FENOMENUL DE ECLIPSARE TURISTICĂ. STUDIU DE CAZ STAȚIUNEA DURĂU ȘI PARCUL NAȚIONAL CEAHLĂU [309489]

FENOMENUL DE ECLIPSARE TURISTICĂ. [anonimizat] a căpătat o nouă perspectivă în dezvoltarea sectorului economic odată cu aderarea și integrarea în Uniunea Europeană. Pentru sectorul turismului românesc o [anonimizat] o [anonimizat]. [anonimizat] 32 [anonimizat] a [anonimizat], ca nou membru a [anonimizat].

[anonimizat], respectul pentru comunitățile locale și eficiență economică. [1]

De-a [anonimizat] a devenit mai puțin competitiv comparativ cu exigențele cererii turistice și produsele turistice similare de pe piața internațională. Ca urmare cererea externă s-a redus continuu iar pentru a [anonimizat], [anonimizat] o nouă strategie de dezvoltare.

[anonimizat], [anonimizat] a gusta cât mai mult posibil din libertatea individuală.

[anonimizat] o [anonimizat] [1]:

Universalitate. [anonimizat], oameni și culturi.

Democrație. [anonimizat], [anonimizat], religie, sex sau vârstă.

Globalizarea. În ultimii 20 de ani au existat mutații profunde în modul de exploatare a turismului. Aceste mutații apar la nivelul strategiilor manageriale destinate să aducă profituri considerabile organizațiilor de turism și comunităților locale. Strategiile reflectă tendința de restructurare a lumii economie; [anonimizat].

Marketing. Turismul oferă oportunități pe piață pentru numeroase activități economice viabile.

Fenomenul de eclipsare turistică

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române „a eclipsa” înseamnă „a depăși, a lăsa în umbră, a întrece”. [anonimizat], tindem să ne stabilim una dintre ele drept etalon după care ne vom ghida în aprecierea celeilalte destinații. [2]

[anonimizat], plasând una dintre ele în topul preferințelor. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], cromatica, fizionomia, dar aceste aprecieri pot fi de două feluri: obiective, oferite de caracteristicile morfologice sau subiective atunci când preferințele vizitatorilor influențează una din destinații, oferindu-i mai multă atenție și succes. [2] S-a demonstrat faptul că turiștii vor fi mai atrași de o zona înaltă, un munte, decât o zonă mai joasă, deoarece primul dintre acestea captează privitorul în primul rând prin măreția lui, peisajul pitoresc și mai atragător.[2] Un areal acoperit de vegetație rară, unică, monumente ale naturii așa cum se află pe teritoriul parcului va pune într-un con de umbră vegetația comună din celălalt areal, în cazul nostru al stațiunii, același lucru îl putem spune și despre fauna care se deosebește, în parc putând fi admirate păsări rare, specii de animale specifice zonelor montane, pe care un turist nu le poate vedea la ordinea zilei, oriunde.[3] Prea puțini oameni trăiesc la altitudini mai înalte la noi în țară, de aceea aceștia caută de multe ori când fug de cotidian să descopere, să învețe, să vadă lucruri noi care le aduc satisfacție și dezvoltare personală iar aceste lucruri se pot înfăptui doar îndepărtându-se cât mai mult de caracteristicile reședinței lor.

Acest concept nu este unul nou și se regăsește în mai multe zone ale țării, iar pentru ca turiștii să-și schimbe percepția asupra zonelor studiate, spre exemplu să vadă stațiunea Durău aproape la fel de atractivă ca parcul făcându-i nerăbdători să-și petreacă timpul în stațiune, este necesar ca stațiunea să-și ridice standardul printr-un marketing mai avantajos, îmbunătățirea infrastructurii, practic pentru a elimina motivele în urma cărora aceasta este subapreciată și pentru a aduce plusuri prin lucruri noi și inedite care nu ar putea să existe sau să se desfășoare în parc. În PNC mereu vor exista resurse turistice imposibil de etalat de către stațiune, mai ales când vorbim despre relief, de aceea aceasta trebuie să capteze atenția turiștilor, să o mențină prin promovare și să reușească să satisfacă nevoile și dorințele turiștilor.

De aceea în lucrare se vrea a demonstra eclipsarea stațiunii Durău de către Parcul Național Ceahlău, lucru foarte curios când într-o primă instanță ne dăm seama că cele două se află una în vecinătatea celeilalte, dar când începem să le analizăm mai cu atenție realizăm că parcul este mai atractiv, datorită reliefului în primul rând, există numeroase forme în special antropomofe, martori ai eroziunii relizate de vând, de ploaie. Acestor forme de relief, datorită înfățișării lor „ciudate”, le-au fost atribuite numeroase legende datând din timpurile când stațiunii nu i se acorda nicio atenție încă, iar acestea au fost atât de fascinante încât au atras numeroși graficieni, prozatori, poeți, fotografi, oameni politici și din înalta societate care au imortalizat experiențele lor pe masiv în diferite scrieri, poze, tablouri. Totodată turiștii preferă parcul în detrimentul stațiunii datorită evenimentelor realizate pe munte, a hramului, reușind să adune mai multe tipuri de turiști ce fac parte din categoriile turismului ecumenic, turismului sportiv, turismului montan, turismul recreativ, turism de relaxare în timp ce stațiunea adună doar turiști care vin pentru odihnă, relaxare și sănătate.

Cadrul natural

Zona studiată

Masivul Ceahlău se situează în grupa centrală a Carpaților Orientali și este delimitat în partea sud-estică de Munții Bistriței. Acesta are o suprafață de 290 km² și în partea de nord, est și sud-est este mărginit de văile râurilor Izvoru-Muntelui, Bistra și Bistricioara în timp ce în parte de vest această delimitare este mai puțin clară corespunzând văilor Pinticului și Jidanului (Capra). Cele mai înalte și importante vârfuri din masiv sunt reprezantate de: vârful Ocolașul Mare de 1907 m altitudine, vârful Toaca de 1904 m altitudine, Bâtca lui Ghideon de 1845 m altitudine și vârful Lespezi de 1805 m altitudine, iar altitudinea minimă este 425 m la Bicaz. [4]

Fig : Așezarea geografică și limitele Masivului Ceahlău

Sursa: Mihail Gabriel Albotă (1992) – Munții Ceahlău, Monografii montane

Relief si structură geologică

Relieful Masivului Ceahlău este reprezentat de nenumărate și variate forme de relief ce s-au datorat orogenezei la care s-a adăugat intensa eroziune exercitată de ape. Multitudinea formelor de relief se datorează constituției geologice foarte variate fiind alcătuit din culmea conglomeratică centrală înaltă în proporție de 10% și obcinele și picioarele periferice în proporție de 90%. [5, 6]

Aceste obcini și picioare sunt formate din fliș grezo-argilos șistos care este de vârstă cretacică dar și paleogenă, în timp ce culmea centrală înaltă este alcătuită din conglomerate și gresii de vârstă albiană.

Caracterul acestuia de „masiv” este dat de faptul că altitudinile lui sunt mai mari decât cele ale munților ce îl înconjoară dominându-i, iar acest lucru se datorează conglomeratelor din care este alcătuit, deși ele sunt doar pietrișuri de râu cimentate duritatea lor poate explica acst fenomen .[6]

Relieful este dominat în cea mai mare parte de formele de relief bizare, ciudate, care sunt specifice conglomeratelor, precum: turnuri, clăi, coloane printre care își fac loc jgheaburi și obârșii ale pâraielor ce duc la formarea a două fenomene: în sezonul de iarnă se formează avalanșele iar în sezonul de vară se formează torenții.[6] Totodată aici mai putem vedea grohotșurile formate datorită modelării glaciare ce s-a petrecut în cuaternar ce se află într-o stare puternică de alterare și, deși avem martori aceste forme de relief, existența ghețarilor de platou în cuaternar nu a fost niciodată confirmată. [6]

Clima

Clima în Masivul Ceahlău este influențată de așezarea pe glob, astfel că aceste este situat într-un climat temperat de tranziție cu influențe aride.[4] Specific este climatul montan, dar datorită formelor de relief foarte variate s-au generat caracteristici locale ce au dezvoltat „topoclimate naturale elementare: văi înguste și largi, culmi muntoase, abrupturi, suprafețe calcaroase, versanți cu diferite orientări etc.”[4, 7, 8]

În anul 1960 existau trei stații meteorologice și anume: „Ceahlău – Sat la altitudinea de 532 m, Ceahlău – Munte la altitudinea de 1241 m, ce se afla aproape de cabana Fântânele și Ceahlău – Toaca la 1987 m, dar la momentul actual singura stație pusă în folosință este cea de la Toaca care prezintă și un mare ingteres turistic. [6]

Temperatura medie anuală în Masivul Ceahlău este de + 0,7°C la Vârful Toaca și de + 7,2°C la poalele masivlui, precipitațiile medii anuale sunt de 682,8 mm la Vârful Toaca și de 608,4 mm la baza masivului, iar vântul predominant este cel vestic, iarna fiind cel mai resimțit datorită faptului că influențează grosimea stratului de zăpadă în special pe platoul superior al muntelui. [6]

În perioada dintre anii 1964 și 2013 s-a constatat faptul că a avut loc o ușoară creștere a temperaturii care ar fi cauzată de tendința generală de creștere la nivel global, în urma încălzirii globale.

Fig Evoluția temperaturii medii anuale la stația meteo Ceahlău-Toaca între anii 1964 – 2013

Sursa : C. Gaman (2014) – Riscuri naturale în zona Parcului Național Ceahlău, cu implicații asupra activităților turistice. Riscuri naturale în aria limitrofă Masivului Ceahlău, cu impact asupra turismului, Lucrările simpozionului Ceahlău, Ediția a II-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

Apele

Masivul Ceahlău are o rezervă bogată de apă freatică ce este în permanență alimentată de precipitațiile atmosferice, astfel că apele subterane susțin scurgerea constantă în tot masivul.[9]

În „zona obârșiilor” așa cum o numește I. Stănescu (1980) se află cele mai importante pâraie din masiv și anume: Neagra, Bistra Mare, Bistra Mică, Schitul, Izvoru Muntelui, Izvorul Alb, făcând-o astfel un adevărat „castel de ape”.

Lungimea întregii rețele hidrografice cu caracter permanent de pe masiv este de 81 km, cu o densitate de 0,88 km/km² ce este mai mică în zona înaltă și mai mare acolo unde altitudinile sunt sub 1000 m în est și 1200 m în vest. [9]

Relieful a favorizat și el prin prezența rupturilor de pantă la văile transversale, apariția unor cascade cu un imens potențial turistic precum cascada Duruitoarea, pe pârâul Rupturi, de 30 de m înălțime și care cade în două trepte, în rest rețeaua hidro nu are un caracter permanent fiind limitat la torenți sau scurgerea temporară de care precipitațiile sunt responsabile. [9, 6]

Vegetația

Masivul Ceahlău este împărțit în mai multe etaje de vegetație și anume: etajul fagului sub 1100 m altitudine, etajul molidului între 1100 și 1700 m altitudine și etajul subalpin, peste 1700 de m altitudine iar pe versantul estic este importanta rezervație științifică de protecție a laricelui. [6]

Etajul subalpin este alcătuit din următoarele formațiuni vegetale:[6]

Tufișuri de jneapăn, salcie pitică, ienupăr, merișor, anin de munte;

Plante cu flori și ierburi precum brădișorul, păiușul, toporașii, vulturică și cădelnițele sau clopoțeii.

Masivul iese în evidență prin numeroasele specii vegetale ocrotite de către lege precum floarea de colț, sângele voinicului, papucul doamnei.

