Feedbackul reprezint ă o caracteristic ă esen țial ă a sistemelor adaptive complexe. El presupune existen ța unor conexiuni și inderdependen țe… [631124]

CAPITOLUL 4

PROCESE FEEDBACK FUNDAMENTALE
ÎN SISTEMELE ADAPTIVE COMPLEXE

Feedbackul reprezint ă o caracteristic ă esen țial ă a sistemelor adaptive
complexe. El presupune existen ța unor conexiuni și inderdependen țe directe și/sau
mediate între agen ții care se afl ă pe un anumit nivel sau pe nivele diferite ale CAS.
Prin intermediul feedbackului se transmit informa ții necesare proceselor de adaptare
și selec ție, se definesc strategii de supravie țuire și se controleaz ă intensitatea
fluxurilor dintre diferi ți agen ți. De asemenea, feedbackul este cel care declan șeaz ă și
mediaz ă procesele de emergen ță . F. Capra, referindu-se la apari ția noului în
sistemele complexe, arat ă: ,,Într-o organiza ție uman ă, evenimentul declan șator al
procesului de emergen ță poate fi un comentariu improvizat, care s ă par ă important
persoanei care l-a f ăcut, dar s ă fie semnificativ pentru o serie de oameni dintr-o
comunitate de practic ă. Fiindc ă are semnifica ții pentru ei, ace știa vor dori s ă fie
perturbabili și vor circula rapid informa ția prin re țelele organiza ției. Pe m ăsur ă ce
traverseaz ă diferite bucle de feed-back, se poate ca informa ția s ă fie amplificat ă și
extins ă, eventual într-o asemenea m ăsur ă încât organiza ția s ă nu o mai poat ă
absorbi, în structura sa actual ă. Când se întâmpl ă acest lucru, înseamn ă c ă s-a atins
un punct de instabilitate. Sistemul nu mai poate s ă integreze noua informa ție în
ordinea sa existent ă; el este for țat s ă-și abandoneze unele structuri, comportamente
sau credin țe. Rezultatul este o stare de haos, confuzie, incertitud ine și îndoial ă; iar
din starea aceasta haotic ă ia na ștere o nou ă form ă de ordine, organizat ă în jurul unei
noi semnifica ții. Noua ordine nu a fost planificat ă de vreun individ, ci s-a ivit ca
rezultat al creativit ății colective a organiza ției” (F. Capra, 2004, p. 171 – 172).

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Transformarea rapid ă a economiei, care a trecut de la a șa numita economie a
,,c ărămizii și mortarului” la o economie de tip re țea (networked economy) a f ăcut ca
rolul și importan ța proceselor feedback s ă devin ă majore. Tot F. Capra spune: ,,Noua
economie const ă dintr-o metare țea global ă de interac țiuni tehnologice și umane
complexe, implicând multiple bucle de feed-back care ope reaz ă departe de echilibru
și produce o diversitate nesfâr șit ă de fenomene emergente”. (F. Capra, 2004, p.
203).
De și sunt cunoscut de o lung ă perioad ă de timp ∗), mecanismele și
dispozitivele de reglare sunt destul de târziu teoret izate și recunoscute ca fiind
universale în sistemele reale. Astfel, la prima întâln ire Macy, care a avut ca subiect
,,inhibi ția cerebral ă” și la care au participat Gregory Bateson, Waren McCullo ch,
Margret Mead, Laurance Frank, Laurance Kubic și Arturo Rosenblueth, acesta din
urm ă prezint ă o comunicare privind ,,mecanismele teleologice”, ,,cau zalitatea
circular ă” și ,,feedback” (1942). Ideile acestuia sunt reluate în tr-o lucrare colectiv ă
intitulat ă ,,Behavior, Purpose and Teleology”, având drept auto ri pe A. Rosenblueth,
N. Wiener și Julian Bigelow și care, se pare, este prima lucrare știin țific ă în care
mecanismele de control care urm ăresc un scop sunt denumite ,,feedbackuri”.
De fapt, prima dintre conferin țele Macy, reluate dup ă r ăzboi, ce a avut loc în
1946, a avut drept tem ă ,,Feedback Mechanism and Circular Canal Systems în
Biological and Social Systems”, este considerat ă locul de na ștere al ciberneticii. Deci
aceast ă știin ță ia fiin ță , practic, pornind de la în țelegerea importan ței mecanismelor și
proceselor feedback în sistemele reale.
Trebuie, totu și, amintit faptul c ă omul de știin ță român Ștefan Odobleja, în
lucrarea sa fundamental ă ,,Psychologie Consonaniste", accentuase rolul feedback-
ului și universalitatea acestuia în sisteme înc ă din anii 1938 -–1939. Meandrele
necunoscute ale dezvolt ării știin ței au f ăcut îns ă ca aceast ă contribu ție exep țional ă
să fie recunoscut ă mult mai târziu.
Principiul care st ă la baza construc ției unei bucle feedback este deosebit de
simplu. Diversitatea de situa ții în care bucla feedback apare face îns ă ca efectele
acesteia s ă fie deosebit de complexe. Vom prezenta, în continua re, câteva dintre
defini țiile și viziunile privind bucla feedback și importan ța acesteia în sistemele

∗) Un grec numit Ktesibos din Alexandria ar fi invent at un dispozitiv de reglare a apei care mi șca limbile unui
ceas (cca 270 B.C.) iar Phiton din Bizan ț a utilizat un regulator plutitor pentru a p ăstra constant nivelul uleiului
din l ămpi (cca 250 B.C.).

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

adaptive complexe. Vom introduce câteva dimensiuni d istincte ale feedbackului,
dup ă care vom ar ăta rolul și importan ța mecanismelor feedback în economie.

3.1. Feedback-ul – defini ții și propriet ăți

Mecanismul feedbackului are o defini ție foarte simpl ă: ,,influen ța exercitat ă
asupra inputului de c ătre o parte a outputului” (Golec, 2004). Cu toat ă aceast ă
simplitate, nu trebuie subestimat ă importan ța mecanismelor feedback și ubicuitatea
acestora în oricare tip de sisteme, de la nivel micro sau m acro.
Defini ția de mai sus poate fi extins ă, considerând dou ă viziuni diferite asupra
feedbackului, una sistemic ă și cealalt ă decizional ă.
Din punctul de vedere al abord ării sistemice , mecanismele feedback au un
rol important în orice sistem complex. Prin întoarcerea unei p ărți a outputului din nou
în sistem, se ob ține un mecanism de reglare. Reglarea se bazeaz ă pe dou ă mari
tipuri de feedback: feedback pozitiv și feedback negativ.
Mecanismele feedback pozitive sunt acelea în care ac țiunea rezultat ă merge
în aceea și direc ție ca și condi ția care a determinat-o.
De exemplu, într-un sistem economic, cre șterea veniturilor popula ției
determin ă sporirea volumului economisiri. Cre șterea economiilor la nivelul întregii
economii duce la cre șterea volumului investi țiilor directe. Realizarea unui num ăr din
ce în ce mai mare de capacit ăți de produc ție determin ă cre șterea num ărului de locuri
de munc ă, deci a volumului de salarii câ știgate de angaja ți. Acest lucru duce la o
nou ă sporire a veniturilor popula ției. Se observ ă c ă, în cadrul acestei bucle feedback,
tendin ța este ca m ărimea diferitelor variabile aflate pe conturul acestei a s ă creasc ă,
ob ținându-se, în final, o nou ă cre ștere a variabilei care a declan șat procesul, și
anume veniturile popula ției. Spunem c ă avem, în acest caz, o bucl ă feedback
pozitiv ă.
O bucl ă feedback se nume ște negativ ă dac ă ac țiunea rezultat ă se opune
condi țiilor care au determinat-o. Astfel spus, dac ă cre șterea unei variabile a
determinat activatea buclei feedback respective, atunci, d up ă parcurgerea conturului
buclei, în etapa (itera ția) urm ătoare, acea variabil ă va înregistra o sc ădere.
De exemplu, o cre ștere a veniturilor popula ției duce la cre ștere economisirii.
Aceasta face ca oferta de depozite bancare s ă creasc ă. Datorit ă cre șterii ofertei de
depozite, rata real ă a dobânzii la depozite va sc ădea. Acest lucru determin ă o

