă cu care se confruntă absolvenții învățământului superior este legată de lipsa de experiență” (MMFESm Probleme actuale ale tinerilor în România, 2007). La nivel național, sunt disponibile în fiecare an aproximativ 1.000 de locuri de muncă pentru absolvenții cu studii superioare. „Numărul cererilor este cuprins la nivel național între 100.000 și 120.000. […] Potrivit unor estimări neoficiale, aproape 90% dintr absolvenți își găsesc de lucru prin <<forțe proprii>> “. (MMFES, Probleme actuale ale populației tinere în România, 2007, pag. 8) În aceste condiții, tot mai mulți tineri iau în calcul varianta căutării unui loc de muncă într-o țară din UE, coroborat cu percepția dacă tot trebuie să-și construiască un viitor de la zero, ar putea să o facă într-o economie mai dezvoltată. „Mirajul muncii în străinătate afectează, aproximativ, un sfert dintre tinerii profesioniști. În general, aceștia consideră că au mai multe oportunități în afară decât în România”. (MMFES, Probleme actuale ale populației tinere în România, 2007, pag. 8)
Strategia U.E. de la Lisabona a fixat pentru 2010 ca țintă o rată de ocupare a populației aptă de muncă de 70%. În anul 2008, rata de ocupare în România a fost de 59%, cu 6,9 puncte procentuale sub media Uniunii Europene, potrivit INS.
2.5. IMPACTUL RECESIUNII ASUPRA MIGRAȚIEI ÎN ȚĂRILE DIN UE
Studiile si cercetările care analizează felul în care evoluția migrației forței de muncă este determinată de situația economică arată că, în ultimele decenii, în țările care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), ciclurile economice sunt puternic corelate cu fluxurile migratorii. Este totuși important de subliniat că relația dintre contextul economic si migrație nu este una mecanică și liniară deoarece este complex și dificil de previzionat influența perioadelor de criză economică asupra migrației.
Cele mai afectate categorii în ceea ce privește participarea pe piața muncii sunt migranții, bărbații și tinerii. Migranți au fost loviți mai dur din cauza deteriorarii situației economice decât angajații autohtoni, cu toate că impactul asupra diferitelor categorii nu este uniform și variază de la țară la țară. În plus, între felul în care criza este resimțită de lucrătorii din interiorul statelor membre UE și cei din afara UE, există o diferențiere clară. În perioada 2008‑2009, printre migranții originari din UE, rata șomajului a crescut în medie cu 2,8%, iar pentru migranții din exteriorul UE, ea a crescut cu 5%. Acest lucru s-a întâmplat și din cauza presiunii mai ridicate a migranților din statele membre UE de a se întoarce în țara de origine atunci când își pierd locul de muncă.
O explicație posibilă pentru creșterea șomajului poate fi și concentrarea migranților în sectoare de activitate care sunt corelate cu ciclurile economice sau sunt de tip sezonier. Acest lucru este confirmat de rata șomajului în rândul lucrătorilor migranți comparativ cu rata șomajului pentru populația nativă, calculată la nivelul anumitor țări.
De asemenea, se pare că cel mai puternic resimt impactul crizei muncitorii imigranți necalificați și cei care muncesc fără acte. Muncitorii migranți calificați sunt puși la adăpost de pierderea locurilor de muncă datorită calificării și, adeseori, investiției pe care a făcut‑o angajatorul în formarea și, respectiv, angajarea lor.
Rata șomajului printre migranți ar fi fost mult mai înaltă la nivelul UE dacă migrația de revenire ar fi fost mai scăzută pentru migranții din Europa Centrală și de Est.
În momentul în care își pierd locul de muncă, migranții din UE au înclinația să se întoarcă în țările de origine. Însă în cazul ivirii unor oportunități economice sau a unei redresări a pieței muncii, migranții doresc să se reîntoarcă în țara de destinație.
Chiar și în cazul în care își pierd locurile de muncă, migranții din afara statelor UE preferă să nu plece din țările de destinație, din cauza greutăților legate de obținerea vizelor sau a permiselor de muncă, a barierelor administrative, a costurilor și a lipsei alternativelor legate de re‑intrarea în țara‑gazdă sau din cauza costurilor de călătorie ridicate și a faptului că supraviețuirea familiei rămase acasă depinde de banii trimiși de migrant.
Dincolo de statisticile care atestă numărul migranților reveniți în anumite state, nu există studii specifice care să descrie aprofundat fenomenul. Nu se cunoaște exact care este durata revenirii, dacă aceasta este una temporară sau definitivă și în ce măsură este ea provocată de criză sau reprezintă o evoluție firească a ciclurilor de migrație, care sunt doar accentuate de criză. Se știe că, după o perioadă petrecută la muncă în străinătate, migranții își ating total sau parțial obiectivele migrației și atunci propensiunea către revenire este mai mare. Este foarte posibil ca de fapt să nu avem de‑a face decât cu o revenire temporară. De asemenea, ar trebui luată în calcul ipoteza potrivit căreia criza poate fi mai suportabilă în țările de destinație decât în țările de origine.
