Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal [620889]

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
0

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
1

INTRODUCERE

Trăim într -o societate unde stresul cotidian este la tot pasul, în care majoritatea persoanelor
nu mai acordă atenție modului în care se alimentează, masa nu este servită cu regularitate,
alimentele tot mai bogate în aditivi alimentari precum și băuturile carbogazoase au un rol
important în producerea ulcerului gastro – duodenal.
Cu progrese în toate domeniile , care au realizat o înțelegere profundă a mecanismelor
patogenice cât și gama largă de modalități tera peutice active ș i eficiente în tratarea ulcerelor
gastro -duodenale, aceasta boala rămâne o problemă medicală, socială, economică și de
sănătate publică la nivel mondial.
Modul de manifestare al acestei boli diferă de la caz la caz, în diverse forme ș i variații iar
unii pacienți pot să nu prezinte nici un fel de simptomatologie. În general cele mai des
întâlnite simptome sunt : dureri epigastrice sub form ă de arsuri, vărsături de obicei
postprandiale,balonări, rareori tulburări de tranzit(constipație) s au de apetit.
Obiectivele acestei lucrări au urmărit frecvența pacienților cu ulcer gastro -duodenal din
Spitalul Clinic Județean Galați , influența bolilor asociate, analiza și eva luarea factorilor de
risc care pot duce la agravarea bolii implicit la apariția complicațiilor și nu în ultimul rând,
evaluarea eficienței tratamentului.
Prin prezenta lucrare mi -am dor it să pot determina pacientul să conștientizeze importanț a
factorilor de risc , adoptarea unui stil de viață sănă tos, eliminarea tutur or factorilor de stres
pentru a putea preveni astfel o recidivă.
Mulțumesc Facultății de Medicină și Farmacie din cadrul Universității ,,Dunărea de Jos ’’
Galați pentru cunoștințele dobândite și sprijinul acordat î n cei patru ani de studiu și binențeles
în primul râ nd coordo natorului lucrării mele de licență, doamnei conferenț iar universitar
doctor Alina Pleșea Condratovici , care m -a îndrumat pe tot parcursul elaboră rii acestei
lucrări.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
2

PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL I

ANATOMIA STOMACULUI ȘI DUODENULUI

I. ANATOMIA STOMACULUI

1.1 Localizare :

Stomacul este un organ intraperitoneal cu proiecție abdominală și toracică situat în etajul
supramezocolic al cavității peritoneale unde ocupă cea mai mare parte din loja subfrenică
bdominală, toracică sau mixtă pentru rezolvarea diferitelor aspecte de patologie gastrică, iar
pe de alta parte explică răsunetul posibil toracic al proceselor patologice local izate în polul
gastric superior (patologie de graniță tora co-abdominală).
Are o mobilitate apreciabilă, mijloacele sale de fixare fiind reprezentate mai bine la cele
două extremități prin continuitatea sa cu esofagul si duodenul. Bursa omentală asigură
mobil itatea deplină a stomacului faț ă de planul dor sal, iar mezourile de pe marea ș i mica
curbură îl a ncorează lax de organele vecine împiedicând răsucirea sa.

1.2 Formă, configurație:

Forma stomacului este foarte variabilă și dependentă de o serie de factori cum sunt
tonusul general al musculaturii gastrice (stomac hiperton, ortoton, h ipoton), presa abdominală,
poziț ia corpului. Ț inând cont de variabilitatea formei sale, stomacul măsoară în medie 25 cm
în axul său cel mai lung, o lățime de 12 cm și o grosime de a proximativ 8 cm. Capacitatea sa
variază între 1000 și 1500cc cu o medie de 1300cc.
Stomacul are două fețe, una anterioară, alta posterioară, și două margini care continuă
marginile esofagului. Marginea dreaptă, cunoscută sub numele de mica curbură este al cătuită
din două segmente unul vertical și altul orizontal, puțin ascendent, despărțite prin ,,incizura

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
3
angulară”. Marginea stângă, denumită marea curbură continuă marginea stângă a esofagului,
formând cu acesta, la nivelul cardiei un unghi ascuțit -,,inciz ura cardiacă” sau unghiul Hiss; de
la acest nivel marea curbură descrie un arc la nivelul fornixului gastric, apoi coboară vertical
și paralel cu mica curbură pentru a se recurba spre dreapta, regiunea orizontală.
Orificiul prin care stomacul comunică cu esofagul, cardia, se află pe versantul drept al
fornixului gastric având o formă ovalară, cu axul mare vertical. Configurația anatomică
normală a joncțiunii eso -gastrice, deosebit de importantă pentru buna ei funcționalitate, este
menținută astfel de o ser ie de factori anatomici ,,de fixare” din care menționăm membrana
freno -esofagiană Laimer -Bertell, acolarea dorsală a esofagului și parțial a regiunii fornixului
gastric la nivelul ligamentului gastro -frenic, pars condensa a micului epiploon, crosa arterei
gastrice stângi, nervii vagi (rol de suspensie), continuitatea esofagului cu stomacul.
Pilorul, orificiul de comunicare a stomacului cu duodenul este circular, fiind situat
aproape în plan frontal și marcat la exterior de șantul duodeno -piloric.

1.3 Păr ți constitutive:

Clasic, se admite împărțirea stomacului în mai multe segmente, delimitarea acestora fiind
relativă. Astfel porțiunea verti cală (pars digestoria) este subî mpărțită în fundusul stomacului
(fornix ventriculii), segment situat deasup ra planului orizontal care trece prin cardia și corpul
stomacului (corpus ventriculii) segment delimitat distal de perpendiculara dusă din incizura
angulară pe marea curbură.
Porțiunea orizontală a stomacului este subdivizată în două segmente: antrul pil oric care
continuă corpul gastric și canalul piloric porțiunea îngustată, terminală a stomacului,
delimitată de duoden prin șantul duodeno -piloric în care se află vena subseroasă prepilorică.
(fig.1).

Fig. 1 P ărți constitutive ale stomacului
sursa: http://anatomie.romedic.ro/stomacul

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
4

1.4 Raporturile stomacului:

În afara unor procese patologice, fețele stomacului sunt libere.
Fața anterioară se află în contact direct cu pere tele toracic corespunză tor spațiului
semilunar Traube ( zona de sonoritate timpanică la percuție), cu peretele abdominal
corespunzător triunghiului Labbe', cu fața viscerală a lobului hepatic stâng și în mică măsură
în regiunea antrală cu lobul pătrat al fi catului.
Fața posterioară, constituie peretele anterior al bursei omentale prin intermediul căreia
intră în raport cu pancreasul, vasele splenice, splina, rinichiul și suprarenala stângă,
mezocolonul transvers.
Cardia este profund situată și în consecinț ă mai greu accesibilă explorării chirurgicale.
Acoperită de marginea posterioară a ficatului, cardia se află la circa 3cm sub hiatusul
esofagian al diafragmei, ea proiectându -se la nivelul vertebrelor T10 -T11. Posterior vine în
raport cu pilierul stâng al diafragmei și cu artera aortă, la stânga sa aflându -se marea
tuberozitate.
Pilorul , este relativ mobil proiectându -se în poziție de decubit dorsal la dreapta primei
vertebre lombare, iar în ortostatism la nivelul celei de a 3 -a vertebre lombare. Anterior e ste
acoperit de lobul pătrat al ficatului, iar posterior vine în raport cu vena portă, artera hepatică și
pancreasul.
Pilorul, ca și prima porțiune a duodenului este mobil și acoperit de peritoneu atât pe fața
anterioară cât și cea posterioară.
Raporturi le stomacului cu peritoneul. Peritoneul acoperă stomacul în întregime cu
excepția feței posterioare a cardiei și parțial al fornixului, nivel la care foița peritoneală
viscerală posterioară se reflectă, continuându -se cu peritoneul posterior al bursei omen tale.
Peritoneul de pe fața anterioară a esofagului abdominal, cardiei și fornixului se reflectă și
continuă cu peritoneul diafragmatic. La nivelul curburii gastrice foițele peritoneale (anterioară
și posterioară) se reunesc formâ nd ligamente per itoneale care leagă stomacul de organele
vecine. Pe mica curbură se formează astfel ligamentul gastro -hepartic, parte componen tă a
micului epiploon (ligament eso-gastro -duodeno -hepatic). Între foițele acestui epiploon se
găsesc în vecinătatea imediată a s tomacului, vasele, nervii și limfaticele micii curburi gastrice.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
5

Fig.2 Raporturile stomacului
http://anatomie. romedic.ro/stomacul

Porțiunea din micul epiploon corespunzător stomacului este avasculară, subțire,
translucidă. Cea corespunzătoare esofagului este densă și conține ramul hepatic al nervului
vag stâng. Porțiunea din micul epiploon corespunzătoare duoden ului, conține în regiunea sa
liberă elementele pedicului hepatic.
Pe marea curbură, peritoneul formează succesiv: ligamentul gastro -colic, parte a marelui
epiploon ce unește porțiunea orizontală a marii curburi cu colonul transvers conținând vasele
gastro -epiplooice; ligamentul gastro -splenic unește segmentul vertical al stomacului cu hilul
splinei conținând între foițele sale vasele scurte și originea arterei gastro -epiplooice stângi,
ramuri ale arterei splenice; ligamentul gastro -frenic leagă fornixul ga stric de diafragm.

1.5 Vascularizația stomacului:

1.5.1 Artere:

Stomacul are o vascularizație foarte bogată cu numeroase surse arteriale primare și
secundare și o rețea im portantă de colaterale intra și extramurale.
Patru pediculi vasculari, toți originari din trunchiul celiac sunt considerați principalele
surse arteriale ale stomacului. Ei formează prin anastomoză dou ă cercuri arteriale, ale marii ș i
micii curburi.
Cercul arterial al micii curburi este format din artera gastrică stângă numită și coronara
gastrică și artera gastrică dreaptă sau artera pilorică. Artera gastrică stângă, originară din
trunchiul celiac abordează mica curbură gastrică în regiunea subcardială des criind o crosă; ea

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
6
coboară apoi pe mica curbură divizându -se într -o ramură anterioară și una posterioară, ce se
anastomozează cu ramuri similare din artera gastrică dreaptă. În prima sa porțiune, î nainte de
a se diviza, ea dă naș tere la una sau mai multe r amuri care vascularizează joncțiunea eso –
gastrică.
Artera gastrică dreaptă, de calibru mai mic, ia naștere din artera hepatică comună,
abordând stomacul pe marginea superioară a regiunii pilorice; ea se divide în două ramuri
care se anastomozează cu ramur i similare ale arterei gastrice stângi la nivelul micii curburi.
Cercul arterial al marii curburi este format din arterele gastro -epiploice stângă și
dreaptă. Artera gastr o-epiploică stâng ă ia naștere din artera splenică, ia abordând marea
curbură l a nivelul unirii 1/3 proximale cu 2/3 distale ale acesteia (punct de reper pentru limita
rezecției în gastrectomia 2/3). Artera gastro -epiploică dreaptă ia naștere din artera gastro –
duodenală la marginea inferioară a primei porțiuni a duodenului după care intră în ligamentul
gastro -colic, realizând anast omoza cu artera gastro -epiploică stângă.
În afara surselor menționate stomacul este vascularizat și de alte artere de importanță
secundară.
Astfel, polul gastric superior primește sânge din artera diafragma tică inferioară (origine
în artera aortă), vasele scurte și artera cardio -tuberozitară posterioară, ramuri din artera
splenică. Regiunea antro -pilorică primește ramuri suplimentare din artera mezenterică
superioară prin intermediul arterei pancreatico -duod enale inferioare, arterei pancreatice
inferioare sau transverse, ca și ramuri din artera hepatică prin artera supraduodenală și din
artera gastro -duodenală prin artera pancreatico -duodenală superioară, artera retroduodenală.
Activitatea funcțională deosebi t de intensă a stomacului presupune o bogată
vascularizație a peretelui gastri c. Toate aceste vase se ramifică pe suprafața gastrică și pătrund
în peretele gastric unde formează trei plexuri bine individualizate, subseros, intramuscular și
submucos între c are există numeroase conexiuni.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
7
Caracterele particulare ale microcirculației la nivelul micii curburi și anume un plex
submucos mai puțin bine dezvoltat ca și prezența mai frecventă a șunturilor arterio -venoase ar
explica frecvența mai mare a ulcerului la acest nivel.

Fig.3 Vascularizația arterială a stomacului
http://www.ymed.ro/anatomia -stomacului/
1.5.2 Vene:

Venele principale ale stomacului, însoțesc și urmează traiectul arterelor. Vena gastro –
epiplooică stângă se varsă în vena sp lenică, vena gastro -epiplooică dreaptă în vena
mezenterică superioară. Venele gastrică stângă și dreaptă se varsă direct în vena portă. La
nivelul cardiei plexul venos submucos tributar venei gastrice stângi se anastomozează cu
venele esofagiene aferente s istemului cav, realizându -se la acest nivel o anastomoză porto –
cavă (sistemul venelor subperitoneale Retzius), sediul de dezvoltare al varicelor esofagiene în
sindromul de hipertensiune portală.