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

sc ădere a volumului de depozite depuse în b ănci, indivizii preferând s ă investeasc ă
sub alte forme. Sc ăderea volumului depozitelor face ca veniturile popula ției s ă
înceap ă s ă se reduc ă. Se observ ă c ă efectul ob ținut dup ă parcurgerea întregului
contur al buclei feedback este opus celui ini țial, deci bucla feedback este negativ ă.
Se observ ă, deci, c ă buclele feedback pot fi pozitive sau negative. De fapt , în
sistemele adaptive, rareori se întâmpl ă ca o bucl ă feedback s ă se manifeste în mod
clar ca un feedback pozitiv sau negativ. Aceasta se întâmpl ă deoarece diferitele
variabile aflate pe conturul unei bucle pot s ă fie încorporate și altor bucle feedback
care au polaritatea diferit ă.
Esen țial, îns ă, este s ă se în țeleag ă faptul c ă mecanismele feedback dintr-un
CAS pot s ă se manifeste ca ni ște feedbackuri pozitive, caz în care ele au un efect de
stimulare, de amplificare a ac țiunilor pe care le determin ă în sistem, sau feedbackuri
negative, atunci când au efecte de stabilizare, de echi librare și de men ținere a
integrit ății sistemului în raport cu mediul s ău înconjur ător. Ambele procese feedback
sunt esen țiale pentru CAS, un proces nelimitat de cre ștere, de dezvoltare într-o
anumit ă direc ție putând fi tot atât de distructiv ca și cel datorit ă pierderii stabilit ății
sistemului, epuiz ării resurselor din mediu, efectelor colaterale pe car e le determin ă
asupra mediului ca și un proces în care sistemul r ămâne mult timp într-o stare
sta ționar ă, f ără perspectiv ă de a induce în sistem noutatea, creativitatea și auto-
organizarea.
În abordarea sistemic ă, mecanismele feedback sunt foarte importante pentru
reprezentarea interac țiunii reciproce dintre elementele sistemului. Totu și, o astfel de
abordare poate fi, într-un anumit sens, ,,endogen ă”, în m ăsura în care p ărțile
sistemului sunt considerate incerte, incapabile s ă se modifice în raport cu starea
mediului lor înconjur ător.
Concep ția decizional ă prive ște feedback-ul ca o transmitere a informa ției
de evaluare sau corective la sursa original ă sau controloare. Aceast ă informa ție se
poate referi la o ac țiune, în eveniment sau un proces.
Dac ă ne referim, de exemplu, la deciziile luate în sistemel e sociale, acestea
sunt bazate, în mare m ăsur ă, pe conceptul de feedback. Managerii organiza țiilor
încearc ă s ă estimeze corectitudinea deciziilor adoptate în trecut observând outputul
rezultat ca urmare a deciziilor adoptate și introduc corec țiile necesare.

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Pentru deciziile de grup, guvernarea democratic ă este un exemplu de control
prin feedback al legilor adoptate, corec țiile necesare fiind introduse, de exemplu, prin
alegeri.
Cea mai important ă consecin ță a informa ției transmise prin feedback este
influen ța asupra motiva ției și consisten ței deciden ților. Este, de regul ă, acceptat
faptul c ă un decident, primind un feedback pozitiv, tinde s ă fie motivat și s ă continue
cursul precedent al ac țiunii cu mici modific ări. Dac ă el se confrunt ă cu un feedback
negativ, atunci are tendin ța de a pierde motiva ția și a c ăuta alte alternative pentru
rezolvarea problemei.
O alt ă consecin ță important ă a feedbackului este raporturile sale cu înv ățarea .
În general înv ățarea nu poate s ă aib ă loc f ără existen ța a cel pu țin unui feedback.
Înv ățarea f ără feedback este asem ănat ă cu conducerea unei ma șini legat la ochi,
acest lucru se poate, dar conduce rapid la apari ția unui accident.
Exist ă mai multe criterii cu ajutorul c ărora putem s ă clasific ăm, în continuare,
buclele și mecanismele feedback. Astfel, un prim criteriu este simplitatea acestora:
putem avea bucle feedback simple, constituite dintr-un singur feedback și bucle
feedback complexe (multiple) care con țin mai multe feedbackuri, posibil de polarit ăți
diferite.
Un alt criteriu este durata ; în general, feedbackul se ob ține imediat dup ă
adoptarea unei decizii, desf ăș urarea unei ac țiuni sau a unui proces. Exist ă, îns ă, și
bucle feedback cu întârziere, atunci când informa ția transmis ă prin bucl ă necesit ă un
anumit timp pân ă când este prelucrat ă și transmis ă.
În func ție de sursa feedbackului, putem avea bucle feedback extrinseci, care
provin din surse externe, sau bucle feedback intrinseci, care provin din interiorul
sistemului.
În raport cu puterea explicativ ă a feedbackului, dac ă feedbackul oglinde ște
doar evolu ția dinamic ă a problemei (deci ar ătând doar rezultatul unei decizii
anterioare) se nume ște feedback al outputului. În schimb, dac ă feedbackul descrie
de ce problema a evoluat într-un anumit mod, se nume ște feedback cognitiv.
În sfâr șit, în func ție de efectul sau efectele pe care le exercit ă bucla feedback
asupra unei m ărimi considerate rezultative din procesul de feedback, a vem: bucle
feedback multiplicator, în cazul în care efectul final s e ob ține înmul țind variabile
respectiv ă cu o constant ă de multiplicare; bucle feedback accelerator, dac ă efectul
procesului feedback se exercit ă asupra vitezei cu care cre ște sau scade variabila

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

rezultativ ă considerat ă și, în sfâr șit, bucle feedback mixte (accelerator-multiplicator),
caz în care viteza de modificare a variabilei respective se înmul țește, la rândul ei, cu
o constant ă.
Trebuie ar ătat c ă aceste clasific ări se refer ă doar la buclele feedback
elementare; în realitate îns ă buclele feedback sunt, de cele mai multe ori, multiple .
Agen ții unui CAS sunt conecta ți prin intermediul unei multitudini de leg ături și
conexiuni ce formeaz ă re țele și plase în nodurile c ărora se afl ă agen ții respectivi iar
configura ția re țelelor determin ă apari ția a diferite bucle feedback.
De aceea, în abordarea CAS, rareori se întâmpl ă s ă vorbim de bucle feedback
simple; aceste sisteme con țin adev ărate mecanisme feedback care se formeaz ă în
mod obiectiv, ele nefiind rezultatul unei anumite voin țe umane. Apari ția și
func ționarea lor este determinat ă de necesitatea ca sistemul adaptiv complex s ă-și
men țin ă stabilitatea și integritatea și, în acela și timp, s ă r ăspund ă în mod adecvat
constrângerilor și perturba țiilor de orice fel venite din mediul extern.
Aceste mecanisme feedback, denumite în abord ările cibernetice ale
sistemelor, mecanisme de reglare și autoreglare , fac obiectul unor multiple
abord ări și încerc ări de a le în țelege în profunzime func ționarea și efectele pe care le
determin ă în sistemele adaptive complexe. Astfel, F. Capra, ref erindu-se la procesul
de globalizare economic ă, arat ă c ă: ,,odat ă ce re țelele financiare globale au atins un
anumit nivel de complexitate, interconexiunile lor ne liniare au generat rapid bucle de
feedback care au dat na ștere la numeroase fenomene emergente neb ănuite. Noua
economie rezultat ă este atât de complex ă și de turbulent ă încât desfide orice analiz ă
în termeni economici conven ționali” (Capra, 2004, pag. 201).

3.2. Mecanisme de reglare fundamentale ale sistemel or economice

Abordarea sistemelor economice ca sisteme adaqptive comple xe pune în
eviden ță existen ța unor mecanisme feedback, sub forma unor lan țuri (cicluri) de
dependen țe cauzale între variabilele economice fundamentale. Va riabile extrem de
importante, cum ar fi, de exemplu, venitul/outputul sunt influen țate prin intermediul
mai multor astfel de mecanisme feedback, nivelul final al acestora, ob ținut la un
moment de timp specificat, fiind rezultatul suprapuner ii și întrep ătrunderii dintre
efectele acestor mecanisme feedback ce ac ționeaz ă în cadrul sistemului economic.