Fauna

Fauna Masivului Ceahlău este de o mare importanță aceasta fiind inclusă în aria de protecție ROSPA0129, alături de PNC, care este și el inclus în această arie de protecție fiind declarat „sit de importanță comunitară – cod ROSCI0024”. [10]

Fig : Aria de protecție specială avifaunistică ROSPA0129 Masivul Ceahlău

Sursa : Nela Miaută, Roxana Savina (2013) – Conservarea biodiversității în Masivul Ceahlău, în contextul dezvoltării rețelei ecologice europene Natura 2000, Lucrările simpozionului Ceahlău : Natură, istorie și turism, Ediția a I-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

În cadrul masivului se pot găsi mamifere precum: mistreț, cerb, veveriță, căprior, urs, lup, dihor, jder, râs, nevăstuică, iar în anul 1970 a fost adusă capra neagră din Munții Retezat și la ora actuală pe stâncile ciudate ale masivului se pot vedea cele 20-25 de exemplare existente la ora actuală.[6] De asemenea masivul mai este casă pentru câteva păsări care sunt amenințate cu extincția, printre care putem aminti vulturul sur, vânturelul, șoimul călător, fiecare dintre acestea găsindu-e în zona înaltă a masivului.[6]

Solurile

În Masivul Ceahlău se află soluri montane de mai multe feluri, dar predominante sunt cele brune eu-mezobazice și cele brune acide.[6] Primele dintre acestea sunt specifice obcinelor și picioarelor periferice iar cele din urmă se află labaza culm ii conglomeratice înalte, adica la altitudini cuprinse între 1000-1300 m .[6] Mai sus, între 1300 și 1600 m altitudine se află solurile brune feriiluviale și peste 1600 de m altitudine preponderent se află podzolurile care sunt influențate de clima și de vegetația existentă în etajul subalpin la care se adaugă netezimea platoului superior ce ajută la pătrunderea mai ușoară în sol a apei din precipitații, iar, datorită prezenței calcarelor din Ocolașul Mic și Piatra cu Apă și-au făcut simțită prezența rendzinele. [6]

Poziția geografică și limitele

Stațiunea Durău se situează în partea de nord-est a țării noastre, în regiunea Moldova, în județul Neamț și este parte a satului Ceahlău, reședința comunei Ceahlău, care la rândul său face parte din cadrul microregiunii Ceahlău alături de alte . Se situează la o altitudine de 780-800 de metri, aflându-se la o distanță de 100 km de orașul Piatra Neamț, reședința județului Neamț și la 6 km sud-vest de comuna Ceahlău. Aceasta se situează chiar la poalele Masivului Ceahlău, din cadrul căruia face parte Parcul Național Ceahlău.

Căile de acces terestre-rutiere către parc se realizează numai prin drumuri naționale și județene, neavând parte de drum european. Parcul Național Ceahlău se află într-o zonă destul de greu accesibilă iar traseele disponibile sunt următoarele: [11]

Prin Bicaz, pe linia Bacău – Piatra-Neamț – Bicaz;

Prin Târgu Neamț, pe linia Pașcani – Târgu Neamț. Din Târgu Neamț există legătură cu autobuzul către Durău (pe DN 15).

Stațiile de autobuz cele mai apropiate sunt:

În Bicaz Dodeni și Bicaz-Baraj, pe traseele Piatra-Neamț – Bicaz – Poiana Teiului – Vatra Dornei și Piatra-Neamț – Bicaz – Tulgheș – Borsec;

Stația Bicaz-centru, pe traseul Piatra-Neamț – Bicaz – Lacu Roșu – Gheorghieni.

Drum de acces:

din Bicaz, se merge pe șoseaua care duce la barajul hidrocentralei (DN15) până la confluența pârâului Izvoru Muntelui cu Bistrița (5 km), apoi se trece pe un drum local modernizat (DJ 155 F) de-a lungul pârâului, pe o distanță de 12 km, marcat cu bandă roșie.

De asemenea există curse (autobuze, microbuze) ce pleacă din autogara Piatra-Neamț pe traseele: [12]

Piatra-Neamț – Bicaz – Durău (plecare la 16.45, 14.30);

Piatra-Neamț – Bicaz – Gheorghieni (plecare la 7.30);

Piatra-Neamț – Bicaz – Vatra Dornei (plecare la 6.00).

Drumul de acces Național pe la Poiana Largului este periclitată de alunecări de teren. [12]

Cel mai apropiat aeroport se află la Suceava la o distanță de 119 km de Durău, nu există heliport sau port turistic și nu dispune nici de gară proprie sau autogară cu stație pentru cursele internaționale. Există și două stații C.F.R aflate în apropiere și anume cea de la Bicaz ce face legătura pe linia Bacău – Piatra Neamț – Bicaz și cea de la Târgul Neamț, pe linia Pașcani – Târgu Neamț cu posibilitatea de a lua autobuzul pe șoseaua DN 15B către Durău. [12]

Stațiunea Durău se află chiar la poalele Parcului Național Ceahlău și pentru a putea ajunge există o singură cale de acces secundară, drumul județean DJ155F, denumit și drum axial. Ion Asaftei, vicepreședintele CJ Neamț a declarat faptul că drumul este într-o stare deplorabilă, lucru ce afectează profund turismul din zonă, nu doar din cauza stării acestuia dar și prin prisma faptului că pe tot parcursul drumului peisajele prezente sunt pitorești iar acesta împreună cu mănăstirile reprezintă reperul turistic absolut al județului Neamț. [13]

Impactul transportului asupra așezării poate avea atât efecte pozitive cât si negative asupra mediului. Din punct de vedere pozitiv putem aminti: posibilitatea realizării de schimburi comerciale. Deși greu accesibil, cu motive reale de a fi modernizat, este totuși circulat și sigură aprovizionarea unităților de alimantație publică din cadrul unor unități de cazare, pe lângă transportul turiștilor, care mai circulă pe acest drum doar pentru a ajunge în Parcul Național Ceahlău, în rest ar fi evitat din punctul meu de vedere.

Din toate aceste cauze, CJ Neamț s-a sesizat în anul 2016 urmând ca în urma unor întaliri cu cei de la Ministerul Mediului să rectifice bugetul pentru a aduce bani, în vederea consolidării versanților. Dar, înainte de toate, este necesară oprirea tafurilor ce brăzdează versanții și a trailerelor din zona de protecție a drumului, ce sunt pline cu butucile copacilor tăiați din zonă. [14] Un rol principal îl joacă și cetățenii din comunitatea locală care trebuie să înțeleagă importanța acestui drum, a stațiunii și a beneficiilor amenajării acestuia, pentru a respecta inițiativele luate de CJ Neamț. Locuitorii se plâng în permanență de insuficiențele din zonă și dau vina pe autorități, dar sacrificiile trebuiesc făcute din partea tuturor, este necesară o colaborare strânsă între autorități și cetățeni.

HARTA

Fig.: Localizarea stațiunii Durău și a PNC

Sursa:

Scurt istoric și evoluția populației din Durău

Mărturii ale existenței populației pe acest teritoriu s-au găsit întâmplător sau prin expediții organizate, încă din paleolitic, ce atestă faptul că au existat aici în epoca veche a pietrei și anume în aurignacian, gravetian, swiderian, culegători și vânători. Acest lucru a putut fi confirmat datorită prezenței siturilor în majoritatea satelor ce înconjoară muntele, printre care și în comuna Ceahlău din care stațiunea Durău face parte. Totodată mici comunități și-au avut așezămintele aici în neolitic, fapt ce a fost confirmat după descoperirile făcute la Hangu.[15]

În Evul Mediu deși numărul locuitorilor era foarte scăzut, majoritatea erau plăieși, haiduci, păstori, plutași și tăietori de lemne și ei au fost cei care au creat toate legendele masivului Ceahlău de azi, numele stâncilor fiind creația lor. [16]

În continuarea, istoria pune accent pe construirea mănăstirii Durău, ce ar fi fost fondată în anul 1600 de către o măicuță, lucru neștiut cu siguranță, începuturile acesteia fiind descrise tot datorită legendelor existente. Cert este faptul că această mănăstire a atras de-a lungul existenței ei numeroși pelerini, călugări, care au continuat sa populeze ceea ce astăzi este stațiunea Durău și în prezent, să aducă oameni dornici să-i cunoscă trecutul. Așadar, mai pe scurt putem afirma faptul că stațiunea s-a dezvoltat mai târziu, în jurul acestei mănăstiri.[15]

În momentul de față, după cum se poate observa și în graficul de mai jos (), numărul locuitorilor din comuna Ceahlău și ca urmare a stațiunii Durău, parte a acestei localități, a început odată cu anul 1977 să fie într-o continuă scădere cu toate că diferențele nu sunt mari, fiind pierderi de până în 6 – 7% în decurs de peste 20 de ani. De obicei, acest lucru ar putea fi îngrijorător pentru o zonă, dar aflându-se într-o arie protejată, scăderea numărului populației ar putea aduce beneficii mediului. Deși poluarea există la un nivel foarte mic comparativ cu orașele aflate la cele mai mici distanțe de Durău, nu este nici 0%, dar prin migrarea populației s-ar mai putea scădea din procentul poluării existente. Totodată ar putea fi eliminată defrișarea și odată cu aceasta habitatul natural al viețuitoarelor din zonă.

În cadrul microregiunii Ceahlău, localitățile componente au o structură economică asemănătoare, ducând lipsă de fonduri, servicii de consultanță și o slabă pregătire a populației locale ce reprezintă un handicap în vederea realizării unor activități de tip antreprenorial. Pe lângă economie, acestea desfășoară aceleași tipuri de activități, dispun de resurse similare precum biodiversitate, fond forestier, cinegetic și se confruntă cu aceleași probleme de natură pedologică prin lipsa solurilor fertile, lipsa infrastructurii. Factorul principal care contribuie la modificările evoluției este reprezentat de gradul de îmbătrânire al populației, sporul natural negativ, schimbările de reședință și migrațiile internaționale. [17]

Fig..: Evoluția populației în comuna Ceahlău, între anii 1992-2016

Sursa: INSSE

În perioada comunistă economia Durăului era mult mai crescută decât la momentul actual, fiind susținută de turism, oamenii locului declarând faptul că această ramură se afla la apogeu, infrastructura fiind la momentul respectiv în normele cerințelor și într-o continuă dezvoltare.

După 1990, stațiunea a continuat o perioadă să fie una dintre cele mai atractive zone turistice din regiunea Moldovei, până aproape de criza economică din 2008, intrând pe urmă într-un declin aproape continuu, acest lucru afectând și creșterea ratei șomajului.

Fig. :Rata șomajului exprimată în procente, pe sexe, între anii 2010-2016, în Comuna Ceahlău

Sursa:INSSE

Evoluția numărului de angajați () a suferit si ea numeroase fluctuații în decurs de aproape 20 de ani. Cel mai mare număr se înregistrează în anul 1995 ,cu un număr de 430 de angajați, scăzând în anul 2000 la 140 de angajați, în decurs de 5 ani numărul angajaților a crescut din nou la 280 urmând ca mai apoi aceștia să se afle într-un declin continuu. În anul 1995, fiind încă imediat după căderea comunismului, această zona și implicit stațiunea Durău se aflau în plină desfășurare de activități turistice ce au scăzut în intensitate pe măsura trecerii timpului.

Stațiunea era una dintre cele mai populare destinații ale vremii, atât pentru români cât și pentru străini, mai ales pentru turiștii sosiți din URSS, în 8 – 9 autocare pe zi. Datorită socialismului erau și turiștii români aduși în stațiune deoarece cei care cumpărau bilete pentru a se deplasa în Uniunea Sovietica și în Bulgaria erau obligați să își cumpere bilete de odihnă și pentru Durău. Șeful Parcului Național Ceahlău, Cătălin Gavrilescu, numit în această funcție în anul 2013, susține faptul că din cauza numărul limitat al locurilor de cazare, unii dintre turiști nu mai aveau unde să înnopteze, iar la schimbul tichetelor primeau o marfă rară, de import, și anume o sticlă sau două de băutură ce se numea Riccadona.[18]

Dar pe măsura trecerii timpului, autocarele au început să aducă din ce în ce mai puțini turiști, din caza lipsei unei baze de agrement, a ofertei sărace, lipsa drumurilor bune. Economia se afla în scădere și majoritatea salariaților au început să migreze în alte zone ale țării, dar și în străinătate din cauza turiștilor ce folosesc această stațiune doar pentru cazare uneori și aprovizionare pentru ca cei mai mulți dintre ei să urce pe Ceahlău în cele din urmă.

