FAZA : P.U.G. (Plan Urbanis tic General) și R.L.U. – Regulament Local de Urbanism aferent P.U.G. MMEEMMOORRIIUU GGEENNEERRAALL PROIECTANT: S.C…. [631227]

ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC
GENERAL (P.U.G.)
COMUNA VERBI ȚA, JUD. DOLJ

DENUMIRE
PROIECT :

PROIECT :

Nr. 98/2015

BENEFICIAR: COMUNA VERBIȚA
Comuna Verbița, Jud. Dolj

FAZA : P.U.G. (Plan Urbanis tic General)
și R.L.U. – Regulament Local de
Urbanism aferent P.U.G.

MMEEMMOORRIIUU GGEENNEERRAALL

PROIECTANT:

S.C. EXPERT DESIGN BAM S.R.L.

09/2015

1
BORDEROU

pag.
PIESE SCRISE
COLECTIV DE ELABORARE 3

MEMORIU GENERAL 4

1. INTRODUCERE 4
1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI 4
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII 5
1.3. SURSE DOCUMENTARE – BAZA TOPOGRAFICĂ 5

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 7
2.1. EVOLUȚIE 8
2.2. ELEMENTELE CADRULUI NATURAL 12
2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU 13
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE 14
2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 23
2.6. CIRCULAȚIE 28
2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ
TERITORIAL
28
2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE 34
2.9. ECH IPARE EDILITARĂ 34
2.10. PROBLEME DE MEDIU 35
2.11. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI 36

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 37
3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE 37
3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI 37
3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU 38
3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR 38
3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI 40
3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI 40
3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ.
BILANȚ TERITORIAL
41
3.8. MĂSURI ÎN ZONELE CU RISCURI NATURALE 45
3.9. DEZVOLTARE A ECHIPĂRII EDILITARE 45
3.10. PROTECȚIA MEDIULUI 45
3.11. REGLEMENTĂRI URBANISTICE 46
3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ 47

2

4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE 48
ANEXA 1. BILANȚ TERITORIAL pe localități componente 49
ANEXA 2. BILANȚ TERITORIAL general 50

PIESE DESENATE
01. ÎNCADRARAREA ÎN CONTEXT TERITORIAL Sc.: 1: 25.000
02. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI –
VERBIȚA Sc.: 1:5.000
03. REGIMUL JURIDIC – OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ –
VERBIȚA Sc.: 1:5.000
04. REGLEMENTĂRI URBANISTICE – VERBIȚA Sc.: 1:5.000
05. ECHIPARE EDILITARĂ APĂ -CANAL – VERBIȚA Sc.: 1: 5.000
06. SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI –
VERBICIOARA Sc.: 1: 5.000
07. REGIMUL JURIDIC – VERBICIOARA Sc.: 1: 5.000
08. REGLEMENTĂR I URBANISTICE – VERBICIOARA Sc.: 1: 5.000
09 ECHIPARE EDILITARĂ APĂ – VERBICIOARA Sc.: 1: 5.000

COORDONATOR PROIECT,
DR. ARH. MOHAMMAD AL -BASHTAWI

3

COLECTIV DE ELABORARE

CORDONATOR
ȘEF DE PROIECT: DR. ARH. MOHAMMAD AL -BASHTAWI

PROIECTANT: DR. ARH. MOHAMMAD AL -BASHTAWI

ARH. SORINA DUMITRESCU

ARH. LILIANA ILIE

ING. Instalatii BOGDAN GHEORGHE

ING. FLORIN BUDESCU

DESENAT:

ARH. NEDIPL. MIHAIL MOGA

ING. FLORIN BUDESCU EEXXPPEERRTT DDEESSIIGGNN – BBAAMM s.r.l.
ARHITECTURA, URBANISM, PEISAGISTICA, CONSTRUCTII CIVILE SI INDUSTRIALE
J/16/1712/2005, C.U.I. RO17890272, Str.Brazda lui Novac, nr.83, Bl.C8b, Sc.1, Ap.2, Craiova, Jud. Dolj,
E-mail: expertdesignbam @yahoo.com , design.group2000 @yahoo.com
Tel/Fax. 0351 – 807 432; Mobil.0741 233 084

4MEMORIU GENERAL

1. INTRODUCERE

Potrivit prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu
modificările și completările ulterioare, art. 46:
“Planul urbanistic general are atât caracter director și strategic, cât și caracter de
reglementare și reprezintă p rincipalul instrument de planificare operațională, constituind
baza legală pentru realizarea programelor și acțiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate
administrativ -teritorială trebuie să își actualizeze la maximum 10 ani Planul urbanistic
general în funcți e de evoluția previzibilă a factorilor sociali, geografici, economici,
culturali și a necesităților locale .”
Planul Urbanistic General (P.U.G.) – etapa II -a al comunei Verbița în vigoare a fost
elaborat în anul 1997 de S.C. „Proiect Craiova” S.A., și a fo st aprobat de Consiliul
Local Verbița prin HCL nr. 27 din1997.
Potrivit prevederilor legale, P.U.G. și Regulamentul Local aferent au o valabilitate de
maximum 10 ani, după care este necesară o reevaluare a obiectivelor stabilite prin
documentație și formu larea unor obiective noi, în concordanță cu tendințele de
dezvoltare și aspirațiile comunității.
De la data aprobării documentației anterioare, domeniul urbanismului și amenajării
teritoriului a fost reglementat prin Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, care între timp a suferit mai multe modificări și completări.
Prezenta documentație se elaborează cu respectarea prevederilor Ghidului privind
metodologia de elaborare și conținutul -cadru al planului urbanistic general ,
aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 13/N/1999, iar regulamentul local de urbanism aferent,
cu respectarea prevederilor Ghidului privind elaborarea și aprobarea
regulamentelor locale de urbanism , aprobat prin Ordinul MLPAT nr. 21/N/1999.
În același timp se actualizează datele și informațiile care stau la baza formulării
reglementărilor urbanistice și se fac noi estimări și prognoze în ceea ce privește evoluția
demografică și dinamica forței de muncă (populația activă), evoluția activităților
economice și problemele de me diu.

1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI

Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL (P.U.G.) – actualizare,
COMUNA VERBIȚA – JUDEȚUL DOLJ
Beneficiar: Comuna Verbița, jud. Dolj
Proiectant urbanism: S.C. EXPERT DESIGN -BAM S.R.L., Craiova, Dolj
Coordonator: dr. arh. MOHAMMAD AL -BASHTAWI, Certificat R.U.R. (D și E)
Data elaborării: 09/2015

51.2. OBIECTUL LUCRĂRII
Obiectul prezentei lucrări este teritoriul delimitat ca teritoriu intravilan al comunei
Verbița, Județul Dolj, pentru care se elaborează Pl anul Urbanistic General (PUG) și
Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG pentru cele 2 localități componente ale
comunei, pentru actualizarea P.U.G. elaborat în anul 1997 de S.C. „Proiect Craiova”
S.A. și aprobat în 1997 și care va fi referit în continu are ca „PUG 1997 ”.
Documentația se elaborează cu respectarea cerințelor stabilite prin legislația aferentă
domeniului urbanismului și amenajării teritoriului și domeniilor conexe și transpune
opțiunile populației și aspirațiile acesteia pentru perioada urm ătoare în care PUG va fi
valabil, de la data aprobării sale în consiliul local.
De asemena, la formularea soluțiilor urbanistice propuse prin prezenta documentație
s-au analizat documentele strategice la nivel național, județean și local și s -au reținut
acele prevederi care au impact asupra dezvoltării viitoare a localității.

1.3. SURSE DOCUMENTARE
Actualizarea documentației s -a bazat pe rolul identificat în teritoriu de documentațiile de
rang superior:
– Planul de Amenajare a Teritoriului Național
– Planu l de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud -Vest Oltenia
– Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Dolj
– Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru perioada
2014 -2020
precum și pe obiectivele dezvoltării formulate în cursul consultăr ilor avute cu
reprezentanții autorității administrației publice locale.
Beneficiarul nu a furnizat alte informații din documentații de urbanism elaborate înainte
de PUG 1997 și înainte de actualizarea prezentă.
Primele elemente analizate au fost prevederil e PUG 1997, suport pentru evaluarea
situației actuale și față de care s -au raportat aspirațiile prezente ale comunității,
documentate prin discuții și consultări avute cu autoritatea locală.
Au fost de asemenea analizate Secțiunile: I – V și VIII ale Planu lui de amenajare a
teritoriului național (PATN), secțiuni aprobate prin:
Legea nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național – Secțiunea I – Rețele de transport
Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a ter itoriului
național – Secțiunea a II -a – Apă (modificată prin Legea nr. 20/2006)
Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a III -a – Zone protejate
Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenaj are a teritoriului
național – Secțiunea a IV -a – Rețeaua de localități
Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului
național – Secțiunea a V -a – Zone de risc natural

6Legea nr. 190/2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a VIII -a – Zone cu resurse turistice
Alte surse de informații utilizate în cadrul lucrării au fost:
– Lista Monumentelor Istorice din Județul Dolj (LMI – Dolj), actualizată 2010
– Date statistice și informații actualizate furnizate de Direcția Județeană de
Statistică Dolj prin grija beneficiarului
– Dicționarul istoric al localităților din județul Dolj – Academia Română, Institutul de
Cercetare Socio -Umană „C.S. Nicolăescu Plopșor”, Craiova (2004), Ed. ALMA –
Craiova
– Alte date și informații provenind de pe pagini web specializate, pagina primăriei,
paginile agențiilor și direcțiilor administrațiilor publice naționale, județene și locale
(buletine statistice, rezulta tele recensămintelor: populației și locuințelor, agricol;
strategii, programe, proiecte etc.), alte date și informații furnizate de beneficiar
– Datele culese de proiectant în teren

Baza topografică
Baza topografică, pusă la dispoziția proiectantului de be neficiar prin grija Primăriei
Comunei Verbița, și avizată de OCPI Dolj pentru începerea lucrărilor la PUG și GIS pus
la dispoziția proiectantului de Consiliul Județean Dolj.
– Suport topografic/cadastral în sistem proiecție Stereo 1970
Baza topografică cupri nde:
– Memoriu tehnic de specialitate
– Planul topo -cadastral încadrare în teritoriu, sc.: 1:25.000
– Planul topografic, sc.: 1:5.000
Pentru trasarea cât mai corectă a limitelor intravilanului existent s -a procedat la
identificarea unor repere pe planurile supor t ale PUG 1997, făcându -se în permanență
analiza comparativă între cele două suporturi – electronic și pe hârtie la scara 1:25.000,
respectiv la 1:5.000.

Baza legală este prezentată în anexă la Regulamentul Local de Urbanism aferent PUG
și constă în:
Legislația aferentă domeniului urbanismului și amenajării teritoriului (Ordinul nr.
13N/1999 privind conținutul -cadru al planului urbanistic general, Legea nr. 350/2001
privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările
ulterioare, Regulamentul General de Urbanism aprobat cu HGR nr. 525/1997, cu
modificările și completările ulterioare, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea
lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare etc.)
Legislația conexă dome niului (protejarea monumentelor istorice, sănătatea
populației, protecția mediului, regimul juridic al drumurilor, cadastru și publicitate
imobiliară etc.)

72. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII

Comuna Verbița este situată în zona de vest a județului Dolj, l a limita cu județul
Mehedinți.
Localitatea este amplasată la cca. 62 km SV de municipiul reședință de județ Craiova și
la aproximativ 12 km N de comuna Plenița.
Potrivit primite de la beneficiar și de la Direcția Județeană de Statistică Dolj, comuna
Verbiț a are în prezent 2 localități componente:
Verbița – localitatea reședință de comună
Verbicioara
între care se face legătura pe drumurile județean DJ 552 (Călugărei -Verbița) și comunal
DC 60 (Plenița -Ceanov).

Comuna Verbița se învecinează cu următoarele unități administrativ -teritoriale:
la Nord: Comuna Carpen
la Sud: Comuna Plenița
la Vest: Comuna Oprișoru (jud. Mehedinți)
la Est: Comuna Orodel
Unitatea administrativ teritorială are o suprafață de 4.518 ha și o populație de 1.298 (în
2014), conform datelor transmise de beneficiar (1.581 înregistrați la Recensământul
populației și locuințelor din 2002, 1.342 înregistrați la Recensământul populației și
locuințelor din 2011 ), ceea ce o situează în categoria comunelor mici – „foarte mici”,
după cum notea ză Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru
perioada 2014 -2020 .
În prezent, intravilanul comunei este de 159,262 ha , conform informațiilor furnizate de
beneficiar, precum și din datele transmise de Direcția Județeană de Statistică Dolj prin
grija beneficiarului, suprafață compusă din:
Comuna Verbița , total intravilan 162,55 ha
Sat Verbița , total intravilan 96,75 ha
Sat Verbicioara , total intravilan 65,80 ha
Între suprafața intravilanului existent și calculul suprafeței car e rezultă pe suportul
cadastral, avizul și formatul electronic fiind furnizate de OCPI Dolj, cu figurarea limitei
intravilanului existent, realizat pe suport de hârtie, există o diferență de cca. 1 ha. Astfel:
– conform datelor furnizate de beneficiar, supra fața totală a intravilanului este de
162,55 ha.
– pe baza lucrării PUG, din calculul suprafeței intravilanului rezultă în mod obiectiv
o suprafață de cca. 159,262 ha. Se menționează faptul că acest calcul este o
funcție automată a programului în care s -a realizat lucrarea
Având un suport topo cu un grad mult mai mare de precizie decât documentația
anterioară și beneficiind de posibilități de calcul mult mai exact al diferitelor suprafețe
delimitate, prezenta documentație va stabili suprafața intravilanului c omunei (existent și
propus) și bilanțul suprafețelor aferente funcțiunilor.

82.1. EVOLUȚIE
Evoluția istorică a așezărilor cuprinse în teritoriul unității administrativ -teritoriale Verbița
este atestată din cele mai vechi timpuri de fragmentele de vase cera mice și
ornamentele specifice culturii Basarabi, de urmele cetății de formă ovală, de pământ
apărate cu șanț și val întărit cu două ziduri și palisadă de lemn, urme datând, se pare,
din epoca fierului, dar și de necropola geto -dacică, descoperite în urma s ăpăturilor
efectuate în prima jumătate a secolului trecut în satul Verbicioara, în vreme ce pe
teritoriul localității Verbița săpăturile din 1956 au evidențiat de asemenea un strat de
locuire și au scos la lumină material ceramic de diferite forme – un „st âlp coloană” de
pământ de 0,43 m înălțime, cu urme de arsură, fragmente ceramice ale unor vase
bitronconice cu toarte orizontale, străchini cu caneluri sau fațete, cu decor incizat și
excizat, căni cu toartă și o cupă cu picior, fragmente de plăci de lut, cărbuni, cenușă,
oase calcinate1.
Comuna Verbița a fost înființată prin legea administrativă din 31 martie 1864, desființată
în 1875, reînființată în 1887.
A făcut parte din plășile Dumbravă (1864 -1875), Dumbrava de Jos (1887 -1908), Plenița
(1912 -1943) și din raionul Plenița (1950 -1968).
Localitățile sale componente au fost satele Verbița și Verbicioara încă de la înființare,
din 1864 și până în 1875, ulterior începând din 1887 și până în prezent.
Ocupația principală a locuitorilor comunei a fost dintotdea una agricultura cu ramurile ei
conexe.
La 1892 comuna figurează cu o suprafață a moșiei de 4.700 ha, din care 3.250 ha teren
arabil, 25 ha fânețe, 25 ha izlaz și 1.400 ha pădure, iar ca instituții sunt înregistrate o
școală care funcționa din 1874, 2 biser ici, câte una în fiecare sat, cea din Verbița fiind
ridicată de localnici la 1843 iar cea din Verbicioara la 1888, iar în 1912 cu un post de
jandarmi, 2 școli și 2 biserici.
Tot în 1892 populația comunei era de 812 locuitori, iar fondul construit era de 20 0 case.
În 1912 – 1.050 locuitori, în 1930 – 1.828 locuitori, în 1940 – 1.096 locuitori, în 1966 –
2.202 locuitori, în 1977 – 2.054 locuitori, în 1992 – 1.722 locuitori, iar în 1997 – 1.583
locuitori.
Potrivit Recensământului Populației și Locuințelor din 2002 teritoriul administrativ al
comunei are 4.518 ha din care 2.832 ha teren agricol (2.337 ha arabil, 142 ha livezi și
pepeiniere pomicole, 90 ha vii și pepiniere viticole, 249 ha pășuni), iar efectivul de
animale numără 137 bovine, 1.088 porcine, 792 ov ine și 7.800 păsări.
Recensământul din 2002 a înregistrat 1.534 locuitori (34 loc./km2), 988 locuințe
(suprafața totală locuibilă: 30.182 m2) și un număr mediu de 61 angajați (20 în
agricultură, 14 în învățământ, 2 în sănătate), comuna fiind dotată cu 1 di spensar, 2
școli, 2 biblioteci (din care una publică), o unitate PTTR.
Potrivit Recensământului Populației și Locuințelor din 2011, teritoriul administrativ al
comunei are 4.518 ha din care 2.850 ha teren agricol (2.479 ha arabil, 0 ha livezi și
pepiniere pomicole, 90 ha vii și pepiniere viticole, 267 ha pășuni), iar efectivul de
animale numără 77 bovine, 897 porcine, 1.238 ovine, 1.867 caprine și 11.272 păsări,
249 familii de albine.