1.5.3 Limfatice:

Stomacul prezintă o bogată rețea de limfat ice intramurale. Din plexul limfatic submucos,
limfa este colectată de canale limfatice care străbat musculatura gastrică și se varsă într -un
plex subseros de la care pleacă colectoare extragastrice. Limfaticele stomacului proximal se
anastomozează cu cele ale esofagului distal. Există de asemeni comunicări între limfa

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
8
stomacului și cele ale duodenului , dar acestea sunt mai puțin numeroase. Se disting patru
zone gastrice de drenaj limfatic:
zona I – cuprinde regiunea superioară a micii curburi, limfa fiin d drenată în ganglionii
din jurul arterei gastrice stângi;
zona II – regiunea distală, antrală a micii curburi este drenată în ganglionii suprapilorici;
zona III – cuprinde porțiunea proximală a marii curburi cu drenaj în ganglionii grupaț i în
jurul arte rei gastro -epiploice stângi;
zona IV – cuprinde regiunea antrală a marii curburi; drenează limfa în ganglionii gastro –
epiploici drep ți și cei subpilorici.

1.6 Inervația stomacului:

Inervația stomacului este autonomă și dublă, parasimpatică și simpatică.
Inervația parasimpatică se face prin cei doi nervi vagi, fibrele având originea în nucleul
dorsal al vagului din planșeul ventricului IV. La nivelul esofagului abdominal ambii vagi se
prezintă sub formă de trunchiuri nervoase; este nivelul la care se exec ută vagotomia
tronculară pe cale abdominală.
Vagul drept sau posterior se găsește cel mai des sub formă de trunchi unic și voluminos,
fiind situat profund, pe fața posterioară a esofagului, între acesta și aortă. El furnizează o
ramură pentru plexul celiac , păstrată în vagotomia selectivă, coboară de -a lungul micii
curburi furnizând 6 -7 ramuri pentru fața posterioară a fornixului și corpului gastric, ramuri
secționate electiv în vagotomia ultraselectivă, pentru a se termina pe fața posterioară a
antrului g astric (nervul antral posterior Latarjet).
Vagul stâng sau anterior , situat imediat sub peritoneu pe fața anterioară a esofagului
abdominal, se poate prezenta sub formă de trunchi unic, dublu sau chiar mai multe ramuri. El
furnizează o ramura hepatică, afl ată în pars condensa a micului epiploon cu destinație hepato –
biliară, ram care se păstrează în tehnica vagotomiei selective, coboară apoi de -a lungul micii
curburi furnizând un număr variabil de ramuri pentru fața anterioară a fornixului și corpului
gastri c, secționate electiv în vagotomia ultraselectivă, și ajunge în final sub forma nervului
antral anterior (Latarjet) în regiunea antrală.
Trunchiurile nervilor vagi sunt constituite în proporție de 90% din fibre aferente ce
transmit informații din tractul g astrointestinal către sistemul nervos central și numai 10% sunt
motorii sau secretorii.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
9
Inervația simpatică își are originea în segmentele medulare T5 -T10. Fibrele simpatice
părăsesc rădăcina nervului spinal corespunzător prin ramurile comunicante cenușii ajungând
în ganglionii prevertebrali. De aici fibrele presinaptice ajung prin intermediul nervului mare
splanchnic la plexul celiac unde fac sinapsă cu al 2 -lea neuron simpatic. Fibrele postsinaptice
ajung la stomac însoțind vasele. Durerea de origine gast roduodenală este transmisă prin
fibrele aferente simpatice care trec fără sinapsă de la stomac la rădăcinile dorsale ale nervilor
spinali.
În afara componentei extrinseci a inervației pe care am descris -o, stomacul, ca întreg
tubul digestiv, mai are o comp onentă intrinsecă . Sistemul nervos intrinsec este o rețea
autonomă, complexă de neuroni interconectați, care controlează activitatea locală. Aceste
funcții care includ atât activitatea secretorie cât și cea motorie sunt cele care persistă după
denervarea e xtrinsecă.

1.7 Structura peretelui gastric:

Peretele gastric are o grosime apreciabilă și este alcătuit din mai multe straturi (tunici)
distincte.
Seroasa este reprezentată de peritoneul
visceral a cărui descriere a fost făcută mai sus.
Este un strat c u mare putere de plasticitate având
în același timp o rezistență apreciabilă de care se
ține cont în suturile gastrice.
Musculatura gastrică este foarte bine
dezvoltată, ea fii nd substratul întinsei activităț i
motorii a peretelui gastric. Are o grosime în medie
de 2 mm, dar aceasta este variabilă în funcție de
regiunea considerată: foarte groasă la nivelul
antrului în vecinătatea pilorului, este mai subțire
pe marea curbură și îndeosebi la nivelul fornixului
gastric. Musculatura gastrică se compune din trei
straturi succesive din afară -înăuntru: stratul
longitudinal, stratul circular și oblic . (fig. 4)
Fig. 4 Musculatura stomacului

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
10

Submucoasa este alcatuită din tesut conjunctiv lax și conține o rețea vasculară
importa ntă, limfatice și plexul nervos Meissner. Acest strat este slab aderent la musculoasă și
intim aderent la mucoasă. Din aceste motive, la secțiunea peretelui gastric, sero -musculoasa
se retractă, submucoasa fiind solidară cu mucoasa; se poate realiza cu usu rință hemostaza
vaselor submucoase. Este considerată un strat de rezistența în suturile digestive.
Mucoasa, în exces față de submucoasă, formează o multitudine de pliuri, unele
longitudinale orientate în axul mare al stomacului, îndeosebi în vecinătatea m icii curburi
(șoseaua gastrică), altele mai mici orientate tranversal situate îndeosebi pe marea curb ură și
fețele stomacului.(fig. 5 )
Mucoasa, în opoziție cu submucoasa este friabilă și deci puțin rezistentă la sutură. Ea nu are o
grosime egală pe toată î ntinderea stomacului, fiind subțire și mai fragilă în regiunea cardială și
a fornixului (1 mm și chiar mai puțin), m ai groasă (2 mm) și de consistență mai fermă în
regiunea antropilorică, fapt care permite decolarea ei mai uș oară de restul peretelui gastri c.
Epiteliul mucoasei gastrice este de tip cilindric unistratificat cu celule de tip mucoid.

Fig. 5 Musculatura stomacului
http://www.scientia.ro/biologie/organismu l-uman

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
11
Glandele gastrice, extrem de numeroase, sunt de tip tubular și se deosebesc după regiunile
stomacului în care se află. Glandele cardiale se găsesc într -o zonă limitată (0,5 -4 cm) din
jurul cardiei fiind alcătuite din celule producătoare de mucus. Glandele fundice sau gastrice
proprii sunt localizate la nivelul fornixului și corpului gastric și cuprind în structura lor trei
tipuri de celule: celule mucoide secretoare de mucus dispuse către gâtul glandei , celule
principale sau de zimogen aflate în porțiunea distală a glandei care secretă pepsinogenul și
celule parietale , mai mari, depărtate de lumenul glandular cu care comunică prin capilare
extracelulare și care secretă acidul clorhidric . Glandele pilorice sunt localizate în regiunea
antrală fiind alcătuite predominent din celule asemănătoare cu celule mucoase din gâtul
glandelor fundice. Antrul gastric este de asemenea sediul celulelor endocrine din care cel mai
bine cunoscute sunt celulele G , responsabile de secreția de gastrină.

II. ANATOMIA DUODENULUI

Duodenul este partea cea mai largă, mai scurtă și mai fixă a intestinului subțire
întinzându -se de la pilor până la flexura
duodenojejunală de unde se continuă cu
jejunul. Organul are de obicei formă de
potcoavă proiectându -se în porțiunea s a
incipientă la nivelul vertebrei L1, la dreapta
liniei mediane, iar în porțiunea sa terminală la
stânga liniei mediane în dreptul vertebrei L2.
Potcoava duodenală având curbura spre
dreapta formează împreună cu pancreasul al
cărui cap îl cuprinde în conca vitatea sa o
unitate morfo -funcțională , ambele organe fiind
situate retroperitoneal în cavitatea abdominală. Fig. 6 Părți constitutive ale duodenului
http://www.scientia.ro/biologie/cor pul-omenesc/

Între peritoneul parietal posterior care acoperă vasele mari și complexul duodeno –
pancreatic situat anterior se interpune fasci a de coalescență duodeno -pancreatică Treitz. (fig.6)

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
12

1.1 Situare:

Duodenul este situat profund în cavitatea pe ritoneală corespunzând la nivelul peretelui
abdominal anterior regiunii ombilicale, epigastrului, hipocondrului și flancului drept.
Proiecția parietală a duodenului se face într -o zonă delimitată superior printr -o orizontală ce
trece prin vârful coastelor VIII, inferior printr -o orizontală ce trece prin ombilic iar la dreapta
și la stânga prin două linii verticale situate la aproximativ 6 respectiv 3 cm de la linia
mediană.
Intersecția dintre linia orizontală superioară și linia verticală stângă corespunde proiecției
unghiului duodenojejunal.

1.2 Subîmpărțire și traiect:

Cadrul duodenal este subdivizat în patru porțiuni: superioară, descendentă, orizontală și
ascendentă.
Prima porțiune se întinde de la pilor până la genunchiul sau flexura superioară și est e
formată la rândul ei dintr -o zonă proximală, mobilă, intraperitoneală, mai largă numită bulb
duodenal și o zonă distală fixă. Caracterul mobil al bulbului face ca direcția acestuia să
varieze în funcție de gradul de umplere a stomacului. Porțiunea superi oară se termină
subhepatic în dreptul colului veziculei bil iare, la acest nivel duodenul fă când o curbă
accentuată – flexura duodenală superioară – pentru a lua apoi o direcție descendentă.
Porțiunea descendentă are un traiect paralel cu marginea dreaptă a coloanei vertebrale
până la nivelul corpului vertebrei L4, unde duodenul face o a doua curbă de data as ta spre
stânga, numită flexura duodenală inferioară.
De la acest nivel începe porțiunea orizontală, care traversează coloana de la dreapta la
stânga înt inzându -se până la nivelul rădăcinii mezenterului de unde se continuă cu porțiunea
ascendentă care urcă paralel cu aorta și corpul vertebrelor L3 și L2 până la nivelul unghiului
duodenojejunal (unghiul Treitz) de unde începe intestinul mezenteric.

1.3 Raporturile duodenului:

Partea superioară care măsoară aproximativ 5 cm este cea mai mobilă din ele, fiind
învelită aproape în întregime pe ambele fețe de peritoneul derivat din cele două foițe ale
micului epiploon, excepție făcând o mică porțiune situată î n apropierea colului veziculei

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
13
biliare având vena cavă inferioară posterior. Bulbul duodenal care începe imediat după pilor
este porțiunea cea mai largă a duodenului. El este legat superior de hilul hepatic prin
intermediul ligamentului gastrocolic și infe rior de colonul transvers prin intermediul
ligamentului duodeno -colonic.
Partea superioară este în raport anterior cu lobul pătrat al ficatului și cu colecistul.
Principalul raport posterior al acestei porțiuni se realizează cu elementele pedicului hepatic :
artera hepatică cu traiect ascendent, vena portă situată posterior și la dreapta arterei și canalul
coledoc care, în porțiunea sa retroduodenală de pe fața anterioară a venei porte coboară spre
dreapta devenind retropancreatic. Tot posterior se află și a rtera gastroduodenală din care
pornește la nivelul marginii inferioare a primei porțiuni d uodenale artera gastro -epiploică
dreaptă. Planul cel mai posterior este ocupat de vena cavă inferioară, care delimitează
împreună cu pediculul hepatic situat anterior și cu porțiunea superioară a duodenului, situată
inferior , foramen epiploicum (orificiul Winslow), prin care marea cavitate peritoneală
comunică cu bursa omentală.
Inferior duodenul în această porțiune are raporturi cu capul pancreasului.
Partea descenden tă are între 8 și 10 cm în medie. Pe fața anterioară, în treimea medie,
această parte este întretăiată de rădăcina mezocolonului transvers care o subîmparte într -o
porțiune supra și alta inframezocolică. Deasupra mezocolonului transvers D2 are raporturi
anterioare cu fața viscerală a lobului drept hepatic și cu fundul colecistului, iar inframezocolic
cu ansele jejunale, iar spre dreapta cu colonul ascendent și cu unghiul drept colonic.
Spre stânga duodenul descendent are raporturi cu capul pancreasului pe c are îl înconjoară
și de care este fixat intim prin tracturi conjunctive, vase și nervi. Tot la stânga l ui D2 se
găsește coledocul în porțiunea sa retropancreatică coborând oblic spre dreapta printr -un șanț
sau, alteori, canal săpat în parenchimul capului p ancreatic. La nivelul regiunii postero -mediale
a treimii mijlocii a lui D2 coledocul fuzionează în peretele duodenal cu duotul pancreatic
principal (Wirsung) formând ampula hepato -pancreatică (Vater), care se deschide în duoden
la nivelul papilei duodenale mari. Posterior duodenul descendent are raporturi prin
intermediul fasciei de coalescență Treitz cu partea medială a feței anterioare a rinichiului
drept, pediculul renal drept de care este fixat prin țesut areolar lax, suprarenala dreaptă și vena
cavă in ferioară.
Porțiunea orizontală -preaortică variază foarte mult în lungime, ea măsoară aproximativ 6 –
7 cm începând la dreapta vertebrei L4, pentru ca apoi să traverseze coloana vertebrală de la