Criza a avut consecințe diferite asupra migrației bărbaților și femeilor și a situației de pe piața muncii în țările de destinație. Migrația feminină a crescut pe perioada crizei, în mare parte ca urmare a creșterii șomajului în sectoarele economice unde forța de muncă era predominant masculină (construcții) și a menținerii cererii pentru forță de muncă în sectoare precum munca la domiciliu (curățenie, îngrijire bătrâni și copii)
O modalitate de atenuare a impactului negativ al crizei economice este re prezentată de mobilitatea profesională a lucrătorilor migranți. Ne putem aștepta, prin urmare, la o creștere a mobilității inter‑sectoriale dinspre sectoarele puternic afectate de criză către cele mai puțin atinse. De exemplu, în cazul celor două țări importante pentru migrația românească, se observă o creștere cu 15% a numă rului de lucrători agricoli în Spania în 2009 față de 2008, iar în Italia, se înregistrează o creștere a numărului de mici antreprenori cu 15.079 în 2008 față de 200710.
Un alt mecanism la care migranții ar putea recurge pentru a face față crizei ar putea fi desfășurarea de activități independente și antreprenoriatul. De aceea, evoluția acestui indicator poate oferi informații prețioase referitoare la consecințele produse de contracția economică asupra activităților lucrative ale migranților. Statisticile relevă că angajarea pe cont propriu este mai ridicată în rândul migranților decât în rândul populației native cu nivel de pregătire similar.
Cercetările emprice evidențiază însă că relația dintre ciclurile economice și rata angajărilor pe cont propriu este instabilă: conform unora, ea este mai degrabă negativă, conform altor studii corelația este pozitivă. Constant și Zimmermann arată în cercetările lor derulate în Germania că angajarea pe cont propriu este una dintre principalele strategii de evitare a șomajului pentru migranți, confirmând ipoteza conform căreia angajarea pe cont propriu este răspunsul pe care îl dau migranții dificultăților întâmpinate pe piața muncii.
2.5.1. CAZUL ROMANIEI
Piața muncii din România ultimilor 20 de ani a fost puternic influențată de transformarea economică, politică și socială. După opt ani de creștere economică rapidă și reducere impresionantă a sărăciei, unda de șoc a crizei economice și financiare globale a scos în evidență dezechilibrele și vulnerabilitatea economiei românești, caracterizată de o slabă gestionare economică și de o lungă listă de reforme neterminate.
Pe piața muncii din România criza economică s‑a manifestat printr‑o puternică reducere a ocupării și creștere a numărului de șomeri. Sectoarele productive care au fost afectate cel mai mult de criză sunt cele care au o perioadă de dezvoltare mai amplă, precum sectorul construcțiilor, automobilelor și mobilei, dar și sectoarele asociate consumului au avut de suferit.
În 2009 criza economică a afectat și în România mai mult bărbații decât femeile, șomajul în rândul bărbaților ajungând de la 4,5% în decembrie 2008 la 8,3% în decembrie 2009, în timp ce în cazul femeilor a trecut de la 4,4% la 7,1%. Această situație a fost influențată de faptul că au fost cel mai mult afectate de criză sectoarele productive (construcții și metal‑mecanic), în care erau angajați preponderent bărbați.
Dintr‑o analiză a distribuției șomerilor pe grupe de vârstă reiese că a fost afectată cel mai mult de criză partea populației cea mai productivă, adică populația între 30 și 49 de ani, care constituie 52% din totalul populației. În acest context, ideea de a pleca în străinătate pentru muncă devine tot mai atractivă pentru tot mai mulți români. Locurile oferite de piața internă se dovedesc insuficiente pentru a satisface cererea, de asemenea salariile sunt mult mai mici decât în anii precedenți, prin urmare, plecarea în țări unde salariile rămân satisfăcătoare și în cuantum suficient pentru a menține un nivel de trai decent reprezintă o soluție.
Criza economică transformă emigrarea din România într‑un orizont de viață. Nu doar cei care au rude în străinătate vor să migreze, ci oameni din aproape orice generație, cu ascendențe etnice, profesionale și vârste foarte diferite. Astfel, emigrarea nu este determinată doar de venituri, ci și de neîncrederea în sistemul instituțional și în decidenți. (Manuela Stănculescu, Impactul crizei economice asupra migrației forței de muncă românești, București, 2011)
CAPITOLUL 3
ANALIZA MIGRAȚIEI POPULAȚIEI PE TERITORIUL UNIUNII EUROPENE
3.1. STUDIUL EMIGRAȚIEI ÎN 28 DE TĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Norvegia, Spania, Franta, Croatia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Anglia, Islanda.
Tabelul 3.1. Date statistice emigratie 2008 Graficul 3.1 Histograma emigratiei 2008
Statistics
LN_Emig_2008
N
Valid
28
Missing
1
Mean
10.3353
Median
10.1807
Mode
7.66a
Std. Deviation
1.54754
Variance
2.395
Skewness
.356
Std. Error of Skewness
.441
Kurtosis
-.668
Std. Error of Kurtosis
.858
Minimum
7.66
Maximum
13.51
Percentiles
25
9.1805
50
10.1807
75
11.3603
a. Multiple modes exist. The smallest value is shown
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2008 se observa o emigratie medie in forma logaritmata de 10.3353 persoane pentru fiecare stat analizat, adica de 30638 persoane.