1 Dicționarul istoric al localităților din județul Dolj – Academia Română, Institutul de Cercetare Socio –
Umană „C.S. Nicolăescu Plopșor”, Craiova (2004), Ed. ALMA -Craiova , Vol. N -V, pag. 355 -356

9Recensământul din 2011 a înregistrat 1.342 locuitori, 993 locuințe și 790 gospod ării,
comuna fiind dotată cu 1 dispensar, 3 școli, 2 grădinițe, 2 biblioteci (din care una publică).
Verbița (Vrabnița, Vârbița )
Verbița a fost, din punct de vedere administrativ, un sat adunat, care a aparținut comunei
Verbița (1864 -1875 și din 188 7 până în prezent) și comunei Călugărei (1875 -1887).
Din punct de vedere al proprietății, Verbița a fost un sat aservit, întărit mănăstirilor
Tismana (hrisov de la 27 iunie 1387 – prima atestare documentară), și Vîrbovița de
Mircea cel Bătrân, mânăstirii Vodița de Radu cel Frumos (10 iulie 1464) și dăruit lui
Dragu spătar și fiilor săi de Radu de la Afumați „pentru slujbă credincioasă cu vărsare
de sânge” (hrisov din 1525), apoi din nou întărit mănăstirii Tismana de Mircea Ciobanul
(hrisov din 6 iunie 1547 ) și Mihnea Turcitul (hrisov din 31 martie 1586), drept de
stăpânire recunoscut ulterior și de Mihai Viteazu și Ștefan Surdu.
Mai târziu satul Verbița ajunge în stăpânire laică, fiind dat, la 21 iunie 1636, de Andrei
Spătarul, fiul logofătului Rudeanu, lui Dumitrașcu clucerul din Spineni. La 1727 moșia
Verbița aparținea vornicului Constantin Argetoianu, iar în 1819 ispravnicului Constantin
Poenaru.
165 locuitori ai satului au fost împroprietăriți prin reforma agrară din 1864, 8 însurăței
prin cea din 1879, 59 de locuitori prin cea din 1921 și 12 locuitori prin cea din 1945,
satul fiind ulterior complet colectivizat (1961).
Principala ocupație a locuitorilor este agricultura.
În anul 1912 este înregistrată o bancă populară, 3 conace de moșie, o moară pe abur i,
o carieră de pietriș, o grădină de zarzavat, 2 cârciumi.
Evoluția demogafică – potrivit documentelor – pornește de la 17 familii înregistrate în
anul 1722 și ajunge pâna la 2.260 locuitori în anul 1992, probabil numărul cel mai mare
de locuitori înregis trați.
În 1861 numărul de familii crescuse la 119 și satul număra tot atâtea case. În 1892
populația era de 812 locuitori – 200 case, în 1912 era de 1050 locuitori – 197 clădiri
locuite și 4 nelocuite, 236 gospodării, în 1930 scăzuse la 993 locuitori, 237 gospodării,
250 locuințe, în 1940 – 1096 locuitori, 298 case, iar în 1956 – 2197 locuitori.
Locuitorii au participat la revoluția din 1848 (cu 4 voluntari în tabăra lui Magheru), la
Războiul de Independență (10 morți), la Primul Război Mondial (20 morți) , ca și la la cel
de-Al Doilea Război Mondial (5 morți).
Ca instituții, la 1892 în sat se găsea o biserică (fondată 1843), iar în 1912 satul
figurează cu o primărie, un post de jandarmi, școală și biserică.
Verbicioara
Verbicioara, la rândul ei, a fost, di n punct de vedere administrativ, tot un sat adunat,
care a aparținut de asemenea comunei Verbița (1864 -1875 și din 1887 până în prezent)
și comunei Călugărei (1875 -1887).
Satul este amintit în catagrafia din 1819.
Din punct de vedere al proprietății, Verb ița a fost un sat aservit, figurând în 1819 și 1831
în proprietatea mânăstirii Sadova. În 1863 trece în proprietatea statului prin
secularizarea averilor mănăstirești.
17 clăcași au fost împroprietăriți cu 187 pogoane și 20 de pălmași cu 92 de pogoane,
fiecare primind și loc de casă și grădină prin reforma agrară din 1864, 25 de locuitori

10prin cea din 1921 și 14 locuitori prin cea din 1945, satul fiind ulterior complet colectivizat
(1962).
Principala ocupație a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe.
În anul 1912 în sat figurează o cârciumă.
Evoluția demogafică – potrivit documentelor – pornește de la 20 familii înregistrate în
anul 1819 și ajunge pâna la 917 locuitori în anul 1912.
În 1831 numărul de familii crescuse la 39 și 10 feciori de m uncă. În 1892 populația era
de 648 locuitori, în 1912 era de 917 locuitori – 189 clădiri locuite și 12 nelocuite, 439
gospodării.
Ca instituții, la 1892 și 1912 satul figurează cu o școală, care funcționa din 1879 și o
biserică (fondată 1888).
*
Față de e voluția în timp a localității, descrisă în documentațiile anterioare, se adaugă
pentru ultimul deceniu o menținere a intravilanului.
Localitățile componente ale comunei Verbița sunt amplasate centrat în teritoriul
adminsitrativ, după cum urmează:
Verbița, localitatea reședință de comună, este situată înspre nord
Verbicioara este situată în partea central -sudică
Legătura între satul Verbița și satul Verbicioara se face prin DJ 552 și DC 60.
Comuna Verbița este înregistrată la Recensământul populației și loc uințelor din 2011 cu
o populație totală de 1.342 locuitori, pentru ca în 2014 să figureze cu 1.298 locuitori
(conform datelor primite de la Direcția Județeană de Statistică Dolj și datelor furnizate
de beneficiar).
Teritoriul administrativ are, potrivit da telor furnizate de beneficiar o suprafață de
4.518,00 ha conform datelor provenite de la Direcția Județeană de Statistică Dolj, din
care:
– intravilan: 162,55 ha (159,26 ha pe suport actualizat),
– extravilan: 4.355,45 ha (4.358,74 ha pe suport actualizat).
Extravilanul cuprinde terenuri agricole și neagricole.
Conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Dolj prin grija
beneficiarului, la nivelul anului 2013 :
– terenurile agricole totalizează 2.850,00 ha, din care în proprietate privată:
2.814,00 ha
– terenul arabil: 2.479,00 ha, din care proprietate privată: 2.477,00 ha
– pășuni: 267,00 ha, din care proprietate privată: 233,00 ha
– vii și pepiniere viticole: 90,00 ha, din care proprietate privată: 90,00 ha
– livezi și pepiniere pomicole: 0 ha
– terenur i neagricole: 1.668,00 ha, din care proprietate privată: 92,00 ha
– terenul ocupat cu păduri și ale terenuri cu vegetație forestieră: 1.503,00 ha, din
care proprietate privată: 0 ha
– terenuri ocupate cu ape, bălți: 8,00 ha, din care proprietate privată: 8,00 ha

11- terenuri ocupate cu construcții: 85,00 ha, din care proprietate privată: 75,00 ha
– căi de comunicații și căi ferate: 58,00 ha
– terenuri degradate și neproductive: 14,00 ha, din care proprietate privată: 9,00 ha
*
Potrivit secțiunilor PATN aprobate:
Comu na Verbița nu este afectată de traseele coridoarelor de transport
(Secțiunea I).
Comuna nu este menționată în listele cuprinzând zonele protejate (Secțiunea a
III-a a PATN, aprobată prin Legea nr. 5/2000.
Potrivit Secțiunii a IV -a a PATN, localitatea reșed ință de comună se încadrează
în categoria localităților rurale de rang IV , pentru care sunt caracteristice
următoarele elemente și nivel de dotare:
“Rangul IV este atribuit satelor reședință de comună. Dotările minime obligatorii
necesare în vederea servir ii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt:
– sediu de primărie;
– grădiniță, școală primară și gimnazială;
– dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
– poștă, servicii telefonice;
– sediu de poliție și de jandarmerie;
– cămin cultural cu bi bliotecă;
– magazin general, spații pentru servicii;
– teren de sport amenajat;
– parohie;
– cimitir;
– stație/haltă C.F. sau stație de transport auto;
– dispensar veterinar;
– sediu al serviciului de pompieri;
– puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeu rilor;
– alimentare cu apă prin cișmele stradale.”
Și tot potrivit aceleiași secțiuni, comuna este menționată în Anexa II pct. 6.1. pe
lista cuprinzând „ Zone lipsite de orașe pe o rază de circa 25 -30 km, care
necesită acțiuni prioritare pentru dezvoltarea d e localități cu rol de servire
intercomunală ”.
Comuna nu se află pe listele anexe ale Secțiunii a V -a a PATN – Zone de risc
natural, respectiv pe listele unităților administrativ -teritoriale afectate de inundații
sau alunecări de teren, iar în ceea ce priv ește intensitatea seismică echivalentă,
având impact asupra proiectării construcțiilor, comuna este încadrată într -o zonă
cu gradul VIII (exprimat în grade MSK).
Comuna nu figurează nici pe listele anexe ale Secțiunii a VIII -a a PATN – Zone
cu potențial t uristic.

122.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL
Din punct de vedere al reliefului , comuna Verbița este situată în Câmpia Desnățuiului,
o câmpie colinară înaltă, subzonă sudică a Podișului Getic, în zona liniei de contact cu
Câmpia Română.
Această câmpie piem ontană reprezintă o platformă fragmentată în această zonă de
Râul Baboia și de afluenții acestuia (Verbița, Valea Cerului etc.) pe direcția NV -SE,
precum și de dealurile (Dealul Bădeștilor, la S) împădurite cu stejari (Pădurea Verbița –
Verbicioara și Pădure a Pleniței).
Relieful este așadar unul de platformă, marcat de prezența:
– dealurilor, care ajung până la 236 m altitudine maximă în N teritoriului
administrativ
– văilor, care coboară până la 174 m altitudine minimă în S teritoriului administrativ
(Valea Babo ia).
Rețeaua hidrografică este compusă așadar din Râul Baboia (Eruga) și afluenții
acestuia, iar în zona amontă a râului, la intrarea în localitatea Verbița, se află Balta
Verbița cu o suprafață de cca. 7 ha.
*
Din punct de vedere al condițiilor climatice , localitatea se situează într -o zonă cu
climat temperat -continental cu slabe influențe submediteraneene și cu un regim termic
moderat , cu o temperatură medie anuală de 11°C, cu valorile lunare medii cele mai
scăzute în luna ianuarie ( -2°C), sub influența maselor de aer rece care se deplasează
dinspre estul continentului, și cu valoarea lunară medie cea mai ridicată în luna iulie
(peste 21 -22°C), sub influența maselor de aer tropical sau continental, din SV și V.
Primul îngheț se înregistrează de regulă în ultima decadă a lunii octombrie (după 25
octombrie), iar ultimul în prima decadă a lunii aprilie. Anual se poate vorbi de o durată
medie de 100 de zile cu îngheț și de un interval de peste 200 zile fără îngheț.
Prezența pădurilor în zonă face ca regimul cl imatic al comunei să fie unul echilibrat,
fără extreme vară -iarnă, cu primăveri mai timpurii, cu un număr de peste 70 de zile de
vară anual și precipitații atmosferice abundente (600 mm/an) cu două maxime: în mai și
în octombrie, datorate influențelor subm editeraneene.
Vânturile caracteristice Austrul (v ânt uscat, secetos dinspre sud -vest), vânturile vestice,
sud-vestice și sud -estice. Vânturile scot în evidența prezența unei zone de interferență
spre partea estică a Câmpiei Române. Aspectul general al reli efului regiunii în care se
află situată comuna Verbița favorizează deplasarea maselor de aer din Vest spre Est.
*
Din punct de vedere geologic , structura litologică generală a „Câmpiei Colinare” constă
dintr-un pachet argilos de origine fluvio -lacustră, urmat de straturi groase de pietrișuri și
nisipuri, exploatate în carieră.
Apa subterană se situează la adâncimi mai mari de 10 m.
Solurile caracteristice sunt solurile brun -roșcate inclusiv de tranziție și solurile brun –
roșcate podzolite, favorabile culturi lor mari agricole, dar și celor legumicole, de mai mică
întindere, ce se dezvoltă în special în lungul văilor.
Raportat la Secțiunea a V -a – Zone de risc natural (aprobată prin Legea nr. 575/2001
privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului națio nal – Secțiunea a V -a – Zone
de risc natural), localitatea se situează în zona de intensitate seismică VIII exprimată în

13grade MSK, cu o perioadă medie de revenire de cca. 100 de ani, și nu este încadrată în
categoria localităților afectate de inundații și nici în categoria localităților afectate de
alunecări de teren.
În urma analizei întreprinse în scopul fundamentării propunerii de rezolvare urbanistică
se poate afirma că zona nu pune probleme deosebite din punct de vedere geotehnic.
Vegetația este carac terizat ă printr -o mare varietate de specii. Pe teritoriul comunei
Verbița vegeta ția lemnoas ă este dominat ă de cer și g ârniță (dar o mare răspândire
prezintă și stejarul, gorunul, carpenul, salc âmul, paltinul de c âmp, ulmul de c âmp, p ărul
pădureț și m ărul p ădureț, p ăducelul, arțarul t ătăresc, cornul, s ângerul) și dispusă în
pâlcuri de păduri, cu pajiști, cu vegetație ierboasă măruntă, de stepă ( mierea ursului,
păiușul stepic, iarba deas ă și iarba moale, aliorul, vinarița, fragii de c âmp, c ăpșunile de
câmp, m ăzărichia de p ădure, ochiul boului, t ătăneasa, trestia de c âmp, cerențelul,
obsiga, cucuta de p ădure, v âscul de stejar, floarea Paștilor, năpraznicul, colțisorul,
mărgelușele, leurda, șovarul, rogozul, nu -ma-uita, ciuboțica cucului, clopoțeii, crucea
pământului).
Fauna prezintă și ea o mare varietate de specii de animale și păsări încadrându -se în
fauna caracteristică zonei de câmpie: mamifere – lupul, vulpea, iepurele de câmp,
șoarecele de câmp; păsări – privighetoarea, graurul, pot ârnichea, gaița, mierla , etc.;
reptile și insecte, dintre care unele elemente de faună mediteraneeană – lăcusta
marocană și cârcăiacul.
În geneal agricultura intensivă are consecințe ireversibile asupra peisajului,
supravie țuirea unor specii depinzând de conservarea habitatelor l or (suprafețe mari de
fânețe, pajiști, lacuri, lunci, terenurile agricole și vegeta ția forestier ă, amenin țate în
Europa și protejate prin Directiva Habitate a Uniunii Europene). Pe de altă parte,
agricultura extensiv ă și exploatarea durabil ă a resurselor, ca și conservarea modului de
viață tradi țional al comunităților locale au un rol important în păstrarea diversității florei
și faunei.
*
Clima, relieful și solul specifice oferă condiții naturale favorabile pentru dezvoltarea
agriculturii, comuna fiind un important centru de producție agricolă (culturi mari) ,
asigurând premisele dezvoltării economice a localității.

2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU
Pentru acest capitol au fost analizate secțiunile PATN aprobate, Planul de Amenajare a
Județului Dolj și Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru
perioada 2014 -2020 , alte documente strategice menționate la capitolul 2.1. Concluziile
acestor analize sunt prezentate pe capitole, în cadrul documentației.
Nu au fost puse la dispoziție alte studii d e fundamentare
A fost asigurat suportul topo actualizat.
Studii geotehnice se vor elabora pentru fiecare investiție în parte. Prezenta
documentație menține regimul de construire existent, stabilit prin PUG 1997.
*
În ceea ce privește relațiile în terito riu, județul Dolj este situat pe cursul navigabil al
Dunării, fiind astfel racordat la rețeaua de c ăi navigabile național ă și europeană, un
avantaj important care trebuie valorificat în planificarea dezvoltării localităților de pe
teritoriul județului.