Fig.. Evoluția numărului de angajați între anii 1995-2015, în comuna Ceahlău

Sursa: INSSE

Potențialul turistic natural al stațiunii Durău

Stațiunea Durău dispune de potențial turistic dar care este nevalorificat, sau valorificat prea puțin tocmai din această cauză a fost declarată conform HG 852/2008 stațiune balneoclimaterică de interes local, spre deosebire de alte stațiuni cu proprietăți similare din regiunea nord estică a țării, care sunt de interes național și două chiar de interes internațional: Vatra-Dornei și Slănic Moldova.[19]

În trecut, mulți dintre oamenii înalți pe scara sociala organizau întalniri sau făceau popas în acest loc, iar printre ei se numărau personalități politice, cultural-artistice și literare ale vremii. Printre oaspeții ce frecventau cel mai des această stațiune îi putem aminti pe N. Gane, Mitropolitul Veniamin Costache, Emil Gârleanu, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea, Caragiale, Mihail Sadoveanu, Aurel Băescu. Printre aceștia un nume ce trebuie amintit este Gheorghe Panu, el si-a petrecut timp de 20 de ani toate vacanțele aici și a profitat de influența sa pentru a infrumuseța și dezvolta Mănăstirea Durău.[20]

Gheorghe Panu a fost născut la Iași și a trăit între 3 martie 1848 – 6 noiembrie 1910 și a fost un cunoscut ziarist, scriitor, profesor,avocat, magistrat. Acesta a studiat la Academia Mihăileana, la Universitatea din Iași dar și în străinătate în Franța, și Belgia mai târziu, unde, cu cea mai înaltă mențiune acesta își obține doctoratul în drept. După terminarea studiilor acesta se întoarce în țară, unde pentru început este deputat în Constituția din 1884, iar mai apoi se implică în diferite activități cu caracter politic. [21] Un om erudit și cu o mare influență a vremii, care pe lângă viața politică a avut un real devotament în a dezvolta mănăstirea Durău, ridicând schitul la rang de mănăstire, și care a preferat stațiunea cu același nume în detrimentul tuturor celorlalte, pentru a-și petrece timpul liber și vacanțele.

Stațiunea beneficiază de peisaje montane inedite, datorită climatului favorabil și anume, climat continental cu influențe reci și mai umede, caracterizat prin aerul curat, puternic ozonat, nepoluat de alergeni și praf. Datorită acestui lucru, stațiunea este recomandată pentru tratarea diverselor afecțuni, precum stările de anemie, slăbiciune, nevrozele, stări de debilitate, surmenaj fizic și intelectual, în cazul în care persoana este predispusă la reacții alergice pulmonare și respiratorii, stare de convalescență după anumite boli sau afecțiuni. Este o locație perfectă pentru relaxare, odihnă și refacere după perioade ce au solicitat eforturi psihice și intelectuale îndelungate.[19] După cum am precizat, atmosfera ozonată fiind principalul factor de cură.

Stațiunea prezintă un interes datorat persistenței stratului de zăpadă (60 – 70 de zile pe an, în perioada desfășurata între octombrie – aprilie, cu o grosime medie a stratului de circa 18 – 20 cm).[22] Datorită acestui fapt, pe 15 decembrie 2012, s-a deschis pârtia de schi „Durău”, care a funcționat ilegal conform ANT, a bazei de date a Direcției Generale Control și Autorizare Turism, care precizează faptul că în data de 17 februarie 2016 s-a emis autorizația de funcționare, deci cu 4 ani mai târziu. Acest lucru s-ar datora faptului că, administratorul acestei pârtii, SC. Telecablu Durău, ar fi obținut cu greu aprobarea consiliului de administrare al parcului. Deși această pârtie de schi poate reprezenta un punct de atractivitate în plus pentru stațiune, având în vedere lipsa altor structuri de agrement, lungimea ei de doar 406 m și diferența de nivel de 30 m, cu un singur grad de dificultate – ușor [22], nu poate reuși să atragă pasionați de sporturi de iarnă, să transforme Duraul într-o stațiune care să atragă schiori. Pârtia este dotată și cu instalație pe cablu și anume un teleschi ce are o lungime de 400 m, cu o capacitate de transport de 500 de persoane pe oră, dar chiar și așa singurii care s-ar putea bucura de aceasta ar fi începătorii și copii. Chiar dacă a fost deschisă această pârtie în anul 2012, unii turiști se folosesc de pârtia părăsită din stațiune pentru a practica sporturi de iarnă, aceasta fiind pentru cei mai avansați.

Fig : Pârtia de schi „Durău”

Sursa: http://www.cazaredurau-floaredecolt.ro/obiective-turistice-durau.html

Deși condițiile climatice nu favorizează Durău precum alte stațiuni din țară, aici se pot practica sporturile de iarnă între lunile ianuarie – martie. Totodată, stațiunea oferă și posibilitatea unei dezvoltări a stațiuni pe direcția turismului cultural, științific, a turismului de odihnă și drumeției, admirând minunatul peisaj pitoresc ce îl oferă.

Cu toate acestea Masivul Ceahlău este considerat cel mai de preț potențial natural al stațiunii, aceasta fiind recunoscută în marea majoritate doar datorită prezenței lui, ca urmare, înglobând-o sub umbra lui. Masivul face parte din grupa centrală a Carpaților Orientali. Toți munții din jurul Masivului Ceahlău nu depașesc 1500 m altitudine, din această cauză având caracterul de masiv. Este străbătut de paralela de 47 grade latitudine nordică și de meridianul de 25 grade longitudine estică. Acesta nu este văzut separat de stațiunea Durău, ci inclus în cadrul ei datorită faptului că dispune de mai multe posibilități și atracții de petrecere a timpului liber.

Potențialul turistic antropic

Stațiunea dispune de frumuseți naturale mai mult – cadrul natural extrem de pitoresc, nealterat de așezările omenești, înconjurată de păduri de brazi și priveliști montane – decât antropice. Potențialul turistic antropic este reprezentat de următoarele obiective :

Mănăstirea Durău – Este o ctitorie din secolul al XVII-lea, care dispune de o pisanie ce este scrisă în limba română, cu caractere chirilice și este plasată deasupra intrării din pridvor în pronaos. Pe aceasta este scris „Biserica Bunei Vestiri a pre Sf. Născătoarii de Dumnezeu zidită în zilele Pre Înalțatului Domnu Mihail Grigoriu Sturza Voevod, cu blagoslovenia Preosfintului Mitropolit Veniamin, cu ajutorul acelor ce au năstăvit Duhul Sfânt, prin osârdia cuvioșii sale părintele Ghervasie și a neguțătorilor dumnealor frați Gheorghie și Ioan Prosie, și Vasilie Iliovici. Sihăstria Durăul în Muntile Pionul. 1835” [14]. O importanță deosebită i se acordă acestei mănăstiri datorită picturilor în ceară, executate între anii 1936 – 1937 de Nicolae Tonița, asistat de elevii săi, printre care și Corneliu Baba [14]. În ultimele două decenii mănăstirea s-a extins foarte mult, construindu-se în incinta ei în anul 1992 Centrul Cultural Spiritual Sfântul Daniil Sihastru, lucrare finalizată cu 4 ani mai târziu. Aceasta este ctitorie a Mitropolitului Moldovei și Bucovinei.[23]

Fig. : Mănăstirea Durău Fig. : Centrul Cultural Spiritual Sfântul Daniil Sihastru

Sursa fig.: http://instant-trips.blogspot.ro/2012/08/manastirea-durau.html

Sursa fig. : https://doxologia.ro/viata-bisericii/jurnal-de-pelerin/pelerinii-craciunului

Palatul Cnejilor (Schitul Hangu) – Pe teritoriul comunei Ceahlău încă se mai păstrează câteva dintre ruinele Palatului Cnejilor. Este tot ceea ce a mai rămas dintr-un întreg ansamblu arhitectural, fosta așezare mănăstirească și curte boiereasca fortificată, loc de desfășurare a atâtor evenimente, păstrate în legendă sau în folclorul local. El a fost construit în secolele XVII – XVIII de către boierii din familia Cantacuzino ce stăpâneau moșiile din împrejurimi în incinta fostului schit Hangu. Iar pe un zid interios pisania atașată relatează următoarele lucruri „Cu voia Tatălui și cu îngăduirea Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acesta turn și această portiță l-am zidit eu Toderașcu, marele vistiernic i cneaghina ego Alexandra, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubitor Io Antonie Ruset voevoda 7184 (1676) msța iulie 15 zile”. [24] Ruinele palatului cnejilor au foste incluse pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004, având codul de clasificare NT-II-m-B-10608.02 și făcând parte din ansamblul fostului schit Hangu.[16] Părăsit de călugări, fostul schit a ajuns în uitare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. După acel moment, Palatul Cnejilor a început să se ruineze. Biserica a fost însă utilizată ca biserică de mir de către localnicii satului Ceahlău.[17] Ansamblul fostului schit Hangu a fost declarat monument istoric în anul 1955. [18]

Fig. : Ansamblul fostului schit Hangu în 1990 Fig.: Ruinele actuale ale Palatului Cnejilor

Sursa fig. :https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/manastirea-pionul-si-palatul-cnejilor-cantacuzini

Sursa fig.: https://cultural.bzi.ro/palatul-cnejilor-de-la-durau-un-loc-mirific-invaluit-in-mister-40336

Infrastructura turistică- Dotări de cazare și capacitatea de cazare existentă

Evoluția structurilor de cazare

Turiștii în această stațiune au început să treacă pragul înca de acum un secol dar aceștia o făceau tot cu speranța de a ajunge în Masivul Ceahlău, iar în acele vremuri neexistând structuri de cazare, drumeții își începeau explorarea încă de dimineață pentru a reuși să se întoarcă la timp în satele din aproprierea masivului. [15]

Datorită faptului că tot stațiunea Durău era preferată de vizitatori, datorită accesului mai ușor spre munte, documentele atestă faptul că aici s-a construit și prima amenajare turistică și anume: niște case pentru drumeți, construite în anul 1802 cu ajutorul lui Veniamin Costache, de către călugării de la schitul din Durău. [5]

Mult mai târziu, începând cu anul 1991 în Durău au început sa apară diverse structuri de cazare care să găzduiască turiștii, oferind, în funcție de tipul structurii de cazare, facilități diferite. .

Tabel. .:

Sursa: Ministerul turismului – Lista structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate în stațiunea Durău

Conform listei structurilor de primire turistice cu funcții de cazare în stațiunea Durău, din cadrul Ministerului Turismului, în anul 2016, erau înregistrate un total de 33 de structuri, însumând o capacitate totală de 452 de spații și 953 de locuri. Se poate observa și din graficul de mai jos faptul că au existat perioade de stagnare, cu același lucru confruntându-se și în ultimii 3 ani – 2014, 2015 și 2016 – când nu s-a mai construit nimic. De asemenea, cel mai productiv an din acest punct de vedere, a fost anul 2005, când în stațiune au fost inaugurate 8 structuri de cazare, printre care: un hotel de trei stele, 2 pensiuni de două stele, 2 pensiuni de 3 stele, 2 vile de două stele și 1 bungalow de două stele. Această creștere ce a avut loc lăsa impresia că spiritul antreprenorial este în dezvoltare în sectorul turistic, mai ales pentru că acest fenomen s-a înregistrat în toată regiunea de Nord – Est a țării, influențând și această mică stațiune. [21] Acest lucru s-a datorat programului SAPARD ce a fost pus în discuție începând cu intrarea României în UE, iar acesta permitea obținerea de fonduri nerambursabile ce a încurajat micii întreprinzători. [22]

Fig. .: Evoluția numărului de unități de cazare, între anii 1991-2016, în stațiunea Durău

Sursa: Ministerul turismului – Lista structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate în stațiunea Durău

Din figura de mai jos se poate observa faptul că cele mai multe structuri de cazare, cu o pondere de 85% sunt între 2 – 3 stele, urmate de o pondere de 12% reprezentate de structurile de o stea sau cele neclasificate și doar o proporție de 3% este reprezentată de structurile de cazare între 4 – 5 stele. În Durău există un singur hotel ce intră în categoria celor de lux, de 4 stele, ce deține 33 de spații de cazare și 66 de locuri. Acesta se numește Hotel Bistrița și deține facilități ca: bar, restaurant iar ca servicii cu plată, cei cazați mai pot beneficia de plimbări cu sania sau căruța, pescuit organizat. [23]

Consider că ar trebui ca mai multe unități de cazare să dispună de asemenea posibilități de agrement și chiar mai multe, dacă în stațiune nu se gasesc asemenea capacități de petrecere a timpului liber.

