Federatia Rusa Capitolul I (cucer Ana Maria) [603082]

1
CAPITOLUL I. CARACTERISTICA GENERALĂ A
FEDERAȚIEI RUSE
1.1. Evoluția socio -economică a Federației Ruse
Majoritatea surselor, în care sunt expuse datele de spre FR, încep cu suprafața ei – cca.
17,07 mil. km2, ceea ce reprezintă primul loc în lume (unii politicieni, dar nu numai, adeseori
conștient „confundă” FR de azi cu defuncta ex -URSS, afirmând greșit că prima ar ocupa în
continuare a șasea parte a uscatului, în timp ce de fapt „doar” a șaptea -a opta parte). Mai puțini
știu, că „creșterea” substanțial ă a spațiului ei în toate direcțiile a avut loc pe parcursul ultimelor
3 secole (Literatura și arta, 21 februarie, 2019 ).
De asemenea nu toți cunosc, că după numărul populației FR ocupă, potrivit datelor
oficiale, doar locul 9 în lume după (începutul a 2019, mil. loc.) (Datele au fost împrumutate din
www.statdata.ru și corespund situației din 11 februarie 2019): RPC (1394), India (1343), SUA
(328), Indonezia (265), Pakistan (212), Brazilia (210), Ni geria (189), Bangladesh/ Pakistanul de
Est (166), FR (146), Japonia (127), apoi urmează Mexic, Etiopia, Filippine, de asemenea cu
peste 100 mil. fiecare, fiindcă FR este singura țară din lista celor cu populație semnificativă,
unde de fapt numărul locuitor ilor (cu reședință permanentă) în ultimele 3 decenii „nu
crește ”. Până în decembrie 1991, când a avut loc desființarea firească, pașnică, benevolă,
pentru totdeauna și din proprie inițiativă a ex -URSS, FR se „alimenta” masiv și în permanență
cu populație tânără și relativ mai performantă din toate fostele 14 republici unional e, acum noi
state independente/ CSI (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Estonia, Georgia, Kazahstan,
Kârgâzstan, Letonia, Lituania, R.Moldova, Tadjikistan, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan).
După obținerea independenței politice în anii 1990 -91 de către toate republicile foste unionale
(CSI), apariția ce tățeniei respective ale noilor state, intrările de oameni în FR din NSI au
devenit imigrație a cetățenilor străini. Anii 1990 reprezintă, pe de o parte, continuarea crizei
socio -economice extrem de acute, începută încă în anii 1980, iar pe de alta, declanș area unei noi
mari (celei de -a patra) crize demografice , care continuă până în prezent (Literatura și arta, 21
februarie, 2019 ).
Potrivit specialiștilor ruși, în anii 1990 exista pericolul dezmembrării FR. Au apărut banii
teritoriali – „rublele din Ural” și cele din Răsăritul Depărtat, s -au pronu nțat deschis pentru o
independență lărgită, chiar totală, Tatarstanul, Bașkiria, Cecenia (cu ultima autoritățile de la
Moscov a purtând și 2 războaie civile/ interne foarte severe). Din cauza instabilității și
imprevizibilității situației economice nefavora bile după 1991 până în 2010 din FR au emigrat
(în țările dezvoltate/ OECD) peste 1 mil. de specialiști cu studii superioare. Inclusiv câteva mii
cercetători cu grade științifice și titluri onorifice (academicieni, doctori în știință, prof. univ.,

2
artiști e meriți, diferiți laureați, oameni de afaceri dintre cei mai performanți etc.).
După 16 ani de negocieri, aderarea Rusiei la OMC a fost acceptată în 2011 (Polina
Chernitsa (9 December 2011 ) "Russia on the verge of WTO entry" , Voice of Russia). În 2013,
Rusia a fost etichetată drept economie cu venituri ma ri de către Banca Mondială .
În 2012 petrolul, gazele și produsele petroliere au reprezentat peste 70% din totalul
exporturilor ("Russia – Analysis", EIA, 12 March 2014 ). Acest model economic pare să -și arate
limitele, când după ani de performanțe “puternice ”, economia rusă s -a extins cu doar 1,3% în
2013 ("GDP growth (annual %)", World Bank, accesat 10.03.2020 ). Au existat mai multe
motive ce explic ă stagnarea , inclusiv recesiunea prelungită în UE, care este cel mai mare
partener comercial al Rusiei, prețurile reduse ale petrolului și problemele demografice (On
Bank of Russia key rate" , Bank of Russia , 16 June 2014 , accesat 12.03.2020 ). Agita ția politică
din Ucraina a adăugat incertitudine și a redus investițiile.
După anexarea Crimeei în martie 2014, Statele Unite, UE (și alte câteva țări europene),
Canada și Japonia au impus sancțiuni pentru sectoarele financiare, energetice și de apărare ale
Rusiei (EUROPA – EU Newsroom – EU sanctions against Russia over Ukraine crisis" ,
europa.eu . accesat 10.03.2020 ). Acest lucru a dus la declinul rublei ruse și a stârnit temeri de o
criză financiară rusă. Rusia a răspuns cu sancțiuni împotriva unui număr de țări, inclusiv pe o
perioadă de un an, s -au interzis importurile de produse din Uniunea Europeană și Statele Unite.
Începând cu 2018, se estimează că sancțiunile occidentale ar fi re dus e conomia rusă cu până la
6% din PIB ("Prospects for Russia's Sanc tions -Bruised Economy Are Dim",
www.bloomberg.com , accesat 10.03.2020 ).
Potrivit Ministerului Economiei din Rusia, din iulie 2014, creșterea PIB -ului în prima
jumătate a anului 2014 a fost de 1%. Ministerul a proiectat o creștere de 0,5% pentru 2014
(ВВП России в первом полугодии вырос на 1% — Минэкономразвития , Vedomosti , 27 July
2014, accesat 10.03.2020 ). Economia Rusiei a crescut cu 0,6%, mai mult decât era de așteptat
în 2014 (Anna Andrianova (2 April 2015), "Russian Economy Unexpectedly Expanded 0.4% in
Fourth Quarter" , Bloomberg.com , accesat 10.03.2020 ). În al doilea trimestru al anului 2015,
inflația, comparativ cu trimestrul do i 2014, a fost de 8%, economia s -a contractat cu 4,6% pe
măsură ce econo mia a intrat în recesiune ( Sabr ina Tavernise (18 August 2015), "Inflation Robs
Russians of Buying Power" , The New York Times , accesat 10.03.2020 ). Pentru ca să fi fost
echilibra t bugetul de stat în 2015, prețul petrolului ar fi trebuit să fie în jur de 74 USD, fa ță de
104 USD pentru 2014 ( Vladim ir Karnazov (9 September 2015), "Collapse Unlikely, but
Russian Economy Due for Long Slump" , accesat 10.03.2020 ). Rusia avea în jur de 500 de
miliarde de dolari în rezerve valutare, dar deține a 360 de miliarde de dolari în v ara anului 2015
și intenționa să mențină acumularea rezervelor valutare pentru anii următori, până când vor

