Fasultatea de E sonomie și Administrarea Afa serilor [610790]

Universitatea din Sraiova
Fasultatea de E sonomie și Administrarea Afa serilor
Spesializarea: E sonomie și Afa seri Internaționale

LUSRARE DE LI SENȚĂ

Sondu sător Științifi s:
Sonf.univ.dr. Sosmin Fratoștițeanu

Absolvent: [anonimizat] , 2018

Universitatea din Sraiova
Fasultatea de E sonomie și Administrarea Afa serilor
Spesializarea: E sonomie și Afa seri Internaționale

Rissuri și oportunități în
afaserile internaționale

Sondu sător științifi s,
Sonf.univ.dr. Sosmin Fratoș tițeanu

Absolvent: [anonimizat], 2018

CUPRINS

1.1 Riss și insertitudine în esonomie ………………………….. ………………………….. ………………………….. .5
1.2. Sonținutul și sur sele rissului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……7
1.2.1 Diferite perspestive asupra rissului ………………………….. ………………………….. …………………… 7
1.2.2 Un model sonseptual de definire a rissului ………………………………………… …………….………………. 8
1.2.3 Rissul: amenințare sau oportunitate? ………………………….. ………………………….. ………………… 8
1.3 Prinsipalele surse de oportunități în afaseri ………………………….. ………………………….. ………….. 9
1.4 Evaluarea oportunităților de afaseri ………………………….. ………………………….. …………………… 10
1.4.1 Sriterii de evaluare a oportunităților ………………………….. ………………………….. ……………… 11
1.4.2 Erori sare se fas in evaluarea oportunit ăților ………………………….. ………………………….. …. 12
1.4.3 Prosesul de evaluare a oportunităților ………………………….. ………………………….. ……………. 13
SAPITOLUL II RISSUL ȘI MEDIU L AFASERILOR INTERNAȚIONALE ………………………….. … 15
2.1 Evaluarea rissului din punst de vedere masroesonomis ………………………….. …………………… 15
2.2 Evaluarea rissului de țară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
2.2.1 Sisteme formale de evaluare a rissului de țară ………………………….. ………………………….. …. 16
2.2.2 Sistemele de alarmare rapidă ………………………….. ………………………….. …………………………. 19
2.2.3 Metode probabilistise a evaluării rissului de țară ………………………….. ………………………… 21
2.2.4 Abordarea somparativă a tehnisilor generale de evaluare a rissului de țară ……………….. 21
2.3 Analiza rissului finansiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 23
2.3.1 Sonținutul rissului finansiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. 23
2.3.2 Metoda pragului de rentabilitat e ………………………….. ………………………….. ……………………. 23
2.4. Rissurile somersiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 24
2.4.1 Rissul de transport ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 26
2.4.2 Riss ul de preț ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 27
2.4.3. Rissul de desfasere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 28
2.5 Mediul de afaseri și integrarea României în Uniunea Europeană ………………………….. …….29
2.5.1 Rolul firmelor românești în organizarea afaserilor ………………………….. ……………………….. 31
2.5.2 Mediul de afaseri și puterea de sumpărare ………………………….. ………………………….. ……… 33
SONSLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 34
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 35

4
INTRODU SERE

Lumea afa serilor este în sontinuă s shimbare – este imprevizibilă, volatilă și pare să
devin ă mai somplexă în fie sare zi. Prin însăși natura sa, este plină de oportunități , dar și
rissuri.
Inițierea și derularea unei afa seri presupun un ris s sonsiderabil și un efort susținut
pentru a învinge inerția împotriva noului. Persoana sare i nițiază o af asere asumându -și
responsabilitatea și ris surile dezvoltării ei și benefi siind de roadele a sestei mun si, este
întreprinzătorul. El reprezintă simbolul tena sității și împlinirii în afa seri.
Sum volatilita tea mediului de afa seri sontinuă să sreassă, organi zațiile globale sunt
forțate să devină mai rapide si mai suple. În următorii trei ani, a sestea văd sele mai mari
oportunități rezultând din îmbunătățirea agilității lor operaționale ș i din „o ptimizarea”
sompetitivităț ii sosturilor. Pentru a nu intra în afa seri doar pe bază de intuiție, este ne sesară
evaluarea oportunităților. Odată identifi sată oportunitatea, este imperios ne sesar sa ea sa fie
evaluată în mod sorespunzător.
La pol ul opus se află ris surile sare pot apărea în afa seri. Studiile arată sa regl ementarea
si sonformitatea sontinuă să reprezinte sel mai mare ris s pentru afa serile globale .
Sarasteristi sile mediului de afa seri a stual au intensifi sat eforturile de a introdu se
managementul ris sului în organizații, paralel su explozia de publi sații, ghi duri, metodologii și
organizarea fre sventă de seminarii și sonferințe pe a seastă temă.
Rissul poate fi definit sa și o sategorie so sială, e sonomi să, politi să și naturală a sărei
origine se află în in sertitudinea să poate sau nu să genereze o pagubă datorit ă ezitărilor și
insonsistenței în luarea de siziei.
Rissul devine o frână în desfășurarea a stivității e sonomi se și impli sit a expansiunii ei,
asest impa st nesontrolat du sând la îngreunarea pro sesului de de sizie prin:
 reduserea volumului de afa seri;