Fig..: Distribuția unităților de cazare după categoria de confort în anul 2016, în stațiunea Durău

Sursa: Ministerul turismului – Lista structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate

Cele mai multe tipuri de unități de cazare existente sunt pensiunile turistice, cu o pondere de 50%, specifice zonelor montane, în timp ce hotelurile reprezintă doar 11%. În rest în stațiune se mai află hosteluri, vile, bungalouri, spații pentru campare, cabane, camere de închiriat, popasuri turistice, căsuțe. În urma observațiilor de pe teren am constatat faptul că mai existau un număr de cel puțin 2 unități cu funcții turistice, o pensiune și un complex de cabane, neînregistrate la Registrul Comerțului, fiind recunoscute ca simple locuințe dar funcționând ca și structuri de primire turistice, cu reclame pe unele site-uri , deci ilegal.

Fig..: Tipul unităților de cazare, în anul 2016, în stațiunea Durău

Sursa: Ministerul turismului – Lista structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate

Structuri de alimentație

Evoluția structurilor de alimentație

Pe de altă parte, dacă la structurile de cazare observăm faptul că există diversitate și posibilitățide alegere, în ceea ce privește structurile de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică, în stațiunea Durău există o lacună din acest punct de vedere. Lipsește diversitatea cu desăvârșire, nu există niciun restaurant cu un alt specific decât cel românesc, niciun fast food, și doar două cafenele și baruri. Aflându-ne totuși într-o zonă rurală, în regiunea Moldovei, ar trebui să existe măcar un restaurant tradițional care să servească mâncare specifică zonei. O încercare de acest fel a fost făcută de pensiunea Vânătorul de 3 stele, o pensiune construită aproape integral din lemn, în stil rustic, ce a încercat să asigure pe lângă petrecerea timpului într-un mod cât mai plăcut, și introducerea bucătăriei tradiționale cu produse ecologice ce erau obținute din fermele proprii, în meniu, într-o dorințăde a dezvolta latura de agroturism. [24] La momentul actual, din lipsa numărului de turiști, această afacere ce părea prosperă, este în stagnare momentan, deoarece această pensiune este pusă spre vânzare.

Tabel :Lista structurilor de primire turistice cu funcțiuni de alimentație publică clasificate în stațiunea Durău

Sursa: Ministerul turismului -Lista structurilor de primire turistice cu functiuni de alimentatie publică clasificate

După cum se poate observa și pe graficul de mai jos, numărul unităților de alimentație este într-o continuă scădere, cu numeroase perioade în care domină lipsa acestora, un lucru foarte dezamăgitor având în vedere faptul că majoritatea acestor unități de alimentație, fac parte din structurile de cazare. Numărul total de locuri la restaurante este de 525 de locuri iar la baruri de 50 de locuri, fiind mai puține decât numărul total de locuri de cazare existente, dintre cele înregistrate. În marea majoritate a cazurilor, persoanele care se hotărăsc să își petreaca timpul în stațiune sau să urce în parc, vin pregătiți de acasă cu mâncare, indiferent de tipul de cazare pe care îl utilizează – fie că este camping sau stau la pensiune iar majoritatea pensiunilor, sunt dotate în curte cu grătare, sau diferite spații care îl lasă pe turist să își prepare mâncarea după propriul plac. După propria părere, cel care se hotărăște să își petreacă vacanța, sau week-end-ul într-o zonă rurală, liniștită, vrea să se bucure de aerul curat, de liniște, dorește să scape de cotidian, mai pe scurt, alege această destinație pentru odihnă și relaxare. Așadar, un număr mare de turiști cred că ar prefera să fie serviți și să scape de fumul grătarului, dar stațiunea nu le permite acest lucru din cauta lipsei dotărilor.

Fig. .: Evoluția numărului de unități de alimentație, între anii 1991-2016, în stațiunea Durău

Sursa: Ministerul turismului – Lista structurilor de primire turistice cu functiuni de alimentatie publică clasificate

Aria naturală protejată- Parcul Național Ceahlău

Parcul Național Ceahlău este declarat arie naturală protejată încă din anul 1955, dar a fost stabilit ca parc național de categoria a II-a I.U.C.N, în anul 2014 conform hotărârii de guvern nr. 2151/2004. [25] Din totalul suprafeței Masivului Ceahlău de 27 837.3 ha, parcului îi revine o suprafață de 7 742.5 de hectare și este singurul parc național din România care este manageriat de autoritățile locale și anume de Consiliul Județean Neamț și a fost integrat în rețeaua europeană Natura 2000, care, pe lângă protejarea naturii își propune menținerea acesteia și a bogățiilor oferite de natură pe termen lung, pentru a garanta resursele ce sunt necesare unei dezvoltări socio-economie. [25, 26]

Conform planului de management al Parcul Național Ceahlău, în acesta sunt incluse următoarele arii protejate: [9]

a) Rezervația științifică Ocolașul Mare categoria Ia – IUCN;

b) Rezervația științifică Polița cu Crini categoria Ia – IUCN;

c) Monumentul naturii Cascada Duruitoarea categoria III – IUCN;

d) Monumentul naturii Avenul Mare categoria III – IUCN;

e) Rezervația naturală cu profil botanic Toaca categoria IV – IUCN;

f) Rezervația naturală cu profil botanic Gardul Stănilelor categoria IV – IUCN.

Masivul Ceahlău, incluzând întreg Parcul Național Ceahlău, a fost declarat arie de protecție avifaunistică SPA, prin Hotărârea de Guvern nr. 971/2011. [9]

Fig. : Localizarea Parcului Național Ceahlău în cadrul Masivului Ceahlău

Sursa: Mioara Clius, Alexandra Teleucă, Ovidiu David, Adrian Moroșanu (2011) – Trail accessibility as a tool for sustainable management of protected areas: Case study Ceahlău Național Park, Romania, Procedia Environmental Sciences, pg. 269

Analiza ofertei turistice a destinației

Analiza resurselor destinației turistice

Destinația turistică deține structuri de agrement specifice pentru: turism montan.

Potențialul turistic natural din Masivul Ceahlău a determinat amenajarea unor trasee și locuri de popas încă din secolul trecut.[28] Printre primele însemnări ale drumețiilor pe Ceahlău se numără cele ale lui Schiavoni, M. A Walker și M. Bouquet care a fost un grafician francez recunoscut la acea vreme iar acesta a realizat două desene: „Sur le Tchack Leo. La plus haute tete de Carpates Moldaves și La Panaghia, sommet des Carpathes Moldaves”, în anul 1840. [29, 30] Dar, prima potecă este amenajată de familia Cantacuzinilor în jurul anului 1860, iar primul adăpost este construit în 1879 la Fântânele, aproape de actulul așezământ al cabanei.[5]

Astăzi, pe suprafața parcului se află mai multe cabane : Cabana Dochia ce are o capacitate de 100 de locuri pe timpul verii datorită mansardei și doar 80 iarna, Cabana Fântânele cu o capacitate de 80 de persoane și Cabana Izvoru Muntelui cu o capacitate de 54 de locuri, dar care mai oferă posibilitatea turiștilor de a se caza într-un bungalow cu 4 camere, adică un total de 10 paturi. [31, 32, 33]

Parcul Național Ceahlău este unul dintre puținele parcuri de acest fel din țară, unde se mai găsesesc încă eșantioane nealterate ale naturii, lucru deosebit de important și de apreciat totodată. Poate că de aceea Parcul Național Ceahlău reprezintă una dintre cele mai frumoase atracții turistice montane din această zonă a țării.

În zona stațiunii Durău datorita aerului ozonat și curativ se poate realiza turism balneoclimateric, prea puțin valorificat însă.

Într-un parc natural structurile de agrement nu trebuie să existe, dar în stațiunea de la poalele acestuia este necesar. Cu toate acestea plăcuțele și indicatoarele de pe traseele PNC există și se află într-o stare bună, turiștii neexperimentați dacă nu se abat de pe aceste trasee și sunt echipați corespunzător drumețiilor pe munte, nu ar trebui să aibă probleme.

Conform unor bloguri de călătorie existente, unii turiști ce au vizitat acest parc, au relatat faptul că, deși nu există pârtii amenajate și este ilegal, ei au schiat în anumite zone precum: între Valea Morarului – Cascada Duruitoarea și Jgheabul lui Vodă – Stanile Platou.

PNC se poate lăuda cu numeroase obiective turistice naturale, de relief, majoritatea antropomorfe, de unde probabil au rezultat și numeroasele legende existente. Printre cele mai populare aminti :

Vârful Ocolașul Mare, care este și cel mai înalt vârf din Masivul Ceahlău, cu o altitudine de 1907 m. Denumirea acestuia provine de la termenul de stăpân al unui pământ, al unui ocol de pe munte, al cărui scop era trimiterea către stâne. Iar diferența dintre „Mic” și „Mare” a fost la început de domeniul militar și mai târziu legată de cadastru. [34]

Fig. : Vârful Ocolașul mare Fig. :Vârful Ocolașul Mare

Sursa fig: http://www.carpati.org/articol/2._toponimia_pstoreasc/1142/

Vârful Toaca, este cel de-al doilea vârf ca înălțime din Masivul Ceahlău, fiind cu doar câțiva metri mai mic decât Vârful Ocolașul Mare, astfel ajungând la altitudinea de 1904 m. Pe toate hărțile ce datează înainte de anul 1937, în special pe cele militare și nu doar românești, denumirea acestui vârf se regăsește ca fiind „Vârful Tocii”, nu Toaca, și la acea vreme altitudinea lui era stabilită la 1901 m. [34]

Fig. Harta masivului Ceahlău (Vârful „Tocii”) Fig.: Vârful Toaca

Scara: 1:100 000

Sursa fig: Institutul Geografic Militar-1939

Sursa fig : http://www.cazaredurau-floaredecolt.ro/images/obiective/vf_toaca.jpg

„Polițele cu crini”, reprezintă o rezervație forestieră, a cărui denumire provine de la faptul că aceasta ocrotește laricele, care se mai poate numi și „crin” în limbajul local. Această rezervație a fost decretată în anul 1941 și se situează pe versantul estic. Datorită faptului că este o rezervație științifică, pe teritoriul acesteia pot călca doar cei care au primit acordul din partea Administrației PNC, dar poate fi admirată de la distanță de către oricine ajunge în parc. [16]

Fig. : Rezervația științifică polița cu crini Fig. : Rezervația științifică polița cu crini

Sursa fig, fig: https://peakery.com/toaca-ceahlau/

Clăile lui Miron seamănă de fapt cu două căpițe de fân mai înalte și ascuțite, de unde și denumirea acestora, care a fost dată de legenda unui cioban, pe nume Miron care venea cu oile și poposea la baza acestor stânci. [5] În anul 1973, în vară, aceste clăi au fost escaladate în trei lungimi de coardă, de către 3 alpiniști. [36]

Fig.: „Claia lui Miron”-ilustrație veche Fig. :”Claile lui Miron”

Sursa: http://www.ceahlaupark.ro/ilustratii-vechi/ Sursa: http://www.ceahlaupark.ro/galeria-foto/

Căciula Dorobanțului, numită și „Cușmă” sau „Furculiță” cum i-au spus localnicii, deoarece, privită de jos, din sate aceasta seamănă cu o furcă cu două brațe. [34]