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
14
dreapta la stânga având o directie ușor ascendentă în dreptul ma rilor vase și terminându -se
imediat la stânga aortei abdominale de unde începe porțiunea ascendentă.
În această porțiune duodenul este întretăiat de rădăcina mezenterului în care se găsesc
artera și vena mezenterică superioară care, trecând anterior de D3 îl cuprind în pensa aorto –
mezenterică.
Raporturile anterioare ale lui D3 sunt: vena și artera mezenterică superioară (vena la
dreapta și artera la stânga), vasele colonice drepte, iar, prin intermediul peritoneului, cu ansele
jejunale. Superior se găsește procesul unciat al pancreasului, iar posterior vena cavă situată la
dreapta și aorta la stânga mărginită de o parte și de alta de pilierii diafragmatici.
A patra porțiune a duodenului în lungime de aproximativ 5 cm urcă la stânga coloanei
vertebrale și a a ortei până la nivelul părții superioare a lui L2 unde printr -un cot ascuțit
denumit flexura duodeno -jejunală (unghiul Treitz), se continuă cu jejunul. Anterior de D4 se
găsesc ansele jejunale, precum și antrul gastric separat de duodenul ascendent prin
intermediul bursei omentale și a mezocolonului transvers. În planul posterior se găsesc vasele
renale și spermatice stângi. La stânga porțiunii ascendente a duodenului se află partea medială
a rinichiului stâng. Între rinichi și duoden se găsește arcul vascul ar Treitz format prin
încrucișarea ditre vena mezenterică inferioară care trece anterior de artera colonică stângă. În
dreapta lui D4 se află aorta abdominală și coloana vertebrală.
Flexura duodenojejunală situată pe flancul stâng al lui L2, sau la nivelul discului
intervertebral dintre L2 și L1, are superior fața inferioară a pancreasului și rădăcina
mezocolonului transvers, iar la stânga arcul vascular Treitz, care o separă de rinichiul stâng.
Flexura este fixată de stâlpul stâng al diafragmului prin mușc hiul suspensor al
duodenului.
Fosetele duodenale . În vecinătatea duodenului ascendent și a flexurii duodenojejunale
peritoneul prezintă o serie de plici delimitând fosetele sau recesurile duodenale a căror
importanță clinică rezidă în posibilitatea apariț iei unor hernii interne prin angajarea anselor
intestinale în interiorul recesurilor. Plica duodenală superioară (plica venoasă) situată la
stânga flexurii duodenojejunale este ridicată de vena mezenterică inferioară care ocolește
flexura în traiectul ei a scendent spre pancreas. Plica duodenală inferioară se gă sește între D4
și peritoneul firidei colonice stângi ea delimitând recesul duodenal inferior. La stânga și la o
oarecare distanță de flexura duodenojejunală artera colonică stângă ridică plica
paraduo denală, care delimitează recesul cu același nume.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
15
1.4 Vascularizația duodenului :

1.4.1 Artere:

Vascularizația arterială a duodenului prezintă o variabili tate relativ mare în ceea ce
privește o riginea, traiectul sau chiar pre zența constantă a diferitelo r artere de la acest nivel.
Duodenul primește sânge arterial din două surse, trunchiul celiac și artera mezenterică
superioară ale căror ramuri se anastomozează formând două arcade duodeno -pancreatice
(anterioară și posterioară), care irigă duodenul și cap ul pancreasului.
Prima porțiune a duodenului este irigată arterial, în partea ei superioară prin artere mici
provenind din artera supraduodenală (Wilkie), ramură inconstantă din artera gastroduodenală
precum, și prin ramuri din gas trica dreaptă, aceasta c onstitui nd în 50% din cazuri unica sursă
de irigație a acestei regiuni. În partea sa inferioară D1 primește ramuri mici din gastro –
epiploica dreaptă și/sau din gastroduodenală.
D2 și D3 sunt vascularizate de arcadele pancreatico -duodenale anterioară și pos terioară
care, conform nomenclaturii clasice, se formează prin anastomozarea ramurilor anterioare și
posterioare din artera pancreatico -duodenală inferioară (ram al arterei mezenterice
superioare).
Artera gastroduodenală, ramură a arterei hepatice comune t rece posterior de duoden spre
fața anterioară a capului pancreatic la nivelul limitei distale a porțiunii mobile din D1. La
acest nivel sau pe fața anterioară a capului pancreatic ea se împarte în ramurile ei terminale:
artera gastroepiploică dreaptă și ar tera supraduodenală anterioară. Aceasta din urmă coboară
de-a lungul marginii mediale a lui D2 iar la nivelul genunchiului duodenal inferior, sau la
aproximativ 1,8 cm sub papila duodenală mare, trece retropancreatic pentru a se anastomoza
cu ramura anteri oară din artera pancreatico -duodenală inferioară la rândul ei ramură a arterei
mezenterice superioare. Astfel se formează arcada pancreatico -duodenală anterioară, din care
pornesc ramuri duodenale (aproximariv 10) și ramuri pancreatice.
Din artera gastrodu odenală deasupra porțiunii superioare a duodenului ia naștere artera
retroduodenală care coboară pe fața posterioară a capului pancreasului trecând mai întâi
anterior coledocul retropancreatic, iar mai apoi posterior de acesta pentru a se anastomoza cu
ramura posterioară din artera pancreatico -duodenală inferioară formând arcada pancreatico –
duodenală posterioară, care dă de asemenea, ramuri duodenale și ramuri pancreatice.
Porțiunea ascendentă a duodenului poate avea surse variate de vascularizație arterial ă:
arcada posterioară, artera mezenterică superioară sau primele artere jejunale.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
16

1.4.2 Vene :

Drenajul venos al duodenului se realizează prin intermediul a două arcade duodeno –
pancreatice (anterioară și posterioară) care drenează sângele atât de la duod en cât și de la
nivelul capului pancreasului pentru a se vărsa prin venele pancreatico -duodenale în partea
superioară în vena portă iar în partea inferioară în vena mezenterică superioară tributară
directă a venei porte.
De la nivelul porțiunii mobile a l ui D1 sângele este drenat prin intermediul venelor
suprapilorice, direct în vena portă și prin venele subpilorice în vena gastro -epiploică dreaptă,
care coboară pe fața anterioară a pancerasului, trece prin duoden și pancreas retropancreatic se
unește cu v ena colică dreaptă pentru a se vărsa în vena mezenterică superioară.

1.4.3 Limfatice:

Drenajul limfatic al duodenului este împărțit în două teritorii: anterior și posterior. Partea
anterioară este drenată în ganglionii aflați pe fața anterioară a capulu i pancreatic și de aici prin
vase limfatice situate de -a lungul arterelor în gang lionii hepatici și apoi celiaci.

1.5 Inervația duodenului:

Inervația extrinsecă a duodenului este constituită din fibre nervoase aparținând sistemelor
simpatic și parasimp atic pro venind din plexurile celiac, mez enteric superior și hepatic
anterior.
Inervația parasimpatică este asigurată de nervul vag care trimite fibre pentru duodenul
superior din trunchiul său anterior. Trebuie menționat că pe lângă fibrele aferente,
paras impatice, de la duoden vin prin intermediul vagului și fibre eferente senzitive, care
transmit informații de la osmoreceptori, receptorii de pH (etc) duodenali.
Fibrele simpatice preganglionare provenind din segmentele toracice ale măduvei fac
sinapsa în g anglionii situați în plexurile menționate mai sus cu fibre postganglionare, care
ajung mergând alături de vasele sangvine la plexurile intramurale.
Inervația intrinsecă este formată din plexurile mienteric Auerbach situat între stratul
muscular circular și cel longitudinal, și din plexul submucos Meisner. Inervația intrinsecă
departe de a fi o simplă extensie a sistemului parasimpatic, așa cu m era considerată în trecut,
este formată d intr-un număr mare de neuroni mo tori, senzitivi și inte grativi jucând un r ol
central în motilitatea duodenală .

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
17

1.6 Structura peretelui duodenal:

Peretele duodenal cuprinde patru tunici: seroasa, musculara, submucoasa și mucoasa.
Seroasa duodenală este reprezentată de peritoneu, care îl învelește complet doar în prima
porțiune a lui D1. Restul duodenului este acoperit de peritoneu doar pe fața anterioară.
Musculara este constituită din două straturi de fibre musculare netede: longitudinal
(extern) și circular (intern) mai bine individualizat. Între cele două straturi ale muscula rei se
găsește plexul nervos mienteric Auerbach.
Submucoasa conține partea inferioară a glandelor Brunner precum și plexul nervos
submucos Meisner structurat în două planuri: intern și extern.
Mucoasa prezintă macroscopic, cu excepția bulbului și mai pronu nțat la nivelul lui D2,
plici circulare. În traiectul său intramural coledocul ridică, în porțiunea postero -medială a lui
D2, o plică longitudinală care se termină la nivelul unei formațiuni proieminente denumită
papila duodenală mare. Aceasta conține ampu la hepatico -pancreatică Vater locul de
confluență a coledocului și a canalului pancreatic principal (Wirsung). Ampula Vater este
înconjurată de fibre musculare netede cu rol de sfincter (sfincterul Oddi) și se deschide în
duoden la nivelul unui orificiu ca re centrează papila duodenală mare. Superior de papila
duodenală mare se află o ridicătură mai mică denumită papila duodenală mică centrată de
asemenea de un orificiu prin care se varsă în duoden ductul pancreatic accesor (Santorini).
Suprafața mucoasei es te formată din numeroase ridicături de aproximativ 1 mm prezente
și la restul segmentelor intestinului subțire, denumite vilozități intestinale. Tot la nivelul
suprafeței mucoasei se găsesc și orificiile glandelor duodenale Brunner și ale celor intestinal e
Lieberkuhn. Glandele Brunner specifice duodenului sunt mai frecvente la nivelul lui D1
dispărând aproape spre D4. Ele sunt glandulare arborescente localizate în cea mai mare parte
în submucoasă, formate dintr -un singur strat de celule mucosecretante conț inând pepsinogen
II. Secreția acestor glande este clară , vâscoasă, alcalină, conținând pe lângă bicarbonat și
factor epidermal de creștere (EGF).
Între mucoasă și submucoasă se găsește un strat fin de fibre musculare netede formând
muscularis mucosae. Fibr e musculare mai lungi, având punct de plecare la acest nivel, ajung
până în interiorul vilozităților intestinale.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
18

CAPITOLUL II

ULCERUL GASTRO -DUODENAL

2.1 Defini ție:

Ulcerul gastro -duodenal reprezintă o întrerupere circumscrisă, u nică sau multiplă , a
continuităț ii peretelui gastric sau duodenal, însoțită de o reacție fibroasă, începând de la
mucoasă și putând penetra până la seroasă.
Ulcerul gastro -duodenal apare ca o boală cu patogenie complexă, multifactorială, cu
variante patogenetice, în rapor t cu localizarea ulcerului și particularitățile individuale.