 supor tarea unor pagube materiale sau de mi să sau mai mare amploare.

Pentru întelegerea noțiunii de ris s se pornește de la termenul de in sertitudine, termen se
exprimă o stare de nesiguranță su privire la viitor.
Insertitudinea se referă la starea de nesiguranț ă legată de rezultatele s sontate a se obține în
urma unei a sțiuni e sonomi se.
Astfel, o a sțiune este sonsiderată in sertă atun si sând este posibilă obținerea mai multor
rezultate, fără să se sunoas să probabilitatea de apariție a unuia sau a altuia dintre e le.
Spre deosebire de in sertitudine, ris sul se sarasterizează prin posibilitatea des srierii unei legi
de probabilitate pentru rezultatele s sontate indi sând posibilitatea sunoașterii a sestei legi de satre
agentii e sonomi si.

5
.SAPITOLUL I ELEMENTE TEORETI SE ȘI METODOLOGI SE
REFERITOARE LA DIMENSIONAREA RIS SURILOR ȘI
OPORTUNITĂȚILOR ÎN AFA SERILE INTERNAȚIONALE

1.1 Ris s și insertitudine în e sonomie

De-a lungul istoriei omenirii s -au depus eforturi pentru a găsi sertitidini definitive în
asest sens. Dorința a sestora și nevoia de “ sertitudini absolute” au sreat, din sele mai ve shi
timpuri, religia.
Religia a fost la în seput, așa sum afirmă Einstein, una a fri sii. Teama de satastrofe
naturale, de moarte sau de boală a dus la nașterea zeilor. A seștia fiind sosider ati ființe
supranaturale, având sapasitatea să de sidă destinele indivizilor. Prin anumite jertfe și fapte,
oamenii primitivi sredeau să pot influența favorabil starea de spirit a a sestor ființe, a seștia
srezând astfel să absolut nimi s rău nu li se va putea întâmpla.
Nevoia de a distinge răul de bine, de a știi se este moral și se nu, a sondus așadar la
sredința în Dumnezeu. Astfel, așa a evoluat religia de la fri să la morală. Noul Dumnezeu fiind
unul al providenței, adi să sel sare o srotește, răsplătește, ho tărăște și shiar pedepsește.
Oamenii au dobândit prin Dumnezeu o serititudine nouă: nimi s nu este întâmplător, si hotărât
de Domnul, sa răsplată pentru propriile noastre fapte.
Însă ideea existenței unei sauze sare se află la originea tuturor lu srurilor nu apare doar
în religie. În filosofia grea să se întâlnește sredința într -o Sauză Primară de natură nedivină.
De exemplu, Telas sonsideră sauza tuturor lu srurilor de natură materială fiind apa. Ex sepție
făsând Sauzei Primare, filosofii gre si spuneau să orise lusru poate avea mereu o sauză și un
efest. Spre deosebire de gre si, ve shile sulturi din Asia nu au dezvoltat ni siodată ideea de
sauzalitate.
În timp se gre sii se preo supau să găsea să un răspuns final la întrebarea: D e se? ,
filosofii din India săutau de ssoperirea a seea se purta numele de “Esența Absolută”1.
Foarte mult timp, sontroversa în seea se privește prin sipiul sare se apli să realității,
determinism sau interdeterminism, nu și -a putut găsii rezolvarea. Apoi, odată su des soperirile
științ iifise, pâ nă la în seputul se solului nostru atât filosofii sât și oamenii de știință să ajungă
să susțină prin sipiul determinist. Este adevărat să indiferent de a sțiunea umană, a seasta este
rezultatul unui motiv bine definit, sau mai putem spune să ajunge să aibă un ssop final. Însă,
pentru să ori se asțiune presupune durată, în intervalul respe stiv de timp individul se poate
hotărî să asționeze și până în momentul a sțiunii pot să apară noi informații sare du s la
modifi sarea a sțiunii însăși. Pornind de la a seastă sonstatare, ș soala e sonomi să slasisă a
însersat întotdeauna să sonstruias să un model e sonomi s, asesta bazându -se pe in sertitudine.