14Aeroportul Craiova, cel mai apropiat în zonă de comuna Verbița, nu poate asigura un
transport de călători și marfă la standarde europene.
Dezvoltarea în perspectivă a transporturilor la nivel regional va putea asigura creșterea
conectivității și accesibilită ții prin modernizarea axelor de comunicație nord -sud și a
celor dou ă axe diagonale, precum și construcția de autostrăzi si drumuri expres
prevăzute. Totodată sunt necesare lucrări de modernizare/reabilitare a drumurilor
naționale, județene și comunale, iar la nivel de municipii și orașe – realizarea arterelor
ocolitoare și a căilor de circulație separate de drumurile naționale ca alternativă pentru
preluarea traficului de mică viteză (vehiculele agricole) și reducerea în acest fel a
riscului de producere a accidentelor.
Nu în ultimul rând un impact major asupra dezvoltării localităților județului l -ar avea
modernizarea rețelei feroviare, în scopul creșterii capacității de transport de marfă și
călători.
*
În ceea ce privește legăturile în teritoriu ale comun ei Verbița cu celelalte localități,
inclusiv cu municipiul reședință de județ (Craiova), acestea sunt asigurate prin drumurile
județean DJ 552 (Călugărei -Verbița) și comunal DC 60 (Plenița -Ceanov) , comuna
situându -se la cca. 62 km de municipiul Craiova. Circulația și transportul în teritoriul
comunei sunt organizate în raport cu traseele acestor artere de circulație.
Rețeaua de drumuri publice care asigur ă legătura comunei Verbița cu principalele
localități din jude ț are o lungime de 50,45 km, din care re țeaua drumurilor comunale are
o lungime de 16,55 km.
Zona rurală din vestul județului (la limita cu județul Mehedinți) este una dintre cele
evidențiate de Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru
perioada 2014 -2020 ca zone care se co nfruntă cu dificultăți majore, care “resimt
calitatea foarte slabă a infrastructurii de transport (drumuri județene și comunale) către
municipiul Craiova și celelalte centre urbane, precum și lipsa unor centre urbane cu rol
de echilibru în zonă”, rol ce “a r putea fi preluat, în perspectivă, de comune precum
Plenița, ceea ce, concomitent cu modernizarea drumurilor județene și naționale, ar
conduce la revitalizarea acestor areale”.
*
Localitățile componente sunt situate aproximativ centrat în teritoriul admin istrativ al
comunei, așa cum s -a arătat, localitatea reședință de comună (Verbița) fiind amplasată
spre nordul teritoriului administrativ.
Localizarea în teritoriu situează comuna în raza de influență a municipiului Calafat.
2.4. ACTIVITĂȚI ECONOMICE
Jude țul Dolj este cel mai important pol economic din partea de sud -vest a României,
fiind unul dintre județele dezvoltate ale țării (locul 9 din punct de vedere al PIB). În
pofida crizei economice, PIB -ul județului a continuat să crească și în perioada 2007 –
2012, peste nivelul regional, dar sub nivelul național.
Profilul economic tradițional al județului Dolj este agro -industrial, dezvoltat mai ales în
perioada comunistă, în ultimii 20 de ani începând să se dezvolte sectorul serviciilor, cu
o pondere de aproa pe 50% (49,7%) din valoarea brută adăugată la nivel județean în
2012, în vreme ce contribuția agriculturii era de doar 7,8%, în creștere constantă, în
pofida faptului că tendința la nivel național este de scădere.
Agricultura (sectorul primar) are în mod t radițional o contribuție importantă la economia
județului, 79% din suprafața județului fiind terenuri agricole, în zona rurală (care

15reprezintă peste 90% din teritoriu) locuind 48% din populație, iar din totalul populației
ocupate, peste 50% activând în ac est sector, fie ca activitate principală, fie secundară,
dintre care 99% în gospodăriile proprii, și doar 1% ca angajați ai exploatațiilor cu
personalitate juridică. Pe de altă parte, 67% dintre aceste persoane au peste 55 de ani,
ceea ce demonstrează dezi nteresul tinerilor pentru agricultura de subzistență (pentru
consum propriu).
Cu toate acestea, productivitatea muncii în agricultură este redusă comparativ cu
productivitatea în celelalte sectoare. Strategia Economico -Socială a Județului Dolj
pentru perio ada 2014 -2020 mai menționează un aspect important și anume că din cele
148.000 de persoane active în agricultură, doar 3.000 au statutul de salariat, restul fiind
persoane ocupate informal și practicând o agricultură de subzistență, fără mijloace
mecaniza te, frecvent pe exploatații individuale de mică suprafață (câteva hectare).
Potrivit rezultatelor Recensământului General Agricol din 2010, în județ există mai puțin
de 150.000 de exploatații agricole, suprafață medie fiind de 3,9 ha (peste media
național ă, care este de 3,4 ha, dar mult sub cea a U.E. 28, de 14,2 ha). Dintre acestea,
doar 0,5% au personalitate juridică (34,8% din suprafața agricolă totală), ele având o
suprafață medie de 263 ha. Dar peste 145.000 de exploatații au o suprafață medie de
2,6 ha, fiind exploatații de tip individual, pe care se practică o agricultură de subzistență.
De altfel, la nivelul județului:
– 519 ferme au suprafețe mai mari de 100 ha de teren (în total cca. 47% din
suprafața totală)
– 279 au 50 -100 ha (3,6% din suprafața t otală)
– peste 48.000 de exploatații au mai puțin de 1 ha fiecare, neputând fi considerate
ferme în adevăratul sens al cuvântului
– peste 70.000 au mai puțin de 5 ha fiecare, nefiind, de asemenea, rentabile și
orientate către piață, ci mai degrabă exploatate pentru consumul propriu.
Comuna Verbița se numără printre UAT în care nu există ferme de peste 100 ha, sau în
care există maximum o fermă mare, proprietarii preferând să lucreze terenurile
preponderent în regim individual.
În orice caz, interesul pentru s tructurile asociative în agricultură a rămas în continuare
scăzut la nivel județean, singurele structuri recunoscute de Ministerul Agriculturii fiind
cele de la Moțăței (legume), Dăbuleni (pepeni) și Călăraș (legume -fructe).
Practicarea agriculturii de sub zistență este încă un fenomen generalizat, mai ales în
mediul rural, dar el ar putea dispărea aproape total, iar terenurile agricole rurale ar
putea ajunge să fie abandonate în următorii 10 -20 de ani, o dată cu ieșirea din zona
activă a acestor persoane, c eea ce face imperativă necesitatea înființării și dezvoltării
unor ferme moderne, de mari dimensiuni.
“Această situație este specifică mai ales zonelor rurale, unde ponderea populației
ocupate în agricultură este de 81%, pe fondul slabei diversificări a e conomiilor locale.
Spre comparație, în mediul rural, doar 8% din populație mai este ocupată în agricultură,
procent care coboară la 3% în cazul municipiului Craiova, care are cea mai diversificată
structură economică ”, se menționează în Strategie .
De aseme nea Strategia evidențiază și un aspect pozitiv, acela că, în lipsa unor presiuni
imobiliare semnificative, deși peste 95% din terenul agricol al județului se află în
proprietate privată (în comuna Verbița 98,73%), suprafața a rămas aproape
neschimbată în 2 013 față de 2007 (diferența situându -se sub 90 ha, raportat la
suprafața totală de 585.135 ha înregistrată în 2013).

16În ceea ce privește terenurile cultivate, Doljul se află pe locul al III -lea la nivel național,
pe locul al II -lea la cereale boabe (la gr âu pe locul I), locul al III -lea la floarea -soarelui și
pe locul I la pepeni.
Producția la principalele culturi a crescut în perioada 2007 -2013, scăzând dependența de
condițiile meteo, pe fondul modernizării agriculturii. Totuși producțiile medii la nivel județean
sunt sub cele medii regionale și naționale la grâu și floarea soarelui, întrucât încă se mai
practică o agricultură cu mijloace rudimentare pe suprafețe mari de teren, lipsesc sistemele
asociative, iar sisteme de irigații mai funcționează doar pe suprafețe mici de teren arabil. În
comuna Verbița nu au fost identificate nici în 1996 (PUG anterior) suprafețe de teren irigat.
Cu o pondere de 83,5% terenuri arabile, profilul agricol este unul cerealier.
Se mai notează la nivel județean dispariția supra fețelor cultivate cu plante textile
(cânepă), orez, soia, plante medicinale și sfeclă de zahăr, iar suprafața de teren arabil
în repaus s -a cifrat în 2013 la cca. 11% din suprafața arabilă totală a județului, în
scădere cu cca. 33% față de 2007, însă în le gătură cu acest aspect Strategia
menționează faptul la nivelul anumitor localități se înregistrează suprafețe mari în
repaus, de peste 1.000 ha fiecare, printre cauze numărându -se și îmbătrânirea
populației rurale, abandonarea agriculturii de subzistență, lipsa structurilor asociative și
a investitorilor. În comuna Verbița suprafața agricolă neutilizată toalizează 79,88 ha,
adică 3,29% din suprafața agricolă totală a comunei, deci sub media pe județ.
Cultivarea în seră a intrat în declin după 1990 în județ, mai existând în prezent
suprafețe mari cu sere și solaria ca și culturi intensive de legume de grădină doar în
câteva localități. În comuna Verbița suprafața totală a grădinilor familiale, conform
rezultatelor Recensământului General Agricol din 2010 este de 6,23 ha.
Deși pomicultura se mai practică pe scară largă în câteva localități (în fiecare existând
suprafețe exploatate de peste 100 ha), mai mult de jumătate din livezile din județ sunt
îmbătrânite și necesită măsuri urgente de reconversie și rentabil izare. În comuna
Verbița, din cele 12 ha încă ocupate cu livezi și pepiniere pomicole la nivelul anului
1992, în 1996 suprafața cu această categorie de colosință se redusese la 0 ha, situație
care se menține și astăzi. A crescut în schimb de la 80 (în 1992 și 1996) la 90 ha (și în
prezent) suprafața terenurilor ocupate cu vii și pepiniere viticole, în procent de 100%
aflată în proprietate privată.
Zootehnia este o ramură secundară, numărul de animale la 100 ha fiind sub media
regională și cea națională, iar efectivele în scădere în perioada 2007 -2013, cu excepția
caprinelor, familiilor de albine și păsărilor. Peste 90% din efectivele de animale se
regăsesc în gospodăriile populației, fermele de tip industrial fiind puține în județ.
Strategia concluzionează c ă în perioada următoare (2014 -2020) trebuie avută în vedere
dezvoltarea acestui sector și integrarea acestuia cu cel vegetal.
În județ există și un important potențial piscicol în special în zona sudică a județului
(acoperită de Grupul Local Pescăresc Cala fat), existând aici, pe lângă Dunăre, un
număr considerabil de lacuri și bălți, 8 unități de acvacultură și 9 crescătorii amenajate
(și 2 amenajări inactive), suprafața destinată acvaculturii din județ reprezentând 20%
din suprafața la nivelul întregii reg iuni.
În Verbița suprafața luciului de apă este de 8 ha, în totalitate aflată în proprietate
privată, care trebuie avută în vedere pentru valorifcarea potențialului piscicol.
Totuși numărul de persoane ocupate în piscicultură și industria piscicolă a scăz ut (o
mare parte a populației practicând pescuitul pe cont propriu, fără a apărea în statistici)
iar domeniul a intrat în declin accentuat în ultima vreme pe fondul privatizării industriei și
suprafețelor de teren ocupate cu luciu de apă, dar și din cauza slabei valorificări,

17respectiv a lipsei cererii pe piața județeană (inexistența centrelor de depozitare și
prelucrare a producției).
*
Potențialul economic al unei localități este dat de localizare, de condițiile naturale
specifice, ca și de profilul econo mic al comunei, în principal agricol.
În cazul comunei Verbița, dat fiind profilul economic (agricol), trebuie amintit potențialul de
producție agricolă bio, o piață de consum realtiv întinsă și resursele naturale existente –
situri, pădure, terenuri , luciu de ap ă, materiale de construcții.
Analiza întreprinsă în scopul fundamentării actualizării PUG evidențiază, pe fondul unei
legislații fiscale instabile și al fiscalității excesive privind forța de muncă, precum și al
unor indicatori economici în scăder e în zonă, unele aspecte economice critice, specifice
comunei și anume:
– lipsa atractivității comunei coroborată cu o infrastructură insuficient dezvoltată și
lipsa facilităților pentru investitori;
– resurse financiare locale insuficiente pentru susținerea i nvestițiilor;
– migrația forței de muncă spre alte localități, îmbătrânirea populației stabile;
– infrastructura de afaceri insuficient dezvoltată, sector IMM nedezvoltat;
– capacitate redusă de consultanță și de atragere a investițiilor;
– indicatori economic i în scădere în zonă.
Sectoarele economice în care este angrenată forța de muncă a comunei Verbița sunt:
agricultura, silvicultura și pescuitul (domeniu care înregistrează în 2013 un număr de 5
salariați), serviciile – învățământ, administrație publică și apărare, sănătate și asistență
socială, cultură și comerț/servicii reparare autovehicule și motociclete (în 2013: 39 de
salariați) și transport și depozitare (1 angajat).
Teritoriul localității este favorabil nu numai culturii cerealelor ci și plantelor te hnice, viței
de vie și legumelor. Zootehnia a cunoscut și ea o dezvoltare intensivă în gospodăriile
populației, punându -se accent pe creșterea bovinelor, porcinelor, ovinelor și păsărilor.
Clasificarea terenurilor cuprinse în teritoriului administrativ al comunei pe categorii de
folosință este următoarea2:
MOD DE FOLOSINȚĂ SUPRAFAȚĂ TOTALĂ
(ha) DIN CARE, ÎN
PROPRIETATE PRIVATĂ
(ha)
AGRICOL 2.850 2.814
Arabil 2.479 2.477
Pășuni 267 233
Vii și pepiniere viticole 90 90
Livezi și pepiniere pomicole – –
Fânețe 14 14
NEAGRICOL 1.668 92
Păduri și altă vegetație forestieră 1.503 –
Ocupată cu ape, bălți 8 8
Ocupată cu construcții 85 75
Căi de comunicații și căi ferate 58
Terenuri degradate și neproductive 14 9
TOTAL COMUNĂ 4.518 2.906

2 Date la nivelul anului 2013, transmise de Direcția Județeană de Statistică Dolj prin grija beneficiarului

18În completa rea datelor referitoare la împărțirea terenurilor agricole și neagricole pe
categorii de folosință redăm și rezultatele Recensământului General Agricol din 2010,
date transmise de asemenea de Direcția Județeană de Statistică Dolj prin grija
beneficiarului:
INDICATOR SUPRAFAȚA (ha)
AGRICOL TOTAL 2.423,62
Agricol neutilizat 79,88
Agricol utilizat 2.288,34
Arabil 2.041,16
Pășuni și fânețe 161,93
Grădini familiale 6,23
Culturi permanente 79,02

Se poate observa că potrivit rezultatelor recensământului din 2010 suprafața agricolă
totală, terenul arabil și pășunile și fânețele au avut valori mai mici – exprimate în
hectare.
Profilul agricol dominant al comunei este cultura plantelor cerealiere.
Repunerea în posesie pe terenurile agricole, a creat premise le dezvoltării sectorului
particular, care în prezent este determinant în ceea ce privește producția agricolă
(98,74% din terenul agricol se află în prezent în proprietate privată, 99,92% din terenul
arabil), însă productivitatea este scăzută din cauza fărâmițării proprietății și menținerii
exploatațiilor de suprafață mică, a dotării tehnice inadecvate ca și reticenței în privința
asocierii a producătorilor (în mare parte persoane vârstnice – ceea ce reprezintă iarăși
o problemă, în perspectivă), și în gen eral lipsei mijloacelor și centrelor de informare și
monitorizare a evoluției culturilor .
În sectorul agricol activitatea se desfășoară în principal în cadul asociațiilor familiale
(fără personalitate juridică), dar și în cadrul unei întreprinderi care fi gurează în domeniul
agricultură, vânătoare și servicii conexe (fostul C.A.P.), potrivit datelor transmise de
beneficiar, cu un număr total de 5 angajați și o cifră de afaceri de 29.533 lei la nivelul
anului 2012.
Prin desființarea C.A.P. au fost dezafecta te și sectoarele zootehnice ale acestora,
efectivele de animale fiind achiziționate de localnici.
Efectivele de animale din gospodăriile populației , potrivit Recensământului General
Agricol din 2010, comparative cu efectivele deținute la nivel de comună în 1997 (an
pentru care PUG anterior furniza date) sunt următoarele:

NUMĂR INDICATOR 1997 2000
Bovine 204 77
Ovine 1.007 1.238
Caprine 307 1.867
Porcine 500 897
Păsări 8.500 11.272
Cabaline – 175
Familii de albine – 249

Pentru dezvoltarea s ectorului accentul ar trebui pus pe practicarea unei agriculturi
moderne, de mare productivitate, cu investiții consistente, cu co -finanțare europeană și

19pe o bună gestionare a resurselor de apă. În acest context asocierea fermierilor este o
condiție esenț ială pentru creșterea rentabilității.
*
Sectorul terțiar (al serviciilor) are cea mai importantă contribuție la economia județului
Dolj, acesta generând 49,7% din valoarea adăugată brută în anul 2012 (în scădere cu 4
puncte procentuale față de anul 2007).
Pe teritoriul comunei se desfășoară următoarele activități de servicii în cadrul unor
instituții și servicii publice și anume:
– pentru administrație publică:
Primărie – clădire parter, stare bună, aflată în proprietatea comunei
– pentru învățământ:
2 grăd inițe (dintre care 1 în Verbița, în incinta școlii vechi, I -IV și 1 în Verbicioara,
într-una din sălile școlii vechi, I -IV)
Școala generală (I -VIII) Verbița – 6 săli de clasă, sediu în stare bună, construit în
1960
Școală generală (I -IV) Verbița – 2 săli de clasă, sediu vechi (100 de ani) în stare
bună
Școală generală (I -IV) Verbicioara – 2 săli de clasă, sediu vechi (100 de ani) în
stare bună
Numărul total de copii cuprinși în sistemul de învățământ este 151 (conform datelor
statistice furnizate de Direcț ia Județeană de Statistică Dolj pentru anul 2013), numărul
total al elevilor din comuna Verbița în anul 2013 fiind de 116, la care se adaugă 35 de
copii înscriși la grădiniță.
Și tot potrivit aceleiași surse de date, dotarea unităților școlare la nivel de comună este
următoarea:
TIP DOTARE NUMĂR UNITĂȚI
Săli de clasă și cabinete școlare 7
Laboratoare școlare 1
Săli de gimnastică 1
Terenuri de sport 1
PC 18
– pentru cultură și culte:
1 cămin cultural pe teritoriul localității Verbița, cu o capacita te de 150 locuri, stare
bună
2 biblioteci, dintre care 1 bibliotecă publică cu 11.765 volume existente, 4.510
volume eliberate și cu un număr de 272 cititori activi (în 2013)
1 teatru de vară amenajat, aflat în stare de cosnervare, pe teritoriul satului
Verbicioara
2 biserici, dintre care biserica „Sf. Nicolae” (1881) în satul Verbița, monument
istoric (poziția 623 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-II-m-
B-08401 ) și o biserica situată în sat în Verbicioara.
Tot aici ar trebui menționate așezarea fortificată de epoca bronzului (cultura
Verbicioara) de la "La Cetate”, la 300 m NE de satul Verbicioara, comuna Verbița

20(poziția 89 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-A-07917 ) și situl
arheologic și așezările de sec. IV p . Chr. și Neolitic din zona "Eleșteu”, la 3 km de
biserica din satul Verbița, comuna Verbița, (pozițiile 90 -92 din Lista Monumentelor
Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-B-07918, DJ -I-m-B-07918.01 și respectiv DJ -I-m-B-
07918.02).