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Aceste mecanisme feedback se formeaz ă în mod obiectiv, ele nefiind
rezultatul unei anumite voin țe umane, apari ția lor fiind determinat ă de necesitatea ca
sistemul economic s ă-și men țin ă stabilitatea și integritatea, r ăspunzând în mod
adecvat constrângerilor și perturba țiilor de orice fel venite din mediul extern (alte
sisteme economice, sistemul popula ției, sistemul social etc.), dar și de a asigura, în
limitele definite de toate aceste influen țe, desf ăș urarea proceselor de atingere a
echilibrului, cre șterii și ciclicit ății, atât de necesare în procesul general de evolu ție și
dezvoltare economic ă
Apari ția și ac țiunea unor astfel de mecanisme feedback de reglare și autoreglare,
observate de mai mult timp de abord ările cibernetice ale sistemelor economice, dar și ale
sistemelor biologice, ecologice, sociale etc., este ast ăzi recunoscut ă ca fiind specifice
sistemelor complexe, indiferent de natura acestora. Existen ța acestor mecanisme feedback nu
constituie o surpriz ă. Economiștii cuno șteau c ă sistemul economic, privit ca sistem dinamic
evolutiv, î și creeaz ă în mod natural astfel de mecanisme de reglare și autoreglare pe care le
folose ște apoi pentru asigurarea stabilit ății și cre șterii. Nici un sistem economic nu poate
supravie țui f ără aceste mecanisme care s ă-i confere un anumit loc, o anumit ă pozi ție și putere
în raport cu celelalte sisteme economice sau de alt ă natur ă din mediul înconjur ător.
Denumite, la descoperirea lor, mecanisme accelerator-multipl icator, ele au fost
reprezentate mai întâi sub forma unor scheme simple, incluzând câteva dintre variabilele
economice fundamentale (venitul/outputul, investi țiile, consumul, economisirea popula ției
ș.a.), ca ulterior s ă se constate c ă aceste mecanisme sunt, de fapt, atotcuprinz ătoare,
extinzându-și influen ța și puterea prin re țele care conecteaz ă întreg organismul economic ce
nu poate s ă existe și s ă reziste mult timp f ără ele. Cunoa șterea profund ă a structurii și
efectelor unor astfel de mecanisme sau efecte, cum mai sunt e le denumite (Chiarella, 2000)
este extrem de necesar ă din perspectiva în țelegerii comportamentelor sistemelor economice, a
proceselor emergente care au loc la nivelul întregului siste m macroeconomic și a re țelelor
care se creeaz ă pe m ăsur ă ce sistemul economic global se extinde și se consolideaz ă. Tot mai
mul ți economi ști realizeaz ă faptul c ă ne îndrept ăm c ătre o economie mondial ă de tip re țea,
proces accelerat de utilizarea din ce în ce mai intens ă a tehnologiilor informa ționale în
organizarea și conducerea sistemelor economice. In acest context, re țelele globale de fluxuri
financiare și informa ționale tind s ă absoarb ă și s ă-și subordoneze fluxurile de bunuri și
servicii din cadrul economiilor na ționale. Tot F. Capra ar ăta: „Cufundate în ni ște re țele

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

globale de fluxuri financiare, guvernele sunt tot mai pu țin capabile s ă-și controleze politicile
economice na ționale” (ibid., pag. 215).
Un alt motiv care determin ă efortul de a cunoa ște și folosi aceste mecanisme
și efecte prive ște perfec ționarea continu ă a metodelor și modelelor economice. De
regul ă, metodele dezvoltate pân ă acum consider ă economia ca o structur ă ierarhic ă,
în care efectele se transmit liniar, iar m ărimea influen țelor pe care le determin ă
acestea poate fi determinat ă cu o oarecare precizie. Drept urmare, rela țiile utilizate în
aceste modele sunt predominant liniare, aditiv separabi le (efectele pot fi separate pe
factorii de influen ță care intr ă în rela țiile modelelor), iar efectele neliniare sau
multiplicative sunt greu de introdus, dac ă nu chiar imposibil în forma actual ă a
acestor modele.

3.2.1 Clasificarea mecanismelor feedback de reglare

Mecanismele feedback de reglare, denumite și ,,efecte” [Chiarella, C.,
Flaschel, P. (2000)] se pot clasifica în trei mari cate gorii:
i) mecanisme (efecte) multiplicator;
ii) mecanisme (efecte) accelerator;
iii) mecanisme (efecte) mixte.
Aceast ă clasificare ține seama de efectul pe care-l exercit ă mecanismul ca
atare asupra variabilelor rezultative pe care le incl ude. Trebuie spus c ă orice
mecanism se formeaz ă între mai multe variabile economice fundamentale în tre care
se stabilesc influen țe orientate care determin ă modificarea unui nivel sau unui flux
economic. Drept urmare și celelalte m ărimi incluse în mecanism se modific ă într-un
sens sau altul ca dup ă parcurgerea în întregime a lan țului de dependen țe, o singur ă
dat ă sau de un num ăr nedefinit de ori, efectul final ob ținut s ă se observe ca o
modificare de tip multiplicativ (m ărimea economic ă rezultativ ă înmul țit ă cu un
coeficient de propor ționalitate), o modificare de tip accelerator (diferen ța dintre dou ă
valori m ăsurate la momente de timp succesive ale m ărimii respective, s-a modificat
semnificativ) și o modificare de tip mixt, în care se suprapune atât e fectul
multiplicator cât și cel accelerator.
Aceste trei efecte fundamentale le putem reg ăsi, singure sau în diferite
combina ții, atât în cadrul economiei reale, caz în care fluxuri le și nivelele pe care le

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

influen țeaz ă sunt cu prec ădere materiale, cât și în cadrul economiei monetare, atunci
când fluxurile și nivelele influen țate constau cu prec ădere din valori sau active
financiare.
O clasificare general ă a acestor efecte feedback fundamentale este dat ă în
tabelul urm ător. Evident c ă în economie ele apar în diferite combina ții, ducând la
mecanisme feedback cu o structur ă complex ă dar care pot fi descompuse în final în
mecanismele feedback fundamentale.

Tabelul 1

3.2.2. Mecanisme (efecte) feedback multiplicator Nr.
crt. Tipul de efect Denumire efect
Keynes
Pigou
Rose normal
Rose advers
Mundell 1. Multiplicator
Fisher
Harrod
Kaldor Real
Metzler
Sporul de capital: Pia ța obliga țiunilor
Sporul de capital: Pia ța ac țiunilor Financiar
(Blanchard) Sporul de capital: Pia ța valutar ă 2. Accelerator
Real-financiar Comportamentul anticiclic al dobânzii la
creditele acordate
Efectul de portofoliu
3. Mixt Efectul de venit disponibil

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Principiul multiplicator în economie a fost descoperit de R.F. Kahn (1931) și
utilizat mai târziu de J.M. Keynes (1936) pentru a exp lica o cre ștere a venitului /
outputului ca urmare a cre șterii investi ției. În teoria sa, Keynes acord ă o aten ție
deosebit ă rela ției ,,multiplicator” dintre outputul / venitul de e chilibru și componentele
autonome ale cheltuielilor agregate, în acest caz inve sti țiile autonome:

011IcY ∆ ∆−=

unde c reprezint ă propensitatea (înclina ția) marginal ă pentru consum, Y – outputul /
venitul și I0 – investi ția autonom ă.
În esen ță , principiul multiplicator spune c ă o cre ștere a investi ției autonome
determin ă o cre ștere a outputului. Deoarece tY∆ poate fi scris ca t t Y Y−+1 iar ca
10−−t ot I I , rezult ă:
( )10 0 111
− + −−+=t t t t I IcY Y ,
rela ție care exprim ă dependen ța temporal ă de tip multiplicativ dintre Y și I0.
Efectul multiplicator, considerat izolat de alte tipur i de efecte, are un caracter
stabilizator pentru pie țele și fluxurile economice implicate. Acest lucru se explic ă prin
faptul c ă în urma unei cre șteri a variabilei determinante (cea care determin ă apari ția
efectului multiplicativ), aceast ă cre ștere nu se transmite c ătre variabila rezultativ ă
(cea care este în ultim ă instan ță influen țat ă de apari ția efectului respectiv) cu
întreaga sa valoare ci atenuat, treptat depinzând de coeficientul multiplicator. Cu cât
acest coeficient va avea o valoare mai mic ă, cu atât timpul necesar transmiterii
întregului efect va fi mai mare. Acest lucru face ca sistemu l economic s ă tind ă c ătre
noua stare de echilibru, definit ă de valorile modificate ale m ărimilor economice
fundamentale într-o perioad ă de timp suficient ă pentru ca echilibrele par țiale de la
nivelul pie țelor și componentelor sistemului economic respectiv s ă se restabileasc ă.
În literatur ă au fost puse în eviden ță pân ă acum o serie de efecte multiplicator,
dintre care cele mai frecvent întâlnite sunt:
– efectul Keynes;
– efectul Pigou;
– efectul Rose;