Esantionul de tari analizate este omogen in raport cu valoarea medie a emigratiei, coeficientul lui Pearson fiind:
Graficul 3.2 Boxplott pentru emigratia populatiei in 2008
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Un nivel ridicat de emigratie se regaseste in tarile:
Stat membru UE
Nr. de emigranti in 2008
Germania
737889
Anglia
427207
Romania
302796
Spania
288432
Franta
239796
In anul 2010 emigratia in tarile membre UE, supuse analizei statistice, este prezentata mai jos:
Tabelul 3.2 Date statistice emigratie 2010 Graficul 3.3 Histograma emigratiei 2010
Statistics
LN_Emig_2010
N
Valid
26
Missing
3
Mean
10.5519
Median
10.7145
Mode
8.34a
Std. Deviation
1.46510
Skewness
-.048
Std. Error of Skewness
.456
Kurtosis
-1.142
Std. Error of Kurtosis
.887
Minimum
8.34
Maximum
12.91
Percentiles
25
9.3230
50
10.7145
75
11.6528
a. Multiple modes exist. The smallest value is shown
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Emigratia medie in anul 2010 pentru fiecare stat membru UE din esantionul analizat este de 10.5519 persoane in forma logaritmata, efectiv avem 38250 persoane. Din nou esantionul este omogen in raport cu emigratia medie.
Intr-adevar, valoarea coeficientului lui Pearson este:
Emigratia in anul 2012 pentru statele membre UE, supuse analizei statistice, a fost:
Tabelul 3.3 Date statistice emigratie 2012 Grafic 3.4 Histograma emigratiei 2012
Statistics
LN_Emig_2012
N
Valid
28
Missing
1
Mean
10.5263
Median
10.6540
Mode
7.60a
Std. Deviation
1.42678
Skewness
-.034
Std. Error of Skewness
.441
Kurtosis
-.630
Std. Error of Kurtosis
.858
Minimum
7.60
Maximum
13.01
Percentiles
25
9.5451
50
10.6540
75
11.5594
a. Multiple modes exist. The smallest value is shown
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2012 se constata o emigratie medie in forma logaritmata de 10.5263 persoane, efectiv avem 37283 persoane pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Si in acest caz, esantionul de tari analizat este omogen in raport cu emigratia medie, coeficientul lui Pearson fiind:
3.2. STUDIUL RATEI CRESTERII PIB-ULUI IN 28 DE TARI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Norvegia, Spania, Franta, Croatia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Anglia, Islanda.
Tabel 3.4 Date statistice rata cresterii PIB-ului 2008 Grafic 3.5 Histograma ratei rata cresterii PIB-ului 2008
Statistics
LN_Rata_crestere_PIB_2008
N
Valid
20
Missing
9
Mean
.5286
Median
.6649
Mode
-.11
Std. Deviation
1.11228
Skewness
-.914
Std. Error of Skewness
.512
Kurtosis
.729
Std. Error of Kurtosis
.992
Minimum
-2.30
Maximum
1.99
Percentiles
25
-.0790
50
.6649
75
1.3410
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2008 se constata o rata de crestere a PIB-ului medie in forma logaritmata de 0.5286 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Esantionul este omogen in raport cu rata de crestere a PIB-ului in anul 2008.
Coeficientul lui Pearson este:
Graficul 3.6 Boxplott pentru rata cresterii PIB-ului in 2008
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Valori mici ale ratei de crestere a PIB-ului in anul 2008 se inregistreaza in Norvegia.
Rata cresterii PIB-ului in anul 2010 pentru statele membre UE, supuse analizei statistice, a fost:
Tabelul 3.5 Date statistice rata cresterii PIB-ului in 2010 Grafic 3.7 Histograma rata cresterii PIB-ului in 2010
Statistics
LN_Rata_crestere_PIB_2010
N
Valid
23
Missing
6
Mean
.6877
Median
.6419
Mode
.26a
Std. Deviation
.66408
Skewness
-.619
Std. Error of Skewness
.481
Kurtosis
.788
Std. Error of Kurtosis
.935
Minimum
-.92
Maximum
1.89
Percentiles
25
.3365
50
.6419
75
1.2238
a. Multiple modes exist. The smallest value is shown
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2010 se constata o rata de crestere a PIB-ului medie in forma logaritmata de 0.6877 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
.
Esantionul este omogen in raport cu rata de crestere a PIB-ului in anul 2010. Coeficientul lui Pearson este:
Graficul 3.8 Boxplott pentru rata de crestere a PIB-ului in 2010
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Valori mici ale ratei de crestere a PIB-ului se regasesc in Bulgaria.
Rata cresterii PIB-ului in anul 2012 pentru statele membre UE, supuse analizei statistice, a fost:
Statistics
LN_Rata_crestere_PIB_2012
N
Valid
15
Missing
14
Mean
.1629
Median
-.1054
Mode
-.51a
Std. Deviation
.95502
Skewness
-.141
Std. Error of Skewness
.580
Kurtosis
-.690
Std. Error of Kurtosis
1.121
Minimum
-1.61
Maximum
1.65
Percentiles
25
-.5108
50
-.1054
75
1.0647
a. Multiple modes exist. The smallest value is shown
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Esantionul este eterogen in raport cu rata de crestere a PIB-ului in anul 2012. Coeficientul lui Pearson este:
3.3. STUDIUL PROPORTIEI POPULATIEI TINERE ÎN 28 DE TĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Norvegia, Spania, Franta, Croatia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Anglia, Islanda.
Statistics
LN_Proportie_populatie_tanara_2008
N
Valid
29
Missing
0
Mean
3.5804
Median
3.5752
Mode
3.55a
Std. Deviation
.04763
Skewness
.495
Std. Error of Skewness
.434
Kurtosis
.879
Std. Error of Kurtosis
.845
Minimum
3.49
Maximum
3.71
Percentiles
25
3.5525
50
3.5752
75
3.6082
a. Multiple modes exist. The smallest value is shown
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2008 se constata o proportie a populatiei tinere medie in forma logaritmata de 3.5804 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Esantionul este puternic omogen in raport cu proportia populatiei tinere in anul 2008. Coeficientul lui Pearson este:
Sursa: prelucrari proprii SPSS
O proportie a populatiei tinere mai mare se gaseste in Spania.