– pentru sănătate:
1 cabi net medical individual (de familie) cu 1 medic de familie și 3 persoane
personal medic sanitar
În comună nu sunt înregistrate farmacii umane sau veterinare.
– pentru gospodăria comunală:
1 cimitir ortodox situat în SV localității Verbița și 1 cimitir la ex tremitatea vestică a
intravilanului localității Verbicioara
platformă de gunoi (dezafectată, conform normelor de protecție a mediului)
– pentru echiparea tehnico -edilitară:
Stații de pompare în cadrul sistemului de alimentare cu apă
Stații de epurare în cadrul sistemului de canalizare
Nu există sisteme de alimentare cu gaze naturale.

– destinație specială:
Poliție – clădire P+1E, stare bună, proprietate MAI
La nivelul județului sub -sectorul turistic are o contribuție marginală la economie, având
o evo luție stagnantă în ultimii ani. Deși în acest domeniu activează peste 600 de agenți
economici activi, în creștere cu 6,4% față de anul 2007, cei mai mulți dintre aceștia sunt
microîntreprinderi, mici afaceri de familie (cafenele, baruri, mici restaurante)
Companiile din domeniu au generat, în anul 2013, o cifră de afaceri de doar 188 mil. lei
(în creștere cu 1,6% față de 2007) și 3.200 de locuri de muncă, în acest domeniu
continuând să fie înregistrate cele mai mici salarii din județ. Perspectivele de creș tere a
acestui domeniu sunt limitate de lipsa unor obiective turistice de atracție, fiind mai
degrabă legate de dezvoltarea mediului de afaceri local și a tranzitului în zonă (de ex. în
jurul orașului Calafat), în contextul statutului de județ de graniță.
Pe teritoriul comunei nu există unități turistice și de agrement, dar există potențial
turistic cultural care ar putea fi mai bine exploatat – prin punerea în valoare a
monumentului istoric de la Verbița ( biserica „Sf. Nicolae”, 1881 în sat Verbița, poziți a
623 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-II-m-B-08401 ) precum și
așezării fortificate de epoca bronzului (cultura Verbicioara) de la "La Cetate”, la 300 m
NE de satul Verbicioara, comuna Verbița (poziția 89 din Lista Monumentelor Istori ce
2010 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-A-07917 ) și sitului arheologic și așezărilor de sec. IV p. Chr.
și Neolitic din zona "Eleșteu”, la 3 km de biserica din satul Verbița, comuna Verbița,
(pozițiile 90 -92 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod LMI: DJ-I-s-B-07918, DJ –
I-m-B-07918.01 și respectiv DJ -I-m-B-07918.02) a sitului arheologic și a așezărilor din
Neolitic și de sec. IV p. Chr. de la Verbița , precum și potențial turistic de agrement.
În acest sens trebuie luat în calcul și potențialul turistic la niv elul județului și regiunii
(vestigii ale civilizațiilor antice dacică și romană, mănăstiri, Poiana Bujorului de la

21Plenița), cu componentele sale: turism de vânătoare și de pescuit, turismul istoric,
turismul ecumenic și ecoturismul.
Prea puțin promovat și exploatat, ecoturismul prezintă un potențial remarcabil .
În zona comunei Verbița s -ar putea practica de asemenea turismul pentru pescuit.
Patrimoniul cultural imaterial al județului Dolj poate constitui un element de
individualizare a ofertei sale pentru turiști și vizitatori, prin:

– multitudinea de obiceiuri, datini, tradiții și meșteșuguri tradiționale, ca și folclorul
oltenesc, încă păstrate și promovate în anumite zone rurale;
– festivalurile și concursurile internaționale organizate în județ, cu precă dere cele
de muzică populară, teatru și canto;
– inițiative precum Portul Cultural de la Cetate, care promovează actul cultural și
tradițiile locale, sau Centrul turistic interactiv ”Constantin Brâncuși” din Craiova,
aflat în construcție cu fonduri europene , investiție în valoare de circa 7 mil. Euro
care va cuprinde un pavilion adiacent Muzeului de Artă unde se vor organiza
ateliere de creație, spații expoziționale, de conferințe etc.
Infrastructura de cazare a turiștilor din județul Dolj cuprindea, la niv elul anului 2014,
conform INS, 52 de unități, dintre care 22 de hoteluri, 6 hosteluri, 5 moteluri, 2 vile
turistice, o cabană, 9 pensiuni turistice și 7 pensiuni agroturistice care totalizau 2.191 de
locuri de cazare.
În ceea ce privește circulația turisti că, numărul turiștilor care au vizitat județul Dolj a fost
în 2014 de 91.150, în creștere cu 60,8% față de 2007, dar încă nesemnificativ în
context regional. Dintre aceștia, peste 20% au fost străini. durata medie a sejurului
turistic a fost la nivel județ ean, în anul 2014, de 1,77 nopți/turist, față de 2,21 în 2007,
ceea ce indică o tendință de creștere a ponderii turismului de tranzit (o noapte), fiind net
inferioară celei de la nivel regional (3,17 nopți/turist) și național (2,39).
În context trebuie ami ntit proiectul transfrontalier româno -bulgar, care are ca obiectiv
dezvoltarea turismului cultural în regiunea Dolj -Montana -Vidin, în cadrul căruia se vor
elabora pachete turistice și se va realiza promovarea zonei ca destinație turistică.
Această inițiati vă pentru că în regiunea vecină din Bulgaria există obiective turistice
importante, cum ar fi castelul Baba Vida, orașul Vidin, peștera Măgura și stâncile de la
Belogradchik. Potrivit Strategiei județene , printre traseele identificate se numără:

1. Traseul p entru agrement și sporturi extreme – croaziere pe Dunăre;
2. Traseul cultural -istoric ”Pe urmele străbunilor”: Craiova -Cernătești -Strehaia –
Drobeta Turnu Severin -Orșova -Calafat -Bulgaria -Bechet -Corabia -Slatina –
Scornicești. Cuprinde și punctele Cioroiu Nou, Băi lești și Perișor.
3. Traseul de ecoturism ”Splendorile naturii”;
4. Traseul ecumenic -monahal ”Drumul Credinței”: Craiova -Calafat -Bulgaria -Bechet –
Mănăstirea Sadova -Mănăstirea Jitianu -Craiova -Slatina -Caracal;
5. Traseul gastronomic ”Bachus și bucatele din Balcani” ;
6. Traseul tradițiilor și meșteșugurilor populare ”Veșnicia s -a născut la sat”.
În 2009, Direcția Județeană de Cultură și Patrimoniu Național a propus crearea a 6
trasee cultural -turistice la nivelul județului, respectiv:
– Perișor -Maglavit -Cetate -Desa -Calafat-Vidin – care să cuprindă casa memorială
Henry Coandă, Mănăstirea Maglavit, Portul Turistic Cetate, Situl Arheologic Desa
și Muzeul Asociației Culturale Castravița din Desa, Palatul Marincu și plaja din
Calafat;

22- Craiova -Cernătești -Grecești – care să cu prinde muzeele, instituțiile culturale și
lăcașurile de cult din Craiova, Parcul Romanescu, Grădina Botanică, Cula
Cernătești și taraful din Grecești;
– Craiova -Coțofeni -Răcari -Filiași – care cuprinde 2 situri arheologice, o bibliotecă
și Capela Fileșenilor ;
– Craiova -Segarcea -Giurgița -Ostroveni/Zăval/Gighera – cuprinde mănăstirea,
biblioteca și cramele din Segarcea și ansamblul de călușari din Giurgița;
– Craiova -Sadova -Călărași -Bechet -Oreahovo – cuprinde Mănăstirea Sadova,
ansamblul folcloric și fântâna Mari ei Tănase de la Călărași, festivalul de folclor,
cenaclul literar, atelierul de țesut covoare și portul Bechet;
– Craiova/Calafat -Cetate -Plenița -Terpezița – cuprinde atelierul de ocarine de la
Terpezița, Sărbătoarea Bujorului de la Plenița și Portul Cultura l Cetate.
Turismul rural și cel peisagistic ar putea fi dezvoltat și pe traseul: Ciupercenii Noi –
Desa – Poiana Mare – Băilești – Plenița – Bucovăț – Craiova – Coșoveni – Bratovoești
– Geormani – Segarcea – Gighera – Bistreț, după cum menționează Strateg ia
județeană .
De asmenea, Asociația Profesioniștilor în Turism din România a implementat un proiect
cu fonduri europene în cadrul căruia a fost conceput un traseu turistic etnocultural și
arhitectonic regional, respectiv: Bechet – Sadova – Segarcea – Podar i – Craiova –
Bucovăț – Filiași – Butoiești – Turceni – Vladimir – Țicleni – Rovinari – Târgu Jiu –
Bălănești – Cartiu – Curțișoara – Mușetești – Bumbești Jiu.
“Implementarea oricăruia dintre aceste trasee depinde însă de modernizarea
infrastructurii de tr ansport, de restaurarea și punerea în valoare a obiectivelor de
patrimoniu, de implicarea mediului privat, de dezvoltarea infrastructurii de cazare și de
agrement, de o promovare corespunzătoare și de îmbunătățirea cooperării
transfrontaliere și inter -județene. Printre prioritățile județului în domeniul turismului
pentru perioada 2014 -2020 s -ar putea număra amenajarea în scop de agrement a
culoarului Dunării, continuarea investițiilor în reabilitarea, modernizarea și valorizarea
obiectivelor de patrimoniu c onstruit și a celor culturale (muzee, galerii de artă etc.) și
sportive. În acest sens, se află deja în curs de pregătire două idei de proiecte
transfrontaliere, care vizează, pe de o parte, conceperea unui circuit comun cu regiunea
Vratsa, care să cuprind ă și o serie de obiective de patrimoniu din județ (Casa Dianu,
Culele din Cernătești și Brabova), propuse spre restaurare și accesibilizare, precum și
crearea unui spațiu expozițional transfrontalier, cu opere de la Muzeul de Artă din
Craiova, prin amenaja rea unei clădiri pe str. M. Kogălniceanu din municipiu.”,
concluzionează Strategia de dezvoltare economico -socială a Județului Dolj pentru
perioada 2014 -2020 .
Așadar, la dezvoltarea turismului trebuie ținut cont de faptul că, nefiind promovată, zona
nu est e vizitată de turiștii români și nici de turiștii străini, din cauză că infrastructura de
transport este slab dezvoltată, neasigurându -se accesul spre obiectivele turistice
existente – în special cu mijloacele de transport în comun/public.
O oportunitate în acest sens o reprezintă existența surselor de finanțare pentru
dezvoltarea resurselor umane în domeniu, la nivel liceal și universitar și la nivelul
formării profesionale, însă în același timp o amenințare este continuarea migrării
angajaților calificaț i în turism, ca și a forței de muncă tinere, care se confruntă cu lipsa
locurilor de muncă.
*
Necesitățile comunității locale nu vizează în prezent obiective majore pentru care ar
trebui rezervate suprafețe mari de teren, ori intervenții majore în sistemul circulației

23rutiere ce ar presupune organizări de șantier, cu excepția zonei rezervate propuse
pentru dezvoltare agroturistică.
Activit ățile economice – atât cele din sectorul primar (agricole și de industrie extractivă),
cât și secundar (industriale) și terțiar (comerț, servicii, altele) – care se desfășoară pe
teritoriul comunei Verbița, nu sunt poluante.

*

Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 -2020
trasează direcția dezvoltării rurale, care presupune o suită d e intervenții integrate, cu
impact asupra dezvoltării socio -economice și care să aibă ca obiectiv " dezvoltarea
durabilă și integrată a județului prin: stimularea unei economii productive, echilibrate,
bazată pe resurse și cooperare internă, care să îmbună tățească coeziunea și nivelul de
trai al comunităților, în paralel cu modernizarea infrastructurilor sociale și edilitare, în
concordanță cu cerințele de protecție și conservare a mediului"3.

2.5. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE
Dacă între ult imele două recensăminte ale populației și locuințelor, populația comunei
Verbița a scăzut de la 1.581 locuitori în 2002 la 1.342 locuitori în 2011 (cu cca. 15%,
respectiv cu o rată medie anuală de cca.1,5%), conform datelor statistice furnizate de
Direcția Județeană de Statistică Dolj, în intervalul 2012 -2013 populația a continuat să
scadă ( 1.338 locuitori în 2012, 1.297 locuitori în 2013 , diferența de 41 persoane,
reprezentând o scădere a populației stabile cu 3%, deci practic dublu față de media
ultimilor 10 ani, între cele 2 recensăminte) .
Indicatorul a scăzut astfel sub 1.500 locuitori, pragul minim pentru localitățile de rangul
IV, ceea ce face ca Verbița să fie încadrată în categoria celor 11 comune „foarte mici”
din județ4, comune în care se înregist rează și o pondere ridicată a populației de peste
65 de ani și unde fenomenul mortalității depășește cu mult media județeană , potrivit
Strategiei de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 –
2020 .
În comunele cu grad avansat de îm bătrânire a populației și cu acces deficitar la servicii
medicale de calitate s -a înregistrat și cel mai ridicat deficit natural.
Structura populației prezintă o importanță deosebită pentru dezvoltarea economică și
socială a teritoriului. Se constată un ec hilibru în ceea ce distribuția pe sexe (48,52 %
populație de sex feminin la 1 ianuarie 2013).
Evoluția demografică la nivelul comunei Verbița așa cum a fost înregistrată pe parcursul
sec. XVIII -XIX – înregistrările furnizând mai multe tipuri de date, încep ând din anul
1772, se prezintă astfel:

3 AVENSA – Strategia de Dezvoltare Eco nomico -Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 -2020 ,
pag. 3
4 Gogoșu, Botoșești -Paia, Seaca de Pădure, Secu, Tălpaș, Măceșu de Jos, Verbița, Măceșu de Sus,
Cârna, Pleșoi și Radovan

24AN NR. TOTAL LOCUITORI NR. LOCUINȚE ALTE DATE
1772 17 familii (Verbița)
1819 29 familii (Verbicioara)
1831 39 familii și 10 feciori de muncă
(Verbicioara) 200 (Verbicioara
1861 119 familii (Verbița) 119 (Ver bița)
1892 812 (Verbița) + 648
(Verbicioara) = 1.460 200 (Verbița)
1912 1.050 (Verbița) + 917
(Verbicioara) = 1.967 197 clădiri locuite și 4 nelocuite
(Verbița) + 189 clădiri locuite și 12
nelocuite (Verbicioara) 236 gospodării
(Verbița) + 439
gospodăr ii (Verbicioara)
1930 993 (Verbița) 250 (Verbița) 237 gospodării
(Verbița)
1940 1.096 (Verbița) 298 (Verbița)
1956 2197 (Verbița)
1992 2.260 (Verbița)
)

Tabelul ilustrează evoluția istorică a populației pe parcursul a mai bine de 200 ani, timp în
care numărul de locuitori a crescut de aproape cinci ori. Trebuie reținut, totuși, că în acest
interval s -au produs mai multe modificări inclusiv de natură administrativă. Se notează o
creștere semnificativă a populației în perioada antebelică, stagnare până la sfârșitul celui
de-al doilea război mondial, dar și o scădere importantă în ultimele trei decenii,.
Populația înregistrată la ultimul recensământ (2011), reprezentată pe grupe de varstă și
sexe, se prezintă astfel:

Analizând datele anului 2011, populația tânără sub 20 ani, în total 272 locuitori
reprezintă un procent de 20,29% din total, populația de vârstă mijlocie 20 -59 ani
reprezintă un proc ent de 49,40% din total, iar cea vârsnică, peste 60 ani, reprezintă un
procent de 30,29%. GRUPA DE VÂRSTĂ (ani) BĂRBAȚI FEMEI TOTAL
0-4 29 22 51
5-9 26 42 68
10-14 42 37 79
15-19 35 39 74
TOTAL 0 -19 132 140 272
20-24 55 26 81
25-29 37 28 65
30-34 48 47 95
35-39 59 32 91
40-44 50 48 98
45-49 20 26 46
50-54 57 36 93
55-59 42 51 93
TOTAL 20 -59 368 294 662
60-64 62 59 121
65-69 38 50 88
70-74 30 42 72
75-79 28 44 72
80-84 12 20 32
85 și peste 6 15 23
TOTAL 60 și peste 176 230 408
TOTAL 676 664 1.342