Fig. : „Căciula Dorobanțiului” Fig. : „Căciula Dorobanțiului”

Sursa fig: http://www.ceahlaupark.ro/galeria-foto/

Sursa fig: http://isimion.blogspot.ro/2012/06/poiana-sahastrului-si-cerebucului.html

Panaghia – după cum am mai menționat în lucrare, fiind foarte fascinat de ascensiunea sa în Ceahlău, graficianul M. Bouquet, a realizat două desene în anul 1840, printre care și „La Panaghia, sommet des Carpathes Moldaves”. [29]

Fig : Portretul lui M. Bouquet Fig. : Panaghia pe sub vârful Toaca

de Thomas Couture

Sursa fig: G. Oprescu (1924) – Michel Bouquet, Aspectul Țărilor Române către 1840, după creionul unui artist francez Cultura ,No.2, Anul I, Cluj

Sursa fig : http://kiryphotography.blogspot.ro/2013/06/printre-legende-in-ceahlau.html

Cetățuia și călugării sau Detunatele, își au denumirea de la sihaștrii ce au trăit în acea parte a masivului, acum mulți ani în urmă. [34]

Fig : Detunatele – Poză veche Fig: Detunatele – Poză actuală

Sursa fig : http://greenstone.bjc.ro/greenstone/

Sursa: fig : http://kiryphotography.blogspot.ro/2013/06/printre-legende-in-ceahlau.html

Dochia este stânca în jurul căreia se învârt numeroase legende iar aceasta apare în numeroase scrieri de proză și chiar opere lirice ale multor autori. Romulus Vulcănescu consideră că această stâncă are două legende de bază ce se completează reciproc, prima fiind faptul că Dochia era sora lui Decebal care a fost stranformată în ciobăniță bătrână cu câteva oi de către Zamolxis și a doua legendă este cea moldovenească, în care se spune ca aceasta „a fost împietrită pe munte pentru că a sfidat puterea intemperiilor declanșate de zeul meteorologiei populare”. [ 37]

Fig : Stânca Dochiei Fig : Stânca Dochiei

Sursa fig: http://www.ziartarguneamt.ro/cine-fost-baba-dochia

Sursa fig : http://romaniamegalitica.blogspot.ro/2010/11/

Piatra cu apă a primit această denumire datorită faptului că stânca este un martor de eroziune ce are o formă bizară și nu este singura de acest fel de pe masiv. [34]

Fig : Piatra cu apă Fig: Piatra cu apă

Sursa fig, : http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/legenda-pietrei-apa-ceahlau-povestea-trista-stancii-munti-turistii-vad-plangand-mereu-1_57cd3c345ab6550cb8624e97/index.html

Piatra sură are aspect de creastă stâncoasă.

Fig: Piatra Sură – ilustrație Gustav Eichier Fig Piatra sură – Poză actuală

Sursa fig : http://www.ceahlaupark.ro/ilustratii-vechi/

Sursa fig: http://www.photoexplore.ro/2011/04/19/poiana-sura/

Coloana Dorică se află pe o porțiune ce este mai greu accesibilă, este „elegantă la prima înfățișare, solitară și neasemuit de frumoasă” cum o numește Daniela Ursu, pe de altă parte însă, în scrierile Dr. Ghe. Iacomi, acesta relevă faptul că „…mergând pe poteca deschisă, cu jgheabul în stânga străjuit în partea dreaptă de o coloană de piatră de o formă caracteristică, având în capul ei un fel de căciulă, numită de localnici Coloana cu Căciulă…"

Fig. : Coloana Dorică – Arhivă Iacomi Fig :Coloana Dorică – poză actuală

Sursa : http://www.carpati.org/articol/3._toponimia_daco-romneasc/1131/

Sursa: https://samsara11.wordpress.com/2011/08/20/strajerul/coloana-dorica-ceahlau/

Vulturul lui Traian se află în apropierea stâncilor oilor Dochiei și este o piară mare despre care se spune că, Traian i-a oferit sarcina de a o păzi pe Dochia. [37]

Fig. :Vulturul lui Traian – arhivă Iacomi Fig : Vulturul lui Traian

Sursa fig: http://www.carpati.org/articol/3._toponimia_daco-romneasc/1131/

Sursa fig: https://samsara11.wordpress.com/2013/01/18/povesti/vulturul-lui-traian-2/

Pe lângă minunățiile naturale, parcul dispune și de resurse antropice care facilitează turismul pe munte și anume cabanele existente, printre care amintim:

Cabana Dochia, ca și alte obiective de interes natural, a atras atenția ilustratorilor și a fotografilor înca de la începuturile anilor 1900 care urcau pe munte pentru a admira și pentru a imortaliza cabana și frumusețile din jurul ei, ce mai târziu erau folosite pentru cărțile poștale.[38] Astfel că prima fotografie a cabanei, datează din 1920 și a fost realizată de către J. Fischer, iar mai târziu în anul 1928 aceeași cabană era „ Cabana Societăți Sportive Iași”. [38] Cu toate acestea ea a fost inaugurată în anul 1914 și continuă să funcționeze și la momentul actual și se află între Vârfurile Lespezi la altitudinea de 1805 m și Bîtca Gheodon la altitudinea de 1845 m și are o capacitate totală de 84 de locuri .[5]

Fig : Cabana Dochia în anul 1928 Fig : Cabana Dochia – poză actuală

Sursa fig: Viorel Nicolau (2013) – Muntele Ceahlău în cartofilie, Lucrările simpozionului Ceahlău : Natură, istorie și turism, Ediția a I-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

Sursă fig : http://www.cabana-dochia.ro/

Cabana Fântânele purta denumirea de Cabana Măcărescu în 1927 când a fost contruită dar în același an la data de 7 noiembrie i s-a dat denumirea actuală. [38] Aceasta este situată la altitudinea de 1220 m și are o capacitate totală de 82 de locuri.

Fig : Cabana Fântânele – poză veche Fig : Cabana Fântânele – Poză actuală

Sursa fig: http://greenstone.bjc.ro/greenstone/

Sursa fig.: http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/ceahlau/cabana_fantanele-81/

Cabana Izvoru Muntelui este situată la altitudinea de 979 m și spre deosebire de celelalte două cabane existente, aceasta este construită dupa cel de-al doilea război mondial, pornind de la o mică clădire ce s-a extind pe parcursul anilor. [5] În prezent aceasta are o capacitate totală de 91 de locuri.

Fig. :Cabana Izvoru Muntelui – 1962 Fig. :Cabana Izvorul Muntelui – Poză actuală

Sursa Fig : http://vrosulescu.blogspot.ro/2016/03/cabane-vechi-iii.html

Sursa Fig: http://www.cabanaizvorulmuntelui.ro/

Fiind tot la capitolul unităților de cazare din incinta parcului, de menționat este și faptul că nu departe de Cabana Dochia, există și un loc de campare pe platoul Piatra Lată, pentru cei pasionați de munte care vor să aibă o experiență completă. Amplasarea corturilor în alte locuri decât cele amenajate fiind interzisă.

Pe lângă frumusețile lui naturale, masivul atrage turiști datorită faptului că, acesta are un hram propriu și anume „Schimbarea la Față” pe data de 6 august a fiecărui an, lucru unic la noi în țară dar nu și peste tot în lume, el fiind asemuit cu Muntele Olimp al României iar George Vâlsan l-a numit chiar „coroană de ametist așezată pe fruntea Moldovei”. [20, 39] Astfel că acest munte este considerat un loc sfânt de oameni, lucru foarte rar întâlnit pentru un asemenea loc, motiv pentru care atrage ochii curioșilor, iar ca urmare este organizată o serbare. [39] Aceasta obișnuia să aibă loc pe vârful muntelui, pe platou, mutându-se mai târziu în stațiunea Durău, iar la ora actuală după ce s-a construit mănăstirea „Schimbarea la Față”, serbarea are loc pe munte, fiind una religioasă și alta are loc în Durău dar cu caracter laic. [39] Dintre miile de turiști care se înregistrează în luna august a fiecărui an în PNC, hramul a reușit să strângă doar în ziua de 6 august, aproape o mie de pelerini an de an, iar printre aceștia, în anul 2016, 60 de tineri erau veniți în pelerinaj din orașul Iași.

Consider că această mănăstire ar trebui inclusă într-un circuit de turism religios, care sa cuprindă și mănăstirea Durău, urmând ca pe urmă să se urce pe munte. Datorită faptului că se află în parc, turiștii s-ar bucura și de priveliștile aduse de munte, liniștea și legendele acestuia, fiind aproape un bonus pentru cei pasionați de turismul religios, dar care ar ajuta sporirea turismului atât în stațiune cât și în parc, singurul dezavantaj fiind constituit de limitarea sezonalității, deoarece urcușul pe munte iarna ar putea fi dificil pentru unii, luând în considerare faptul că numărul celor tineri care participă la astfel de evenimente organizate, este unul mai mic.

Fig : Hramul pe muntele Ceahlău – poză veche Fig: Pelerinaj pe Ceahlău – 2014

Sursa fig: Daniel Dieaconu, Vasile Rășchitor (2014) – Tradiții ancestrale la muntele Ceahlău, Lucrările simpozionului Ceahlău, Ediția a II-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

Sursa Fig : http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/pelerinaj-extrem-ceahlau-schimbarea-fata-1_53e1b7050d133766a80be49f/index.html

Tabel : Analiza resurselor destinației turistice

Resurse turistice secundare

Pe lângă cele enumerate, Parcul Național Ceahlău mai dispune și de câteva resurse turistice secundare care atrag numeroși turiști an de an, printre care se numără :

Izvoru Muntelui – acest lac de acumulare artificial a fost gândit și conceput de către Dimitrie Leonida în anul 1908 în lucrarea sa pentru titlul de inginer energetician dar acesta a fost proiectat ani mai târziu între 1951 – 1960, din cauza diferitelor impedimente apărute pe parcurs, făcând ca această construcție să dureze aproape 10 ani de zile. [5] La ora actuală pe lângă facilitățile ecologice aduse, barajul mai deservește ca zonă de agrement pentru turiștii care vin în zonă, pur și simplu prin admirarea maiestuozității sau pentru plimbări cu barca pe apă.

Fig: Poză înainte de baraj Fig : Barajul actual și lacul de acumulare

Izvoru Muntelui

Sursa fig: http://turism-neamt.info/images/Fotografii/constructiebarajbicaz.jpg

Sursa fig : http://www.romanianmonasteries.org/ro/bucovina/neamt/bicaz

Cascada Duruitoarea este un monument al naturii, ce se situează la altitudinea de 1250 m, are o cădere în două trepte, ce măsoară o înălțime de aproape 30 m și a cărei denumire provine de zgomotul pe care îl produce și pe care îl producea mai ales când pădurea era mult mai densă și „duruitul” acestea era auzit de la mari depărtări, astfel că localnicii au numit-o „Duruitoarea”. [20, 27, 40]

Fig : Cascada Duruitoarea – iarna Fig : Cascada Duruitoarea – vara

Sursa fig : http://alpinclubbrasov.ro/wordpress/wp-content/flagallery/m-tii-ceahlau/arhiva/

Sursa fig : http://www.bandarosie.ro/2014/09/priNeamt-in-Ceahlau-prima-zi-Durau-Duruitoarea-Dochia-Toaca.html

Parcul se mai bucură de minunate peisaje forestiere și subalpine, care pot capta atenția oricărui turist ce se află în drumeție, de asemenea urcușul prin pătura vegetală oferă o cură de detoxifiere, ajutând și la îmbunătățirea stării de sănătate a turistului datorită proprietăților curative ale aerului puternic ozonat.

