Fenomen și politic ă public ă, Aspecte generale [628313]

1 Capitolul I
Fenomen și politic ă public ă, Aspecte generale
1.1 Imigra ția- Concepte definitorii
Mobilitatea teritorial ă a popula ției vizeaz ă ansamblul deplas ărilor popula ției în
spa țiu, cu și f ără schimbarea domiciliului stabil, dar și modificarea unor caracteristici
sociale, profesionale, demografice, ca urmare a imp lic ării unor factori specifici.
Imigra ția presupune expansiunea dintr-o arie de origine și retrac țiune a
oamenilor într-un anumit spa țiu, prin deplasare, schimbarea locului de reziden ța și de
locuin ța, adic ă plecarea sau venirea individual ă sau a unui flux de persoane, fie zilnic,
fie sezonier sau definitiv.
Imigra țiile pot fi temporare, având durat ă mai mare de o lun ă, și vizeaz ă, de
regul ă, c ăutarea de lucru, sau permanente când dureaz ă peste un an. Imigra ția
popula ției are o dimensiune temporal ă, fapt pentru care aceast ă no țiune are o
semnifica ție istoric ă și actual ă, incluzând incluzând și acele fapte (invazii, coloniz ări,
migra ții propriu-zise) care au contribuit la r ăspândirea și concentrarea popula ției pe
Glob. Prin urmare, deplasarea popula ției cap ăta diferite nuan țe în func ție de scop,
ritmicitate, durat ă, periodicitate, frecventa etc. Calitatea de imigrant este definit
diferit de la o țar ă la alta, de la 24 de ore în Indonezia și Insulele Solomon, la unu
sau mai mul ți ani în alte ță ri 1.
Fluxurile de persoane sunt legate de cali tatea modului de via ță , aduc schimb ări
în reziden ța sau activitatea imigra ților și dezechilibre demografice, materiale și
informa ționale între zona de plecare și cea de sosire.
În func ție de localitatea de origine și de destina ție, se folosesc termenii de
imigrare și emigrare. Localit ățile de plecare (origine) desemneaz ă emigra țiile, iar
sosirile vizeaz ă localit ățile de primire, adic ă imigra țiile. Rezult ă faptul c ă no țiunea de
migrant are și o dimensiune reziden țial ă, întrucât imigra ția presupune plecarea pentru
a locui într-o alt ă localitate.

1 Delcea Alexandra, International migration and remittances, Editura Paralela 45, Bucuresti, 2007

2
1.2Definirea termenului de imigra ție
Potrivit Dic ționarului de geografie uman ă2, imigra ția este “un proces prin care
persoanele î și schimb ă locul de reziden ță în mod definitiv. În acela și dic ționar,
imigra ția interna țional ă este definit ă ca având loc în afara grani țelor unui stat, fiind
motivate de marile decalaje economice între state 3. A șadar, “i migra ția interna țional ă
presupune trecerea unei frontiere, unei limite poli tice oficiale, indiferent de distan ța
parcurs ă4.
Complexitatea fenomenului, caracterul s ău relativ nou în cercuri politice și
academic și consecin țele multiple și diferite pe care le are asupra statelor și indivizilor
fac să nu existe un punct de vedere unitar referitor la m igra ție, a șa cum nu exista o
metodologie unic ă de culegere a datelor referitoare la acest proces.
1.3 Tipuri și forme de imigra ție
În literatura de specialitate, în func ție de condi țiile de spa țiu, de timp, reziden ță
și activitate, sunt definite patru categorii de imig ra ții: imigra ții temporare, transfera ții,
imigra ții pe termen lung, nonimigratii . Imigra ții temporare își schimb ă locul de
munc ă și î și p ăstreaz ă domiciliul obi șnuit. Se cuprind în aceast ă categorie migra ții pe
termen scurt și naveti știi. Transfera ții își schimba domiciliul și î și p ăstreaz ă locul de
munc ă. Imigran ții pe termen lung își schimba domiciliul și locul de munc ă pentru o
perioad ă îndelungat ă. Aceast ă categorie de migra ți define ște imigra ția propriu-zis ă.
Nonimigrantii sunt persoanele care nu s-au mutat niciodat ă în alt ă parte și nu și-au
schimbat domiciliul sau locul de munc ă într-o perioad ă dat ă. Este vorba, în primul
rând, de reziden ții convin și, care nu și-au propus și nu și-au schimbat niciodat ă
domiciliul stabil 5.

2George Erdeli, Melinda Candea, Cristian Braghina, S ilviu Costachie, Daniela Zamfir, Dictionar de
geografie umana, Editura Corint, Bucuresti, 1999, p. 194
3Ibidem
4George Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia populatiei mondiale, Editura a IV-a, revazuta si
actualizata, Editura Universitara, Bucuresti, 2009, p. 126
5George Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia populatiei mondiale, Editura a IV-a, revazuta si
actualizata, Editura Universitara, Bucuresti, 2009,p.134

3 Imigra țiile definitive presupun fixarea imigran ților în ariile de sosire. Unele
deplas ări definitive nu au caracter constant, fiind întrer upte de reveniri în condi țiile în
care atractivitatea î și modific ă pozi ția și gradul de favorabilitate, ca urmare a unor
factori economici și politici.
Dup ă gradul de libertate al persoanei ce efectueaz ă deplasarea, migra țiile pot fi
libere, selective, spontane sau for țate. Deplas ările spontane se refer ă la redistribuirea
popula ției în teritoriu în func ție de necesarul de for ța de munc ă și al unui trai mai bun.
Deplas ările for țate se realizeaz ă prin constrângere, care, în timp, s-au reprezentat prin:
comer țul cu sclavi, în secolele al VIII-lea și al IX-lea; deport ări pe motive etnice și
confesionale, frecvente între India și Pakistan, între Israel și Palestina, între Etiopia și
Eritreea, între ciprio ții greci și ciprio ții turci, intre curzii, si ții și suni ții din Irak. Un
gen de deplas ări for țate în reprezint ă expulz ările efectuate în urma investig ării și
aplic ării unor m ăsuri abuzive la renominalizare prin m ăsurile autoritare de bulgarizare
a numelor turcilor, aplicate în perioada 1985-1989. Dup ă anul 1990 au revenit, în
zonele de origine, circa 155.000 dintre turcii expulza ți6.
Mi șcările migratorii propriu-zise au o motiva ție economic ă, implica o
schimbare de durata sau definitive a rezidentei și chiar a activit ății, aduc muta ții
importante în via ța persoanelor imigrante și modific ări în modul lor de via ță . În raport
cu spa țiile pe care se desf ăș oar ă, deplas ările popula ției se reprezint ă prin i migra ții
interne și i migra ții interna ționale.
Imigra țiile interna ționale, determinate economic, demografic și politic, sunt
posibile în condi ții de permisivitate sau restrictivitate fa ță de fenomenul de deplasare
a popula țiilor de la o țar ă la alta. În opinia lui Noin D. (1998), i migran ții
interna ționali , din punct de vedere juridic, sunt:
 Persoane transmutate (dislocate), care și-au p ărăsit țara de origine, ca urmare a
unor decizii politice sau religioase;
 Refugia ții (azilan ții) , care-și p ărăsesc tara de origine din cauza unor
constrângeri politice sau religioase;

6www.migrationeducation.org

4  Imigran ții independen ți, care doresc s ă-și schimbe tara de origine, rezidenta și
na ționalitatea;
 Muncitorii str ăini, pentru exercitarea unei meserii .
Pe de alt ă parte, i migran ții se diferen țiaz ă dup ă statutul s ău motiva ția specific ă7, în:
 Imigran ții admi și pentru educa ție și instruire (student, elevi, instructorii
str ăini și dependen ții acestora);
 Imigran ții admi și pentru munc ă;
 Imigran ți necalifica ți;
 Imigran ții admi și pentru reunificarea sau pentru reîntregirea famil iei;
 Imigran ții care au primit dreptul de liber ă stabilire în țara receptoare;
 Imigran ții admi și din ra țiuni umanitare.
O categorie aparte o reprezint ă imigran ții ilegali (clandestini), care p ătrund
fraudulos sau pe cai ilegale pe teritoriul unei ță ri, persoanele care n-au primit formal
dreptul de reziden ță în condi țiile unor legi sau ale unor reglement ări restrictive fa ță de
imigran ți. O dimensiune a imigra ților ilegale o reprezint ă traficul de persoane pentru
munca la negru, la care se asociaz ă crima organizat ă cu arme și droguri.

1.4 Cauzele imigra ției
Imigra ția interna țional ă reprezint ă o dimensiune importanta a globaliz ării, iar
dinamica sa este tot mai conectat ă la modific ările survenite în structurile sociale și în
economia global ă. Imigra ția interna țional ă afecteaz ă în prezent toate regiunile lumii,
iar motiva țiile și mijloacele de a imigra sunt mai numeroase decât o ricând în istoria
omenirii. Iat ă câteva dintre acestea:
a) Cre șterea dispari țiilor regionale 8

7Anghel Gabriel Remus, Horvath Istvan, Sociologia migrației.Teorii și studii de caz române ști , Polirom,
Iași, 2009

5 b) . Potrivit raportului din 2005 al ONU, în timp ce î n ță rile dezvoltate Indicele
Dezvoltării Umane (IDU) a crescut, la nivelul unora dintre ță rile în dezvoltare
s-a înregistrat o diminuare f ără precedent a acestui indicator. Un num ăr de 18
ță ri au avut în 2005 un IDU mai mic decât aveau în 19 80 9. Statisticile ONU
sunt alarmante în acest sens. Mai mult de 850 de mi lioane de persoane
(inclusiv unul din trei copii pre școlari) sufer ă de malnutri ție, mai mult de un
miliard de persoane nu au acces la surse de ap ă sigure, iar 2.6 miliarde nu au
acces la educa ția primar ă-majoritatea din ță rile Africii subsahariene și Asiei de
Sud . Programul ONU pentru Dezvoltare estimeaz ă c ă, de și s ărăcia se va
reduce, un num ăr mare de persoane (circa 380 de milioane) va conti nua s ă
supravie țuiasc ă cu mai pu țin de un dolar pe zi în anul 2015 10 ;
c) Presiunea demografic ă. În timp ce în majoritatea ță rilor dezvoltate, num ărul
popula ției înregistreaz ă o tendin ță descresc ătoare, în ță rile s ărace tendin ța este
invers ă. O astfel de evolu ție, combinat ă cu nivelul ridicat al s ărăciei și cu
inegalit ățile crescânde între venituri, a creat premisele int ensific ării imigra ției
interna ționale. Trebuie precizat îns ă c ă nu doar subdezvoltarea și
suprapopularea creeaz ă condi ții pentru imigra ție, ci și deosebirile existente
între diferite p ărți ale lumii;
d) Criza global ă a locurilor de munc ă11 . Dac ă în ță rile dezvoltate șomajul s-a
redus în ultimii ani, în cele în dezvoltare acesta a r ămas stabil sau chiar a
crescut ca urmare a restructur ării economice. Cea mai ridicat ă rat ă a șomajului
se înregistreaz ă în Orientul Mijlociu și Africa(12%), comparativ cu 6% în
unele state industrializate 12 . În plus, un mare num ăr de persoane practic ă

8George Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia populatiei, Editura Corint, Bucuresti, 2001, p. 129
9Human Development index, http://hdr.undp.org/statistics/.
10 Khalid Koser, Dimension and dynamics of Contemporary Internationa l Migration, Paper prepared for
the conference on Workers without borders:Rethinking economic migrati on, Maastricht Graduate
School of Governance, 18 March 2008, p. 7,
http://www.brookings.edu/papers/2008/~/media//Files/rc /papers/2008
0314_migration_koser/0314_migration_koser.pdf
11 Khalid Koser, op. cit, p. 5-10
12 Ibidem

6 activit ăți sub nivelul lor de preg ătire profesional ă sau lucreaz ă în sectorul
informal, unde perioada de angajare este impredicti bil ă;
e) Segmentarea pie țelor muncii în țările dezvoltate. Fenomenul s-a produs
preponderant în acele sectoare de activitate în car e popula ția autohton ă a
refuzat activit ățile slab pl ătite sau cu grad ridicat de risc care au fost astfe l
îndeplinite de lucr ătorii imigran ți;
f) Schimb ările climatic (catastrofe naturale, dezastre ecolog ice) au determinat și
determin ă și în prezent oamenii s ă imigreze în c ăutarea unor condi ții de via ță
mai prielnice 13 ;
g) Descoperirea de noi resurse naturale. Motivat ă de nevoi de consum sau de
dorin ța de a avea mai mult decât al ții, descoperirea de noi resurse naturale a
constituit frecvent în istoria omenirii un motiv pe ntru imigra ție;
h) Deteriorarea mediului politic în unele ță ri, conflictele armate și ciocnirile
interetnice. Fluxurile imigra ționale nu depind doar de condi țiile economice din
ță rile de origine și de destina ție. Regimurile politice din aceste ță ri
influen țeaz ă uneori decisiv decizia de a imigra. Oamenii prefer ă s ă tr ăiasc ă în
ță ri în care libertatea de exprimare și drepturile omului sunt respectate, iar
drepturile economice sunt protejate. O astfel de si tua ție se întâlne ște mai
frecvent în statele democratice decât în regimuri a utocrate. Aceasta a fost
situa ția în majoritatea ță rilor europene foste comuniste, în care elitele p ărăseau
ță rile de origine și solicitau azil politic în Occident.
Unii autori au identificat și al ți factori care contribuie la sus ținerea imigra ției,
precum factorul rasial-national-confesional, factorul sani tar-educational și factorul
cultural-recreativ 14 .
La aceste cauze se adaug ă și câ țiva factori favorizan ți precum:
 Revolu ția în comunica ții și transporturi. Se estimeaz ă c ă în perioada 1990-
2000, num ărul liniilor telefonice a crescut la nivel mondial de la 700 milioane

13 George Erdeli, Liliana Dumitrache, op. cit., 2001, p.130- 154
14 Alexandru Ungureanu, Ionel Muntele, Geografia populatiei, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2006, p. 249-
256

7 la 2.5 miliarde, în timp ce num ărul utilizatorilor de servicii de internet a
crescut de la circa un milion la peste 5 miliarde 15
 . Aceast ă revolu ție a favorizat cre șterea leg ăturilor globale și, ca efect,
reducerea distan țelor, ceea ce a avut un impact direct asupra imigra ției: mai
întâi, oamenii au devenit con știen ți de existen ța dispari țiilor regionale și de
alte moduri de via ță ; apoi, au aflat despre oportunit ățile de munc ă în
str ăin ătate;
 Existen ța re țelelor de imigran ți. Acestea au redus costurile migra ției (au
furnizat informa ții și au ajutat imigran ți s ă-și g ăseasc ă un spa țiu de locuit sau
un loc de munc ă, oferindu-le asistenta social ă și financiar ă), încurajând astfel
procesul;
 Noi drepturi în materie de mobilitate. Ultimele dec ade au marcat o extindere a
drepturilor persoanelor în materie de mobilitate. S pre exemplu eliminarea
frontierelor interne în cadrul UE permite deplasare a liber ă a cet ățenilor s ăi în
interiorul Uniunii. În plus anumite categorii de pe rsoane cum sunt studen ții,
oamenii de afaceri, academicienii și cercet ătorii, sportivii nu au nevoie de viz ă
pentru a c ălătorii într-o alt ă țar ă.
1.5 Consecin țele imigra țiilor
Marile imigra ții au avut un rol deosebit în formarea ecumenei, în cepând cu
deplasarea principalelor rase ale popula ției mondiale. Prin volumul, intensitatea și
frecven ța lor, migra țiile î și pun amprenta asupra domeniilor social, economic și
politic. În plan demografic, au loc cre șterea sau descre șterea de popula ție în regiunile
receptoare sau furnizoare de migran ți; se modific ă structura popula ției pe grupuri de
vârsta și pe sexe în fiecare din ariile de plecare și din ariile de sosire, mai mult la
nivelul vârstelor de 20-40 de ani și al sexului masculin 16 .
Pe alt ă parte, imigra țiile au avut un rol deosebit în distribu ția spa țial ă a
popula ției și în formarea de comunit ăți umane. De asemenea, ele produc modific ări în

15 Human Development index, http://hdr.undp.org/statistics/.
16 Anghel Gabriel Remus, Horvath Istvan, Sociologia migrației.Teorii și studii de caz române ști , Polirom,
Iași, 2009

8 structura etnic ă, rasial ă, lingvistic ă, religioas ă, care pot genera, uneori, conflicte, de și
oficial, politica fa ță de imigran ți este nediscriminatorie. Cre șterea densit ății popula ției
duce la conflicte, criminalitate, tensiuni sociale prin discrimin ări și aversiuni fa ță de
imigran ți, și chiar la poluarea mediului. De asemenea, desp ărțirea temporar ă a
familiei poate cauza perturb ări în educa ția copiilor și în rela țiile dintre so ți17 .
În plan economic , impactul imigra țiilor se r ăsfrânge asupra:
• Pie ței muncii: în timp ce ță rile importatoare de for ță de munc ă câ știg ă, ță rile
exportatoare pierd;
• Finan țelor publice, întrucât imigran ții se sustrag de la plata impozitelor în
ță rile de origine, dar sunt supu și unor taxe în ță rile de destina ție;
• Costurilor și avantajelor externe în domeniul preg ătirii intelectuale;
• Diminu ării considerabile a ponderii adul ților în structura popula ției, deci a
popula ției active, fapt care conduce la cre șterea sarcinii economice;
Impactul imigra țiilor și imigran țiilor se face și prin:
• Supraaglomerarea c ăilor de comunica ție și a mijloacelor de transport,
fenomene ce aduc disfunc ții în activit ățile economice;
• Solicitarea de investi ții mari și nera ționale în dezvoltarea re țelei de
transporturi;
• Cre șterea ratei șomajului, din cauza num ărului mare de imigran ți. Germania
prezenta cea mai mare rat ă a imigr ării din lume și înregistra, în august 1977,
4.4 milioane de germani șomeri, adic ă 11,4% din totalul for ței de munc ă, în
condi țiile în care, în aceast ă țar ă, tr ăiesc 7,3 milioane de str ăini.