25După anul 2000, odată cu schimbarea parametrilor politici și economici ai societății, au
apărut fenomene ce au determinat criza spațiilor de locuit.
Strategia de Dezv oltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 –
2020 având în vedere faptul că în prezent nu mai atinge pragul minim de 1.500 locuitori
impus pentru localitățile de rang IV de PATN, atrăgând atenția totodată că situația este
nesustenabilă pe termen lung.
Încetinirea ritmului de construire a locuințelor din fondurile de stat până la estompare,
întoarcerea tinerilor de la orașele mari unde a devenit foarte costisitoare procurarea
unei locuințe, dorința acestora de a avea o slujbă condiționată de un domiciliu stabil,
sunt câteva fenomene care au condus la orientarea populației la construirea de locuințe
individuale, dar creșterea fondului de locuit este nesemnificativă – în anul 2013
finalizându -se doar 1 construcție rezidențială, exclusiv din fon durile populației.
La nivelul județului Dolj evoluția datelor demografice arată tendințe de depopulare și
îmbătrânire, în special în zonele rurale.
Totodată sporul migratoriu a fluctuat, datorită declinului economic și disponibilizărilor
masive din marile centre industriale, pentru a reveni la valori negative la nivelul anului
2013.
*

Pentru 2012 și 2013, beneficiarul a pus la dispoziție următoarele date statistice
referitoare la fenomenele demografice, la nivel de comună, pe ani:
POPULAȚIA 2012 2013
Populația stabilă – total, la 1 iulie 1.338 1.297
Populația stabilă – femei, la 1 iulie 651 627
Populația legală – total, la 1 iulie 1.337 1.313
Populația stabilă – total, la 1 ianuarie 1.336 1.325
Populația stabilă – femei, la 1 ianuarie 647 643
Născu ți vii 15 9
Decedați 24 31
Decedați sub un an – 1
Căsătorii 1 –
Divorțuri – 3
Stabiliri de domiciliu în localitate 21 12
Plecări cu domiciliul din localitate 23 21
Stabiliri de reședință în localitate la 1 ianuarie 7 6
Plecări cu reședința din l ocalitate la 1 ianuarie 13 12
Din punct de vedere demografic, comuna se află în acest moment într -un trend constant
descendent, susținut de fenomenul migrațional.
La Recensământul din 2011, populația totală a comunei a fost de 1.342 locuitori.
Conform In stitutului Național de Statistică, evoluția între recensămintele din 2002 și
2011 se prezintă după cum urmează:
populația comunei Verbița a scăzut de la locuitori în 2002 la locuitori în 2011 (cu
cca. 15%, respectiv cu o rată medie anuală de cca.1,5%),
AN RECENSĂMÂNT POPULAȚIE OBSERVAȚII
2002 1.581
2011 1.342 -15% ()
Se observă că în ultimii 10 ani, numărul de locuitori a scăzut la nivel de comună cu cca.
15% în 2011 (față de 2002).

26Această tendință de scădere a populației se păstrează până în prezent – în 2013: 1.297
locuitori la nivel de comună.
*
Având în vedere declinul economic ca și accentuarea fenomenului de îmbătrânire a
populației în timp ce, proporțional, grupa de vârstă a tinerilor se diminuează continuu în
mediul rural, se estimează un volu m de forță de muncă de aproximativ 50% (adică un
total de 662 persoane) din populația anului 2011, care este de 1.342 locuitori la nivel de
comună, în condițiile creșterii vârstei de pensionare la 65 ani.
Structura populației pe grupe de vârstă, la nivelul comunei în anul 2011, potrivit datelor
recensământului, se prezintă astfel:
GRUPA DE VÂRSTĂ POPULAȚIA
STABILĂ TOTALĂ ACTIVĂ OCUPATĂ
Sub 15 ani 198 – –
15 – 19 ani 74 8 *
20 – 24 ani 81 39 32
25 – 29 ani 65 29 29
30 – 34 ani 95 63 59
35 – 39 ani 91 60 54
40 – 44 ani 98 70 67
45 – 49 a ni 46 34 34
50 – 54 ani 93 71 70
55 – 59 ani 93 62 62
60 – 64 ani 121 66 66
Total 857 502 473
65 – 69 ani 88 31 31
70 – 74 ani 72 36 36
75 ani si peste 127 44 44
Total 287 111 111
TOTAL 1,342 613 586
Din valorile corespunzătoare fiecărei grupe de vârstă prezentate în tabel se poate
observa că ponderea populației tinere (sub 15 ani) este de 14,76% din totalul populației.
POPULAȚIA
(2011) GRUPA DE VÂRSTĂ
NUMĂR %
0 – 14 ani 198 14,76
15 – 64 ani 857 63,86
60 ani și peste 287 21,38
TOTAL 1.342 100,00
Ponderea populației a pte pentru muncă se situează la 63,86%. De asemenea se mai
poate observa că ponderea populației de 65 de ani și peste este de 21,38% din totalul
populației comunei.
Din totalul populației, populația activă (613 persoane) reprezintă 45,68%, iar populație
ocupată (586 persoane) reprezintă 43,67% din totalul populației, respectiv 95,59% din
totalul populației active.
În tabelul următor se estimează, orientativ, structura populației stabile ocupate din
comuna Verbița pe cele trei sectoare de activitate, raporta t la rezultatele
Recensământului populației și locuințelor din 2011:

27EXISTENT
SECTOR Număr %
Primar 539 92,00
Secundar 8 1,35
Terțiar 39 6,65
TOTAL 586 100,00
Sectorul primar este reprezentat de sectorul agricol. După cum se poate observa, din
totalul populației active a comunei (613 persoane), populația ocupată în sectorul agricol
reprezintă peste 87% iar în cel terțiar, al serviciilor, ponderea este de peste 6% .
Activitățile din sectorul primar, secundar și terțiar se desfășoară pe teritoriul comun ei.
Activitățile sectorului terțiar (serviciile) reunesc populația ocupată în administrație,
învățământ, sănătate, cultură și culte, și unitățile cu profil comercial etc., cu un număr
total de 39 persoane, 6,65% din populația ocupată.
Numărul total al șom erilor înregistrați în 2011 la nivelul comunei este de 55, din care 22
femei (40% din total). Evoluția fenomenului șomajului în 2012 -2013, total și pe sexe,
este prezentată în tabelul următor:
2012 2013
M F M F
50 55
30 20 33  22 
Se poate constat a o creștere cu 10%, (creștere la nivel global dar și pe sexe), dar
comparativ cu anul 2002, potrivit datelor Recensământului populației și locuințelor
numărul total de șomeri era de 2 persoane, ambele înregistrate în satul Verbicioara.
În ceea ce privește condițiile de locuire, totalul locuințelor comunei în 2013, conform
datelor furnizate de beneficiar este de 650 de locuințe, în totalitate aflate în proprietate
privată .
Suprafața totală locuibilă este de 29.962 m2 (în 2013).
În prezent, conform datelor t ransmise de beneficiar, rezultă următorii indicatori:
– suprafața locuibilă medie a unei locuințe este de 46,09 m2, ceea ce înseamnă că
locuința medie pentru comuna Verbița este o locuință mică, cu 2 -3 camere
– suprafața locuibilă medie pentru o persoană este de 22,33 m2
– numărul mediu de persoane într -o locuință este de 2,06
Din această analiză rezultă că în acest moment tendința de dezvoltare a fondului de
locuințe al populației pentru următorii ani este nesemnificativă, dar trebuie luate în
calcul: fenomenul de migrație a populației (plecări și stabiliri de reședință și de domiciliu,
inclusiv migrația externă).
În ceea ce privește fenomenul navetismului, acesta antrena la nivel județean, la
Recensământul din 2011, peste 28.000 de persoane, adică 11,1% din to talul populației
ocupate. Cea mai mare parte a fluxurilor de navetism sunt de tip rural -urban și se
manifestă la nivelul Zonei Metropolitane Craiova. Localitățile care înregistrează o rată a
navetismului de peste 30% din forța de muncă sunt: Cârcea, Bucovă ț, Malu Mare,
Pielești, Șimnicu de Sus, Podari, Mischii, Coșoveni etc. La polul opus se regăsesc
comunele aflate la o distanță mare de centrele urbane, unde sunt concentrate locurile
de muncă, printre care se numără și Verbița (sub 5% din populația ocupată ). Strategia
de Dezvoltare Economico -Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014 -2020 notează

28faptul pentru comunele cu rată scăzută a navetismului, izolate față de coridoarele de
transport și centrele urbane, singura alternativă rămâne agricultura de su bzistență ele
confrunându -se și cu declinul socio -economic.
Însă Strategia evidențiază și oportunitățile referitoare la crearea de noi locuri de
muncă, dezvoltarea serviciilor în mediul periurban și dezvoltarea resurselor umane și
serviciilor sociale cu fi nanțări europene nerambursabile alocate de Uniunea
Europeană, mai cu seamă în contextul migrării populației active în căutarea unor slujbe
mai bine plătite în alte țări, și în special a tineretului – pentru școlarizare, specializare și
locuri de muncă.
2.6. CIRCULAȚIE
Așa cum s -a mai arătat, localitățile rurale din vestul județului (la limita cu județul
Mehedinți), respectiv din estul județului (la limita cu județul Olt) resimt calitatea foarte
slabă a infrastructurii de transport (drumuri județene și comun ale) către municipiul
Craiova și celelalte centre urbane, precum și lipsa unor centre urbane cu rol de
echilibru în zonă, care roluri ar putea fi preluate, în perspectivă, de comune precum
Plenița, Brabova sau Amărăștii de Sus, pentru ca simultan cu modern izarea drumurilor
județene și naționale, să se poată revitaliza aceste areale.
Și tot așa cum s -a menționat deja, comuna Verbița este str ăbătută de:
– DJ 552 (Călugărei -Verbița)
– DC 60 (Plenița -Ceanov).
Starea drumurilor publice din comună este relativ bun ă, din totalul lungimii re țelei de
drumuri 16,24 km, 4.2 km reprezint ă drumuri asfaltate, 2,2 km drumuri imbacaminte
provizorie, iar 9,84 km reprezint ă drumuri de p ământ propuse pentru modenizare.
Densitate drumurilor publice este bună, iar infrastructura de iluminat public este
asigurată în proporție de 80 %, spre deosebire de infrastructura de utilități și mediu.
În lipsa unei ocolitoare, drumurile publice traverseaz ă localit ățile comunei.
Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de transport a comunei Verbița reprezintă
fundamentul dezvoltării urbanistice a localit ății, a integrării zonei cu rețeaua trans –
european ă de transport, a creșterii competitivit ății economice și dezvoltării pieței
interne. În acest scop se pot atage fonduri europene în perioada 2014 -2020, ceea ce
va conduce la atragerea de noi investiții și la dezvoltarea comunei.

2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCȚIONALE. BILANȚ TERITORIAL
În conformitate cu prevederile art. 46 (alin. 2, 3 și 4) al Legii nr. 350/2001 privind
amenajarea teritor iului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, Planul
Urbanistic General cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unități
administrativ -teritoriale de bază, cu privire la:
stabilirea și delimitarea teritoriului intravila n în relație cu teritoriul administrativ al
localității;
stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;
zonificarea funcțională în corelație cu organizarea rețelei de circulație;
delimitarea zonelor afectate de servituți publice;
modernizare a și dezvoltarea infrastructurii tehnico -edilitare;
stabilirea zonelor protejate și de protecție a monumentelor istorice și a siturilor
arheologice reperate;

29zonele care au instituite un regim special de protecție prevăzut în legislația în
vigoare;
formel e de proprietate și circulația juridică a terenurilor;
precizarea condițiilor de amplasare și conformare a volumelor construite,
amenajate și plantate.
zonele de risc natural delimitate și declarate astfel, conform legii, precum și la
măsurile specifice pr ivind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor
și realizarea construcțiilor în aceste zone.
zone de risc datorate unor depozitări istorice de deșeuri.
De asemenea, Planul Urbanistic General cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu
privire la:
evoluția în perspectiva a localității;
direcțiile de dezvoltare funcțională în teritoriu;
traseele coridoarelor de circulație și de echipare prevăzute în planurile de
amenajare a teritoriului național, zonal și județean.
zonele de risc natural de limitate și declarate astfel, conform legii, precum și la
măsurile specifice privind prevenirea și atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor
și realizarea construcțiilor în aceste zone.
lista principalelor proiecte de dezvoltare și restructurare;
stabil irea și delimitarea zonelor cu interdicție temporară și definitivă de
construire;
delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare
urbană.
Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localități i și se
corelează cu bugetul și programele de investiții publice ale localității, în vederea
implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.
*
Analiza care urmează se raportează la obiectivele activității de urbanism, așa cum sunt
ele preciza te în art. 13 al Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și
urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, și anume:
“a) îmbunătățirea condițiilor de viața prin eliminarea disfuncționalităților, asigurarea
accesului la infrastructuri, s ervicii publice și locuințe convenabile pentru toți locuitorii;
b) crearea condițiilor pentru satisfacerea cerințelor speciale ale copiilor, vârstnicilor
și ale persoanelor cu handicap;
c) utilizarea eficienta a terenurilor, în acord cu funcțiunile urban istice adecvate;
extinderea controlată a zonelor construite;
d) protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural construit și natural;
e) asigurarea calității cadrului construit, amenajat și plantat din toate localitățile
urbane și rurale;
f) protejarea localităților împotriva dezastrelor naturale.”

*

30Conform PUG 1997 bilanțul teritorial (intravilan propus) se prezintă astfel:
SUPRAFAȚA ZONIFICARE ha %
1 Zona centrală și alte funcțiuni complexe de
interes public 5,50 3,40%
2 Zona de locuinț e și funcțiuni complementare 124,30 76,87%
3 Zona unități industriale și agricole 5,22 3,23%
unități industriale 0,63 0,39%
unități agricole 4,59 2,84%
4 Zona de parcuri, recreere și sport 4,20 2,60%
5 Zona de gospodărie comunală 4,78 2,95%
6 Zone cu destinații speciale și de echipare
teritorială (căi de comunicație rutieră) 15,83 9,79%
rutiere 15,05 9,31%
edilitare 0,78 0,48%
7 Alte zone (terenuri neconstruite, ape, etc.) 1,87 1,16%
TOTAL INTRAVILAN 161,70 100,00
Zona Centrală a localităț ii, este de 5,50 ha.
În concordanță cu zonificarea definită prin Ghidul privind conținutul -cadru al planului
urbanistic general aprobat prin Ordinul nr. 13N/1999 , intravilanul localității a fost
structurat și analizat pe zone funcționale , astfel:
SUPRAFAȚĂ ZONIFICAR E (ha) (%)
Zona instituții publice și servicii, având următoarele
subzone funcționale: 2,345 1,47
IS 1 – subzona instituții publice 0,386 0,24
IS 2 – subzona instituții de învățământ 0,629 0,40
IS 3 – subzona cultură -culte 0,352 0,22
IS 4 – subzona serviciilor de sănătate 0,320 0,20 IS
IS 5 – subzona comerț și prestări servicii pentru
populație 0,650 0,41
IA Zona unități economice (industriale și agricole), având
următoarele subzone funcționale: 4,766 2,99
L Zona de locuire 124,97 6 78,47
Zona de spații verzi și amenajate, turism, agrement și
sport, având următoarele subzone funcționale: 9,669 6,07
P – subzona spațiilor verzi plantate (parcuri, scuaruri,
grădini publice, plantații de aliniament, plantații de
protecție) 8,915 5,60 SP
S – subzona agrement (sport -turism, locuri de joacă
pentru copii) 0,754 0,47
C Zona căi de comunicație 8,691 5,46
TE Zona pentru echipare edilitară 0,780 0,49
Zona gospodărie comunală 4,312 2,71
GC 1 – subzona platforme gospodărești (precol ectare
deșeuri menajere) 0,146 0,09 GC
GC 2 – subzona cimitire 4,166 2,63
DS Zona cu destinație specială (poliție, ISU) 0,102 0,06
Ape/ alte terenuri 3,321 2,08
TOTAL INTRAVILAN 159,262 100,00

31Diferența între suprafața totală existentă și situația (ex istentă) analizată în prezenta
documentație, pe baza intravilanului transpus pe suportul electronic, rezultă din
calitatea superioară a suportului electronic, acesta având un grad mult mai mare de
precizie, lucru care a făcut posibilă și delimitarea spații lor verzi de aliniament în lungul
căilor de comunicație, precum și calculul exact al celorlalte suprafețe de teren.
Bilanțul teritorial este prezentat în ANEXA 1 (Bilanțul pe localități componente) și
ANEXA 2 (Bilanțul general) la Memoriul General.
*
Zone funcționale . Aspecte caracteristice ale principalelor zone funcționale
Obiectivul Planului Urbanistic General îl constituie organizarea zonelor funcționale în
cadrul teritoriilor localităților, organizarea între acestea în funcție de folosința principală
și natura activităților dominante.
Zona instituții publice și servicii
Include în principal dotările importante existente amplasate în localitățile comunei
Verbița, dotări de învățământ școlar și preșcolar, dotări comerciale (sector particular),
dotări medi cale și de asistență socială. Suprafața ocupată este în corelare cu
necesitățile populației, viitoarele amenajări se vor face în funcție de dezvoltarea acestor
localități.
Principalele instituții publice și servicii de interes general au fost prezentate la capitolul
2.4. Zona se constituie din subzonele care găzduiesc următoarele activități:
– instituții publice – administrație publică (primăria)
– instituțiile de învățământ (grădinițe, școli primare și gimnaziale)
– cultură -culte ( cămin cultural, biserici, bib lioteci)
– sănătate (cabinete medicale, dispensar)
– unități comerciale și de servicii (unități comerciale în construcții de locuințe și în
construcții independente, piață agroalimentară, spații pentru servicii – bancare,
ateliere, spații pentru alimentație pu blică, poștă – centrală telefonică)
Zona instituțiilor publice și serviciilor grupează principalele instituții și dotări în zona
centrală a localității, dar cuprinde și unități dispersate în intravilanul comunei.
Poziționarea în intravilan este determinată de accesibilitate, de o bună relaționare prin
principalele circulații cu celelalte zone funcționale ale comunei.
Probleme, disfuncționalități:
– lipsa unei farmacii și a unei farmacii veterinare
– calitatea scăzută a infrastructurii de sănătate
– lipsa dotării cu aparatură medicală performantă;
– calitatea scăzută a infrastructurii sociale și de educație, lipsa dotărilor de
învățământ de toate nivelurile (laboratoare, s ăli de curs), dotarea
corespunzătoare cu echipamente didactice
– pentru celelalte instituții pub lice și servicii existente se va propune modernizarea
și reabilitarea.
Zona de locuire
Include locuințe preponderent individuale, izolate pe lot, în regim predominant parter,
dar și un bloc (locuințe colective) realizat înainte de 1989.