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

– efectul Mundell;
– efectul Fisher.
Aceste efecte au fost descoperite cu prilejul elabor ării unor modele prin care
se încerca s ă se explice dinamica economic ă, exprimat ă prin procesele de cre ștere
și acumulare (de capital, de avu ție ș.a.), de formare a ciclurilor și fluctua țiilor
economice etc. Cu toate rezultatele promi ță toare ob ținute în aceast ă direc ție, mult
timp preocuparea de a în țelege și utiliza efectele de tip multiplicator a fost neglija t ă în
favoarea altor direc ții în care s-a dezvoltat modelarea sistemelor economice. Numai
că existen ța lor obiectiv ă în sistemele economice reale și efectele exercitate au
impus revenirea interesului pentru aceste mecanisme.

3.2.2.1. Efectul multiplicator Keynes

Efectul multiplicator Keynes este cel mai cunoscut mecani sm feedback și,
împreun ă cu efectul Pigou, cel mai frecvent utilizat în modelare a sistemelor
macroeconomice dinamice.
Efectul Keynes este stabilizator și corespunde transmiterii în economie a unor
semnale de la cele trei pie țe fundamentale (pia ța bunurilor și serviciilor, pia ța for ței
de munc ă și, respectiv, pia ța financiar ă) c ătre output / venit. În urma primirii
semnalelor respective, outputul / venitul î și ajusteaz ă m ărimea astfel încât, în timp,
tranzac țiile efectuate pe pia ța bunurilor și serviciilor, respectiv pe pia ța for ței de
munc ă s ă determine refacerea echilibrelor perturbate de apari ția unor cre șteri sau
sc ăderi în evolu ția cheltuielilor autonome (investi ții, consum, cheltuieli
guvernamentale, export autonom).
În esen ță , efectul Keynes se poate formula în modelul urm ător: defla ția
pre țurilor și salariilor duce la cre șterea lichidit ăților reale de fonduri pe pia ța
financiar ă, deci la o sc ădere a ratei nominale a dobânzii. Acest lucru determin ă o
cre ștere a investi țiilor și a consumului și, în consecin ță , a nivelului activit ății
economice, soldat cu o cre ștere a venitului / outputului.
Oferta de bunuri și servicii, respectiv cererea de for ță de munc ă vor cre ște pe
măsur ă ce venitul / outputul cre ște, reprezentând o garan ție a continu ării procesului
defla ționist. Totu și, dup ă un timp, pre țurile și salariile se vor ajusta c ătre valori care
să reprezinte atât valoarea de echilibru dintre cererea agregat ă și oferta agregat ă (pe

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

pia ța bunurilor și serviciilor), cât și rata salariului de echilibru care permite utilizare a
complet ă a for ței de munc ă (pe pia ța for ței de munc ă).
Se poate întâmpla ca acest proces de ajustare s ă aib ă un caracter ciclic, ceea
ce face ca pre țurile și salariile s ă creasc ă și s ă scad ă alternativ (prociclic) pân ă când
pie țele revin la echilibru. În figura 3.1 se reprezint ă mecanismul (efectul) multiplicator
keynesian..
Pentru a descrie efectul multiplicator Keynesian putem utiliza diagrame de
influen ță în care se reprezint ă efectele interdependen țelor ce se formeaz ă între pie țe
și m ărimile economice fundamentale. Astfel, o sc ădere a pre țurilor p, w și respectiv r
pe cele trei pie țe (pia ța bunurilor și serviciilor (PBS), pia ța for ței de munc ă (PFM) și
pia ța financiar ă (PF)) determinat ă de un proces defla ționist va antrena cre șteri ale
cheltuielilor de consum (C) și ale cheltuielilor de investi ții (I). Acestea determin ă mai
departe o intensificare a activit ății în economia real ă, soldat ă cu cre șterea outputului /
venitului. Drept urmare, oferta pe pia ța bunurilor și serviciilor, respectiv cererea de
munc ă pe pia ța for ței de munc ă vor cre ște, ducând la o nou ă reducere de pre țuri.
Procesul continu ă pân ă când influen ța ini țial ă determinat ă de procesul defla ționist se
epuizeaz ă.

Scris sub forma unei diagrame de influen ță acest proces este urm ătorul: PBS
PFM
PF Cheltuieli pentru
bunuri de consum
Cheltuieli pentru
bunuri de investi ții
I Venitul/outputul
realizat
Y
Figura 3.1 p AS
Ld
r w

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

{ }{ }{} }w;p { }L ; AS { Y I ;C r ;w;pd↓ ↓⇒↑ ↑⇒↑⇒↑↑⇒↓↓↓
Aici am notat cu AS oferta de bunuri și servicii iar cu dL – cererea de munc ă.
Putem observa existen ța a dou ă bucle feedback care sunt amândou ă pozitive,
precum și faptul c ă pia ța financiar ă are un rol important în accelerarea sau
temperarea efectului Keynes prin nivelul ratei nomin ale a dobânzii.

3.2.2.2. Efectul multiplicator Pigou

Spre deosebire de efectul Keynes care se ini țiaz ă prin intermediul pie ței
financiare, efectul multiplicator Pigou este declan șat de avu ția acumulat ă în
economie, în particular de balan țele monetare reale. Acest efect poate fi descris în
modul urm ător:
Un proces defla ționist de sc ădere a pre țurilor, p pe pia ța bunurilor și serviciilor
(PBS) duce la cre șterea balan țelor monetare reale, M/p. Drept urmare, oamenii vor
dispune de o putere de cump ărare mai mare care se va concretiza în cre șterea
cheltuielilor de consum, C și, în consecin ță , într-o intensificare a activit ății economice
soldat ă cu cre șterea venitului/outputului, Y. Cererea de munc ă, L d va cre ște ducând,
pe pia ța for ței de munc ă (PFM) la o cre ștere a ratei salariilor w. Drept urmare,
balan țele monetare reale vor cre ște din nou, stimulând cre șterea cheltuielilor de
consum. În figura 3.2 este reprezentat efectul multipl icator Pigou.
Diagrama de influen ță asociat ă acestui efect este urm ătoarea:

PBS
PFM Balan țe
monetare reale
M/p Cheltuieli de
consum
C Venit/output
Y
w Ld AS p
Figura 3.2

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Spre deosebire de efectul Keynes, acest efect con ține o singur ă bucl ă
feedback pozitiv ă, iar pia ța bunurilor și serviciilor, prin modificarea pre țurilor, este
elementul declan șator al efectului.
O problem ă care se pune este aceea a polarit ății buclei feedback (III) și durata
procesului. De regul ă, bucla feedback pozitiv ă ac ționeaz ă în direc ția cre șterii valorilor
mărimilor economice implicate. Cu toate acestea, efectul Pigou este temperat dup ă
un timp și chiar dispare datorit ă unor condi ții care restric ționeaz ă intensificarea
activit ății economice, deci transformarea cererii de consum în ofe rt ă de produse
(lipsa materiilor prime, taxele și impozitele, gradul în care pia ța bunurilor și serviciilor
absoarbe oferta suplimentar ă etc.). Drept urmare, balan țele monetare reale 



pM se
vor stabiliza, ceea ce va duce la atenuarea și dispari ția efectului multiplicator Pigou.