3
atinge din nou 500 de miliarde de dolari (Alexander Winning; Elena Fabrichnaya; Oksana
Kobzeva (4 June 2015), "Russia to keep building up forex reserves as crisis fears linger" ,
accesat 10.03.2020 ).
Potrivit lui Herman Gref de la Sberbank, contracția economiei rusești nu este „o criză, ci
mai degrabă o realitate nouă” la care trebuie să se adapteze, în primul rând datorită prețurilor
scăzute ale petrolului. El a prezentat, de asemenea, o serie de valori care demonstrează
schimbarea – PIB-ul a scăzut cu 3,7%, venitul – cu 4,3%, salariile – cu 9,3%, iar inflația a ajuns
la 12,9%. Cu toate acestea, în decembrie 2018 , The Moscow Times a raportat că numărul
persoanelor care trăiesc sub pragul sărăciei, „cei cu venituri lunare mai mici de 9.662 ruble (140
dolari)” au crescut cu peste 2,3 milioane de personae ( Over 2 Million More Russians Fall
Below Poverty Line" , Moscow Times, 10 December 2018 , accesat 10.03.2020 ). Rusia este
considerată una dintre cele mai inegale dintre marile economii ale lumii ( "Unequal Russia: is
ange r stirring in the global capital of inequality?" , The Guardia n, 25 April 2017 , accesat
10.03.2020 ).
În perioada 2014 -2015, un sfert din băncile din Rusia au ieșit de pe piață, cheltuielile
fondului de garantare bancară rus, au ajuns la 1 trilion de ruble, plus fonduri le suplimentare
guvernamentale pentru recapitalizarea băncilor , au ajuns la 1,9 trilioane de ruble ( "Новая
реальность": о чем Герман Греф рассказал акционер ам Сбербанка" , РБК, accesat
17.03.2020 ).
La sfârșitul anului 2016, Statele Unite au impus sancțiuni suplimentare Federației Ruse,
ca răspuns a guvernul ui american , că a fost intervenția rusă în alegeri le Statelor Unite și atac
cibernetic din 2016 ( Smilo witz, Elliot (29 December 2016), "US sanctions Russia over hacking,
expels 35 officials" , accesat 17.03.2020 ).
În ianuarie 2016, compania americană Bloomber g a evaluat economia Rusiei drept a 12 -a
cea mai inovatoare din lume ( These Are the World's Most Innovative Economies Bloomberg
Business , accesat 17.03.2020 ). Rusia este cea de -a opta țară cu cea mai mare concentrare de
companii publice de înalt ă tehnologie, precum internet, dezvoltare aerospațial ă și a treia cu cea
mai mare rată de absolvire a oamenilor de știință și ingineri ( These Are the World's Most
Innovative Economies Bloomberg Business , accesat 17.03.2020 ). Fostul ministru al Finanțelor,
Alexei Kudrin, a declar at că Rusia trebuie să reducă tensiunile geopolitice pentru a -și
îmbună tăți condițiile economice ( "To Improve E conomy, Russia Must 'Reduce Geopolitical
Tensions" , Forbes , accesat 17.03.2020).
În mai 2016, salariile medii nominale au scăzut sub 450 dolar i pe lună ( "The average
salary in Russia is now lower than in China and Poland" . Rbth, accesat 17.03.2020 ), iar
impozitul pe veniturile persoanelor fiz ice constituie 13%. ("Lessons from the Russia's 2001 Flat

4
Tax Reform" . accesat 17.03.2020). Aproximati v 19,2 milioane de ruși au trăit sub prag ul
sărăciei naționale în 2016, ( Number of Russians Living in Poverty Rises" , The Wall Street
Journal, 21 March 2016, accesat 17.03.2020 ) în creștere semnificativ față de 16,1 milioane în
2015.
FR tradițional se află printre liderii mondiali la capitolul „consum de alcool” per capita.
Potrivit experților Organizației Mondiale a Să nătății/ OMS, pierderile sumare ale țărilor lumii,
cauzate de consumul excesiv de alcool constituie între 1,5 -3,0% din PIB. Pentru FR indicatorul
în cauză constituie 1,7 trln. rub. sau peste 4,0% din PIB (cu referire la a.2008/ Общественная
Палата РФ, 2009 ). În FR urmare a consumului excesiv de alcool mor până la 0,5 mil. oameni.
(v.„Вопросы экономики‖, № 3, 2018, р. 131). Drept consecință numărul populației FR din
ultimii ani (după 1991) este, de fapt, în scădere. Ministerul sănătății din această țară constată, că
(supra)consumul de alcool este cauza principală a mortalității bărbaților: 70% dintre aceștia mor
înaintea termenului firesc. Din această cauză, mortalitatea bărbaților aflați la libertate este de 3
ori mai mare, decât a celor aflați în închis ori.
Președintele Curții de Conturi al FR Alexei Kudrin menționează, că din 2008 în FR se
reduce numărul populației apte de muncă. Până în 2035 se va diminua cu 10,0 mil. numărul
tinerilor cu vârsta între 20 și 40 ani. După ritmurile de „cifrizare” (цифрофизации) FR rămâne
de 3-4 ori în urmă statelor avansate. În 2016 pentru prima dată nu s -au indexat pensiile pentru
toți pensionarii. Acum pensia în FR constituie 34% din salariul primit până la pensionare. 80%
din numărul săracilor din FR sunt famili ile cu 2 -3 copii.
În Răsăritul Depărtat al FR pe parcursul ultimilor 20 de ani (1997 -2017) populația s -a
micșorat cu 1 mil. (către 2025 se estimează o creștere de la 6,2 mil. la 6,5 mil., urmare a
repartizării cu titlu gratuit a câte 1 ha pentru familie). Potrivit autorilor ruși ( de ex., V.Kostikov ),
desființarea URSS a cauzat pierderi pentru FR a 30,0 mil. de oameni.
Dacă după criza financiară din 2008 – 2009 și până la declanșarea războiului, economia FR
se dezvolta ascendent, PIB -ul ei constituind în 2013 (potrivit datelor FMI și Băncii Mondiale/
BM) cca. 2,3 trln. dol., atunci în anii ulteriori, acest indicator a suferit decăderi simțitoare (mld.
dol.): 2014 – 2064; 2015 – 1368; 2016 – 1285; 2017 – 1577 (în 2018, potrivit BM, de asemenea
a constituit 1577 ,52 mld. dol. sau locul 11 în lume după SUA – 19737,57; China – 12237,60;
Japonia – 4872,14; Germania – 3677,44; Marea Britanie – 2622,43; India – 2600,82; Franța –
2582,50; Brazilia – 2055,50; Italia – 1934,80; Canada – 1653,30 și înaintea Coreei de Sud –
1530,75) (Literatura și arta, 21 februarie, 2019 ).
Respectiv s -a modificat substanțial ierarhizarea mondială a țărilor după mărimea absolută
a PIB. Dacă în 2013 FR se situa pe locurile 7 -8 la acest important indicator, atunci în 2017/18

5
doar pe locurile 11 -12 (cu cca. 2% din volumul global). Situația general -economică din FR s -a
acutiz at semnificativ în ultimii ani ș i acest proces insistent continuă.
Bociarov M., directorul Centrului de cercetări strategice menționează, că în funcție de nivelul
cheltuielilor bugetare per capita (1474 dol.) FR ocupă locul 63 în lume. Pentru comparație – în
China cu o populație de 1374 mil. loc. – 1765 dol., Estonia – 6981 dol., Norvegia – 44 662 dol.
Decalajul dintre 10% cei mai bine plătiți și 10% cu cele mai mici remunerări constituia (oficial)
în 2016 – 15,7 ori (în 2010 – 16,6; 1997 – 13,5), atunci, potrivit datelor cercetărilor socio –
economice, acest decalaj este de 40 -50 la 1 (!).
Cu toat e că numărul oamenilor foarte bo gați (cu averi de peste 50 mil. dol.) în FR crește
destul de rapid (mai rapid decât în alte state avansate), economiștii ruși constată un fapt
deoseb it de important: milionarii și miliardarii din aceasta țară sunt proprietari ai companiilor
petroliere și metalurgice, la timpul potrivit (în anii 1990) „au privatizat” la prețuri simbolice
obiecte economice importante și de mare valoare. Spre deosebire de aceștia oamenii foarte
bogați din țările dezvoltate (SUA, Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda, Japonia etc., dar
și din RPC) au fost și/sau sunt mari întreprinzători, generatori de noi și performante tehnologii,
care au schimbat „fața țării”, au obți nut rezultate benefice recunoscute de societate, rezultate
deosebite pe parcursul unei perioade îndelungate, cu achitarea la timp a salariilor decente și
impozitelor prestabilite (de regulă, suficient de semni ficative, până la 60 -70%) . Spre deosebire
de ac estea companiile miliardarilor și milionarilor ruși în mare măsură se îmbogătesc din contul
exploatării resurselor naturale, impozitelor simbolice etc. În cazul în care prețurile la resursele
respective scad, respectivii solicită (și obțin) diverse privile gii de la guvern, adeseori fără
asigurarea transparenței necesare. În FR destul de frecvent interesele demnitarilor înalți, a
funcționarilor importanți se contopesc cu cele ale marelui capital privat (Literatura și arta, 21
februarie, 2019 ).
Un studiu realizat (în 2018) de către Institutul de Ana liză și Prognoză Socială a
Academiei de Economie și Administrare Publică de pe lângă Președintele FR arată următoarele.
În funcție de gradul de bunăstare, populația este divizată în 4 grupe. Dintre aceștia 22% (peste
30,0 mil.) trăiesc în sărăcie (venituri le acestora le permit să -și cumpere doar strictul necesar de
produse alimentare); 35,6% (peste 50,0 mil.) se află în a.n. zonă de risc : aceștia își permit o
alimentație normală și îmbrăcămintea necesară, însă au dificultăți când este vorba despre
achiziția de produse de utilizare durabilă. Pentru aceștia nu există perspective de îmbunătățire a
condițiilor materiale. Pentru cca. 14,1% (cca. 20,0 mil.) există șanse de schimbare în bine a
condițiilor de viață. Respectiv 28,3% (cca. 41,0 mil.) din respondenți a u declarat, că au
posibilitatea să -și cumpere mărfuri de utilizare durabilă și nu admit o diminuare a nivelului de