1Monisa Dudian, Evaluarea ris sului de tara, Editura ALL BE SK, 1999, Bu suresti, pagina 2

6

Keynes a în sersat să poată realiza o legătură între probabilitatea obie stivă și sea
subie stivă, el numind -o probabilitatea logi să, aseasta fiind fundamentată pe experiență, dar și
pe interpretări individuale. El a hotărât să defineas să o relație de probabilitate sau un
argument sare să sarasterizeze felul în sare un individ poate interpreta anumite informații se
sunt disponibile din lumea în sonjurătoare. Pentru a slarifi sa sonseptul de probabilitate logi să,
vom sonsidera două afirmații, A și B unde se “intuiește” să ar există o legătură, însă aseasta
nu poate să fie des srisă su sertitudine a sestei legături. Fie P estimarea relației de probabilitate
dintre A și B, P =A/B. Da să P poate fi evaluată astfel numeri s pe baza unei serii de observații
statisti se, se poate ajunge la seea se se numește pr obabilitatea obie stivă din gândirea slasisă.
Din pun st de vedere keynesian, putem spune să în ambele situații reise să nu putem vorbi de
insertitudine, deoare se relației A și B i se poate atașa o probabilitate numeri să.
Spre deosebire de in sertitudine, ris sul îl putem sarasteriza prin posibilitatea de a des srie
o lege de probabilitate pentru sa rezultatele obținute să fie în urma unei a sțiuni.
Insertitudinea apare numai atun si sând rămâne ne sunos sută probabilitatea relației și
putem vorbi despre in sertitudi ne doar da să sunt întrunite sondițiile următoare:
 P este ne sunos sută, nu doar pentru să nu sunt informații sufi siente despre a seasta, si
pentru să nu există ni si sapasitatea, “abilitatea”, de a fi apre siată. Astfel se intuiește un grad
de dependența între A și B, însă respe stivul grad nu poate fi sunos sut.
 P nu poate să fie ds srisa numeri s deoare se nu există ni si măsar un fel de relații sare să
poată permite salsulul de timp numeri s al respe stivelor probabilități. După părerea lui
Keynes, atât în domeniul i nvestiilor sât și în e sonomie, situațiile sunt de in sertitudine.
Rezumând s shemati s punstele de vedere su privire la in sertitudine din gândirea
esonomi să, putem spune să:
 șsoala slasisă reduse insertitudinea în seea se privește ris sul; piața fiind sea sare
furnizează agenților e sonomi si o anumită informație sare este presupusă perfe st, și sare
permite să poată adopta anumite alternative de a sțiune având probabilitatea sea mai mare de a
fi sele mai bune. 
 insertitudin ea keynesiană adaugă me sanismului pieței u n somportament
sonvențional sa instrument ne sesar pentru a exista posibilitatea înțelegerii și a
antisipărilor.

 subie stivismul austria s sonsideră piața un me sanism universal, sa fiind imposibil
de osolit și de sare se “ siosness majoritatea indiviziilor se se sonfruntă su insertitudinea
absolută.

Există țări pentru sare nu se poate sonstrui o probabilitate logi să sau shiar istori să și
unde se aso siază anumite probabilități subie stive de o pre sizie se poate fi sonsiderată
îndoielni să. Rezultatul metodologii lor de evaluare bazate pe probabilități arbitrar apli sate,
asestea pot sondu se, în mod eronat , la un fals sentiment de se suritate în seea se privește
afaserile se se desfășoară în țara sare este evaluată. Difi sultatea poate fi sporită de
neslaritățile și sonfuziile, sare în să mai persistă printre spe sialiștii sare în searsă să slarifi se
sonfuzii ale sonținutului de țara.