Pentru a putea admira toate obiectivele turistice prezentate mai sus, în Parcul Național Ceahlău există 7 trasee turistice omologate ce se leagă unul de altul, de cabane și de obiective. Două dintre aceste trasee pornesc din stațiunea Durău, iar cel ce ajunge la cabana meteo este cel mai frecventat și popular dintre toate conform directorului parcului, domnul Pârvulescu. Acest lucru ar putea fi datorat și faptului că este unul dintre primele trasee ce a apărut în Masivul Ceahlău, el fiind amenajat în anul 1835 și pe atunci turiștii porneau de la schitul Durău către munte, câștigând popularitate de la an la an. [9]

Fig. : Harta turistică a PNC

Sursa: http://www.ceahlaupark.ro/portfolio-items/traseul-nr-6/

Pe lângă aceste trasee turistice, în Parcul Național Ceahlău se desfășoară și două trasee tematice și anume: primul este Izvoru Muntelui – Cabana Dochia – Jgheabul cu hotar iar cel de al doilea traseu pleacă din Stațiunea Durău – Cabana Fântânele – Cabana Dochia.

Fig. . :Traseul tematic Stațiunea Durău – Cabana Fântânele – Cabana Dochia

Sursa: http://www.ceahlaupark.ro/portfolio-items/traseul-tematic-durau-cabana-fantanele-cabana-dochia/

Acest traseu tematic se suprapune integral traseului turistic 4, cel mai urcat. Fiind un traseu tematic există numeroase panouri informative cu descrieri ale temei respective dar și imagini pentru ca vizitatorii să recunoască mai ușor ceea ce le este explicat. Pentru ca turiștii să nu rateze pe traseu niciun panou, aceștia pot lua broșuri informative de la punctele de vizitare, ce descriu amănunțit traseul. Tematica descrisă pe acest traseu este următoarea: [41]

Râul de munte – sursă de viață;

Bradul și molidul – doi frați de munte;

Lemnul mort – element important în viața ecosistemelor naturale;

Competiția – element definitoriu în dinamica ecosistemelor naturale;

Pădurea de amestec – ecosistem forestier complex;

Schimbul de generații în dinamica pădurilor;

Perturbarea naturală – element esențial în dinamica ecosistemelor naturale;

Pădurea de molid – mereu verde și misterioasă;

Geologie – gresiile și conglomeratele din Ceahlău;

Cușma Dorobanțului;

Panaghia;

Rariștea de molid – trecerea de la pădure la vegetația de subalpin;

Jnepenișul – o junglă de netrecut dar și o frână eficientă în calea eroziunii;

Zona subalpină – o continuă luptă cu vitregiile înălțimilor.

Reguli de vizitare ale Parcului Național Ceahlău:

Pentru menținerea și dezvoltarea durabilă a parcului, conducerea a stabilit un set de reguli pe care turiștii să le respecte, lucru pe care nu l-am întâlnit în stațiunea Durău. Pe lângă regulile impuse de stat ce se aplică tuturor zonelor din România, consider că, în Durău ar trebui să existe un set special de reguli asemenea parcului, care să îi informeze și să îi educe pe cetățeni cu privire la respectarea mediului, având în vedere proprietățile aerului din zonă și fondul forestier impresionant.

Activitățile permise în cadrul parcului sunt următoarele:

Intrarea în parc se acceptă doar în condițiile în care taxa de vizitare a fost achitată, aceștia neavând voie să se abată de la traseele marcate.

Camparea le este permisă turiștilor doar în locurile destinate acestui lucru; se dă voie înnoptării în bivuac doar în situațiile de urgență;

În parc au voie animale (câini) doar dacă aceștia sunt ținuți în lesă;

Accesul în Rezervațiile Științifice Ocolașul Mare și Polița cu Crini se face doar cu acordul scris al administratorului și, după caz, cu însoțitor din partea administrației parcului.

Activități interzise în cadrul parcului sunt rmătoarele :

Colectarea, distrugerea și deranjarea exemplalelor de faună și floră;

Deteriorarea și distrugerea panourilor indicatoare, a refugiilor, a semnelor de marcaj, a stâlpilor și barierelor;

Lăsarea deșeurilor în parc sub orice formă;

Aprinderea focului;

Accesul motorizat (enduro, 4×4, ATV);

Poluarea fonică;

Colectarea ciupercilor, a fructelor de pădure, sau a plantelor medicale, fără acordul în scris al administratorului parcului, și doar din zona de conservare durabilă.

Orice nerespacte a regulilor impuse aduce după sine amenda contravențională, ajutând turistul să devină un om mai responsabil care are grija lucrurilor ce îl înconjoară, păstrând starea obiectivelor naturale pentru a putea fi exploatate turistic mai departe.

Analiza cererii

Analiza cantitativă

Evoluția volumului ocupării în Stațiunea Durău a fluctuat începând cu anul 2007 și până în anul 2016, iar la extreme se află anul 2013, când rata de ocupare a fost de doar de 21% și anul 2015 când rata de ocupare a depășit 50%.

Tabel .: Evoluția numărului ocupării stațiunii Durău între anii 2007 – 2016

Sursa: INSSE

Se poate observa din graficul ce urmază faptul că, în ceea ce privește numărul de sosiri în perioada 2007 – 2016, stațiunea Durău este depășită numeric de Parcul Național Ceahlău în fiecare an, excepție făcând anul 2016. Acest lucru s-ar putea datora faptului că în anul 2016 guvernul a crescut salariile bugetarilor, lucru ce a favorizat și industria turismului pe lângă alte industrii și la momentul actual acesta constituie unicul motiv care ar explica această creștere deoarece nu există informații care să ateste inaugurarea unor noi structuri de cazare sau alimentație, organizarea unor noi evenimente sau tabere.

Cu toate acestea, deși parcul deține un loc de top în clasamentul sosirilor și tentația ne îndeamnă să credem ca același număr de sosiri ar trebui reprezentate și la stațiunea Durău, este cunoscut faptul că, în primul rând, nu toți turiștii care vin în stațiune urcă și pe munte și în al doilea rând, în parc se poate ajunge prin intermediul a trei intrări.

Are loc o scădere treptată a numărului de sosiri turistice începând cu anul 2009 în stațiunea Durău datorită efectelor negative ale crizei economice care a debutat în 2008, dar care a afectat o perioada mai lungă de ani, urmând ca odată cu anul 2013 să crească din nou iar în parc să se mențină. Această creștere s-a datorat ianugurării concursului „Bate Toaca” care a adus mai mulți turiști și cu toate că acest concurs oferă posibilitatea de a caza turiștii în camping la baza muntelui, mulți dintre ei , consider eu, au preferat să rămână cazați în stațiune mai ales dacă șederea lor nu s-a limitat doar la participarea în concurs.

În total, din luna ianuarie 2007 până în decembrie 2016 Parcul Național Ceahlău a fost vizitat de un număr de 334 398 de turiști, aceasta reprezentând cifra oficială. [11]

Fig : Numărul de sosiri între anii 2007 – 2016, în Durău și Parcul Național Ceahlău

Sursa: INSSE și Raportul PNC-2016

După cum bine se observă, un aspect foarte interesant asupra graficului ce urmează îl reprezintă tiparul acestuia și anume faptul că numărul de sosiri s-a păstrat la fel în fiecare luna timp de 9 ani, cu excepția faptului că de la an la an, numărul de turiști a crescut. Fiind o zonă montană am fi tentați să spunem că în lunile de iarnă vin cele mai multe fluxuri de turiști, cu toate acestea se observă pe grafic faptul că, în august numărul de vizitatori este considerabil mai mare față de lunile reci ale anului. Acest lucru se datorează fenomenului impresionant ce are loc în data de 6 august a fiecărui an, în condițiile unui cer senin, de sărbătoarea „Schimbarea la față” și anume : mulți turiști urcă la răsărit, pentru a vedea piramida ce se formează din Vârful Toaca, piramidă care este însoțită și de numeroase legende ce atrag un număr mare de vizitatori.

Fig. Numărul de sosiri pe luni între anii 2007 – 2016, în Parcul Național Ceahlău

Sursa: Raportul PNC-2016

În Parcul Național Ceahlău se poate intra prin 3 locuri: Durău, Izvoru Muntelui și Confluența Bistrelor. Din graficul de mai jos se poate observa faptul că un număr impresionant de turiști intră prin stațiunea Durău, aceasta reprezentând un punct de tranzit, dar, în care totodată înnoptează un număr mare de turiști care, pe lângă drumețiile din parc, aleg să se bucure și de calitățile curative și de liniștea stațiunii. Totodată stațiunea mai este favorizată și de numărul mai mare de locuri de cazare existente în comparație cu celelalte două posibilități de intrare în zona parcului.

În anul 2016, acest parc a fost vizitat de un număr de 36 412 de persoane, dar, ținând seama de regulile de vizitare și anume gratuități oferite, valabilitatea biletului pe toată durata sejurului, sărbătoarea Zilei Muntelui Ceahlău – Ziua porților deschise, se estimează faptul că la cifra vizitatorilor care au fost înregistrați se mai pot adăuga următorii: [11]

4 500 de persoane care au participat la slujba religioasă din ziua de 6 august, organizată cu ocazia Schimbării la Față, mai exact a hramului Muntelui Ceahlău;

5000 de vizitatori care folosesc același bilet pentru sejurul lor;

3200 de turiști scutiți de la plata taxei (voluntari, în interes de serviciu);

Aproximativ 2500 de persoane care s-au sustras de la plata taxei.

Din totalul acesta reiese că la cei 36 412 turiști ce au vizitat anul acesta parcul, se mai poate adăuga un număr de 15 200 de persoane, în concluzie numărul acestora ar putea să depășească și 50 000.

Figura : Repartiția numărului de vizitatori, pe luni, în anul 2016

Sursa: Raportul PNC-2016

Media intrării zilnice a vizitatorilor în Parcul Național Ceahlău, în anul 2016, a fost de 100 de persoane pe zi fiind cu 6 persoane mai mult ca în anul 2015 și s-au repartizat în următorul mod: 68 de persoane pe zi au intrat prin Durău, 22 de persoane pe zi au intrat pe la Izorul Muntelui și doar 10 persoane pe zi au intrat pe la Confluența Bistrelor.[11]

În spațiul special amenajat pentru campare, aflat la Piatra Lată a Ghedeonului, între lunile mai și septembrie al anului 2016, s-au înregistrat și taxat un număr de 396 de corturi, fiind cu 24 mai multe ca în anul 2015.[11]

Faptul că foarte mulți turiști tranzitează prin stațiunea Durău, personalul de serviciu din parc este foarte solicitat datorită faptului că în anumite zile din vară s-au înregistrat și peste 1000 de intrări pe zi. Cu toate acestea în cea de a doua jumătate din an, la intrarea în parc pe la Izvoru Muntelui s-a constat o creștere a intrărilor ce o depășește pe cea de la Durău, doar în unele perioade de week-end. Acest lucru este datorat, în cea mai mare parte faptului că drumul județean DJ155F a fost reamenajat, dar si datorită atracției care este prezentată de Centrul de vizitare.[11]

Figura : Repartizarea turiștilor pe zi și punct de intrare în PNC în anul 2016

Sursa: Raportul PNC-2016

Analiza calitativă

Din totalul de turiști înregistrați în anul 2016, 1900 dintre aceștia au fost de origine străină, provenind din alte țări ale Europei dar și din Asia, America de Nord și chiar Africa.[11]

Deși majoritatea vizitatorilor ce trec pragul parcului sunt de naționalitate română, deținând un procent de 95%, în anul 2016, străinii au reprezentat o pondere de 5%, cu 3% mai mult decât în anul anterior. Există potențial pentru ca acest procent să fie într-o continuare creștere dacă parcul este pus în valoare și promovat ca atare.

Figura : Naționalitatea turiștilor din Parcul Național Ceahlău, în anul 2016

Sursa: Raportul PNC-2016

Evenimente organizate cu caracter turistic

Pe lângă potecile, traseele turistice, traseele tematice, punctele de belvedere și sporturile extreme, parcul organizează și evenimente cu carcter turistic ce atrag numeroși turiști, și care, explică valul mare de turiști din lunile de vară pe lânga sărbătoarea din 6 august a fiecărui an și creșterea treptată a acestora începând din anul 2013.