6
trai (ZdG, nr. 44/689, 22 nov. 2018, p. 17).
Referitor la nivelul de dezvoltare economică, venituri reale și consum pe locuitor etc. FR
este cu mult devansată de fostele sale „colonii” mai „vechi” sau mai noi – Polonia, Finlanda,
țările baltice (Estonia, Letonia, Lituania).
Deși este un mare producător (de cartofi), în perioada februarie -iulie FR importă cartofi
din Egipt, Azerbaidjan, Pakistan, Belarusi și China (АиФ, № 15/ 2018, р. 32) .
După nivelul fericirii, potrivit datelor ONU, FR se află pe locul 68, între Pakistan și
Filipine, coborânde -se în 2018 cu 9 poziții (АиФ, № 14/ 2019, р. 6) .
În FR într -adevăr sunt 108 miliardari și 189 mii milionari în dol. ( v.АиФ, nr. 31, 2018 ).
Aceștia însă au devenit oligarhi, așa cum am menționat, în urma unor „privatizări” ilicite,
negândite, neobiective (obiectele „privatizate” fiind în mod evident subevaluate de mii de ori) și
nu urmare a unor re alizări economice ale lor, de care ar avea de câștigat întreaga populație. 200
dintre cei mai bogați oameni din aceasta țară dețin averi în mărime de 485,0 mld. dol.
FR nu a fost și nu este în lista țărilor dezvoltate (OECD), ci doar una în curs de
dezvolt are. Ea, probabil, niciodată nu va fi țara dezvoltată și nu va avea un nivel sporit de
dezvoltare din cauza supraînarmării neîntrerupte, militarizării excesive, nejudicioase,
neproporționale a economiei. Potrivit Institutului specializat din Stokholm, în 2 017
cheltuielile militare ale SUA au constituit cca. 615 mld. dol. (în 2018 – cca. 700 mld. dol.,
cca. 3% din PIB); RPC – cca. 150,0 mld. dol., FR – cca. 90,0 mld. dol., 8 -9% din PIB; potrivit
datelor FR – doar cca. 60 mld. dol.). FR a adoptat un vast prog ram de state de înarmare pentru
10 ani. În sector activează milioane de oameni.
În 2008 salariul pentru 2018 era planificat în mărime de 2700 dol. și o suprafață de locuit
de 100 m2 pentru familii din 3 persoane Acum el constituie 43550 rub. (=700 dol.).
Neîndeplinirea prevederilor ministrului de atunci al economiei (Nabiulina) se explică prin
faptul, că s -au diminuat prețurile petrolului (АиФ, №23, 2018, с. 2) și a crescut cursul dolarului
de la 1$=25 rub. la 1$=70 – 75 rub.
84% din populația FR constată existența unor inegalități economico -financiare (la
capitolul avere). După 70 de ani de egalitarism 56% dintre cetățeni consideră, că în FR sunt
necesare reforme (dar nu revoluții). Salariile (veniturile lunare) constituie (ru b.): Moscova –
68,0 mii (mai mici ca în București – M.P. ); S.-Petersbourg – 53,0 (mai mici ca la Iași); Voronej,
Kursk, Tula, Reazan – 26- 27 mii; Crâm – 24,0; Iamalo -Neneț (district) 87,0 mii (bani din
petrol și gaz, plus coeficienți raionali) (АиФ, № 31, 2018, р. 9, M.Corskov)
Salariul mediu oficial al funcționarilor în FR este de cca. 4 ori mai mare , decât al
medicilor și funcționarilor. Analiticii însă afirmă ca decalajul real este cu mult mai mare. Și
nivelul sărăciei este mai mare (АиФ, №26, 2018, с. 5).

7
FR, ca și multe alte țări în curs de dezvoltare, este un stat cu mari decalaje (adeseori în
creștere) în mai multe domenii/ sectoare: teritoriale (între regiuni economice, sate și orașe,
orașe mari și cele mici etc.), între grupuri sociale, între categ orii de angajați etc.
Salariile multor categorii de persoane sunt nesemnificate. De ex., salariul unui cadru
didactic preșcolar constituie 7935 rub. (ceva peste 110 dol.), a unei surori medicale – 10246
rub. (cca. 140 – 150 dol.), a unui poștaș – 3600 rub. (50-60 dol.), pompier – cca. 8000 rub. (120
dol.) etc. (АиФ, № 25/ 2017, р. 2) . Pe parcursul ultimilor 20 ani în Răsăritul Depărtat s -a
diminuat populația cu 1,0 mil. loc. Dar către 2025 se estimează o creștere ( de la 6,2 la 6,5 mil .).
Densitatea populației – 1 om/ km2. 46% dintre specialiștii ruși sunt gata să emigreze . Pentru
5 ani de studii la facultatea de filosofie serală și plătește 500,0 mii rub. Indemnizațiile pentru
șomaj nu s -au modificat în ultimii 10 ani și constituie 850 -4900 rub., de 2,5 -12 ori sub „coșul
de consum”. ( АиФ, № 34, 2018, p. 4 -5).
Rata sărăciei oficiale a crescut ușor în prima jumătate a anului 2019. În ciuda creșterii
salariilor și a pensiilor reale, numărul sărăciei a crescut în primele două trimestre ale anului 2019
cu 0,2 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2018. Numărul săracilor oamenii au
crescut cu 0,2 milioane până la 19,8 milioane (tabelul 1.1 ). Creșterea a fost determinată în
principal de o contracție a venitului disponibil real la partea de jos a distribuției, precum și
creșterea pragului sărăciei în termeni reali. Minimul de existență care servește ca prag de sărăcie
în Rusia a crescut cu 7,1 la sută în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă
a anului 2018, în timp ce inflația a fost de numai 5,1 la sută. Variația regională a ratelor sărăciei
a rămas ridicată . Diferența dintre regiunea cu cea mai mare rată de sărăcie – Republica Tuva, cu
40,1 la sută în 2018 – și cea mai mică – YO-Yamalo -Nenetskiy (6,2 la sută) – este de mai mult de
șase ori. Alte regiuni cu cea mai mare pondere a populației, cu venituri sub m inimul de existență,
au fost concentrate în Caucazul de Nord (republicile Ingushetia, Karachay -Cherkessia și
Kabardino -Balkaria) și Sudul Siberiei și Orientului Îndepărtat (Republica Altai ș i Regiunea
Autonomă Evreiască) (Literatura și arta, 21 februarie, 2019 ).
La sfârșitul anilor 2010, în țară au apărut în mod clar tendințele stabilizării demografice
mult așteptate. Începând cu 2012, procesele demografice din Rusia se încadrează în contururile
celei de -a treia faze a evoluției demografice în conformitate cu teoria tranziției demografice
dezvolta tă de A. Landry și F. Noutstein ( Демографический переход // Демографическая
энциклопедия. –М.:ООО «Издательство Энциклопедия», 2013; p. 241 -242).
Cu acest tip de reproducere, se stabilește un echilibru între fertilitate și mortalitate, iar
declinul pop ulației se oprește. O reflecție a acestei tendințe a fost echilibrul aproape zero al
creșterii naturale în 2012 ( -2,5 mii de persoane) și un exces al numărului de nașteri față de
numărul de decese din 2013. În același timp, numărul nașterilor din ultimii a ni este destul de