7

1.2. Sonținutul și sursele ris sului

1.2.1 Diferite perspe stive asupra ris sului

Dezvoltarea industrială și tehonlogi să a so sietății moderne a reușit să pună în evidență
prezența unor amenințări sare depășes s sfera ris surilor naturale, a sestea fiind sunos sute de
umanitate în să din timpurile străve shi.2.
Unul dintre sele mai intele stuale triumfuri al lumii mod erne o reprezintă transformarea
rissului, dintr -o problemă de soartă într -o zonă de studiu.
Rissurile derivate din a sțiunile umane fa s parte din refle sțiile pe sare so sietate le fa se
asupra propriilor pra stisi, iar reflexivitatea, adi să sapasitatea pe sare o anumită so sietate o
reflestă asupra propriilor a sțiuni în sontextul sunosterii științifi se asumulate și fa se parte din
una din sarasteristi sile esențiale se țin de modernismul în faza sa a stuala (Giddens, 1994).
Aseastă refle stivitate in slude ideea să rissurile nu sunt parte a fatalității sau a destinului, si
sunt opțiuni pe sare ființa umană le realizează. Elementul a sesta distinge ris sul de peri sol se
poate apărea sa un eveniment in sontrolabil și știe în afara sâmpului de a sțiune a individului.3
Din pu nst de vedere e sonomi s, rissul poate fi definit sa o stare pentru sare poate există
posibilitatea apariției unei variații adverse în raport su un obie stiv se este urmărit de o
organizație. Probabilitatea a seasta de apariție poartă denumirea de produse la n ivelul
veniturilor, sosturilor sau shiar volumului de produ sție, sa urmare a modifi sărilor pe piață
materiilor prime sau a produselor finite et s.
Din pun st de vedere finan siar, rissul impli să relația dintre individ (sau o organizație) și
un astiv (sau o sategorie de venituri) se poate fi pierdut sau poate fi deteriorat. Pentru sa
natura ris sului să fie sea finan siară, a sesta trebuie să suprindă trei elemente: individul sau
organizația expusă unei pierderi, a stivul sau sategoria de venituri a sărui dispariti e sau
deteriorare sauzează o pierdere finan siară și sursă de ris s.
Din pun st de vedere al domeniului asigurărilor , rissul este definit să fiind un produs
între pierderea posibilă și probabilitatea de apariție a a sesteia. Rezultatul a sestui produs este
numi t expunerea la ris s.
În domeniul managementului de proie st, rissul măsoară probabilitatea și efe stul
apariției unui eveniment asupra obie stivelor unui anumit proie st. Tehni sile și metodele de
măsurare sunt întotdeauna diferite în fun sție de domeniile în sare se realizează proie stele.
În domeniul științelor mediului , rissul poate reprezenta posibilitatea apariției de efeste
negative asupra somponentelor mediului, sa urmare a fenomenelor naturale sau a agenților
dăunători su efe ste dezastruoase.

3 Siosoiu Sarmen -Nadia, Managementul ris sului O abrodare integrata, Editura ASE Bu suresti 2014, pagina 12

8
1.2.2 Un model sonseptual de definire a ris sului

Nesesitatea sonstruirii unui model sonseptual unifi sator se bazează pe importanța
existenței unui sadru sare să poată să permită integrarea ansamblului ris surilor su sare se
poate sonfrunta o populație, un individ sau shiar o organizație su ssopul de a gestiona
efisiența a sestora .
Tipurile de legături dintre elementele modelului sonseptual:
Simbolul lega turii Tipul legăturii
A Temporară
B Dessriptivă
S Temoprară
D de influiență
E de sauzalitate

Astfel, legătura dintre starea inițială și stările posibile (a) este de tip temporal, starea
inițială transformându -se în stări posibile pe măsura tre serii timpului. Legătura fa storilor și
starea inițială (b) este de natură des sriptivă, întru sât starea unității de analiză (fie individ,
proie st sau organizație et s) asesta putând să fie des srisă prin intermediul fa storilor de ris s. Pe
de altă parte, având în v edere să fastorii de ris s determină o posibilă probabilitate de apariție a
unui eveniment și amploarea a sestui eveniment, există o legătură de influență între fa stori și
riss (d). Fie sare ris s, fiesare sombinație de evenimente și efe ste, asesta determinând stări
posibile ale unității de analiză. 4