3.2.2.3. Efectul multiplicator Rose

Efectul Rose (prezentat în figura 3.3 este mult mai p u țin abordat în literatur ă,
mai ales datorit ă lipsei de studii privind rolul pe care îl are reparti zarea venitului la
nivel macroeconomic asupra activit ății economice viitoare. Aceast ă repartizare are un
rol destabilizator puternic, ceea ce face ca, dup ă încheierea unui ciclu economic
complet, economia s ă-și caute un nou echilibru stabil, ceea ce duce la apari ția unor
fluctua ții economice nea șteptate.

PBS
PFM Puterea de
cump ărare a
salariilor
W/p Cheltuieli de
consum
C Venit/output
Y
Figura 3.3
p
w Ld AS

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Efectul Rose prive ște, în esen ță , puterea de cump ărare real ă a veniturilor
salariale. Astfel, dac ă aceast ă putere de cump ărare cre ște (datorit ă fie cre șterii
salariilor pe pia ța for ței de munc ă, fie sc ăderii pre țurilor pe pia ța bunurilor și
serviciilor) atunci cererea de consum va cre ște. Drept urmare, activitatea economic ă
se intensific ă cu efectele directe asupra cre șterii ofertei agregate, respectiv cre șterii
cererii de munc ă. Aceste cre șteri determin ă în continuare sc ăderea pre țurilor pe
pia ța bunurilor și serviciilor și cre șterea ratei salariului pe pia ța for ței de munc ă. În
consecin ță , puterea de cump ărare a salariilor cre ște din nou.
Diagrama de infuen țe în cazul efectului multiplicator Rose este urm ătoarea:

{ } { }

↑⇒


↓↑⇒↑⇒↑⇒

↑⇒↑pW
pwY CpW}w{

Se obseerv ă existen ța a dou ă bucle feedback ce ac ționeaz ă simultan, una în
direc ția sc ăderii pre țurilor pe pia ța bunurilor și serviciilor, iar cealalt ă în direc ția
cre șterii ratei salariilor pe pia ța for ței de munc ă. Efectul lor combinat este cre șterea
puterii de cump ărare a salariilor. Ambele bucle feedback sunt pozitive, da r efectele
lor finale sunt exprimate prin atingerea, la nivelul î ntregii economii, a unei anumite
puteri de cump ărare pe pia ța bunurilor și serviciilor.

3.2.2.4. Efectul multiplicator Mundell

Acest efect multiplicator, descoperit de Robert Mundel l (laureat al Premiului
Nobel pentru economie în 1999), deriv ă din dependen ța pozitiv ă dintre investi ție și
rata infla ției a șteptate, realizat ă pe canalul ratei reale a dobânzii din cadrul
mecanismului de transmisie monetar ă. Rata infla ției a șteptate este influen țat ă de
presiunea cererii agregate de pe pia ța bunurilor și serviciilor, precum și de
anticipa țiile infla ționiste ale agen ților economici.
Deoarece m ărimea investi ției depinde pozitiv de rata infla ției, cre șterea
acesteia din urm ă duce la sporirea volumului investi țiilor, ceea ce determin ă mai
departe o cre ștere a activit ății economice și, de aici, o alt ă cre ștere a ratei infla ției
așteptate. Se formeaz ă astfel o bucl ă feedback cu efect destabilizator.

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Mecanismul feedback realizat poate avea efecte mai ma ri dac ă se ia în
considerare și faptul c ă cererea de consum depinde negativ de rata real ă a dobânzii
(efectul de economisire).
În figura 3.4 se reprezint ă mecanismul feedback infla ționist al lui Mundell. În
aceasta se observ ă faptul c ă rata infla ției, π este perceput ă la nivelul economiei reale
prin diferen ța dintre rata dobânzii, r și infla ția a șteptat ă, eπ.

Diagrama de influen ță în cazul efectului Mundell este urm ătoarea:
{ }{}{ }{ }{}{ }↑↑⇒↑⇒↑↑⇒↑−⇒↑⇒↑↑ wp Y CI r wpe e; ; ; π π

Buclele feedback format ă sunt pozitive amândou ă, ceea ce duce la o cre ștere
continu ă a variabilelor p și w reprezentând pre țul, respectiv rata salariului.

3.2.2.5. Efectul multiplicator Fisher (infla ționist)

Defla ția, deci o sc ădere continu ă a pre țurilor și salariilor, determin ă o cre ștere
a datoriei reale a firmelor. Percepând cre șterea raportului datorii/capital, firmele Infla ția a șteptat ă
πe Infla ția
curent ă
r -πe
Cheltuieli de
consum
C
Cheltuieli de
investiții
I Venitul/
Outputul
Y
PF PFM PBS
Figura 3.4 Ld
AS p
w r

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

reduce rata dorit ă a investi ției ceea ce atrage dup ă sine și o reducere a consumului.
Acestea în continuare determin ă o sc ădere a nivelului activit ății economice,
reducerea ofertei agregate de bunuri și servicii și a cererii de munc ă, ajungându-se la
o nou ă reducere a pre țurilor pe pia ța bunurilor și serviciilor și a salariilor pe pia ța
for ței de munc ă.
În figura 3.5 se reprezint ă efectul Fisher (infla ționist).
Procesul defla ționist, în cazul efectului Fisher, poate s ă devin ă și mai puternic
pe m ăsur ă ce firmele dau mai frecvent faliment în starea defla ționist ă a economiei de
la un moment de timp dat (reprezentat ă, de exemplu, de o rat ă a deprecierii
capitalului care depinde pozitiv de raportul datorii / capital).

Efecte similare, poate într-un mod mai pu țin dramatic, apar datorit ă rela țiilor
debitor-creditor în sectorul gospod ăriilor. Sc ăderea salariilor determin ă cre șterea
datoriei reale a gospod ăriilor care î și reduc consumul pentru a returna datoriile, ceea
ce duce în timp la reducerea activit ății economice, având drept consecin ță reducerea
cererii de munc ă, deci și a ratei salariilor.
Diagrama de influen ță în cazul efectului Fisher defla ționist este urm ătoarea:
}p ;w{}L ; AS {}Y{}C{}I {}pDatorii {}w;p {d↓↓⇒↓↓⇒↓⇒↓⇒↓⇒↑⇒↓↓PBS
Datorii/p Cheltuieli
de
investi ții
I Cheltuieli
de consum
C Venit/
Output
Y
PFM

Ld AS p
w
Figura 3.5

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Dac ă consider ăm simultan cele dou ă forme ale efectului Fisher, manifestate la
nivelul sectorului gospod ăriilor, respectiv al firmelor, atunci dependen țele cauzale
care apar se amplific ă, determinând în situa țiile defla ționiste dar și infla ționiste,
acceler ări ale efectului date de suprapunerea influen țelor determinate de datoriile
reale asupra consumului. Acest lucru arat ă faptul c ă într-o economie atât procesul
infla ționist cât și al cel defla ționist pot duce la ob ținerea unor efecte generale
nedorite.
În figura 3.6 se reprezint ă influen țele exercitate de mecanismul feedback al lui
Fisher în aceast ă situa ție.

3.3. Mecanismele (efectele) accelerator

Spre deosebire de mecanismele (efectele) multiplicator , mecanismele de tip
accelerator se refer ă la o schimbare neliniar ă în variabilele care alc ătuiesc lan țul
feedback al dependen țelor cauzale. Ele satisfac a șanumitul principiu accelerator,
descoperit de A. Aftalion (1913) și I.M. Clark (1917), dar utilizat pentru prima oar ă
într-un model economic de c ătre Harrod (1936). Pre țuri
p Datoria real ă a firmelor
Datorii/p
Cheltuieli de investi ții
I
Cheltuieli de
consum Cererea agregat ă
AD
Nivelul activit ății
economice
Cererea de munc ă
Ld Rata salariilor
w
Datoria real ă a gospod ăriilor
Datorii/p
Figura 3.6

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Astfel, în modelul de cre ștere Harrod – Demar, se face ipoteza c ă nivelul
investi ției din anul t, it variaz ă propor țional cu rata de schimbare a outputului din anul
t fa ță de anul 1 1−− −t tYY , t , deci:

( )β β ;1−− =t t t YY I > 0 (1)