Statistics
LN_Proportie_populatie_tanara_2010
N
Valid
29
Missing
0
Mean
3.5720
Median
3.5610
Mode
3.55
Std. Deviation
.05002
Skewness
.425
Std. Error of Skewness
.434
Kurtosis
.246
Std. Error of Kurtosis
.845
Minimum
3.48
Maximum
3.70
Percentiles
25
3.5453
50
3.5610
75
3.6068
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2010se constata o proportie a populatiei tinere medie in forma logaritmata de 3.5720 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Esantionul este puternic omogen in raport cu proportia populatiei tinere in anul 2010 Coeficientul lui Pearson este:
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Porportie a populatiei tinere mai mare se gaseste in Spania.
Tabelul 3.9 Date statistice rata prop pop tinere in 2012 Graficul 3.14 Histograma rata prop pop tinere in 2012
Statistics
LN_Proportie_populatie_tanara_2012
N
Valid
29
Missing
0
Mean
3.5613
Median
3.5439
Mode
3.54
Std. Deviation
.05370
Skewness
.379
Std. Error of Skewness
.434
Kurtosis
-.524
Std. Error of Kurtosis
.845
Minimum
3.46
Maximum
3.68
Percentiles
25
3.5249
50
3.5439
75
3.6014
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2012 se constata o proportie a populatiei tinere medie in forma logaritmata de 3.5613 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Esantionul este puternic omogen in raport cu proportia populatiei tinere in anul 2012. Coeficientul lui Pearson este:
3.4. STUDIUL RATEI MIGRATIEI NETE ÎN 28 DE TĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Norvegia, Spania, Franta, Croatia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Anglia, Islanda.
Tabelul 3.10 Date statistice rata migratiei nete in 2008 Graficul 3.15 Histograma rata migratiei nete in 2008
Statistics
LN_Rata_migratie_neta_2008
N
Valid
22
Missing
7
Mean
1.3081
Median
1.4110
Mode
-.11a
Std. Deviation
.97562
Skewness
-.418
Std. Error of Skewness
.491
Kurtosis
.025
Std. Error of Kurtosis
.953
Minimum
-.92
Maximum
3.05
Percentiles
25
.5989
50
1.4110
75
1.9559
a. Multiple modes exist. The smallest value is shown
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2008 se constata o rata a migratiei neta medie in forma logaritmata de 1.3081 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Esantionul este omogen in raport cu rata migratiei neta in anul 2008. Coeficientul lui Pearson este:
Tabelul 3.11 Date statistice rata migratiei nete in 2010 Graficul 3.16 Histograma rata migratiei nete in 2010
Statistics
LN_Rata_migratie_neta_2010
N
Valid
18
Missing
11
Mean
.9006
Median
.8243
Mode
.47
Std. Deviation
1.23147
Skewness
-.142
Std. Error of Skewness
.536
Kurtosis
-.207
Std. Error of Kurtosis
1.038
Minimum
-1.61
Maximum
2.95
Percentiles
25
.2979
50
.8243
75
1.7887
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2010 se constata o rata a migratiei neta medie in forma logaritmata de 0.9006 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Esantionul este omogen in raport cu rata migratiei neta in anul 2010. Coeficientul lui Pearson este:
Statistics
LN_Rata_migratie_neta_2012
N
Valid
18
Missing
11
Mean
.8422
Median
1.0075
Mode
-.51a
Std. Deviation
1.11734
Skewness
-.059
Std. Error of Skewness
.536
Kurtosis
-.724
Std. Error of Kurtosis
1.038
Minimum
-1.20
Maximum
2.94
Percentiles
25
-.2231
50
1.0075
75
1.6581
a. Multiple modes exist. The smallest value is shown
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2012 se constata o rata a migratiei neta medie in forma logaritmata de 0.8422 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Esantionul este omogen in raport cu rata migratiei neta in anul 2012. Coeficientul lui Pearson este:
3.5. STUDIUL RATEI SOMAJULUI ÎN 28 DE TĂRI MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE: Belgia, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Norvegia, Spania, Franta, Croatia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Anglia, Islanda.
Statistics
LN_Rata_somaj_2008
N
Valid
29
Missing
0
Mean
2.6031
Median
2.6101
Mode
2.59
Std. Deviation
.37240
Skewness
-.378
Std. Error of Skewness
.434
Kurtosis
-.937
Std. Error of Kurtosis
.845
Minimum
1.84
Maximum
3.20
Percentiles
25
2.3172
50
2.6101
75
2.9338
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2008 se constata o rata a somajului medie in forma logaritmata de 2.6031 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Esantionul este omogen in raport cu rata somajului in anul 2008. Coeficientul lui Pearson este:
Tabelul 3.14 Date statistice rata somajului in 2010 Graficul 3.19 Histograma rata somajului in 2010
Statistics
LN_Rata_somaj_2010
N
Valid
29
Missing
0
Mean
3.0083
Median
3.0819
Mode
2.16a
Std. Deviation
.44027
Skewness
-.463
Std. Error of Skewness
.434
Kurtosis
-.519
Std. Error of Kurtosis
.845
Minimum
2.16
Maximum
3.73
Percentiles
25
2.7239
50
3.0819
75
3.3286
a. Multiple modes exist. The smallest value is shown
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2010 se constata o rata a somajului medie in forma logaritmata de 3.0083 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Esantionul este omogen in raport cu rata somajului in anul 2010. Coeficientul lui Pearson este:
Tabelul 3.15 Date statistice rata somajului in 2012 Graficul 3.20 Histograma rata somajului in 2012
Statistics
LN_Rata_somaj_2012
N
Valid
29
Missing
0
Mean
3.0443
Median
3.1224
Mode
3.34
Std. Deviation
.47264
Skewness
-.478
Std. Error of Skewness
.434
Kurtosis
-.008
Std. Error of Kurtosis
.845
Minimum
2.09
Maximum
3.97
Percentiles
25
2.7683
50
3.1224
75
3.3358
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In anul 2012 se constata o rata a somajului medie in forma logaritmata de 3.0443 pentru fiecare stat membru UE din cele 28 de state analizate.