2.2 Etiopatogenia ulcerului gastro -duodenal:

În încercările de a cunoaște cauza ulcerului gastro -duodenal, s -au emis mai multe teorii și
ipoteze.
1. Teoria localicistă, a atribuit formarea ulce relor, unor tromboze vasculare în peretele
stomacului sau al duodenului, sau unor spasme arteriale prelungite; și tromboza și spasmul ar
produce o ischemie localizată, persistentă, car e ar scădea rezistența mucoasei.
2. Teoria mecanică, susține că microtra umatismele care acționează asupra mucoasei, ar fi
responsabile de formarea ul cerului; apărătorii acestei teor ii se bazau pe marea frecvență a
ulcerului pe mica curbură gastrică.
3. Teoria infla matorie, bazată pe observația că ulcerul se însoțește adesea de gastrită,
susținea că, gastrita premergătoare ar determina eroziunea mucoasei gastrice.
4. Teoria clorhidropeptică, afirmă că ulcerul s -ar produce prin autodigerarea mucoasei,
sub acțiunea sucului gastric; de aici și denumirea bolii de ulcer peptic.
5. Te oria neuro -vegetativă, pornind de la constatarea că majoritatea bolnavilor ulceroși
prezintă semne de tulburări neuro -vegetative (vagotonie), susține că acestea provoacă
tulburări în circulația și în secreția gastrică și creează astfel condiții pentru apar iția ulcerației.
6. Teoria cortico -viscerală, explică procesul patogenic al bolii ulceroase printr -o tulburare
a funcțiilor centrilor subcorticali, care devin dezordonate, haotice; vor rezulta modificări în
tonusul neuro -vegetativ, cu spasme în peretele ga stro-duodenal și cu irigarea deficitară a unor

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
19
porțiuni ale stomacului și ale duodenului. Crescând activitatea peptică și scăzând troficitatea
mucoasei locale, se creează condiții favorabile pentru apariția ulcerației gastro -duodenale.
La ora actuală se co nsideră că în apariția ulcerului gastro -duodenal intervin două serii de
factori: – factori de apărare: -integritatea mucoasei gastrice și calitatea mucusului protector;
– factori de agresiune: – secreția peptică și acidul clorhidric.
Fondul patogenetic este același în ulcerul gastric și duodenal, alterarea echilibrului dintre
agresiunea clorhidro -peptică și apărarea peretelui gastro -duodenal, dar modalitatea de inițiere
și antrenarea mecanismului patogenetic este diferită, în raport cu local izarea ulcerului și
particularițățile sale individuale.
În condiții normale, integritatea morfofuncțională a peretelui gastro -duodenal, este
asigurată de echilibrul existent între două categorii de factori antagoniști: factori de agresiune
clorhidro -peptic ă și factori de apărare parietală.
Stabilirea factorilor de apărare sau întărirea factorilor agresivi, jocul dintre aceste două
categorii de factori pot creea condițiile necesare pentru apariția ulcerației.
Factorii de apărare parietală sunt reprezentați d e: rezistența naturală a mucoasei, stratul
epitelial de suprafață, secreția de mucus, microcirculația peretelui gastro -duodenal și
mecanismele de inhibiției a secreției acide.
Factorii de agresiune clorhidro -peptică sunt reprezentați de: masa celulelor par ietale
acido -secretante și de mecanismele de inducere a secreției gastrice acide (vagal, vago –
gastrinic, gastrinic -antral, cefalic -umoral și probabil gastrinic extragastric) .
Pentru înțelegerea etiopatogeniei ulcerului gastric și duodenal, trebuie să rețin em faptul
că secreția de acid clorhidric este stimulată de trei substanțe: gastrina, acetilcolina și
histamina. De altfel și medicația se adresează acestora. De exemplu: cimetidina și ranitidina
acționează ca antagoniști ai receptorilor histaminici H 2.
Integritatea mucoasei gastrice este un proces continuu (celulele de la suprafața
stomacului fiind complet înlocuite la fiecare 5 -6 zile, iar secreția de mucus formează o dublă
barieră protectoare, externă și internă). Cu rol în etiopatogenia bolii mai trebuie amintiți
factorii genetici (sugerați de o frecvență crescută a ulcerului la rudele apropiate), factorii de
mediu (fumatul, alimentație cu abuz de condimente și alcool, factorii stresanți), factorii neuro –
psihici (structura psihică cu tensiune psihică cres cută; s -au descris și ulcere de stres),
medicamente agresive pentru stomac și duoden (aspirina, fenilbutazona, indometacin,
corticoizi, rezerpina, beta -blocantele, inclusiv drogurile care inhibă sinteza de prostaglandine
cu rol protector), factorii endocri ni, bolile asociate (bronșita cronică, ciroza hepatică) etc.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
20
Importanța infecției cu Helicobacter pylori în patogeneza ulcerului gastric este mai mică
decât în cea a ulcerului duodenal, numai 20% din gastritele produse de această infecție fiind
responsabil e de apariția ulcerației.
Frecvența : ulcerul gastro -duodenal apare cel mai frecvent la vârsta de 20 -40 ani (pentru
localizarea duodenală) și la 30 -50 de ani (pentru cea gastrică). Se poate totuși întâlni și sub
vârsta de 20 ani și la cei peste 50 ani. Este mai frecvent la bărbați decât la femei, raportul fiind
de 3/1. Ulcerul duodenal este cam de două ori mai frecvent decât cel gastric.
Anatomie patologică: ulcerul gastro -duodenal, constă într -o pierdere de substanță a
peretelui gastric sau duodenal, de for mă rotundă sau ovală, având un diametru care variază de
la 0,3 până la 3 și chiar 4 cm și mai mult (ulcere gigante). De obicei sunt unice, însă pot
apărea simultan două sau mai multe. Ulcerația pătrunde până în submucoasă; când însă
ulcerul este penetrant, ea poate depăși stratul muscular, ajungând până la seroasă și chiar în
organele vecine (pancreas, ficat).
Ulcerul poate să fie acut sau cronic. El evoluează 3 -6 săptămâni, apoi se poate croniciza,
însoțindu -se de o proliferare a țesutului conjunctiv, cu r etracție cicatricială și pereți groși
(ulcer calos). Este cunoscută predilecția ulcerului de a avea anumite localizări. Astfel ulcerul
gastric, apare cel mai frecvent în regiunea antropilorică, apoi pe mica curbură, mai rar pe
cardia, pe marea curbură sau pe cele două fețe; ulcerul duodenal se localizează cel mai des pe
bulb și mai rar postbulbar. Existența variantelor patogenetice, realizate de modul de antrenare
a mecanismului patogenetic, are mare valoare practică în chirurgia selectivă a ulcerului.

2.3 Clinica ulcerului gastro -duodenal:

De obicei boala ulceroasă se instalează cu o simptomatologie caracteristică, cu
periodicitatea și ritmicitatea acuzelor dureroase sau dispeptice, mai rar, cu un sindrom
dispeptic dureros nesistematizat și numai într -un procent mic debutează direct cu o
complicație ( hemoragie, perforație sau stenoză).
Simptomul cel mai constant și care în mod obișnuit îl determină pe bolnav să se prezinte
la medic, este durerea . Durerea este semnul cardinal, dominant, cel mai precoce ș i cel mai
constant, în majoritatea cazurilor (95%) și adesea reprezentând singura acuză subiectivă
importantă. Durerea are o localizare epigastrică, este intensă, se însoțește de o senzație de
arsură și deseori iradiază în spate. Sediul durerii pare să aib ă o legătură cu sediul ulcerației:
durerea localizată în partea superioară a epigastrului sau în stânga liniei mediane a

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
21
epigastrului și iradiind în stânga vertebrelor T1 – T2 (torace) este întâlnită în ulcerul micii
curburi a stomacului; durerea localizată în dreptul liniei mediane, cu iradiere spre rebordul
costal drept sau în dreapta vertebrelor T11 – T12 apare în ulcerele localizate piloroduodenal.
Intensitatea durerii este mare, mai ales în ulcerele vechi, care interesează și seroasa.
Caracterul cel mai prețios pe care îl are durerea este periodicitatea: durerile apar în perioade
de 1-3 săptămâni, separate prin perioade de liniște, în care bolnavul nu se plânge de dureri,
chiar dacă nu respectă regimul alimentar. De cele mai multe ori, perioadele dureroas e apar în
cursul toamnei sau al primăverii (periodicitate sezonieră), însă pot apărea și în alte sezoane;
pe măsură ce boala se cronicizează, perioadele dureroase devin mai lungi și mai dese.
Cea de a doua caracteristică esențială a durerii este ritmicitat ea, adică corelarea durerii cu
orarul zilnic de alimentație. Orarul durerii este de obicei constant la același bolnav. Uneori,
durerea apare imediat după masă (durere precoce), ca în ulcerele localizate juxtacardial sau pe
mica curbură gastrică; alteori ap are la 2 -4 ore după masă (durere tardivă), cum se întâmplă în
localizarea piloroduodenală a ulcerului. Uneori durerile apar nocturn, către miezul nopții sau
către orele 3 -4 dimineața (în ulcerul duodenal), în alte cazuri de ulcer duodenal, durerea poate
fi însoțită de o senzație de foame (foame dureroasă). În general durerea din ulcerul gastro –
duodenal este calmată de ingestia de alimente sau de bicarbonat de sodiu (sau alte alcaline).
La începutul bolii ritmicitatea durerii este mai caracteristică, iar pe măsura cronicizării și
apariției complicațiilor, durerea își pierde ritmul caracteristic, devenind mai persistentă, chiar
continuă și mai puțin reactivă la alimentație și alcaline.
Arsurile epigastrice și retrosternale (pirozis) pot asocia sau preceda dur erea și numai
rareori realizează singurul semn subiectiv important, respectând atunci ritmicitatea și
periodicitatea ulcerului. De asemenea mai pot apărea eructații acide, gust acru sau amar în
gură.
Vărsăturile când apar, sunt de obicei postprandiale, pre coce sau tardive, după localizarea
gastrică sau duodenală a ulcerului, ele fiind determinate de mese mai copioase, de abateri de
la dietă, de consumul de băuturi alcoolice. Vărsăturile conțin alimente, sunt abundente și au
miros acid; uneori bolnavul vomit ă numai suc gastric pur. Dacă vărsătura este mai pregnantă
ea trădează o evacuare gastrică mai dificilă din cauza edemului și spasmului asociate
ulcerului, dar vărsătura cedează odată cu ieșirea bolnavului din perioada dureroasă. O
caracteristică a vărsătu rilor este aceea că atenuează durerea, deseori chiar o face să dispară,
motiv pentru care unii bolnavi își provoacă singuri vărsăturile.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
22
Apetitul este prezent, normal sau crescut. Dacă bolnavul scade în greutate în perioadele
dureroase și se spune că nu mă nâncă, acestea nu se întâmplă prin pierderea apetitului, ci prin
frica de a mânca, pentru a nu avea dureri.

2.4 Diagnosticul pozitiv în ulcerul gastro -duodenal :

Diagnosticul pozitiv în ulcerul gastro -duodenal este evidențiat atât de manifestările
clinice cât și de examinările paraclinice.

2.4.1 Diagnostic clinic – ulcer gastric:

Ulcerul gastric este o boală cronică, a cărei evoluție este caracterizată de alternanța
puseurilor acute cu perioade de remisie.
Simptomul principal al bolii îl reprezintă durer ea, ale cărei caracteristici nu sunt atât de
tipice ca în ulcerul duodenal. Durerea este resimțită cu intensități variabile în funcție de
individ, sub formă de crampă, torsiune, arsură. De obicei ea este localizată în epigastru dar, în
funcție de sediul le ziunii ulceroase, poate apare și retroxifoidian, retrosternal, la limita între
epigastru și hipocondrul stâng sau chiar sub rebordul costal stâng. Durerea poate fi precipitată
sau exacerbată de ingestia de alimente și calmată după evacuarea conținutului st omacului în
duoden și, în mai mică măsură decât în ulcerul duodenal, de administrarea de alcaline.
Vărsăturile și greața apar inconstant, ca expresie a hiperacidității gastrice și a tulburărilor de
evacuare a stomacului. Prezența refluxului gastroesofagian , favorizat de localizarea înaltă a
ulcerului gastric sau de asocierea unei hernii hiatale, se exprimă simptomatic prin pirozis
postprandial.
Alte elemente clinice care pot apare atât ca manifestare a bolii, dar și ca o complicație a
leziunii sunt hemoragi a și perforația.
Evoluția bolii este marcată de vindecări ale leziunii, urmate de recidive. Există ulcere
gastrice asimptomatice, identificate întâmplător prin explorări paraclinice.
Din punct de vedere al evoluției se disting ulcerul acut și ulcerul croni c. Ulcerul acut,
manifestat prin simptome clasice, durează 1 -4 săptămâni, după care suferința dispare chiar
fără tratament.
Ulcerul cronic este vechi, cu evoluție îndelungată, care ge nerează o leziune caloasă,
scleroasă ce penetrează în organele vecine. Penetrația modifică durerea, care devine intensă,
transfixiantă, cu iradiere în bară.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
23
Examenul clinic al bolnavului cu cu ulcer gastric oferă puține elemente caracteristice.
Palparea ep igastrului poate reproduce sau accentua durerea și poate fi însoțită de rezistență a
mușchilor peretelui abdominal.