Primul eveniment de acest fel se numește Bate Toaca, iar prima ediție a acestuia a avut loc în anul 2013, fiind o competiție inclusă în Circuitul Carpaților de Alergare Montană. Acest maraton se organizează vara, iar în anul 2017 acesta va avea loc pe data de 24 iunie și este organizat de către Asociația “Sport.natura”- Piatra Neamț cu ajutorul Consiliului Județean Neamț și al Direcției de Administrare a Parcului Național Ceahlău, având și numeroși sponsori și parteneri. [42]

Printre sponsori putem aminti: Zotec, Medas, Drumul Plutașilor, Troian hotel & restaurant, Izvoru Muntelui, DECORLUX, Hotel Bistrița, Heidelberg Cement și mulți alții. [42]

Iar printre parteneri se află: Salvamont Neamț, Jandarmeria Bicaz, Alpin Club Bacău, Cabana Dochia, Cabana Fântânele, Pensiunea Bia Păpădia, Serviciul Județean de Ambulanță Neamț, Cabana Izvoru Muntelui, C.E.T Dr. Gheorghe Iacom Piatra Neamț și alții. [42]

Partenerii media, meniți să promoveze acest concurs sunt: Kiss FM, 42km.ro Results, Ro Club Maraton, iar printre concursurile partenere se numără: Marathon 7500 ediția a VII-a, Pro Park Adventure Race, Edelweiss Night Run, Harghita Trail Running.[42]

Acest maraton este format din 3 trasee în arealul parcului: [42]

Cursa Verticală:

Figura : Traseul Cursei Verticale

Sursa: http://www.batetoaca.ro/trasee/

Maraton

Figura : Traseul maratonului

Sursa: http://www.batetoaca.ro/trasee/

Cursa familiei

Figura : Traseul cursei de familie

Sursa: http://www.batetoaca.ro/trasee/

Această competiție se desfășoara și prin anumite localități nu doar zona parcului și prezintă marcaje turistice în proporție de 90%, dar, în locurile unde acestea lipsesc se intervine cu alte mijloace de atenționare precum: indicator de carton, bandă de plastic, spray colorat sau altele. [41]

Pentru siguranța participantului, acestuia i se cere să aibă experiență și cunoștințe speciale despre munte, rezistență fizică și o stare bună de sănătate făcând ca acest maraton să nu fie accesibil tuturor segmentelor de oameni. Vârsta necesară pentru primele 2 trasee, trebuie să fie peste 18 ani, iar pentru a putea participa este necesară achitarea unei taxe de către toate persoanele cu excepția celor ce au peste 60 de ani, participarea lor fiind gratuită.

Cel de al doilea eveniment are loc în stațiunea Durău dar ca rezultat final a fost promovarea și anume Festivalul Muntelui Ceahlău. Acesta, este unul dintre singurele evenimente organizate în Durău aducător de fluxuri mai mari de turiști. În fiecare an acesta a fost organizat în luna august în zile diferite, desfășurându-se în decurs de 3 zile. Organizatorul acestui festival este Consiliul Județean Neamț ajutat de direcția de Administrare a Parcului Național Ceahlău, Centrul pentru Cultură și Arte Carmen Saeculare-Neamț și Consiliul Local al Comunei Ceahlău.[49] În anul 2016 acesta a avut loc între 6 și 8 august iar în cadrul festivalului, au existat mai multe activități dornice să satisfacă mai multe tipuri și categorii de turiști, precum: teatru de păpuși menit să atragă copii, spectacol de muzică folk, spectacol de muzică folclorică , pentru iubitorii de muzică, expoziție de artă populară și parada portului popular pentru cei pasionați de cultură și tradiții, prezentările lucrărilor din cadrul simpozionului pentru cei ce vor să își deschidă orizonturile de cunoaștere asupra acestui masiv. .[49]

Data de 6 august a coincis cu „efectul piramidă pe Ceahlău” așa cum îl numește Daniela Ursu, practic, este o piramidă holografică ce apare în fiecare an și este formata din mai multe umbre date de formațiunile de relief ale zonei, susține Mihai Marin. Acest fenomen aduce an de an numeroși turiști, dar pentru a putea să ia parte la acest fenomen este importantă îndeplinirea unei condiții și anume nebulozitatea nu trebuie să existe pentru a lăsa razele soarelui să atingă formele de relief pentru a forma această piramida.

Fig: Efectul piramidă de pe Masivul Ceahlău

Sursa : http://www.ceahlaupark.ro/galeria-foto/#&gid=psgal_372_1&pid=15

Analiza percepției turiștilor

Aprecierea viziunii turiștilor din stațiune reprezintă elemntul cheie de departajare între cele două destinații turistice. În urma acesteia, putem vedea punctele esențiale care îi îndepartează pe vizitatori de stațiunea Durău și criteriile de alegere ale Parcului Național Ceahlău. Pentru a putea înfăptui acest lucru, am alcătuit un chestionar ce l-am pus în aplicare între data de 31 iulie și 2 august în anul 2016, către 39 de persoane.

Tipologia turiștilor

Dintre toți cei chestionați, 20 au fost bărbați și 39 au fost femei, deoarece am încercat să obțin păreri aproximativ 50-50% pentru evaluarea cat mai corectă a studiului.

Sexul

20-M 19-F

Fig. : Sexul turiștilor

Vârsta turiștilor a fost cuprinsă între grupele 20 și peste 61 de ani, sub 20 de ani existând turiști dar cei mai mulți erau copii ce nu puteau fi chestionați, cu toate acestea majoritari au fost cei cuprinși între 36 și 60 de ani. Acest lucru s-ar putea datora faptului că cei cuprinși în aceasta vârsta dispun de veniturile necesare organizării unei astfel de excursie și timp, deoarece la aceste vârste existența unui serviciu stabil este mult mai probabilă. Totodată este mai ușor pentru aceștia să efectueze o escaladare pe munte decât cei cu vârste peste 61 spre exemplu.

Vârsta :

Sub 20 de ani=0 20-35 ani=13 36-60=19 Peste 61 de ani=7

Fig : Vârsta turiștilor

Cei mai mulți dintre turiști erau studenți, eu consider că aceștia erau majoritari în primul rând pentru faptul că se aflau în vacanță și dispuneau de mult timp liber, iar în al doilea rând pentru că o unitate de cazare din stațiunea Durău este mult mai accesibilă ca preț comparativ cu o stațiune litorală, sau alte stațiuni montane de rang de la noi din țară precum cele de pe Valea Prahovei. Studenții erau urmați de pensionari care ca și cei din urmă dispun de timp liber de care vor să profite la un cost mai redus. În rest, aceștia erau urmați de :

Ocupația :

Funcționar=2 Tehnician maistru=3 Muncitor=7 Elev=0 Student=9 Pensionar=8 Șomer=5 Altele=5

Fig : Ocupația turiștilor

Majoritatea turiștilor aveau liceul ca ultima școala absolvită, urmată de cei facultate și cu masterul terminat. Doi dintre vizitatori aveau diplomă de doctorat dar neexistând această variană disponibilă în chestionar, au fost incluși în categoria celor cu master. Acest lucru se datorează faptului că, după cum am menționat mai sus mulți erau studenți în vacanță ceea ce înseamnă că ultima lor școala absolvită era liceul. Prezența celor cu doctorat se poate explica și prin prisma faptului că în Parcul Național Ceahlău sunt prezente rezervații științifice, unde numai cei care vin pentru cercetare și obțin aprobarea de la conducerea parcului, pot intra.

Ultima școală absolvită

Școala generală=1 Liceu=15 Facultate=12 Master=9 ( +2 doctoratul)

Fig : Ultima școală absolvită a turiștilor

Localitățile de domiciliu din care provin turiștii sunt marea majoritate din regiunea de nord-est a țării, datorită faptului că este o zonă mai greu accesibilă la care cei din afara regiunii nu s-ar avânta decât dacă ar fi pasionați de zone ecoturistice, munte, drumeții sau dacă ar dori să participe la evenimentele organizate în parc de genul Festivalului Muntelui sau concursul Bate Toaca. Dar în momentul chestionării niciunul dintre cestea două nu aveau loc.

Localitatea de domiciliu

Botoșani=2 Holm=1 Iași=8 Roman= 7 Sighișoara=1 Bacău=12

Ion Creangă=4 Buzău=1 Satu Mare=1 Bârlad=1 Vaslui=1

Fig : Localitatea de domiciliu a turiștilor

Locul de naștere al acestora se află predominant tot în regiunea Moldovei. Toți cei din Iași erau născuți și locuiau tot acolo și erau majoritari. De la Iași există un autocar cu care se poate ajunge în Durău ceea ce ar fi fost mai ușor pentru ei, asta dacă nu au sosit cu mașina personală, ceea ce ar fi putut explica abundența lor.

Locul de nastere

Iași=7 Roman=10 Piatra Neamț=2 Moreni,Comuna Văleni=1 Huși=1

Bârlad=3 Satu Mare=1 Galați=1 Timișești=1 Bacău=9

Sighișoara=1 Vatra Dornei=1 Boghicea=1

Fig : Locul de naștere al turiștilor

Caracteristicile vizitei în PNC:

Cei mai mulți dintre aceștea au venit în PNC pentru a petrece timp în natură și pentru a face mișcare urcând pe munte, în dorința de a pleca cât mai departe de cotidian și de agitația orașului în care locuiesc.

De ce ați ales să vizitați PNC?

Să petrec timp în natură=20 Să identific elementele care îi oferă unicitate=8

Să vizitez schitul de pe platou=5 Să fac mișcare în natură=13

Să vizitez un parc național=11 Să-mi formez o imagine asupra esteticii peisajului=4

Altele=1 (să-mi petrec timpul cu prietenii)

Fig : Motivația călătoriei în PNC

Cei mai mulți dintre turiști au mai vizitat parcul de câteva ori pe parcursul vieții lor, acest lucru s-ar putea datora faptului că, majoritatea stau în aceeași regiune în care se află și PNC și le este mai ușor să călătorească, este o zonă liniștită și nu foarte scumpă.

Este prima vizită în PNC?

Da=14 Nu=25

Fig : Frecvența revenirii turiștilor în PNC

Din cauza lipsei dotărilor de agrement, a unităților de alimentație sărace în meniuri, nediversificate, puține și învechite în stațiunea Durău, cei mai mulți turiști aleg să petreacă 3 zile în stațiune. După ce aceștia urcă pe munte, dacă nu înnoptează acolo, se întorc în stațiune dar nu mai au ce face acolo. Așa că pentru liniște, odihnă și pentru a-și încărca bateriile, aceștia petrec nu mai mult de un weekend prelungit. Există și care au ales sa își petreaca un sejur întreg, probabil cei din categoria pensionarilor care au nevoie să stea pentru o cură medicală.

Cât timp petreceți în PNC?

1 zi=3 2 zile=7 3 zile=13 4 zile=8 5 zile=3 6 zile=1 7 zile=4

Fig. : Timpul petrecut în PNC

Cu toate că turiștii vin pentru munte mai mult, cei mai mulți dintre ei aleg să rămână peste noapte în stațiune. Acest lucru ar putea fi datorat faptului că stațiunea dispune de un număr mare de locuri disponibile de cazare la unitățile de cazare sau camping, în timp ce la cele 3 cabane din parc, locurile sunt mai limitate. Totodată, majoritatea turiștilor care aleg să viziteze parcul intră pe la intrarea din stațiune astfel că mulți decid să înnopteze acolo.

Unde ați înnoptat când/dacă ați rămas în PNC?

Cabana Fântânele=3 Stațiunea Durău=24 Cabana Dochia=3

Schit=1 (Casa Pelerinului) Cabana Izvorul Muntelui=4 Camping=4

Fig : Locul preferat de cazare al turiștilor

Din punct de vedere al alegerii traseelor montane parcurse, turiștii au preferat în primul rând ca destinația aleasă să fie cât mai aproape de localitatea lor de reședință și ca lungimea traseului să nu fie una prea lungă și obositoare, deoarece mulți dintre aceștia se aflau în vizită alături de copii lor, mai mici. În al doilea rând ei își doreau ca marcajele și panourile de informare să fie clare pentru a nu se abate de la traseu și a se rătăci, timpul de parcugere al traseului să nu fie unul foarte lung și intrarea în parc să fie accesibilă, ceea ce putem afirma în cazul intrării prin Durău. Acestea au fost principalele criterii, dar ele au fost urmate și de altele ce s-au completat cu acestea. Este de menționat faptul că, deși contează și frumusețea peisajului pentru ei, mai mult se concentrează pe efortul fizic depus.

