Fenomenul Evaziune Fiscala
Cuprins
Introducere
Capitolul I. FENOMENUL EVAZIUNE FISCALĂ. CONȚINUT ȘI CUANTIFICARE.
1.1.Conținutul și tipologia formelor de evaziune fiscală
1.2.Presiunea fiscală –cauză primordială a evaziunii fiscale
1.3.Cuantificarea evaziunii fiscale la nivel național
Capitolul II. COSTURILE FENOMENULUI EVAZIUNE FISCALĂ
2.1.Paradisurile fiscale și companiile off-shore- medii de promovare a evaziunii fiscale
2.2.Efectele evaziunii fiscale asupra economiei naționale
Capitolul III. COMBATEREA FENOMENULUI EVAZIONIST
3.1.Măsuri de prevenire și combatere a evaziunii fiscale la nivel național. Cadrul legislativ
3.2.Practici și strategii internaționale privind combaterea evaziunii fiscale
Concluzii
Bibliografie
Anexe
Introducere
La mod general, evaziunea fiscală reprezintă eschivarea totală sau parțială, prin orice mijloace de plată, de la plata impozitelor, taxelor și altor sume datorate la bugetul de stat, bugetele locale, sociale de stat și fondurile speciale extrabugetare, de către persoane fizice și persoanele juridice.
Globalizarea sectorului privat a favorizat apariția dimensiunii internaționale a evaziunii fiscale, condiționată de dubla impunere internațională, de diverse nivele ale presiunii fiscale, ceea ce a condus către oportunități diverse de arbitraj. Totodată globalizarea a intensificat dezvolatarea evaziuniii fiscale, astfel a apărut necesitatea de întreprindere a unui șir de măsuri pentru stoparea acestuia.
Pentru a eluda fiscalitatea, contribuabilul se orientează către zone protejate de regimurile fiscale rigide. Treptat, s-au creionat inginerii financiar-fiscale prin care sunt materializate diverse combinații al căror substrat rezidă în comportamente frauduloase. Astfel, o societate poate valorifica arbitrajul de zonele protejate fiscal prin declararea unor venituri ca fiind realizate în altă țară sub forma unor facturi către firma mamă sau alte subsidiare; mecanismul prețurilor de transfer devine o modalitate prin care actele de evaziune fiscală prind contur.
Fenomenul evazionist reflectă și fenomenul de repercursiune a impozitelor, apărut în urma tendinței contribuabililor de a diminua efectul fiscalității asupra propriilor venituri. Repercursiunea este, defapt, transferul impactului economic al subiecților plătitori de impozite către alte segmente ale activității economice.
Lucrarea este structurată în trei capitole, fiecare conturând câte un aspect al fenomenului evaziune fiscală. Capitolul I la rândul său este structurat în trei subcapitole, acesta reflectând aspectul teoretic al problemei și cuantificarea fenomenului la nivel național.
1.1.Conținutul și tipologia formelor de evaziune fiscală;
Subcapitolul relevă noțiunea de evaziune fiscală și formele de evaziune care s-au dezvoltata în lume. Sunt prezentate criteriile de deosebire a evaziunii fiscale legale de cele ilicite și mecanismele de manifestare a acestui fenomen.
1.2.Presiunea fiscală –cauză primordială a evaziunii fiscale;
Apariția evaziunii fiscale e generată de mai multe cauze, iar una primordială este presiunea fiscală. Un regim fiscal rigid motivează contribuabilul să găsească alte căi de obținere a resurselor financiare. Presiunea fiscală condiționează apariția efectelor economice și sociale. Efectele economice sunt probleme primordiale luate în calcul la elaborarea politicii fiscale, astefel, pentru relansarea economică, presiunea fiscală se va reduce, iar pentru stoparea fenomenelor inflaționiste, presiunea fiscală va spori. Trebuie de menționat, că manevrarea presiunii fiscale din perspectiva necesităților de finanțare a deficitului bugetar,pentru a nu ajunge în puncte critice, trebuie să îndeplinească condițiile descrise în curba Laffer.
1.3.Cuantificarea evaziunii fiscale la nivel național
Cuantificarea fenomenului de evaziune fiscală la nivel național contribuie la stabilirea unor căi și metode eficiente de combatere a acestuia și diminuare a efectelor negative asupra economiei naționale.
Conform datelor prezentate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat au fost deschise 443 de cauze penale privind evaziunea fiscală dintre care: la 116 au fost aplicate pedepse penale, iar 85 au fost incetate de către instanțele judecătorești. Paguba generală a fost aproximativ de 22 milioane lei. Cea mai mare parte a prejudiciului e cauzat de firme delicvente, apărute în rezultatul cumpărării firmelor ce activau în mod legal, cu scopul principal de spălare de bani.
Capitolul II Cuantifică costurile fenomenului evaziunis cuprizând două subcapitole:
2.1.Paradisurile fiscale și companiile off-shore- medii de promovare a evaziunii fiscale;
Evaziunea fiscală internațională este facilitată de existența pe glob a ,,oazelor fiscale” sau ,,paradise fiscale” care oferă un tratament fiscal avantajos contribuabililor și devin atractive pentru aceștea.
Evaziunea fiscală prin intermediul companiilor off-shore are efecte negative atât asupra sectorului public, prin prejudicierea bugetului de stat, cât și se răsfrânge asupra fiecărui consumator. Pentru soluționarea problemei e necasără crearea unui cadru legal rigid care ar reglementa activitatea importatorilor și nu ar permite utilizarea diverselor scheme pentru comiterea infracțiunilor precum ,,spălare de bani” și evaziune fiscală.
2.2.Efectele evaziunii fiscale asupra economiei naționale
Într-o economie de piață, impozitele reprezintă una din principalele surse de constituire a veniturilor publice, precum și o pârghie destul de eficientă prin care statul reglementează desfășurarea și dezvoltarea activității economice, inclusiv poate modela comportamentul investițional al agenților economici. Un buget care dispune de venituri eficiente devine un instrument eficient de de asigurare a echilibrului general economic, precum și o cale de corectare a conjucturii economice, precum promovarea mecanismelor cu efecte inflaționiste-majorarea cheltuielilor publice pentru stiularea investițiilor și crearea unor noi locuri de muncă sau măsuri cu efecte deflaționiste- precum reducerea impozitelor.
Efectele evaziunii fiscale asupra economiei naționale sunt dificil de cuantificat, deoarece, aflându-ne încă într-o perioadă de tranziție organele de drept și responsabile de elucidarea crimelor economice nu posedă mecanismele necesare de depistare promptă și combatere a schemelor de evaziune.
Capitolul III vine cu măsuri concrete de stopare a fenomenului evazionist atât la nivel național cât și internațional.
Crearea departamentului ,,Direcția Antifraudă și Investigare Fiscală” în cadrul IFPS, luptă activ cu evoluția evaziunii fiscale la nivel național, identificând soluții concrete și cauze de evaziune. Un plan de lucru bine structurat, preluarea bunelor practici internaționale și implementarea acestora vor facilita elucitarea problemei și diminuarea semnificativă a cazurilor de evaziune din țară.
Uniunea Europeană, deasemenea are o strategie bine stabilită, cu obiectivul combaterii evaziunii fiscale atât la niivel de uniune cât și mondial prin crearea unui sistem fiscal echitabil și diminuarea importaței paradisurilor fiscale pentru agenții economici din lume.
Capitolul I.
FENOMENUL EVAZIUNE FISCALĂ. CONȚINUT ȘI CUANTIFICARE.
1.1.Conținutul și tipologia formelor de evaziune fiscală
Economia fiecărui stat e penetrată atât de fenomene pozitive dar și negative. Dorința de a obține beneficii financiare rapide și neimpozabile vine din antichitate, astfel a apărut și s-a dezvoltat fenomenul evaziune fiscală. Acest fenomen se răsfrânge negativ asupra tuturor sectoarelor statului, catalizând, totodată și apariția unui cerc vicios și problemelor precum corupție, lipsa echității sociale și fiscale.
La mod general, evaziunea fiscală reprezintă sustragerea totală sau parțială, prin orice mijloace de plată, de la plata impozitelor, taxelor și altor sume datorate la bugetul de stat, bugetele locale, sociale de stat și fondurile speciale extrabugetare, de către persoane fizice și persoanele juridice.
Câmpul de manifestare a evaziunii fiscale e direct proporțional cu câmpul de aplicare și varietate a impozitelor, astfel putem conchide că fenomenul se manifestă pregnant în domeniul impozitelor directe, având un impact deosebit asupra randamentului lor.
Globalizarea sectorului privat a favorizat apariția dimensiunii internaționale a evaziunii fiscale, condiționată de dubla impunere internațională, de diverse nivele ale presiunii fiscale, ceea ce a condus către oportunități diverse de arbitraj.
Pentru a eluda fiscalitatea, contribuabilul se orientează către zone protejate de regimurile fiscale rigide. Treptat, s-au creionat inginerii financiar-fiscale prin care sunt materializate diverse combinații al căror substrat rezidă în comportamente frauduloase. Astfel, o societate poate valorifica arbitrajul de zonele protejate fiscal prin declararea unor venituri ca fiind realizate în altă țară sub forma unor facturi către firma mamă sau alte subsidiare; mecanismul prețurilor de transfer devine o modalitate prin care actele de evaziune fiscală prind contur.
Manifestarea acestui fenomen a generat necesitatea exercitării controalelor fiscale stricte la nivelul situațiilor financiare consolidate ale societății grup, în special din perspectiva originii veniturilor declarate și regimul fiscal aplicabil lor.
Evaziunea fiscală internațională a evoluat și în contextul direcționării fluxurilor investiționale excesive către țările emergente. Întrucât investițiile străine directe sunt un motor al creșterii economice, țările emergente au utilizat, pe lângă forța de muncă ieftină, avantajul fiscalității reduse, amplificând în acest mod numărul investitorilor.
Numeroase studii au fost axate în direcția evidențierii avantajelor fiscale ca suport absolut artificial, inconsistent în vederea atragerii investitorilor straini, astfel investițiile străine direcționate doar în virtutea avantajelor fiscale nu asigură o creștere economică solidă, viabilă, caracterul lor fiind temporar.
Multiplelele inginerii financiare, care se remarcă la nivel internațional, relevă un grad ridicat de creativitate în privința combinării unor elemente variate pentru a obține avantaje fiscale. Cele mai răspândite forme fiind abstinența și disimularea, reprezențând defapt fundamentul tuturor formelor de evaziune.
Abstinența se remarcă prin descurajarea contribuabilului condiționată de o rată a fiscalității ridicate, și orientarea acestuia către o zonă protejată fiscal și hotărârea de sistare a oricărei activități susceptibile impozitării în țara sa de origine.
Raportat la nivel corporativ, societatea mamă localizată într-o țară cu presiune fiscală ridicată, va consilia filialele să evite distribuirea de dividente, ceea ce va proteja acumularea de profit. Abstinențaeste corelată cu conceptul de evaziune fiscală legală, realizată sub protecția delocalizării sau a prețurilor de transfer.
Disimularea include nedeclararea veniturilor reale sau declararea imprecisă a acestora cu scopul de a eluda regulile fiscale. Aceasta atinge dimensiunea ilegală și se penalizează confor codului penal.
Frauda fiscală internațională se materializează prin următoarele tehnici:
Direcționarea profiturilor către o țară cu o rată a fiscalității scăzută prin intermediul prețurilor de transfer;
Nerepatrierea veniturilor obținute în străinătate prin implementarea unor sisteme de remunerații suport.
Tehnicile sunt fundamentate pe diverse scheme organizaționale de genul holdingurilor, remarcându-se printr-o multitudine de funcții indeplinite. Holdingurile sunt specializate în management de portofoliu, identificarea resurselor de finanțare și investiționale. Acestea,sunt numite ,,Offshore financial centers”. ( vezi fig. 1.1)
Fig.1.1 Evaziunea fiscală internațională
Sursa: Fiscalitate. Concepte, teorii, politici și abordări practice.