Esantionul este omogen in raport cu rata somajului in anul 2012. Coeficientul lui Pearson este:
3.6 CORELATII INTRE VARIABILE
Tabelul 3.16 Corelatii 2010
Correlations
LN_Emig_2010
LN_Rata_crestere_PIB_2010
LN_Proportie_populatie_tanara_2010
LN_Rata_migratie_neta_2010
LN_Rata_somaj_2010
LN_Emig_2010
Pearson Correlation
1
-.036
.018
-.110
.049
Sig. (2-tailed)
.877
.932
.675
.811
N
26
21
26
17
26
LN_Rata_crestere_PIB_2010
Pearson Correlation
-.036
1
-.036
-.192
.209
Sig. (2-tailed)
.877
.869
.460
.338
N
21
23
23
17
23
LN_Proportie_populatie_tanara_2010
Pearson Correlation
.018
-.036
1
.104
.122
Sig. (2-tailed)
.932
.869
.680
.528
N
26
23
29
18
29
LN_Rata_migratie_neta_2010
Pearson Correlation
-.110
-.192
.104
1
-.169
Sig. (2-tailed)
.675
.460
.680
.502
N
17
17
18
18
18
LN_Rata_somaj_2010
Pearson Correlation
.049
.209
.122
-.169
1
Sig. (2-tailed)
.811
.338
.528
.502
N
26
23
29
18
29
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Tabelul 3.17 Corelatii 2012
Correlations
LN_Emig_2012
LN_Rata_crestere_PIB_2012
LN_Proportie_populatie_tanara_2012
LN_Rata_migratie_neta_2012
LN_Rata_somaj_2012
LN_Emig_2012
Pearson Correlation
1
-.412
.026
-.126
.022
Sig. (2-tailed)
.127
.895
.629
.913
N
28
15
28
17
28
LN_Rata_crestere_PIB_2012
Pearson Correlation
-.412
1
-.290
.148
.014
Sig. (2-tailed)
.127
.294
.727
.962
N
15
15
15
8
15
LN_Proportie_populatie_tanara_2012
Pearson Correlation
.026
-.290
1
-.138
.335
Sig. (2-tailed)
.895
.294
.585
.076
N
28
15
29
18
29
LN_Rata_migratie_neta_2012
Pearson Correlation
-.126
.148
-.138
1
-.446
Sig. (2-tailed)
.629
.727
.585
.064
N
17
8
18
18
18
LN_Rata_somaj_2012
Pearson Correlation
.022
.014
.335
-.446
1
Sig. (2-tailed)
.913
.962
.076
.064
N
28
15
29
18
29
Sursa: prelucrari proprii SPSS
3.7 REGRESIE LINIARA INTRE VARIABILE, RATA DE CRESTERE A PIB-ULUI SI EMIGRATIA DIN 2012
Se constata existenta unei corelatii semnificative intre rata de crestere a PIB-ului si emigratia din 2012. Corelatia este in sens invers si de intensitate medie.
Deasemenea putem observa o corelatie de sens invers si intensitate medie intre rata somajului din 2012 si rata migratiei neta.
In continuare, ne propunem sa modelam legatura dintre rata de crestere a PIB-ului si emigratia anului 2012, folosind mai intai regresia liniara. Consideram emigratia ca fiind variabila dependenta, iar rata de crestere a PIB-ului variabila independenta in cadrul acestui model.
Asadar, cautam ecuatia de regresie liniara , unde este emigratia, iar rata de crestere a PIB-ului din 2012.
Graficul functiei de regresie care modeleaza legatura dintre vraiabilele X si Y este redat mai jos:
Graficul 3.21 Functie de regresie liniara emigratie-rata de crestere PIB
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In urma analizei regresiei liniare, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Tabelul 3.18 Model regresie
Model Summary
Model
R
R Square
Adjusted R Square
Std. Error of the Estimate
Change Statistics
R Square Change
F Change
df1
df2
Sig. F Change
1
.412a
.170
.106
1.54168
.170
2.659
1
13
.127
a. Predictors: (Constant), LN_Rata_crestere_PIB_2012
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Coeficientul de corelatie fiind R=0.412 deducem ca dreapta de regresie are o semnificatie medie in modelarea legaturii dintre variabilele X si Y.
Raportul de determinatie Adjusted R-Square = 0.106 =10.6% indica faptul ca variabila Y=emigratia din 2012, depinde in proportie de 10.6% de variabila independenta X=rata de crestere a PIB-ului din 2012. Se constata de asemenea ca emigratia din 2012 depinde in proportie de 89.4% de alti factori.
Pentru determinarea ecuatiei de regresie liniare, identificam coeficientii si care apar in ecuatie folosind tabelul:
Tabelul 3.19 Tabel de coeficienti
Coefficientsa
Model
Unstandardized Coefficients
Standardized Coefficients
t
Sig.