17 www.unocd.org

9 Capitolul II
Politica Uniunii Europene privind imigra ția

În Europa, problema sensibil ă a imigra ției pare sã se afle din ce în ce mai des
pe agenda politicienilor.
În ultimii ani s-a înregistrat o cre ștere a imigra ției permanente și a celei
temporare, ca urmare, pe de o parte, a intensit ății fazei de expansiune de la sfâr șitul
anilor '90, iar pe de alt ă parte, datorit ă dezvolt ării tehnologiei informa ției și
comunica ției, s ănătății și educa ției, sectoare ce necesit ă for ță de munc ă înalt calificat ă.
Totodat ă, a crescut cererea de mân ă de lucru strãin ă necalificat ă, în special în
agricultur ă, construc ții și lucr ări publice, precum și serviciile casnice (Italia, Spania,
Grecia și Portugalia).
Ca urmare a dezvoltãrii re țelelor de trafic interna țional și a noilor dimensiuni
ale migra ției ilegale, politicile Statelor Membre privind imi gra ția și angajarea
str ăinilor au sporit m ăsurile represive împotriva trafican ților, angajatorilor, sau
imigran ților afla ți într-o situa ție de ilegalitate.
Malta este țara cu densitatea cea mai mare din Europa, 1200 per soane/km 2, iar
num ărul crescând de imigran ți ilegali d ă mari b ătăi de cap guvernului maltez. Chiar și
în Cehia, chestiunea imigra ției a declan șat discu ții aprinse printre politicieni vizând
pericolul pe care „multiculturalismul artificial” și „migra ția de mas ă” îl reprezint ă
pentru securitatea Europei. Atentatele teroriste ca re au avut deja loc în Europa au
accelerat reuniunile pe tema migra ției ilegale 18 .
Spania și Fran ța au semnat un acord bilateral de cooperare care cu prinde
măsuri comune de repatriere a imigran ților ilegali. Fran ța este o destina ție preferat ă a
imigran ților ilegali chinezi, care, dup ă un articol ap ărut în „Le Monde”, ar reprezenta
între 12% și 15% din migra ția clandestin ă din Fran ța. Pentru ace știa , Fran ța este doar

18 http://ro.altermedia.info/minoritati/imigratia-cult uri-in-miscare_2793.html accesat la data de
20.02.2011

10 o ramp ă de lansare spre Canada și SUA, sau este țara unde vor fi folosi ți de re țelele
franceze de munc ă la negru în domeniul textilelor și marochin ăriei 19 .
În Austria, Parlamentul va vota în curând o lege ca re va permite poli ției sã
re țin ă azilan ții și imigran ții ilegali pe timpul cât cererile lor sunt studiate de autorit ăți,
o încercare de a st ăvili num ărul mare de delicte comise de str ăini. În acela și timp,
legea prevede accelerarea cercet ării dosarelor de cerere de azil 20 .
În Anglia, politica „prea liberal ă” în materie de imigra ție a fost pus ă sub lup ă
de mass-media și politicieni, încercând fiecare dup ă convingerile sale s ă str ăpung ă
leg ătura dintre terorism și imigra ție. Guvernul britanic ia m ăsuri mai severe împotriva
str ăinilor de pe teritoriul s ău. Chiar cei care primesc azil politic nu mai au dr eptul s ă
rămân ă definitiv în Anglia, situa ția lor fiind revizuit ă periodic, în timp ce noi
reglement ări restrictive sunt introduse în privin ța permiselor de munc ă temporar ă.
Tranzi ția Europei de la o societate na țional ă la una din ce în ce mai
multicultural ă provoac ă frisoane în rândul cet ățenilor ei, care v ăd num ărul crescând al
str ăinilor c ă o amenin țare la adresa culturii și identitã ții na ționale. Atentatele teroriste
și intoleran ța unor clerici islamici din Fran ța și Anglia la adresa societ ății occidentale
au intensificat clivajele, prejudec ățile și discrimin ările.

2.1 Primele ac țiuni întreprinse la nivel european. Anii 1957-1993
Robert Schuman, afirma la 9 mai 1950, c ă „ orice r ăzboi între Fran ța și
Germania va deveni nu numai de neconceput, ci și imposibil din punct de vedere
material” .21
Acest nou tip de cooperare presupunea transferul de suveranitate c ătre o
organiza ție cu puteri de constrângere asupra membrilor s ăi. Inițiativa a constat în
integrarea produc ției de c ărbune și o țel a Fran ței și Germaniei, în cadrul unei

19 www.europa.eu.int/comm/employment_social/fundamri/m ovement/studies: “Migration in
Europe:Lessons from the Past”, 2002 accesat la data de 18.01.2011
20 http://ec.europa.eu/news/justice/110506_ro.htm, accesat la data de 19.04.2011
21 John Pinder, Uniunea Europeană: foarte scurtă introducere, ed. Bic All, București, 2005, pag. 20

11 organiza ții deschise particip ării și altor state europene, acesta fiind primul pas c ătre o
cooperare l ărgit ă: o integrare sectorial ă, ce ar fi putut influen ța și alte sectoare
economice.
În 1951, negocierile desf ăș urate între șase ță ri, Belgia, Fran ța, Germania,
Italia,Luxemburg și Olanda, au condus la semnarea Tratatului de la Pa ris,
prin care se înfiin ța Comunitatea European ă a C ărbunelui și O țelului.
În 1968, Comunitatea Economic ă European ă avea încheiat ă o pia ță comun ă.
Crearea unei pie țe comune nu înseamn ă numai eliminarea tuturor barierelor existente
în calea liberei circula ții a bunurilor și stabilirea unei taxe vamale unice, pia ța comun ă
înseamn ă și liberalizarea altor sectoare, cum ar fi liber ă circula ție a persoanelor,
serviciilor și capitalului și stabilirea unor politici comune în domenii strategice,
agricultur ă, comer ț, transport și concuren ță pentru crearea unor condi ții omogene în
vederea cre șterii performan ței activit ăților economice. 22
În ultimii ani, Uniunea European ă a f ăcut remarcabile progrese în abordarea
problemei imigra ției, într-o manier ă concis ă și ordonat ă. Pân ă în 1992 problema
imigra ției și a refugia ților era doar în grija statelor membre, îns ă o dat ă cu tratatul de
la Maastricht și mai târziu cu cel de la Amsterdam, politicile pri vind azilul, libertatea
de mi șcare a persoanelor, vizele, imigra ția și drepturile na țiunilor din statele ter țe au
devenit responsabilit ăți ale Comunit ății.
În urm ă întâlnirii speciale a Consiliului European de la T ampere, s-a c ăzut de
acord c ă Uniunea European ă are nevoie de o politic ă comun ă privind imigra ția care s ă
cuprind ă urm ătoarele elemente: parteneriat cu ță rile de origine, un sistem european
comun privind azilul și încercarea de a controla imigra ția.
La începuturile form ării Comunit ății Europene, instituirea unei grani țe comune
a dus la acceptarea faptului c ă e nevoie de o serie de reguli pornind de la contro lul de
grani ță pân ă la cererile de viz ă. În continuare se pare c ă cea mai important ă
component ă a politicii comune de migrare este cea a drepturil or migra ților, de aceea
ob ținerea cet ățeniei dup ă un num ăr minim de ani ar putea fi o garan ție suficient ă
pentru c ă mul ți dintre ace știa s ă se stabileasc ă cu succes într-o societate.

22 Adrian Liviu Ivan, Statele Unite ale Europei , ed. Institutul European, 2007, p. 13

12 La nivel european, nu exist ă înc ă o politic ă privind imigra ția; exist ă politici
comune privind anumite aspecte ale migra ției. În practic ă, imigra ția este reglementat ă
prin acte normative na ționale, care sunt actualizate conform nevoilor econ omice. Se
încearc ă la acest nivel gestionarea factorilor care stau la baza fenomenului emigr ării:
sărăcia, șomajul, subdezvoltarea, dar și persecu ția.
În mare parte Statele Membre ale Uniunii Europene s us țin ideea unui acces
controlat al for ței de munc ă migrate, în special din ță rile candidate, luând în
considerare încheierea de acorduri privind imigra ția for ței de munc ă în domeniul de
interes. Astfel, se poate controla fenomenul migra ționist, lucr ătorii migran ți fiind
orienta ți spre anumite sectoare cu deficit de for ță de munc ă.
Lucr ătorii, cet ățeni comunitari, beneficiaz ă în Statele Membre de tratament
egal și nediscriminatoriu în ceea ce prive ște condi țiile de angajare și de munc ă, în
special salarizarea, concedierea și, dac ă a devenit șomer, reintegrarea profesional ă sau
reangajarea.
Conven ția de la Geneva privind statutul refugia ților 23 adoptat ă în 1951 de
către Na țiunile Unite este citat ă pân ă în prezent, reprezentând o baz ă legal ă a
sus ținerii refugia ților, imigran ților politici, a cet ățenilor care cer azil într-o țar ă
str ăin ă. Regulamentul Dublin ÎI este aplicabil în toate ță rile Uniunii Europene, și
stabile ște care țar ă este responsabil ă cu procesarea cererii de azil. Exist ă în prezent o
baz ă de date cu amprentele fiec ărui solicitant de azil politic, cu vârsta de peste 14
ani,de pe teritoriul UE, denumit ă EURODAC.
Conven ția privind Imigra ția în scop de Angajare de la Geneva, revizuit ă în
1949 și intrat ă în vigoare în 1952, prevedea în Articolul 2 ca fie care stat membru al
Organiza ției Interna ționale a Muncii, care aplic ă aceast ă conven ție, se angajeaz ă s ă
creeze un serviciu de asisten ță competent și gratuit pentru lucr ătorii migran ți, și în
mod deosebit s ă le asigure informa ții exacte sau s ă se certifice c ă în țar ă exist ă deja un
asemenea serviciu.

23 http://www.unhcrcentraleurope.org/romania/images/st ories/news/docs/02_Protecting%20refugee
s/2_3_Media%20Ethics%20brochure/UNHCR-Media_and_Refugee s-ROM_version-screen.pdf,
consultat la data de 12.02.2011

13 Conven ția pentru Protec ția Drepturilor Omului și a libert ăților fundamentale,
organizat ă la Roma în 1950 24 și ratificat ă în 1953 se bazeaz ă pe Declara ția Universal ă
a Drepturilor Omului adoptat ă de Na țiunile Unite în 1948, reglementeaz ă respectarea
drepturilor omului, libert ăților individuale, interzicerea sclaviei, a exploat ării prin
munc ă, dreptul la securitate social ă, etc.
Directiva nr. 64/221/CEE, din 25 februarie 1964 25 , pentru coordonarea
măsurilor speciale cu privire la str ăini, referitor la deplasare și sejur, justificate de
ra țiuni de ordine public ă, de securitate public ă sau de s ănătate public ă, vizează
persoanele care se deplaseaz ă într-un Stat Membru, altul decât cel de origine, p entru a
se stabili acolo și a exercita o activitate salarial ă sau independent ă. M ăsurile care
afecteaz ă libera circula ție sunt motivate exclusiv de comportamentul persoan ei în
cauz ă și nu pot fi invocate din ra țiuni economice.
Regulamentul Consiliului nr. 1612/68/CEE, din 15 oc tombrie 1968 26 , cu
privire la libera circula ție a lucr ătorilor în cadrul Comunit ății prevede în preambul:
„Mobilitatea for ței de munc ă în cadrul Comunit ății trebuie s ă constituie unul din
mijloacele prin care li se garanteaz ă lucr ătorilor posibilitatea de a- și îmbun ătăți
condi țiile de via ță și de munc ă și de a avansa pe plan social”. Îndeplinirea acestui
obiectiv necesit ă abolirea oric ărei discrimin ări bazat ă pe na ționalitate între lucr ătorii
din Statele Membre în privin ța angaj ării, salariz ării și a altor condi ții de munc ă și
angajare, precum și dreptul acestor lucr ători de a circula liber în cadrul Comunit ății
pentru a desf ăș ura o activitate remunerat ă, sub rezerva limit ărilor justificate pe motive
de ordine public ă, securitate public ă sau s ănătate public ă.
În baza Directivei Consiliului nr. 68/360/CEE, din 15 octombrie 1968, privind
abolirea restric țiilor în domeniul circula ției și reziden ței în cadrul Comunit ății, pentru
lucr ătorii din Statele Membre și pentru familiile lor, Statele Membre desfiin țeaz ă
restric țiile de circula ție și reziden ță pentru aceast ă categorie de lucr ători și pentru

24 http://conventions.coe.int/treaty/Commun/QueVoulezV ous.asp?NT=005&CL=ENG consultat la data
de 10.04.2011
25 http://ec.europa.eu/home-affairs/news/intro/docs/1_ EN_ACT_part1_v11.pdf consultat la data de
12.03.2011
26 http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/ Legislatie/REGULAMENTE/Reg1612-68.pdf
consultat la data de 19.05.2011

14 membrii familiilor lor, c ărora li se aplic ă Regulamentul nr. 1612/68/CEE. Statele
Membre nu pot deroga de la aceste dispozi ții decât pentru ra țiuni de ordine public ă, de
securitate sau s ănătate public ă.
Dispozi țiile Regulamentului nr. 1251/70/CEE, din 29 iunie 1 970 27 , cu privire
la dreptul lucr ătorilor de a r ămâne pe teritoriul unui Stat Membru dup ă încetarea
perioadei de angajare stabile ște condi țiile în care cet ățenii unui Stat Membru care au
lucrat ca salaria ți pe teritoriul altui Stat Membru, precum și membrii familiilor
acestora au dreptul de a r ămâne permanent pe teritoriul acelui stat dup ă încetarea
activit ății. Statele Membre faciliteaz ă readmisia pe teritoriul lor a lucr ătorilor care au
locuit acolo permanent o lung ă perioad ă și au fost angaja ți acolo, dar au p ărăsit acel
stat și doresc s ă se reîntoarc ă dup ă ce au atins vârsta de pensionare sau sunt în
incapacitate permanent ă de munc ă.
Directiva Consiliului nr. 72/194/CEE, din 18 mai 19 72 28 stabile ște c ă cet ățenii
Statelor Membre care r ămân pe teritoriul unui Stat Membru în baza Regulame ntului
Comisiei nr. 1251/70/CEE cu privire la dreptul lucr ătorilor de a r ămâne pe teritoriul
unui Stat Membru dup ă ce au fost angaja ți în acel stat, vor intra sub prevederile
Directivei Consiliului nr. 64/221/CEE privind circu la ția și reziden ța cet ățenilor str ăini,
care se justific ă prin ra țiuni de ordin politic, siguran ța public ă sau s ănătate public ă.
Conven ția European ă referitoare la statutul juridic al lucr ătorului migrant din
1977 de la Strasbourg, are scopul de a asigura imi gran ților, în m ăsura în care este
posibil, un tratament care s ă nu fie mai pu țin favorabil decât cel de care beneficiaz ă
lucr ătorii, cet ățeni ai statului de primire, pentru toate aspectele legate de condi țiile de
via ță și de munc ă, s ă faciliteze promovarea social ă și bun ăstarea lucr ătorilor migran ți
și a membrilor familiilor acestora.
Actul Unic European 29 , intrat în vigoare în anul 1986 reprezint ă apogeul
legisla ției comunitare la nivelul Uniunii Europene, prin fa ptul c ă instaureaz ă Pia ța

27 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?u ri=OJ:C:2010:083:FULL:EN:PDF consultat la
data de 20-03.2011
28 http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/index.htm cons ultat la data de 19.05.2011
29 http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?u ri=OJ:C:2008:115:0001:01:EN:HTML consultat
la data de 12.05.2011

15 Unic ă European ă, care prevedea libera circula ție a m ărfurilor, capitalurilor și a
persoanelor în interiorul grani țelor Uniunii.
Tratatul Uniunii Europene, sau altfel spus, Tratatul de la Maastricht în 1992 30
a fundamentat legile și modul de func ționare și organizare a Uniunii Europene și a
institu țiilor acesteia, incluzând articole despre securitat ea social ă care presupune
respectarea p ăcii interna ționale, a drepturilor omului și a libert ăților, a valorilor
comune propuse de Uniunea European ă.
De asemenea, Tratatul asupra Uniunii Europene mai p revede o cet ățenie
unional ă. To ți cet ățenii statelor membre sunt cet ățeni ai Uniunii.
Tratatul de la Maastricht marcheaz ă o nou ă etap ă în procesul de creare a
unei Uniuni f ără încetare mai strâns ă între popoarele Europei, în care deciziile sunt
luate cât mai aproape posibil de cet ățeni .31
Tratatul de la Maastricht modific ă Tratatul de la Roma și creaz ă Comunitatea
European ă.
2.2 Politica migra ției în contextul Tratatului de la Lisabona
Tratatul privind Uniunea European ă precizeaz ă c ă unul dintre scopurile
urm ărite este acela al asigur ării siguran ței și securit ății popoarelor prin instaurarea
unui spa țiu de libertate, securitate și justi ție. Art. 3 al Tratatului prevede c ă „ Uniunea
ofer ă cet ățenilor s ăi un spa țiu de libertate, securitate și justi ție, f ără frontiere interne,
în interiorul c ăreia este asigurat ă libera circula ție a persoanelor, în corelare cu
măsuri adecvate privind controlul frontierelor extern e, dreptul de azil, imigrarea,
precum și prevenirea criminalit ății și combaterea acestui fenomen ”.
Actualul Tratat de func ționare a Uniunii Europene adoptat la Lisabona, prev ede
la art. 45(fostul art. 39 TCE) principiul liberei c ircula ții a lucr ătorilor f ăcând referire
la drepturile lucr ătorilor europeni la a c ăuta un loc de munc ă în alt stat membru al
Uniunii decât cel de origine, la re ședin ță în statul în care se presteaz ă o activitate