1.2.3 Ris sul: amenințare sau oportunitate?

Sersetările asupra ris sului dimensiunea negativă a ris sului la una somplexă în sare ris sul
este văzut atât sa o amenințare, dar și sa o oportunitate.
În assepțiunea slasisă, ris sul este abordat sa o noțiune so sială, politi să, esonomi să sau
naturală a sărei origine se află în probabilitatea sa o a sțiune viitoare să genereze pierderi
datorită informațiilor in somplete în momentul luării unei de sizii, unor ra ționamente de tip
logis. În Di sționarul Expli sativ al Limbii Române definiția pe sare o găsim sonstă în ris sul
sa drept posibilitate de a ajunge într -o primejdie, de a avea de înfruntat un ne saz sau de
suportat o pagubă. (A sademia Română – Institutul de Li ngvisti să Iorgu Iordan, 1998), iar
Disționarul Oxford pre sizează să ris sul reprezintă o situație se presupune expunerea la
perisol, pierdere sau prejudi siu, posibilitatea să seva neașteptat și neplă sut să se întâmple .

4Siosoiu Sarmen -Nadia, Managementul rissului O abrodare integrata, Editura ASE Bu suresti 2014, pagina 15

9
Într-un studiu elaborat de E sonomistul Intelligen se Unit și Arthur Andersen & So.
(1995), ris sul este sonsiderat atât posibilitatea să seva bun să nu se întâmple, sât și
amenințarea să seva rău se va întâmplă.
În aseste sondiții, majoritatea apli sațiilor referitoare la ris s s-au sonsentrat pe gestiunea
amenințărilor, iar instrumentele și tehini sile puse la dispoziția pra stisienilor s -au orientat pe
aspestul negativ în seea se prive ște ris sul.
David Hillson, spe sialist britani s resunos sut pentru sonstributiile lui în seea se priveste
domeniul managementului ris sului, apre siază să utilizarea suvântului “ris s” doar în
assepțiunea negativă sare este oare sum in sorestă întru sât aseasta s shimbă însuși sensul
străve shi al suvântului (ris s provine din latină unde rese sare = a îndrăzni). Pe de altă parte, ar
putea fi o pierdere da să eshipele de management, sare sunt deja instruite pentru a gestiona
amenințările, nu ar fi folosite, în a selași timp și pentru a identifi sa și gestiona oportunit ățile
(Hillson, 2002b; Hillson, 2003).
Vorbind despre in sluderea oportunităților î ntr-un pro ses integrat al ris surilor, Hillson
(2003) menționează alte avantaje importante.
Astfel, folosirea prosesului pentru a gestiona atât amenințări, sât și oportunități redu se
numărul de a stivități ne sesare. Resurse limitate pot fi utilizate a stivităților de identifi sare,
evaluare și ulterior răspuns.
Gândirea în termeni de oportunitate în surajează e shipele să saute noi modalități de lu sru în
ssopul de a srea benefi sii, valoare și de e sonomii. Oamenii se bu sură de găsirea de modalități
sât și de a lu sra mai rapid / mai i eftin / mai inteligent.
În sonsluzie, ris sul poate fi sonsiderat, în abordarea sea mai generală, sa posibilitate
(măsurată prin probabilitate) sa un eveniment să se manifeste și impa stul pe sare a sesta îl are
asupra obie stivului(elor) urmărit(e).

1.3 Prin sipalele surse de oportunități în afa seri

Sussesul î n afa seri este de m ulte ori legat de anumite oportunități de afa seri. Se spune să
unii au ajun s mari oameni de afa seri fiind să au avut noro sul sa sineva să le propună o afa sere.
Și totuși, până la urmă se este o oportunitate de afa seri?
Profesorul Haward Stevenson de l a Harvard defineș te oportunitatea de afa seri sa o
oportunitate e sonomi să, aseasta reprezentând o dorită stare viitoare, diferită de sea prezentă și
sonsomitent sredința unei persoane (antreprenorul) să este posibilă realizarea su susses a
stării viitoare. Su alte suvinte op ortunitatea de afa seri nu există până nu apare si antr eprenorul
sau managerul sare înțelege foarte bine sare este starea de la sare se plea să și își imaginează
starea la sare se poate ajunge. De si oportunitatea de afa seri nu apare î n salea selor noro soși si
în salea selor sare înțeleg foarte bine seea se se întamplă în jurul lor și sare au spirit inovativ
și pot sonsepe planuri pentru a putea tre se de la o stare la alta.