Evaziunea fiscală legală implică reducerea bazei imponzabile sub protecția legislației fiscale, astfel aceasta nu este considerată contravenție sau infracțiune.
Cazurile de evaziune fisatrierea veniturilor obținute în străinătate prin implementarea unor sisteme de remunerații suport.
Tehnicile sunt fundamentate pe diverse scheme organizaționale de genul holdingurilor, remarcându-se printr-o multitudine de funcții indeplinite. Holdingurile sunt specializate în management de portofoliu, identificarea resurselor de finanțare și investiționale. Acestea,sunt numite ,,Offshore financial centers”. ( vezi fig. 1.1)
Fig.1.1 Evaziunea fiscală internațională
Sursa: Fiscalitate. Concepte, teorii, politici și abordări practice.
Evaziunea fiscală legală implică reducerea bazei imponzabile sub protecția legislației fiscale, astfel aceasta nu este considerată contravenție sau infracțiune.
Cazurile de evaziune fiscală se amplifică în urma schimbarilor de ordin legislativ și în urma utilizării fiscalității pentru încurajarea anumitor sectoare ale economiei.
Formele de evaziune fiscală legală sunt:
Facilități fiscale permanente ( reduceri, deduceri, exonerări);
Facilități fiscale temporare;
Exonerarea de la impozitare a veniturilor obținute în urma plasamentelor și depozitelor bancare;
Tendința de supradimensionare a cheltuielilor societății comerciale, în scopul deducerii lor, în cazul în care nu există reglementări precise.
Paradisurile fiscale care sunt create în scopul eludării organelor fiscale. Companiile offshore sunt un suport pentru eschivarea de la plata impozitelor, pentru creșterea profitabilității în condițiile unui mediu macroeconomic favorabil, caracterizat de stabilitate politică și valuatară, dar și confidențialitate totală.
Evaziunea fiscală ilegală constituie sustragerea deliberată de la plata impozitelor și taxelor fiind supusă unor acțiuni punitive. În general, evaziunea fiscală implică voalarea ilegală a unei părți din materia impozabilă în vederea diminuării sarcinii fiscale.
Formele de evaziune fiscală ilegală sunt:
Evaziunea tradițională prin sustragerea de la plata obligației fiscale prin elaborarea eronată a documentației aferente sau prin ne-elaborarea acesteia;
Elaborarea unor declarații false de TVA;
Diminuarea intenționată a bazei de impozitare prin neîncluderea unor venituri; (Efectuarea vînzărilor fără facturare și încasări de numerar fără chitanțe)
Producerea de bunuri și prestarea de servicii ilegale;
Desfășurarea unor activități în mod clandestin;
Diminuarea valorii tranzacției cu bunuri imobiliare în vederea diminuării bazei impozabile.
Evaziunea juridică rezidă în valoarea adevăratei substanțe a unui contract pentru sustragerea de la plata obligațiilor fiscale;
Evaziunea contabilă reprezintă crearea unor anumite artificii contabile prin utilizarea documentelor false în scopul creșterii cheltuielilor, reducerii veniturilor, cu scopul reducerii venitului impozabil și a datoriilor fiscale către stat;
Evaziunea prin evaluare derivă prin reducerea valorii stocurilor, a supraaprecierii amortismentelor și provizioanelor în vederea manipulării profitului impozabil.
Există numeroase firme care activează aparent legal, dar care nu pot fi indentificate clar în funcție de sediul lor social oficial.Aceste firme sunt create cu scopul final de a se eschiva de la obligațiile fiscale. Firmele fantoma pot apărea și treptat, prin transformarea unei firme reale care pe parcurs acumulează datorii către stat. Fenomenul are loc prin cesionarea firmei inițiale către asociați greu de identificat din punct de vedere al rezidenței fiscale. Aceste asociații emit facturi care reflectă prețul de vînzare egal cu cel de achiziție, intrări de mijloace fixe fictive sau prestări de servicii fictive, care determină apariția fraudelor fiscale reale precum eludarea de la plata impozitelor sau rambursarea ilegală de impozite indirecte.
Fenomenul evazionist reflectă și fenomenul de repercursiune a impozitelor, apărut în urma tendinței contribuabililor de a diminua efectul fiscalității asupra propriilor venituri. Repercursiunea este, defapt, transferul impactului economic al subiecților plătitori de impozite către alte segmente ale activității economice. ( vezi fig.1.2) Agenții economici direcționează sarcina fiscală către alți actori cu care au stabile raporturi de business. Astfel, agentul economic include impozitul în prețul de achiziție, ceea ce determină inflamarea sa. Este un fenomen care se produce în lanț, iar suportatorul sarcinii fiscale devine consumatorul final.
În general, fenomenul repercursionist se materializează în situațiile:
Integrarea în prețul de vînzare a impozitelor indirecte, în scopul suportării lor de la consumatorii finali, ceea ce determină inflamarea lor;
Achiziționarea la prețuri avantajoase a materiilor prime, materialelor, combustibililor, ceea ce determină transferarea a unui părți din impozit asupra furnizorilor;
Diminuarea prețurilor de vînzare a imobilelor.
Fig. 1.2 Fenomenul repercursionist
Sursa: Fiscalitate. Concepte, teorii, politici și abordări practice.
Direcționarea sarcinii fiscale, în dependență de modul de efectuare poate fi clasificată:
Repercursiune regresivă, caracterizată prin realizarea direcționării de la consumator la producător;
Repercursiune progresivă, – direcționarea se realizează de la producător la consumator;
Repercursiune oblică, exemplificată prin direcționarea în contextul altor operațiuni economice.
1.2.Presiunea fiscală –cauză primordială a evaziunii fiscale
Presiunea fiscală cuatifică intensitatea cu care sunt prelevate venituri de la persoane fizice și juridice prin intermediul impozitării. Presiunea fiscală poate fi exprimată și prin gradul de fiscalitate.
La nivel macroeconomic, presiunea fiscală (Pf) este prezentată de raportul totalitatea impozitelor și taxelor prelevate și indicatorul macroeconomic, produsul intern brut (PIB).
Trebuie de remarcat că determinarea presiunii fiscale se divizează în totalitatea prelevărilor asupra cărora statul are dreptul de creantă, ce constituie presiunea fiscală ,,impusă” dar și totalitatea resurselor incasate efectiv-ce constituie presiunea fiscală ,,acceptată”.
Cele două niveluri de presiune fiscală pot fi cuantificate doar în condiții nerealiste, în momentul este prezentă indeplinirea tuturor obligațiilor fiscale în cuantumum și termenul stabilit, adică o disciplină fiscală și consimțire totală la impozit.
Un alt nivel al presiunii fiscale îl constituie presiunea fiscală psihologică, care reprezintă gradul de tolerare a sarcinii fiscale a fiecărui contribuabil.
Rata presiunii fiscale reprezintă ,,un indicator de comensuare a părții din venituri provenite din producția care tranzitează printr-un proces de afectare obligatorie și publică, în loc să fie la libera dispoziție a inițiativei private”
Din perspectiva plătitorului, presiunea fiscală exprimă gradul de supunere a contribuabilului la suportarea sarcinii fiscale stabilite prin lege, mărimea ei semnificând partea procentuală ce va fi sustrasă din materia impozabilă, pentru îndeplinirea sarcinilor statului. Creșterea coeficientului presiunii fiscale indică o creștere a prelevărilor relative la bugetul de stat și, respectiv, o reducere relativă a venitului rămas la dispoziția contribuabilului.
Din perspectiva statului, incasator de impozite, mărimea presiunii fiscale indică partea din venitul național asigurată de către agenții econimici (persoane fizice și juridice), prin impozitare. Creșterea presiunii fiscale, pentru stat, semnifică o îmbunătățire a mecanismului de finanțare a cheltuielilor publice, iar scăderea presiunii fiscale determină nivelul deficitului bugetar.
Pentru determinarea unui nivel optim al presiunii fiscale, statul se bazează pe obiectivele politicii fiscale, care reflectă principalele direcții de influență pe plan economic și social.
Presiunea fiscală generează efecte economice și sociale. Efectele economice apar la nivelul modificării cererii agregate, atât la nivelul societății cât și la cel individual. În cazul nivelului agregat, creșterea presiunii fiscale duce spre reducerea cererii globale prin preluarea unei părți mai mari din venitul nominal la dispoziția consumatorului, compensată prin creșterea consumului de bunuri publice, iar scăderea presiunii fiscale se finalizează cu creșterea părții venitului nominal lăsat la dispoziția agenților economici și creșterea consumului privat. Efectele economice sunt probleme primordiale probleme luate în calcul la elaborarea politicii fiscale, astefel, pentru relansarea economică, presiunea fiscală se va reduce, iar pentru stoparea fenomenelor inflaționiste, presiunea fiscală va spori. Trebuie de menționat, că manevrarea presiunii fiscale din perspectiva necesităților de finanțare a deficitului bugetar, trebuie să îndeplinească condiții.
În anul 1974, un proeminent economist al ofertei, Arthut Laffer a reflectat grafic ideea lui Adam Smith, conform careia o fiscalitate prea ridicată distruge baza asupră căreia acționează aceasta. Astfel, Laffer argumentează existența unei limite maxime a presiunii fiscale, depășirea căreia generează o diminuare a randamentului fiscal și descurajarea contribuabilului. Conform curbei Laffer ( vezi fig. 1.3) suma prelevărilor obligatorii este o funcție crescătoare a ratei presiunii fiscale până la un anumit nivel, apoi aceasta devine o funcție descrescătoare.
Fig.1.3 Curba Laffer
Sursă: http://www.stiucum.com/files/economie/economie-generala
Curba Laffer se divide în două zone:
Zona admisibilă, care relevă că creșterea ratei fiscale va duce spre creșterea încasărilor la buget ( zona din stânga) și
Zona inadmisibilă, care reflectă că orice creștere a presiunii fiscale va determina o diminuare a incasărilor.( zona din dreapta).
Efectele economice se manifestă nu doar la nivel global, dar și la nivelul structurii cererii agregate, întrucât unuii contribuabili profită de sectoarele ce beneficiază de facilități fiscale sau resurse financiare din partea statului, fapt ce generează modificarea comportamentului de consum, de acumulare și investiții la nivelul societății.
Efectele sociale ale presiunii fiscale se manifestă prin apariția fenomenului ,,rezistenței la impozite”, care generează riscurile:
Abstinență fiscală, care se realizează prin îndeplinirea unor operațiuni cu scopul de a evita impozitele aferente acestora.
Riscul evaziunii și fraudei fiscale, care sunt două procedee periculoase ce generează economie tenebră și evaziunea internațională.
Riscul inflației prin fiscalitate, întrucât majorarea impozitelor influențează procesele de determinare a prețurilor și salariilor și de a alimenta, astfel, inflația.
Riscul diminuării competitivității prin preț a produselor autohtone sau micșorarea fenomenului de a atragerii investițiilor și modernizarea sectorului de afaceri.
Conform datelor prezentate de Banca Mondială, presiunea fiscală în Republica constituie 39,7% , o cifră destul de mare pentru o țară care trebuie să atragă investiții și să dezvolte toate sectoarele economiei, dar și una dintre cele mai scazute din regiune.
Sursa: Total tax rate( % of commercial profits).
http://data.worldbank.org/indicator/IC.TAX.TOTL.CP.ZS
Astfel, agenții economici achită 12% din impozitul pe venit, iar întreprinderile mici și mijlocii 3%, gospodăriile țărănești-7%, taxa pentru valoarea adăugată sunt de 20% pentru fiecare contribuabil, fapt care demonstreaza o presiune fiscală scăzută ( în special pentru ÎMM) și că Republica Moldova poate pretinde la statutul de paradis fiscal.