30 http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/dat/11992M/tif/JOC _1992_191__1_EN_0001.pdf consultat la
data de 08.05.2011
31 Roxana Munteanu, Drept european : evoluție, instituții, ordine jurid ică , ed. Oscar Print, București,
1996, p. 96

16 remunerat ă, dreptul la stabilire în statul în care se prestea z ă munca remunerat ă,
dreptul la un tratament egal în ceea ce prive ște accesul la un loc de munc ă.
Remunerarea, condi țiile de munc ă și toate celelalte avantaje care pot facilita
integrarea lucr ătorului în statul gazd ă. Exist ă totu și și o serie de restric țion ări ale
liberei circula ții a lucr ătorilor pentru motive care țin de ordinea public ă, s ănătatea și
siguran ța na țional ă.
Evolu ții institu ționale ce decurg din Tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în decembrie 2009, a introdus
codecizia și votul cu majoritate calificat ă în materie de migra ție legal ă, precum și un
nou temei juridic pentru m ăsurile de integrare. În prezent, procedura legislat iv ă
ordinar ă se aplic ă atât politicilor privind imigra ția ilegal ă, cât și celor în materie de
imigra ție legal ă, acordând Parlamentului statut de colegiuitor în c ondi ții de egalitate
cu Consiliul.
De asemenea, Tratatul de la Lisabona 32 a clarificat faptul c ă UE partajeaz ă cu
statele membre competen țele în acest domeniu, îndeosebi în ceea ce prive ște con țin
genul de migran ți c ărora li se permite s ă intre în mod legal pe teritoriul unui stat
membru în c ăutarea unui loc de munc ă. În plus, acesta prevede, în cazul unui aflux
brusc de resortisan ți ai unor ță ri ter țe pe teritoriul unui stat membru 33 , adoptarea
unor m ăsuri menite s ă vin ă în sprijinul statului membru în cauz ă.
2.2.1 Abordarea global ă în materie de imigra ție și mobilitate
În noiembrie 2011, Comisia a adoptat o co municare intitulat ă „Abordarea
global ă în materie de imigra ție și mobilitate”, al c ărei scop este s ă regrupeze într-un
mod mai coerent toate politicile pertinente în mate rie de imigra ție. Aceast ă abordare
con ține patru teme: legal ă și mobilitatea, imigra ția ilegal ă și traficul de persoane,
protec ția interna țional ă și politica în domeniul azilului, precum și maximizarea
impactului imigra ției și mobilit ății asupra dezvolt ării. Drepturile omului în cazul
migran ților reprezint ă un aspect transversal în cadrul acestei abord ări 34 .

32 http://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/ 2009.11.21_brosura_tratatul_lisabona.pdf
33 Ibidem
34 http://www.migrationeducation.org

17 Abordarea global ă se axeaz ă pe dialogul regional și bilateral dintre ță rile de
origine, de tranzit și de destina ție. Unul dintre principalele instrumente ale Abord ării
globale îl constituie posibilitatea de a încheia „p arteneriate pentru mobilitate” cu ță rile
ter țe. Astfel de parteneriate includ nu numai acorduri de readmisie, ci și un întreg set
de m ăsuri, de la ajutorul pentru dezvoltare pân ă la facilitarea vizelor de admitere
temporar ă, m ăsuri privind imigra ția circular ă și combaterea imigra ției ilegale.
2.2.2 Programul de la Stockholm și m ăsurile care îl vor înlocui
La reuniunea sa din decembrie 2009, Consil iului European a adoptat „Programul
de la Stockholm – o Europ ă deschis ă și sigur ă în serviciul cet ățenilor și pentru
protec ția acestora”.Înscriindu-se în continuarea programel or de la Tampere și Haga,
Programul de la Stockholm este noul program mul ți anual de m ăsuri care trebuiau
luate în perioada 2010-2014 în ceea ce prive ște spa țiul de libertate, securitate și
justi ție, incluzând și priorit ățile politicii UE în materie de imigra ție.
Programul de la Stockholm s-a încheiat în decembrie 2014. În martie 2014,
Comisia a adoptat o nou ă comunicare în care î și prezint ă viziunea asupra viitorului
program pentru
domeniul afacerilor interne, intitulat ă „O Europ ă deschis ă și sigur ă: transformarea
obiectivelor în realitate”. Noua comunicare va cont ribui la orient ările strategice care
vor fi supuse discu țiilor în cadrul Consiliului European și al Parlamentului în iunie
2014.
2.2.3 Recente evolu ții legislative
Din 2008 pân ă în prezent, au fost adoptate o serie de directive importante
referitoare la imigra ție și azil, iar alte directive pertinente urmeaz ă s ă fie revizuite în
viitorul apropiat.
2.2.3.1 Imigra ția legal ă
Ca urmare a dificult ăților întâmpinate în adoptarea unei dispozi ții generale care
să cuprind ă în întregime domeniul imigra ției for ței de munc ă în UE, noua abordare
const ă, în prezent, în adoptarea unor acte legislative se ctoriale, pentru fiecare
categorie de migran ți, cu scopul de a se elabora la nivelul UE o politi c ă în materie de
imigra ție legal ă.

18 Directiva 2009/50/CE privind condi țiile de intrare și de ședere a resortisan ților din
țările ter țe pentru ocuparea unor locuri de munc ă de înalt ă calificare a introdus a șa-
numita „carte albastr ă a UE” 35
, o procedur ă rapid ă de eliberare a unui permis special de ședere și munc ă, oferind
condi ții mai atractive lucr ătorilor resortisan ți ai unor ță ri ter țe în vederea ocup ării unor
locuri de munc ă de înalt ă calificare în statele membre. Directiva trebuia s ă fie pus ă în
aplicare pân ă la data de 19 iunie 2011; se prevede ca primul rap ort privind punerea în
aplicare a acesteia s ă fie prezentat pân ă în iunie 2014.
Directiva privind permisul unic de ședere (2011/98/UE) stabile ște o procedur ă
comun ă și simplificat ă pentru resortisan ții ță rilor ter țe care solicit ă un permis de
ședere și de munc ă într-un stat membru, precum și un set comun de drepturi ce trebuie
acordate imigran ților legali.Directiva trebuia s ă fie pus ă în aplicare pân ă la 25
decembrie 2013; se prevede ca primul raport privind punerea în aplicare a acesteia s ă
fie prezentat pân ă în decembrie 2016.
Directiva 2014/36/UE, adoptat ă în februarie 2014, reglementeaz ă condi țiile de
intrare și de ședere pentru resortisan ții ță rilor ter țe care doresc s ă ocupe un loc de
munc ă sezonier. Lucr ătorilor migran ți sezonieri li se permite s ă se afle pe teritoriul
UE în mod legal și temporar pentru o perioad ă maxim ă cuprins ă între cinci și nou ă
luni (în func ție de statul membru vizat) în vederea desf ăș ur ării unei activit ăți ce
depinde de succesiunea anotimpurilor, p ăstrându-și totodat ă locul de re ședin ță
principal dintr-o țar ă ter ță . Directiva precizeaz ă, de asemenea,drepturile acestei
categorii de migran ți.
În aprilie 2014, Parlamentul a adoptat o rezolu ție referitoare la propunerea de
directiv ă privind condi țiile de intrare și de ședere a resortisan ților ță rilor ter țe în
contextul unui transfer în cadrul aceleia și companii. Dup ă ce va fi adoptat ă de
Consiliu, noua directiv ă va înlesni deta șarea temporar ă a cadrelor de conducere, a
speciali știlor și a angaja ților stagiari din cadrul întreprinderilor și al companiilor
multina ționale c ătre filialele și sucursalele acestora aflate pe teritoriul Uniunii
Europene.

35 http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.5.pdf

19 La 25 martie 2013, Comisia a prezentat o nou ă propunere de directiv ă ce are ca
obiectiv îmbun ătățirea instrumentelor legislative existente aplicabil e resortisan ților
ță rilor ter țe care urm ăresc s ă intre pe teritoriul Uniunii Europene pentru studii sau
pentru a desf ășura o activitate de cercetare știin țific ă.
În final, statutul resortisan ților ță rilor ter țe care sunt reziden ți de lung ă durat ă în
Uniunea European ă este reglementat în continuare prin Directiva 2003/109/CE a
Consiliului, modificat ă în 2011 pentru a include în domeniul s ău de aplicare
refugia ții și alte persoane care beneficiaz ă de protec ție interna țional ă36 .
2.2.3.2 Integrarea
În Directiva 2003/86/CE sunt incluse disp ozi ții privind dreptul la reîntregirea
familiei. În raportul din 2008 privind punerea sa î n aplicare s-a constatat c ă aceast ă
directiv ă nu se aplica integral și corect de c ătre statele membre. Drept urmare, în 2011
a fost publicat ă o carte verde prin care s-a ini țiat o procedur ă de consult ări publice. În
aprilie 2014, Comisia a publicat o comunicare în ca re prezint ă statelor membre
orient ări cu privire la punerea în aplicare a directivei.
În aprilie 2010, Comisia a prezentat cea de-a treia edi ție a Manualului de
integrare pentru factorii de decizie și practicieni, iar în iulie 2011 a adoptat Agenda
european ă pentru integrarea resortisan ților ță rilor ter țe. Mai mult, începând cu anul
2009 au fost create dou ă noi instrumente pentru problema integr ării, și anume
Forumul european pentru integrare (organizat de Com isie și de Comitetul Economic și
Social European) și site-ul internet european privind
integrarea(http://ec.europa.eu/ewsi/en/).
2.2.3.3 Imigra ția ilegal ă
UE a adoptat dou ă acte legislative importante în vederea combaterii migra ției ilegale:
Directiva privind returnarea (2008/115/CE) 37 stabile ște standarde și proceduri
comune ale UE pentru returnarea resortisan ților ță rilor ter țe afla ți în situa ție de ședere
ilegal ă. Statele membre au fost invitate s ă transpun ă directiva pân ă la data de 24

36 http://www.europarl.europa.eu/RegData/etudes/fiches _techniques/2013/051203/04A_FT(2013)05
1203_RO.pdf
37 http://www.academia.edu/8439409/Tratatul_de_la_Lisabona

20 decembrie 2010.Primul raport privind punerea în apl icare a directivei a fost adoptat în
martie 2014, fiind scoase în eviden ță evolu țiile pozitive și dificult ățile existente. În
rândul principalelor domenii ce necesit ă m ăsuri suplimentare se afl ă punerea în
aplicare a directivei în mod corespunz ător, promovarea unor practici consecvente și
compatibile cu drepturile fundamentale și îmbun ătățirea cooper ării dintre statele
membre.
Directiva 2009/52/CE 38 specific ă sanc țiunile și m ăsurile care trebuie aplicate în
statele membre angajatorilor care încalc ă interdic ția de a angaja resortisan ți ai unor
ță ri ter țe afla ți în situa ție de ședere ilegal ă. Statele membre trebuiau s ă transpun ă
directiva pân ă la data de 20 iulie 2011, iar primul raport privin d punerea în aplicare a
acesteia este prev ăzut s ă fie prezentat pân ă în iulie 2014.
În paralel, UE negociaz ă și încheie cu ță rile de origine și de tranzit ale
migran ților ilegali acorduri de readmisie pentru returnare a migran ților ilegali în cauz ă
și cooperarea pentru combaterea traficului de persoa ne. Acordurile respective includ
angajamente reciproce de cooperare între UE și ță rile ter țe partenere. Au fost încheiate
negocierile și au intrat în vigoare acorduri cu Hong Kong, Macao , Sri Lanka, Albania,
Rusia, Ucraina, Bosnia și Her țegovina, Fosta Republic ă Iugoslav ă a Macedoniei,
Muntenegru, Pakistan, Serbia, Moldova, Georgia, Arm enia,Azerbaidjan și Capul
Verde. În februarie 2014, Parlamentul și-a dat consim ță mântul pentru încheierea unui
acord de readmisie cu Turcia.

38 http://www.migrant.ro/politici-documente

21 Capitolul III
Studiu de caz: Migra ția interna țional ă a românilor dup ă 1989

3.1 Contextul în care s-a produs imigra ția recent ă a românilor dup ă 1989
Atunci când analiz ăm migra ția româneasc ă dup ă 1989 trebuie s ă ținem cont de
contextual economic, politic, și educa țional în care s-a produs acesta.
a) Contextul economic
Cu privire la contextual economic, dou ă aspecte sunt importante: declinul
economic accentuat al ță rii și delocalizarea activit ății economice a unor STN-uri în
România (reflectat ă în cre șterea volumului investi țiilor str ăine directe). Influen ța
exercitat ă de ace ști factori nu a avut acela și sens. Totodat ă, m ărimea impactului lor a
fost de asemenea variabil ă.
Dup ă c ăderea regimului comunist, în decembrie 1989, Români a a înregistrat un
declin economic accentuat care s-a întins pe circa o decad ă. A șa cum observa
profesorul Ioan Iano ș “ în paralel cu regularizarea satelor, pe fondul no ii reforme
funciare, ora șele au cunoscut un proces de dezindustrializare și dezvoltare a
procesului ter țiar care, nesus ținut de o activitate productiv ă sus ținut ă, nu reprezint ă o
funda ție solid ă pentru o dezvoltare pozitiv ă”39 . De altfel, perioada care a urmat anului
1990 a marcat începutul dezorganiz ării structurale și economice în România 40 . Dintre
toate ramurile activit ății economice, industria și cercetarea știin țific ă au fost cele mai
grav afectate. Ca atare, rata șomajului a crescut rapid într-un ritm nemaiîntâlnit pân ă
atunci lin România: de la aproape zero în 1989, la 8-9% în anii ’90. Pe durata
tranzi ției economice, care a avut loc între 1990 și 2002, popula ția angajat ă s-a redus
cu 44%; mai mult de 3,5 milioane de locuri de munca au disp ărut, cea mai drastic

39 Ioan Ianos, Towards an analysis methodology of the conflict potential areas, starting from Romanian
realities, in ”Revista Romana de Geografie Politica ”,2000, p.7
40 Vasile Surd, Introducere in geografia spatiului rur al, Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-
Napoca, 2002, p.59

22 reducere înregistrându-se în industrie, unde num ărul locurilor de munc ă s-a
înjum ătățit 41
Pe acest fond, a crescut semnificativ g radul de s ărăcie și s ărăcie absolut ă a
populate. Toate aceste evolu ții negative în plan economic și social au avut un impact
deosebit asupra migra ției romane ști care a urmat anului 1989.
În acest context, un num ăr tot mai mare de romani au ales s ă emigreze,
definitive s ău temporar, legal sau ilegal, pentru a- și asigura traiul zilnic sau pentru
condi ții mai bune de via ță .
Pe de alt ă parte, prezenta STN-urilor în România a estompat î ntr-o anumit ă m ăsur ă
imigra ția romanilor. (de și nu se poate spune cu exactitate în ce propor ție): într-o prim ă
faz ă, a celor înalt califica ți și califica ți, ulterior și a celorlalte categorii. România a fost
unul dintre principalii beneficiari ai ISD-urilor î n regiune, care au urmat privatiz ărilor
în domeniul petrolului, gazelor natural, telecomuni ca țiilor și sectorului bancar. Totu și,
contextual în care s-a produs delocalizarea în Româ nia ( dup ă ini țierea unui proces de
imigra ție masiv ă pentru munca a românilor în str ăin ătate) a avut consecin țe negative
asupra productivit ății muncii, cu impact asupra salariilor, deci asupra nivelului de trai
și, implicit, asupra imigra ției. Astfel c ă un proces care, cel pu țin sub aspect teoretic,
ar fi trebuit s ă reduc ă volumul emigra ției din România, a avut, în final, un efect mult
diminuat 42 .
Impactul delocaliz ării asupra migra ției române ști este mai bine ilustrat atunci
când observ ăm corela ția dintre dou ă procese la nivelul regiunilor de dezvoltare.
Astfel, la începutul anilor 90’ 43 , practic în absen ța ISD-urilor, Bucure știul reprezenta
un important rezervor al migra ției romane ști. În prezent, capital ă, principalul pol de
atrac ție al ISD-urilor, este devansata de alte regiuni de dezvoltare în privin ța
volumului migra ției externe.