2.4.2 Diagnostic paraclinic – ulcer gastric:

1. Examenul radiologic baritat: Explorarea cu bariu precizează diagnosticul în 80% din
cazuri.
Semnul direct este nișa ca expresie a retenției substanței baritate la nivelul ulcerației.
După evacuarea parțială a stomacului retenția de bariu la nivelul ulcerației apare ca o pată
suspendată între pliuri. Localizată pe mica curbură, nișa ulceroasă es te văzută de profil în
afara conturului gastric. Nișa de profil poate să apară sub mai multe forme:
-nișă mică triunghiulară, sub forma unui spicul;
-nișă de talie medie, cu sau fără halou clar în jur;
– nișă pediculată, care apare ca un diverticul la nive lul micii curburi, legat de stomac
printr -un pedicul subțire; acest aspect semnifică penetrația într -un organ vecin;
– nișa Haudek tipică cu cele trei nivele – bariu, lichid de secreție, aer;
– nișa gigantă cu diametrul peste 5 cm, care exprimă de fapt pene trația ulcerului gastric în
parenchimul organului penetrat (ficat, pancreas).
Semnele radiologice indirecte de ulcer gastric sunt mai puțin relevante decât pentru
localizarea duodenală. Astfel retracția sau scurtarea micii curburi și cu modificarea unghiul ui
gastric prin apropierea piloru lui de cardie, apare datorită le ziunii ulceroase cronice, vechi,
caloase localizate la acest nivel. Tot ca semn indirect este considerată convergența pliurilor
mucoasei gastrice către ulcer. Examenul radiologic sugerează de asemenea caracterul benign
al leziunii, caracterizat de nișa ieșită din conturul gastric, cu pliurile de vecinătate suple,
convergente spre leziune.
2. Endoscopia gastrică: Este o procedură de diagnostic modernă ce urmează explorarea
baritată ș i completea ză informația, permiț ând totodată biopsia leziunii pentru stabilirea
diagnosticului histologic. Cele două metode sunt complementare, avantajul endoscopiei fiind
acela de a exclude leziunea malignă. Metoda endoscopică permite vizualizarea leziunii în mod
direct, ulcerul gastric benign apărând sub forma unei zone circulare lipsite de mucoasă, ce are
o bază fibroasă și este mărginită de țesut de granulație. Marginile craterului sunt bine
delimitate, de la el porn ind radiar pliurile de mucoasă gastrică îngroșat ă. Endoscopia
stabilește diagnosticul în 97% din cazuri.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
24

Fig.7 Endoscopia gastrică
http://www.medstar2000.ro/endoscopia -digesti vă/

3. Studiul secreției gastrice: Dozarea secreției acide este de mic interes diagnostic, deoarece
ulcerul gastric nu este puternic secretant. Totuși cercetarea acidității gastrice, în special a celei
stimulate de histamină, concură alături de s emnele clinice și radiologice la aprecierea
caracterului benign sau malign al leziunii, hipoaciditatea histamino -rezistentă pledând pentru
caracter malign. Majoritatea pacienților cu ulcer gastric
benign au debit secretor în limite normale.

2.4.3 Diagnostic clinic – ulcer duodena l:

Manifestarea clinică majoră și dominantă este durerea localizată în zona epigastrică
mediană sau paraombilical drept, pe o suprafață relativ restrânsă. Caracterul afectiv al durerii
este va riabil, pacienții descriind crampă, arsură, torsiune. Intensitatea simptomului este foarte
variabilă – de la jenă la durere foarte intensă – și este ritmată de ingestia de alimente (la 1 -2 ore
după mese). Altă caracteristică este durerea matinală și senzația de foame dureroasă, precum
și durerea nocturnă care trezește bolnavul din somn. Durere a se ameliorează prin ingestia de
alimente sau de medicamente alcaline. Se remarcă de asemenea marea periodicitate sezonieră,
cu puseuri de acutizare a suferinței primăv ara și toamna.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
25
De asemenea caracterul durerii se modifică odată cu apariția complicațiilor bolii
ulceroase: durere transfixiantă, iradiată în spate în ulcerul penetrant în pancreas; durere
abdominală generalizată severă atunci când apare perforația ulcerul ui.
Vărsăturile nu apar în mod obișnuit în ulcerul necomplicat, mai frecvent apărând senzația
de greață. La bolnavii cu hiperaciditate mare vărsătura calmează suferința. Vărsăturile
abundente, de stază sunt deja semne de instalare a stenozei ulceroase (pri n edem și spasm la
nivelul zonei pilorice).
Celelalte manifestări clinice ale ulcerului duodenal – hemoragia, penetrația, stenoza –
generează un tablou clinic mult mai grav, fiind întâlnite atât ca primă manifestare a bolii cât
mai ales ca o complicație a sa .
Inconstant apar tulburări de tranzit (constipație) și de apetit, precum și slăbire prin
tulburarea metabolismului. Examenul obiectiv al pacienților relevă în ulcerul necomplicat
accentuarea durerii la palpare.

2.4.4 Diagnostic paraclinic – ulcer duodenal :

1. Examinarea radiologică cu bariu permite vizualizarea leziunii prin retenția substanței
de contrast de către nișa ulceroasă. Semnul radiologic direct al ulcerului duodenal este nișa
care apare ca o pată opacă de bariu înconjurată de un inel radiotrans parent – expresia edemului
perilezional. Există și o serie de semne indirecte care, în absența nișei, pot ridica bănuiala
existenței unui ulcer duodenal: convergența pliurilor de mucoasă îngroșată, deformarea și
rigiditatea segmentară, aspect de ,,treflă ” sau ,,ciocan” a bulbului duodenal și hipermobilitate.
2. Endoscopia: În cele mai multe cazuri este preferată endoscopia, care a devenit în
ultimul deceniu metoda standard pentru diagnosticul bolii ulceroase. Aceasta pentru că este
sigură, elimină iradierea și permite atât biopsia cât și diagnosticul infecției cu Helicobacter
pylori. Un studiu comparativ efectuat de Larson și Dooley raportează rezultatele obținute prin
endoscopie față de radiografia baritată ca fiind net în favoarea endoscopiei: 92% față de 5 4%
în ceea ce privește specificitatea. (fig. 9)

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
26

Fig.9 Ulcer duodenal și ulcer gastric – imagine endoscopică

sursa:https://www.slideshare.net/rubel2003/peptic -ulcer -rubel -ppt

3. Studiul secreției gastrice prin măsurarea de bitului acid bazal și a secreției acide după
stimularea cu histamină nu are valoare diagnostică absolută, ci este util mai ales pentru
orientarea alegerii tratamentului medicamentos și a opțiunii pentru tipul de intervenție
chirurgicală.
4.Tot în cadrul di agnosticului paraclinic intră testele care evidențiază infecția cu
Helicobacter py lori. Helicobacter pylori stimulează producerea de anticorpi de tip IgG și IgA,
care se pot identifica în serul bolnavilor. T estul respirator cu uree, testarea prezenței
antigenului la nivelul scaunului și determinarea anticorpilor serici sunt metode de depistare
neinvazive. Testul rapid cu urează din mucoasa gastrică recoltată prin biopsie gastrică,
reprezintă metoda invazivă de determinare a infecției cu Helicobacter pylori.

2.5 Diagnosticul diferențial în ulcerul gastro -duodenal:

2.5.1 Diagnostic diferențial – ulcer gastric:

Întrucât semnul clinic dominant al ulcerului gastric necomplicat este durerea, și orice
durere în etajul abdominal superior, însoțită sau nu de inape tență, vărsături, piedere ponderală
obligă la practicarea unei explorări baritate și a unei endoscopii, diagnosticul leziunii
ulceroase se face relativ ușor. Aceleași explorări paraclinice la care se adaugă ecografia pot
elimina din discuție alte boli dige stive sau extradigestive care se manifestă asemănător.
Principala problemă de diagnostic diferențial este stabilirea naturii benigne a leziunii.
Cancerul gastric ulcerat prezintă anumite caractere radiologice și endoscopice care
orientează diagnosticul, ia r biopsia stabilește natura malignă a leziunii. Radiografia cu bariu
pune în evidență prezența unei tumori în vecinătatea ulcerului sau arată o formațiune cu

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
27
ulcerație centrală. Pliurile de mucoasă gastrică cu dispoziție anormală sau întrerupte în zona
ulcerului sugerează caracter malign a leziunii. De asemenea ulcerul cu formă neregulată sau
cu dimensiuni mai mari de 3 cm în diametru semnifică de obicei ulcer malign. S -a constatat că
4-5% din cazurile la care radiologic ulcerul pare să fie benign, prezintă de fapt leziune
malignă la biopsie. Un alt element radiologic util este identificarea rigidității la nivelul
stomacului, care poate fi imaginea unui carcinom difuz ce caracterizează linia plastică.
Endoscopia vizualizează masa tumorală, înconjurată de pli uri mucoase anormale, cu
caracter ulcerat, necrotic. (fig.10) Examenul citologic stabilește natura malignă a leziunii.

Fig. 10 Cancer gastric
sursa: https://pozem edicale.org/Cancer

2.5.2 Diagnostic diferențial – ulcer duodenal:

Acesta este vast și poate parcurge întreaga patologie care se manifestă prin durere în
etajul abdominal superior – boli digestive dar și extradigestive. Dintre bolile digestive trebuie
excluse: dispepsia hiperacidă neulceroasă, ulcerul gastric, cancerul gastric, limfomul gastric,
diverticulul duodenal, volvulusul gastric cronic intermitent, ptoza gastrică, tuberculoza și
luesul gastric.
Alte boli ce intră în discuție în cadrul diagnosticulu i diferențial al ulcerului duodenal
sunt: hernia diafragmatică, herniile interne, hernia epigastrică, dischinezia și litiaza biliară,
leziunea inflamatorie și malignă a pancreasului, bolile colonului transvers, inflamația
apendiculară, infarctul mezenteric , infarctul miocardic acut inferior, colica saturnică,
torsiunea de chist de ovar.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
28
2.6 Tratament
2.6.1 Igieno -dietetic
 dieta alimentară mult mai laxă după introducerea antisecretoriilor moderne
 evitarea consumului de alimente iuți, acide, pipărate
 evitarea consumului de cafea
 interzicerea fumatului (întârzie vindecarea ulcerului)
 interzicerea consumului de Antiinflamatorii nesteroidiene
2.6.2 Medicamentos
a. Antisecretorii
 se administrează 6 -8 săptămâni (durata de vindecare a leziunii ulcerate)
 inhibitorii pompei de protoni: Omeprazol (Losec) 40mg/zi, Pantoprazol (Controloc)
40mg/zi , Lansoprazole (Lanzol) 30mg/zi , Esomeprazol (Nexium) 40mg/zi
 blocanții H2:Ranitidină 30 0mg/zi, Famotidină 40mg/zi, Nizatidină 300mg/zi
b.Protectoare ale mucoasei gastric e
 Sucralfat 4g/zi, în 4 prize (sucroza polisulfatată de a luminiu leagă sărurile biliare ș i
pepsin ă care stimulează secreția de prostaglandine )
c.Antiacide -Maalox, Almagel
 se folosesc rar astăzi , reduc simptomele dureroase neutralizând excesul de acid
d.Eradicarea Helicobacter Pylori -esențială î n tratamentul bolii ulceroase
Se folosește tripla terapie timp de 7 zile utilizând asocierea de:
 Omeprazol 40mg/zi
 Amoxicilină 2g/zi
 Claritromicină 1g/zi
În caz de insucces se folosește cvadrupla terapie (10-14 zile):
 Omeprazol 40mg/zi
 Bismut subcitric (De-Nol) 4×120 mg/zi
 Tetraciclin ă
 Metronidazol
2.6.3 Endoscopic
a.Hemostază endoscopică î n hemoragia digestivă superioară
 injectarea de Adrenalină 1/10.000
 plasare de hemoclipuri î n cazul vaselor vizibile

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
29
 coagu lare bipolară
b.Dilatarea endoscopică a stenozei pilorice
 cu bujii sau balonaș pneumatic
c.Mucosectomie endoscopică
 pentru leziunile ulcerate gastrice cu displazie severă
 cancerul gastric,, in situ”
2.6.4 Chirurgical

Indicații operatorii în ulcerul gastro -duodenal:
Indicațiile terapeutice trebuiesc judecate individualizat și adaptate fiecărui bolnav, în
funcție de diagnosticul morfo logic, secretor și de teren ( vâ rstă, ereditate, boli asociate etc.).
Trebuie aleasă tehnica cea mai potrivită pen tru fiecare bolnav și nu o metodă standard pentru
toți ulceroșii.
Premiza unei indicații operatorii corecte este un diagnostic corect și complet (morfologic,
secretor și de teren .

Diagnosticul morfologic cuprinde:

a) localizarea și sediul ulcerului , ce implică anumite particularități de evoluție și
tratament, reflectate în indicație. Astfel ulcerul gastric localizat pe unghi, fețe, antru, pune
probleme de diagnostic diferențial cu ulcerul malign; ulcerul juxta -cardial – dificultăți tehnice;
ulcerul juxt a-piloric – posibilitatea vagotomiei cu o cale de drenaj. Ulcerul duodenal
postbulbar pune probleme tehnice, riscul lezării căii biliare principale, dificultate în rezolvarea
anastomozei gastro -duodenale sau în închiderea bontului duodenal .