32Zona de locuire (și funcțiuni complementare) a localității ocupă cea mai mare parte a
intravilanului localității. Funcțiunea este prezentă și în zona centrală a comunei și este
menținută în scopul păstrării specificului local.
Poziționarea în intravilan este determinată de c aracteristicile reliefului și evoluția tramei
stradale, în relația ei cu principalele căi de acces în zonă (drumurile județean și
comunal), și forma parcelarului (proprietăților).
Zona de locuire și funcțiuni complementare cuprinde, pe lângă locuințe și an exele
gospodărești ale acestora și unități comerciale aferente comerțului en detail , cotidian, și
mici unități de servicii, alte funcțiuni complementare și compatibile dispersate.
Fondul construit în cea mai mare parte nu prezintă o valoare arhitecturală d eosebită, și
este realizat din zidărie dar și din materiale inferioare (paiantă, chirpici). Deși sunt
considerate ecologice, cele peste 50.000 de locuințe din chirpici și paiantă, amplasate
mai ales în mediul rural (peste 50% din fondul locativ) au un conf ort redus și prezintă
riscuri majore în caz de hazarde naturale, precum cutremurele.
Fondul de locuințe este format din:
– locuințe individuale pe parcelă, în regim predominant parter, în sistem izolat
– locuințe colective în regim P+1E – bloc
O problemă major ă a zonei de locuit este gradul redus de confort urban cauzat de
accesele nemodernizate, uzura fondului, lipsa infrastructurii tehnico -edilitare.
Alimentarea cu apă în sistem unitar și realizarea rețelei de canalizare la nivel de
comună ar conduce la spori rea confortului locuirii.
De asemenea, doar un mic procent din totalul clădirilor de locuit (12,5% la nivel de
județ) au fost construite după 1990, marea majoritate (68% la nivelul județului) au fost
ridicate în perioada comunismului, dar mai există și un procent (12,5% la nivelul
județului) de construcții realizate înainte de 1945.
Un procent nesemnificativ (6,4% la nivelul județului, cele mai multe în Craiova) dispun
de aparate de aer condiționat și tot un procent redus au fost reabilitate termic (16,7% l a
nivelul județului – dintre care mai mult de o treime în Craiova).
Un procent important (18,1% la nivelul județului) dintre locuințe sunt neocupate.
Comuna Verbița figurează în Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului
Dolj pentru perioada 201 4-2020 printre localitățile în care nu se regăsesc locuințe
multietajate, fondul locativ fiind învechit, în care dintre locuințele existente mai puțin de
5% sunt prevăzute cu tâmplărie modernă și mai puțin de 10% sunt dotate cu camere de
baie, termoizolant ă și cu instalație de canalizare, dar și printre localitățile cu peste 99%
locuințe conectate la sistemele de alimentare cu energie electrică, respectiv printre
localitățile în care 40,1 -50% din locuințe au bucătărie în interiorul locuinței.
99,5% dintre l ocuințele din județ se află în proprietate privată.
Pentru stabilirea necesarului de locuințe s -au luat în calcul tendințele socio -demografice
analizate în capitolele precedente. Acestea indică faptul că fondul existent este suficient
pentru următorii 10 a ni.
Prin PUG se stabilesc reguli în scopul promovării unui anumit specific local. Ca atare
funcțiunea se păstrează în zona centrală a localității, cu permisitivități în ceea ce
privește schimbarea de destinație parțială sau totală – în special pentru activ ități de
sector terțiar – cultură, comerț, servicii etc.

33În zona de locuire și funcțiuni complementare sunt propuse obiective de utilitate publică
– realizare accese carosabile și pietonale (modernizare străzi existente), extindere
rețele tehnico -edilitare .
Zona unităților economice (industriale și agricole)
Această zonă cuprinde unitățile prezentate la capitolul care analizează potențialul
economic al comunei Verbița.
În cadrul cap. 2.2. au fost prezentate unitățile economice, pe categorii de activități –
agricole sau industriale care dictează profilul economic.
În zona unităților economice sunt propuse obiective de utilitate publică – stația de
epurare.
Zona de spații verzi și amenajate, turism, agrement și sport
Această zonă include:
– terenurile de sport din localitățile Verbița și Verbicioara
– fâșiile verzi din lungul străzilor principale și în zona centrală
Pe teritoriul comunei nu există unități turistice sau alte amenajări pentru agrement
pentru populație.
Zona căi de comunicație
Se compune din suprafe țele aferente căilor de comunicație (rutieră) și include totalitatea
spațiilor aferente circulațiilor publice, precum și stațiile de transport public.
Căile de comunicație principale sunt drumul județean și drumul comunal.
Principalele disfuncționalități:
– din toate străzi au fost modernizați parțial, La programarea investițiilor de
modernizare se va ține cont de necesitatea realizării infrastructurii tehnico –
edilitare (alimentare cu apă și canalizare și în perspectivă alimentare cu gaze) și
de necesitatea reabilitării iluminatului public stradal
– dacă starea drumului județean este evaluată – pe un sector – ca fiind bună și
foarte bună și pe un alt sector mediocră, starea drumului comunal este evaluată
ca rea și necesită modernizare
– pe traseele Calafat -Maglav it/Unirea -Verbița se înregistrează cele mai puține
curse zilnice planificate de călători – 3.

Zona de echipare edilitară
Dotarea comunei din punct de vedere al infrastructurii este reprezentată de: sistemul de
alimentare cu energie electrică, sistemul de alimentare cu apă (parțial realizat), serviciul
de telefonie fixă și televiziune prin cablu și internet.
Canalizarea – se va începe studiul de fezabilitate pentru realizarea sistemului unitar.
Lucrările la rețeaua de canalizare în sistem unitar s -au execut at parțial la nivelul
localității Verbița, în restul localității și în localitatea Verbicioara fiind utilizat sistemul
local (haznale), iar canalizarea pluvială este parțial rezolvată prin colectarea în șanțurile
descoperite care mărginesc drumurile pe amb ele părți, actualmente propuse pentru
modernizare, ca proiecte prioritare.

34Comuna este alimentată cu energie electrică din sistemul național, prin racorduri
aeriene până la posturile de transformare, rețeaua de distribuție acoperind întreaga
localitate.
Pentru încălzire se folosesc sisteme individuale (sobe cu combustibil solid), atât pentru
locuințe cât și pentru celelalte funcțiuni.
Nu există rețea și instalații pentru alimentarea cu gaze a obiectivelor existente. Pentru
prepararea hranei se folosesc but elii iar în localitate există puncte de vânzare (schimb
butelii).
În localitate există racorduri la rețeaua telefonică fixă existentă în lungul traseului
drumului județean și comunal.
Extinderea și modernizarea rețelelor existente de echipare tehnico -edilitară la nivelul
întregii comune (inclusiv iluminatul public stradal) este unul din obiectivele de utilitate
publică prevăzute în prezenta documentație, fiind în același timp unul din cele mai
importante obiective derivate din obiectivul major al creșterii calității vieții locuitorilor și
important indicator al confortului urban la nivelul întregului comună.

Zona de gospodărie comunală
Zona edilitar -gospodărească a comunei a fost prezentată și analizată în capitolele
anterioare.
Platforma gospodărească a fost dezafectată.
În afara cimitirelor ortodoxe existente, dintre care unele ocupate la capacitate maximă,
se propune amenajarea un cimitir nou in partea de nord a satului verbicioara, in zona
fostei platforme gospodarasti, cu o suprafata de aproximativ 0 ,50 Ha, conform
estimărilor făcute (și care se vor materializa în noul PUG). A mai fost cuprinsă o
suprafață de 0,1 ha, cât însumează cele 7 platforme de precolectare a deșeurilor
menajere.

Zona cu destinație specială
Această zonă cuprinde sediul poliției , într-o construcție în stare bună.
Suprafața totală este de 0,10 ha.
Această zonă nu se va extinde prin prezenta documentație.

2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE
Așa cum s -a arătat în capitolele anterioare, referitor la localitatea Verbița nu sunt
semnalate riscuri naturale majore în secțiunea corespunzătoare a PATN.

2.9. ECHIPARE EDILITARĂ
Alimentarea cu apă
În ceea ce privește alimentarea cu apă, (parțial realizat) în prezent comuna Verbița
este alimentată din puțuri forate. Problema calității apei as ftel obținute poate fi
soluționată – conform informațiilor transmise de beneficiar prin renunțarea la sistemul
actual de captare și realizarea unui sistem de aducțiune din sistemul de captare pentru

35realizarea unei statii de neutralizare în gospodăria de apă comună ce va alimenta cele
două sate.
Canalizarea
Rețeaua de canalizare (parțial realizat), până în prezent, gospodăriile cetățenilor
dispunând de haznale proprii în cea mai mare parte a comunei.
Deoarece momentan nu există fonduri pentru realizarea unei rețele de canalizare
unitară la nivelul întregii comune, se recomandă ca în zonele unde pânza freatică se
află la adâncimi de sub 6 m, în gospodării să se construiască fose septice vidanjabile,
pentru a evita poluarea pânzei de apă freatică.
Canalizar ea pluvială se asigură prin colectarea apelor meteorice la șanturile deschise ,
existente.
Soluția pentru canalizarea apelor pluviale va mai rămâne într -o etapă intermediară
colectarea în șanțurile adiacente drumurilor, dar în perspectivă se va avea în ved ere ca
sistemul de canalizare a apelor menajere să fie dublat de un sistem de canalizare
separat pentru apele pluviale, care pot fi evacuate în câmp.
Pentru apele menajere sunt în curs de proiectare și execuție stații de epurare, la nivelul
comunei singura în folosință fiind cea care deservește localitatea reședință de comună.
Alimentarea cu energie electrică
Comuna Verbița este racordată la sistemul energetic național prin racorduri aeriene
pâna la posturile de transformare.
Comuna Verbița este electrific ată integral, gospodăriile fiind alimentate de la rețeaua
electrică existentă.
In comună funcționează 3 posturi de transformare in satul Verbița și satul Verbicioara.
Alimentarea cu energie termică
In prezent gospodăriile populației sunt încălzite cu sobe care funcționează cu
combustibil solid, primăria este încălzită cu centrală termică care funcționează pe
combustibil solid și unitățile de învățământ sunt dotate cu centrale termice individuale.
Pentru următoarea etapă nu se prevede realizarea unui sistem de încălzire centralizat și
nici a unui sistem de alimentare cu gaze la nivel de comună.

Rețele telefonice, cablu, internet
Comuna beneficiază de servicii de televiziune prin cablu .
Primaria, unitățile de învățământ, celelalte instituții publice benefi ciază de internet,
televiziune prin cablu.
In zonă nu există acoperire uniformă pentru rețelele de telefonie mobilă.

2.10. PROBLEME DE MEDIU
Așa cum s -a subliniat în capitolele anterioare, activit ățile economice ce se desfășoară
pe teritoriul administr ativ al comunei Verbița nu sunt poluante, neexistând, așadar surse
majore de poluare.
Traficul motorizat este principalul generator de poluare, astfel încât se poate vorbi de o
calitate bună a aerului, în contextul unui important cadru natural nepoluat, da r și

36depozitarea aleatorie a deșeurilor menajere reprezintă un risc pentru calitatea solului,
aerului și apei.
Se recomandă supravegherea modului de depozitare a gunoaielor de către cetățeni și
reglementarea modului de manevrare și utilizare a ierbicidelo r și pesticidelor agricole.
Prioritatea de intervenție o constituie amplasarea de platforme ecologice de
precolectare a deșeurilor menajere.
Potrivit secțiunii corespunzătoare a PATN, așa cum s -a arătat, la nivelul comunei nu
sunt identificate zone de ris curi naturale.
Prezența monumentelor și siturilor istorice și arheologice existente în comuna Verbița
impune delimitarea zonelor de protecție în intravilanul localității, respectiv în extravilan,
cu respectarea prevederilor Legii nr. 422/2001 privind prote jarea monumentelor istorice
(cu modificările și completările ulterioare) și formularea unor măsuri speciale transpuse
în reglementăti urbanistice specifice pentru monumentul din intravilan.

2.11. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI
Din consultarea popul ației au rezultat în principal următoarele aspecte pe care prezenta
documentație urmează să le abordeze și să le rezolve:
– la revizuirea intravilanului concluzia a fost că extinderea zonei de locuire și a
cimitirelor și a gospodăriilor de apă reprezintă o p rioritate pentru populația
comunei
– s-a solicitat de asemenea soluționarea intersecțiilor cu probleme în interiorul
comunei – un acces corespunzător la localitățile componente
– rezolvarea accesului din DJ 552 și amenajarea accesului către comuna Verbița
– asigurarea unui management corespunzător al deșeurilor
– modernizarea drumurilor și a sistemului de iluminat stradal
– extinderea infrastructurii publice de utilități
Dezvoltarea în viitor a infrastructurii tehnico -edilitare și modernizarea arterelor de
circulaț ii vor crește accesibilitatea comunei, vor conduce la sporirea atractivității
localității pentru investiții în sectorul privat.
Aceste măsuri vor fi susținute printr -o exploatare inteligentă a resurselor turistice ale
zonei – un centru de informare turist ică, o casă de oaspeți și alte dotări și unități de
cazare turistice pentru agroturism piscicol, ateliere sau școli de meșteșuguri cu spații de
expunere și vânzare și dotările aferente.
În ceea ce privește gradul de dotare administrativă, de învățământ, cu ltură-culte și
comerț -servicii, acesta acoperă necesarul actual.
Unitățile preșcolare și școlare asigură necesarul, raportat la numărul de elevi din
comună. Este însă necesară o diversificare a ofertei educționale și în acest sens se
propune organizarea un ui club al copiilor.
De asemenea trebuie luată în considerare și refuncționalizarea altor construcții
aparținând comunei, prin eforturi proprii, prin închiriere/concesionare sau în parteneriat,
pe măsura identificării altor proiecte cu impact asupra crește rii calității vieții locuitorilor.

37Infrastructura tehnico -edilitară urmează a se dezvolta pornind de la sistemul centralizat
realizat – alimentarea cu apă și canalizarea. Alimentarea cu energie electrică este
asigurată la nivelul întregii comune. Alimenta rea cu gaze nu este prevăzută.
Este propusă modernizarea străzilor, odată cu extinderea rețelelor edilitare, inclusiv
iluminat public stradal.
O altă problemă este lipsa spațiilor verzi amenajate și a dotărilor de agrement/turism.
Există locații cu potenț ial peisagistic și turistic deosebit în care este posibilă dezvoltarea
agroturistică. Totodată suprafața cu destinația spații verzi și agrement -sport -plantații de
protecție se va mări prin amenajarea unor locuri de joacă și a unor terenuri de sport și a
unei baze sprotive pe teritoriul localității Verbița. Trebuie subliniat însă faptul că raportat
la numărul de locuitori, ca suprafață este acoperit necesarul la nivel de comună, în
conformitate cu normele europene.

3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ

3.1. STUDII DE FUNDAMENTARE
În elaborarea capitolului de propuneri pentru noul PUG s -a ținut cont de analiza
actualizată a contextului local de dezvoltare.
Au fost utilizate analizele și concluziilor srategiei de dezvoltare de nivel județean
înaintate proie ctantului de beneficiar.
*
Analizele economică, socio -demografică, urbanistică și a factorilor de mediu întreprinse
de proiectant au fost incluse în prezenta documentație.
A fost asigurat suportul topo actualizat.
Studii geotehnice se vor elabora pentru f iecare investiție în parte.
Prezenta documentație propune menținerea regimului de înălțime existent, un regim de
înălțime predominant redus, care merge până la P+2E (P+2E+M în zona centrală a
localității, pentru definirea unui anumit caracter al zonei).