B
Std. Error
Beta
1
(Constant)
10.539
.404
26.074
.000
LN_Rata_crestere_PIB_2012
-.703
.431
-.412
-1.631
.127
a. Dependent Variable: LN_Emig_2012
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Gasim constanta si coeficientul de regresie . Astfel ecuatia de regresie care modeleaza legatura dintre emigratia din 2012 si rata de crestere a PIB-ului din 2012 este:
.
Observam ca la cresterea cu o unitate a emigratiei, rata de crestere a PIB-ului scade cu 0.703 unitati.
Dorim sa imbunatatim modelul apeland si la alte functii de regresie. Cautam pentru aceste regresii un coeficient de determinatie R-Square cat mai mare.
Graficul 3.22 Grafic de regresie liniara, quadratica, cubica
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Constatam ca regresia cubica modeleaza cel mai bine legatura dintre emigratia din 2012 si rata de crestere a PIB-ului din 2012 pentru cele 28 de state membre UE luate in esantion.
Ecuatia de regresie in acest caz este:
.
3.8 REGRESIE LINIARA – RATA MIGRATIEI IN FUNCTIE DE RATA SOMAJULUI 2012
Graficul functiei de regresie care modeleaza legatura dintre vraiabilele X si Y este redat mai jos:
Graficul 3.23 Functie de regresie liniara emigratie-rata somaj
Sursa: prelucrari proprii SPSS
In urma analizei regresiei liniare, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Tabelul 3.20 Model regresie
Model Summary
Model
R
R Square
Adjusted R Square
Std. Error of the Estimate
Change Statistics
R Square Change
F Change
df1
df2
Sig. F Change
1
.446a
.199
.149
1.03078
.199
3.975
1
16
.064
a. Predictors: (Constant), LN_Rata_somaj_2012
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Coeficientul de corelatie fiind R=0.446 deducem ca dreapta de regresie are o semnificatie medie in modelarea legaturii dintre variabilele X si Y.
Raportul de determinatie Adjusted R-Square = 0.149 =14.9% indica faptul ca variabila Y=rata migratiei nete din 2012, depinde in proportie de 14.9% de variabila independenta X=rata somajului din 2012. Se constata de asemenea ca rata migratiei nete din 2012 depinde in proportie de 85.1% de alti factori.
Pentru determinarea ecuatiei de regresie liniare, identificam coeficientii si care apar in ecuatie folosind tabelul:
Coefficientsa
Model
Unstandardized Coefficients
Standardized Coefficients
t
Sig.
B
Std. Error
Beta
1
(Constant)
4.137
1.670
2.477
.025
LN_Rata_somaj_2012
-1.157
.580
-.446
-1.994
.064
a. Dependent Variable: LN_Rata_migratie_neta_2012
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Gasim constanta si coeficientul de regresie . Astfel ecuatia de regresie care modeleaza legatura dintre rata migratiei nete din 2012 si rata somajului din 2012 este:
.
Observam ca la cresterea cu o unitate a ratei somajului, rata migratiei nete scade cu 1.157 unitati.
Dorim sa imbunatatim modelul apeland si la alte functii de regresie. Cautam pentru aceste regresii un coeficient de determinatie R-Square cat mai mare.
Graficul 3.24 Grafic de regresie liniara, quadratica, cubica
Sursa: prelucrari proprii SPSS
Constatam ca regresia quadratica modeleaza cel mai bine legatura dintre rata migratiei nete din 2012 si rata somajului din 2012 pentru cele 28 de state membre UE luate in esantion.
Ecuatia de regresie in acest caz este:
Analiza Reziduurilor pentru modelul regresional Emigratie 2012 si Rata de crestere a PIB 2012
Residuals Statisticsa
Minimum
Maximum
Mean
Std. Deviation
N
Predicted Value
9.3796
11.6716
10.4248
.67184
15
Residual
-2.52350
2.47493
.00000
1.48560
15
Std. Predicted Value
-1.556
1.856
.000
1.000
15
Std. Residual
-1.637
1.605
.000
.964
15
a. Dependent Variable: LN_Emig_2012
Observam ca media reziduurilor este 0, iar reziduurile se incadreaza intr-o banda de valori cuprinse intre -2.52350 si 2.4749. In cazul reziduurilor standardizate avem o valoare medie a reziduurilor egala cu 0, iar valorile reziduurilor standardizate este cuprinsa intre -1.637 si 1.605.
Graficul 3.25 Histograma emigratie 2012
Din histograma reziduurilor deducem ca distributia reziduurilor urmeaza legea normala standard, de medie 0 si abatere medie patratica 1.
Din diagram reziduurilor deducem ca modelul de regresie care modeleaza legatura dintre emigratie in 2012 si rata de crestere a PIB-ului in 2012 este concludent, reziduurile incadrandu-se in majoritate in banda de valori -1 si 1.
Analiza Reziduurilor pentru modelul regresional Rata migratiei neta si Rata somajului 2012
Tabelul 3.23 Statistici reziduale
Residuals Statisticsa
Minimum
Maximum
Mean
Std. Deviation
N
Predicted Value
.0589
1.7180
.8422
.49844
18
Residual
-1.84240
2.14470
.00000
1.00000
18
Std. Predicted Value
-1.571
1.757
.000
1.000
18
Std. Residual
-1.787
2.081
.000
.970
18
a. Dependent Variable: LN_Rata_migratie_neta_2012
Observam ca media reziduurilor este 0, iar reziduurile se incadreaza intr-o banda de valori cuprinse intre -1.8424 si 2.1447. In cazul reziduurilor standardizate avem o valoare medie a reziduurilor egala cu 0, iar valorile reziduurilor standardizate este cuprinsa intre -1.787 si 2.081.