Fig.11 Localizarea ulcerelor
Sursa: https://alexis -medical.ro/ulcerul –

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
30
b) caracterele morfologice ale ulcerului : calos, penetrant, stenozant, hemoragic,
influențează stabilirea indicației și alegerea tehnicii.

Fig. 12 Ulcer gastric hemoragic
sursa:https://alexis -medical.ro/ulcerul –

c) numărul ulcerelor: ulcere multiple, atipice, ridică suspiciunea de sindrom Zollinger.
Când există ulcere duble, gastic și duode nal, mai probabil ulcerul gastric este benign.

Fig.13 Ulcer dublu (gastric și duodenal)

sursa:http://www.gastrotm.ro/en/curs/stomac.ugd.ro.pdf

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
31
Diagnosticul secretor:

Explorarea secretorie preo peratorie permite aprecieri asupra ponderii componentei vagale
(sondajul nocturn, secreția bazală și testul la insulină) sau parietale, gastrinice ( testul la
histamină maximală, testul la gastrină) ce orientează alegerea metodei operatorii. Pentru
alegere a participării vagale se utilizează și testele pentru blocare vagală, vagotomie medicală.
Sunt autori care nu acordă prea mare valoare explorărilor preoperatorii. Practic, noi utilizăm
preoperator teste de explorare cantitativă clorhidridei; secreția baza lă (ca parametru de
comparație) și stimularea la histamină maximală. Când valorile secretorii la histamină
maximală nu depășesc 25 mEq/h și nu există mutilări parietale mari, indicația este de
vagotomie urmată de piloroplastie. Valorile secretorii de peste 25mEq/h indică vagotomie
asociată cu antrectomie sau rezecție gastrică clasică 2/3. În caz de mutilări parietale mari
(ulcer calos și penetrant, stenoze strânse cu asistolie) ulcere multiple, ulcere hemoragice se
preferă rezecția gastrică, indiferent de v alorile secretorii.
Se apreciază de asemeni terenul bolnavului, pentru evaluare riscului și indicației: sub 30
ani vom fi mai rezervați în indicația intervenției operatorii, dacă ulcerul nu este complicat; la
fel la neurotici cu ulcere necomplicate.
Există indicații absolute și relative atunci când operăm un ulcer gastro -duodenal;

Indicații absolute:

– ulcer perforat;

Fig.14 Ulcer perforat în cavitatea abdomi

sursa: http://www.romedic.ro/ulcerul -perforat

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
32
– ulcer perforat și înfundat, dacă reapa r durerile sau apar fenomene de stenoză pilorică;
– ulcer hemoragic, când hemoragia este gravă și nu poate fi stăpânită prin tratamentul
conservativ, sau este continuă, se repetă și mai ales la indivizi în vârstă;
– stenoză pilorică;

Fig.15 Stenoza pilorică

sursa: http://www.mymed.ro/stenoza -pilorica.html

– în ulcerul gastri c care nu se vindecă după testul terapeutic sau ori de câte ori suspiciunea de
malignitate nu poate fi înlăturată;
-în ulcerele duble sau multiple;
– în sindromul Zollinger – Ellison;
– în ulcerul duodenal postbulbar hemoragic sau cu stenoză;
– fistulele co ledoco -duodenale post -ulceroase;
– în ulcerele penetrante în organele vecine (ficat, căi biliare, pancreas, colon și mezocolon)

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
33

Fig.16 Ulcer penetrant în pancreas
http://www.scritub.com/medicina/LUCRARE -DE-DIPLOMA -Ingrijirea -95746.php

Indicații relative:

-în ulcerul gastric suntem mai intervenționiști, datorită dificultăților de diagnostic cu ulcerul
malign (20 -60% din ulceroșii gastrici ajung la operație);
– în ulcerul duodenal indicațiile operatorii sunt mai dife rențiate. Ulcerul duodenal
necomplicat se tratează în primul rând medical și numai când nu obținem rezultate, intră în
discuție tratamentul chirurgical. Aproximativ 10 -20% din bolnavii cu ulcer duodenal ajung la
operație.
Indicația operatorie trebuie să fi e discutată cu bolnavul (avantaje, tehnică, eventuale
suferințe postoperatorii etc.) și se face:
– când după un tratament medical corect în perioadele de activitate, asociat cu regim
igieno -dietetic în perioadele de acalmie, durerile nu cedează sau recidiv ele sunt frecvente și
mai ales când un tratament medical bine condus (aproximativ 4 -6 luni), nu modifică
periodicitatea și durata acuzelor;
– când caracterul acuzelor se schimbă, crizele dureroase sunt mai intense, mai prelungite
și survin mai ales noaptea , nu lasă bolnavul să se odihnească, iradiază în spate și sunt mai
rezistente la tratamentul medical – indicii care sugerează penetrația;
– când există hemoragii mici și repetate, ce cauzează anemia cronică;

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
34

CAPITOLUL III
PARTEA SPECIALĂ

3.1 Motivaț ia alegerii temei:

Am ales această temă deoarece ulcerul gastro -duodenal cu toate consecințele și
complicațiile lui, rămâne o boală frecventă datorită condițiilor sociale, factorilor de stres,
adeseori cu indicație chirurgicală, cu toate că tratamentele moderne au progresat mult
intervenind în lanțul fiziopatologic al bolii.
Suferința ulceroasă cu sediul gastric și duodenal afectează un număr mare de subiecți,
fiind o boală complexă a cărei etiologie este încă insuficient cunoscută.
Lucrarea de față am î ntocmit -o pe baza cunostințelor acumulate în timpul stagiilor și din
literatura de specialitate.
Pe parcursul celor 4 ani de studiu am reușit să acumulez cunostințele nec esare despre
această afecțiune, astfel încât pusă în situația de a acorda îngrijirile n ecesare unui pacient cu
manifestările și simptomatologia bolii ulceroase să nu întâlnesc piedici în scopul redării
acestuia în cel mai scurt timp, familiei si societății.
Întocmind această lucrare mi -am aprofundat cunoștințele despre această boală , astfel
încât pot ajuta pacientul de a preveni o recidivă a bolii și dacă este posibil, chiar să îi dezvolt
capacitățile fiziologice și psihologice, pentru ca riscul de recidivă a bolii să fie cât mai scăzut.
Un rol important îl ocupă profilaxia și educația pacientului de a conștientiza factorii de
risc prin adoptarea unui regim de viață sănătos, eliminarea pe cât posibil a stresului si
obiceiurilor nocive.
În practica mea am avut ocazia să lucrez în secț ia Medicină I nternă a Spitalului
Orașenesc Tîrgu Bujor , astfel că m -am familiarizat cu această afecțiune, care este mai ușor de
descris decât de tratat și mai ușor de tratat decât de definit.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
35

3.2 Obiectivele lucrării

Obiectivele prezentei lucrări au urmărit :
1. Frecvența pacienților internați cu ulcer gastro -duodenal din cadrul Spitalului Clinic
Județean de Urgență “Sf.Ap.Andrei” Galați în perioada 2016 – 2017;
2. Identificarea severității afecțiunii pentru lotul studiat;
3. Influența bolilor asociate asupra evoluției afecțiunii ;
4. Analiza și evaluarea factorilor de risc care pot duce la agravarea bolii, și implicit, la
apariția altor complicații;
5. Evaluarea eficienței tratamentului, efectelor terapiei medicamentoase.

3.3 Scopul

Lucrar ea a avut drept scop efectuarea unui studiu retro spectiv descriptiv al pacienților
interna ți în Spitalul Clinic Jude țean de Urgen ță “Sf.Ap.Andrei” Gala ți 2016 – 2017;
Studiul statistic își propune să pună în evidență unele aspecte privind bolnavii cu ulcer
gastro -duodenal precum:
1. Sexul;
2. Vârsta;
3. Mediu;
4. Efectul tratamentelor efectuate în timpul spitalizării persoanelor cu ulcer gastro –
duodenal.
5. Prevalența pe grupe de vârstă a pacienților cu ulcer gastro -duodenal .
6. Morbiditatea spitalizată;
7. Influența bolilor asociate;
8. Monitorizarea pacienților.

3.4 Mate riale și metode

Studiul se bazează pe un număr de 100 de pacienți (50 pacienți în 2016 și 50 de
pacienți in 2017) cu ulcer gastro -duodenal , internați în Spitalul Clinic Județean de Urgență
“Sf.Ap.Andrei” Gala ți 2016 – 2017, criteriile d e selecție fiind diagnosticul, vârsta , mediul de

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
36
proveniență și simptomele la internare. Metoda științifică presupune parcurgerea mai multor
etape, acestea fiind:
1. Analiza situa ției pacienților cu ulcer gastro -duodenal interna ți în Spitalul
Clinic Jude țean de Urgen ță “Sf.A p.Andrei” Galaț i 201 6 – 2017, aceasta cuprinzând studierea
foilor de observație a pacienților internați în perioada analizată, discuții cu pacienții și cadrele
medicale implicate în tratarea lor, precum și analiza datelor statistice.
2. Ipoteza: Ținând cont că ulcer gastro -duodenal poate duce la apariția altor
complicații trebuie să intervenim p rin îmbunătățirea calității vieț ii prin tratament
medicamentos, depistarea și eliminarea factorilor de risc, monitorizare și consiliere, ceea ce
ar duce la reducere a numărului de internări.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
37

3.5 REZULTATE ȘI DISCUȚII

Tabelul nr.1. Distribu ția pacienț ilor în func ție de sex ȋn perioada 2016 -2017

Specificare Total pacien ți
studiați Masculin Feminin
Nr.Pacien ți Procent Nr.Pacien ți Procent
Total 100 53 53% 47 47%

Graficul nr. 1 – Repartiția pe sexe

Din analiza acestui paramentru pentru întreaga perioadă analizată (2016 – 2017), se
observă că această afecțiune este prezentă în numă r mai ma re la p acienții de sex masculin
datorită faptului că aceștia din urmă sunt mai mari consumatori de alcool și tutun decât
reprezentantele sexului feminin.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
38

Tabelul nr.2 Distribu ția pacienț ilor în func ție de sex ȋn anul 2016

Specificare Total pacien ți
studiaț i Masculin Feminin
Nr.Pacien ți Procent Nr.Pacien ți Procent
2016 50 31 62% 19 38%

Graficul nr. 2 – Repartiția pe sexe a pacienților studiați c u ulcer gastro -duodenal ȋn 2016

Ȋn anul 2016, din cei 50 pacie nți luați ȋn studiu, am observa t că 62% au reprezentat
pacienții de sex masculin și 38% din cazuri au reprezentat pacienții de sex feminin.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
39

Tabelul nr.3 Distribu ția pacienț ilor în func ție de sex ȋn anul 2017

Specificare Total pacien ți
studiați Masculin Feminin
Nr.Pacien ți Procent Nr.Pacien ți Procent
2017 50 22 44% 28 56%

Graficul nr. 3 – Repartiția pe sexe a pacienților studiați c u ulcer gastro -duodenal ȋn 2017

Ȋn anul 2017, din cei 50 de pacienți luați ȋn studiu, am observ ant că 44% au
reprezentat pacienții de sex masculin și 56% din cazuri au reprezentat pacienții de sex
feminin.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
40

Tabel nr.4 Distribuția pacienților în funcție de sex comparativ 2016 -2017
Specificare Total pacien ți
studiați Masculin Feminin
Nr.Pacie nți Procent Nr.Pacien ți Procent
2016 50 31 62% 19 38%
2017 50 22 44% 28 56%

Grafi cul nr. 4 Distribuția pacienților în funcție de sex comparativ pe cei doi ani

Comparȃnd cei doi ani luați ȋn studiu, am observant că ȋn anul 2016 predomină sexul
masculin ȋn timp ce ȋn anul 2017 predomină pacienții de sexul feminin cu 56 de procente.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
41

Tabelul nr .5 Distribuția pacienților în funcție de mediu

Specificare Total pacien ți
studiați Urban Rural
Nr.Pacien ți Procent Nr.Pa cienți Procent
Total 100 56 56% 44 44%

Graficul nr. 5 – Repartiția pe medii

În ce privește localitatea de domiciliu se poate observa o diferență de 12 procente între
mediul urban și cel rural. Prin compararea da telor culese se poate observa că predomină
pacienții din mediu urban , repreze ntȃnd 56% din cazurile studiate datorită nerespectării
orarului mesei, programului de odihnă, nivelului ridicat de poluare provocat de continua
dezvoltare a industriei.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
42

Tabe lul nr .6 Distribuția pacienților în funcție de mediu pe anul 2016

Specificare Total pacien ți
studiați Urban Rural
Nr.Pacien ți Procent Nr.Pacien ți Procent
2016 50 27 54% 23 46%

Graficul nr. 6 – Repartiția pe medii a pacienților studiați cu ulcer gastro -duodenal ȋn anul
2016

Din cei 50 de pacienți studiați cu ulcer gastro -duodenal ȋn anul 2016, 5 4% din cazuri
au fost din mediul urban iar 46% din cazuri fiind din mediul rural.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
43

Tabelul nr .7 Distribuția p acienților în funcție de mediu pe anul 2017

Specificare Total pacien ți
studiați Urban Rural
Nr.Pacien ți Procent Nr.Pacien ți Procent
2017 50 29 58% 21 42%

Graficu nr. 7 – Repartiția pe medii a pacienților studiați cu ulcer gastro -duodenal ȋn 2017

Din cei 50 de pacienți studiați cu ulcer gastro -duodenal ȋn anul 201 7, 58% din cazuri au
fost din mediul urban iar 42% din cazuri fiind din mediul rural (predomină mediul urban) .