Din informațiile disponibile în rapotul Doing Business 2013, sub egida International Finance Corporation și a Băncii Mondiale, rezultă că Republica Moldova nu are la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii cel mai înalt nivel de presiune fiscală, dar se confruntă cu probleme în domeniul administrării fiscale, ceea ce creionează lipsa interesului din partea autorităților.
Agenții economici locali, percep presiunea fiscală mare ca al doilea cel mai problematic factor de constrîngere pentru dezvoltarea întreprinderilor ( primul fiind instabilitatea politică). Însă la compararea cu alte state din regiune sau Uniunea Europeană observăm că Republica Moldova, conform clasamentului ,,Doing Business 2015” ar avea o presiune fiscală moderată.( vezi fig 1.4)
Fig. 1.4 Principalele impozite plătite de agenții economici (% din profitul comercial)
Sursa: Doing Business 2015, Banca Mondială
Percepția negativă a oamenilor de afaceri din Republica Moldova, în ceea ce privește presiunea fiscală, ar putea fi explicată de condițiile financiare precare și instabilitate a persoanelor juridice ( Republica Moldova ocupă locul 124 din 144 de tări luate în calcul, în funcție de sofisticarea afacerilor), iar altă cauză ar constitui lipsa de încredere în instituțiile publice și nemulțumirea agenților cu metodele de utilizare a acestora.
1.3 Cuantificarea evaziunii fiscale la nivel național
Cuantificarea fenomenului de evaziune fiscală la nivel național contribuie la stabilirea unor căi și metode eficiente de combatere a acestuia și diminuare a efectelor negative asupra economiei naționale.
Metodologii verificate de eficientizare a administrării fiscale sunt planificarea controalelor și conformarea fiscală în baza criteriilor de risc. Normele metodologice privind determinarea și clasificarea riscurilor de conformare fiscală au fost elaborate în conformitate cu practica internațională de elaborare și implementare a Programului de conformare fiscală a Ghidului Uniunii Europene privind managementul riscurilor pentru administrația fiscală. Normele stabilesc riscurile de conformare fiscală, descrierea, identificarea și evaluarea acestora în scopul optimizării de planificare a controalelor fiscale și promovării conformării fiscale voluntare. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat a identificat și evaluat trei categorii de riscuri de conformare fiscală:
Riscuri generale;
Riscuri specifice;
Riscuri aferente TVA.
Planificarea controalelor fiscale doar în baza riscurilor de conformare dă posibilitate Serviciului Fiscal de Stat să-și concentreze eforturile asupra depistării încălcărilor fiscale semnificative, să utilizeze eficient banii publici, dar și să excludă factorul uman în procesul de selectare a agenților economici pentru control fiscal.
Potrivit situației din 31 decembrie 2014, în total pe republică sunt luați la evidență 689580 contribuabili care practică antreprenoriatul, activități profesionale, rețin și achită impozite la sursa de plată. Din acest număr persoanele juridice constituie 122057 entități, gospodării țărănești-507256 unități, întreprinderile individuale-59989 unități, și persoanele ce practică activitate profesională-278 persoane. Suplimentar, pe parcursul anului 2014 au fost eliberate 16007 de patente de antreprenoriat, și încasați 38,7 mln.lei, iar, la 31 decembrie 2014, valabile au rămas 15975 patente.
Conform informației înregistrate în Registrul Fiscal de Stat, în anul 2014 au fost luați la evidență 9121 contribuabili, față de 8825 în anul 2013, ceea ce constituie cu 296 contribuabili mai mulți decât în 2013.
Totodată, pe parcursul anului 2014 au fost radiați din Registrul fiscal 4022 de contribuabili, iar în anul 2013-14300 de contribuabili. Această discrepanță se datorează procesului de inventariere a Gospodăriilor Țărănești, înregistrate în Registrul fiscal de stat, cu Gospodăriile Țărănești înregistrate în primării.
Pe parcursul anului 2014 și-au suspendat activitatea 111 contribuabili, comparativ cu 92 de contribuabili în anul 2013.
Conform datelor prezentate de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat au fost deschise 443 de cauze penale privind evaziunea fiscală dintre care: la 116 au fost aplicate pedepse penale, iar 85 au fost incetate de către instanțele judecătorești. Paguba generală a fost aproximativ de 22 milioane lei. Cea mai mare parte a prejudiciului e cauzat de firme delicvente, apărute în rezultatul cumpărării firmelor ce activau în mod legal, cu scopul principal de spălare de bani.
Capitolul II
CONSECINȚELE FENOMENULUI EVAZIUNE FISCALĂ
2.1.Paradisurile fiscale și companiile off-shore- medii de promovare
a evaziunii fiscale
Adâncirea cooperării economice mondiale și cooperarea dintre state cu sisteme fiscale diferite și nivelului de presiune fiscală diferit a condiționat ca evaziunea fiscală să devină un fenomen internațional.
Evaziunea fiscală internațională este facilitată de existența pe glob a ,,oazelor fiscale” sau ,,paradise fiscale” care oferă un tratament fiscal avantajos contribuabililor și devin atractive pentru aceștea.
,,Paradisul fiscal” poate fi definit ca spațiul geografic ( reprezentat de teritoriul unei țări sau de o parte a teritoriului unui stat) în interiorul căruia se acordă numeroase și felurite facilități fiscale: nu se percep impozite ( ori acestea sunt constituite în cote reduse și privesc numai unele categorii restrînse de venituri sau bunuri), se asigură, la un nivel ridicat, secretul bancar, este stimulată dezvoltarea activității comerciale și transferul beneficiilor, nu există restricții în privința schimburilor valutare.
Evaziunea fiscală a existat încă din antichitate, astfel în Grecia Antică, erau utilizate pentru stocarea mărfurilor, insulele din vecinătatea Atenei, pentru a fi eviatat impozitul de 2% perceput de cetate asupra importurilor și exporturilor.
Creșterea importanței paradisurilor fiscale se remarcă la șfirșitul celui de-al doilea Război Mondial, atunci când apar companiile transnaționale care utilizează, ulterior, filialele străine ca mijloace de evaziune fiscală, prin implantarea acestora în tări cu monedă stabilă, un sistem bancar fiabil și un guvern care incuraja investițiile străine și motiva atragerea agestora prin scutirea de impozite.
Conform statisticilor Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică( OECD) există treizeci și cinci de pardisuri fiscale și circa 70% din masa monetară mondială este rulată din umbra acestora.
Paradisurile fiscale înglobează caracteristicile:
Sistemul fiscal atractiv;
Țările considerate paradisuri fiscale au un sistem fiscal atractiv pentru investitorii străini, aceștea, adesea, fiind scutiți de impozite, sau sunt impozitate doar unele categorii de venituri. Paradisurile fiscale, deobicei, sunt țări mici, puțin dezvoltate, care consideră mai eficient procurarea resurselor finanțării cheltuielilor publice, prin altă cale decât cea de colectare a impozitelor. Veniturile publice se realizează din taxele de înregistrare a întreprinderilor, procedura fiind foarte simplă. Un avantaj important îl reprezintă crearea locurilor de muncă în domeniul consultanței financiare și juridice și dezvoltarea serviciilor de telecomunicații și turism.
Secretul bancar;
Paradisurile fiscale protejează datele cu caracter personal, astfel păstrarea secretului bancar esteun punct forte al țărilor care nu fac parte din bilaterale sau multilaterale de asistența juridică.
Importanța relativă a activitații bancare;
Paradisurile fiscale promovează o politică de încurajare a activității bancare din străinătate, întrucât activitatea financiară generează venituri sub formă de onorarii și unor impozite simbolite. Prezența instituțiilor financiare, deasemenea crează o infrastructură care poate fi folosită atât de companiile legitime, cât și de infractori, pentru a-și ascunde fondurile ilicite.
Mijloace de comunicații moderne
Țările cu statut de paradis fiscal posedă excelente rețele de comunicare, pentru a asigura buna activitate a întreprinderilor situate aici, care au permanentă nevoie de comunicarea cu țările din exterior. Utilizarea tehnologiilor înalte în domeniul bancar au influențat asupra atractivității băncilor din aceste zone.
Lipsa controlului asupra monedei
Companiile din paradisurile fiscale pot lucra cu orice tip de monedă, acest fapt nefiind reglementat de legislația locală.
Publicitate promoțională
Paradisurile fiscal își promovează numele prin organizarea diverselor seminarii internaționale, creionând avantajele de care beneficiază investitorii străini. Aceste zone favorizează interesele celor care vor să-și recicleze banii și fug de la plata impozitelor, facilitând dezvolatarea evaziunii fiscale.
Agenții economici utilizează paradisurile fiscale din diverse motive precum:
Paradisurile fiscale sunt utilizate pentru a efectua tranzacțiil de brevete, mărci și procedee de fabricație;
Filialele plasate în paradisuri fiscale permit o simplificare a procesului de gestiune a acestora;
Unele paradise fiscale impozitează beneficiile în următorul an al gestiunii, impozitul fiind calculat pe ansamblul beneficiilor naționale și străine, permite entităților cu filiale în străinatăte să amâne plata impozitului;
Procurarea de mărfuri la prețul pieții locale printr-o filială poziționată într-un paradis fiscal permite obținerea beneficiilor neîmpozabile;
Băncile amplasate în paradisurile fiscale sunt create pentru îndeplinirea aspirațiilor unor grupe de persoane, deoarece pot efectua operațiuni de orice natură.
Prezența în ambundența a juriștilor, bancherilor și contabililor calificați.
Odată cu procesul de globalizare, termenul ,, paradisuri fiscale” este substituit treptat cu ,,centru financiar offshore”, întrucât principalul instrument de gestionare a businessului îl constituie societatea offshore.
Compania offshore reprezintă un instrument financiar utilizat pentru planificarea și evitarea taxelor și impozitelor, creșterea profitabilității întreprinderii, și păstrarea anonimatului proprietarului.
În dependență de domeniul în care activează și obiectivele economice, companiile offshore situate în paradisurile fiscale se clasifă:
Societăți comerciale offshore- care sunt create pentru reducerea poverii fiscale suportată de societatea mamă- amplasată în zone cu fiscalitate înaltă.
Companiile offshore de investiții- în unele zone sunt utilizate facilitățile fiscale pentru redresarea unui anumit sector al economiei, precum atragerea capitalului și tehnologiilor sau crearea unor noi locuri de muncă.
Companiile offshore de credit- oferă posibilități de minimizare a dobînzilor pentru creditele oferite și cele contractate, astfel are loc dezvolatarea sectorului financiar și serviciile de credit oferite clienților.
Holding-ul offshore- este utilizat pentru finanțarea activtății filialelor sale, amplasate în diverse țări, prin oferirea unor reduceri a impozitelor aferente dobânzii pentru creditele acordate de compania mamă, iar profitul realizat este deobicei reinvestit sau utilizat în alte activități ale companiei mamă.
Băncile offshore- au ca scop gestiunea centrală a trezoreriei ansamblului unui holding.
Companii străine de asigurări- companii în proprietatea altor întreprinderi, cu scopul de acoperi necesarul de asigurări. Activitatea acestora este supusă unui regulament mai ridig, fiind necesară obținerea unei licențe și al unui capital minim.
Avantajele oferite de companiile off-shore înreistrate în paradisurile fiscale sunt:
Anonimatul și confidențialitatea
Păstrarea anonimatului și confidențialității reprezintă unul din primordialele avantaje ale companiilor offshore, după nivelul scăzut sau lipsa impozitelor.
Suportă taxe reduse și asigură o planificare mai bunp a taxelor internaționale.
Companiile transnaționale direcționează profiturile spre filialele amplasate în paradisurile fiscale pentru a beneficia de o povară fiscală scăzută, astfel ia amploare fenomenul de evaziune fiscală.