8
stabil și rămâne la nivelul de 1,9 milioane de personae în 2019 , în timp ce rata mortalității este
de doar 100 de mii de perso ane, depășește nivelul din 1992, când valoarea acestui indicator a
fost de 1807,4 mii de persoane. Astfel de fen omene nu sunt în general considerate manifestări
pozitive ale modernizării demografice din țară. Sentimentele pesimiste cu privire la
perspectivele demografice ale Rusiei continuă să domine comunitatea științifică. O serie de
oameni de știință, printre car e A. Vishnevsky, S. Zakharov, A. Antonov, E. Gontmakher și alții,
consideră că schimbările demografice favorabile pe termen lung sunt imposibile ( Вишневский
А.В. Демографический про рыв или движение по кругу? / Электронный бюллетень
«Демоскоп Weekly »No 533-534, accesat pe 28.03.2020 ).

1.2. Corupția în Rusia
Conform legislației rusești, corupția este abuz de autoritate, luare de mi tă (atât dăruire cât
și primire a), abuz de putere, în pofida intereselor legitime ale societății și ale statului, în vederea
obținerii de beneficii sub formă de bani, obiec te de valoare sau alte servicii, de natură materială,
alte drepturi de proprietate pentru părți, sau ilegala prevedere a acestora , prin alte persoane
individuale, precum și în numele sau pentru bene ficiul unei entități juridice (Federa l Law 273 –
FZ, Article 1, 1) a, b ).
Sistemul rusesc se remarcă prin fuzionarea deschisă de către funcționari a serviciului
public și a afacerilor, precum și pentru utilizarea de rude, prieteni și cunoscuți pentru a
beneficia de cheltuieli bugetare și pentru a prelua proprietățile statului. Organizația, proprietatea
și raiding -ul sunt comune ( Ararat Osipian with Nobel Laureate Mohammad Yunus, May 2007 ).
Corupția din Rusia este percepută c a o problemă semnificativă ( "Corruption Perceptions
Index 2014" , Transparency International , accesat 29.03.2020 ), care afectează toate aspectele
vieții, inclusiv administrația publică ( Suhara, Manabu, "Corruption in Russia: A Historical
Perspe ctive" , accesat 29.03.2020 ), aplicarea legii ( "Cops for hire" , Economist, 2010 , accesat
29.03.2020 ) asistența medicală (Klara Sabirianova Peter; Tetyana Zelenska (2010),
"Corruption in Russian Health Care: The Determinants and Incidence of Bribery" , accesat
29.03.2020 ) și educația (Elena Denisova -Schmidt; Elvira Leon tyeva; Yaroslav Prytula (2014),
"Corruption at Universities is a Common Disease for Russia and Ukraine" , Harvard
University , , accesat 29.03.2020 ). Fenomenul corupției es te puternic stabilit în modelul de
guvernare publică din Rusia și a atribuit slabiciuni generale a s tatului de drept în Rusia ( Suhara,
Manabu, "Corruption in Ru ssia: A Historical Perspective" , accesat 29.03.2020 ). Conform
rezultatelor din 2018 ale Indexului Percepțiilor de Corupție de Transparency International,
Rusia s -a clasat pe locul 138 din 180 de țări cu un scor de 28 din 100, legându -se cu Guinea,

9
Iran, Liban, M exic și Papua Noua Guinee ( Corruption Perceptions Index 2018 Executive
Summary p. 3 ,accesat 29.03.2020).
Potrivit statisticilor oficiale ale guvernului de la Rosstat, „economia tenebră ” a ocupat
doar 15% din PIB-ul Rusiei în 2011, iar aceasta a inclus salarii nedeclarate (pentru a evita
impozitele și plățile sociale) și alte ti puri de evaziune fiscal ă ("Доля тене вой экономики в РФ
снизилась почти до 15%, таблицы "затраты -выпуск"… – Пресс -центр – Интерфакс" ,
Interfax.ru, accesat 28.03.2020 ). Conform estimări lor efectuate de Rosstat, corupția în 2011 a
însumat doar 3,5 – 7% din PIB. În comparație, unii experți independenți susțin că corupția
consumă aproape 25% din PIB -ul Rusiei (Milov, Nemtsov, Ryzhkov, Shorina (2011). "Putin.
Corruption. I ndependent expert report", p .6, accesat 29.03.2020 ). Un raport al Băncii Mondial e
plasează această cifră la 48% ( "Коррупция в России как система "распилки " ВВП – новость
из рубрики Общество , актуальная информация , обсуждение новости , дискуссии на
Newsland" , Newsland.ru , accesat 28.03.2020).
Alte dovezi din sondaj privind luarea de mită în general indică faptul că aproximativ 15 –
25% dintre ruși au declarat că au fost nevoiți să dea mită în ultimul an. Mită se acordă pentru
sarcini banale precum primirea de îngrijiri medicale sau obținerea perm iselor de conducere . Și
conform unui site web de statistică penală rusă condus de Parchetul General federal, au existat
3.315 cazuri înregistrate în perioada ianuarie -noiembrie 2018 în care s -a primit mită în Rusia și
2.408 de cazuri în care a fost oferită mită. Există, de asemenea, o schimbare interesantă în
concentrarea principală a luării de mită: în timp ce oficialii anterior au luat mită pentru a
închide ochii la infracțiuni legale, acum iau pur și simplu pentru a -și îndeplini sarcinile
("Средний размер взятки в России в 2010 году вырос с 27 до 47 тысяч руб , РИА
Новости" , Ria.ru ., accesat 25.03.2020). Mulți experți recunosc că în ultimii ani corupția din
Rusia a devenit o afacere. În anii 90, oamenii de afaceri au trebuit să plătească diferite grupuri
infracționale pentru a oferi o „krysha” (literal, un „acoperiș”, adică protecție). În prezent,
această funcție „protectoare” este îndeplinită de oficiali. Ierarhiile corupte caracterizează
diferite sectoare ale economiei, inclusiv educația ( "ararat.osipian" , accesat 26.03.2020 ).
Pentru cele opt luni din 2019, în Rusia au fost depistate 18,4 mii de infracțiuni de
corupție, dintre care 5,5 mi i au fost comise pe scară largă. Prejudiciul total cauzat, s-a ridicat la
aproximativ 102 miliarde de ruble. Acest lucru a fost într -un interviu pentru publicația „Poliția
Rusiei”, declarat de șeful adjunct al departamentului Direcției Generale de Securitate
Economică și Anticorupție al Ministe rului Afacerilor Interne , Dmitry Sevastyanov.
Șeful departamentului de criminologie al Universității Baltice Immanue l Kant M. M.
Minenok oferă o serie de caracteristici ale personalității oficialilor corupți ruși (М. Г. Миненок ,
М. М. Миненок . Актуальные проблемы борьбы с коррупцией // Вестник Балтийского