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
44

Tabelul nr .8 Distribuția pac ienților în funcție de mediu, comparativ pe cei doi ani

Specificare Total pacien ți
studiați Urban Rural
Nr.Pacien ți Procent Nr.Pacien ți Procent
2016 50 27 54% 23 46%
2017 50 29 58% 21 42%

Graficul nr.8 Distribuția pacienților în funcție de mediu, comparativ pe cei doi ani

Din analiza acestui parametru am tras concluzia că atȃt ȋn mediul urban cȃt și ȋn mediul rural
apare o diferență de 4 procente ȋntre cei doi ani studiați.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
45

Tabelul nr .9 Distribuția pe grupe de vârstă
Specificare 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75-84 ani
2016 -2017 6
6% 14
14% 30
30% 38
38% 7
7% 5
5%

Graficul nr. 9 – Repartiția pe grupe de vârstă

Din grafic observăm că intervalul de vȃrstă c u ponderea cea mai mare este
reprezentat de grupa de vȃrstă cuprinsă ȋntre 55 -64 ani cu 38% din cazuri, urmată de grupa de
vȃrstă cuprinsă ȋntre 45 -54 ani cu 30% din cazurile studiate.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
46

Tabelul nr .10 Distribuția pe grupe de vârstă a pacienților studiați ȋn anul 2016

Specificare 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75-84 ani
2016 4
8% 9
18% 13
26% 18
36% 3
6% 3
6%

Graficul nr. 10 – Repartiția pe grupe de vârstă a pacienților studiați ȋn anul 2016

Ȋn anul 2016, din cei 50 de pacienți studiați 36% au avut vȃrsta cuprinsă ȋntre 55 -64 ani, 26%
din pacienți au avut vȃrsta cuprinsă ȋntre 45 -55 ani, 18% din pacienți au avut vȃrsta cuprinsă
ȋntre 35 -44 ani.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
47

Tabelul nr .11 Distribuția pe grupe de vârstă a pacienților studiați ȋn anul 2017
Specificare 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75-84 ani
2017 2
4% 5
10% 17
34% 20
40% 4
8% 2
4%

Graficul nr. 11 – Repartiția pe grupe de vârstă a pacienților stu diați ȋn anul 2017

Ȋn anul 201 7, din cei 50 de pacienți studiați 40% au avut vȃrsta cuprinsă ȋntre
55-64 ani, 34% din pacienți au avut vȃ rsta cuprinsă ȋntre 45 -54 ani, 10 % din pacienți
au avut vȃrsta cuprinsă ȋntre 35-44 ani.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
48

Tabelul nr 12. Distribuț ia pe grupe de vârstă a pacienților studiați ȋn cei doi ani
Specificare 25-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75-84 ani
2016 4
8% 9
18% 13
26% 18
36% 3
6% 3
6%
2017 2
4% 5
10% 17
34% 20
40% 4
8% 2
4%

Graficul nr.12 – Repartiția pe grupe de vârstă a pacienților studiați ȋn cei doi ani

Comparȃnd cei doi ani luați ȋn studiu, observă m ȋn anul 2017 o creștere de 6 procente
la grupa de vȃrstă cuprinsă ȋntre 55 -64 ani și o creștere de 8 procente l a grupa de vȃrstă 45 -54
ani, dar ȋn același timp observăm și o scădere a ulcerului gastro -duodenal la pacienții cu
vȃrsta cuprinsă ȋntre 35 -44 ani cu 8 de procente.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
49

Tabelul nr. 13. Simptome prezentate de pacienții studiați ȋn anul 2016
Simptome Număr p acienți Procent
Dureri sub formă de arsuri 50 100%
Inapetență și scăderea ȋn greutate 27 54%
Balonări abdominale 39 78%
Vărsături postprandiale (după mese) 15 30%

Graficul nr. 13 – Simptome la internare

Din numărul de p acienți studiați ȋn anul 2016 observăm că 100% din cazuri au
prezentat la internare dureri sub formă de arsuri , urmate de 78% din cazuri cu balonări
abdominale , 54 % din cazuri prezentȃnd inapetență și scădere ȋn greutate .
Doar 30% din cazuri au afirmat că au prezentat vărsături postprandiale.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
50

Tabelul nr. 14. Simptome prezentate de pacienții studiați ȋn anul 2017
Simptome Număr pacienți Procent
Dureri sub formă de arsuri 50 100%
Inapetență și scăderea ȋn greutate 32 64%
Balonări abdominale 41 82%
Vărs ături postprandiale (după mese) 17 34%

Graficul nr. 14 – Simptome la internare

Din numărul de pacienți studiați ȋn anul 201 7 observăm că 100% din cazuri au
prezentat la internare dureri sub formă de arsuri , urmate de 82% din cazuri cu balonări
abdominale , 64 % din cazuri prezentȃnd inapetență și scădere ȋn greutate .
De asemenea putem observa ca vărsă turi postprandiale au prezentat doar 34% din
pacienți.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
51

Tabelul nr .15. Simptome prezentate de pacienții s tudiați ȋn perioada 2016 -2017
Durerea abdominală tine de la cȃteva minute pȃnă la cȃteva ore și dispare la
administrarea unui antiacid (Maalox) sau inhibitor al secreției acide (Omeprazol).
Simptome Număr pacienți Procent
Dureri sub formă de arsuri 100 100%
Inapetență și scăderea ȋn greutate 59 59%
Balonări abdominale 80 80%
Vărsături postprandiale (după mese) 32 32%

Graficul nr. 15 – Simptome la internare

Din numărul de pacienți studiați ȋn perioada 2016 – 2017 observ ăm că 100% din cazuri
au prezentat la internare dureri sub formă de arsuri, 80% din cazuri cu balonări abdominale ,
32% din cazuri au prezentat vărsături postprandiale și 59 % din cazuri prezentȃnd inapetență
și scădere ȋn greutate .

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
52
Tabelul nr. 16 Repartizarea pacienților studiați ȋn anul 2016 după factorii de risc

Factorii de risc Număr pacienți Procent
Fumatul 27 54%
Abuzul de alcool 11 22%
Infecția cu Helicobacter pylori 9 18%
Antecedente de ulcer 32 64%
Folosirea antiinflamatoarelor nes teroidiene 29 58%

Graficul nr. 16 Repartizarea pacienților studiați ȋn anul 2016 după factorii de risc

Din grafic observăm că factorul declanșator al ulcerului gastro -duodenal este folosirea
antiinf lamatoarelo r nesteroidiene (ca A spirina , Ketoprofen, Indometacin ) cu 58% din cazuri,
antecedentele de ulcer cu 64% din cazuri și fumatul cu 54% din cazuri. Infecția cu
Helicobacter pylori fiind prezentă la doar 18% din pacienții internați.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
53

Tabelul nr.17 Repartizarea pacienților studiați ȋn anul 2017 după factorii de risc

Factorii de risc Număr pacienți Procent
Fumatul 34 68%
Abuzul de alcool 14 28%
Infecția cu Helicobacter pylori 11 22%
Antecedente de ulcer 39 78%
Folosirea antiinflamatoarelor nest eroidiene 31 62%

Graficul nr. 17 Repartizarea pacienților studiați ȋn anul 2017 după factorii de risc

La pacienții studiați ȋn anul 2017, am constatat că factorul de risc cu ponderea cea mai
mare este dat de anteceden tele de ulcer cu 78% din cazuri , urmată de fumat – 68% din cazuri
ultimul loc ocupându -l infecția cu Helicobacter pylori cu doar 22 procente.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
54
Tabelul nr. 18 Repartizarea pacienților studiați ȋn perioada 2016 – 2017 după factorii de risc

Facto rii de risc Număr pacienți Procent
Fumatul 61 61%
Abuzul de alcool 25 25%
Infecția cu Helicobacter pylori 20 20%
Antecedente de ulcer 71 71%
Folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene 60 60%

Graficul nr. 18 Repar tizarea pacienților studiați ȋn perioada 2016 – 2017 după factorii de
risc

Din punctul de vedere al factorilor de risc, constatăm că riscul crește la cei cu
antecedente ȋn ulcer și la persoanele care fumează dar și la persoanele care folosesc
antiinflamat oare nesteroidiene (ca aspirina) ȋn exces.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
55
Tabelul nr. 19 Repartizarea pacienților studiați ȋn cei doi ani după factorii de risc (comparativ)

Factorii de risc 2016 2017
Fumatul 54% 68%
Abuzul de alcool 22% 28%
Infecția cu Helicobacter pylori 18% 22%
Antecedente de ulcer 64% 78%
Folosirea antiinflamatoarelor nesteroidiene 58% 62%

Graficul nr. 19 Repartizarea pacienților studiați ȋn cei doi ani după factorii de risc

Făcȃnd o comparație ȋntre cei doi ani , observăm că ȋn anul 2017 au fost creșteri de la 4
pȃnă la 14 pro cente la toți factorii de risc, ponderea cea mai amare având -o antecedentele de
ulcer cu 14% urmată de fumat cu un procent de14% pe ultimul loc clasându -se infecția cu
Helicobacter pylor i cu o creștere de doar 4% .

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
56
Tabelul nr. 20 Repartizarea pacienților studiați ȋn anul 2016 după investigații
Investigații Procent
Radiografie cu transit baritat a tubului
digestiv 50 (100%)
Endoscopie 26 (52%)
Test pentru hemoragii oculte 11 (22%)
Hem oleucograma 27 (54%)
Analize pentru infecția cu helicobacter
pylori 27 (54%)

Graficul nr. 20 Repartizarea pacienților studiați ȋn anul 2016 după investigații
Analizȃnd acest parametru observăm că una din cele mai important e
investigații făcute la pacienții cu ulcer gastro -duodenal este radiografia cu tranzit
baritat a tubului digestiv (100% din cazuri), urmat de hemoleucograma și analizele
pentru infecția cu helicobacter pylori (54% din cazuri).

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
57
Tabelul nr. 21 Repartizarea p acienților studiați ȋn anul 2017 după investigații
Investigații Procent
Radiografie cu transit baritat a tubului
digestiv 50 (100%)
Endoscopie 31 (62%)
Test pentru hemoragii oculte 9 (18%)
Hemoleucograma 32 (64%)
Analize pentru infecția cu helicobacte r
pylori 29 (58%)

Graficul nr. 21 Repartizarea pacienților studiați ȋn anul 2017 după investigații

Analizȃnd acest parametru observăm că și ȋn anul 2017,una din cele mai
importante investigații făcute la pacienții cu ulcer gastro -duodenal a fost radiografia cu
tranzit baritat a tubului digestiv (100% din cazuri), urmat de hemoleucograma cu 64%
din cazuri și endoscopia cu 62% din cazuri.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
58
Tabelul nr. 22 Repartizarea pacienților studiați ȋn perioada 2016 – 2017 după
investigați i
Investigații Procent
Radiografie cu transit baritat a tubului
digestiv 100 (100%)
Endoscopie 57 (57%)
Test pentru hemoragii oculte 20 (20%)
Hemoleucograma 59 (59%)
Analize pentru infecția cu helicobacter
pylori 56 (56%)

Graficul nr. 22 Repartizarea pacienților studiați ȋn perioada 2016 – 2017 după
investigații
Din grafic observăm că investigațiile de bază ȋn ulcerul gastro -duodenal sunt: radiografia
cu tranzit baritat a tubului digestiv (100% din cazuri), hemoleu cograma (59% din cazuri),
endoscopia (57% din cazuri), analizele pentru infecția cu helicobacter pylori (56% din cazuri)
și testul pentru hemoragii oculte (20% din cazuri).