Lipsa controalelor valutare
Companiile offshore pot efectua operațiuni în orice valută și orice modalitate de plată (cash, transferuri), întrucât nu sunt supuse controlului valutar, de asemenea se pot efectua retrageri de fonduri fără prezentarea actelor justificative către bancă.
Operează într-un sistem economic și politic stabil
Învestitorii selectează medii prielnice pentru siguranța dar și amplificarea propriilor resurse financiare.
Operează într-un sistem bancar bine organizat și dezvoltat
Un sistem bancar dezvoltat este un obiectiv bine stabilit și realizat de către paradisurile fiscale, întrucât odată cu dezvolatarea tuturor proceselor de automatizare în domeniu financiar, desfășurarea afacerilor fără acesta ar fi irealizabilă.
Posibilitatea diversificării obiectului de activitate fără nici o restricție
Centrele financiare offshore permit modificare obiectului de activitate al companiei, fiind un proces simplu și fără prea multă birocrație.
Regulamente lejere
Lipsa unor instrumente de reglementare a entității și a unor regulamente stricte sunt un pilon important al industriei offshore.
Particularitatea esențială a companiilor off-shore reprezintă evitarea prin instrumente legale a obligațiunilor fiscale. Dicționarul de economie al celebrei reviste ,, The Economist” definește evaziunea fiscală: ,,neplata obligației fiscale a unei persoane fizice sau juridice către stat prin metode frauduloase, ca de exemplu, nedeclararea profitului, micșorarea valorii reale a profitului prin creșterea cheltuielilor sau diminuarea venitului prin fals sau uz de fals, înregistrarea la organele fiscale a balanțelor și bilanțurilor contabile false.”.
Putem constata că companiile off-shore promovează evaziunea fiscală legală, întrucât își organizează activitatea financiară în conformitate cu norma legală pentru a minimaliza obligația fiscală. Mari firme de contabilitate au dezvolatat propriile departamente în aceste zone, pentru a satisface necesitățile clienților săi.
Dar trebuie de menționat, că paradisurile fiscale sunt un instrument de ,,albire” a resurselor financiare provenite din activități ilegale, astefel companiile offshore sunt un mediu atractiv nu doar pentru persoanele care vor să evite obligația fiscală rigidă dar și pentru persoanele care doresc să amplifice resursele financiare obținute pe căi ilicite sau naivitatea altora.
Existența centrelor financiare offshore se reflectă negativ asupra economiei naționale, astfel putem identifica atât mecanisme de evaziune fiscălă, dar și amplificarea prețului produselor importate ce generează costuri suplimentare și dezechilibre pe piața de consum.
Conform raportului Curții de Conturi a Republicii Moldova ,,Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în 2012” s-a constatat că Republica Moldova pierde anul jumate miliard de lei în urma relațiilor comerciale cu companiile off-shore.
Tranzacțiile de import a mărfurilor efectuate prin prin intermediul companiilor din alte țări, decât cele de expediere a mărfurilor, precum cele din zonele off-shore au ca scop majorarea valorii în vamă și se restrâng asupra prețurilor de realizare pe piața internă, implicând riscul de evaziune fiscală și costuri suplimentare pentru buget și populație. Pentru produsele medicamentoase cu valoare de 19,1 mil. lei, valoarea în vamă a fost majorată cu 10,9 mil. lei, iar la importul motorinei și bitumului de petrol cu 25,5 mil. lei.
Auditul relevă că valoarea în vamă determinată de organele vamale în baza facturilor comerciale prezentate de unii agenți economici la unele produse medicamentoase este mai mare cu circa 50-300% față de prețul producătorului. În urma verificării selective a declarațiilor vamale, în 8 cazuri valoarea statistică a mărfii a fost majorată cu 147,1 mii euro ( echivalent cu 2,2 milioane lei) față de valoarea facturată indicată în declarația vamală a țării de expediere.
În perioada anului 2012, au fost efectuate tranzacții de import prin intermediul firmelor rezidente în zonele off-shore cu valoarea mărfurilor în vamă de 4,1 mld. lei și tranzacții de export de 1,4 mld. lei.
În vara anului 2013, două companii farmaceutice mari au fost cercetate de către Centrul Național Anticorupție fiind suspectate pentru mai multe infracțiuni legate de importul și plasarea medicamentelor pe piață.
Potrivit CNA, companiile farmaceutice importau medicamente din Republica Populară Chineză, majorând prețul de import prin modificarea invoice-urilor, amplificând prețul aproximativ de 4 ori, astefel importatorul final devenea o companie off-shore.
Fenomenul ,,spălării de bani” a avut loc din cauza legislații precare a Republicii Moldova, care stipulează că importator al produselor medicamentoase poate fi atât producătorul, dar și un distribuitor, astfel se crează scheme de fraudă fiscală cu implicarea companiilor off-shore din Kuba, insulele Maldive, SUA și Cipru.
În urma documentării schemei de spălare a banilor ( vezi fig. 2.1.), s-a stabilit că 40% din mijloacele financiare obținute erau spălate prin off-shore-uri și ridicate de către directorii companiilor farmaceutice autohtone.
Fig. 2.1. Schemă Spălarea banilor și evaziune fiscală prin întreprinderile off-shore.
Sursă: Raportul Centrului Național Anticorupție
Activitatea ilegală a companiilor a fost documentată prin efectuarea de către ofițerii CNA a 11 percheziții la oficiile și depozitele subiecților investigației, fiind extrase documente de constituiere a companiilor off-shore, ștampile ale producătorilor chinezi și ale unor societăți din regiunea transnistriană, mostre ale mărfurilor livrate, precum și înscrisuri care confirmă utilizarea contabilității duble.
În urma anchetei, au fost deschise cauze penale pentru ,,spălare banilor”, evaziune fiscală, fals în acte publice și practicarea activității ilicite de antreprenoriat, statul fiind prejudiciat cu peste 90 mil. de lei. E de menționat faptul, că companiile în cauză, în perioada anilor 2010-2013, au participat la toate procedurile de achiziții publice organizate de autoritățile contractate de stat în scopul achiziționării produselor medicamentoase pentru necesitățile spitalelor din Republica Moldova. Aceste companii au câștigat 16 licitații cu o cifră de achiziții de 100 mil. de lei, toate medicamentele fiind importate prin schema frauduloasă prezentă mai sus.
Evaziunea fiscală prin intermediul companiilor off-shore are efecte negative atât asupra sectorului public, prin prejudicierea bugetului de stat, cât și se răsfrânge asupra fiecărui consumator. Pentru soluționarea problemei e necasără crearea unui cadru legal rigid care ar reglementa activitatea importatorilor și nu ar permite utilizarea diverselor scheme pentru comiterea infracțiunilor precum ,,spălare de bani” și evaziune fiscală.
Fondurile colectate la bugetul de stat, prin buna gestionare a acestora, vor contribui la realizarea obiectivelor politicii și strategii statului, sau rezolvarea altor probleme naționale.
2.2.Efectele evaziunii fiscale asupra economiei naționale
Evaziunea fiscală se răsfrânge negativ asupra tuturor ramurilor economiei, întrucât produce efecte de lungă durată, precum și stimulează alte persoane juridice de a efectua acțiuni ilicite în scopul obținerii resurselor financiare.
Efectele evaziunii fiscale sunt:
Distorsionează toți indicatorii macroeconomici;
Afectează foarte accentuat creșterea economică;
Stopează ritmul de dezvoltare social-economic;
Crează probleme sistemului bugetar-fiscal al țării;
Prezintă pericol asupra sistemului monetar;
Are un impact negativ asupra pieții financiare;
Crează condiții de majorare a șomajului;
Majorează nivelul de corupție pe toate segmentele societății;
Crează o imagine negativă a țării pe plan internațional.
Cele mai utilizate metode de evaziune fiscală sunt eschivarea de la plata taxei pe valoare adăugată (TVA). TVA este un impozit indirect suportat de consumatorul final al unui bun, astfel acesta pentru entitate reprezintă o resursă financiară stabilă virată de consumatorii produsului sau serviciului prestat, care, în urma exercitării dreptului de deducere, trebuie redirecționată către bugetul de stat.
Una din cele mai frcvente scheme de fraude TVA depistate de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, constituie:
Scheme de fraude TVA, care sunt reprezentate de documentarea unor tranzacții fictive.
Domeniul colectării și comercializării metalelor uzate.
O schemă complexă de evaziune fiscală, săvârșită de un grup de companii autohtone a prejudiciat bugetul de stat cu circa 100 milioane de lei. Compania X, pe parcursul anului 2012 a efectuat procurări de metal uzat ( procurări impozabile cu TVA de 20%) de la aproximativ 10 companii, care au documentat achizițiile respective de la întreprinderi delicvente/ fantome. Ulterior, compania X a efectuat export de metale uzate (livrați la cota TVA DE 0%) în țările vecine, în final fiind solicitată restituirea TVA din Bugetul Public.
În urma inițierii unui șir de controale fiscale s-a constat ca, în realitate, metalul uzat este colectat pe teritoriul republicii, în aproximativ 50 puncte de colectare neautorizate, de către întreprinzători fără a dispune de licență și unele fără a fi înregistrate ca întreprinzători (persoane fizice). Întrucât metalul achiziționat de la persoane fizice nu are acte de proveniența sau este de o proveniență ilegală, pentru legalizarea acestuia au fost utilizate companiile (Y,Z,Q) prin documentarea procurărilor de la întreprinde delicvente/fantome.
Mijloacele bănești transferate de companiile străine către firma X, sunt transferate pe conturile bancare a companiilor Y,Z,Q, care la rândul său redirecționau mijloacele bănești primite către întreprinderile delicvente, fantome, care extrăgeau în numerar resursele financiare și transmiteau companiei X, contra unui comision.
În vederea contractării schemei respective, la sfârșitul anului 2012, a fost modificată legislația fiscală, prevăzută prin neaplicarea TVA la livrarea deșeurilor de metale fieroase și nefieroase, procurate pe teritoriul Republicii Moldova. Totodată întreprinderea
Domeniul comerțului tehnicii de calcul:
Schemele respective sunt caracterizate prin apariția în lanțul de comerț a unor întreprinderi ,, fantomă”. Un exemplu elocvent este: Compania X introduce neoficial în țară, prin contrabandă, o partidă de marfă, tehnică de calcul. Marfa respectivă este înregistrată prin intermediul a 1-2 întreprinderi intermediare (SRL Y,Z), care la rândul său înregistrează proocurarea de la întreprinderea ,,fantomă”.
Cu ajutotul unei astfel de scheme, agentul economic se eschivează de la plata TVA în vamă, în momentu introducerii mărfii în țară și a achitării TVA intern, indicând un adaos comercial nesemnificativ pentru marfa comercializată.
Evaziunea de la achitarea TVA se efectuiază și prin utilizarea facilităților fiscale.
În cadrul verificărilor efectuate la un șir de agenți economici exportatori, și anume din domeniu exportului nucilor, SRL X, s-a depistat mecanisme de eschivare de la plata TVA.
Compania X, pe parcursul perioadei 2011-2012 a efectuat export de miez de nucă în tările europene, procurările fiind documentate de la întreprinderea Y, care este fondată de Asociația Invalizilor din Republica Moldova și conform prevederilor legislației este scutită de vărsare a TVA la bugetul de stat. Compania Y, la rândul său, a documentat achizițiile de nuci de la persoane fizice, în acest caz procurarea nu include TVA, în declarațiile fiscale fiind reflectat spre plată la buget TVA din livrări, dar care nu a fost achitat.
Pentru soluționarea problemei respective și prevenirea unor asemenea cazuri pe viitor, lista agenților economici fondați de Asociația Invalizilor, care urmează a fi scutiți de plata TVA este aprobată de Guvern.
Micșorarea prețului producției comercializate prin diverse înșelăciuni.