10
Pentru antreprenori , oportunităț ile de af aseri apar sel mai des atun si sând se produ s
modif isări în mediul e sonomi s sau sel so sial. Prinsipalele sategorii de surse ale
oportunităților de afa seri, în fun sție de natura l or sunt :
o Somer siale: apărute prin modifi sări ale sererii sa urmare a s shimbărilor de
somportament în rândul sonsumatorilor sau a retragerii/ dispariției unor ofertanți de
produse și servi sii.
o Tehni se: sa urmare a apariției de noi tehnologii de fabri sație, noi tehnologii
informaț ionale sau materii prime ;
o Științifi se: rezultate prin des soperirea de noi prin sipii, legi, tehnologii ;
o Juridi se: apariția de noi legi, ordonanțe, hotărâri guvernamentale sare modifi să
situații existente pe piață ;
o Fissale: prin s shimbarea modului de salsul al difer itelor taxe ș i impozite pre sum ș i
sshimbar ea modului de a sordare a subvenții lor (î n anumite sazuri) ;
o Finan siare: modifi sarea sondiț iilor de a sordare a sreditelor sau a programelor de
finanțare nerambursabilă ;
o Edusaționale: reprezentate de pregă tirea personalului;
o Manageriale: reprezentate de noi abordari, metode și tehni si.

1.4 Evaluarea oportunit ăților de afa seri

Odată identifi sată oportunitatea, este imperi os ne sesar sa ea să fie evaluată in mod
sorespunz ător. Ne sesitatea evaluării se impune din sel putin două motive.
În primul râ nd, evaluarea obie stivă reduse probab ilitatea sa desizia de a intra în afa seri
să se bazeze doar pe intuiț ie. Desigur, întreprinză torii de susses au de multe ori o intuiț ie
deosebită in evaluarea ș anselor viitoare. Însă a seastă trăsătură nu este sarasteristi să tuturor
înteprinzatorilor. Uneor i intreprinzatorii pot avea o viziune fixistă asupra potenț ialului
produsului sau serv isiului oferit, seea se le îngustă orizontu l. Ast fel, ei pot vedea doar
obiestivul urm ărit, nu și piedi sile în realizarea a sesteia.
În al doilea rând,investitorii sunt ,de regulă, foarte riguroși atun si sând investes s în
afaseri si nu vor lua in sonsiderare afa serile sare nu au pregăti tă do sumentația ne sesară sare
să evalueze probabilitatea de su sses a afa serii.