Graficul 3.27 Histograma rata migratie neta 2012
Din histograma reziduurilor deducem ca distributia reziduurilor urmeaza legea normal standard, de medie 0 si abatere medie patratica 1.
Din diagrama reziduurilor deducem ca modelul de regresie care modeleaza legatura dintre rata migratiei nete in 2012 si rata somajului in 2012 este concludent , reziduurile incadrandu-se in banda de valori -1 si 1.
Cap IV. CONCLUZII GENERALE AFERENTE LUCRARII
Fenomenul migraționist are un impact din ce în ce mai vizibil asupra realității cotidiene. Principalul motiv datorită căruia oamenii decid să migreze către alte state este cel financiar. Promisiunea unui nivel de trai mai bun îi face pe mulți dintre oamenii activi pe piața muncii să îsi paraseasca țara, fără să stea pe gânduri. Migrația are efecte importante in decursul anilor, un fenomen migrationist provoacă dereglări demografice majore în structura unei populații pe termen mediu si lung, acestea sunt adesea ireversibile în timp. Fenomenul migrationist împreuna cu îmbătrânirea demografică, o rată scăzută a fertilității, rată mare a șomajului datorată instabilității economice, câștiguri mici în țara de origine, sunt câțiva din factorii care înregistrează tendințe alarmante pentru Europa și țările în curs de dezvoltare. Tarile est europene sunt cele care furnizeaza forta de munca tarilor din vestul Europei, acestea din urma au nevoie de imigranți pentru menținerea forței de muncă și în viitor. Se observa că intenția de emigrare a românilor se va menține în continuare, pe fondul ofertelor venite din Occident. Cele mai relevante câștiguri pentru migranți constau în asigurarea unui venit superior ce le permite acestora obținerea bunăstării familiei și lansarea în afaceri.
Migrantii au si de pierdut fiind intr-o tara straina, acestia nu beneficiaza de protectie sociala, dimpotriva ei sunt in multe cazuri discriminati si exista posibilitatea ca ei sa nu se acomodeze intr-o alta cultura. Dat fiind ca piața mondială a muncii nu dă semne să se revigoreze, numărul celor fără loc de muncă ajungând în anul 2012 la 202 milioane de persoane. Șomajul în rândul tinerilor a crescut puternic, accentuând riscul tulburărilor sociale, în special în anumite zone din Africa și Orientul Mijlociu, dar și în Europa sau America.
Pentru a stopa fenomenul de migrație excesivă, autoritățile publice propun următoarele măsuri: reformarea sistemului de sănătate, de educație și de asigurări sociale; creșterea numărului de salariați, în special locuri de muncă destinate tinerilor; reducerea muncii la negru.
În urma analizelor efectuate în capitolul 3 al lucrarii am observat ca exista legaturi de corelatie de intensitate medie si de sens invers intre variabilele Rata de crestere a PIB-ului si Emigratia din anul 2012. Prin modelul regresional construit putem observa ca variabila Y=emigratia din 2012, depinde in proportie de 10.6% de variabila independenta X=rata de crestere a PIB-ului din 2012. Se constata de asemenea ca emigratia din 2012 depinde in proportie de 89.4% de alti factori. Observam ca la cresterea cu o unitate a emigratiei, rata de crestere a PIB-ului scade cu 0.703 unitati. Se constata ca regresia cubica modeleaza cel mai bine legatura dintre emigratia din 2012 si rata de crestere a PIB-ului din 2012 pentru cele 28 de state membre UE luate in esantion.
Deasemenea putem observa o corelatie de sens invers si intensitate medie intre rata somajului din 2012 si rata migratiei neta. Raportul de determinatie Adjusted R-Square = 0.149 =14.9% indica faptul ca variabila Y=rata migratiei nete din 2012, depinde in proportie de 14.9% de variabila independenta X=rata somajului din 2012. Se constata de asemenea ca rata migratiei nete din 2012 depinde in proportie de 85.1% de alti factori. Observam ca la cresterea cu o unitate a ratei somajului, rata migratiei nete scade cu 1.157 unitati.
Urmarind media emigratiei in anii analizati putem observa o crestere semnificativa in anul 2010 fata de anul 2008, de la 30638 persoane la 38250 persoane, acest fapt se datoreaza recesiunii economice care a afectat tarile Uniunii Europene. Anul 2012 vine cu o usoara scadere a mediei emigratiei la 37283, lucru care ne duce cu gandul la o usoara stabilizare a economiei Uniunii Europene.