În procesul de verificare a unui importator de usturoi proaspăt s-a stabilit că:
Compania în decembrie 2009 a contractat o cantitate impunătoare de circa 700 tone de usturoi proaspăt din Republica Populară Chineză șa prețul de 1520 USD tona. Achitarea s-a efectuat prin cadrul companiei Y, mijloacele bănești provenind din imprumuturi de la directorul și alți factori de decizie ai companiei X.
În portul maritim , persoane responsabile ale companiei SRL X au inclus în actele de invoice date eronate privind prețul de import al mărfii, diminuându-l semnificativ. Marfa introdusă pe teritoriu Republicii Moldoav a fost realizată en-gros, folosindu-se un aparat de casă neînregistrat. Mijloacele bănești obținute în mod ilicit au fost legalizate prin mecanismul rambursării datoriilor fictive către directorul și persoanele responsabile ale companiei X.
Astfel putem concluziona că există mai multe mecanisme și instrumente, implementarea cărora duce la evaziune fiscală, prejudiciind statul de resurse financiare, dar și consumatorul final care nu poate fi sigur de originea mărfii procurate și calitatea acesteia.
Un alt caz de evaziune fiscală și spălare de bani a fost identificat în cadrul unei companii Work&Travel din țară.
Administratorul unei companii ,, Work&Travel” o fost suspectat de comiterea infracțiunilor economice și reținut de colaboratorii Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor din cadrul Centrului Național Anticorupție. Bărbatul este invinuit de organizarea unei scheme, în urma căreia 168 de beneficiari ai programului Work&Travel, studenți, au fost deposedați de peste două milioane de lei prin fraudarea cardurilor bancare. (vezi fig. 2.2.)
Fig. 2.2 Schemă de spălare de bani în cadrul unei firme Work&Travel
Investigațiile efectuate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării banilor, au demonstrat că bănuitul a folosit în mod abuziv datele cu caracter personal ale studenților, care au beneficiat de serviciile firmei și au muncit în Statele Unite ale Americii în vara anului 2012. Pe numele acestor persoane au fost deschise 168 de carduri bancare în două banci din țară. Bănuitul a creat o întreprindere și a solicitat băncilor eliberarea cardurilor salariale pentru angajații săi.
Trebuie remarcat că, în urma activității desfășurate pe teritoriul SUA, studenții trebuiau să primească restituiri de taxe de la Serviciul Fiscal al SUA – un procent din banii dobândiți în perioada aflării în State. De aceste restituiri însă a beneficiat bănuitul. Banii din SUA intrau pe conturile de card deschise pe numele studenților, fără consimțământul acestora, iar ulterior reținutul îi extrăgea din bancomatele din țară. Datele preliminare ale anchetei arată că, timp de 24 de ore, erau utilizate între 10 și 40 de carduri, fiind ridicate sume între 1000 și 5000 de lei la fiecare operațiune.
Ofițerii de urmărire penală ai CNA au efectuat mai multe perchiziții la domiciliul bănuitului, dar și altor persoane aflate în vizor, precum și la oficiul întreprinderii. În urma acestora, au fost depistate 78 de carduri bancare, plicuri de la instituțiile bancare din Republica Moldova și de peste hotare, ce conțin informație confidențială despre conturile bancare, extrase de retragere a numerarului de la bancomate, scrisori de la Departamentul de venituri al SUA pe numele persoanelor fizice din Moldova venite prin poșta rapidă.
Serviciul prevenire și combaterea spălării banilor (SPCSB) al CNA și procurorii anticorupție au anihilat o schemă de spălare de bani și evaziune fiscală, prin care au fost legalizate 118 milioane de lei. (vezi anexa 1.)
În fapt, pe parcursul perioadei 2012-2013 factorii de decizie a două societăți autohtone ar fi favorizat legalizarea și introducerea în circuitul legal a sumei sus-menționate, utilizând contracte fictive și înscrieri false în contabilitate.
Astfel, urmare a desfășurării a peste 20 de percheziții la oficiile și depozitele subiecților investigației, ofițerii CNA au stabilit că mărfurile cu care operau firmele figurau doar pe hârtie. Totodată, s-a constatat că societățile în cauză au prejudiciat bugetul de stat cu peste 7 milioane de lei, prin eschivarea de la plata TVA.
Pe acest fapt a fost inițiată o cauză penală în temeiul a două articole – „spălarea banilor” și „evaziune fiscală”.
Serviciul prevenire și combaterea spălării banilor al CNA, în comun cu procurorii anticorupție și Comitetul de monitorizare financiară al Ucrainei (serviciul similar al SPCSB) au anihilat o schemă transfrontalieră de spălare de bani.
Potrivit datelor preliminare, un agent economic autohton a importat de peste hotare un lot de marfă de larg consum, tăinuind de organele vamale, prin diminuare, valoarea adevărată a acestuia. (vezi fig. 2.3)
Fig 2.3 Schemă de evaziune fiscală prin nedeclararea mărfii
Sursa: www.cna.md
În urma comercializării mărfii pe piața din Moldova, omul de afaceri a obținut un surplus de numerar de 7.8 milioane de lei, bani pe care nu i-a reflectat în evidența contabilă. Prin acțiunile sale, agentul economic a comis evaziune fiscală în proporții deosebit de mari.
Însă, pentru a legaliza surplusul de numerar, banii au fost transferați unei firme-fantomă, care, ulterior i-a transferat pe card-urile bancare a două persoane fizice, sateliți ai agentului economic.
În urma investigațiilor efectuate împreună cu omologii din Ucraina s-a stabilit că suma pentru procurarea mărfii a fost obținută dintr-un împrumut fictiv de la un cetățean din Ucraina, iar pentru a-i conferi legalitate contractul a fost înregistrat la Banca Națională.
Pentru elucidarea tuturor circumstanțelor pe acest caz, au fost inițiate două cauze penale pentru spălare de bani și eschivare de la achitarea plăților vamale.
Specialiștii din domeniul fiscalității, corelezează efectele provocate de fenomenul de evaziune fiscală cu tipurile de impozite, de la care are loc eschivarea. Efectele evaziunii fiscale care pot fi nominalizate sunt:
Efecte cu caracter economic;
Efecte cu caracter social;
Efecte asupra formării bugetului de stat, și
Efecte politice
Într-o economie de piață, impozitele reprezintă una din principalele surse de constituire a veniturilor publice, precum și o pârghie destul de eficientă prin care statul reglementează desfășurarea și dezvoltarea activității economice, inclusiv poate modela comportamentul investițional al agenților economici. Un buget care dispune de venituri eficiente devine un instrument eficient de de asigurare a echilibrului general economic, precum și o cale de corectare a conjucturii economice, precum promovarea mecanismelor cu efecte inflaționiste-majorarea cheltuielilor publice pentru stiularea investițiilor și crearea unor noi locuri de muncă sau măsuri cu efecte deflaționiste- precum reducerea impozitelor.
Efectele cu caracter social sun relevate de incapacitatea statului de a-și îndeplini sarcinile din domeniu social-economic și social-cultural din lipsa de fonduri ce constituie bugetul de stat.
Acordarea de subvențiii, compensații, indemnizații și facilități fiscale este mai stric reglementată și se efectuiază într-un cuantum mai mic, ceea ce nu corespunde necesităților statului, și îngreunează procesul de realizare a unor politici și strategii ale acestuia.
Implementarea defectuoasă a unor programe guvernamentale de interes general sau local, în rezultatul lipsei mijloacelor bugetare în rezultatul fenomenelor de evaziune fiscală, precum sprijinul acordat unor categorii sociale defavorizate, poate avea cca efect consecințe sociale grave precum: diminuarea standartului de viață al categoriilor sociale private de ajutorul statului, diminuarea standartelor privind gradul de educație și sănătate a populației, sau poate genera acțiuni de protest și grave tulburări din partea populației.
Efectele asupra formării veniturilor statului sunt creionate de procesul de diminuare a volumului veniturilor statului, care poate provoca lipsa acută de fonduri financiare pentru îndeplinirea sarcinilor propuse. O soluție a acestei situații devine majorarea cuantumului impozitelor și taxelor, care la rândul său generează descurajarea contribuabilului și amplificarea fenomenului de evaziune fiscală.
Distrugerea acestui ,,cerc viciuos” poate fi realizată doar prin diminuarea fenomenulu de evaziune, prin crearea unui cadru normativ eficient, crearea departamentelor care ar preveni și combate evaziune fiscală și alte infracțiuni economice, adiționle acesteia.
Efectele cu caracter politic sunt conturate de promisiunile electorale ale candidaților, care constau din elucidarea fenomenelor sociale și economice negative precum: corupția, economia tenebră, birocrația. Întrucât, fiece contribuabil posedă și calitatea de alegător, nu vor fi promovate partidele politice care nu au minimizat influența fenomenelor negative care afectează echitatea contribuabililor, astfel fenomenul evaziunii fiscale poate avea o influență esențială asupra evoluției sistemului politic.
Efectele evaziunii fiscale asupra economiei naționale sunt dificil de cuantificat, deoarece, aflându-ne încă într-o perioadă de tranziție organele de drept și responsabile de elucidarea crimelor economice nu posedă mecanismele necesare de depistare promptă și combatere a schemelor de evaziune.
Republica Moldova are de lucrat la acest domeniu, pentru a putea stopa privarea bugetului de resurse financiare semnificative și lipsa echității fiscale.
Capitolul III.
COSTURILE FENOMENULUI EVAZIONIST
3.1.Măsuri de prevenire și combatere a evaziunii fiscale la nivel național. Cadrul legislativ
Evaziunea fiscală este o infracțiune gravă care se pedepsește conform cadrului legislativ. În Republica Moldova, metodele de sancționarea a acestui fenomen sunt stipulate în Codul Penal și sunt direct corelate cu valoare evaziunii. Astfel, articolul 244 al Codul Penal stipulează că: ,,1)Evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor fie prin includerea în documentele contabile, fiscale sau financiare a unor date denaturate privind veniturile sau cheltuielile, a unor cheltuieli care nu au la bază operațiuni reale ori care au la bază operațiuni ce nu au existat, fie prin tăinuirea unor obiecte impozabile, dacă suma impozitului care trebuia să fie plătit depășește 1500 unități convenționale,se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 3 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de pînă la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 2000 la 5000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate.
2)aceeași acțiune care a condus la neachitarea impozitului în proporții deosebit de mari
se pedepsește cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 unități convenționale sau cu închisoare de pînă la 6 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepsește cu amendă în mărime de la 3000 la 6000 unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.”
Întrucât elucidarea evaziunii fiscale este mai simplă prin utilizarea diverselor instrumente și tehnici de prevenire și combatere, în cadrul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat activează Direcția Antifraudă și Investigare Fiscală.
Obiectivele primordiale ale acesteia sunt stipulate în Regulamentul Intern al direcției, care este organizată în două departamente:
Secția analiza riscurilor de fraudă;
Secția investigare preventivă a fraudelor;
1.Sarcinile primordiale ale Secției analizei riscurilor de fraudă sunt:
– Desfășurarea activității de inspecție fiscală la nivel republican, în vederea identificării și combaterii fraudei fiscale și colaborarea cu alte instituții abilitate pentru realizarea sarcinilor ce revin Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în domeniu;
– Gestionarea activității Secțiilor antifraudă fiscală și planificarea controalelor din cadrul IFS teritoriale în partea ce ține de efectuarea controalelor fiscale, cercetărilor și altor acțiuni ce se impun în vederea depistării și contracarării cazurilor de evaziune fiscală;
– Inițierea, desfășurarea și/sau monitorizarea controlului fiscal a contribuabililor la nivel republican, în vederea depistării și sancționării cazurilor de evaziune fiscală;
– Coordonarea și contribuirea la eficientizarea luptei antifraudă și creșterea nivelului de protecție a securității financiare ale Republicii Moldova;
– Consolidarea capacităților în vederea estimării cauzelor de apariție a fraudelor fiscale;
– Elaborarea și punerea în aplicare a instrumentelor, metodelor și mecanismelor îndreptate spre prevenirea, depistarea și contracararea fraudelor fiscale;
– Asigurarea IFS teritoriale cu soluții eficiente de combatere a schemelor de evaziune fiscală;
– Estimarea și punerea în aplicare a posibilităților legale, de diminuare a consecințelor negative ale fraudelor fiscale asupra procesului bugetar;
– Creșterea gradului de informare a opiniei publice în vederea prevenirii fraudei fiscale;
– Studierea practicii internaționale în domeniul combaterii fraudelor fiscale, implementarea practicilor eficiente folosite în alte state și aplicarea instrumentelor de luptă cu fenomenul evaziunii fiscale, prevăzute de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.