Care a fost criteriul de alegere al traseului/traseelor pe care le-ați parcurs în PNC?

Accesibilitate ridicată a punctului de intrare în parc=6

Mijloace de transport care să faciliteze accesul spre punctul de intrare=4

Distanță mică de parcurs din localitatea de domiciuliu=9 Lungimea traseului=9

Timpul de parcurgere al traseului=6 Panta redusă a traseului=5

Claritatea marcajelor și a panourilor de informare=6 Spectaculozitatea peisajului pe traseu=5

Unicitatea formelor de relief=5 Am mai văzut acest traseu=4

Recomandarea altor persoane=5 Altele=1 (odihnă,liniște)

Fig : Motivația alegerii traseului montan în PNC

Trecând la partea următoare a studiului, vom vedea de ce turiștii au ales să petreacă timp în Durău și cum și-ar dori aceștea să își petreacă timpul aici dar sunt limitați de posibilități. Cei care au ales să vină aici, ca facilitate turistică utilizată de către ei, cea mai populară printre vizitatori se află pensiunea. Cei mai mulți aleg să se cazeze la pensiuni, acestea fiind și cele mai numeroase tipuri de unitpți de cazare din stațiune. De altfel doar 11 dintre ei au utilizat restaurantele, deoarece din lipsa acestora și lipsa diversificării oferite, mulți decid să vină de acasă cu mâncare gata făcută, sau pecare o prepară aici, mai ales dacă nu stau foarte multe zile în stațiune.

Dacă ați trecut/stat prin/în stațiunea Durău ce facilități turistice ați utilizat?

Hotel=6 Restaurant=11 Pensiune=20 Altele =13 (Cabană=9; Camping=4)

Fig : Facilitățile turistice utilizate de către turiști

Din cauza lipsei structurilor de agrement, turiștilor nu li se oferă prea multe posibilități de petrecere a timpului liber, în concluzie majoritatea se rezumă doar la plimbările prin stațiune profitând de aerul curat a acesteia, iar ca vizitarea unor obiective antropice, aceștia au fost la Mănăstirea Durău și la Centru de Informare PNC, tot pentru a se interesa de eventualele ascensiuni pe munte, în lipsa altor lucruri de făcut.

Cum ați petrecut timpul în stațiunea Durău?

Plimbări=27 Vizită la Mănăstire=8 Vizită la Centrul de Informare al PNC=12

Altele=1 (activități sportive)

Fig : Modalități de petrecere a timpului în Durău

Având în vedere lipsa posibilităților de recreere în stațiunea Durau menționată mai sus, sejurul turiștilor aici este unul de scurtă durată deoarece cei mai mulți se retrag în PNC pentru a-și ocupa timpul liber.

Sejurul dumneavoastră în stațiunea Durău

Este doar în stațiune=9 E de scurtă durată pentru că intenționez să merg și în PNC=27

E de scurtă durată pentru că sunt în trecere=1 Altele=1( camping+activități sportive)

Fig : Durata sejurului în stațiunea Durău

Pentru că turiștii sunt în general nemulțumiți de ceea ce le oferă stațiunea și din această cauză nici nu petrec foarte mult timp aici, au fost întrebați ce anume ar mai trebui adăugat în opinia lor pentru a o face mai atractivă. Cei mai mulți dintre ei își doresc amenajări și facilități pentru sport și agrement dar și pentru copii. Din câte am putut observa Durău este o stațiune mai mult pentru familiști, dar în afara unui părculeț foarte mic cu doar câteva leagăne și un tobogan, copii nu au ce face în stațiune și se plictisesc repede.

Ce facilități turistice credeți că ar fi necesare în stațiunea Durău pentru a atrage mai mulți turiști?

Amenajări și facilități pentru sport și agrement=30 Amenajări si facilități pentru copii=16

Altele=1 ( mai multe locuri pentru campare amenajate,mai multe indicatoare care să semnalizeze localizarea stațiunii Durău)

Fig : Principalele îmbunătățiri ce ar trebui aduse stațiunii Durău

În încercarea de a afla dacă această eclipsare a stațiunii este văzută și prin ochii turiștilor de rând, din ultima întrebare a chestionarului și anume „Credeți că turiștii ar poposi mai mult în stațiunea Durău dacă aceasta nu s-ar afla în imediata apropiere a PNC?” nu am putut ajunge la o concluzie, deoarece cei care au răspuns cu „nu știu/ nu mă pronunț” sunt majoritari. Astfel că este posibil ca aceștia să nu fi înțeles exact întrebarea, sau nu doresc să se pronunțe cu vedere la preferințele celorlalți turiști în necunoștință de cauză.

Fig .: Opinia turiștilor cu privire la fenomenul de eclipsare

[1] Mirela Mazilu (2008) – The analysis of the Romanian tourism today, în Tourism Today, The College of Tourism and Hotel Management (2008), pg. 167-181

[2] Gabriela Cocean (2011) – Teză de doctorat, Relația relief și turism în Munții Trascău, Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Geografie, Cluj-Napoca

[3] Gabriela Cocean (2010) – Fenomenul de eclipsare atractivă , Academia Română, Filiala Cluj, Colectivul de Geografie, Geographia Napocensis, Anul IV, nr. 2/2010

[4] C. Gaman (2014) – Riscuri naturale în zona Parcului Național Ceahlău, cu implicații asupra activităților turistice. Riscuri naturale în aria limitrofă Masivului Ceahlău, cu impact asupra turismului, Lucrările simpozionului Ceahlău, Ediția a II-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

[5] Mihail Gabriel Albotă (1992) – Munții Ceahlău, Monografii montane

[6] Iulian Săndulache (2016) – Curs de Carpați, pentru studenții anului III, specializarea Geografia Turismului, Facultatea de Geografie, Universitatea din București, Ed. Cetatea Doamnei – Piatra Neamț

[7] Bogdan, Octavia et al. (1979) – Harta topoclimatică a României, Atlas R. S. România (1972-1979), Ed. Academiei, București

[8] Bogdan, Octavia (1983) – Regiunile climatice și topoclimatele, Geografia României, Vol. I, Geografia Fizică, Ed. Academiei, București

[9] Planul de management al Parcului Național Ceahlău (2014)

[10] Nela Miaută, Roxana Savina (2013) – Conservarea biodiversității în Masivul Ceahlău, în contextul dezvoltării rețelei ecologice europene Natura 2000, Lucrările simpozionului Ceahlău : Natură, istorie și turism, Ediția a I-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

[11] Raportul PNC anul 2016

[12] http://www.ceahlau.neamt.ro/cai_acces.php

[13]http://www.ziarpiatraneamt.ro/sperante-pentru-refacerea-dj-155f-axialul-durau-izvorul-muntelui

[14] Mitropolia Moldovei și Sucevei (1974) – Monumente istorice bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Ed. Mitropoliei Moldovei și Sucevei

[15] Chirilescu Corina, Drăgoi Violeta, Zafton Anca, prof. Mihai Apopei, prof. Xenia Sârbu (2010) – Ceahlăul și Civilizația Românească a Văii Muntelui, Grupul Școlar Bicaz, Bicaz

[16] Dieaconu Daniel, Bulai Mihai (2013) – La poalele Pionului: Comuna Ceahlău: crâmpeie de istorie, Ed. Cetatea Doamnei

[17]http://jurnalul.ro/campaniile-jurnalul/descoperirea-romaniei/durau-la-pachet-cu-uniunea-sovietica-41925.html

[18] GAL Ceahlău – Rolul GAL-ului în dezvoltarea microregiunii Ceahlău

[19] Planul Regional de Acțiune pentru Turism (2017 – 2023) – Nord – Est

[20] http://www.hoinari.ro/manastirea-durau-durau-moldova-11552720040623.php

[21] G. Panu – Amintiri de la „Junimea” din Iași, Vol.1, Ed. Remus Cioflec

[22] Nicolae Neacșu (2006) – Dimensiunile fenomenului turistic, Economia Turismului, Curs 2, Capitolul 2

[23] http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-durau-67907.html

[24] Gheorghe Ungureanu (1933 – 1934) – Mănăstirea Pionu sau Schitul Hangu și Ruinile Palatului Cnejilor Cantacuzini, Anuarul liceului de băieți Piatra – Neamț

[16] Monitorul Oficial al României (2015) – Lista monumentelor istorice din județul Neamț, partea I, Nr.113 bis/15.II.2016

[17] http://ziarullumina.ro/schitul-hangu-din-tinutul-neamtului-la-1900-10197.html

[18]http://adevarul.ro/locale/piatra-neamt/planuri-ruinele-palatului-cnejilor-poalele-ceahlaului-fotogalerie-1_50aee83a7c42d5a663a1987f/index.html

[19] ANPM – Regulament PNC

[21] Proiect RIS – Analiza tendințelor economice ale Regiunii Nord – Est, Discover North east Romania

[22] MINISTERUL Agriculturii și Dezvoltării Rurale (2011) – Programul privind im plementarea programului SAPARD în România, Versiune consolidată, Autoritatea de management pentru programul SAPARD

[23] http://www.bistrita-romania.ro/serv.php

[24] Petrescu Mihaela (2014) – Pensiunea Vânătorul – lungul drum al unei afaceri în agroturism, Lucrările simpozionului Ceahlău, Ediția a II-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

[25] Mioara Clius, Alexandra Teleucă, Ovidiu David, Adrian Moroșanu (2011) – Trail accessibility as a tool for sustainable management of protected areas: Case study Ceahlău Național Park, Romania, Procedia Environmental Sciences 14 (2014) 267 – 278

[26] http://natura2000.ro/ce-este-reteaua-natura-2000/

[28] http://www.ceahlau.neamt.ro/prezentare_generala2.php

[29] Juncănaru Pedemonte Emil (2013) – Călători români și străini pe Muntele Ceahlău, Lucrările simpozionului Ceahlău : Natură, istorie și turism, Ediția a I-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

[30] Gh. Dumitroaia (2001) – Constantin Matasă – În memoriam, Ed. C. Mătasă

[31] http://www.ceahlau.neamt.ro/cabana_dochia.php

[32] http://www.ceahlau.neamt.ro/cabana_fantanele.php

[33] http://www.ceahlau.neamt.ro/cabana_izvorul_muntelui.php

[34] Daniela Ursu (2013) – Ceahlăul – un munte de toponimii, Lucrările simpozionului Ceahlău : Natură, istorie și turism, Ediția a I-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

[36] E. Cristea – Claia lui Miron. O metaforă a Ceahlăului.

[37] Dieaconu Daniel (2013) – Mitologie românească în Munții Neamțului, Lucrările simpozionului Ceahlău : Natură, istorie și turism, Ediția a I-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

[38] Viorel Nicolau (2013) – Muntele Ceahlău în cartofilie, Lucrările simpozionului Ceahlău : Natură, istorie și turism, Ediția a I-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

[39] Daniel Dieaconu, Vasile Rășchitor (2014) – Tradiții ancestrale la muntele Ceahlău, Lucrările simpozionului Ceahlău, Ediția a II-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

[40] Iordache Ion, Adrian Oprea (2013) – Aspecte ale biodiversității Parcului Național Ceahlău, Lucrările simpozionului Ceahlău : Natură, istorie și turism, Ediția a I-a, Consiliul Județean Neamț, Direcția de administrare a Parcului Național Ceahlău

[41] Natura 2000 – Habitate prioritare alpine, subalpine și forestiere din România, broșură realizată în cadrul Proiectului Life 05NAT/RO/000175

[42] http://www.batetoaca.ro/

[49] http://www.ceahlaupark.ro/2016/08/04/festivalul-muntelui-ceahlau-2016/