Logica economic ă a acestui principiu este urm ătoarea: dac ă se dau condi țiile
tehnologice și pre țurile relative ale factorilor de produc ție (munca și capitalul), atunci
o anumit ă m ărime a stocului de capital va face posibil ă o anumit ă rat ă a outputului.
Dac ă aceast ă rat ă a outputului se modific ă, atunci, celelalte lucruri r ămânând
neschimbate, m ărimea stocului de capital ce contribuie la realizarea ou tputului se va
schimba. Deoarece, prin defini ție, investi ția net ă reprezint ă cantitatea cu care stocul
de capital se va modifica, rezult ă c ă m ărimea investi ției dorite depinde de rata de
schimbare a outputului. Aceasta este ceea ce exprim ă rela ția (1).
Coeficientul accelerator β reprezint ă un factor care arat ă cât de mult ă investi ție
este indus ă de o schimbare cu un procent a outputului. Acesta influe n țeaz ă mai
departe randamentul capitalului, rata dobânzilor, r ata salariului ș.a.
Mecanismele accelerator, analizate din punct de vedere cibernetic, reprezint ă
efecte destabilizatoare, c ărora le corspund, deci, bucle feedback pozitive. Aceste
efecte destabilizatoare se concretizeaz ă de regul ă, în cre șteri monotone nem ărginite
ale m ărimilor variabilelor implicate într-un lan ț cauzal, fie în oscila ții cu amplitudini
cresc ătoare ale acestora.
Din aceast ă cauz ă, mecanismele accelerator sunt înso țite de mecanisme
multiplicator care, dup ă cum știm au efecte stabilizatoare (le corespund bucle
feedback negative).
Aceast ă combina ție a celor dou ă mecanisme a condus la o clas ă larg ă de
modele ale dinamicii economice, denumite module multip licator-accelerator (vezi, de
exemplu, modulul oscilator al lui Samuelson, modelul ciclurilor comerciale al lui
Hicks, modelul ciclului stocurilor al lui Metzler ș.a.).
Cu toate acestea, mecanismele accelerator pot fi studiat e și separat,
punându-se astfel în eviden ță cauzele care pot determina, într-o economie, apari ția
unor procese și fenomene destabilizatoare, care pot induce perturba ții deosebit de
grave în desf ăș urarea în bune condi ții a activit ății economice.

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

În literatur ă efectele accelerator sunt împ ărțite în trei grupe în raport cu natura
variabilelor implicate. Astfel putem avea:
– mecanisme accelerator reale:
i) mecanismul Harrod;
ii) mecanismul Kaldor;
iii) mecanismul Metzler;
– mecanisme accelerator financiare;
iv) mecanismul sporului de capital: pia ța obliga țiunilor;
v) mecanismul sporului de capital: pia țaac țiunilor;
vi) mecanismul sporului de capital: pia ța valutar ă;
– mecanisme accelerator mixte (reale și financiare):
vii) mecanismul comportamentului aciclic al ratei dobânzii în raport cu
creditul.

3.3.1. Mecanismul accelerator al lui Harrod

Cel mai cunoscut mecanism accelerator este cel utilizat d e Harrod în modelul
de cre ștere Harrod-Domar. În 1948, într-o analiz ă a ,,Teoriei Generale” a lui Keynes,
Harrod spunea: ,,Exist ă un concept, totu și, care joac ă un rol central în ,,Teoria
General ă” care nu este sta ție în care nu va fi în țeles în mod satisf ăcător pân ă când
,,Teoria General ă” nu va fi pus ă în rela ție cu Dinamica. Economisirea pozitiv ă, care
joac ă un rol atât de important în ,,Teoria General ă” este în esen ță un concept
dinamic. Acest lucru este fundamental. O afacere sta ționar ă a unei zecimi din venit
pentru economisire este în esen ță dinamic ă deoarece ea include o cre ștere continu ă
a uneia dintre determinan ții fundamentali ai sistemului, și anume cantitatea (stocul)
este capital disponibil.
Acest lucru determin ă, chiar dac ă to ți ceilal ți determinan ți nu se modific ă,
schimb ări continue în valorile multor variabile dependente” .
Era, astfel, exprimat foarte clar principiul accelerat or conform c ăruia
economisirea determin ă cre șterea investi ției care duce la cre șterea de capital, deci și
a venitului din care se constituie economisirea. Chiar da c ă rata economisirii ar
rămâne aceea și, de exemplu 1/10 ca la Harrod, m ărimea economisirii cre ște datorit ă
cre șterii stocului de capital utilizat în produc ție și deci a venitului / outputului care se
ob ține.

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Schematic, mecanismul accelerator Harrodian se poate rep rezenta astfel:
( ) ↑↑⇒↑⇒
−1ttt t t
YYsY K I
unde s reprezint ă rata economisirii.
Efectul accelerator se exercit ă atât timp cât acest proces nu este controlat și
stopat de alte for țe economice.
În figura 3.7 se arat ă modul în care efectul Harrodian determin ă cre șterea
outputului. Schimb ările în vânz ările a șteptate ale firmelor reprezint ă factorul
declan șator al efectului Harrodian deoarece ele duc la schimba rea ratei economisirii,
deci la declan șarea lan țului cauzal descris mai sus.

Schimb ările în vânz ările a șteptate evident c ă influen țeaz ă direct outputul
firmelor care, mai departe este utilizat pentru a sati sface cererea agregat ă de bunuri
și servicii. Dar aceasta din urm ă depinde și de efectul accelerator care duce la
crearea unui venit cu o rat ă de cre ștere tot mai mare la nivelul gospod ăriilor. Chiar
dac ă rata economisirii r ămând constant ă, venitul utilizat pentru investi ții cre ște și la
fel se întâmpl ă cu venitul utilizat pentru consum. Un venit destinat cons umului mai
mare va face ca cererea agregat ă de bunuri și servicii s ă fie mai mare. O cerere
agregat ă mare duce la schimb ări și mai mari în vânz ările a șteptate ale firmelor.
Se observ ă c ă mecanismul accelerator Harrodian ac ționeaz ă ca o bucl ă
feedback pozitiv ă, deci determin ă instabilitate pe termen lung. Din aceast ă cauz ă, în
sistemele economice reale el este conectat cu efecte multi plicator care reduce
cererea agregat ă. ↑ _  ←
Cererea
agregat ă de
bunuri și Schimb ări în
vânz ările
așteptate ale Modificarea
adaptiv ă a
aștept ărilor
MECANISMUL
ACCELERATOR
HARRODIAN Outputul/
Venitul
firmelor
Figura 3.7 +
+ +
+ +

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

3.3.2. Mecanismul accelerator al lui Kaldor

Acest efect a fost descoperit de N. Kaldor și utilizat de el într-un model în care
se încearc ă s ă se explice ciclul afacerilor. Ceea ce distinge acest model de celelalte
ap ărute în jurul anului 1940 este utilizarea unor func ții neliniare care produc cicluri
endogene. Mai concret, Kaldor presupune c ă atât curba investi țiilor, I = I (Y,K ), cât și
curba economisirii, S = S ( Y,K ), dependente amândou ă de venit și de stocul de
capital, sunt func ții neliniare.
Neliniaritatea acestor func ții are un rol important în în țelegerea efectului
accelerator Kaldorian. Logica economic ă a lui Kaldor este urm ătoarea: Curba
investi țiilor este neliniar ă deoarece rata de cre ștere a investi ției se comport ă diferit în
func ție de diferitele nivele ale outputului. Astfel, când o utputul se afl ă la nivele
extreme (foarte mic, respectiv foarte mare), rata de cre ștere a investi ției este foarte
redus ă. De exemplu, pentru un nivel al outputului foarte r edus exist ă mult ă
capacitate de produc ție neutilizat ă, astfel c ă o cre ștere în cererea agregat ă va induce
o cre ștere foarte mic ă a investi țiilor în noi capacit ăți de produc ție. Aceasta deoarece
excesul de cerere poate fi satisf ăcut cu capacitatea de produc ție existent ă și în
consecin ță rata de cre ștere a investi ției este mic ă.
Atunci când outputul este foarte mare costul extinderii capacit ăților de
produc ție este, de asemenea, foarte mare (paradoxul Wicksellian ). Drept urmare,
industriile produc ătoare de capacit ăți de produc ție vor oferi noile capacit ăți la pre țuri
foarte mari. În acest condi ții, doar investi țiile de înalt randament vor fi puse în
practic ă, la celelalte investi ții renun țându-se datorit ă pre țurilor mari. Deci și rata de
cre ștere a investi ției va sc ădea.
În ceea ce prive ște curba economisirii, S dup ă cum explic ă Kaldor, pentru
nivele sc ăzute ale outputului, venitul este atât de redus încât e conomisirea este
exclus ă de deciziile gospod ăriilor, care folosesc întreg venitul disponibil pentru
consum. Deci rata de cre ștere a economisirii este redus ă. În schimb când outputul
este foarte mare, extravenitul gospod ăriilor este utilizat pentru economisire și mai
pu țin pentru consum care este efectiv saturat. În consecin ță , se economise ște o
mare parte din venit deci rata economisirii este foarte mare.
Esen ța efectului accelerator de tip Kaldorian const ă în fenomenul de
acumulare de capital la un moment dat de timp. Pentru un nivel foarte stabil al