41 Focus Migration, Country profile-Romania, No.9, Sept ember 2007, http://www.focus-
migration.de/Romania.2515.0.html?&L=1
42 Ibidem
43 Ripeanu Andreea, Istoria statului și dreptului românesc , Curs universitar, Universul juridic, București,
2009

23 b) Contextul politic
Unele evenimente politice interne petrecut e în perioada anilor 90’, dar și
deciziile adoptate de unele state dezvoltate ( din UE, SUA, Canada, Australia) în
materie de atragere a for ței de munca înalt calificate, programele de schimb între
student și parteneriatele dintre universit ățile din România și cele din ță rile vest-
europene au avut un impact coroborat important asup ra emigra ției romane ști. Spre
exemplu, convulsiile de factur ă politica petrecute în anii 90’ în România a avut u n
impact mediatic profund negative înafara ță rii, care s-a repercutat și asupra st ării de
spirit a tinerilor cu studii superioare. Se estimea z ă c ă, dup ă interven ția minerilor în
Bucure ști, în vara anului 1991 circa 5 000 de studen ți au p ărăsit țara.
Pe de alt ă parte, politicile adoptate de unele state vest-eur opene de atragere a
for ței de munca înalt calificate din state non-UE au ve nit în întâmpinarea aspiran ților
unui num ăr tot mai mare de români cu studii superioare, care au întâmpinat tot mai
multe dificult ăți în ob ținerea unui loc de munc ă satisf ăcător în România.
Aderarea României la UE constituie un moment de ref erin ță în evolu ția migra ției
romane ști 44 . Acesta a oferit românilor dreptul și posibilitatea de a c ălători liber în
statele membre ale UE și a face astfel comparative cu alte standarde și modele de
via ță . La aceasta se adaug ă o serie de acorduri între România și diferite state europene
privind participarea for ței de munc ă române ști pe pie țele muncii din aceste ță ri. A șa
cum am ar ătat, anterior anului 2000, România încheiase astfel de acorduri numai cu
Germania și Liban. Între 2000 și 2002, au fost semnate acorduri cu Elve ția, Ungaria,
Luxemburg, Spania și Portugalia. Dup ă anul 2002, au fost semnate acorduri privind
for ța de munc ă și cu Fran ța, Germania (un nou acord) și Italia.
c) Contextul educa țional
Începând cu anul 1990, între institu țiile de înv ăță mânt superior din România și
cele din str ăin ătate s-au derulat mai multe programe de parteneriat . Între acestea
men țion ăm: Tempus (1990-2000), Erasmus, Fulbreight, Funda ția pentru o Societate
Deschis ă Soros. Totodat ă, o serie de programe finan țate de UE și Banca Mondial ă au
facilitat participarea profesorilor și a studen ților din universit ățile romane ști la diferite

44 Corneliu Iatu, Les implications des tendances demog raphiques en Roumanie postrevolutionnaire,
XLIIIe colloque de l’ASRDLF, Grenoble-Chambery, 11-13 Juillet 2007

24 activit ăți în str ăin ătate 45 . Mobilitatea academic ă în spa țial UE a fost încurajat ă ca parte
a strategiei generale de cooperare, a programelor d e schimburi culturale. Prin aceasta
nu trebuie s ă se în țeleag ă c ă se încurajeaz ă migra ția studen ților, ci aspectul trebuie
privit mai degrab ă ca o activitate temporar ă, condi ționat ă de revenirea beneficiarilor
acestor programe în ță rile de origine. Cu toate acestea, constat ăm c ă în cazul
studen ților care au parcurs forme de preg ătire în str ăin ătate au existat numeroase
situa ții în care perioada studiilor a servit acestora la stabilirea unor contacte în ță rile
unde au studiat, care ulterior au fost utilizate în procesul imigra ției.
3.2 Dinamica imigra ției romane ști dup ă 1989
Dac ă imigra ția intern ă era un fapt comun în perioada regimului comunist,
migra ția interna țional ă este un eveniment de dat ă recent ă pentru majoritatea
românilor. Mai exact, ea a început dup ă anul 1989. C ăderea regimului comunist a avut
ca efect eliminarea restric țiilor impuse de autorit ățile timpului, deschizând calea unei
evolu ții f ără precedent în imigra ția românilor. Astfel, numai în perioada 1990-1993,
circa 170000 de români au emigrat legal pentru o lu ng ă perioad ă de timp în
Occident 46 . În 1990, emigra ția a atins un vârf, 96929 de români p ărăsind țar ă. Potrivit
Funda ției pentru o Societate Deschis ă, peste o treime din gospod ăriile ță rii (2,5
milioane) au avut cel pu țin unul dintre membri plecat la munc ă în str ăin ătate dup ă
1989. La nivel individual, ponderea persoanelor înt re 18 și 59 de ani care au lucrat în
str ăin ătate dup ă 1989 este de 12% 47 .
Totu și, dup ă exodul minorit ăților etnice în primii ani dup ă 1989, imigra ția
românilor (ne referim aici la cea legal ă) a avut un ritm lent, datorit ă restric țiilor pe
care statele membre ale UE le-au impus cet ățenilor români care doreau s ă se
deplaseze în aceste state.

45 Ripeanu Andreea, Istoria statului și dreptului românesc , Curs universitar, Universul juridic, București,
2009

46 http://www.migrationeducation.org
47 Dumitru Sandu, Locuirea temporara in strainatate. M igratia economica a romanilor, Fundatia pentru
o Societate Deschisa,2006

25 Imigra ția interna țional ă a românilor dup ă 1989 s-a desf ăș urat în trei etape,
fiecare dintre acestea fiind caracterizate prin cât eva elemente definitorii. Astfel, prima
etap ă, cuprins ă între anii 1990-1995, a fost caracterizat ă prin fluxuri masive ale
imigra ției permanente, formate în principal de etnicii ger mane, evrei și maghiari.
Principala motiva ție a popula ției acestora a fost de natur ă economic ă, dar procesul a
fost autorizat și de autorit ățile statului german. Num ărul emigran ților a sc ăzut în anii
urm ători, dar tendin ța de emigra ție a r ămas valabil ă. În aceast ă perioad ă, un num ăr
mare de cet ățeni romani au solicitat azil politic în Occident.
A doua etap ă, cuprins ă între anii 1996-2002 se caracterizeaz ă prin absen ța
imigra ției motivate etnic și ini țierea imigra ției temporare pentru munc ă. Aceasta a luat
adesea forma unei migra ții, incomplete pentru munc ă48 , a șa numita migra ție
circulatorie. Ini țial s-a crezut c ă aceast ă form ă de emigra ție este specific ă persoanelor
din mediul rural, ulterior cercet ările efectuate ar ătând c ă fenomenul este întâlnit și în
mediul urban. Dac ă în perioada 1990-1995, rata anual ă a imigra ției temporare pentru
munc ă era de cinci persoane la o mie de locuitori, în a doua etap ă aceast ă rat ă a atins
valori 6-7 %o locuitori. În acela și timp, în prima etap ă, ță rile de destina ție erau
limitate la Israel, Turcia, Italia, Germania și Ungaria; în a doua etap ă num ărul acestor
tari s-a extins, iar aria geografic ă s-a diversificat mult. Totu și, și în aceast ă a doua
etap ă ță ri precum Germania și Ungaria au continuat s ă reprezinte destina ții importante
pentru imigra ția din România, pe baza rolului pe care l-au jucat, re țelele migra ționale
transna ționale formate în perioadele anterioare.
A treia etap ă a imigra ției române ști începe odat ă cu anul 2002 și corespunde
momentului în care ță rile din Spa țiul Schengen au ridicat restric țiile referitoare la viz ă
pentru cet ățenii romani care c ălătoresc în acest areal. Și în aceast ă etap ă, migra ția pe
baze etnice este redus ă ca pondere (a se vedea tab.3).

48 Marek Okolski, Incomplete migration: a new from of mobility in Central and Eaastern Europe. The
case of Polish and Ukrainian migrants, in C. Wallac e, D. Stola (eds), “Patterns of ,igration in Centra l
Europe” (houndmills:Palgrave,2001), p.105

26 Tab. 3 Date statistice din anii 2002-2008
Na ționalitat
e 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Români 7.465 9.886 11.890 10.301 13.296 8.589 8.485
Germani 67 20 36 93 85 12 18
Maghiari 489 661 1.062 460 693 167 194
Evrei 28 24 36 48 54 21 27
Alte
na ționalit ăț
i 105 82 58 36 69 41 15
Surs ă: INS Date privind imigra ția pe baze etnice
În aceast ă etap ă, autorit ățile române au semnat acorduri cu mai multe state
europene, privind participarea for ței de munc ă române ști pe pie țele muncii din aceste
state ceea ce a stimulat imigra ția temporar ă pentru munca românilor. S-a estimat c ă în
mijlocul anului 2007, circa 3,4 milioane de români lucrau înafara ță rii, dintre care
numai 1,2 milioane legal 49 .
Unele estim ări neoficiale sus țin c ă aproape 5 milioane de români tr ăiesc, în
prezent, în Occident, de și num ăr exact al acestora este dificil de cunoscut în abs en ța
unor statistici oficiale. Referitor la aceast ă ultim ă cifr ă, men țion ăm c ă aproximativ 2
milioane reprezint ă imigra ția care s-a produs anterior momentului decembrie 19 89.
Din motive expuse mai sus. Semnificativ este faptul c ă, la nivel mondial, ță ri-surs ă
care au avut cele mai mari cre șteri ale fenomenului migra ționist, începând cu anul
2000, au fost, în ordine, Bolivia, Polonia și România.
Cercet ările efectuate pân ă în prezent releva c ă tendin ța general ă a fluxurilor
migra ționale române ști este imigra ția circulatorie pentru munc ă, mai ales dup ă anul
2002. Ast ăzi, fenomenul plec ării temporare la lucru în str ăin ătate este de 3 ori mai
intens decât în anul 2002. Potrivit unui studiu din anul 2007 al B ăncii Mondiale, cu
privire la imigra ția for ței de munc ă în Europa de Est doar 5% din români pleac ă la

49 Dilip Ratha, Z. XU, Migration and Remittances Factb ook, Washington: World Bank,2008

27 munc ă în str ăin ătate hot ărâ ți s ă nu se mai întoarc ă în țar ă și mai mult din 60% dintre
muncitorii romani din str ăin ătate p ărăsesc
țara numai pentru perioade scurte. Astfel, plecarea la munc ă în str ăin ătate a devenit o
realitate cotidian ă50 și chiar o strategie de via ță pentru un num ăr mare de români 51 .
În contextual tipului de migra ție la care apeleaz ă romanii, re ținem afirma ția
profesorului Corneliu Iatu potrivit c ăreia, mecanismul care contribuie la imigra ția
definitiv ă (c ăsătoria, programe special de tipul C ărții Verde din SUA, refugia ții,
solicitan ți de azil politic etc.) este diferit de cel corespu nz ător imigra ției temporare.
Imigra ția temporar ă este mai numeroas ă formele fiind atât de diverse: studii
universitare, munca legal ă cu contract, azil și refugia ți cu scopul de a r ămâne cât mai
mult timp posibil în țara în care solicit ă azilul pentru formalit ăți necesit ă un timp
îndelungat 52 .
De și condi țiile privind angajarea legal ă pe pia ța muncii din ță rile membre
rămân stricte, ni șa creat ă de posibilitatea de a c ălătorii ca turi ști ofer ă celor care nu
pot ob ține în mod legal un loc de munc ă în aceste ță ri posibilitatea de a se angaja în
economia informal ă. Ace știa vor identifica întotdeauna mijloace de a putea lucra în
aceste ță ri.
Aderarea noastr ă la UE prezint ă o importan ță deosebit ă pentru analiza
fluxurilor migra ționale române ști, acest moment marcând o nou ă intensificare a
procesului și o diversificare la nivelul categoriilor care alc ătuiesc aceste fluxuri,
precum și a ță rilor de destina ție.
3.3 Motiva ții și strategii utilizate în procesul imigra ției
Nu doar imigra ția ca atare a suferit muta ții dup ă 1989, ci și motiva țiile și
strategiile utilizate de emigran ții români. În cazul românilor, la baza deciziei de a

50 Corneliu Iatu, Demographie et geographie du travail en Roumanie post-decembriste, p. 201, Editura
Sedcom Libris, Iasi, 2006
51 Dumitru Sandu, Cosmin Radu, Monica Constantinescu, Oana Ciobanu, A Country Report on
Romanian Migration Abroad: Stocks and Flows After 1989,
http://aa.ecn.cz/img_upload/f76c21488a048c95bc0a5f12deece153/
Romanian_Migration_Abroad.pdf.
52 Corneliu Iatu, op.cit., p.184

28 emigra stau o serie de factori de naturi diverse (e conomic ă, social ă, politic ă,
educa țional ă, cultural ă), a c ăror intensitate este variabil ă în func ție de mediul de
rezistent ă, vârsta, categoria socio-profesional ă sau aspira țiile individuale, dar și de
etapa istoric ă în care se afla procesul respectiv. Unul dintre ac e ști factori s-a mutat
constant pe întreaga perioad ă de dup ă 1989, chiar dac ă cu o intensitate variabil ă; al ții
îns ă s-au eviden țiat numai în anumite etape ale procesului imigra ției române ști.
Imigra ția din România a fost și este determinat de factori de retragere din
România și de factori de atrac ție din ță rile de destina ție ale lor. Între factorii de
atrac ție din ță rile de destina ție ale imigra ției men ționând nivelul de tr ăi mult mai
ridicat și posibilit ățile incomparabil mai bune de realizare profesional ă în aceste ță ri.
Mai important îns ă, în contextual imigra ției actuale, consider ăm c ă sunt factorii de
respingere din România ( numai dac ă ne gândim la faptul c ă, în trecut, românii nu au
fost un popor tradi țional de imigran ți).
3.3.1 Factorii de respingere din România
Motiva ția principal ă a imigra ției române ști a fost și este legat ă de munc ă, mai
exact de nevoia unor venituri mai ridicate, extreme de necesare în contextual noiilor
realit ăți economice din România. Exist ă dou ă motiva ții majore pentru emigrarea
româneasc ă actual ă: s ărăcia și lipsa perspectivelor profesionale “prima conduce la
migra ția mu șchilor, iar cea de-a doua la imigra ția creierelor” 53 .
În func ție de categoria socio-profesional ă a protagoni știlor, de nivelul lor de
educa ție, apar și alte motiva ții ale imigra ției: întârzierea procesului de modernizare a
ță rii și decalajul ( în nivelul de tr ăi, dar și în ceea ce prive ște standardele
comportamentale-e adev ărat, acest ultim aspect este valabil pentru o parte mai mic ă a
emigrantiilor) care înc ă separ ă România de ță rile dezvoltate ale lumii, aspira țiile tot
mai ridicate ale românilor. Se pare c ă, pentru moment, societatea româneasc ă are prea
pu ține de oferit elitei sale tinere, mai ales dac ă privim lucrurile prin compara ție cu
nivelul investi țiilor în educa ție și cercetare din ță rile dezvoltate. La aceste motiva ții s-
au ad ăugat contactul cu cona ționalii care au studiat și au emigrat în Occident și care
au împ ărt ăș it celor de acas ă, din experien ța lor în aceste ță ri.

53 Silviu Negut, Valeriu Rusu, Brain Drain from Romani a, in “Revue Romaine de Geographie”, Tomes
45-46,2002, p.62

29 În cazul celor înalt califica ți, la factorii men ționa ți mai sus se adaug ă al ții
precum lipsa perspectivelor profesionale, nemul țumirile legate de statutul social
dobândit dup ă finalizarea studiilor universitare, imposibilitate a practic ării profesiei
conform aspira țiilor personale și la nivelul standardelor interna ționale actuale (datorit ă
dot ării tehnice).
Putem identifica și factorii specifici fiec ărei categorii socio-profesionale.
Spre exemplu:
-in cazul cercet ătorilor, ace ști factori sunt: lipsa posibilit ăților de a desf ăș ura în
România cercet ări la nivel interna țional, nivelul sc ăzut ale investi țiilor în activit ățile
de cercetare-dezvoltare din sectorul public, dar și cel privat românesc; modificarea
statutului lor familial-unii au format familii în țările în care au studiat și emigrat;
adaptarea la societatea din țar ă de destina ție (sub acest aspect, revenirea în România
ar însemna s ă o ia de la început);
-in cazul personalului din sectorul medical: lipsa de recunoa ștere a performan țelor,
condi țiile de munca nesatisf ăcătoare, agresiunea constant ă a mass-mediei și
autorit ăților, precum și lipsa sprijinului din partea comunica țiilor locale;
-in cazul studen ților, principal motiva ție este legat ă de dorin ța de a ob ține o diplom ă
recunoscut ă interna țional, ceea ce las ă deschis ă calea spre migra ție la un moment
anterior. Al ții au emigrat din motive legate de convingerea c ă va fi nevoie de o lung ă
perioad ă de timp pentru c ă mentalitatea societ ății române ști s ă se schimbe, dar și din
dorin ța de a cunoa ște o societate nou ă și de a experimenta un nou mod de via ță .
În ultima decad ă, tinerii talenta ți au p ărăsit țara chiar înainte de finalizarea studii or
liceale 54 .
În ceea ce prive ște strategiile utilizate, se remarc ă faptul c ă, mai ales dup ă anul 2007,
migra ția circulatorie pentru munc ă a devenit o strategie de utilizare cotidian ă pentru
un num ăr în cre ștere de români. Astfel, un mare num ăr de lucr ători angaja ți în
România folosesc perioadele de concediu de odihn ă, cuplate eventual cu alte perioade

54 Silviu Negut, Valeriu Rusu, Anca Dumitrescu, The ex odus of the labour force from the perspective of
Romanian society, vol. Science Policy, Mobility and Brain Drain, Leeds, United Kingdom, July 2003,
p.47

30 de concediu medical, pentru a lucra câteva luni în str ăin ătate, cel mai adesea pentru a-
și realiza anumite deziderate punctuale (achizi ționarea unor bunuri de folosin ța
îndelungat ă, autoturisme, aparatura electronic ă, aparatura tehnica-moderna etc.).
situa ția este frecvent ă și în cazul studen ților.
Un alt eveniment interesant este strategi a de mobilitate aleas ă. Spre exemplu,
emigran ții români care au sosit în prima etap ă a imigra ției în Italia și Spania erau
preponderant b ărba ți nec ăsători ți care reprezentau grupul explorator sau femei care î și
urmau so ții. La finalul anilor ’90 femeile au început s ă fie primul membru al familiei
care au ajuns în aceste ță ri.
În privin ța strategiilor de migra ție utilizate, se impune o delimitare între de cei
califica ți s ău înalt califica ți și cei necalifica ți sau semicalifica ți. Dac ă cei necalifica ți
sau semicalifica ți au ales s ă emigreze fie ilegal, fie în baza unor invita ții de la rude
sau cuno știn țele din str ăin ătate, în cazul celor califica ți și înalt califica ți, una dintre
cele mai utilizate strategii a fost efectuarea stud iilor universitare sau postuniversitare
(programe de masterat sau doctorat) în ță rile vest-europene. Dup ă parcurgerea acestor
programe, majoritatea celor în cauz ă au optat s ă r ămân ă aceste ță ri în prealabil
găsindu-și un loc de munca satisf ăcător (în urma c ăut ărilor personale sau ca urmare a
ofertei f ăcute de diferite firme sau institu ții din statul gazda) 55 . O alt ă strategie de
emigrare a celor înal ți califica ți avizat c ăutarea personal ă pe internet a unui loc de
munc ă în str ăin ătate.
3.3.2 Factorii favoriza ți ai emigran țiilor românilor
Din cele expuse pân ă acum deduce c ă imigra ția românilor a fost motivat ă din
cauze obiective și subiective. Acesta nu ar fi dobândit îns ă propor ții atât de
semnificative dac ă nu ar fi beneficiat și de aportul unor factori favorizan ți. Între
acestea se disting:
a) Constituirea re țelelor migra ționale romane ști
b) Afilierea religioas ă