BIBLIOGRAFIE:
• Blaga Eugen, Migrația forței de muncă, Editura Universității din București, București, 2008
• Cojocaru Constantin, Migrația internațională a forței de muncă în context global, Editura Universitaria, Craiova, 2010
• Constantin Daniela-Luminița, Fenomenul migraționist din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, 2004
• Cucuruzan Romana Emilia, Migrația și mobilitatea forței de muncă din România în contextul integrării europene, Editura Fundației pentru Studii Europene, Ideea Europeană, Cluj Napoca, 2009
• Ghețău Vasile, Declinul demografic și viitorul populației României. O perspectivă din anul 2007 asupra populației Romaniei în secolul XXI, 2007
• MMFES, Probleme actuale ale tinerilor în România
• Octavian Floricel, Migrația internațională: cauze, efecte și tendințe, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2007
• Popescu Cristian Florin, Lumea în mișcare: aspecte juridice și manageriale privind migrația, Editura Pro Universitaria, București, 2006
• Postelnicu Cătălin, Migrația forței de muncă în economia globală, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca, 2013
• Situația tineretului și așteptările sale. Diagnoză 2004 și Diagnoză 2006
• Sondaj MMT, Ppercepții ale tinerilor asupra vieții sociale și economice, 2002-2003 Stănculescu Manuela, Impactul crizei economice asupra migrației forței de muncă românești, București, 2011
• Șerbănescu Ilie, Migrația?! Statistica n-a auzit de ea!, iunie 2008 http://www.jurnalul.ro/editorial/migratia-statistica-n-a-auzit-de-ea-127299.htm
ANEXE
A1.Corelatie bivariata
Descriptive Statistics
Mean
Std. Deviation
N
LN_Emig_2008
10.3353
1.54754
28
LN_Emig_2010
10.5519
1.46510
26
LN_Emig_2012
10.5263
1.42678
28
LN_Rata_crestere_PIB_2008
.5286
1.11228
20
LN_Rata_crestere_PIB_2010
.6877
.66408
23
LN_Rata_crestere_PIB_2012
.1629
.95502
15
LN_Proportie_populatie_tanara_2008
3.5804
.04763
29
LN_Proportie_populatie_tanara_2010
3.5720
.05002
29
LN_Proportie_populatie_tanara_2012
3.5613
.05370
29
LN_Rata_migratie_neta_2008
1.3081
.97562
22
LN_Rata_migratie_neta_2010
.9006
1.23147
18
LN_Rata_migratie_neta_2012
.8422
1.11734
18
LN_Rata_somaj_2008
2.6031
.37240
29
LN_Rata_somaj_2010
3.0083
.44027
29
LN_Rata_somaj_2012
3.0443
.47264
29
A2.Regresii
Variables Entered/Removedb
Model
Variables Entered
Variables Removed
Method
1
LN_Rata_crestere_PIB_2012a
.
Enter
a. All requested variables entered.
b. Dependent Variable: LN_Emig_2012
ANOVAb
Model
Sum of Squares
df
Mean Square
F
Sig.
1
Regression
6.319
1
6.319
2.659
.127a
Residual
30.898
13
2.377
Total
37.217
14
a. Predictors: (Constant), LN_Rata_crestere_PIB_2012
b. Dependent Variable: LN_Emig_2012
A3.Regresie rata migratie si rata somaj
Variables Entered/Removedb
Model
Variables Entered
Variables Removed
Method
1
LN_Rata_somaj_2012a
.
Enter
a. All requested variables entered.
b. Dependent Variable: LN_Rata_migratie_neta_2012
ANOVAb
Model
Sum of Squares
df
Mean Square
F
Sig.
1
Regression
4.224
1
4.224
3.975
.064a
Residual
17.000
16
1.063
Total
21.224
17
a. Predictors: (Constant), LN_Rata_somaj_2012
b. Dependent Variable: LN_Rata_migratie_neta_2012
ANEXE
A1.Corelatie bivariata
Descriptive Statistics
Mean
Std. Deviation
N
LN_Emig_2008
10.3353
1.54754
28
LN_Emig_2010
10.5519
1.46510
26
LN_Emig_2012
10.5263
1.42678
28
LN_Rata_crestere_PIB_2008
.5286
1.11228
20
LN_Rata_crestere_PIB_2010
.6877
.66408
23
LN_Rata_crestere_PIB_2012
.1629
.95502
15
LN_Proportie_populatie_tanara_2008
3.5804
.04763
29
LN_Proportie_populatie_tanara_2010
3.5720
.05002
29
LN_Proportie_populatie_tanara_2012
3.5613
.05370
29
LN_Rata_migratie_neta_2008
1.3081
.97562
22
LN_Rata_migratie_neta_2010
.9006
1.23147
18
LN_Rata_migratie_neta_2012
.8422
1.11734
18
LN_Rata_somaj_2008
2.6031
.37240
29
LN_Rata_somaj_2010
3.0083
.44027
29
LN_Rata_somaj_2012
3.0443
.47264
29
A2.Regresii
Variables Entered/Removedb
Model
Variables Entered
Variables Removed
Method
1
LN_Rata_crestere_PIB_2012a
.
Enter
a. All requested variables entered.
b. Dependent Variable: LN_Emig_2012
ANOVAb
Model
Sum of Squares
df
Mean Square
F
Sig.
1
Regression
6.319
1
6.319
2.659
.127a
Residual
30.898
13
2.377
Total
37.217
14
a. Predictors: (Constant), LN_Rata_crestere_PIB_2012
b. Dependent Variable: LN_Emig_2012
A3.Regresie rata migratie si rata somaj
Variables Entered/Removedb
Model
Variables Entered
Variables Removed
Method
1
LN_Rata_somaj_2012a
.
Enter
a. All requested variables entered.
b. Dependent Variable: LN_Rata_migratie_neta_2012
ANOVAb
Model
Sum of Squares
df
Mean Square
F
Sig.
1
Regression
4.224
1
4.224
3.975
.064a
Residual
17.000
16
1.063
Total
21.224
17
a. Predictors: (Constant), LN_Rata_somaj_2012
b. Dependent Variable: LN_Rata_migratie_neta_2012
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Fenomenul Migrationist In Contextul Uniunii Europene (ID: 106870)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.