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

outputului, dac ă are loc o investi ție, stocul de capital cre ște. Pe m ăsur ă ce acest stoc
cre ște, au loc anumite schimb ări în curbele I și S.
Datorit ă neliniarit ății curbei I, rata de cre ștere a investi ției va sc ădea, deci dI /
dK < 0. Totu și, tot mai multe bunuri capitale se produc și, în consecin ță și produc ția
de bunuri de consum va spori. Aceasta face ca pre țurile bunurilor de consum s ă
scad ă. Pentru consumatorul individual acest fenomen este imp ortant deoarece poate
utiliza mai pu țin venit pentru a cump ăra aceea și cantitate de bunuri ca înainte.
În consecin ță , o parte tot mai mare din venit va fi economisit ă. Datorit ă
neliniarit ății curbei economisirii, S rata de cre ștere a economisirii va fi tot mai mare și
dS / dK > 0. Dar economisirea S determin ă o nou ă cre ștere a investi ției I, a stocului
de capital K și deci a outputului Y.
Totu și, dup ă cum remarc ă Kaldor, acest proces accelerator este oscilant, de și
oscila țiile sunt de tip exploziv.
În figura 3.8 este reprezentat efectul accelerator Kal dorian.

3.3.3. Mecanismul accelerator al lui Metzler

Metzler a descoperit acest mecanism în 1941 și l-a folosit într-un model de tip
multiplicator care încerca s ă explice ciclicitatea stocurilor de produse ce formeaz ă în
economie. Ideea esen țial ă era c ă produc ătorii doresc s ă p ăstreze stocurile de
produse la un nivel propor țional cu vânz ările a șteptate dar, datorit ă întârzierii dintre
produc ție și vânzare, politica de stocare aleas ă de produc ători poate s ă aib ă efecte
accelerator asupra economiei. Investi ții Stoc de capital
Produc ția de
bunuri capitale
Economisire Venituri
destinate
economisirii Produc ția de
bunuri de consum
final Economia real ă
+ + +
+ + +
Figura 3.8

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

În figura 3.9 se reprezint ă efectul accelerator Metzlerian și conexiunile lui cu
economia real ă.
Ca structur ă, aceasta seam ănă cu mecanismul accelerator al lui Harrod, cu
deosebire c ă politica de stocare a firmelor influen țeaz ă vânz ările a șteptate care
declan șeaz ă, mai departe, efectul accelerator. Investi țiile nu mai sunt acum în
capacit ăți de produc ție, ci în stocuri de produse.

3.3.4 Efecte ale sporului de capital (Blanchard))

R. Blanshard a descoperit efectele sporului de capital , care se manifest ă pe
diferitele tipuri de pie țe financiare (pia ța obliga țiunilor, pia ța ac țiunilor sau pia ța
valutar ă). Specificul acestor efecte este faptul c ă ele se men țin doar la nivelul
economiei monetare, economia real ă fiind neutr ă la ac țiunea lor.
Dac ă consider ăm una dintre aceste pie țe, s ă spunem pia ța ac țiunilor, atunci
cererea de active financiare pe aceast ă pia ță va cre ște odat ă cu cre șterea
randamentului activelor proprii și descre ște atunci când rate ale randamentului
ac țiunilor de ținute în proprietate de al ți investitori cre ște. A șadar, o cre ștere a
sporului de capital a șteptat datorit ă deținerii în proprietate și sporirii randamentului
acestora determin ă o cre ștere a cererii pentru activele financiare respective.
Aceasta, la rândul ei, conduce la alte cre șteri în pre țul ac țiunilor și deci la o nou ă
cre ștere în sporul de capital a șteptat.In figura 3.10 se reprezint ă efectul accelerator
al sporului de capital în condi țiile pie ței ac țiunilor.
Cererea
agregat ă de Schimb ări în
vânz ările Aștept ări
privind
MECANISMUL
ACCELERATOR
METZLERIAN Outputul/
Venitul
firmelor
Figura 3.9 +
+ + +
+ +

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Efecte asem ănătoare pot fi puse în eviden ță și pe celelalte pie țe financiare:
pia ța obliga țiunilor sau pia ța valutar ă.

3.5 Comportamentul anticiclic al ratei doânzii asupr a creditelor acordate

Efectele de tip accelerator se pot reg ăsi în acela și mecanism care conecteaz ă
economia real ă și economia monetar ă. Efectele de tip accelerator sunt declan șate de
o cre ștere a activit ății economice (înc ălzirea economiei) deci de o cre ștere a
venitului/outputului realizat într-o perioad ă dat ă de timp. Drept urmare, cererea de
credite destinate investi țiilor și consumului începe s ă scad ă în condi țiile în care atât
firmele cât și gospod ăriile dispun de venituri mai mari ob ținute ca urmare a cre șterii
activit ății economice. Costurile de c ăutare a creditelor vor sc ădea iar dobânzile la
creditele acordate se vor reduce. Datorit ă ieftenirii creditului, volumul acestuia va
cre ște și, în consecin ță , cheltuielile de consum și de investi ții realizate pe seama
creditelor vor cre ște. Activitatea economic ă se va intensifica în continuare, ducând la
o nou ă cre ștere a venitului/outputului disponibil dar și la cre șterea venitului a șteptat.
Rezultatul final este o nou ă cre ștere a venitului/outputului realizat în economie.
Denumirea de efect anticiclic este dat ă de faptul c ă în decursul manifest ării
procesului descris mai sus, venitul/outputul și rata dobânzii la creditele acordate au
tendin țe opuse de cre ștere și sc ădere, deci dac ă Y cre ște atunci r scade și invers. Rata
randamentului
așteptat al
ac țiunilor Rata
randamentului
altor ac țiuni
Dinamica
pre țului
ac țiunilor Rata randamentului
(dividendul )
Sporul de capit al
așteptat

Figura 3.10
+
+ +

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

In figura 3.11 se reprezint ă mecanismul accelerator financiar-monetar descris
mai sus.

+

Efectul de transmisie al acestui mecanism este descris în modu l urm ător:

3.4 Efecte mixte (multiplicator-accelerator)

Mai pu țin abordate în literatur ă, efectele mixte reprezint ă totu și o categorie
extrem de important ă a mecanismelor feedback, ele reunind în cadrul aceleia și
structuri atât un efect multiplicator cât și unul accelerator. Exemplul clasic de
mecanism de tip accelerator-multiplicator este cel descri s de P. Samuelson pentru
economia real ă.
Deoarece acest mecanism este foarte cunoscut nu îl vom mai prezenta. Vom
introduce îns ă dou ă alte mecanisme de acest tip, deci care au efecte accelerat or-
multiplicator. Este vorba despre:
i) efectul de portofoliu; și
ii) efectul de venit disponibil.