55 Anghel Gabriel Remus, Horvath Istvan, Sociologia migrației.Teorii și studii de caz române ști , Polirom,
Iași, 2009

31 c) Semnarea unor acorduri intre România și alte state în domeniul schimbului de
for ța de munc ă
d) Existent unei tradi ții a imigra ției intern ă.
a) Rolul re țelelor de imigran ți
O tr ăsătur ă constant ă pe întreaga perioad ă a imigra ției românilor și dup ă anul
1989 a constituit-o formarea și func ționarea re țelelor migra ționale. Existen ța acestor
re țele a fost și este deosebit de important ă pentru emigran ții români. Chiar dac ă nu au
realizat coeziunea comunit ăților de imigran ți români, rolul lor a fost esen țial atât în
România cât și în ță rile de destina ție. Ele au permis reducerea costurilor și riscurilor
imigra ției și au contribuit la formarea unei culturi a imigra ției în România 56 ; au
facilitat ob ținerea unui loc de munc ă de c ătre cei care le solicitau sprijinul și au
contribuit la r ăspândirea pe scar ă larg ă a strategiilor de migra ție, f ăcând totodat ă mai
ușoar ă povara imigra ției pentru români.
Crearea și consolidarea re țelelor migra ționale au jucat un rol deosebit de
important, mai ales în anii ’90, perioada de debut pentru imigra ția extern ă
româneasc ă, caracterizat ă nu doar prin absen ța experien ței în materie, ci și printr-o
percep ție gre șit ă (cultivat ă cu consecven ță de unele state occidentale) referitoare la
virtu țile societ ăți capitaliste. Rolul acestor re țele a fost decisive într-o perioad ă în care
principal form ă de migra ție a românilor era cea ilegal ă. În acel context, re țelele
migra ționale au sprijinit noii sosi ți în ță rile de imigra ție, fie prin furnizarea unor
informa ții referitoare la condi țiile de pe pia ța muncii sau despre posibilit ățile de
angajare, fie prin împrumutarea unor sume de bani n ecesare noilor sosi ți pentru
asigurarea subzistentei pân ă la ob ținerea unui loc de munc ă sau prin oferirea unui
ad ăpost pentru o perioad ă de timp.
În ță rile sau regiunile cu o istorie îndelungat ă a imigra ției, în care ță rile
migra ționale au deja acces la aproape orice domeniu al ex isten ței sociale, imigran ții
au demonstrate deja un r ăspuns coordonat la m ăsurile de politica a imigra ției. Re țelele
migra ționale au avut un rol pozitiv asupra m ăsurilor de regularizare a imigra ției și au
redus semnificativ eficacitatea masurilor politice îndreptate împotriva imigran ților. În

56 Silviu Negut, Valeriu Rusu, op.cit., p.63.

32 cazul romanilor din Spania, spre exemplu, informa țiile referitoare la campanile de
regularizare a statutului imigran ților din aceast ă țar ă au fost însu șite și transmise
rapid, inclusive c ătre românii din România. Aceasta a f ăcut ca un num ăr tot mai mare
de romani s ă-și stabileasc ă re ședin ța în Spania. Se vehiculeaz ă chiar idea c ă au existat
cazuri de cet ățeni români care, dup ă ce au revenit din Spania în România, s-au întors
din nou în Spania pentru a profita de aceast ă oportunitate și a ob ține astfel cet ățenia
spaniol ă57 . Un astfel de demers nu ar fi fost posibil f ără sprijinul re țelelor
migra ționale existente în Spania.
În alt ă ordine de idei trebuie men ționat ca o astfel de evolu ție nu ar fi posibil ă
într-o comunitate cu o istorie scurt ă a imigra ției, în care rețelele migra ționale sunt
construite în jurul unui num ăr restrâns de leg ături. Imigran ții care provin din
comunit ăți cu o istorie îndelungat ă stabilesc conexiuni transna ționale, cu implica ții
asupra cre șterii mobilit ății transna ționale, cu implica ții asupra cre șterii mobilit ății
transna ționale și a num ărului imigran ților care se decid s ă r ămân ă în țara de destina ție
a imigra ției. A șa s-a întâmplat și cu re țelele migra ționale romane ști –pe m ăsur ă ce
imigra ția romanilor s-a intensificat, aceste re țele s-au extins și au devenit mai
eficiente. Datorit ă existen ței lor, tot mai mul ți romani, cu profiluri dintre cele mai
diverse, s-au înscris în acest proces. A șa cum am v ăzut, în perioada 1990-1995 s-a
plecat f ără sus ținere sau ajutor din partea cuiva. Numai 22% dintre cei care au
emigrat în acea perioad ă au beneficiat de sprijin 58 . Odat ă cu cre șterea volumului
imigra ției s-au extins și re țelele migra ționale, astfel c ă în perioada 1996-2001, circa
40% dintre emigran ții romani beneficiau de ajutor la plecare, iar dup ă anul 2001
ponderea acestora a crescut la 60% 59 .
În perspectiv ă, pe m ăsur ă ce un num ăr tot mai mare de persoane emigreaz ă și
acumuleaz ă experien ța personal ă, importanta re țelelor este probabil s ă se diminueze,

57 Networks and their Influence on Migration Policy. C onclusions from the Romanian-Spanish
Migration Space, Focus Migration, Policy Brief No. 11, October 2008, http://www.focus-
migration.de/Networks_and_their_i.57755.0.html?&L=1
58 Dumitru Sandu, Locuirea temporara in strainatate. M igratia economica a romanilor:1990-2006,
Fundatia pentru o Societate Deschisa, 2006
59 Ibidem

33 deoarece aceste persoane vor avea acces la informa ții chiar și în absen ța re țelelor 60 .
Ipotez ă este confirmat ă de re țelele migra ționale române ști, a c ăror importanta s-a
redus treptat dup ă anul 2002, în prezent ele fiind în proces de trans formare. Îns ă rolul
lor nu vor disp ărea definitiv, deoarece migra ția ilegal ă va avea întotdeauna nevoie de
ele și va apela la acestea. Mai mult, în cazul emigran ților români din Italia și Spania,
s-a observat o modificare a rela țiilor existente între emigran ții care au sosit în aceste
ță ri în primul val și cei care au ajuns ulterior, dar care proveneau di n acelea și
comunit ăți de origine ca și predecesorii s ăi. Anterior anului 2002, exista o oarecare
deschidere spre persoanele care proveneau din aceea și comunitate de origine; dup ă
aceea, rela ția a devenit treptat, dar rapid, mai rece, iar contactele dintre emigran ții
români mai vechi și cei sosit recent în Spania s-au redus în intensit ate 61 . Vechile
re țele au devenit saturate ca urmare a cre șterii excesive a num ărului de emigran ți,
orientându-se tot mai mult spre familie, rude, prie teni, astfel fiind tot mai dificil de
accesat de c ătre persoane din afara acestui spectru. Emigran ții români din Italia au
format re țele migra ționale care opereaz ă pe domenii de activitate și care func ționeaz ă
ca un magnet pentru angajarea rudelor, prietenilor poten țial emigran ți. În unele cazuri,
re țelele mai bine organizate au devenit agresive, impu nând practice protec ționiste,
discriminatorii împotriva altor romani care au înce rcat s ă se angajeze în acela și
domeniu de activitate 62 .
Re țelele migra ționale române ști s-au adaptat la procesele specific globaliz ării,
un exemplu în acest sens constituindu-l utilizarea tehnologiei moderne (chat-roms,
internet, messenger, e-mail) pentru transmiterea in forma țiilor referitoare la
oportunit ățile de angajare pe pie țele muncii din care au imigrat, despre legisla ția
referitoare la migra ție și la drepturile cet ățenilor str ăini sau la identificarea și
întâlnirea cu cona ționalii. O surs ă important ă de informa ții în aceste privin țe o
constituie website-urile diasporei din ță rile de destina ție ale imigra ției românilor. În
Italia, spre exemplu, exist ă numeroase website-uri ale emigran ților români.

60 David McKenzie, Hillel Rapoport, Network Effects an d the Dynamics of Migration and Inequality:
Teory and Evidence from Mexico, in “Journal of Deve lopment Economics”, vol.3, 2007
61 Pietro Cingolani, Transnational Practices of Romani an Migrants in Italy, Strasbourg, European
Science Foundation, 2007
62 Ibidem

34 Un aspect interesant îl reprezint ă rela țiile care se stabilesc între emigran ții
români afla ți legali și cei afla ți ilegal în str ăin ătate. Între cele dou ă categorii se
formeaz ă re țele informale cu leg ături slabe și intermitente, bazate pe interes reciproc
și pe nevoia de întrajutorare. Primii sunt mai dezin vol ți, mai activi și mai integra ți în
socitatea-gazda, pe când cei din urm ă utilizeaz ă aceste rela ții mai mult în fata ini țial ă
a imigra ției, când au mai mare nevoie de informa ții legate de pia ță muncii sau de
găsirea unui spa țiu de cazare mai ieftin. Emigran ții intr ă și ies din aceste re țele în
func ție de interesul de moment și de oportunit ățile pe care le au (sau nu le au) la un
moment dat în țara în care au imigrat. În special imigran ții ilegali utilizeaz ă aceste
re țele, din motive lesne de în țeles 63 . De multe ori, intrarea în legalitate face ca
imigran ții ilegali s ă rup ă brusc și f ără un motiv anume leg ăturile cu re țele pe care le-
au utilizat cândva. Leg ăturile care se stabilesc între cele dou ă categorii de imigran ți se
bazeaz ă în principal pe câteva elemente comune: regiunea d e origine, trecutul comun,
categoria profesional ă c ărei apar țin ace știa sau motiva ția imigra ției.
Activitatea re țelelor migra ționale face ca imigran ții ilegali s ă devin ă mai mobili.
Aceste re țele au sprijinit emigran ții ilegali români s ă revin ă în țar ă f ără a fi
identifica ți, oferind informa țiile despre rudele mai pu țin monitorizate sau posibilitatea
de a mitui lucr ătorii din punctele de trecere a frontierei. Rolul l or s-a f ăcut sim țit și
prin cre șterea, de la an la an (chiar dup ă anul 2002), a num ărului de imigran ți ilegali
provenind din România.
Trebuie s ă men țion ăm faptul c ă sprijinul acordat de re țelele migra ționale noilor
emigran ți are și un revers: cre ște probabilitatea atragerii celor din urm ă în activit ăți
ilegale desf ăș urate în statele de destina ție a imigra ției. În ultimii ani tot mai mult
români s-au realizat la re țelele de trafican ți de droguri și carne vie. Acest aspect a
contribuit la formarea și men ținerea unei imagine nefavorabile despre români (de și nu
doar despre ace știa). În Occident, cu implica ții serioase asupra tuturor românilor care
muncesc în str ăin ătate.
b) Afilierea religioas ă

63 Anghel Gabriel Remus, Horvath Istvan, Sociologia migrației.Teorii și studii de caz române ști , Polirom,
Iași, 2009

35 Uneori, în jurul bisericii s-au constituit re țelele migratorii în cazul emigran ților
romani, situa ția prezint ă unele nuan ță ri, în sensul c ă aspectul este mai pronun țat în
cazul celor de confesiune catolic ă și protestant ă și se manifest ă mai pu țin în cazul
celor ortodoxi, unde se observ ă o individualizare mai accentuat ă. Spre exemplu, un
emigrant român de confesiune penticostal ă a înfiin țat o firm ă în Torino, în anul 2000,
iar to ți angaja ții s ăi au fost emigrant români apar ținând aceleia și confesiuni religioase.
În general, biserica penticostal ă are rela ții bune cu Occidentul și nu întâmpl ător
membrii acestei biserici au fost printre primii car e au emigrat dup ă 1989. Membrii
acestei biserici au primit chiar sprijin financiar din str ăin ătate 64 .
Este sugestiv ă remarca unui emigrant român din Italia: “în Italia nu vei vedea
un credincios penticostal stând la colul str ăzii, f ără un loc de munc ă; ei știu cine le va
oferi de munca: unul de-al lor” (Vasile, Marginea, mai 2006).
Înc ă de la începutul anilor ’90, biserica catolic ă s-a implicat active în procesul
imigra ției externe a românilor. Mai mul ți preo ți catolici romani au fost delegate în
Israel, Italia și Irlanda, prin aceasta încurajându-se în fapt, emi grarea pentru munc ă a
românilor preponderant spre ță rile de confesiune catolic ă. Totodat ă, biserica catolic ă
a sprijinit emigran ții în ob ținerea unui loc de munc ă în ță rile de destina ție și a unui
spa țiu de cazare 65 ; le-a oferit acestora sprijin material și spiritual și i-a ajutat s ă
comunice cu familia aflat ă în România. Sprijinul bisericii romano-catolice ex plica, cel
pu țin în parte, de ce emigran ții romani care apar țin acestei confesiuni au reu șit să
ob țin ă slujbe mai bine pl ătite și condi ții de munc ă și de cazare mai bune comparativ
cu cei ortodoxi și, de asemenea, de ce cei din prima categorie au în ceput s ă emigreze
mai devreme decât ceilal ți. Mai mult, biserica catolic ă din România tine evident
statistic ă a distribuitiei pe ță ri de destina ție a emigran ților și î și deleag ă preo ții în
func ție de aceste evidente.
Chiar dac ă și în prezent biserica romano-catolic ă continua s ă fie activ ă în acest
sens, emigran ții români tind s ă se bazeze tot mai mult pe re țelele formate din rude și
prieteni decât pe sprijinul acesteia. Prin contrast , biserica ortodox ă a fost mai pu țin
activ ă în privin ța imigra ției. Emigran ții apar ținând acestei confesiuni s-au bazat înc ă

64 ibidem
65 Dumitru Sandu, op.cit.

36 de la început pe existen ța re țelei de rude și prieteni. Potrivit cercet ărilor efectuate de
Funda ția pentru o Societate Deschisa-Romania 66 , rudele din localitatea de destina ție
sunt cel mai des folosite la plecare (pentru 23% di n emigran ți), urmate de prietenii din
localitate (16%) și de cuno ștințe (5%).
Dup ă parcurgerea primei etape a imigra ției române ști (1990-1995), când
fluxurile migra ționale cu originea în România erau dominate de mino rit ățile antice,
afilierea religioas ă nu a mai jucat un rol semnificativ în acest proces .
c) Semnarea unor acorduri intre România și alte state în domeniul schimbului de
for ță de munc ă
Începând cu a doua jum ătate a anilor ’90, România a încheiat acorduri în
domeniul schimbului de for ță de munc ă cu o serie de state, printre care Germania,
Liban, Elve ția, Ungaria, Luxemburg, Spania, Portugalia, Franta și Italia. Pân ă în
prezent, majoritatea statelor membre ale UE au perm is accesul liber al cet ățenilor
români pe pia ța muncii din aceste ță ri și numai un num ăr redus de state au impus
restric ții privind accesul cet ățenilor români pe pia ța muncii lor pentru o perioad ă
tranzitorie de 2 pân ă la 7 ani (în baza unor prevederi ale legisla ției UE).
Dup ă aderarea României la UE, înfiin țarea agen ției na ționale pentru Ocuparea
For ței de Munc ă67 , care a devenit membru deplin al re țelei EURES 68 , a contribuit la
stimularea imigra ției legale din țara noastr ă.
d) Tradi ția imigra ției interne
O parte a emigran ților români actuali au practicat imigra ția intern ă în perioada
regimului comunist, când mergeau la munc ă în alte zone ale ță rii. Aceast ă practic ă a
contribuit la crearea unei “ memorii a mobilit ății”, ceea ce înseamn ă c ă migra ția

66 ibidem
67 Acesta a preluat responsabilitatile mai multor inst itutii interne care functionau separate pana la ace l
moment.
68 O retea de cooperare intre Comisia Europeana, servi ciile publice de ocupare a fortei de munca din
Statele Membre ale Spatiului Economic European (tar ile UE plus Norvegia, Islanda si Liechtenstein) si
alte organizatii partenere implicate pe piata munci (sindicate, patronate).