10
федерального университета им. И. Канта. 2015. Вып. 9. С. 53—60): ―În cea mai mare
parte, aceștia sunt familiști , buni muncitori , cu stu dii superioare, psihic consacrați , bogați
material și atitudine patriotică față de țară”, Minenok atrage atenția asupra faptului că
infracțiunea de corupție dă naștere la formarea ostilității rec iproce între bogați și săraci, d e
exemplu, el îi menționează pe deputații Dumei de Stat: „Sărăcia, de regulă, este al egerea
personală a tuturor” (A. Bakov), „cel mai prost deputat este mai inteligent decât cetățeanul
obișnuit” (I. Kostunov).
Potrivit ziarului Novaya Gazeta din 2011, din cele 35 de ministere și departamente ale
Rusiei, primele cinci cele mai corupte ( Мака ров, Сергей Рейтинг коррумпированности
министерств и ведомств России от «Новой газеты », Свободная Пресса Нижний
Новгород ) sunt:
– Ministerul Apărării (și de asemenea, Spetsstroy în subordinea acestuia);
– Ministerul Transporturilor (precum și Rosavtodor în subordinea acestuia);
– Ministerul Dezvoltării Economice (și Rosimushchestvo și Rosreestr, în special
subordonate acestuia);
– Ministerul Sănătății și Dezvoltării Sociale (precum și Rospotrebnadzor din subordinea
acestuia);
– Ministerul Finanțelor (în principal Departamentul său de politică bugetară, precum și
subordonatul său Rosstrakhnadzor și Trezoreria Federală).
Cele mai multe cazuri – dintre care multe erau despre plățile ilegale efectuate de către
funcționarii publici – au dus la ap licarea unei amenzi. În funcție de valoarea mitei , legea
prevede amenzi de până la 100 milioane ruble (aproximativ 1,5 milioane USD). Cu toate
acestea, în majoritatea cazurilor, s -a aplicat doar amenda minimă de 1 miliard de ruble . Aceasta
înseamnă că, în prezent, investig ațiile rusești privind corupția , împotriva persoanelor juridice se
conc entrează pe luare de mită de proporții medii . Ca o sancțiun e suplimentară, din 2017, tuturor
persoanelor juridice condamnate pentru infracțiuni de luare de mită în temeiul articolului 19. 28
din Codul contravențiilor administrative li s-a interzis să depună oferte la licitații de achiziții de
stat pe o perioadă de doi ani de la data condamnării.
Conform Raportului Tran sparency International „Transparența în raportarea corporativă:
evaluarea celor mai mari companii din Rusia”, publicat pe 25 ianuarie 2018, a dezvăluit că
majoritatea celor mai mari de companii din Rusia ( 200 la număr) din venituri nu au r eușit să ia
măsuri anticorupție:
– Doar 115 companii au reguli anticorupție, care sunt accesibile publicului pe site -ul lor.

11
– Majoritatea documentelor de conformitate revi zuite nu includ sufici ente dispoziții de
ospitalitate.
– 60% dintre companii nu au o linie telefonică anonimă pentru rapoartele de denunțare.
– Majoritatea companiilor nu efectuează ins trucțiuni anticoru pție sau le organizează decât
în mod neregulat.
Un r aport al Nieman Rapports de la Harvard din prim ăvara anului 2011 a afirmat că
„Administrația președintelui Dmitry M edvedev în timp ce a fost la guvernare, a corupt și
scurs economia rusă în jur la un trilion de ruble (35 miliarde de dolari)." (―Russia: Corruption
Isn’t Only a Threat to the System – It Is the System ‖ Nieman Reports , The Nieman Foundation
for Journalism at Harvard, (Spring 2011), aceesat pe 29.03.2020).
În 2010, Ministerul Apărării a dispus repararea craterului de luptă nuclear „Pe tru cel
Mare”. Ziarul Independent Military Review (Nezavisimoie Voiennoe Oboz renie) a raportat, că
directorul companiei a declarat: “costul reparației este de 356,1 milioane de ruble ” (11,7
milioane USD) (63 Viktor Miasnikov , "State -order -failure: price war , corruption and hand –
wringing." Nezavisimoe Voiennoie Obozrenie. July 22, 2011 ). Ancheta procurorilor militari a
relevat faptul că costul real al acestei lucrări ar trebui să fie de 265,4 milioane de ruble (8,6
milioane USD) și că restul de 90,7 milioane (2,9 milioane USD) de ruble au fost furate
(Military Prosecutor’s Office, July 15, 2011) .
După cum s -a descoperit mai târziu, aceste luc rări nu au fost deloc executate, d e fapt,
„crucișătorul Zvezdochka ” nu a necesit at aceste lucrări de reparații. Cu toate acestea, compania
care a primit fondurile de la Ministerul Apărării nici măcar nu avea permisiunea de la
„Rosatom” necesară pentru repararea re actorului nuclear ("Two officers became suspects in the
new case of 'Peter the Great'." Lenta.Ru. July 25, 2011). Potrivit Comitetului de investigare al
site-ului Federației Ruse în 2016, noul director al „Zvezdochka”, Konstantin Khriukin a fos t
pus în arest pentru delapidări de fonduri (Investigative Committee of the Russian Federation.
November 28, 2016 ). Exporturile de arme rusești au fost centralizate sub compania de stat
Rosoboronexport, care este acum singura responsabilă pentru exportul întregii game de
produse, servicii și tehnologii militare . Este o filială a corporației de stat Rostec, care deține, de
asemenea, numeroase companii producătoare de arme, inclusiv Vertolety Rossii (elicoptere ale
Rusiei).
Gama completă a activităților Rosoboronexport include „furnizarea de produse militare ș i
furnizarea de servicii conexe, construirea instalațiilor militare și inginerești, înființarea de
întreprinderi comune pentru producție și întreținere de utilaje, lucrări știin țifice sau de cercetare
și dezvoltare. " (79 Corporate strategy, Rosoboronexp ort, December 30, 2017 ). Ca atare,

12
Rosoboronexport este implicat în toate cazuri le de corupție discutate mai sus , inclusiv
scandalurile cu schema de spălare a banilor din Azerbaidjan (raportate în 2017), mi tuirea
oficialilor Ministerului Apărării al Greciei (2014), presupusa corupție în contractele comerciale
de arme cu Irak ( 2012) și plăți suspecte către un broker de arme indian (2008), războiul din
Ucraina (aprilie 2014).

1.3. Sancțiuni economice
Începând din martie 2014, UE a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei.
Aceste măsuri au fost adoptate ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei și la destabilizarea
deliberată a Ucrainei (www.consilium.europa.eu/ro/policies/sanctions/ukraine -crisis/, accesat pe
23.03.2020).
UE a impus diferite tipuri de măsuri restrictive:
 măsuri diplomatice
 măsuri restrictive individuale (înghețarea activelor și restricții de călătorie)
 restricții asupra relațiilor economice cu Crimeea și Sevastopol
 sancțiuni economice
 restricții privind cooperarea economică
În prezent, există sancțiuni economice multilaterale împotriva Rusiei, în legătură cu
tensiunile geopolitice între Rusia și Ucraina. Prim ele sancțiuni au fost impuse de SUA, UE și
alte țări, din martie și aprili e 2014 pentru anumite persoane, grupuri și compan ii. Acestea
includ : interdicția de intrare în ac este țări pentru persoanele supuse sancțiuni lor, înghețarea
activelor lor, precum și interdicția tran zacțiilor comerciale cu aceste persoa ne fizice și companii
(World Bank ―Russia economic report: the dawn of the new economic era?‖, sursă electronică,
accesată pe 26.03.202 0).
Restricțiile impuse:
– înghețarea activelor și interdicții de viză pentru 132 de persoane și 28 de companii sau
alte entități d in Rusia / Ucraina, considerate responsabile pentru încălcarea int egrității
teritoria le;
– suspendarea creditelor pr eferențiale de dezvoltare pentru Rusia de către Banca
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD);
– interdicția de tranzacționare a obligațiunilor, a capitalurilor proprii și a serviciilor de
intermediere pentru produse a căror perioadă de scadență depășește 30 de zile cu unele
dintre cele mai mari bănci controlate de stat din Rusia (incluzând Sberbank și
Gazprombank ), trei companii energetice ruse (inclusiv Rosneft, dar nu Gazprom în
cazul UE) și trei companii de apărare ruse;