2. Sarcinile de bază ale Secției investigare preventivă a fraudelor:
– Desfășurarea activității de inspecție fiscală la nivel republican, în vederea identificării și combaterii fraudei fiscale și colaborarea cu alte instituții abilitate pentru realizarea sarcinilor ce revin Inspectoratului Fiscal Principal de Stat în domeniu;
– Gestionarea activității Secțiilor antifraudă fiscală și planificarea controalelor din cadrul IFS teritoriale în partea ce ține de efectuarea controalelor fiscale, cercetărilor și altor acțiuni ce se impun în vederea depistării și contracarării cazurilor de evaziune fiscală ;
– Inițierea, desfășurarea și/sau monitorizarea controlului fiscal a contribuabililor la nivel republican, în vederea depistării și sancționării cazurilor de evaziune fiscală;
– Coordonarea și contribuirea la eficientizarea acțiunilor de depistare și contracarare a cazurilor de evaziune fiscală; – Elaborarea și punerea în aplicare a instrumentelor, metodelor și mecanismelor îndreptate spre depistarea cazurilor de evaziune fiscală;
– Asigurarea unui mecanism eficient de colaborare cu organele de drept în vederea contracarării activității frauduloase a agenților economici;
– Estimarea și punerea în aplicare a posibilităților legale de depistare și contracarare a cazurilor de evaziune fiscală; stabilirea lacunelor existente în prevederile legislației în vigoare, prezentarea propunerilor de modificare;
– Studierea practicii internaționale în domeniul combaterii fraudelor fiscale, implementarea practicilor eficiente folosite în alte state și aplicarea instrumentelor de luptă cu fenomenul evaziunii fiscale, prevăzute de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte;
– Asigurarea popularizării rezultatelor activităților desfășurate în coordonare cu Direcția relații publice, cooperare internațională și integrare europeană a IFPS.
Eschivarea de la plata TVA constituie unul dintre cele mai frecvente mecanisme de evaziune fiscală astfel sunt întreprinse diverse măsuri de stopare a acestui proces.
Măsuri întreprinse în combaterea fraudelor TVA.
I. Măsuri de prevenire orientate spre asigurarea colectării și analizei informației în vederea depistării și contracarării operative a schemelor de fraudă TVA.
În acest scop:
a) Începînd cu 1 iulie 2012 a fost lansat Sistemul Informațional Automatizat „Registrul general al facturilor fiscale” destinat evidenței electronice a facturilor fiscale la subiecții impunerii cu TVA care eliberează factură fiscală pentru livrarea impozabilă, în care totalul valorii impozabile depășește suma de 100 000 lei pentru anul 2012, 50 000 lei pentru anul 2013 și 10 000 lei pentru anul 2014.
În RGEFF sunt întroduse datele din factura fiscală eliberată de furnizor, cu ajutorul unui formular electronic. Factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în Registru general electronic al facturilor fiscale în termen de 5 zile lucrătoare de la data eliberării, iar pentru subiecții impunerii cu TVA care sînt deserviți de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării. Cumpărătorul are dreptul să verifice corespunderea datelor din factura fiscală eliberată de furnizor cu datele din registrul general electronic al facturilor fiscale.
Respectiv, de către Serviciul Fiscal de Stat informația reflectată în RGEFF de către agentul economic, privind facturile fiscale eliberate poate fi vizualizată online, fapt care facilizează:
• prevenirea evaziunii fiscale a subiecților impunerii cu TVA (depistarea facturilor fiscale care nu au la bază operațiuni economice reale);
• depistarea operațiunilor fictive de micșorare a TVA – ului, ca urmare a implementării procedurii de înregistrare instantanee a facturii fiscale eliberate;
• evitarea omisiunilor sau greșelilor admise de către contribuabili la emiterea facturilor fiscale (înregistrarea facturilor fiscale îi va motiva pe contribuabili să verifice minuțios orice date cuprinse în factura fiscală);
• verificarea de către cumpărători în procesul eliberărilor facturilor fiscale, a întreprinderilor ce practică pseudo activitate de întreprinzător.
c) Implementarea strategiei de conformare benevolă.
d) Încă o măsură eficientă de combaterea fraudelor fiscale, întreprinderilor cu semne de pseudoactivitate, inclusiv a cazurilor de eschivare de la stingerea obligațiilor fiscale, pe larg utilizată pe parcursul anului 2012 este instituirea posturilor fiscale.
Postul fiscal constă în monitorizarea directă a activității agentului economic prin prezența fizică a inspectorului.
În cadrul funcționării postului fiscal se asigură de către inspectorul responsabil verificarea permanentă a livrărilor și după caz a procurărilor agentului economic, ridicarea facturilor fiscale și facturilor neutilizate, cu eliberarea acestora agentului economic la momentul efectuării livrărilor și verificării existenței de facto a obiectului tranzacției.
Ca rezultat al instituirii unui post fiscal, de regulă, se constată conformarea agentului economic, fiind excluse tranzacțiile cu întreprinderi delincvente/fantomi pe parcursul postului fiscal, crește ponderea achitărilor de impozite în comparație cu volumul livrărilor.
Pe parcursul anului 2012 au fost instituite și monitorizate posturi fiscale la 476 de agenți economici.
II. Măsuri de depistare și sancționare a cazurilor de fraudă TVA.
Măsurile respective sînt orientate spre stabilirea metodelor și instrumentelor eficiente de depistare și probare a cazurilor de fraudă TVA.
În acest context direcțiile principale constituie:
aplicarea noilor metode de control, orientate spre utilizarea în cadrul controlului fiscal a surselor ample de informații acumulate pînă la inițierea controlului fiscal;
orientarea acțiunilor de control spre segmentele apreciate cu risc maxim de comitere a evaziunii fiscale: comerțul cu ridicata, servicii de construcție, comerțul cu tehnică de calcul.
Participarea Departamentului Antifraudă a IFPS, redenumit în 2015 Direcția Antifraudă și Investigare fiscală, la diverse forumuri și mese rotunde internaționale, face posibilă implementare a bunelor praciti ale altor țări, în procesul de prevenire și combatere a evaziunii fiscale.
Participarea în cadrul atelelierul de lucru ,, Combaterea fraudei TVA, cele mai bune practici” a sugerat, pe baza unor cazuri concrete, măsuri de prevenire și soluționare a problemelor legate de evaziune fiscală.
Scopul atelierului de lucru a fost de a oferi oportunități autorităților fiscale de a face schimb de cunoștințe, de a împărtăși opiniile privind posibilitățile de combatere a acestor fraude.
Principalele obiective:
Modalități de detectare a fraudelor TVA/scmele;
Metode și tehnici folosite pentru detectarea fraudelor;
Schimbul de cunoștințe privind schemele noi de fraudă;
A discuta problemele, soluțiile posibile și măsurile suplimentare pentru combaterea fraudelor;
Schimbul de experiență de cooperare între autoritățile fiscale și alte instanțe.
Au fost prezentate următoarele cazuri, fiecare fiind însoțit de anumite soluții și recomandări.
Cazul 1. „Falsificarea facturilor la achizițiile din cadrul schemei frauduloase”
Cazul presupune o companie finlandeză cu capital străin (estonian), care achiziționează bunuri din oțel de la o societate estoniană (care este fondatorul societății finlandeze) și vinde aceste bunuri, transmițîndu-le într-o serie de magazine finlandeze. Aceleași magazine au procurat anterior bunuri similare direct de la același furnizor estonian. Toate aceste tranzacții par a fi autentice și declarate în modul stabilit. Totodată, compania finlandeză cu capital estonian a achiziționat bunuri din oțel din cinci întreprinderi-fantom finlandeze, care, la rîndul său fac achiziții intracomunitare din statele baltice. S-a vizualizat schema frauduloasă.
Măsurile propuse:
Obținerea adreselor IP a agenților economici implicați în schemă pentru monitorizarea on-line a tranzacțiilor;
Monitorizarea declarațiilor privind TVA prezentate;
Cererea de a iniția verificări la fața locului a companiilor estoniene implicate;
Examinarea informației din conturile bancare;
Analiza prețurilor, adaosurilor comerciale;
Compararea datelor din invoice cu informația din conturile bancare.
Cazul 2. „Detectarea schemei frauduloase de comerț transfrontralier cu produse din carne – experiența bulgară”
De către inspectorii-experți din departamentul anti-fraudă al Bulgariei s-a constatat că pe parcursul anilor 2010-2012, un grup de companii care erau controlate de un grup de persoane fizice au efectuat achiziții intracomunitare și anume au procurat carne din Franța prin intermediul unor companii care s-au dovedit a fi fantom în cele din urmă și nu au achitat TVA la buget. Astfel, s-a format un credit fiscal în mod ilegal în favoarea altor companii, care deduc TVA-ul respectiv, afectînd bugetul de stat. Aceste tranzacții formează o schemă tipică de fraudă- carusel, în cadrul căreie s-a stabilit: companiile bulgare implicate au aceleași adrese juridice, aceleași persoane fizice sunt fondatori ai mai multor întreprinderi, unele societăți au fost anulate ca plătitori ai TVA din motivul riscurilor depistate, serviciile de contabilitate sunt efectuate de aceleași persoane, companiile nu dispun de angajați, transport propriu, depozite, încăperi, proprietarul companiei franceze are dubla cetățenie- bulgară și franceză.
Măsurile propuse:
Pentru preîntîmpinarea acestor scheme e nevoie de analizat toate riscurile în faza de înregistrare ca subiecți ai impunerii cu TVA a agenților economici.
Clarificarea rutelor de transport, întreprinderilor transportatoare, monitrorizarea documentelor de însoțire;
De a culege informația de la departamentul veterinar care răspunde de circulația intracomunitară a cărnii;
A urmări circulația banilor între companiile implicate;
A verifica încăperile depozitare;
A intenta proceduri penale.
Cazul 3. „Fraude în comerțul cu flori- combaterea evaziunii fiscale”
Autoritatea fiscală maghiară investighează în acest moment un model clasic de fraudă -carusel. Obiectul principal este o societate maghiară care achiziționează de pe piața olandeză de flori marfă prin intermediul unei întreprinderi-marionetă și alte întreprinderi intermediare maghiare. Marfa a fost livrată la un deposit din Ungaria. Printr-un control al depozitului s-a stabilit că întreprinderea maghiară a vîndut marfa către un broker, care este tot o companie maghiară, în acelați timp cînd mărfurile au intrat în deposit. Deci, sarcina acestor companii a fost de a fi parte al lanțului de facturare. La examinarea informației privind rulajele bancare s-a stabilit că plățile au fost primite de compania broker de la clienti înainte de a se face afacerea reală, deci toată operațiunea a fost prefinanțată, utilizînd un cont bancar străin, pentru a ascunde activitatea. Deoarece această fraudă ar putea duce la afectarea bugetului maghiar, autoritatea fiscală maghiară inițiat, în strânsă cooperare cu birou vamal, un număr mare de procese administrative și audituri la fața locului și pe căile de transport. Ca urmare a acestor operațiuni, s-au stabilit scheme frauduloase și mai complicate, unde erau implicate și alte genuri de activitate (comerțul cu diamante, obiecte de lux).