37 interna țional ă actual ă reprezint ă o variant ă a strategiei ini țiate cu câteva decenii în
urm ă în interiorul ță rii 69 .
În ultimii ani a ap ărut un fenomen nou, am putea spune- imigra ția pe cont
propriu. Num ărul mic de persoane care se adreseaz ă institu țiilor statului român pentru
a ob ține un contract de munc ă în str ăin ătate poate fi explicat și prin faptul c ă în
prezent românii pot circula liber în spa țial UE și atunci când vor s ă caute de lucru într-
un alt stat o fac fie prin intermediul prietenilor sau rudelor care sunt deja acolo, fie
prin contactul direct cu viitorul angajator.
Alte elemente care favorizeaz ă imigra ția romanilor în vestul Europei sunt
re țelele sociale, care împrumut ă bani viitorilor migran ți. Aici pot fi men ționate familia
și cercul prietenilor apropia ți, vecinii și cuno știn țele de la serviciu. O astfel de practic ă
reprezint ă o strategie generalizat ă în cazul celor care migreaz ă din jude țul Harghita în
Ungaria (unde fiecare adult lucreaz ă pentru aproape 15 ani).
Dar cea mai vizibil ă institu ție informal ă, recunoscut ă ca atare chiar și de c ătre
agen ții statului, o reprezint ă companiile de transport sau de turism din ță ri
occidentale-motivate din perspectiv unor profituri mari pe termen scurt-împrumut ă
bani pasagerilor afla ți în nevoie la birourile vamale.
3.4 Dinamica imigra ției în România
În perioada regimului comunist, intr ările str ăinilor în România erau limitate ca
urmare a faptului c ă ace știa, și în special cei care proveneau din ță ri capitaliste, erau
considerate amenin ță ri poten țiale la adresa regimului din România. Și în cazul
imigra ției, ca și al emigra ției, au existat câteva excep ții: acestea vizau studen ții care,
în general, proveneau din ță rile din Orientul Mijlociu și nordul Africii. Num ărul
maxim al studen ților str ăini a fost înregistrat în 1981 și se ridic ă la 169 000,
reprezentând circa 7-8% din totalul studen ților din acea dat ă. Dup ă 1990, fluxurile de
imigra ție au început s ă se orienteze spre România cu mai mult ă intensitate. Ca și în
cazul emigra ției, atunci când analiz ăm dinamica fluxurilor imigra ției în România este
necesar s ă facem distinc ția între imigra ția permanenta șic ea temporar ă. Ambele tipuri
de imigra ție au înregistrat cre șteri semnificative începând cu anul 1991, îns ă ritmul
acestor cre șteri a fost diferit, în func ție de tipul imigra ției.

69 Sebastian Lazaroiu, Roumanians go global, Early War ning Report, Issue. No. 1/2003

38 Imigra ția permanent ă în România a crescut de la an la an, cu unele fluc tua ții,
începând cu 1991, când num ărul imigran ților permanen ți a fost de 1602 persoane.
Cel mai mare num ăr de imigran ți a fost înregistrat în anul 1998 (11 907 persoane, cu
80,4% mai mult decât în anul anterior și de 7,4% ori peste valoarea înregistrat ă în
1991). În perioada 1999-2001, imigra ția s-a stabilizat în jurul unei cote anuale de 10
000-11 000 de persoane ( INS, Anuarul statistic al anului 2002). În perioada 2000-
2004 se constat ă o nou ă reducere a num ărului de imigran ți, pân ă la 2 987 de
persoane, care îns ă se men ține la cote net superioare anului 1991. În perioada 2007-
2008, num ărul imigran ților l-a dep ăș it chiar pe cel al emigran ților, pentru prima dat ă
dup ă 1990 .
În prezent, în România nu exist ă un mecanism care s ă eviden țieze fenomenul
imigra ției în amploarea și complexitatea lui, dar exist ă institu ții guvernamentale care
gestioneaz ă diferite segmente ale acestei problematici. De ace ea și modalitatea de
înregistrare a imigran ților difer ă de la o institu ție la alta, în func ție de scopul urm ărit,
ceea ce pune în discu ție acurate țea evalu ărilor acestor fluxuri. Astfel, INS
înregistreaz ă imigra ția pornind de la datele furnizate de Oficiul Român pentru
Imigr ări (ORI), la care ad ăug ă datele din Sistemul Na țional de Administrare a
Bazelor de Date 70 .
Deficitul de for ță de munc ă deja semnalat pentru unele sectoare economice,
cre șterea în continuare a cererii pentru acest factor d e produc ție, reducerea numeric ă a
popula ției autohtone și îmb ătrânirea acesteia fac previzibil ă o cre ștere a volumului
imigra ției pentru munca în România în anii urm ători.
Comparativ cu celelalte ță ri din spa țial UE, rata imigra ției este foarte mic ă în
România (0.4%) și ne situ ăm pe penultimul loc înaintea Bulgariei (la egalitat e cu
Polonia), în pofida cre șterii sale constant.
Se cuvine s ă subliniem c ă, în ultimii ani, a crescut num ărul cet ățenilor str ăini
reziden ți în România, ca urmare a îmbunat ățirii condi țiilor economice interne,
deschiderii pie ței muncii din țara noastr ă, dar și ader ării României la UE. Aderarea la
UE a constituit un stimul important pentru imigran ții care doreau s ă ajung ă în spa țial

70 http://ori.mai.gov.ro/api/media/userfiles/Nevoilede informarealeimigrantilorinRomania(2).pdf

39 UE, pentru care sosirea în România constituia un pr im pas spre destina ția final ă-o țar ă
din vestul continentului.
3.5 Ță rile de origine și motiva țiile imigran ților din România

Imigra ția reprezint ă un fenomen relativ nou pentru societatea româneasc ă care a
cunoscut o mai mare amploare cu prec ădere în ultimul deceniu, în special în
perioadele de cre ștere economic ă (imigra ție în scop de munc ă), în contextul
dobândirii statutului de stat membru al Uniunii Eur opene (reunificare familial ă și
membru de familie cet ățean român) și drept consecin ță a politicilor na ționale în
domeniul educa ției și de încurajare a migran ților-etnici români de a urma școlile din
România (imigra ție în scop de studii) 71 .
Pân ă în 2004 num ărul de imigran ți era relativ sc ăzut, majoritatea imigran ților
provenind din Siria, Iordania, Iran, Egipt, China și Turcia. Marea parte a str ăinilor,
preponderent b ărba ți, se afla în România cu scopul de a desf ăș ura activit ăți
comerciale, având avantajul unei legisla ții permisive și favorabile investi țiilor str ăine
și deschiderii de afaceri. De asemenea, existau imig ran ți care urmau cursurile
facult ăților române ști continuând oarecum o tradi ție manifest ă înc ă din timpul
regimului comunist.
În urm ătorii ani, începând cu 2005-2006 se remarc ă o cre ștere a num ărului de
imigran ți, a ță rilor de provenien ță a acestora și o diversificare a scopului în care
imigran ții aleg România ca țar ă de destina ție. Pe lâng ă imigran ții care veneau în
România s ă deruleze diferite activit ăți economice, apar fluxuri de imigra ție orientate
specific: pentru munc ă, pentru studii și cu reunificare familial ă. Astfel, un exemplu
relevant al acestei evolu ții este cazul imigran ților chinezi și similar, cel al imigran ților
din Turcia.
Caracteristic primei etape, avem situa ția imigran ților chinezi, mici sau m ări
întreprinz ători ce desf ăș oar ă activit ăți comerciale, fiind concentra ți în pie țele en-gros

71 Migration trend in selected applicant countries. Vo lume IV – Romania. More “Out” then “In” at the
Crossroads between Europe and the Balkans, Organiza ția Internațională pentru Migrație,
http://www.iom.int/jahia/Jahia/activities/pid/2068

40 de la periferia capitalei 72 . În a doua etap ă, în condi țiile dezvolt ării economiei
române ști și nevoii de for ță de munc ă, angajatorii din România încep s ă aduc ă
muncitori din China, în sectoare precum: construc ții, pe șantiere navale, inclusiv în
construc ții de drumuri și poduri, textile, comer ț și servicii.
Un parcurs similar îl înregistreaz ă și imigran ții proveni ți din Turcia, muncitorii
turci reg ăsindu-se concentra ți cam în acelea și sectoare ale economiei ca și muncitorii
chinezi, excep ție f ăcând sectorul confec țiilor unde erau angajate muncitoarele venite
din China.
Al ături de imigran ții din China și Turcia, imigran ții din Republica Moldova
constituiau una dintre principalele trei comunit ăți de str ăini în România. Spre
deosebire de evolu ția imigra ției din China și Turcia, migran ții moldoveni au fost
atra și de România 73 , în special pentru studii și în scop de munc ă, și mai pu țin pentru
activit ăți antreprenoriale. În ceea ce prive ște imigran ții moldoveni veni ți în România
pentru a munci îi g ăsim în acelea și domenii care prezint ă deficit de for ță de munc ă:
construc ții, confec ții, comer ț, servicii financiar-bancare, agricultur ă. Mai mult,
imigran ții din Republica Moldova au particularitatea c ă împ ărt ăș esc aceea și limb ă și
cultur ă, cea român ă, factori ce sunt primordiali pentru o bun ă integrare.
Anul 2007 reprezint ă un punct de cotitur ă în ceea ce prive ște managementul
imigra ției în România prin prisma dobândirii statutului de membru al Uniunii
Europene. În acest moment, România intr ă în circuitul mobilit ății intra-comunitare, iar
politica de imigra ție se va concentra pe fenomenul imigra ției cet ățenilor din ță rile
ter țe, adic ă din spa țiul extra-comunitar. Astfel, România a implementat o nou ă
legisla ție pentru cet ățenii UE/ SEE și pentru membrii familiilor acestora, prin
transpunerea Directivei Consiliului 38/2004/CE priv ind dreptul la libera circula ție și
ședere pe teritoriul statelor membre pentru cet ățenii comunitari și membrii familiilor
acestora. În consecin ță , modificarea statutului cet ățenilor UE/ SEE și a membrilor
familiilor acestora a avut drept rezultat sc ăderea stocului de imigran ți, adic ă a
migran ților proveni ți din ță ri ter țe.

72 Toader Ș, Smirna A, Jurcă O., Cernat D, Reprezentar e sindicală pentru muncitorii imigranți din
România. Studiu asupra imigrației în România. Descr iere, analiză și recomandări, (2010)
73 Mircea, R.; Necula, C., Manual de pregătire în dome niul refugiaților în România, (2009), Editura
Ministerului Administrației și Internelor

41 Anii 2007-2010, reprezint ă o perioad ă cu o dinamic ă interesant ă a fenomenului
imigra ției pe fondul dezvolt ării economice a României. Astfel, în corela ție direct ă cu
situa ția economic ă a României se înregistreaz ă o intensificare masiv ă a imigra ției în
scop de munc ă și respectiv a num ărului de autoriza ții de munc ă emise rtt, lucr ători
migran ți în România în perioada de maxim economic (2007-20 08) și o sc ădere
drastic ă a acestora odat ă cu declan șarea contrac ției economice și pe toat ă perioada de
criz ă economic ă și financiar ă, aferent ă anilor 2009-2010.
De asemenea, fenomenul imigra ției cunoa ște o cre ștere continu ă și dup ă
intrarea României în UE, amplificându-se schimb ările produse în compozi ția
fluxurilor migratorii cauzate de alinierea legisla ției române ști la cea comunitar ă,
consecin țe observabile înc ă din perioada de pre-aderare. Sunt relevante, în ac east ă
privin ță , pe de o parte trendurile cresc ătoare ale imigra ției cet ățenilor din ță rile ter țe
care vin în România în scopul reunific ării familiale sau sunt membrii de familie ai
cet ățenilor români, pentru studii și, a șa cum am men ționat mai sus, pentru a lucra și,
pe de alt ă parte, sc ăderea dramatic ă a imigran ților care vizeaz ă țara noastr ă pentru a
începe o afacere, respectiv pentru scopuri comercia le.
Mai mult de jum ătate dintre imigran ți sunt membrii de familie ai unui cet ățean
român/ cet ățean UE și SEE, iar aproape 10% dintre ei au ajuns în Români a pentru a fi
împreun ă cu familia lor. O treime din imigran ții din România o reprezint ă categoria
celor veni ți să înve țe, s ă urmeze cursurile școlilor române ști. Mai exist ă imigran ții
care au ales România pentru un loc de munc ă, cu un procent sub 15% și, cu un
procent foarte mic, de sub 5%, imigran ții ce au mici afaceri.
De și cifrele pot s ă reliefeze anumite aspecte, este nevoie de câteva i nforma ții
de tip calitativ care s ă descrie în linii mari, cel pu țin povestea „oficial-institu țional ă” a
imigran ților afla ți pe teritoriul na țional, a șa cum transpare din rapoartele și datele
institu țiilor din domeniu.
Astfel, în primul caz, sunt familii mixte , str ăinii, în marea lor majoritate b ărba ți
care au migrat pentru a studia, s ă-și deschid ă o afacere etc., și care au ales s ă r ămân ă
în România în urma c ăsătoriei cu o românc ă. Este important s ă eviden țiem faptul c ă,
familia și suportul familial (inclusiv al familiei extinse) constituie factori stimulatori
pentru o bun ă integrare în societatea româneasc ă.

42 Imigran ții care au ajuns în România prin reunificare famili al ă sunt pe de o
parte partenerii de via ță ai cet ățenilor str ăini afla ți deja în România, în principal ai
celor veni ți în primul val de imigra ție, cu afaceri, studii sau la munc ă. Cei mai mul ți
imigran ți cu reunificare familial ă sunt femei, din ță rile din Orientul Mijlociu, Turcia,
din China sau cet ățeni din Republica Moldova. Un procent foarte mic dintre
imigran ții afla ți în România prin reunificare familial ă este categoria rudelor de
gradul întâi, persoane în vârst ă sau copiii minori ai str ăinilor 74 .
Eviden țele arat ă c ă la nivel na țional exist ă o politic ă care stimuleaz ă venirea
str ăinilor la studii, în mod special a etnicilor români care au locuri speciale în
universit ățile din România . Datele arat ă c ă în jur de 80% dintre (rtt) care înva ță în
România sunt din Republica Moldova75 .
Mul ți dintre tinerii basarabeni au ales s ă studieze în România și s ă aplice
pentru bursele oferite de guvernul român în vederea ob ținerii unei diplome de studii
de la o institu ție de înv ăță mânt acreditat ă în România. Aceasta reprezint ă pentru mul ți
moldoveni speran ța ob ținerii unei slujbe mai bune și un viitor mai promi ță tor –
indiferent de alegerea f ăcut ă – de a r ămâne în România sau de a pleca în alte state din
UE și a-și recunoa ște studiile în acel stat UE.
For ța de munc ă imigrant ă oglinde ște profilul migran ților români pleca ți la
munc ă în str ăin ătate, cre șterea și descre șterea num ărului lucr ătorilor migran ți fiind
direct propor țional ă cu evolu ția economic ă reflectat ă de cererea de pe pia ța muncii
na țională. Lucr ătorii migran ți se g ăsesc în sectoare economice dup ă cum urmeaz ă:
construc ții, infrastructur ă transporturi și șantiere navale, comer ț și servicii de
alimenta ție public ă, sectorul domestic și de îngrijire a copiilor, alte servicii, inclusiv
hoteluri, restaurante, confec ții, și agricultur ă.
Lucr ătorii migran ți, au o educa ție medie, dar o experien ță profesional ă și o calificare
consistent ă în meseria lor 76 .

74 Program 2007-2013, Fondul European de Integrare a Resort isanților Țărilor Terțe, Oficiul Român
pentru Imigrări.
75 Ibidem
76 Ibidem

43 Referitor la distribu ția teritorial ă a cet ățenilor din ță ri ter țe77 cu ședere legal ă
în România, se poate observa c ă ace știa sunt concentra ți într-o propor ție de 41% în
capitala ță rii Bucure ști, sau mai exact în zona Bucure ști-Ilfov, iar aproximativ 33% au
ales, în procente relativ egale (în jur de 6%) mari le aglomer ări urbane în jude țele Ia și,
Cluj-Napoca, Constan ța, Timi ș, Prahova, Bihor.

77 http://ori.mai.gov.ro/detalii/pagina/ro/Statistici- si-publicatii/147

44 CAPITOLUL IV
STRATEGIA ROMÂNIEI PRIVIND IMIGRA ȚIA

4.1 Strategia na țional ă a României privind imigra ția pentru anii 2015-2018
Pentru asigurarea unui spa țiu de libertate, securitate și justi ție în Europa,
Uniunea European ă și statele membre î și definesc politicile pe termen scurt și mediu
în contul unor schimb ări structurale, precum evolu ția demografic ă pe termen lung,
lipsa for ței de munc ă în anumite domenii, cre șterea competi ției pentru atragerea de
lucr ători înalt califica ți sau pe fondul instabilit ății în imediata sa apropiere. Tot mai
mul ți cet ățeni ai statelor ter țe aleg s ă vin ă în Europa pentru a munci, pentru a studia,
ca turi ști, ca furnizori de servicii sau chiar în c ăutarea unei forme de protec ție.
În acela și timp, Europa se confrunt ă cu schimbarea continu ă a rutelor de
migra ție ilegal ă, ceea ce presupune ac țiuni concrete în toate domeniile, de la
gestionarea managementului integrat al frontierelor externe, pân ă la stabilirea unui
sistem european comun solid și de încredere privind azilul. Migra ția și azilul nu pot fi
gestionate independent de realit ățile la nivel european influen țate în mod direct de
dezvoltarea re țelelor de crim ă organizat ă, trafic de fiin țe umane, combaterea
terorismului, nevoia de asigurare a protec ției și promov ării drepturilor fundamentale,
inclusiv a celor privind datele cu caracter persona l, în acela și timp cu garantarea
securității interne a UE 78 .
Este foarte important ă asigurarea unei mai mari coeren țe între ac țiunile UE și
ac țiunile statelor membre, dar, în mod cert, punctul d e plecare pentru politicile
na ționale în domeniu îl reprezint ă situa ția la nivelul fiec ărui stat membru. Consiliul
European a stabilit linii directoare în plan legisl ativ și opera țional pentru urm ătorii
ani, în domeniul libert ăților, securit ății și justi ției. Acestea vor influen ța politicile în
domeniul azilului și imigra ției, frontierelor, dar și al cooper ării poli țiene ști și
judiciare.