13
– interdicț ia de a acorda împr umuturi pentru top cinci bănci de stat din Rusia;
– embargo bilateral la armament
– interzicerea exportului de așa-numite articole cu dublă utilizare, adică bunuri industriale
civile care pot fi utilizate ca (sau pentru a produce) armament; și
– interdicția de a exporta anumite echipamente energetice și de a furniza servicii specifice
pentru noile proiecte energetice din Rusia, inovatoare ș i cu consum semnificativ de
tehnologii (de exemplu, explorarea arctică și a apei adânci, petrolul de șist).
Este setul financiar de sancțiuni care a afectat cel mai mult Rusia . Măsuri le coincid cu
alte două șocuri negative majore care au avut loc în economia rusă în 2014 : o scădere
accentuată a prețurilor petrolului și o depreciere considerabilă a monedei țării, rubla. Acești
factori au un efect cumulativ și prin urmare, este greu să distingem im pactul specific și distinct
al sancțiunilor ca atare.
Evoluțiile globale au lovit puternic economia rusă, deja anemică. Prețul global al
petrolului a scăzut de la 115 dolari pe baril în iunie 2014 la aproximativ 65 USD î n decembrie,
ca urmare a ratei de cr eștere mai lentă pe piețele emergente și a șocului (pozitiv) de
aprovizionare generat de revoluția de șist în SUA. Având în vedere că petrolul reprezintă
jumătate din veniturile federale ale Rusiei și două treimi din totalul exporturilor sale, acest lucru
are un impact grav asupra cofertelor Moscovei. Această pierdere nu poate fi compensată prin
vânzarea altor resurse energetice, cum ar fi gazul: 80% din veniturile din hidrocarburi din Rusia
provin din petrol.
Anexarea Crimeei și impunerea în consecință a s ancțiunilor de către Occident au stârnit și
un nou val de ieșiri de capital. Banca Centrală a Rusiei (CBR) a estimat că a ajuns la 130 de
miliarde de dolari în 2014, comparativ cu 61 d e miliarde de dolari în 2013.
Prețurile mai scăzute ale petrolului și zborul de capital au dus la o depreciere accentuată a
rublei, care a pierdut 40% din valoarea sa din ianuarie 2014. Piața bursieră a țării sau indicele
RTS (Russian Tradin g System (RTS)), de asemenea, a scăzut cu 40% de la jumătatea lunii iulie.
Sectoarele corporative și bancare din Moscova depind în mare măsură de finanțarea piețelor
internaționale de capital, iar datoria corporativă tinde să fie numită în dolari americani.
Deprecierea valutară are un cost ridicat pentru corporațiile rusești, care câștigă ruble, dar
trebuie să ramburseze datoria în dolari și alte monede străine. Doar în decembrie 2014, se
datorau 34 de miliarde de dolari pentru datorii bancare și corporative și rambursări de dobânzi;
în 2015 trebuia să se ramburseze aproximativ 106 miliarde de dolari. În urma sancțiunilor și a
incertitudinilor geopolitice mai largi, refinanțarea datoriei internaționale este aproape
imposibilă pentru toți debitorii ruși (nu doar pentru cei din lista de sancțiuni), care, la rândul lor,

14
solicită ajutor din part ea guvernului (Russia’s Weaponization of Corr uption (and Western
Complicity), Tuesday, June 06, 2017 , accesat 29.03.2020).
Sancțiunile financiare reduc disponibilitatea capitalului în Rusia, crescând ratele
dobânzilor. Ca urmare a deficitului de capital, rata de creditare interbancară a Rusiei a crescut
de la 6,04% în martie 2014 la 10,65% la începutul lunii decembrie, ceea ce a stopat multe
proiecte de investiții și a aruncat companiile rusești în dezordine.
În acest context, proiectul liniei de c onducte “South Stream ” a fost anulat și au fost
suspendate mai multe proiecte comune de dezvoltare a petrolului cu companii precum Exxon,
Statoil, Shell și ENI.
În noiembrie 2014, Ministerul Finanțelor rus a încercat să calculeze efectele globale ale
scăde rii prețului petrolului și a sancțiunilor occidentale asupra economiei țării. S-a estimat că au
fost pierd eri anuale între 130 și 140 miliarde de dolari.
În timp ce situația economică din Moscova pare îngrozitoare, ea trebuie pusă în
perspectivă. Declinul actual pare mai puțin dramatic decât recesiunea din 2009, deși aceasta ar
putea fi mai îndelungată. Situația financiară a guvernului rus rămâne relativ favorabilă. La o
valoare estimată de 9,5%, inflația este încă mai mică de cât în perioada anterioară crizei
financiare din 2008, unde a atins un nivel de peste 13% (World Bank ―Russia economic report:
the dawn of the new economic era?‖, surs ă electronică, accesată pe 26.03.2020).
Ca răspuns la presiunile i nflaționiste ridicate, Banca Rusiei a intensificat politica
monetară în a doua jumătate a anului 2014. În ciuda faptului că această politică este în
concordanță cu obiective le strategice ale Băncii Rusiei, cu privire la controlul inflației și
stabilității financiare , a dus la o creștere a împrumuturilor interne și a acces ului restricționat la
resursele de credit “din exterior ” pentru investitorii și consumatorii autohtoni.
După impunerea de sancțiuni, foarte puține instituții financiare străine au asigurat
finanțarea Rus iei, iar majoritatea piețelor financiare occidentale rămân închise pentru bă ncile și
companiile ruse. C ondițiile de finanțare s -au referit chiar și la acele companii, bănci, asupra
cărora nu au fost aplica te sancț iuni. Nivelul investiții lor din străinătate a u scăzut, reflectând
lipsa încrederii în afaceri rusești , sancțiunile au afectat profitul . (World Bank ―Russia economic
report 2014‖, surs ă electronică, accesată pe 26.03.2020).
America Latină și Belarus au reușit să -și extindă producț ia și să crească volumul
exporturilor în Rusia pentru a compensa lipsa mărfurilor interzise. Cu toate acestea, efectele
sancțiunilor impuse împotriva Rusiei, sunt probabil cele mai pronunțate în domeniul
investițiilor, în special în sectorul petrolului și gazelor. Astfel, restricții la exportul de petrol de
înaltă tehnologie echipamentele de foraj pot duce la amânarea implementării unor noi proiecte.

15
Cu toate acestea, ritmul de implementare a acestor investiții ar putea fi refuzat din cauza cererii
globale slabe și a prețurilor scăzute ale petrolului la nivel mondial.