3.2. EVOLUȚIE POSIBILĂ, PRIORITĂȚI
În contextul prezentat există premisele unei dezvoltări viitoare complexe și durabile, nu
numai pe seama condițiilor geografice, de climă și a resurselor naturale, ci și a
economiei – a sectorului primar preponderent agri col, sectorului secundar industrial, și
sectorului terțiar, al serviciilor.
Un atu îl constituie rezolvarea infrastructurii de telecomunicații și a rețelei de iluminat
public, ca și stadiul dezvoltării rețelei de alimentare cu apă.
Aceste premise pot reco nfigura în timp zona centrală a localității, ca și intravilanul
existent. Pentru următorii zece ani însă, în condițiile actuale anterior descrise, nu este
previzibilă o astfel de dezvoltare, motiv pentru care propunerile prezentei documentații
vor merge î n direcția completării dotării tehnico -edilitare și creșterii gradului de confort,
ca și condiție esențială a creșterii calității vieții locuitorilor și totodată creșterii
atractivității comunei pentru investiții majore în sectorul privat.

38Se evidențiaz ă potențialul natural de dezvoltare a unei agriculturi performante, pentru o
agricultură ecologică și agroturism, pentru turismul pentru vânătoare și pescuit, turismul
ecologic și turismul istoric (cultural) care poate fi dezvoltat pe seama vestigiilor exi stente
în teritoriul comunei Verbița, iar pentru mediul de afaceri: potențialul de producție bio,
existența resurselor de materiale de construcții, ca și piața de consum relativ extinsă.
Pe termen lung se poate estima că Verbița dispune în primul rând de u n avantaj
comparativ care poate deveni și competitiv prin ecologizare în domeniul agriculturii, în
sensul larg al noțiunii: culturi agricole, viticultură, zootehnie, silvicultură, incluzând
activitățile de prelucrare.
Obiectivele specifice sunt: c reșterea atractivității comunei și dezvoltarea durabilă a
acestuia prin îmbunătățirea infrastructurii și valorificarea potențialului agricol,
dezvoltarea economică și creșterea competitivității comunei prin sprijinirea micilor
investitori, dezvoltarea infrastructu rii specifice cercetării/inovării și calificarea resurselor
umane, protecția și îmbunătățirea mediului prin cresterea calității infrastructurii de mediu
și creșterea eficienței energetice pe următoarele d omenii majore de acțiune:
Dezvoltare urbană integrat ă și durabilă;
Îmbunatățirea rețelei de drumuri locale și străzi;
Dezvoltarea rețelelor de utilități;
Investiții pentru protecția mediului;
Sprijinirea investitorilor prin acordarea de facilități și încurajarea parteneriatului
public -privat;
Dezvoltarea se rviciilor publice și eficientizarea activității administratiei publice
locale din comună prin dezvoltarea tehnologiei informației și a comunicațiilor;
Sprijinirea dezvoltării agriculturii cu accent pe bio -agricultură;
Creșterea calității și accesului la se rvicii publice;
Accentuarea rolului E-Guvernării.

3.3. OPTIMIZAREA RELAȚIILOR ÎN TERITORIU
Așa cum s -a arătat, comuna Verbița se situează în categoria localităților de rang IV.
Deci, cu o populație care este posibil să scadă în continuare, dar nesemnifica tiv, este
previzibilă și menținerea profilului economic al localității, care în continuare va
concentra cea mai mare parte a populației active a comunei.
Totodată este posibil ca și navetismul să scadă și prin aceasta populația ocupată în
special în secto rul primar (agricultura) să crească.
Transportul public intra și interurban se va menține în legătură cu DJ 522, care rămâne
principala arteră de circulație și legătură cu celelalte localități ale județului. Nu se
propun modificări ale traseului sau stații lor existente.

3.4. DEZVOLTAREA ACTIVITĂȚILOR
Dezvoltarea infrastructurii urbane reprezintă premisa creării de locuri de muncă, a
creșterii atractivității comunei pentru investitori și dezvoltării turismului.

39Dezvoltarea infrastructurii de transport cons ituie premisa implementării celorlalte
priorități de dezvoltare ale comunei, contribuind la integrarea zonei cu rețeaua de
transport europeană și în economia europeană, la creșterea competitivității, dezvoltarea
de noi activități pe piața internă.
Îmbunăt ățirea infrastructurii sociale (a serviciilor de sănătate, educație, sociale și pentru
siguranță publică în situații de urgență) are ca scop asigurarea de servicii de bază
pentru populație, contribuind la coeziunea economică și socială și la creșterea nive lului
de trai.
O altă prioritate o reprezintă ocuparea forței de muncă ca modalitate esențială de
reducere a sărăciei și excluziunii sociale. Această prioritate este fundamental legată de
accesul la o educație de calitate.
Protecția mediului și creșterea e ficienței energetice este o altă direcție importantă,
gestionarea eficientă a resurselor, în special a energiei, fiind unul din aspectele care
trebuie abordate de orice politică de dezvoltare locală.
Dezvoltarea turismului (agroturismului/ecoturismului, tu rismului de vânătoare și pescuit,
turismului istoric/cultural) este motivată de existența patrimoniului natural și a moștenirii
istorice și culturale și de posibilitatea valorificării acestui patrimoniu.
Experiența și exemplele de bună practică inclusiv d in România demonstrează că
specificul local poate fi mai bine valorificat prin realizarea – cu sprijinul comunității – a
unor micro -centre turistice care să includă un punct de informare asociat cu un punct de
desfacere a produselor locale artizanale sau a limentare tradiționale și eventual o „casă
de oaspeți”, care poate fi în același timp un mic muzeu al localității respective. Această
micro -unitate poate contribui la economia locală, creând nu doar o sursă de venituri ce
se poate dezvolta în timp, ci și l ocuri de muncă și poate chiar o piață de desfacere
independentă, cu condiția promovării insistente și de calitate. Nu în ultimul rând, acest
tip de activități tind în mod natural să se dezvolte în timp, antrenând populația vârstnică
– un adevărat ghid turi stic și promotor al folclorului, istoriei așezării, meșteșugurilor
tradiționale.
Dezvoltarea economică trebuie să ia în calcul în contextul actual programele de
finanțare ale UE. Atât sectorul agricol cât și cel industrial pot beneficia de aceste
programe.
Activitățile economice ale comunei sunt în prezent preponderent legate de agricultură.
Dezvoltarea ar putea include valorificarea folclorului și tradițiilor, precum și a
gastronomiei locale, pe care strategia locală le aduce în discuție.
Activitățile agr icole se bazează pe cultura cerealelor, plantelor tehnice, legumelor și
zootehnie. Analiza care fundamentează PUG indică faptul că dezvoltarea asociațiilor
agricole ar putea asigura posibilitatea exploatării terenului agricol pe suprafețe mari,
prin utiliz area intensivă a mijloacelor mecanizate.
Direcțiile identificate vor conduce la impulsionarea economiei locale în scopul:
– asigurării de locuri de muncă în special în sectoarele terțiar și secundar pentru
care este prioritară asigurarea infrastructurii
– diminuării migrației și menținerii unor structuri demografice echilibrate prin
creșterea ponderii tineretului în cadrul populației comunei cu consecințe asupra
natalității (sporului natural)
– dezvoltării dotării și echipării edilitare.
Acest scenariu de dezvolt are se bazează și pe potențialul peisagistic și turistic al
comunei.

40Necesitățile comunității locale nu vizează în prezent obiective majore pentru care ar
trebui rezervate suprafețe mari de teren, ori modificări majore în sistemul circulației
rutiere. Modi ficările propuse sunt evidențiate în planșa Reglementări.

3.5. EVOLUȚIA POPULAȚIEI
În ultimii ani datorită modificărilor socio -economice (scăderea nivelului de trai) populația
rurală și populația localităților urbane mici a scăzut continuu, din cauza scăd erii
natalității, fenomenului migrațional și îmbătrânirii populației.
De aceea estimările făcute asupra evoluției populației se bazează pe principiile politicii
demografice de stimulare a creșterii naturale a populației și de utilizare cât mai
completă a resurselor de muncă la nivelul comunei.
Evoluția demografică este în general dificil de prognozat din cauza:
îmbătrânirii populației, crizei economice, lipsei proiectelor, care fac mai plauzibilă
o scădere demografică mai accentuată în următorii ani în me diul rural dar și la
nivelul localităților urbane cu până la 20.000 de locuitori
reorientării economice pe seama unei mai bune valorificări a resurselor naturale
și culturale existente și lansarea activităților de sector terțiar – turism – care ar
putea st abiliza populația și chiar să determine creșterea numărului de locuitori în
timp
În ambele variante și din perspectiva unor estimări anterioare care au generat doar o
marjă de aproximare a evoluției populației în decurs de un deceniu, este dificil de
estim at evoluția populației active, dar se poate anticipa că în prima variantă și urmând
tendințele descrescătoare actuale, populația activă se va cifra și peste 10 ani tot în jurul
a 45% din totalul populației – mai scăzută numeric decât în prezent – din care populația
ocupată va reprezenta tot 95% din populația activă, adică 43% din totalul populației, cu
o structură pe sectoare aproximativ constantă, ce ia în considerare o creștere a
sectoarelor secundar + terțiar de până la maximum 15% în total.
În concluzie , dacă evoluția demografică este mai greu de anticipat, ea putând fi
influențată de politica economică a localității, propunerea de extindere a intravilanului
este formulată pe baza elementelor de temă stabilite cu beneficiarul și pe baza
opțiunilor exprim ate de comunitatea locală.
O bună politică socio -demografică va avea în vedere:
– asigurarea de locuri de muncă în special în sectoarele terțiar și secundar pentru
creșterea calității vieții, cu consecințe asupra migrației și fenomenului
navetismului
– creșterea gradului de dotare și echipare a localității
În aceste condiții s -a estimat pentru anul 2025 creșterea cu precădere a ponderii
sectorului terțiar (servicii către populație) și a sectorului secundar (în special unități mici
și mijlocii industriale de prelucrare și valorificare a produselor agricole), dar și
dezvoltarea infrastructurii de turism.

3.6. ORGANIZAREA CIRCULAȚIEI
În ceea ce privește organizarea circulației, principalele obiective sunt:
– amenajarea punctelor de intersecție semnalate cu drum ul județean

41- organizarea circulaței interioare, locale
– modernizarea circulației interioare, prin rectificări ale traseelor, ale geometriei și
suprafeței carosabile (îmbrăcăminții)
Planșa Reglementări prezintă profilele transversale ale străzilor pe categor ii.
Pentru celelalte funcțiuni parcarea sau gararea vor fi asigurate în incintele respectivelor
unități.

3.7. INTRAVILAN PROPUS. ZONIFICARE FUNCȚIONALĂ. BILANȚ TERITORIAL
Intravilanul existent, care a fost realizat pe suport de hârtie, este marcat pe plan șa
Situația existentă – disfuncționalități cu linie continuă de culoare roșie. Pe aceeași
planșă sunt marcate și suprafețele propuse a fi introduse în intravilan, în culoarea gri
deschis.
Introducerile în intravilan au avut la bază opțiunile locuitorilor comunei, analiza situației
existente și soluțiile urbanistice formulate în cadrul prezentei documentații.
*
În urma analizei întreprinse și a estimărilor făcute pentru perioada de valabilitate a noii
documentații, PUG propune o nouă configurare a limitei i ntravilanului.
Extinderea intravilanului totalizează cca 1,80 ha, zona de locuințe și funcțiuni
complementare .
Terenurile introduse în intravilan și care în prezent sunt în folosință agricolă, vor căpăta
categoria de folosință curți construcții.
Aceste mo dificări reflectă opțiunile populației, formulate în cadrul rundelor de consultare
cu autoritățile locale.
Bilanțul teritorial este prezentat în ANEXA 2 a Memoriului General și în planșa
Reglementări din PUG.
Prin prezenta documentație se introduc interdic ții temporare de construire pe zonele
care urmează a fi reglementate în baza unei documentații de urbanism plan urbanistic
zonal aprobată de consiliul local al comunei și anume zonele unităților economice
menținute, în prezent dezafectate, pentru care regu lamentele de construire vor stabili
suprafețele construibile și regulile de amplasare și conformare a construcțiilor, zonele
aferente circulațiilor și zonele de protecție în interiorul obiectivului economic, alte măsuri
în funcție de specific. Eventuala sc himbare de destinație, de asemenea luată în calcul la
acest moment se poate face tot printr -o documentație de urbanism de tip PUZ, aprobată
de consiliul local al comunei.
Interdicții definitive de construire se instituie pe terenurile afectate de culoarul de
protecție al L.E.A. de medie tensiune, stabilite prin PUG conform planșei Reglementări .
Organizarea zonelor funcționale are drept scop dezvoltarea echilibrată în teritoriu a
localității.
Potrivit documentației prezente, zona centrală a localității, deli mitată pe planșa de
reglementări, este de 5,50 ha și cuprinde ceea ce s -a estimat a fi nucleul de dezvoltare
în următorii 10 ani în evoluția localității. Această zonă concentrează principalele instituții
publice și servicii, dar și locuințe individuale/col ective, izolate sau cuplate.

42În concordanță cu zonificarea definită prin Ghidul privind conținutul -cadru al planului
urbanistic general aprobat prin Ordinul nr. 13N/1999 , intravilanul localității la nivelul
anului 2015 a fost structurat pe zone funcțional e, astfel:

Bilanțul teritorial pro pus este prezentat în ANEXA 2.

IS – Zona instituții publice și servicii
Această zonă este rezervată în continuare principalelor instituții publice și servicii de
interes general:
– servicii administrative
– instituțiile de învățămât
– cultură -culte SUPRAFAȚĂ ZONIFICARE (ha) (%)
Zona instituții publice și servicii, având următoarele
subzone funcționale: 2,34 1,47
IS 1 – subzona instituții publice 0,39 0,24
IS 2 – subzona instituții de învățământ 0,63 0,40
IS 3 – subzona cultur ă-culte 0,35 0,22
IS 4 – subzona serviciilor de sănătate 0,32 0,20 IS
IS 5 – subzona comerț și prestări servicii pentru
populație 0,65 0,41
Zona unități economice (industriale și agricole),
având următoarele subzone funcționale: 4,76 2,99
I – subzon a unități industriale – – IA
A – subzona unități agricole 2,76 2,99
L Zona de locuire, având următoarele subzone
funcționale: 124,97 78,49
Zona de spații verzi și amenajate, turism, agrement și
sport, având următoarele subzone funcționale: 9,67 6,07
P – subzona spațiilor verzi plantate (parcuri, scuaruri,
grădini publice, plantații de aliniament, plantații de
protecție) 8,92 5,60 SP
S – subzona agrement (sport -turism, locuri de joacă
pentru copii) 0,75 0,47
Zona căi de comunicație 8.69 5,46
CR – căi de comunicație rutieră 8.69 5,46 C
CF – căi ferate și construcții aferente – –
TE Zona pentru echipare edilitară (stația de pompare a
apei potabile și rezervoare de înmagazinare a apei
potabile) 1,04 0,65
Zona gospodărie comunală 4,33 2,72
GC 1 – subzona platforme gospodărești
(precolectare deșeuri menajere) 0,16 0,10 GC
GC 2 – subzona cimitire 4,17 2,62
DS Zona cu destinație specială (poliție, ISU) 0,10 0,06
Ape/ alte terenuri 3,32 2,00
TOTAL INTRAVILAN 159,22 100,00

43- sănătate
– unități comerciale și de servicii
Zona instituțiilor publice și serviciilor se va concentra în continuare în zonele centrale
ale localităților componente, dar va cuprinde și unități dispersate în intravilanul comunei,
pe cât posibil în zonele centrale ale ce lorlalte unități teritoriale de referință (UTR -uri)
delimitate în intravilan cu funcțiunea de locuire, pentru o cât mai bună accesibilitate, fie
că e vorba de instituții publice și servicii (ex – de învățământ), fie că e vorba de unități
comerciale. Se rec omandă, deci, ca unitățile dispersate să fie localizate în centrele de
greutate ale UTR -urilor cu funcțiunea dominantă de locuire.
Organizarea zonelor instituțiilor publice și serviciilor are drept scop definirea unor
ansambluri coerente și reprezentative în zonele centrale ale localităților.

Subzonele funcționale propuse sunt:
IS 1 – Subzona instituții publice, cu clădiri cu regim de înălțime maxim
P+2E+M – nucleul care grupează instituțiile reprezentative ale comunei;
IS 2 – Subzona instituții de învățăm ânt, cu clădiri cu regim de înălțime
maxim P+2E;
IS 3 – Subzona cultură -culte
IS 4 – Subzonă sănătate
IS 5 – Subzonă comerț -servicii.

L – Zona de locuire
Zona de locuire (și funcțiuni complementare) a comunei este prezentă în cea mai mare
parte a teritori ului intravilan, dar și în zona centrală a localităților.
Zona de locuire și funcțiuni complementare cuprinde, pe lângă locuințe și anexele
gospodărești ale acestora și unități comerciale aferente comerțului en detail , cotidian, și
mici unități de servicii , alte funcțiuni complementare și compatibile dispersate.
Zona de locuire este organizată în unități teritoriale de referință (UTR -uri) pe
considerente de omogenitate și coerență , care trebuie păstrate .

IA – Zona unităților economice
În cadrul ei au fost delimitate zone cu interdicție temporară de construire până la
elaborarea PUZ, interdicție temporară motivată de necesitatea studierii în detaliu a
condițiilor de amplasare și conformare, acceselor, plantațiilor/zonelor de protecție etc.,
după caz, pentru orice obiectiv economic propus, respectiv, dacă va fi cazul, pentru
schimbarea funcțiunii.
Prezenta documentație propune păstrarea acestei funcțiuni considerând că acest sector
de activitate trebuie revigorat, ca resursă esențială a dezvoltării viitoare a localității.