78 http://www.mai.gov.ro/documente/transparenta/Anexa% 20strategie%20imigratie.pdf

45 4.2 Contextul interna țional
Europa trebuie s ă dezvolte strategii de maximizare a oportunit ăților de migra ție
legal ă, prin intermediul unor norme coerente și eficiente și pe baza unui dialog cu
comunitatea de afaceri și cu partenerii sociali. De asemenea, UE ar trebui s ă sus țin ă
eforturile depuse de statele membre în direc ția punerii în aplicare a unor politici de
integrare activ ă care s ă promoveze coeziunea social ă și dinamismul economic și care
să previn ă excluderea social ă la care pot fi expu și imigran ții. La nivelul UE a fost
creat cadrul pentru politicile comune în materie de migra ție extern ă și de azil, care
permite ini țierea unui dialog cuprinz ător cu ță rile din vecin ătatea sa și din lume și
contribuie la ini țiativele în curs în domeniul imigra ției și dezvolt ării.
Mobilitatea reprezint ă un concept mai larg decât migra ția în general și include
o categorie larg ă de persoane, incluzând aici cercet ătorii, oamenii de afaceri sau cei
care î și viziteaz ă familia.
Pe de alt ă parte, educa ția și preg ătirea ocup ă un rol important în procesul de
integrare a migran ților în societatea gazd ă dar și pe pia ța muncii, de aceea o aten ție
deosebit ă ar trebui acordat ă politicilor în contextul imigra ției și mai ales al mobilit ății.
Pentru atragerea talentelor și calific ărilor de orice fel este nevoie de
implementarea unor politici mai flexibile de admite re.
O mobilitate crescut ă a for ței de munc ă provenit ă din rândul studen ților din
ță rile ter țe influen țeaz ă în mod direct pia ța muncii, dac ă ace știa au posibilitatea de
angajare dup ă terminarea studiilor.
În ceea ce prive ște gestionarea imigra ției ilegale, la nivelul UE va fi acordat ă în
continuare prioritate eforturilor de returnare volu ntar ă și trebuie avute în vedere
măsurile de returnare voluntar ă și de reintegrare cu asisten ța UE, care ar putea fi puse
în aplicare în strâns ă cooperare cu ță rile de origine, cu organiza țiile interna ționale și
cu organiza țiile neguvernamentale.
Politica de returnare trebuie s ă se bazeze pe standarde comune, care
garanteaz ă o returnare credibil ă și uman ă, cu respectarea drepturilor fundamentale și a
demnit ății fiec ărei persoane, concomitent cu reducerea cazurilor în care imigranții nu
beneficiaz ă de un statut legal clar și asigurarea unor proceduri corecte și eficiente.

46 Angajamentul UE fa ță de protec ția interna țional ă necesit ă o politic ă european ă
solid ă în domeniul azilului, bazat ă pe solidaritate și r ăspundere. Transpunerea
integral ă și punerea în aplicare efectiv ă a Sistemului european comun de azil (SECA)
reprezint ă o prioritate. Aceasta ar trebui s ă aib ă drept rezultat standarde comune înalte
și o cooperare mai strâns ă, care s ă creeze condi ții uniforme pe baza c ărora solicitan ții
de azil s ă beneficieze de acelea și garan ții procedurale și de aceea și protec ție în
întreaga Uniune.
Legisla ția privind Sistemul european comun de azil urm ăre ște s ă asigure un
acces mai bun la azil persoanelor care au nevoie de protec ție, o mai bun ă calitate a
condi țiilor de primire și decizii mai rapide și mai fiabile în materie de azil, ceea ce va
permite statelor membre s ă r ăspund ă provoc ărilor în materie de protec ție
interna țional ă. Se urm ăre ște tot mai mult garantarea unei leg ături între
responsabilitate și solidaritate, pe baz ă de voluntariat, în materie de azil. Aceasta
înseamn ă, pe de o parte, c ă statele membre trebuie s ă respecte în totalitate normele
acquis-ului UE și, pe de alt ă parte, c ă statele membre ar trebui s ă acorde sprijin
acelor state membre care se confrunt ă cu presiuni ridicate temporare asupra
sistemelor lor de azil 79 .
Un mecanism de avertizare timpurie, de p reg ătire și de gestionare a crizelor
este, în prezent, consacrat în Regulamentul (CE) nr . 343/2003 al Consiliului din 18
februarie 2003 de stabilire a criteriilor și mecanismelor de determinare a statului
membru responsabil de examinarea unei cereri de azi l prezentate într-unul dintre
statele membre de c ătre un resortisant al unei ță ri ter țe (Regulamentul Dublin).
Nu trebuie uitat ă dimensiunea extern ă, m ăsurile luate pentru a asigura
libertatea, securitatea și justi ția în Europa fiind, de asemenea, influen țate de
evenimentele și evolu țiile din afara UE. Schimb ările politice și instabilitatea,
agravarea disparit ăților în ceea ce prive ște prosperitatea și schimb ările climatice sunt
factori care favorizeaz ă mobilitatea voluntar ă la o scar ă mai mare și str ămut ările
for țate, care genereaz ă presiune asupra frontierelor externe. UE trebuie s ă stabileasc ă
un dialog mai eficace cu ță rile învecinate, atât din est, cât și din sud, precum și cu cele

79 Khalid Koser, Dimension and dynamics of Contemporary Internaționa l Migration, Paper prepared for
the conference on Workers without borders:Rethinking economic migrati on, Maastricht Graduate
School of Governance, 18 March 2008

47 mai îndep ărtate, în vederea abord ării cauzelor profunde ale imigra ției ilegale și
for țate.
UE î și propune s ă consolideze parteneriatele cu țările ter țe în domeniul
imigra ției și mobilit ății, pentru a valorifica pe deplin poten țialul cadrului și 4
instrumentelor pe care le ofer ă Abordarea global ă privind migra ția. Pe lâng ă
dialogurile privind liberalizarea regimului vizelor și facilitarea eliber ării vizelor pe
termen scurt care pot contribui la accelerarea cre șterii economice în UE și la
promovarea dezvolt ării în ță rile ter țe, activit ățile desf ăș urate individual, la nivelul
fiec ărui stat membru sub umbrel ă parteneriatelor pentru mobilitate pot juca un rol
important în abordarea penuriei de for ță de munc ă și a lipsei personalului calificat în
Europa și pentru a facilita mobilitatea legat ă de comer ț. Noul cadru financiar în
domeniul imigra ției și azilului acoper ă perioada 2015- 2020 și reprezint ă un
instrument mult mai cuprinz ător decât cele trei fonduri pe care le succede (Fon dul de
Returnare, Fondul de Integrare, respectiv Fondul pe ntru Refugia ți), urmând s ă asigure
managementul efectiv și integrat al fluxurilor migratorii la nivelul UE, odat ă cu
respectarea principiului solidarit ății și împ ărțirii responsabilit ății.
O particularitate a noului instrument fi nanciar o reprezint ă posibilitatea
sus ținerii ac țiunilor privind dimensiunea extern ă, în special în ceea ce prive ște
implementarea acordurilor de readmisie, parteneriat e de mobilitate și programe de
protec ție regional ă. Acesta prevede și un mecanism de asisten ță în caz de urgen ță care
să ofere o reac ție imediat ă în cazul unei presiuni migratorii la nivelul state lor membre
sau a ță rilor ter țe. Acesta va continua s ă înt ăreasc ă și s ă dezvolte Sistemul European
Comun de Azil prin asigurarea unei aplic ări uniforme și unitare a aquis-ului UE și a
înt ăririi solidarit ății între statele membre încurajând, totodat ă, dezvoltarea unor
strategii proactive în domeniul integr ării, cu accent deosebit asupra nevoilor
beneficiarilor de protec ție interna țional ă, precum și a grupurilor vulnerabile. Nu în
ultimul rând, acesta va finan ța implementarea și asigurarea unui management efectiv
în materie de returnare, cu accent pe returnarea voluntar ă asistat ă80 .

80 Doc. 13189/08 – Pactul European privind imigrația și azil ul

48 4.2.1 Contextul na țional
Având în vedere pozi ționarea geografic ă a ță rii, România se afl ă la confluen ța
rutelor de migra ție care au ca punct de pornire zona de sud a globul ui ( ță rile de pe
continentul african), dar și ță rile din Asia și Asia de Sud-Est. Totu și, fluxurile
migratorii care afecteaz ă teritoriul României au ca punct de pornire zone di ferite
pentru imigra ția legal ă și cea ilegal ă. Astfel, din analiza acestora, se poate
concluziona c ă fluxurile de imigra ție legal ă provin din state cu care țara noastr ă a
dezvoltat și continu ă s ă dezvolte rela ții de cooperare și care imigreaz ă cu consecven ță
în România, indiferent de modific ările aduse regimului de c ălătorie aplicabil.
În acest context se poate preciza c ă, începând din anul 2005, ță ri precum
Moldova, China sau Turcia au reprezentat ponderea c ea mai mare a cet ățenilor
statelor ter țe care au ales s ă-și stabileasc ă re ședin ța temporar ă sau permanent ă pe
teritoriul României 81
.
Intensitatea fluxurilor de imigra ție legal ă a fost influen țat ă, de-a lungul
timpului, de factori economici și sociali, atât din țara de origine, cât și din România.
Astfel, în perioada anilor ’90, România reprezenta o pia ță atractiv ă și cet ățenii statelor
ter țe se bucurau de anumite facilit ăți în ceea ce prive ște intrarea, șederea sau derularea
de activit ăți comerciale, ceea ce a f ăcut ca în aceast ă perioad ă s ă-și stabileasc ă
re ședin ța un num ăr foarte mare de cet ățeni ai statelor ter țe, mai ales în scopul
desf ăș ur ării de activit ăți comerciale.
Un factor cu influen ță în ceea ce prive ște imigra ția legal ă în România l-a
constitut apari ția și instaurarea crizei economice care a condus la sc ăderea în
intensitate a fluxului de imigra ție legal ă, mai ales în ceea ce prive ște imigra ția
economic ă – desf ăș urarea de activa ți comerciale sau angajare. În acela și mod sunt
influen țate și fluxurile de imigrare ilegal ă, acestea fiind, la rândul lor, afectate de
situa ția economic ă și social ă din ță rile de origine, de pozi ționarea geografic ă a
României pe rutele de imigra ție ilegal ă având ca destina ție ță rile din vestul
continentului european, precum și de schimb ările ap ărute în ceea ce prive ște rutele de
imigrare ca urmare a m ăsurilor luate de autorit ățile statelor traversate de acestea.

81 Doc. 13189/08 – Pactul European privind imigrația și azil ul

49 O caracteristic ă a fenomenului imigra ției ilegale pe teritoriul României o
constituie bipolaritatea acestuia. Astfel, pe de o parte se poate vorbi de imigra ția
ilegal ă a cet ățenilor statelor ter țe care provin, în cea mai mare parte, din ță rile care
reprezint ă ponderea în ceea ce prive ște imigra ția legal ă (Moldova, Turcia, China).
Aceast ă categorie este caracterizat ă de o oarecare continuitate și de modalit ăți de
imigrare ilegal ă „conven ționale” reprezentate de dep ăș irea termenului de ședere
conferit de viz ă de intrare sau permisul de ședere.
De cealalt ă parte se afl ă fluxurile de imigra ție ilegal ă temporar ă cauzate de
evenimente socio-economice din ță rile de origine și care au reprezentat „valuri noi”
pentru fiecare perioad ă în parte. Astfel, în anii ’90 se pot men ționa fluxurile de
imigra ție ilegal ă a cet ățenilor din Asia de Est, în special Bangladesh și Pakistan care
foloseau pentru a ajunge în ță rile din vestul Europei ruta prin Rusia, Moldova sa u
Ucraina, România cu continuare c ătre Ungaria. La începutul anilor 2000, datorit ă
conflictului din Irak, î și face sim țit ă prezen ța imigra ția ilegal ă a cet ățenilor din acest
stat care se deplasau pe ruta Turcia-Bulgaria-Român ia și mai departe c ătre statele
vest europene 82 .
O situa ție deosebit ă a fost înregistrat ă începând cu a doua jum ătate a anului
2011, în contextul prim ăverii arabe și a mi șcărilor sociale din statele situate în nordul
Africii. Astfel, pentru aceast ă perioad ă se poate vorbi de un aflux al cet ățenilor ter ți
proveni ți din Algeria, M ăroc, Tunisia și Siria care au imigrat ilegal în România.
Cre șterea fluxului imigra ționist ilegal și-a manifestat efectele atât asupra sistemului de
migra ție, cât și a celui de azil din România. Afirma ția este sus ținut ă de modus
operandi al cet ățenilor statelor ter țe (intrarea și șederea ilegal ă) care implic ă
înc ălcarea regimului frontierei de stat, precum și abuzul procedurii de azil – depunerea
cererii, abandonarea procedurii și încercarea de a p ărăsi fraudulos teritoriul României
în vederea p ătrunderii în spa țiul Schengen pentru a beneficia de mobilitate crescut ă și
un control redus din partea autorit ăților asupra legalit ății șederii 83 .

82 www.europe.eu.int
83 Ibidem

50 Având în vedere c ă imigra ția și azilul sunt influen țate, în foarte mare m ăsur ă, de
evenimentele care au loc la nivel mondial, au fost identificate urm ătoarele aspecte
care pot influen ța, pe termen mediu și lung, situa ția operativ ă din zona de competen ță :
• men ținerea situa ției conflictuale din Siria;
• reactivarea conflictului armat din Irak;
• men ținerea unei situa ții instabile în zonele limitrofe României (Ucraina,
Transnistria);
• perpetuarea și cre șterea în intensitate a conflictului armat israelian o –
palestinian;
• men ținerea situa ției imigra ției ilegale din Turcia, devenit ă principalul stat de
tranzit pentru imigra ția ilegal ă din Orientul Mijlociu sau din Africa spre
România, Istanbul fiind principala plac ă turnant ă în drumul spre Occident.
Toate acestea pot conduce, pe termen medi u și lung, la cre șterea num ărului de
solicitan ți de azil și imigran ți ilegali care pot ajunge pe teritoriul na țional 84
.
În fa ța fenomenului migra ționist, care risc ă s ă devin ă necontrolabil, este tot
mai evident ă necesitatea armoniz ării eforturilor tuturor ță rilor pentru diminuarea și
eradicarea factorilor care concur ă la proliferarea imigra ției ilegale.
La nivel na țional imigra ția ilegal ă se afl ă la un nivel sc ăzut, încadrându-se în
trendul descendent al indicatorilor înregistra ți în ultimii ani (2009-2013). Acest fapt
are la baz ă mai mul ți factori, dintre care: criz ă economic ă înregistrat ă 7 începând cu
anul 2009 care a influen țat imigra ția în scop economic (angajare, activit ăți comerciale,
afaceri), în ăsprirea sanc țiunilor pentru angajatorii care primesc persoane la munc ă f ără
îndeplinirea condi țiilor legale, precum și activit ățile de prevenire și combatere a
imigra ției ilegale desf ăș urate de structurile cu competen țe în domeniu.
România este folosit ă în continuare ca spa țiu de tranzit pentru imigra ția ilegal ă
către statele mai dezvoltate din vestul UE. Principal ele ță ri de origine ale str ăinilor

84 www.europe.eu.int

51 depista ți au r ămas cele cu tradi ție pentru România: Moldova, Turcia și China. Ca
aspect de noutate în ceea ce prive ște na ționalitatea celor depista ți cu ședere ilegal ă
este înregistrarea unui num ăr tot mai mare de cet ățeni provenind din Afganistan,
Tunisia și Siria. Un sistem flexibil de admitere și ședere a str ăinilor pe teritoriul
României poate contribui la atragerea acelor catego rii de imigran ți care pot acoperi
unele domenii deficitare ori cu impact în dezvoltar ea economic ă și, implicit, la
diminuarea ponderii factorului ilegal în cadrul fen omenului migra ționist.

52

53 CONCLUZII

Fenomenul imigra ției a existat dintotdeauna în și dinspre ță rile slab dezvoltate,
îns ă, pân ă în anul 1950 nu a avut un impact atât de mare. Înc epând cu anii ‘50 ,
fenomenul imigra ționist a luat o alt ă întors ătur ă. Ast ăzi, tot mai mul ți cet ățeni
hot ărăsc s ă î și câ știge traiul în str ăin ătate..
Dup ă 1989, imigra ția a crescut în special în Germania și Marea Britanie,
politicile privind recrutarea for ței de munc ă din str ăin ătate favorizând solu ția
lucr ătorilor str ăini temporari. Unele ță ri au adoptat m ăsuri pentru facilitarea intr ării
persoanelor înalt calificate, în special speciali ști IT, pentru a face fa ță competi ției
globale pentru astfel de lucr ători.
În România, legisla ția privind politicile imigra ției s-a schimbat dup ă anul
1990. Tot în aceea și perioad ă, România a luat în calcul integrarea în Uniunea
European ă și membrii guvernului au început primele ac țiuni în acest scop. Astfel, în
anul 1993 România semneaz ă Acordul European, care într ă în vigoare în 1995, an în
care România depune cererea de aderare la Uniunea E uropean ă.
Pân ă în momentul ader ării, România a întâmpinat diverse dificult ăți, dar la 1
ianuarie 2007, Uniunea European ă a considerat c ă îndeplinim condi țiile necesare
ader ării.
La începuturile form ării Comunit ății Europene, instituirea unei grani țe comune
a dus la acceptarea faptului c ă e nevoie de o serie de reguli pornind de la contro lul de
grani ță pân ă la cererile de viz ă. În continuare se pare c ă cea mai important ă
component ă a politicii comune de imigrare este cea a drepturi lor migran ților, de aceea
ob ținerea cet ățeniei dup ă un num ăr minim de ani ar putea fi o garan ție suficient ă
pentru c ă mul ți dintre ace știa s ă se stabileasc ă cu succes într-o societate.
Uniunea European ă se confrunt ă cu o problem ă în ceea ce prive ște imigra ția,
ca urmare a dezvolt ării re țelelor de trafic interna țional și a persoanelor angajate ilegal.
Prin Tratatul de la Amsterdam, Uniunea European ă a luat m ăsuri în privin ța
imigra ției. Astfel, în urma tratatului se eliminau obstaco lele din calea liberii circula ții
a bunurilor și serviciilor. Tratatul include un articol nou, con sacrat principiului

54 general al nediscrimin ării. Uniunea poate combate orice form ă de discriminare,
indiferent c ă este pe baz ă de sex, ras ă, origine etnic ă, religie, dizabilit ăți, vârst ă sau
orientare sexual ă.
Tratatul prevede o clauz ă de suspendare care poate fi folosit ă împotriva unui
Stat Membru care încalc ă, în mod repetat, principiile care stau la baza Uni unii
Europene. Acestui stat i se poate retrage dreptul d e vot în Consiliul UE, trebuind s ă î și
respecte în continuare obliga țiile care decurg din statutul de Stat Membru
Ță rile membre ale Uniuniunii Europene au legi care tr ateaz ă în mod diferit
fenomenul imigra ției. Astfel, Spania și Fran ța au semnat un acord bilateral de
cooperare care cuprinde m ăsuri comune de repatriere a imigran ților ilegali, iar
guvernul britanic ia m ăsuri mai severe împotriva str ăinilor de pe teritoriul s ău.
România adopt ă o politic ă activ ă și flexibil ă în domeniul imigra ției controlate,
adaptat ă la condi țiile na ționale, regionale și interna ționale, inclusiv prin atenta
monitorizare a admisiei și șederii str ăinilor.
Strategia na țional ă a României privind imigra ția exprim ă principiile generale
și liniile directoare pentru stabilirea politicii st atului român în ceea ce prive ște
admisia, șederea, p ărăsirea teritoriului de c ătre str ăini, imigra ția for ței de munc ă,
acordarea formelor de protec ție precum și combaterea imigra ției ilegale.
În luna decembrie 2009 a fost adoptat documentul de referin ță privind
imigra ția: programul de la Stockholm. Acesta va sta la baz a cooper ării europene în
domeniile justi ției și afacerilor interne, având imigra ția ca o prioritate.
Dreptul la liber ă circula ție este garantat de Constitu ția României, fiecare
cet ățean român având dreptul de a imigra și de a reveni în țar ă. Libertatea de circula ție
a cet ățenilor nu este absolut ă, ci trebuie circumscris ă unor limite, care sunt
determinate de necesitatea ap ărării securit ății na ționale, asigurarea ordinii publice și
prevenirea unor posibile consecin țe negative ale exercit ării cu rea-credin ță a acestei
libert ăți. Aceasta, deoarece limit ările dreptului de liber ă circula ție sunt prev ăzute de
lege și constituie m ăsuri necesare, într-o societate democratic ă, pentru securitatea
na țional ă, siguran ța public ă, men ținerea ordinii publice, prevenirea faptelor penale,
protec ția s ănătății sau a moralei, ori pentru protejarea drepturilor și libert ăților altora.