Măsurile propuse:
Pentru preîntîmpinarea acestor scheme e nevoie de monitorizarea agenților economici de la momentul înregistrării.
Analiza profiturilor societăților implicate;
Vizitarea companiilor nou-înregistrate ca subiecți ai impunerii cu TVA;
Anularea înregistrării subiecților TVA la depistarea factorilor de risc;
Auditul întreprinderilor implicate ar trebui să includă: cererea informațiilor în baza tratatelor europene, identificarea intermediarilor, vizite inopinate, compararea declarațiilor furnizorilor cu declarațiilor beneficiarilor.
Facturile electronice ar putea soluționa unele probleme.
Controlul fiscal al mișcării bunurilor, documente de însoțir verificate.
Cazul 4. „Mandatari financiari”
E vorba de o fraudă fiscală realizată în două nivele.
În primul rând, din țara A au fost vîndute mărfuri în țara B, iar, de fapt, marfa s-a stocat în țara C. În timp ce mărfurile au fost stocate în depozit, s-a schimbat de cîteva ori proprietarul său. Schimbările de proprietari s-au realizat într-o perioadă foarte scurtă de timp – uneori chiar intr-o zi. Noii proprietari au fost de multe ori din alte state membre. Compania care deține depozitul nu a devenit niciodată un proprietar al bunurilor.
În al doilea rind, au apărut neclarități în circulația documentelor și a mijloacelor bănești. Compania din Anglia vinde bunuri companiei din Polonia prin intermediarul ceh într-o tranzacție triunghiulară. Compania poloneză s-a dovedit a fi fantom, astfel livrarea de bunuri nu a putut fi confirmată în timpul unei inspecții fiscale. Compania cehă a primit însă plățile pentru mărfuri de la o altă societate poloneză. Aceasta companie este numit "mandatar" – în conformitate cu declarația unei companii cehe acest plătitor a fost un client final. Este suspectă încrederea care persista că plata va fi efectuată, acest lucru părînd priculos și nerezonabil.De asemenea suspect este că mandatarul a transferat suma egală cu TVA-ul în contul altei companii poloneze, care avea cont deschis în străinătate. Diagrama anexată a făcut lucrurile mai clare.
Măsurile propuse:
Comerțul intracomunitar trebuie să fie confirmat prin documente de transport.
Numai achitarea nu poate fi considerată o tranzacție încheiată.
E neapărat de a fi verificată calea bunurilor livrate.
Analiza profiturilor societăților implicate în schemă.
Cazul 5. „Ce este un lanț de aprovizionare autentic”
Particularitățile schemelor frauduloase constau în complexitatea sa. Această complexitate are trei scopuri:
condiție favorabilă pentru fraudare
evitarea detectării rapide de către autoritățile fiscale
evitarea răspunderii evazioniștilor și a comercianților.
O schemă frauduloasă nu este creată pentru a efectua o singură tranzacție. De obicei, o schemă este prevăzută pentru volume de milioane de euro, repartizate pe mai multe tranzacții. Îndată ce autoritățile fiscale olandeze detectează lanțul, acestea încearcă să-l stopeze prin implicarea statelor membre, unde au fost stabilite companiile frauduloase. Întreaga schemă este descoperită datorită gradului înalt de conștientizare a organelor vamale olandeze. S-au discutat posibilitățile de împiedicare a repetării unor scheme similare, cine sînt inițiatorii schemelor, metodele de detectare la distanță a societăților fantom cît mai curînd posibil. Concluzia a fost: conlucrarea strînsă în baza tratatelor Eurofisc-ului, Kittel/Recolta este foarte binevenită.
Conlucrarea Direcției Antifraudă și Investigare Fiscală a IFPS cu Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor creat de Centrul Național Anticorupție, precum și cu alte organe de drept ale țării aduce rezultate cuantificabile în procesul de combatere a evaziunii fiscale, fenomen care a prejudiciat statul de resurse financiare importante.
3.2.Practici și strategii internaționale privind combaterea evaziunii fiscale
Prevenirea evaziunii fiscale reprezintă un aspect important al politicii fiscale la nivel european. În scopul combaterii acestui fenomen, care are efecte pe termen lung, Uniunea Europeană a creat un plan de acțiuni care ar avea scopul de diminuare a cazurilor de evaziune fiscală și elucidarea acestei probleme.
Planul de acțiuni relevă cum pot fi utilizate mecanismele deja existente pentru îmbunătățirea și respectarea obligațiilor fiscale și reducerea fraudei și evaziunii fiscale. Întrucât frauda și evaziunea fiscală au o dimensiune transfrontalieră, problema trebuie soluționată atât la nivel de stat cât și uniune, prin colaborare.
Principalele măsuri stipulate în planul de acțiuni sunt:
Un nou cadru de cooperare administrativă;
Statele membre trebuie să utilizeze totalitatea mecanismelor și instrumentelor propuse de uniune, și să intensifice schimbul de informații pentru a obține rezultate cuantificabile.
Proiect de acord de cooperare fiscală și antifraudă;
Este recomandată semnarea diverselor acorduri de cooperare fiscală și antifraudă, care vor facilitata dezvoltarea și atingerea standartelor de transparența, schimb de informații și eficientizarea procesului de luptă impotriva fraudei.
Mecanismul de reacție rapida în potriva fraudei din domeniul TVA;
Crearea unui mecanism de compatere a evaziunii fiscale în domeniul TVA, ar permite depistarea rapidă și identificarea soluțiilor în cazurile de fraudă bruscă și masivă și impact financiar major.
Forumul UE privind TVA;
Întreprinderile și autoritățile fiscale confirmă că sistemul de TVA este dificil de gestionat și vulnerabil la fraudă, iar un forum ar permite asigurarea unui flux de informații și schimbul de bune practici pentru asigurarea realizării obiectivelor UE, în domeniu.
Uniunea Europeană vine cu o serie de acțiuni, bine definite care ar putea diminua gradul de evaziune fiscală din regiune, dar acesta este realizabil doar cu implicarea activă a fiecărui membru.
Acțiunile necesare de a fi întreprinse au la bază asiguararea transparenței decizionale și colaborarea internațională. Acestea sunt:
Crearea unei platforme pentru buna guvernanță fiscală care ar oferi consiliere și asistență juridică statelor implicate în realizarea programelor de bună guvernanță în chestiuni fiscale.
Portalul NIF pentru Europa
Identificarea corectă a contribuabililor este esențială pentru un schimb eficient de informații între administrațiile fiscale ale statelor membre. Astăzi, Comisia lansează oficial noua aplicație „NIF pe EUROPA”. Această aplicație furnizează eșantioane de documente de identitate oficiale care conțin NIF-uri naționale (numere de identificare fiscală). Aceasta permite astfel oricărui terț, și mai ales instituțiilor financiare particulare să identifice și să înregistreze rapid, ușor și corect NIF-urile în relațiile transfrontaliere.
Un cod al contribuabilului european
În vederea îmbunătățirii respectării normelor fiscale, Comisia va face o compilație cu bunele practici administrative din statele membre pentru a elabora un cod al contribuabililor care să prevadă cele mai bune practici pentru intensificarea cooperării, întărirea încrederii între administrațiile fiscale și contribuabili, pentru asigurarea unei transparențe mai mari cu privire la drepturile și obligațiile contribuabililor și încurajarea unei abordări orientate spre servicii.
Crearea unei abordări de tip „ghișeu unic” în toate statele membre
Trebuie înființate ghișee unice în fiecare stat membru pentru a oferi toate tipurile de informații fiscale contribuabililor, inclusiv nerezidenților, facilitând astfel operațiunile transfrontaliere prin eliminarea obstacolelor fiscale și, prin urmare, asigurând o mai bună respectare a legislației fiscale.
Dezvoltarea de stimulente motivaționale, inclusiv programe voluntare de divulgare a informațiilor
Posibilitatea elaborării unor metodologii comune și a unor orientări pentru consolidarea măsurilor pedagogice, inclusiv generalizarea declarațiilor fiscale precompletate, crearea de pagini de internet personalizate și posibilitatea ca statele membre să își facă cunoscute pe larg mecanismele de cooperare administrativă, în vederea informării contribuabililor cu privire la competențele administrațiilor fiscale de a obține informații din alte țări.
La nivel național Uniunea Europeană vine cu următoarele propuneri:
elaborarea unei strategii de conformitate și orientarea eforturilor în vederea combaterii evaziunii fiscale;
utilizarea în mai mare măsură a informațiilor furnizate de terți; − elaborarea de declarații de impunere precompletate și
depunerea de eforturi concertate pentru reducerea dimensiunii economiei subterane, de exemplu prin aplicarea de sancțiuni penale pentru cei care angajează lucrători fără forme legale, utilizarea plăților electronice obligatorii pentru achiziții care depășesc un anumit prag sau utilizarea de stimulente monetare pentru declararea veniturilor (reduceri fiscale).
Setul de instrumente al Uniunii Europene destinat luptei împotriva fraudei fiscale și a evaziunii fiscale
• Directiva UE privind impozitarea veniturilor din economii (în vigoare din 2005) stabilește principiul schimbului automat de informații. În 2008, Comisia a propus remedierea lacunelor din cadrul directivei prin extinderea acesteia la fondurile de investiții, pensii, instrumente financiare inovatoare și plățile efectuate prin intermediul trusturilor și al fundațiilor. Directiva este în curs de examinare în vederea adoptării de către Consiliu.
• Acordurile privind economiile încheiate de UE cu Elveția, Andorra, Monaco, Liechtenstein și San Marino (în vigoare din 2005) au ca scop asigurarea unor condiții de concurență echitabile între UE și vecinii săi. În iulie 2011, Comisia a solicitat Consiliului un mandat pentru a deschide negocieri cu aceste cinci țări, în vederea adaptării domeniului de aplicare a acestor acorduri la Directiva UE revizuită privind impozitarea economiilor. Consiliul nu a aprobat încă acordarea mandatului.
• Directiva privind cooperarea administrativă în domeniul impozitării directe prevede schimbul automat de informații în cinci domenii noi începând cu 2015 (veniturile din muncă, onorariile membrilor consiliilor de administrație, produsele de asigurare de viață care nu intră sub incidența altor instrumente UE, pensiile și veniturile rezultate din deținerea unei proprietăți imobiliare) pe baza informațiilor disponibile.
• Regulamentul privind cooperarea administrativă în materie de TVA este în vigoare din 2012. UE are un rol de pionierat în acest domeniu, reglementând modul în care birourile fiscale și vamale din statele membre colectează și fac schimb de informații cu alte state membre în materie de TVA. Acest regulament consolidează, de asemenea, bazele de date cu privire la persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și operațiunile intracomunitare ale acestora pentru a detecta și a reduce frauda fiscală în acest domeniu.
• Noua directivă privind asistența reciprocă pentru recuperarea impozitelor, în vigoare începând din 2010, îmbunătățește capacitatea statelor membre de colectare a taxelor aferente operațiunilor transfrontaliere. Aceasta permite asigurarea respectării într-un alt stat membru și consolidarea posibilității de a lua măsuri de precauție într-un alt stat membru pentru recuperarea creanțelor care nu au fost rambursate la timp de către contribuabili.
• Mecanismul de reacție rapidă pentru combaterea fraudei în materie de TVA a fost propus de Comisie în iulie 2012. Frauda de tip „carusel” („frauda bazată pe veriga intracomunitară lipsă”) este unul dintre cele mai răspândite tipuri de fraudă transfrontalieră în materie de TVA. Mecanismul propus de Comisie prevede o procedură de urgență care să permită Comisiei să autorizeze statele membre să aplice o excepție de la norma generală privind tranzacțiile intracomunitare în termen de o lună de la constatarea unei fraude de amploare în domeniul TVA.
