Fenomenul Coruptiei In Romania Intre Anii 1992 2014

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative

Fenomenul coruptiei in Romania

intre anii 1992-2014

Realizat de :

Vorniceasa Alexandra-Ioana

Facultatea de Stiinte Politice

Specializarea Stiinte Politice

Grupa 4

Fenomenul coruptiei din Romania intre anii 1992-2014.

Persoane condamnate definitiv pe categorii de infractiuni

Voi incepe lucrarea mea de la ipoteza pe care doresc sa o analizez, conform careia, desi Romania a evoluat din punct de vedere legislativ in ultimii 27 de ani (de la caderea regimului comunist si reinstaurarea democratiei) rata coruptiei pare sa creasca din ce in ce mai mult, iar in momentul de fata acesta este un subiect controversat. Potrivit Codului Penal in vigoare, coruptia este considerata infractiune iar sanctiunile sunt reglementate in legea 78/2000 care “instituie masuri de prevenire, descoperire si sanctionare a faptelor de coruptie”.

Cu toate ca la nivel europen coruptia este considerata un fenomen criminogen care poate pune in pericol statul de drept aceasta continua sa ia amploare la nivel european si national. Analizand statistic situatia Romaniei vom observa ca rata coruptiei a capatat diferite valori in functie de schimbarile care au avut loc la nivel national.Lucrarea de cercetare de fata se bazeaza statistic pe anii 1992, 2008 si 2014, in continuare urmand sa detaliem aceasta selectie a anilor.

Coruptia.

Notiuni generale.

La modul general coruptia inseamna o abatere de la datorie, practica des intalnita in randul persoanelor care ocupa functii importante sau de conducere in societate. La baza coruptiei sta, desigur, resursa umana. Oamenii coruptibili sunt oamenii care obtin foloase necuvenite folosindu-se de pozitia lor in societate(de exemplu traficul de influenta), care pot incalca norme morale si responsabilitati profesionale. De cealalta parte, oamenii coruptibili nu ar exista daca ceilalti ar refuza sa le ofere anumite beneficii pentru a obtine ceva.

In concluzie, infractiunile de luare si dare de mita stau la baza fenomenului de coruptie. Coruptia se poate manifesta in toate domeniile si in toate sectoarele, de la institutiile publice la sectoarele private.

Rata coruptiei in Romania intre anii 1992-2014.

Am ales aceasta perioada de timp privind cronologic evenimentele care au avut loc in Romania astfel:

➤ anul 1992 : este al doilea an in care Romania a readoptat o Constitutie democratica dupa caderea comunismului

➤ anul 2008 : este al doilea an de cand Romania este membru al Uniunii Europene

➤ anul 2014 : este anul in care Romania este obisnuita si adaptata contextelor Uniunii Europene, inclusiv legislativ.

Potrivit Institutului National de Statistica, in anul 1992 avem 37 de persoane condamnate definitiv pentru dare de mita si 112 pentru luare de mita; in anul 2008 au fost 58 de persoane condamnate definitiv pentru dare de mita si 62 pentru luare de mita, iar in anul 2014, 64 de persoane au primit condamnare definitiva pentru dare de mita si 72 pentru luare de mita.

Analizand aceasta statistica putem observa cum numarul persoanelor care au primit condamnare definitiv pentru luare si dare de mita creste.Astfel, in ordine cronologica, media aritmetica a persoanelor condamnate pentru aceasta categorie de infractiuni este:

in anul 1992 : 74.5

in anul 2008 : 60

in anul 2014 : 68

Facand o comparatie a primilor doi ani, reiese ca in Romania ca membra a Uniunii Europene rata infractiunilor de luare si dare de mita scade. Putem justifica acest rezultat datorita faptului ca tara noastra a fost nevoita sa aplice criteriile de selectie ale aderarii la Uniunea Europeana. Aceasta statistica demonstreaza ca dupa aderarea Romaniei la UE fenomenul coruptiei era in descrestere, un lucru incurajator pentru stabilizarea statului de drept.Insa facand o comparatie intre anul 2008, cand Romania abia trecuse de un lung proces de verificare si negociere potrivit caruia tara trebuia sa se ridice la standarde europene. Anul 2014 este un an in care, fata de anul 2008, fenomenul coruptiei creste in Romania. Astfel, potrivit bilantului Directiei Nationale Anticoruptie

“Cei 86 de procurori care au desfasurat activitati de urmarire penala in 2014 au avut de solutionat peste 9100 de cauze, cel mai mare numar de dosare de la infiintarea DNA. In medie, un procuror a efectuat urmarire penala in aproape 105 cauze, un volum impresionant avand in vedere complexitatea dosarelor care intra in competenta directiei.”

Majoritatea persoanelor condamnate definitiv pentru luare si dare de mita sunt persoane care ocupa functii de conducere.

Cadru legislativ.

Potrivit Codului Penal, darea si luarea de mita constituie infractiuni si de pedepsesc conform legii in vigoare. In Romania, legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie Cod Penal, luarea si darea de mita constituie principalele infractiuni in faptele de coruptie.

Articolul 289 reglementeaza normativ infractiunea de luare de mita care se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani. Articolul 290 reglementeaza normativ darea de mita se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. De asemenea, Guvernul Romaniei are inclus in Planul de guvernare, printre prioritati, combaterea coruptiei. Acest lucru demonstreaza ca la nivel politic coruptia reprezinta o amenintare ce poate pune in pericol atat sitstemul de guvernare cat si buna functionare a statului.