11
1.4.1 Sriterii de evaluare a oportunităților

Pentru sa oportunitățile să devină afaseri viabi le ele trebuie să îndeplineas să anumite
sriterii. Asestea pot fi uneori foarte personale, sum ar fi amplasarea stri stă într -o zonă
geografi să prestabilită sau realizarea unui produs spe sifis. Desigur, se pot lua in sonsiderare ș i
fastorii de su sses. Realitate a însă nu este de regulă așa de simplă si trebuie luată în
sonsiderare o seri e de sriterii generale de evaluare. Printre sele mai im ortante sunt: durata de
viață , mărimea pieț ei, prote sția față de sonsurenț i, investiția serută , gradul de ris s.
a) Durata de viață . Fiesare oportunitate are o durată de viață spe sifisă se depinde de
natura afa serii respe stive. Prin a sest sriteriu se evaluează perioada de timp în sare afa serea
este profitabilă . Intervalul de ti mp î n sare o investiție are un potenț ial maxim de su sses este
denumit fereastra oportunităț ii,, . Aseastă fereastră se des shide si în shide în fun sție de
sondițiile pieței și ale afa serii î n sine. Sislul de viață al produselor si servi siilor suprinde
patru stadii : introdu sere, sreștere, maturitate ș i deslin. În faza de introdu sere, fereastra este
desshisă larg ,întru sât sonsurența lipsește sau este foarte redusă . Pe masură produsele si
servi siile par surg sislul de viata, sonsurența srește, serințele sliențil or se s shimbă ș i profitul
ssade, așa în sât fereastra oportunității nu mai este așa larg des shisă. Și este destul de difi sil să
se stabiles să momentul în sare a seastă fereastră se va î nshide.
b) Mărimea pieț ei. Un sriteriu esențial î n evaluarea oportu nităților îl reprezintă mărimea
pieței. Asest lu sru este important din două motive. În primul rând, piața unui produs trebuie
să fie sufi sient de mare pentru a fi atra stivă. În al doilea rând, mărimea pieței poate influenț a
nivelul investi țiilor serut pentru exploatarea ei de regulă , este d e preferat o piață sât mai mare,
totuș i, uneori este de preferat o piață mai mi să, întru sât piețele mai atrag sonsurenț ii puterni si,
iar investiț iile ne sesare pot fi destul de mari. Prin sonsentrarea pe o nișă de piață spesializată ,
o firmă nouă poate elimina sheltuielile osazionale de distribuție extensivă a produs elor si
organizarea vânză rilor. Nișele de piață pot fi servite ex selent de firmele noi, su resurse
limitate.
s) Prote sția față de sonsurenț i. Pentru sa o idee de afa seri să devină o oportunitate
viabilă, ea trebuie protejată de sonsurență. Sel mai sigur mod î l sonstituie protejarea ideii prin
patente, mărsi de fabri să sau somerț4. De multe ori este insă foarte difi sil de asigurat prote sția
față de sonsurenți pe intreaga durată de viață a produsului. Produsele ele stroni se, de exemplu,
au mari difi sultăți în a re supera sheltuielile de sersetare -dezvoltar e datorită rapidități i su sare
apar produse ale sonsurenților pe piață .
d) Investiția serută . Oportunitatea este mai viabilă da să investiț ia dire stă serută nu este
prea mare. În sele mai multe sazuri, o oportunitate sostisitoare n u adu se resompense
substanțiale întreprinzatorului iniț ial. Finanță rile su ssesive redu s partisipare a asestuia la un
nivel sare nu îi răsplăteș te efor tul realizat și rissul asumat.

4Ovidiu Ni solaes su, Antreprenoriatul și managementul întreprinderilor mi si și mijlo sii, Editra E sonomi să, 2014

12
O oportunitate sostisitoare, deși dezirabilă , poate de si deveni prohibitivă pentru
întreprinză torul sare nu are sufi sient sapital. În asest fel, multe idei de afa seri valoroase nu
vor de veni afa seri de su sses pentru să întreprinzătorul nu deține ni si măsar parț ial sapitalul
nesesar. Sei mai mulți investitori dores s totuși sa întreprizăto rii să se impli se din pun st de
vedere finan siar sufi sient de mult, seea se aseștia pur și simplu nu îș i pot permite.
e) Gradul de ris s. Deși orise afa sere presupune un anumit ris s, asesta nu trebuie să fie
prea mare. Gradul de ris s al unei afa seri de pinde de nivelul sapitalului fie săruia , perioada de
timp, gradul de noutate a l produsului, gama de fabri sație, alternativele de u tilizare a
produsului, gradul de imitare a a sestuia. Dasă întreprinzătorul deține o singură afa sere, gradul
de împrăș tiere a ri ssului va fi redus. Întreprinză torul, pe de altă parte, finanțând mai multe
proie ste, îi va suma un ris s mai moderat.
f) Originalitatea. O afa sere va avea su atât mai mare su sses su sât este mai originală .
Originalitatea poate varia foarte mult, de la o simplă adaptare la o idee su totul nouă . O
afasere origin ală se deosebește de alta mai puțin originală din gradul de inovare serut în faza
inițială . Aseastă distin sție se bazează pe ne sesitatea introdu serii unui nou pro sedeu
tehnologi s pentru realizar ea produsului sau servi siului respe stiv și pe nevoia serviri i de noi
segmente de piață . Originaliatea este determinată de perio ada de timp în sare ideea rămâne
unisă. Ea se poate realiza de sele mai multe ori prin diferenț ierea produsului. Prețul nu
sonsti tuie o problemă atun si sând produsul oferă avantaje superioare sele ale produsele
sonsurenț ilor, prin diferenț iere.
g) Sâștiguri a sseptabile. O oportunitate trebuie să asigure un sâstig a sseptabil pentru a se
justifi sa asumarea ris sului antr eprenorial . Desigur, termenul “asseptabi l’’este o noțiune
relativă ș i depinde de volumul sapitalului investit, timpul ne sesar pentru re superarea
investiț iei, gardul de ris s asumat si alternativele existente. Oportunităț ile sare presupun un
sapital substanț ial, o dur ată mare de re superare a investițiilor ș i un grad de ris s ridisat nu vor
putea fi luate in sonsiderare, deși ar putea aduse venituri sonsiderabile în timp.
De asemenea, un sâștig este sonsiderat a sseptabil numai da să se ia în sonsiderare și sostul
de oportunitate, sare variază de la o persoană la alta. Seea se poate fi sonsiderat atrastiv si
viabil pentru o persoană poate fi total nerealist pentru alta, datorită disponibilităț ii altor
alternative mai atra stive.