3.4.1 Efectul de portofoliu (avu ție)
}Y{ } Y;Y{ }C; I { }r { } Costuri { }Y{e d↑⇒↑ ⇒↑⇒↓⇒↓ ⇒↑ Nivelul
activit ății
economice Costuri de
căutare a
creditului Nivelul ratei
dobânzilor
Credite de
consum Credite de
investi ții Venitul
disponibil și

– +
– =
Figura 3.11 –
+

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Acest efect se manifest ă ca urmare a cre șterii avu ției reale din economie, fapt
pentru care se mai nume ște și efect de avu ție. Acumularea de avu ție schimb ă
permanent structura portofoliului de ținut de fiecare gospod ărie din economie. Pe
ansamblu, aceast ă acumulare schimb ă deci portofoliul la nivelul întregii economii.
Evident c ă cea mai volatil ă component ă a acestui portofoliu sunt banii, în consecin ță
acumularea de avu ție real ă duce la cre șterea balan țelor monetare reale ale
popula ției.
Avu ția se acumuleaz ă la nivelul gospod ăriilor prin intermediul activelor
financiare (obliga țiuni, ac țiuni, bonuri de tezaur ș.a.) sau a p ărților din investi țiile
directe de ținute în proprietate. Cre șterea balan țelor monetare reale va duce la
cre șterea cererii de astfel de instrumente de economisire și, în consecin ță , la o
cre ștere a ratei dobânzilor pe pia ța financiar ă.
Gospod ăriile vor reac ționa la cre șterea avu ției financiare concomitent cu cre șterea
dobânzilor economisind mai pu țin și cheltuind mai mult pentru bunuri de consum și
pentru bunuri de investi ții. Un nivel mai înalt al avu ției reduce deci nevoia de a
economisi pân ă când se atinge un plafon al avu ției, care permite consumatorilor s ă
cumpere mai multe bunuri de consum curent. Cre șterea cheltuielilor de consum și
de investi ții, unele dintre ele f ăcute pe seama creditelor duce la cre șterea cererii
agregate care determin ă, la rândul s ău, cre șterea produc ției (outputului).
In figura 3.12 se reprezint ă efectul de portofoliu (avu ție).

Md/p

AS PBS
PFM Avu ție real ă
W/p
PF
Cheltuieli pentru
bunuri de consum
C
Cheltuieli pentru
bunuri de investi ții
I Nivelul activit ății
economice
Y

w Ld r
Figura 3.12
p

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Efectul de avu ție se poate exercita și în alte moduri. Dac ă Banca Central ă reduce
rata dobânzii, atractivitatea obliga țiunilor ca investi ții financiare se reduce. In schimb,
cre ște atractivitatea ac țiunilor diferitelor firme. Mul ți investitori încep s ă cumpere mai
multe ac țiuni și mai pu ține obliga țiuni. Cre șterea cererii de ac țiuni spore ște pre țul
acestora pe pia ța de capital. Dar pre țuri mai mari pentru ac țiuni înseamn ă o avu ție
financiar ă mai mare a gospod ăriilor. Aceast ă avu ție mai mare duce la cre șterea
cheltuielilor pentru bunuri de consum. Cre șterea pre țului de pia ță al ac țiunilor are
efecte și asupra cheltuielilor de investi ții. Dup ă teoria lui Tobin, o firm ă î și poate
extinde capacitatea de produc ție în dou ă moduri principale: cump ărând noi bunuri
capitale sau cump ărând capacit ăți de produc ție deja existente. Dar costul unei firme
reprezint ă tocmai pre țul de pia ță al ac țiunilor firmei respective, iar costul unei noi
investi ții reprezint ă costul noilor bunuri capitale introduse în firm ă. Pe m ăsur ă ce
pre țul ac țiunilor cre ște, costul firmelor care sunt de vânzare cre ște. Deci
întreprinderile care doresc s ă-și extind ă capacitatea de produc ție sunt mai tentate s ă
investeasc ă în bunuri capitale nou produse decât s ă cumpere firme deja existente.
Schematic, efectul de transmisie exercitat de avu ție poate fi reprezentat astfel:

Aici W n este avu ția nominal ă iar M d cererea nominal ă de active financiare
(bani, obliga țiuni, ac țiuni etc.)

3.4.2 Efectul de venit disponibil

Un ultim efect pe care îl vom prezenta este cel de venit disponibil. Acesta se
constituie la nivelul gospod ăriilor din venitul total dup ă plata taxelor și sc ăderea
efectelor pe care le are infla ția asupra avu ției gospod ăriilor. Dar rata curent ă a
infla ției nu este înc ă cunoscut ă în momentul utiliz ării venitului disponibil, de aceea
gospod ăriile î și determin ă venitul disponibil utilizând rata a șteptat ă a infla ției, pe care
o estimeaz ă pe baza evolu ției pre țurilor observate pe pia ța bunurilor și serviciilor. De
aceea o cre ștere a pre țurilor pe aceast ă pia ță duce la cre șterea ratei a șteptate a
infla ției, dar și la o sc ădere a venitului disponibil. Ca o consecin ță direct ă a acestui }p ;w{}AS ;L {}Y{}I ;C{}r {}pM{}pW{}w;p {dd n
↑↓⇒↓ ↓⇒↓⇒↓↓⇒↑⇒↑⇒↑⇒↑↓

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

lucru, cheltuielile pentru bunuri de consum vor dimin ua, ceea ce va duce, în timp, la
sc ăderea nivelului activit ății economice. Drept urmare, oferta de bunuri de pe pi a ța
bunurilor și serviciilor se va reduce, ducând la o nou ă cre ștere a pre țurilor, deci la o
rat ă cresc ătoare a infla ției a șteptate.
De și efectul pare destul de simplu, el are consecin țe profunde asupra aloc ării
resurselor destinate relu ării ciclului economic. Aceasta deoarerce din venitul
disponibil se constituie fondul destinat cheltuielilor d e consum, dar și cel destinat
economisirii. Dac ă venitul disponibil scade, atunci și economisirea se va reduce,
făcând ca, în decursul timpului, cheltuielile destinate i nvesti țiilor s ă se reduc ă.
Aceasta va afecta, evident, nivelul activit ății economice, determinând o nou ă
reducere a venitului/outputului realizat.
In figura 3.13 este reprezentat schematic efectul de ven it disponibil.

p

Efectul de transmisie asociat mecanismului venitului dispo nibul poate fi scris în
modul urm ător :
AS PBS
Rata a șteptat ă
a infla ției
πe
Venitul
disponibil
YD Economisire
S
Cheltuieli de
investi ții
I
Cheltuieli de
consum
C Nivelul
activit ății
economice
Y
Figura 3.13

Capitolul 3 – Procese feedback fundamentale în sistemele adapti ve complexe

Aici venitul disponibil, Y d se determin ă prin rela ția :
Se observ ă existen ța a dou ă bucle de reglare, una multiplicator, prin mintermed iul
cheltuielilor de consum, iar cealalt ă accelerator prin intermediul economisirii și
acheltuielilor de investi ții. Mai sus T repreezint ă impozitele și taxele iar W n este avu ția
nominal ă.
Modelarea acestor mecanisme feedback trebuie s ă porneasc ă de la existen ța
în cadrul loe a unor bucle feedback ce determin ă lan țuri de efecte observabile asupra
activit ății economice. Influen țarea nivelului activit ății economice, reprezentat în
modelele dinamice prin evolu ția venitului/outputului se poate face utilizând
interac țiunile puse în eviden ță dr fircare mecanism în parte.
Studiul efectelor feedback fundamentale și a influen ței lor asupra model ării
sistemelor economice este destul de recent, de și efectele respective se cunosc de
mult ă vreme. Dac ă în modelele ini țiale ele ap ăreau isolate, încercând s ă introduc ă
anumite procese și fenomene observate în realitatea economic ă, dup ă anul 2000 s-a
în țeles din ce în ce mai clar c ă ele fac parte din mecanismul general de reglare și
autoreglare al economiei na ționale și c ă neglijarea lor atunci când se elaboreaz ă
modele macroeconomice nu face decât s ă simplifice nepermis de mult aceast ă
realitate.
De aceea, a ap ărut o tendin ță de a reformula multe dintre modelele dinamicii
macroeconomice prin prizma descoperirii și reprezennt ării în aceste modele a
mecanismelor feedbakc fundamentale și a derivatelor acestora. Asocierea dintre o
structur ă clar ă a sistemului economic, în care s ă apar ă principalele subsisteme,
conexiunile dintre acestea și mecanismele feedback asociate lor, duce la un avans
însemnat în cercetarea sistemelor cibernetice din econom ie. Pot fi în țelese astfel mai
bine anumite legit ăți și principii de func ționare, se pot reprezenta și modela mai
corect principalele influen țe care exist ă la nivelul sistemelor respective și se deschide
o nou ă perspectiv ă asupra modalit ăților prin care se pot orienta și influen ța diferitele
sisteme și procese. n e dW TY Y π−−=