Concluzii

Potrivit Constitutiei Romaniei, articolul 1, alineatul 3 “Romania este stat de drept, democratic si social (…)” . Statul de drept presupune un teritoriu reglat normativ si impersonal de o ordine juridica, ce are la baza un set de norme(exemplu: Constitutia). Insa acest lucru nu este suficient, statul de drept avand nevoie si de existenta democratiei pe langa acest set de norme.

Coruptia este una dintre cele mai grave infractiuni care poate pune in pericol statul de drept. Consecintele coruptiei se fac simtite pe toate planurile: politic, juridic, economic etc. Spre exemplu, un sistem juridic corupt pericliteaza statul de drept prin incalcarea Constitutiei si poate pune in pericol sistemul democratic. Un sistem juridic corupt poate inseamna incalcarea drepturilor fundamentale ale omului atunci cand vine vorba de procese si condamnari in instanta si poate afecta regulile dupa care din punct de vedere legal toti membrii societatii( atat autoritatile cat si cetatenii) ar trebui sa le urmeze( de exemplu: atunci cand un politist opreste un sofer care a consumat bauturi alcoolice si ofera mita pentru a scapa de sanctiunile potrivit legii in vigoare, iar politistul accepta aceasta mita, reprezinta un caz de coruptie care ar putea avea urmari grave – soferul isi poate continua drumul si poate pune in pericol viata altor cetateni).

Luarea si darea de mita sunt principalele infractiuni care fac parte din fenomenul coruptiei, care, in Romania, pare sa ia amploare. Cadrul legislativ si autoritatile competente in solutionarea acestor probleme se pare ca din punct de vedere statistic devin din ce in ce mai eficiente.Folosind statistica Insitutului National de Statistica putem observa cum in Romania rata persoanelor condamnate definitiv pentru luare si dare de mita a capatat diferite valori de-alungul timpului. Faptul ca in anul 2008 avem cea mai mica rata de condamnare definitiva a persoanelor pentru luare si dare de mita fata de anii 1992 si 2014 se poate explica in mai multe feluri.

Vom alege ipoteza conform careia Romania, ca si nou membru al UE in anul 2008, incerca sa se mentinta din punct de vedere legislativ la standardele impuse de Uniune. De asemenea, daca privim si numarul total de condamnari definitive din acest an fata de ceilalti ani alesi putem observa ca:

in 1992 numarul total de conamnari definitive este de 69143 persoane

in 2008 numarul total de condamnari definitive este de 36795 persoane

in 2014 numarul total de condamnari definitive este de 40832

De aici reiese inca odata ca perioada 1992-2008 a fost o perioada in care coruptia din Romania incepuse sa se diminueze(aproape injumatatindu-se statistic), iar in perioada 2008-2014 incepe din nou sa ia amploare.

Din bilantul Directiei Nationale Anticoruptie facut pentru anul 2014 putem observa ca insasi insitutia apreciaza ca a avut un numar record de condamnari si dosare de solutionat.Astfel, se confirma ipoteza mea conform careia desi Romania ca si membra a Uniunii Europene si NATO a evoluat din punct de vedere legislativ din perioada postdecembrista pana in prezent, rata coruptiei a crescut semnificativ in ultimii ani. Acest lucru este demonstrat statistic si recunoscut public de catre autoritatile competente in acest domeniu, iar amploarea pe care fenomenul coruptiei o ia in societate isi face din ce in ce mai mult simtite consecintele.

ANEXE

Anexa 1

Tabel 1: Persoane condamnate definitiv pe categorii de infractiuni ; infractiuni de serviciu- dare si luare de mita ; total persoane condamnate definitiv in anii 1992, 2008 si 2014

Sursa: INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA

Anexa 2

Tabel 2 : Raportul Directiei Nationale Anticoruptie pentru anul 2014 privind inculpatii condamnati si cresterea numarului acestora la 1138 fata de anul precedent, 2013.

Sursa : Directia Nationala Anticoruptie

Bibliografie

Ministerul Afacerilor Interne- Directia Generala Anticoruptie, Infractiuni de Coruptie din Codul Penal http://www.mai-dga.ro/index.php?l=ro&t=49, accesat la data de 24.01.2016

Program National de Prevenire a Coruptiei http://sna.just.ro/Portals/0/documente/documente%20SNA%20site/pg-national-coruptie.pdf, accesat la data de 24.01.2016

Constitutia Romaniei, Titlul I, prinicipii generale http://www.cdep.ro/pls/dic/site.page?den=act2_1&par1=1#t1c0s0sba1, accesat la data de 24.01.2016

Raport de activitate 2014- Directia Nationala Anticoruptie http://www.pna.ro/obiect2.jsp;jsessionid=8383fd94b14998325ed0c1fef54c?id=241, accesat la data de 24.01.2016

Discurs procuror șef D.N.A. – Bilanț 2014 http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=5982 accesat la data de 24.01.2016

Institutul National de Statistica Romania,http://statistici.insse.ro/shop/, accesat la data de 24.01.2016

Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene

Carp Radu, Religie, politica & statul de drept, Bucuresti, Humanitas, 2013

Conditions for membership, http://ec.europa.eu/enlargement/policy/conditions-membership/index_en.htm, accesat la data de 24.01.2016

www.europarl.europa.eu/transl_es/RO/…/accession_treaty3_ro-bulg.doc, accesat la data de 24.01.2016

Oancea I., Tratat de drept Penal.Partea Generala, Bucuresti, All, 1995

C. Bulai, A. Filipas, C. Mitrache, Institutii de Drept Penal, Bucuresti, Editura Trei, 2001, pag. 440-445