55 Se a șteapt ă ca în viitor România s ă devin ă o destina ție atractiv ă pentru
imigran ți, în special pentru cei care vin din ță rile lumii a treia. În plus, va cre ște
num ărul românilor care vor pleca la munc ă în alt ă țar ă.
România v ăzut ă ca și țar ă de destina ție a a șa zi șilor „imigran ți din lumea a
treia ”este pu țin for țat ă, având în vedere situa ția economic ă a ță rii noastre. Este
adev ărat c ă, for ța de munc ă autohton ă fiind aproape în totalitate plecat ă în alte ță ri, și
în România trebuia s ă mai munceasc ă cineva, și astfel sunt adu și muncitori din afara
UE, cum ar fi chinezi, africani, etc care s ă fac ă ceea ce ar trebui s ă realizeze românii.
Problema ță rii noastre este urm ătoarea:, calificarea for ței de munc ă ce p ărăse ște
România este net superioar ă celei care vine din afar ă în România.
Un alt aspect al imigra ției din România, este acela c ă reprezint ă mai mult un
”stadiu intermediar ” al ”str ăzii de parcurs” a unui imigrant: țara noastr ă este mai
curând o țar ă de tranzit, și nu țar ă destina ție final ă a imigran ților.
În func ție de aceste realit ăți și de nevoile fiec ărei na țiuni, legile și m ăsurile
care vor fi aplicate, vor avea ca scop simplificare a vie ții, a rela țiilor inter-sociale și
dezvoltarea economic ă na țional ă.
Din 2007 pân ă în prezent, asist ăm la un acces liber pe pia ța european ă a
muncii, fapt ce este favorizant atât pentru crearea unei pie țe europene a muncii, dar și
pentru înregistrarea unor derapaje severe în pie țele locale.
România adopt ă o politic ă activ ă și flexibil ă în domeniul imigra ției controlate,
adaptat ă la condi țiile na ționale, regionale și interna ționale, inclusiv prin atenta
monitorizare a admisiei și șederii str ăinilor.
De și defini ția fenomenului de imigra ție s-a modificat în timp, iar condi țiile în
care indivizii p ărăsesc țara sunt diferite de cele existente acum câ țiva zeci de ani,
mi șcarea continu ă a popula ției, dintr-o țar ă în alta, va reprezenta mereu o problem ă
dac ă m ăsurile adoptate nu sunt cele corecte.
În România m ăsurile care se iau atât în privin ța legisla ției cât și a cadrului
institu țional au mai degrab ă un caracter reactiv, legat de scopul de a asigura adaptarea
la cerin țele europene, decât de a proiecta și urm ă o politic ă migra ționist ă na țional ă cu
obiective clare. Pe m ăsur ă ce va finaliza constituirea cadrului legal institu țional

56 conform cerin țelor UE, România va gândi propria sa politic ă migra ționist ă,
bineîn țeles compatibil ă cu cele existente la nivel european.

57 CONCLUSIONS

The phenomenon of immigration has always existed i n and from underdeveloped
countries, but by 1950 it did not have such a big i mpact. Since the 1950s, the
immigration phenomenon has taken another turn. Toda y, more and more citizens
decide to earn their living abroad.
After 1989, immigration increased especially in Ge rmany and the United Kingdom,
policies on recruiting foreign workers favoring the solution of temporary foreign
workers. Some countries have adopted measures to fa cilitate the entry of highly
qualified people, especially IT specialists, to fac e the global competition for such
workers.
In Romania, legislation on immigration policies ha s changed since 1990. At the same
time, Romania has considered integration into the E uropean Union and government
members have begun the first steps to this end. Thu s, in 1993, Romania signs the
European Agreement, which enters into force in 1995 , when Romania submitted its
application for membership of the European Union. B y the time of accession,
Romania faced various difficulties, but on January 1, 2007, the European Union
considered that we met the conditions for accession .
At the beginning of the formation of the European Community, the establishment of a
common border has led to the acceptance of the need for a series of rules ranging
from border control to visa applications. Next, it seems that the most important
component of the common immigration policy is that of migrants' rights, so obtaining
citizenship after a minimum number of years could b e a sufficient guarantee that
many of them will be successful in a society .
The European Union is facing an immigration problem as a result of the development
of international trafficking networks and illegal w orkers.
Under the Treaty of Amsterdam, the European Union h as taken action on
immigration. Thus, the treaty removed obstacles to the free movement of goods and
services. The Treaty includes a new article devoted to the general principle of non-
discrimination. The Union can combat all forms of d iscrimination regardless of
whether it is based on sex, race, ethnic origin, re ligion, disability, age or sexual
orientation. The Treaty provides for a suspension c lause that can be used against a
Member State that repeatedly violates the principle s underlying the European Union.

58 That State may withdraw its right to vote in the EU Council, and still have to respect
its obligations under the Statute of the Member Sta te The member countries of the
European Union have laws that treat differently the phenomenon of immigration.
Thus, Spain and France have signed a bilateral co-o peration agreement that includes
joint measures to repatriate illegal immigrants, an d the British government is taking
more severe measures against foreigners in its terr itory.
Romania adopts an active and flexible policy in the field of controlled immigration,
adapted to national, regional and international con ditions, including by closely
monitoring the admission and stay of aliens.
Romania's national strategy on migration expresses the general principles and
guidelines for establishing the Romanian state's po licy on admission, stay, leaving the
territory by foreigners, immigration of the labor f orce, granting protection as well as
combating illegal immigration.
In December 2009, the Immigration Reference Docume nt was adopted: the
Stockholm Program. It will underpin European cooper ation in the fields of justice and
home affairs, with immigration as a priority.
The right to free movement is guaranteed by the Rom anian Constitution, each
Romanian citizen having the right to immigrate and return to the country. The
freedom of movement of citizens is not absolute, bu t must be circumscribed by limits,
which are determined by the need to defend national security, to ensure public order
and to prevent possible negative consequences of th e exercise of this freedom in bad
faith. This is because the limitations of the right to free movement are provided by
law and constitute necessary measures in a democrat ic society for national security,
public security, the maintenance of public order, t he prevention of criminal deeds, the
protection of health or morals, or the protection o f rights and freedoms others.
It is expected that in the future Romania will bec ome an attractive destination for
immigrants, especially for those coming from the th ird world countries. In addition,
the number of Romanians going to work in another co untry will increase.
Romania seen as the destination country of such "i mmigrants from the third world" is
a little forced, given the economic situation of ou r country. It is true that the local
labor force was almost entirely left in other count ries, and in Romania it had to work.
Someone, and so are workers from outside the EU, su ch as Chinese, Africans, etc.
doing what the Romanians should do. The problem of our country is the following:

59 the qualification of the labor force leaving Romani a is clearly superior to the one
coming from outside Romania.
Another aspect of immigration in Romania is that it is more of an "intermediate stage"
of an immigrant's "roadway": our country is rather a transit country, not a destination
country for immigrants.
Depending on these realities and the needs of each nation, the laws and measures to
be implemented will aim to simplify life, inter-soc ial relations and national economic
development.
From 2007 until now, we are witnessing free access to the European labor market,
which is favorable both for the creation of a Europ ean labor market and for the
recording of severe slippages in local markets.
Romania adopts an active and flexible policy in the field of controlled immigration,
adapted to national, regional and international con ditions, including by closely
monitoring the admission and stay of aliens.
Although the definition of immigration phenomenon has changed over time and the
conditions in which individuals leave the country a re different from those existing
several decades ago, the continuing movement of the population from one country to
another will always be a problem if the measures ad opted are not the right ones.
In Romania, the measures taken both in terms of leg islation and of the institutional
framework are rather reactive in relation to the pu rpose of ensuring adaptation to
European requirements than to design and pursue a n ational migration policy with
clear objectives. As it finalizes the constitution of the institutional legal framework in
line with EU requirements, Romania will think its o wn migration policy, of course
compatible with those existing at European level.

60 BIBLIOGRAFIE

I. CĂRȚI, TRATATE, MONOGRAFII
Adrian Liviu Ivan, Statele Unite ale Europei , ed. Institutul European, 2007
Anghel Gabriel Remus, Horvath Istvan, Sociologia migra ției.Teorii și studii de caz
române ști , Polirom, Ia și, 2009
Alexandru Ungureanu, Ionel Muntele, Geografia popula ției, Editura Sedcom Libris,
Ia și,
Bulgaru Adrian, Standarde și m ăsuri la nivel na țional și European privind protec ția
interna țional în materia azilului , Editura Pro Universitaria, Bucure ști, 2013
Corneliu Iatu, Demographie et geographie du travail en Roumanie po st-decembriste ,
Editura Sedcom Libris, Ia și, 2006
Delcea Alexandra, Interna țional migration and remittances, Editura Paralela 45,
Bucure ști, 2007
Dilip Ratha, Z. XU, Migration and Remittances Factbook , Washington: World
Bank,2008
Dumitru Sandu, Locuirea temporar ă în str ăin ătate. Migra ția economic ă a românilor,
Funda ția pentru o Societate Deschis ă,2006
George Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia popula ției, Editura Corint, Bucure ști,
2001
George Erdeli, Liliana Dumitrache, Geografia popula ției mondiale, Editura a IV-a,
rev ăzuta și actualizat ă, Editura Universitar ă, Bucure ști, 2009
George Erdeli, Melinda Cândea, Cristian Braghina, Silviu Costachie, Daniela Zamfir,
Dic ționar de geografie uman ă, Editura Corint, Bucure ști, 1999
Ioan Iano ș, Towards an analysis methodology of the conflict pot en țial areas, starting
from Romanian realities , în ”Revista Roman ă de Geografie Politic ă”,2000

61 John Pinder, Uniunea European ă: foarte scurt ă introducere, ed. Bic All, Bucure ști,
2005
Pietro Cingolani, Transna țional Practices of Romanian Migrants în Italy, Stra sbourg ,
European Science Foundation, 2007
Moroianu Zlatescu Irina, Constitutional law in Romania, Kluwer Law Internati onal ,
Boston, 2013
Ripeanu Andreea, Istoria statului și dreptului românesc , Curs universitar, Universul
juridic, Bucure ști, 2009
Roxana Munteanu, Drept european : evolu ție, institu ții, ordine juridic ă, ed. Oscar
Print, Bucure ști, 1996
Silviu Negut, Valeriu Rusu, Brain Drain from Rouman ia, în Revue Romaine de
Geographie , Tomes 45-46,2002
Toader Ș, Smirna A, Jurc ă O., Cernat D, Reprezentare sindical ă pentru muncitorii
imigran ți din România. Studiu asupra imigra ției în România . Descriere, analiz ă și
rcomand ări, (2010)
Vasile Surd, Introducere în geografia spa țiului rural , Editura Presa Universitar ă
Clujean ă, Cluj-Napoca, 2002

II. ARTICOLE DE SPECIALITATE
Corneliu Iatu, Le ș implications des tendances demographiques en Rouma nie
postrevolutionnaire, XLIIIe colloque de l’ASRDLF , Grenoble-Chambery, 11-13 Juillet
2007
Marek Okolski, Incomplete migration: a new from of mobility în Central and Eaastern
Europe. The case of Polish and Ukrainian migrants, în C. Wallace, D. Stola (eds),
Patterns of ,igration în Central Europe (houndmills:Palgrave,2001)
Dumitru Sandu, Cosmin Radu, Monica Constantinescu, Oana Ciobanu , A Country
Report on Romanian Migration Abroad: Stocks and Flo ws After 1989,

62 http://aa.ecn.cz/img_upload/f76c21488a048c95bc0a5f1 2deece153/
Romanian_Migration_Abroad.pdf.
Mircea, R., Necula, C., Manual de preg ătire în domeniul refugia ților în România,
(2009), Editura Ministerului Administra ției și Internelor

Silviu Negut, Valeriu Rusu, Anca Dumitrescu, The exodus of the labour force from
the perspective of Romanian society , vol. Science Policy, Mobility and Brain Drain,
Leeds, United Kingdom, July 2003
Sebastian Lazaroiu, Roumanians go global, Early War ning Report, Issue. No. 1/2003
Program 2007-2013, Fondul European de Integrare a R esortisan ților Ță rilor Ter țe,
Oficiul Român pentru Imigr ări.
David McKenzie, Hillel Rapoport, Network Effects an d the Dynamics of Migration
and Inequality: Teory and Evidence from Mexico, în Journal of Development
Economics , vol.3, 2007
Networks and their Influence on Migration Policy. Conclusions from the Romanian-
Spanish Migration Space , Focus Migration, Policy Brief No. 11, October 200 8,
http://www.focus-migration.de/Networks_and_their_i. 57755.0.html?&L=1
Doc. 13189/08 – Pactul European privind imigra ția și azilul
Khalid Koser, Dimension and dynamics of Contemporary Interna țional Migration,
Paper prepared for the conference on Workers without borders:Rethinking economic
migration, Maastricht Graduate School of Governance, 18 March 2008,
http://www.brookings.edu/papers/2008/~/media//Files/ rc/papers/2008
0314_migration_koser/0314_migration_koser.pdf
III. LEGISLA ȚIE
Focus Migration, Country profile-Romania, No.9, Sep tember 2007, http://www.focus-
migration.de/Romania.2515.0.html?&L=1
Human Development index, http://hdr.undp.org/statistics

63 IV. SITE-URI
• http://ro.altermedia.info/minorit ăți/imigratia-culturi-in-miscare_2793.html
accesat la data de 20.02.2011
• www.migrationeducation.org
• www.europe.eu.int
• www.unocd.org
• http://www.europarl.europa.eu/ftu/pdf/ro/FTU_1.1.5. pdf
• http://www.insse.ro/cms/ro/content/societatea-roman a-de-statistica
• http://ori.mai.gov.ro/api/media/userfiles/Nevoilede informarealeimigrantilorin
Romania(2).pdf
• http://www.iom.int/jahia/Jahia/activities/pid/2068
• www.europa.eu.int/comm/employment_social/fundamri/m ovement/studies:
“Migration în Europe:Lessons from the Past”, 2002 accesat la data de
18.01.2011
• http://ec.europa.eu/news/justice/110506_ro.htm, acc esat la data de 19.04.2011
• http://www.unhcrcentraleurope.org/romania/images/st ories/news/docs/02_Prot
ecting%20refugees/2_3_Media%20Ethics%20brochure/UNH CR-
Media_and_Refugees-ROM_version-screen.pdf, consulta t la data de
12.02.2011
• http://conventions.coe.int/treaty/Commun/QueVoulezV ous.asp?NT=005&CL
=ENG consultat la data de 10.04.2011
• http://ec.europa.eu/home-affairs/news/intro/docs/1_ EN_ACT_part1_v11.pdf
consultat la data de 12.03.2011
• http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/ Legislatie/REGULAM
ENTE/Reg1612-68.pdf consultat la data de 19.05.2011
• http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:201 0:083:FULL:EN:PDF
consultat la data de 20-03.2011
• http://eur-lex.europa.eu/en/treaties/index.htm cons ultat la data de 19.05.2011

64 • http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:200 8:115:0001:01:EN:H
TML consultat la data de 12.05.2011
• http://eur-
lex.europa.eu/en/treaties/dat/11992M/ țif/JOC_1992_191__1_EN_0001.pdf
consultat la data de 08.05.2011
• http://www.mai.gov.ro/documente/transparenta/Anexa% 20strategie%20imigra
tie.pdf
• http://www.migrationeducation.org
• http://www.academia.edu/8439409/Tratatul_de_la_Lisa bona
• http://www.migrant.ro/politici-documente