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
59

Tabelul nr. 23. Tratament efectuat la pacienții studiați ȋn anul 2016:
Eradicarea infecției cu
helicobacter pylori, prin
asociere de antibiotic cu
inhibitori ai secreției acide
gastrice Renunțarea la tratamentul
cu antiinflamatoare
nesteroidiene Reducerea hipersecreției acide
gastrice, prin administrare de
inhibitori ale secreției gastr ice de
tipul inhibitorilor de pompă de
protoni (omeprazol)
9 (18 %) 10 (20 %) 31 (62%)

Graficul nr.23 Tratament efectuat

Din numărul de pacienți studiați ȋn anul 2016, observăm că 62% din cazuri urmează
un tratament pent ru reducerea hipersecreției acide gastrice, prin administrare de inhibitori ale
secreției gastrice de tipul inhibitorilor de pompă de protoni; 20% din cazuri au renunțat la
tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene și 18% din cazuri urmează un tratamen t pentru
eradicarea infecției cu helicobacter pylori.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
60
Tabelul nr. 24 Tratament efectuat la pacienții studiați ȋn anul 2017:
Eradicarea infecției cu
helicobacter pylori, prin
asociere de antibiotic cu
inhibitori ai secreției acide
gastrice Renunțarea l a tratamentul
cu antiinflamatoare
nesteroidiene Reducerea hipersecreției acide
gastrice, prin administrare de
inhibitori ale secreției gastrice de
tipul inhibitorilor de pompă de
protoni (omeprazol)
11 (22 %) 23 (46 %) 16 (32%)

Graficul nr.24 Tratament efectuat

Din numărul de pacienți studiați ȋn anul 2017, observăm că 32% din cazuri urmează
un tratament pentru reducerea hipersecreției acide gastrice, prin administrare de inhibitori ale
secreției gastrice de tipul inhibi torilor de pompă de protoni; 46% din cazuri au renunțat la
tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene și 22% din cazuri urmează un tratament pentru
eradicarea infecției cu H elicobacter pylori.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
61
Tabelul nr. 25 Tratament efectuat la pacienții studiați ȋn perioada 2016 – 2017:
Eradicarea infecției cu
helicobacter pylori, prin
asociere de antibiotic cu
inhibitori ai secreției acide
gastrice Renunțarea la tratamentul
cu antiinflamatoare
nesteroidiene Reducerea hipersecreției acide
gastrice, prin administra re de
inhibitori ale secreției gastrice de
tipul inhibitorilor de pompă de
protoni (omeprazol)
20 (20 %) 33 (33 %) 47 (47%)

Graficul nr.25 Tratament efectuat

Din numărul total de pacienți studiați observăm că 47% din c azuri urmează un
tratament pentru reducerea hipersecreției acide gastrice, prin administrare de inhibitori ale
secreției gastrice de tipul inhibitorilor de pompă de protoni; 33% din cazuri au renunțat la
tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene și 20 % din cazuri urmează un tratament pentru
eradicarea infecției cu helicobacter pylori.
Alături de tratamentul cauzei care a produs suferința m ucoasei gastrice sau duodenale,
se asociază antiacide și blocante ale secreției acide, precum și recomandări ce țin de stilul de
viață și care pot grăbi vindecarea ulcerului sau preveni recidiva. Aceste recomandări vizează
renunțarea la fumat, limitarea consumului de cafea și băuturi alcoolice, reducerea stresului,
revizuirea obiceiurilor alimentare .

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
62
Tabelul nr. 26 Complicații ale pacien ților studiați ȋn anul 2016

Hemoragia digestivă Perforația
2016 1 1
2% 2%

Graficul nr. 26 – Complicații ale pacienților studiați ȋn anul 2016

Din cei 50 de pacienți luați în studiu pe anul 2016 , 96% au avut o evoluție favorabilă datorită
promtitudinii echipei medicale și a tratamentului administrat însă după cum putem observa
din graficul de mai sus 4% din cazuri s -au complicat. 2% au prezentat hemoragie digestivă
superioară și alți 2% prezentân d perforația.
În aproximativ 5% din cazuri hemoragia se asociază cu perforația pe care o precede câteva
zile sau survine odată cu aceasta.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
63

Tabelul nr. 27 Complicații ale pacien ților studiați ȋn anul 2017

Hemoragia digestivă Perforația
2017 2 1
4% 2%

Graficul nr. 27 – Complicații ale pacienților studiați ȋn anul 2017

Din cei 50 de pacien ți luați în studiu pe anul 2017 observăm o creștere de 2% față de anul
precedent la pacientii care s -au complicat cu hemoragie digestivă superioară, perforația fiind
prezentă în același procent ca în anul 2016.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
64

Tabelul nr. 28 Complicații ale pacien ților studiați ȋn perioada 2016 -2017

Hemoragia digestivă Perforația
2016
–
2017 3 2
3% 2%

Graficul nr. 28 – Complicații ale pacienților studiați (total)

Analizȃnd acest parametru constatăm că doar 5% au prezentat complicații, cele mai
des apărute la pacienții studiați au fost hemoragia digestivă, reprezentȃnd 3% din cazuri și
perfor ația cu 2% din cazuri.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
65

Tabelul nr. 29 Corelarea antecedentelor personale ale pacienților cu ulcer gastro -duodenal

Total pacienti Cu antecedente personale Fără antecedente
100 71 (71 %) 29 (29 %)

Graficul nr. 29 – Corelarea antecedentelor personale ale pacienților cu ulcer gastro –
duodenal

Observăm că din cei 100 de pacienți luați ȋn studiu cu ulcer gastro -duodenal, 71% din
cazuri au fost cu antecedente personale ȋn timp ce 29% din cazuri neavȃnd antecedente
personale.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
66

Tabelul nr. 30 Eficiența tratamentului asupra bolnavilor studiați

Ameliora ți Agrava ți Decedati
95 (95%) 5 (5%) 0

Graficul nr. 30 – Eficiența tratamentului asupra bolnavilor studiați

Ȋn urma tratamentului e fectuat la ȋntreg lotul studiat, la 95% din cazuri starea de
sănătate a fost ameliorată, ȋn timp ce la 5% din cazuri starea de sănătate s-a agravat.
Procentul mare de cazuri ameliorate ne demonstrează că un tratament medical bine instituit
poate influe nța cursul afecțiunii prin distanțarea recidivelor și prin intrarea în remisiune
îndelungată , chiar definitivă.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
67

Tabelul nr. 31 Repartiția lotului în funcție de evoluția bolii

Total cazuri Favorabil ă Nefavorabil ă
100 95 (95%) 5 (5%)

Graficul nr. 31. – Repartiția lotului în funcție de evoluția bolii

Ȋn urma studiului efectuat am observat că 9 5% din cazuri au avut o evoluție favorabilă
iar restul de 5% au avut o evoluție nefavorabilă. La aceștia din urmă adăugându -se
comorbidități cum ar fi afecțiunile hepatice, cardiovasculare, metabolice.
In cazul acestor pacienți intervențiile terapeutice pot fi complexe fiind restricții legate
de bolile de însoțire.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
68

CONCLUZII

În urma studiului efectuat pe un eșantio n de 100 de pacienți selecționați pe o perioadă
de 2 ani (2016 -2017) am constatat următoarele;
 Cazurile de sex masculin au predominat, în procent de 53%, față cazuri le de sex
feminin , care au fost în procent de 47%. Totuși, observam că procentele sunt
apropiate, mica diferență putând f i explicată prin predominanța factorilor de
risc(alcool,tutun) la sexul masculin.
 Frecvența este mai mare în m ediul urban (56 %) decât în mediul rural ( 44%);
 Intervalul de vârstă cuprins între 45 -64 ani reprezintă peste jumătat e din pacienții
studiați (68%);
 Dintre simptomele prezente la internare amintim: dureri sub formă de arsuri cu 100%
din cazuri, balonări abdominale cu 80% din cazuri, inapetență și scădere ȋn greutate cu
59 % din cazuri, vărsături postprandiale cu 32% din cazuri;
 Analizând factorii de risc am constatat că riscul este mai mare la persoanele cu
antecedente de ulcer (71% din cazuri) precum și la cei fumători (61% din cazuri);
 Tratamentul etiologic cuprinde eradicarea infecției cu helicobacter pylori, prin
asociere de antibiotice cu inhibitori ai secreției acide gastrice (20% din cazuri);
renunțarea la tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene (33% din cazuri) și
reducerea hipersecreției acide gastrice, prin administrare de inhibitori ale secreției
gastric e de tipul inhibitorilor de pompă de protoni (47% din cazuri);
 Alături de tratamentul cauzei care a produs suferința mucoasei gastrice sau duodenale,
se asociază antiacide și blocante ale secreției acide, precum și recomandări ce țin de
stilul de viață și care pot grăbi vindecarea ulcerului sau preveni recidiva. Aceste
recomandări vizează renunțarea la fumat, limitarea consumului de cafea și băuturi
alcoolice, reducerea stresului, revizuirea obiceiurilor alimentare;
 Dintre complicațiile survenite la pacienț ii luați în studiu am observat că la 3% din
cazuri a apărut hemoragia digestivă și la 2% din cazuri apărând perforația;

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
69
 În urma tratamentului efectuat 95% din cazuri au avut o evoluție favorabilă în timp ce
5% din cazuri au avut o evoluție nefavorabilă
Putem concluziona că afec țiunile ulceroase au multipli factori determinanți cum ar
fi : alimentație inadecvată , folosirea antiinflamatoriilor nesteroidiene , de multe ori fără
indicaț ia medicului, consumul de toxice și nu în ultimul rând stresul și oboseal a.
Pentru evitarea afecțiunilor ulceroase se recomandă un stil de viață echilibrat cu
respectarea programului de masă (3 prin cipale și 2 gustări) renunț area la cons umul de
toxice, eliminarea pe cât posibil a stresului și acordarea timpului de odihnă nec esar
organismului î n funcție de solicitările energetice și profesionale ale fiecărui individ.

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
70

BIBLIOGRAFIE

1. Borundel C., Manual de medicină internă pentru cadre med ii, Editura ALL, București,
1999
2. Braun J., Scha ffler A., Renz U., Medicină internă – Ghid clinic, Editura Medicală,
București,1997
3. Ciurea T., Pascu O., Stanciu C ., Gastroenterologie și hepatologie – Actualități 2003 –
Editura Medicală, București, 2003
4. Constantinescu C., Patologia chirurgicală a stomacului în „Tratat de patologie
chirurgicală ” (sub redacția Proca E), volumul VI, Editura Medi cală, București, 1986
5. Mihă ilescu M., Chirurgie pentru cadre medii , Editura Medicală, București, 1991
6. Mozes C., Tehni ca îngrijirii bolnavului, Editura Medicală, București,1978
7. Papilian V ., Anatomia omului , volumul II, Editura Didactică si Pedagogică, București
1995
8. Suseanu S. Diagnosticul și tratamentul bolilor interne , Editura Medicală, București, 1992
9. Titircă L., Ghid de nursing, Editura Viața Medicala Românească, București, 1995
10. Mircea Constantinescu, Chirurgie , Editura didactică si pedagogică, București – 1996
11. Lucreția Titircă, Manual de îngriji ri speciale acordate pacienților de către asistenții
medicali, Editura Viața medicală românească, București – 2010
12. I.C.Voiculescu , Anatomia si fiziologia omului , I.C.Petricu, ediția IV, București – 1998
13. Carol Mozes , Tehnica îngrijirii bo lnavului, Editura Medicală, București – 1999
14. Substanțe medicamentoase – Agenda medicală – 2000
15. Prof.dr. Dan Georgescu, Boli interne, Editura Naț ional, Bucureș ti – 1998
16. Prof.dr.Nicolae Angelescu, Patologie chirurgicală Editura Celsius, Bucureș ti – 1997
17. Silvian Dașchievici si Mihai Mihă ilescu, Chirurgie Editura Medicală , Bucureș ti – 1999
18. Trevor Weston, Atlas de anatomie , Editura Vox 2008
19. Lucreția Titircă, Manual de îngrijiri speciale acordate de asistenta medicală , Editur a
Viața Medicală Românească, București – 2000
20. Harrison, Principii de medicină internă , ediția 14, Editura Orizonturi 2010

Felea C. Mihaela Considerații clinice și terapeutic e asupra ulcerului gastro -duodenal
71
21. Orban Șchiopu A. , Ghid practic de gastroenterologie , Editura Didactică și pedagogică,
București, 1998
22. Mihalache C. , Anatomia trunchiului, Editura Universită ții Lucian Blaga, Sibiu 2007
23. Camelia Diaconu , Explorări funcționale în medicină internă , Editura All 2010

24. Gherasim L., Medicină internă , Editura Medicală, București, vol 3 1999
25. Benedict Georg escu, Profilaxia și tratamentul Ulcerului Gastric și Duodenal -Medicina
pentru toți, vol.72, Editura Medicală, București, 1998
26. https://www.scribd.com/document /342753226/Anatomia -Și-Fiziologia
27. https://ro.scribd.com/document/116993187/101122660 -Anatomie -stomac
28. http://anatomie.romedic.ro/duodenul
29. http://dieta.romedic.ro/regim -ulcer -gastro -duodenal
30. http://www.ymed.ro/bolile -asociate -infectiei -cu-h-pylori/