SP – Zona de spații verzi și amenajate, turism, agrement și sport
Această zonă include parcuri, scuaruri, grădini publice, locuri de joacă pentru copii,
plantații de aliniament, plantații de protecție, terenuri de sport, zone de agrement, un ități
turistice.

44Subzonele funcționale propuse sunt:
P – Subzona spațiilor verzi plantate (parcuri, scuaruri, grădini publice,
plantații de aliniament, plantații de protecție)
S – Subzona agrement (sport -turism, locuri de joacă pentru copii)
Documentația p ropune realizarea unei baze sportive și a unui teren de sport.

C – Zona căi de comunicație
Această zonă se compune din totalitatea spațiilor aferente circulațiilor publice, stațiile de
transport public amenajate, , stațiile de carburanți etc.
Unități ap arținând acestei funcțiuni se propun și dispersat.
Documentația propune modernizarea căilor de comunicație existente.

TE – Zona de echipare edilitară
Această zonă cuprinde construcțiile aferente rețelelor existente și propuse (gospodărie
de apă, stație d e epurare).
Extinderea și modernizarea rețelelor existente de echipare tehnico -edilitară la nivelul
întregii localități este unul din obiectivele de utilitate publică prevăzute în prezenta
documentație, fiind în același timp unul din cele mai importante obiective derivate din
obiectivul major al creșterii calității vieții locuitorilor și important indicator al confortului
urban la nivelul întregii comune.

GC – Zona de gospodărie a comunei
Zona edilitar -gospodărească cuprinde cimitirele existente și exti nderile propuse, precum
și subzona platformelor gospodărești (precolectare deșeuri menajere).
Subzonele funcționale sunt:
GC 1 – Subzona platformelor gospodărești (precolectare deșeuri menajere)
GC 2 – Subzona cimitire

DS – Zona cu destinație specială
Această zonă cuprinde sediul poliției, în construcție în stare bună.
Această zonă nu se va extinde prin prezenta documentație.
În cadrul regulamentului local de urbanism (RLU) aferent PUG vor fi detaliate condi țiile
speciale de reglementare a construirii în zona centrală a localității și în zonele de
protecție identificate conform planșei de Reglementări.
*
Prezenta documentație delimitează și instituie restricții și pentru ZONE SITUATE ÎN
EXTRAVILAN și anume:
EX I – Subzona monumentului (sitului) istoric pro tejat – Așezarea fortificată de
epoca bronzului (cultura Verbicioara) de la "La Cetate”, la 300 m NE de satul
Verbicioara, comuna Verbița (poziția 89 din Lista Monumentelor Istorice 2010
Dolj, cod LMI: DJ-I-s-A-07917 ).

45EX II – Subzona monumentului istoric protejat ( situl arheologic și așezările) de
sec. IV p. Chr. și Neolitic din zona "Eleșteu”, la 3 km de biserica din satul Verbița,
comuna Verbița, (pozițiile 90 -92 din Lista Monumentelor Istorice 2010 Dolj, cod
LMI: DJ-I-s-B-07918, DJ -I-m-B-07918.01 și res pectiv DJ -I-m-B-07918.02) .
Tot aici ar trebui menționate și.
Restricția se referă la delimitarea zonei de protecție legale de 500 m și insituirea unui
regim de protecție pentru monumentele istorice de tip sit.

3.8. MĂSURI DE PROTEJARE ÎN ZONELE DE RISCURI
Nu este cazul, nefiind inventariate astfel de zone pe teritoriul Comunei Verbița.
Prin documentația prezentă au fost redefinite zonele de protecție a monumentelor
istorice existente, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care instituie în
mediul urban o raza de protectie de 100 m și în mediul rural o rază de protecție de 200
m în jurul monumentului în intravilan, respectiv 500 m în extravilan.
Orice intervenție în aceste zone se va face numai cu avizul Ministerului Culturii și
Patrimoniului Na țional, prin Direcția de Cultură și Patrimoniu Național a Județului Dolj.

3.9. DEZVOLTAREA ECHIPĂRII EDILITARE
Principalele proiecte – aflate în prezent în diverse faze, începând de la demararea
proiectului – au fost deja prezentate. Astfel:
Modernizarea drumului comunal DC 60,
Reabilitarea și modernizarea drumurilor locale în localitățile componente ,
Rețea alimentare cu apă și extindere c analizare,
Realizare infrastruc tură agrement,
Managementul deșeurilor propunere pentru amenajarea platformelor ecologic e
de depozitare a deșeurilor menajere conform normelor sanitare.
Extenderea rețelei de iluminat public și construirea de noi posturi de transformare
unde este nevoie.

3.10. PROTECȚIA MEDIULUI
Activitățile economice care se desfășoară în comună nu constit uie surse de poluare a
mediului inconjurator,iar problemele legate de mediu sunt minore. Calitatea factorilor de
mediu pe teritoriul comunei este satisfăcătoare.
Așa cum s -a arătat, activitățile productive ce se desfășoară pe teritoriul comunei (agro –
indus triale) nu sunt de natură a genera poluare. Măsurile ce se propun prin prezenta
documentație vizează:
Delimitarea unor zone de protecție sanitară și stabilirea restricțiilor specifice
raportat la funcțiunea zonei care a generat restricțiile (cimitire, staț ie de captare,
stație de epurare)
Delimitarea zonelor de protecție pentru monumentele istorice de pe teritorul
administrativ al comunei.

46Amplasarea platformelor ecologice de depozitare a deșeurilor menajere conform
normelor sanitare.

3.11. REGLEMENTĂRI UR BANISTICE.
Prezenta documentație ilustrează principiile generale de dezvoltare a comunei Verbița
pentru următorii 10 ani, evidențiind obiectivele acestei dezvoltări și stabilind permisiunile
și restricțiile ce se vor urmări în activitatea de autorizare a construcțiilor și în
implementarea proiectelor prioritare identificate împreună cu autoritatea locală.
Obiectivul general este acela al unei dezvoltări echilibrate și armonioase, care să
conducă la creșterea calității vieții locuitorilor comunei.
S-a urmăr it menținerea elementelor care țin de un anumit specific local, în evoluția
localității.
S-a propus, în raport cu diferitele tipuri de parcelare existente în cadrul funcțiunii
predominante, aceea de locuire, o parcelă minimă construibilă – de 200 m2 – și s-a
stabilit un tip de ocupare al parcelei.
S-au propus măsuri pentru dezvoltarea și organizarea zonei centrale, reprezentative, a
localităților.
S-a analizat oportunitatea conversiei zonelor agro -industriale în locuire. Ținând cont de
tendințele socio -economice actuale s -a optat pentru menținerea funcțiunii agro –
industriale pe amplasamentele respective, pe considerentul că resursa economică a
dezvoltării viitoare a localității trebuie menținută și revigorată.
Indiferent de faptul că acest scenariu de evol uție se va confirma sau nu, reglementarea
este aceeași, în sensul că orice dezvoltare se va face pe baza unei documentații de
urbanism, cu aprobarea consiliului local care este, potrivit legii, responsabil cu
activitatea de amenajare a teritoriului și de u rbanism la nivelul comunei.
Parametrii dezvoltării urbanistice au fost stabiliți prin:
Delimitarea intravilanului către care tinde localitatea în perioada ce urmează
Organizarea circulației, modernizarea străzilor
Identificarea zonelor și a măsurilor urba nistice ce se impun pentru dezvoltarea
activităților și funcțiunilor dominante, pe unități teritoriale de referință, zone și
subzone funcționale definite pe criterii de omogenitate
Delimitarea zonelor de protecție în intravilanul localității
Identificarea permisiunilor și restricțiilor la nivelul fiecărei zone funcționale:
– Interdicții temporare de construire se instituie pe suprafețele de teren cu
funcțiune economică (agro -industrială), până la elaborarea PUZ. Interdicție
definitivă de construire se institu ie pentru culoarul de protecție (de 8,00 m) al
LEA 20 KV.
– Regimul maxim de înălțime permis: până la P+2E+M în zona centrală a
comunei delimitată pe planșa Reglementări , adaptat fiecărei funcțiuni
– Modalitatea de amplasare a construcțiilor noi pe parcele în raport cu axul
străzilor de acces, cu limitele laterale și posterioare ale parcelei și cu
celelalte construcții, pe aceeași parcelă

47- Indici maximi de control ai utilizării terenurilor (POT, CUT) în funcție de
funcțiunea dominantă a fiecărei zone, de destina ția clădirilor, de regimul de
înălțime existent și propus, pentru ocuparea judicioasă a terenurilor
– Asigurarea acceselor, spațiilor de parcare, spațiilor verzi și plantate, alte
condiționări, pentru fiecare funcțiune în parte
Soluția de organizare urbanist ică a localității componente este prezentată în planșa
Reglementări a documentației.

3.12. OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ
Obiectivele și prioritățile de intervenție ale autorității administrației publice locale – au
fost deja prezentate astfel:
1. Asfaltare, modernizare DC 60
2. Asfaltare străzi în sat Verbița
3. Asfaltare străzi în sat Verbicioara
4. Alimentare cu apă sat Verbicioara
5. Extindere canalizare Verbița, Verbicioara
6. Modernizare școală și transformare în club al copiilor
Principalele obiective de interes pub lic sunt grupate în zona centrală a localității. Ele
necesită reparații curente sau capitale (consolidare sau modernizare, după caz).
Obiectivele de utilitate publică au fost revizuite împreună cu administrația publică locală
și au fost identificate unele oportunități în completarea listei acestor obiective.
Această identificare se regăsește în planșa „Obiective de utilitate publică”.
Lista obiectivelor de utilitate publică pentru următorii 10 ani cuprinde:
– Extinderea intravilanului la comună cât și la sat e pentru zone de locuit.
– Crearea unui departament pentru evidența și întreținerea spațiilor verzi
– Reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ
– Reabilitarea și punerea în valoare a clădirilor de cult, dintre care unul este
declarat monument istoric
– Construirea de terenuri de sport prin Programul "Sport de cartier"
– Dotări turistice și de agrement.
– Club al copiilor în incinta scolii din Verbicioara
– Infiintarea unui centru social in imediata apropiere a scolii din Verbicioara
– Extindere rețea apă -cana l și rețea de iluminat public
– Modernizare străzi în comună,
– Modernizare drumuri,
– Propunere de amenajarea acceselor din DJ 522 către Verbița
– Extindere cimitire comună
– Platforme precolectare deșeuri menajere

48
4. CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE

Benefici ind de o localizare și o configurație a reliefului, a legăturilor rutiere și de condiții
climatice favorabile, pe fondul oportunităților oferite de programele UE de dezvoltare și
explorând direcțiile indicate de Strategia de Dezvoltare Economico -Socială a Județului
Dolj pentru perioada 2014 -2020 în analiza care fundamentează actualizarea Planului
Urbanistic General sunt identificate roluri noi în teritoriu și premisele unei dezvoltări
strategice, durabile.
Această analiză a abordat scenariile de dezvoltare de la scară macro către scara
localității, bazându -se pe strategiile de dezvoltare definitivate în acest moment la nivel
național, județean și local ca și pe exemplele de bună practică existente și care
funcționează deja în țară și în lume.
În contextul ac tual dezvoltarea economică trebuie susținută de o strategie de dezvoltare
durabilă pe termen mediu și lung, cu o viziune clară de dezvoltare, cu programe și
proiecte care să valorifice patrimoniul local, specificul local, produsul local.
Propunerile pe ca re le formulează prezenta documentație vin în întâmpinarea acestei
nevoi de identificare și promovare a valorilor locale, prin instituirea unui set de reguli
care să protejeze cadrul construit autentic, să refuncționalizeze imobile ce pot primi
funcțiuni l egate de promovarea turistică a comunității locale.
De aceea transmiterea folclorului local, a meșteșugurilor recunoscute, înființarea de
ateliere – chiar tabere de creație – organizarea unor evenimente culturale sau
economice care să devină tradiționale și perpetuarea celor existente, sunt doar
modalități de sprijinire a economiei locale și pentru o parte dintre ele au fost identificate
locații posibile în contextul transformărilor la care asistăm.
Considerând că premisele naturale favorabile pot fi compl etate cu o serie de măsuri
care să relanseze economia locală – dintre care unele fac obiectul prezentei
documentații – reiterăm ideea că este greu de anticipat dacă în decursul următorilor 10
ani (durata de valabilitate legală a PUG) populația comunei va c rește sau va scădea, va
întineri sau se va antrena într -o proporție mai mare în activitățile care vor conduce la
dezvoltarea economică a comunității, dar apreciem că proiectele deja lansate pentru
completarea echipării tehnico -edilitare reprezintă un pas i mportant în direcția creșterii și
nu a descreșterii, în pofida tuturor tendințelor la nivel macro.*
În vederea aprobării acestei documentații este necesară obținerea avizelor legale
prevăzute de Legea nr.350/2001 a amenajării teritoriului și urbanismului, cu modificările
și completările ulterioare.

COORDONATOR,

DR. ARH. MOHAMMAD AL -BASHTAWI

49
ANEXA 1
BILANȚ TERITORIAL PE LOCALITĂȚI COMPONENTE
EXISTENT PROPUS
Suprafața Suprafața ZONE FUNCȚIONALE
LOCALITA
TE
ha % ha %
Verbița 1,74 1,09 2,67 1,66 Zona instituții public e și
servicii IS Verbicioara 0,60 0,38 0,56 0,35
TOTAL 2,34 1,47 3,23 2,01
Verbița 2,28 1,43 0,30 0,18 Zone unități economice (unități
industriale și unități agricole)
IA Verbicioara 2,48 1,56 0,90 0,47
TOTAL 4,76 2,99 1,20 0,75
Verbița 70,73 44,42 71,80 44,58
Zona de locuire L Verbicioara 54,24 34,07 55,86 34,68
TOTAL 124,97 78,49 127,66 79,26
Verbița 6,12 3,84 6,54 4,06 Zona de spații verzi și
amenajate, turism, agrement
și sport SP Verbicioara 3,55 2,23 3,84 2,38
TOTAL 9,67 6,07 10,38 6,44
Verbița 5,06 3,18 5,63 3,50
Zonă căi de comunicație C
Verbicioara 3,63 2,28 3,78 2,35
TOTAL 8,69 5,46 9,41 5,85
Verbița 0,54 0,03 0,54 0,33
Zona de echipare edilitară TE
Verbicioara 0,50 0,03 0,58 0,36
TOTAL 1,04 0,65 1,12 0,69
Verbița 3,23 2,03 3,90 2,42 Zona de gospodărie comunală
GC Verbicioara 1,10 0,69 1,48 0,92
TOTAL 4,33 2,72 5,38 3,34
Verbița – – 0,10 0,06 Zona cu destinație specială
DS Verbicioara – – – –
TOTAL – – 0,10 0,06
Verbiț a 2,92 1,84 2,30 1,42 Alte terenuri Verbicioara 0,44 0,28 0,23 0,14
Apa 0,06 0,03 0,06 0,04
TOTAL INTRAVILAN 159,22 100,00 161,07 100,00

TOTAL INTRAVILAN VERBIȚA 92,72 58,23 93,84 58,26
TOTAL INTRAVILAN VERBICIOARA 66,50 41,77 67,23 41,74

50

ANEXA 2
BILANȚ TERITORIAL GENERAL
EXISTENT PROPUS
SUPRAFAȚA SUPRAFAȚA ZONIFICARE
(ha) (%) (ha) (%)
Zona instituții publice și servicii, cu
următoarele subzone funcționale: 2,34 1,47 3,23 2,01
IS 1 – subzona instituții publice 0,39 0,24 0,17 0,11
IS 2 – subzona instituții de
învățământ 0,63 0,40 0,63 0,39
IS 3 – subzona cultură -culte 0,35 0,22 0,30 0,19
IS 4 – subzona serviciilor de
sănătate 0,32 0,20 1,21 0,75 IS
IS 5 – subzona comerț și prestări
servicii pentru populație 0,65 0,41 0,92 0,57
IA Zona uni tăți economice (industriale
și agricole) 4,76 2,99 1,20 0,75
L Zona de locuire 124,97 78,49 127,66 79,26
Zona de spații verzi și amenajate,
turism, agrement și sport, având
următoarele subzone funcționale: 9,67 6,07 10,38 6,44
P – subzona spațiil or verzi plantate
(parcuri, scuaruri, grădini publice,
plantații de aliniament, plantații de
protecție) 8,92 5,60 9,25 5,74 SP
S – subzona agrement (sport –
turism, locuri de joacă pentru copii) 0,75 0,47 1,13 0,70
C Zona căi de comunicație 8,69 5,46 9,41 5,85
TE Zona pentru echipare edilitară 1,04 0,65 1,12 0,69
Zona gospodărie comunală 4,33 2,72 5,38 3,34
GC 1 – subzona gospodărești
(precolectare deșeuri menajere) 0,16 0,10 0,47 0,29 GC
GC 2 – subzona cimitire 4,17 2,62 4.91 3,05
DS Zona cu destin ație specială 0,10 0,06 0,10 0,06
Ape / alte terenuri 3,32 2,09 2,59 1,60
TOTAL INTRAVILAN 159,22 100,00 161,07 100,00

COORDONATOR,

DR. ARH. MOHAMMAD AL -BASHTAWI