1.4. Capitalul uman
În 2017, ministrul Dezvoltării Economice, Maksim Oreshkin, a descris situația
demografică a Rusiei drept „una dintre cele mai dificile din lume”. Această situație se
datorează în mare măsură efe ctelor ulterioare ale anilor ’90, perioadă în care instabilitatea
econ omică a descurajat familiile de a avea copii. Populația ocupată a scăzut deja de la 90 de
milioane în 2005 la nivelul de 83 de milioane în 2017 . Pe măsură ce efectele scăderii
demografice din anii 90 continuă să se extindă, p rognozele sugerează că populația totală ar
putea, în cel mai rău caz, să se micșoreze cu 10 milioane în următorii 20 de ani, în timp ce forța
de muncă scade până la 8 milioane ( -10% ( Another Worrying Sign For Russia's Dire
Demographics, RFE/RL, 27 Septembe r 2017, accesat pe 26.03.2020 ).
Pentru a încuraja mai mulți ruși să aibă copii, în 2007, g uvernul a introdus un program
„capitalul maternal ”, în cadrul căruia părinții primesc un voucher în valoare de aproximativ
6 000 EUR pe copil pentru al doilea și următorii copii, care, printre altele, poate fi utilizat
pentru procurarea sau renovarea unui apartament. În noiembrie 2018, Vladimir Putin a anunțat
sprijin suplimentar, sub forma unei indemnizații care trebuie plătită familiilor mai puțin
înstărite în primele 18 luni de la primul copil. Cu toate acestea, nu se așteaptă ca aceste măsuri
să compenseze în mod semnificativ tendințele demo grafice negative menționate mai sus (o
creștere a natalității după introducerea programului de capital pentru maternitate a fost, de fapt,
în mare parte rezultatul părinților de la un boom -ul din anii '80, care au intrat în vârstă de
reproducere , natalitat ea a început să scadă din nou (Chawryło K., Putin's pro -family support
programme, Centre for Eastern Studies, 6 December 2017).
În afară de scăderea natalității, există mai multe alte motive pentru care forța de muncă
este mai mică decât ar putea f i. Vârstele de pensionare (60 pentru bărbați, 55 pentru femei) sunt
printre cele mai mici din lume. Mulți ruși au o sănătate precară (speranța de viață la naștere este
cu nouă ani mai mică decât media UE -28); în perioada 2010 -2015, 37% dintre angajații ruș i au
murit în ainte de a ajunge la pensionare (Russian Federation Systematic Diagnostic: Pathways
to Inclusive Growth, World Bank, 2016, p.108). În afară de stilurile de viață nesănătoase
(alcoolismul, fumatul și drogurile sunt estimate la ap roape două cincimi din decese (Lack of
people may be Russia's greatest challenge, Oxford Analytica, 31 May 2018) , Rusia pur și
simplu nu cheltuie suficienți bani: în 2016, cheltuielile guvernamentale pentru asistență
medicală au reprezentat doar 3,8% din P IB (Health at a Glance 2017 – OECD Indicators,
OECD, 10 November 2017). În 2018, guvernul a proiectat o creștere modestă a cheltuielilor

16
pentru asis tență medicală la 4,1% din PIB, cu toate acestea, Vladimir Putin a susținut că, pe
termen lung, țara trebuie să cheltuiască de două ori mai mult pentru sănătate decât în 2018
(Presidential Address to the Federal Assembly, 1 March 2018).
În plus, există o “scurgere persistentă a creierelor” : din 2012, numărul rușilor care
părăsesc țara s -a triplat, ajungând la 250 000 în 2016 (Federal State Statistics Service) . Mai
îngrijorător decât numărul real de emigranți este faptul că mulți dintre ei sunt cercetă tori,
antre prenori și persoane cu abil ități IT care caută oportunități economice mai atractive în
străinătate – persoanele chiar pe care economia Rusiei își poate permite să le piardă (A New
Emigration: The Best Are Leaving, Institute of Modern Russia, April 2015). Chiar și în timpul
recesiuni i recente, șomajul a rămas aproape de 5%, cu excepția regiunilor sărace, cum ar fi
Ingushetia, care are cea mai mare rată de șomaj din țară (26%). Cu toate acestea, angajatorii,
care se luptă deja să găsească specialiști, de exemplu în sectorul tehnologiei (No miracles':
labor shortage set to hit Russia's GDP , Reuters, 3 October 2017 ). Lipsa de competență
constrânge serios economia rusă, costând -o cu 0,4% din creșter ea anuală , conform unei estimări
(Another Worrying Sign For Russia's Dire Demographics, RFE/RL, 27 September 2017).
În afară de exacerbarea deficienței de competențe, schimbările demografice vor îngreuna
finanțarea pensiilor, deoarece mai puțini angajați p lătesc contribuții în fondul asigurărilor
sociale. Depopularea rurală este un alt impact , mii de sate au fost deja abandonate, iar cele
rămase nu dispun de facilități de bază, ceea ce îngreunează reținerea tinerilor (Russia, a land of
dying villages, Centre for Economic and Political Reforms, 17 May 2018).
Migrația (în mare parte din ex -sovie tice republici asiatice centrale, din Uzbekistan,
Tadjikistan și Kârgâzstan) contribuie la compensarea efectelor natalității scăzute, dar nu face
prea mult pentru a rezolva deficitul de competențe, deoarece majoritatea migranților sunt
muncitori necalifica ți. Mai mult, ostilitatea față de migranții din Asia Centrală este larg
răspândită (într -un sondaj din februarie 2017, 38% dintre respondenți au recunoscut sentimente
negative f ață de aceștia , un factor care limitează capacitatea Rusiei de a integra un num ăr mare
de migranți (Attitudes towards migrants, Levada Center, 29 May 2018).
Lipsa de competență reflectă nu numai cantitatea, ci și calitatea forței de muncă. Este
adevărat că Rusia are unul dintre procentele cele mai mari din lume de absolvenți universitari
(în 2011, 53% din populație, mai mult decât în majoritatea țărilor avansate din punct de vede re
economic, unde media este de 32% (Education at a Glance, Russian Federation, OECD, 2013) ,
iar o rată de alfabetizare pentru adulți aproape de 100% (Russell M., Russia's education system,
European Parliament Research Service, January 2017 ). Din păcate, acest nivel ridicat de
educație formală nu înseamnă că școlarii și absolvenții universitari ruși sunt bine pregătiți
pentru locul de muncă. Angajatorii ruși raportează că există dificultăți în recrutarea unui

17
personal calificat. Conform unui so ndaj din 2017, 67 de antreprenori ruși consideră că o forță
de muncă educată inadecvat este al șaselea principal obstacol cu care se confruntă (World
Economic Forum, Executive Opinion Survey 2017, cited in The Global Competitiveness Report
2017 –2018, World Economic Forum, 2017).
Un sondaj realizat în 2012 asupra angajatorilor oferă o perspectivă suplimentară asupra
naturii competențelor pe care le simt că le lipsesc , aceș tea includ abilitățile de soluționare a
problemelor și o capacitate de a lucra cu oamenii (Developing Skills for Innovative Growth in
the Russian Federation, World Bank, June 2013). Rezultatele acestui ultim sondaj sugerează că
școlil e și universitățile rusești, pun accentul pe metodele de predare tradiționale, cunoștințe mai
degrabă de cât abilități, memorare mai degrabă decât creativitate, predare frontală, mai degrabă
decât munca în grup, nu sunt în contact cu lumea muncii. Este puțin probabil că aceste
deficiențe să fie remediate după ce rușii părăsesc sistemul de învățământ. Datele O ECD
sugerează că, în comparație cu omologii lor din Europa de Vest, puțini angajați ruși participă la
educația adulților, iar dezvoltarea la locul de muncă este limitată (Russian Federation
Systematic Diagnostic: Pathways to Inclusive Growth, World Bank, 2016, pp. 108 -109).
Uniunea Sovietică a investit puternic în cercetare și dezvoltare – în 1990, în jur de 5% din
PIB (According to UNESCO figures, cited in 'Productivity', M. Schaffer and B. Kuznetsov, in
Can Russia Compete? Desai R., Goldberg I. Eds., 200 8.) – și a obținut rezultate deosebite în
domenii precum explorarea spațială și fizica teoretică (șapte premii Nobel). De atunci,
cheltuielile pentru cercetare au scăzut la 1,1% din PIB în 2015 (Research and development
expenditure (% of GDP), World Bank d ata) – cu mult sub media UE -28 de 2%, dar la un nivel
similar cu multe alte țări cu un nivel mediu de dezvoltare economică . În 2016, Rusia a avut
peste 370 000 de cercetători, în linie aproximativă c u alte țări mari dezvoltate, cu toate acestea,
are mai puține reviste științ ifice și publicații decât câteva țări (precum Canada și Olanda) cu un
număr de cercetători mult mai mic (Scientific publication output and number of active journals,
top 20 countries, in Compendium of Bibliom etric Science Indicators, OECD/CSIS, 2016) .
Criticile indică institute de cercetare de stat prost gestionate, control birocratic excesiv, lipsa de
concurență între cercetători și eșecul de a aloca finanțare c elor mai promițătoare proiecte (How
Putin can restore Russian research, Nature, 13 March 2018). Rusia are mai multe sectoare
inovatoare importante – de exemplu, servicii IT, apărare și spațiu. Cu toate acestea, în general,
economia este caracterizată de un nivel scăzut de inovație. În 2016, doar 8,4% dintre
companiile ruse au raportat angajarea în domeniul inovație i tehnologice , orga nizaționale și de
marketing, cel mai scăzut nivel din câțiva ani și mult sub 49% înregistrat în Uniunea Europeană
(Innovation Statistics, Eurostat, March 2017) .