• Directiva privind taxarea inversă a TVA-ului a fost propusă de Comisie în 2009 și parțial adoptată în martie 2010 (numai referitoare la certificatele de emisii de CO2). Adoptarea părții care a rămas din propunerea de directivă ar permite statelor membre să aplice mecanismul de taxare inversă în cazul livrărilor de mai multe tipuri de bunuri și servicii cu privire la care este deja cunoscut faptul că frauda de tip „carusel” afectează mai multe state membre.
• Planul de acțiune al Comisiei de a consolida în continuare lupta împotriva evaziunii și fraudei (decembrie 2012) cuprinde peste 30 de măsuri referitoare la persoane fizice, întreprinderi și jurisdicțiile necooperante. Ca parte a planului de acțiune, Comisia a lansat o platformă pentru buna guvernanță fiscală, care reunește guverne, ONG-uri și întreprinderi pentru a accelera punerea în aplicare a acestui plan de acțiune.
• Comisia a propus un act legislativ pentru a actualiza cadrul privind spălarea banilor și transferurile de fonduri (februarie 2013) în vederea consolidării normelor existente la nivelul UE prin extinderea domeniului de aplicare și prin abordarea noilor amenințări și a zonelor vulnerabile. De asemenea, propunerea introduce mecanisme mai clare pentru identificarea beneficiarilor reali, inclusiv a celor din spatele entităților. Propunerea este în curs de examinare în cadrul Parlamentului European și al Consiliului.
• Noile norme UE privind cerințele de capital impuse băncilor vor asigura creșterea transparenței în ceea ce privește operațiunile băncilor multinaționale. Instituțiile financiare vor trebui să comunice informații cu privire la 6 aspecte noi, printre care cifra de afaceri, profiturile și taxele din fiecare stat membru al UE și din fiecare țară terță în care acestea își desfășoară activitatea. Legislația UE privind administratorii fondurilor de investiții alternative conține și condiții importante privind respectarea normelor fiscale și cooperarea care trebuie îndeplinite pentru ca un fond să poată fi comercializat în UE.
• Modificările recent convenite ale normelor contabile ale UE vor introduce un sistem de raportare pentru fiecare țară în parte. Acesta va cuprinde marile întreprinderi private din UE sau societățile cotate din UE care își desfășoară activitatea în sectorul petrolier, al gazelor naturale, minier sau forestier. Raportarea impozitelor, a redevențelor și a primelor plătite de către o societate multinațională unui guvern gazdă reprezintă un important pas înainte pentru transparența fiscală, precum și pentru lupta împotriva corupției și a spălării banilor.
Uniunea Europeană trebuie să-și asume un rol de lider în promovarea bunei guvernanțe fiscale și transparenței informaționale la nivel mondial, asigurând un sistem fiscal echitabil și utilizând diverse instrumente pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare prin promovarea principiilor de bună guvernanță și trasparenței decizionale.
Implementarea măsurilor propuse de UE, dar și participarea în diverse parteneriate internaționale de stopare a evaziunii fiscale, va aduce Republicii Moldova beneficii considerabile, facilitând totodată și calea de integrare a acesteea în uniune.
Concluzii:
În urma procesului de globalizare, evaziunea fiscală a penetrat toate economiile lumii, devenind un fenomen internațional.
Diversitatea formelor de evaziune fiscală atât legală, precum și ilegală contribuie la prejudiciarea economiilor mondiale de sume colosale care sunt redirecționate spre zone off-shore sau ,,spălate” prin firme fantomă.
Presiunea fiscală escesivă este un motiv de descurajare a contribuabililor și identificarea de către aceștea de mecanisme și instrumente de eschivare de la obligația fiscală.
În Republica Moldova, în anul 2014, au fost deschise 443 de cauze penale conform art. 244 al Codului Penal, prvind actele de evaziune fiscală. Viabilitatea accestora fiind posibilă datorită unor lacune ale legislației sau actelor de corupție.
Paradisurile fiscale și companiile off-shore promovează evaziunea fiscală prin lipsa unor acte normative de reglementare a activității întreprinderelor din aceste zone, precum și prin lipsa unei verificări a provenienței resurselor financiare.
Adesea companiile off-shore sunt implicate în scheme de spălare de bani și evaziune fiscală care prejudiciază economia statelor.
Cele mai răspândite mecanisme de producere a evaziunii fiscale sunt eschivarea platei taxei pe valoare adăugată, deaceea organele responsabile introduc diverse măsuri de prevenire și combatere a acestui fenomen.
Republica Moldova luptă cu fenomenul de evaziune fiscală, astfel în cadrul IFPS a fost creată ,,Direcția Antifraudă și Investigare Fiscală” care are ca obiectiv principal identificarea și combaterea cazurilor de evaziune fiscală.
Uniunea Europeană are un plan de acțiuni bine definit, pentru combaterea fenomenului evazionist atât la nivel de uniune cât și internațional prin promovarea unui sistem fiscal echitabil și susținerea țărilor în curs de dezvoltare.
Bibliografie
I. Legi și acte normative:
1.1. Codul Penal al Republicii Moldova, publicat la 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr.72-74, art. Nr. 195.
1.2. Hotărârea Curții de Conturi nr.37 din 10 iulie 2013 privind Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012.
1.3. Hotărâre de Guvern Nr.603 din 02.07.1997 despre aprobarea Regulamentului privind formarea prețurilor la medicamente și alte produse farmaceutice și parafarmaceutice
II. Manuale, monografii și lucrări didactice:
Brezeanu, Petre, Fiscalitate. Concepte, teorii, politici și abordări practice.
Șestacovscaia, Angela, Kuzmina, Olga, Chicu, Nadejda, Bazele fiscalității. Note de curs, Chișinău, 2007
Dinu M., Socol C., Marinaș M., Economie Europeană, Editura Economică, București, 2004
Hellman J., Schankerman M., Intervetion, Corruption and Capture. The Nexus between Entreprises and the State, in Economies of Transition, 2000, pag. 545-576
Bișa Cristian, Costea Ionuț, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan, ,,Utilizarea paradisurilor fiscale- între evaziune fiscală legală și fraudă fiscală, Editura B-T Publishing House, București 2005
III. Articole din ediții periodice:
Berkovitz D., Tax Rights in Transition Economies. A Tragedy of thr Commons?, in Journal of Public Economies, pag.369-398, 2000
Johnson S., Kaufmann D., MacMillan J., Woodruff C., Why do Firms Hide? Bribes and Unofficial Activity after Communism, in Journal of Public Economics,2000, pag. 495-520
Morck R., Wolfenzol D., Yeung D., Corporate Governance, Economic Entrenchment and Growth, NBER Working Paper 10962, 2004
IV. Site-ografia:
Banca de date a Băncii Mondiale http://data.worldbank.org/indicator/IC.TAX.TOTL.CP.ZS
Studiu IDIS: Moldova, pradă a economiei subterane și a evaziunilor fiscale. http://viitorul.org/newsview.php?l=ro&idc=132&id=3986&t=/STIRI-EVENIMENTE-IDIS/Studiu-IDIS-Moldova-prada-a-economiei-subterane-si-a-evaziunilor-fi scale
Paradisurile fiscale http://facultate.regielive.ro/proiecte/finanțe/paradisurile_fiscale
Raport de activitate pentru anul 2013 a Ispectoratului Fiscal Principal de Stat http://www.fisc.md/rapoarte_informatii.aspx?file=3607
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale.http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/tax_fraud_evasion/com_2012_722_ro.pdf
www.fisc.md
www.cna.md
V. Alte surse:
Gogîrnoiu Gh. Perfecționarea sistemelor fi scale în perspectiva integrării europene și contribuției la formarea veniturilor bugetare (experiențe moldo-române). – Chișinău, 2007. – Teză de doctor în economie.
Regulamentul Direcției Antifraudă Fiscală
Combaterea fraudei și a evaziunii fiscale Contribuția Comisiei la reuniunea Consiliului European din data de 22 mai 2013
Biblioteca IDIS ,,Viitoru” Finanțarea Intreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova: Probleme, Tendințe și Perspective (II), Chișinău 2013
Gheorghe Costandachi, Moldova pradă a economiei subterane și evaziunii fiscale, Chișinău 2012
Anexe
Anexa 1.
Bibliografie
I. Legi și acte normative:
1.1. Codul Penal al Republicii Moldova, publicat la 14.04.2009 în Monitorul Oficial Nr.72-74, art. Nr. 195.
1.2. Hotărârea Curții de Conturi nr.37 din 10 iulie 2013 privind Raportul auditului administrării veniturilor publice de către Serviciul Vamal în anul 2012.
1.3. Hotărâre de Guvern Nr.603 din 02.07.1997 despre aprobarea Regulamentului privind formarea prețurilor la medicamente și alte produse farmaceutice și parafarmaceutice
II. Manuale, monografii și lucrări didactice:
Brezeanu, Petre, Fiscalitate. Concepte, teorii, politici și abordări practice.
Șestacovscaia, Angela, Kuzmina, Olga, Chicu, Nadejda, Bazele fiscalității. Note de curs, Chișinău, 2007
Dinu M., Socol C., Marinaș M., Economie Europeană, Editura Economică, București, 2004
Hellman J., Schankerman M., Intervetion, Corruption and Capture. The Nexus between Entreprises and the State, in Economies of Transition, 2000, pag. 545-576
Bișa Cristian, Costea Ionuț, Capotă Mihaela, Dăncău Bogdan, ,,Utilizarea paradisurilor fiscale- între evaziune fiscală legală și fraudă fiscală, Editura B-T Publishing House, București 2005
III. Articole din ediții periodice:
Berkovitz D., Tax Rights in Transition Economies. A Tragedy of thr Commons?, in Journal of Public Economies, pag.369-398, 2000
Johnson S., Kaufmann D., MacMillan J., Woodruff C., Why do Firms Hide? Bribes and Unofficial Activity after Communism, in Journal of Public Economics,2000, pag. 495-520
Morck R., Wolfenzol D., Yeung D., Corporate Governance, Economic Entrenchment and Growth, NBER Working Paper 10962, 2004
IV. Site-ografia:
Banca de date a Băncii Mondiale http://data.worldbank.org/indicator/IC.TAX.TOTL.CP.ZS
Studiu IDIS: Moldova, pradă a economiei subterane și a evaziunilor fiscale. http://viitorul.org/newsview.php?l=ro&idc=132&id=3986&t=/STIRI-EVENIMENTE-IDIS/Studiu-IDIS-Moldova-prada-a-economiei-subterane-si-a-evaziunilor-fi scale
Paradisurile fiscale http://facultate.regielive.ro/proiecte/finanțe/paradisurile_fiscale
Raport de activitate pentru anul 2013 a Ispectoratului Fiscal Principal de Stat http://www.fisc.md/rapoarte_informatii.aspx?file=3607
COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Un plan de acțiune în vederea consolidării luptei împotriva fraudei și a evaziunii fiscale.http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/tax_fraud_evasion/com_2012_722_ro.pdf
www.fisc.md
www.cna.md
V. Alte surse:
Gogîrnoiu Gh. Perfecționarea sistemelor fi scale în perspectiva integrării europene și contribuției la formarea veniturilor bugetare (experiențe moldo-române). – Chișinău, 2007. – Teză de doctor în economie.
Regulamentul Direcției Antifraudă Fiscală
Combaterea fraudei și a evaziunii fiscale Contribuția Comisiei la reuniunea Consiliului European din data de 22 mai 2013
Biblioteca IDIS ,,Viitoru” Finanțarea Intreprinderilor mici și mijlocii din Republica Moldova: Probleme, Tendințe și Perspective (II), Chișinău 2013
Gheorghe Costandachi, Moldova pradă a economiei subterane și evaziunii fiscale, Chișinău 2012
Anexe
Anexa 1.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Fenomenul Evaziune Fiscala (ID: 140224)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.