18
În 2016, ma i puțin de jumătate dintre companiile ruse (46%) aveau propriile site -uri web,
comparativ cu 77% din omologii lor din UE (Digital economy and society statistics –
enterprises, Eurostat, March 2018) . Lipsa inovației este deosebit de izbitoare în sectorul
energetic, care generează cea mai mare parte a exporturilor din Rusia. În 2016, producătorii de
petrol și gaz Gazprom și Rosneft au cheltuit doar 0,095% și respectiv 0,02% din profit pe
cercetare și dezvoltare, iar omologii săi 0,43% și 0,47% cheltuite de Shell și ExxonMobil ( 2016
financial reports for Gazprom; Rosneft; Shell; ExxonMobil) în loc să genereze ino vații,
companiile rusești de energie se bazează pe partenerii occidentali pentru a le fi furniza te
tehnolo gile de care au nevoie pentru a se dezvolta (Negative outlook for Russian economy as
sanctions bite, International Institute for Strategic Studies, March 2015.) Lipsa inovației interne
în acest domeniu a devenit o problemă majoră acum, când sancțiunile UE și SU A au
restricționat accesul la astfel de tehnologii , forțând sectorul energetic pentru a abandona mai
multe proiecte promițătoare (Russell M., Sanctions over Ukraine: Impact on Russia, European
Parliament Research Service, March 2015).
Lipsa generală de inovare se datorea ză în mare parte sectorului de cercetare rusesc, care
nu reușește să producă idei care pot fi transformate în produse și procese noi. În 2016,
inventatorii ruși au solicitat 32 000 de brevete (Statistical country profile: Russian Fede ration,
World Intellectual Property Organization, 2007 -2016) fiind un rezultat mediocru în comparație
cu dimensiunea economiei ruse. Numărul relativ mic de brevete reflectă nu numai calitatea
slabă a domeniulu i cerecetării , așa cum este descris în secțiunea pr ecedentă, ci și lipsa de
implicare a sectorului privat, care a asigurat doar 28% de investiții (Internal research and
development expenditure by funding source, p. 85, Research Indicators: 2018, Federal State
Statistics Service et al. (in Russian), and R & D expenditure, Eurostat, March 2018 ).
Inovația este limitată și nu se respectă proprietatea intelectuală . Mărfurile contrafăcute
predomină piața rusească și există un nivel foarte î nalt al pirateriei online, inclusiv jocuri, video
și software – o problemă serioasă pentru sectorul TI C din Rusia, ce este în dezvoltare. (Russian
Federation Systematic Diagnostic: Pathways to Inclusive Growth, World Bank, 2016, p. 83).
Din cauza acestor probleme, în 2017, Oficiul Reprezentantului Comerțului SUA a identificat
Rusia drept una dintre cele 11 țări , în care proprietatea intelectu ală este în pericol (2017 Special
301 Report, Office of the United States Trade Representative).
Lipsa generală de inovație contribuie ca întreprinderile ruse să devină mai puțin
productive și prin urmare, limitează creșterea economică. Guvernul rus a luat mai multe
inițiative pentru soluționarea problemei (Tax incentives in Russia, Deloitte, 2016). Scutiri le
fiscale speciale se aplică și parcuri lor tehnologice, dintre care cel mai mare este Skolkovo, chia r
în afara Moscovei, supranumit „Silicon Valley” din Rusia. Înființat în 2010, Skolkovo are peste

19
1000 de st artup -uri (Technology Innovative SEZ, Russian Ministry of Economic Development) ,
iar partenerii săi internaționali includ Boeing, IBM și Microsoft.
În 2016, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, a recunoscut că rezultatele
zonelor economice „speciale ” ale țării au fost o dezamăgire în comparație cu resursele investite
în ele (Kremlin calls special economic zones inefficient, Russia Beyon d the Headlines, June
2016 ). Multe dintre parcuri le tehnologice există doar pe hârtie (Science parks: Russia's secret
weapon, or Potemkin village?, Russia Beyond the Headlines, March 2016) . Deși relativ cu
succes, Skolkovo nu es te imun la problemele, care afectează economia rusă: parcul a fost lovit
de un scandal de corupție în 2013 (Political backlash blamed for woes at Russia's 'Silicon
Valley, Financial Times, May 2013) , o mare parte din forța de muncă a fost epuiz ată de
scurgerea de creieri , mulți lucrători fiind angajați de către companii europene (The Short Life
and Speedy Death of Russia's Silicon Valley, Foreign Policy, May 2015) , iar președintele său
Viktor Vekselberg a fost adăugat pe lista de sancțiuni din SUA. Inițiativele guvernamentale
precum Skolkovo au ca scop promovarea inovării, represiunea politică poate avea efectul opus.
Deși Vladimir Putin în discursul său din martie 2018 a avut în vedere extinderea internetului de
mare viteză către întreaga țară până în 2024, Kremlinul vede adesea internetul – care este încă
relativ “liber” în Rusia (Russell M., Media freedom trends 2017: Russia, European Parliament
Research Service, May 2017) – ca o sursă potențială de subversiune. În efortul de a afirma un
control mai mare online, o lege din 2014 prevede ca site -urile web să stocheze datele personale
ale utilizatorilor ruș i pe serverele rusești. Rețeaua socială LinkedIn a fost blo cată din c auza
“nesupunerii” (LinkedIn blocked by Russian authorities , BBC News, November 2016 ). În aprilie
2018, Telegram (un serviciu popular de mesagerie fondat de antreprenorul rus Pavel Durov) a
fost interzis la rândul său, pentru nefurnizarea informațiilor către autori tățile ruse care le -ar
permite, decodarea mesajelor private – cerință în cadrul pachetului de legi „Yarov aya” represiv
adoptat în 2016 (Russia Seeks To Block Telegram In Showdown Over Internet Freedom,
RFE/RL, 6 April 2018).
Deși Rusia este încă departe de un „firewall ” în stil chinezesc, astfel de măsuri tind să
izoleze țara de internetul global. Există, de asemenea, consecințe economice directe: conform
unei estimări, interdicția de la Telegram ar putea costa întreprinderile r use (multe dintre acestea
folosind serviciul) până la 1 miliard de dolari SUA, (High estimate of the cost of the Telegram
ban (in Rus sian), Kommersant, 26 April 2019 ), în timp ce fostul ministru al Finanțelor, Al exey
Kudrin, este îngrijorat că se va reține procesul de digitalizare necesar Rusiei pentru a stimula
creșterea economică (Kudrin sees the Telegram ban as an obstacle to digitalisation of the
Russian economy, 26 April 2018 (in Russian )). Tensiunile politice reprezintă încă o barieră
pentru inovare. Compania antivirus Kaspersky Lab, una dintre cele mai de succes companii de

20
internet din Rusia, a fost interzisă departamentelor guvernamentale americane din cauza
temerilor că software -ul ar pu tea fi folosit de hackerii legați de Kremlin pentru a accesa
informații secrete (Trump signs into law U.S. government ban on Kaspersky Lab software,
Reuters, 12 December 2017).