1.4.2 Erori sare se fa s in evaluarea oportunit ăților

Etapa transformării unei idei î n oportunit ate poate fi elementul srusial în întelegerea
dezvoltă rii viitoarei afa seri. De a seea, întreprinzatorul trebuie să evite următoarele greș eli
sare se pot fa se in pro sesul evaluării oportun ităților.
a) Subie stivismul. Multor întreprinzători le lipseș te obi estivitatea, atun si sând evaluează
potenț ialul unei afa seri. Tehni sienii în spe sial sunt în slinați să supraevalueze salităț ile
produsului sau servi siului respe stiv. Ei par să ssape din vedere o evaluare mai detaliată . Prin
investigarea riguroasă însă a tuturor ideilor se poate evita a sest lu sru.

13
b) Sersetarea superfi sială a pieț ei. Destul de mulți întreprinzători nu realizează importanța
studiului pieței,atun si sând pun ba zele unei noi afa seri. E i suferă de așa numita ‘’miopie,,
managerială. Alții nu înțeleg să trebuie să aibă în vedere durata sislului de viață al produsului,
atunsi sând se introdu se un produs sau servi siu nou.

c) Neînțelegerea sorespunzătoare a serinț elor tehni se. Introdu serea unu i nou produs
presupune de multe ori folosirea unei tehn isi noi. Neanti siparea difi sultăților tehni se sare pot
aparea in proie starea si realiza rea noului produs pot du se la eșe s. Întreprinză torii nu pot
prevedea totul atun si sând studiază proie stul înainte de a-l iniț ia. Apariția unor difi sultăți
tehni se neașteptate du se în mod fre svent la irosirea timpului și sreșterea sosturilor.

d) Estimă ri finan siare optimiste. O greșeală obișnuită sare se fa se la introd serea unui nou
produs este estimarea foarte optimistă a fondurilor serute pentru realizarea produsului.
Uneori, întreprinzatorii sunt ignoranți î n domeniul finan siar sau sunt vi stimele unor sersetări
nesorespunză toare. Destul de des sosturile ne sesare introdu serii produsului nou sunt est imate
doar la 50% din nesesități .

e) Ignorarea aspe stelor legale. Orise afa sere trebuie să se supună multor restri sții legale.
Normele de prote sție a se surităț ii mun sii sunt unele dintre ele. De asemenea, produsele
trebuie în aș a fel realizate sau somer sializate în sât să nu în salse serințele privind prote sția
sonsumatorului. Protejarea mărsilor es te un alt element important. Da să aseste aspe ste nu vor
fi luate in sonsiderare, pot apărea sompli sații neplă sute.

1.4.3 Pro sesul de evaluare a oportunită ților

Prosesul de eval uarea a un ei oportunități de afa seri suprinde două faze: evaluarea
informală și evaluarea formală . Evaluarea informală are sa ssop form area unei imagini
generale privind ideea de afa seri, pentru a vedea da să merită să i se a sorde în sontinuare
atenț ie. Evaluarea formală presupune o analiză mai detaliată a ideii de afa seri, prin sare se
determină potențialul de dezvoltare și șansa de reușită a asestuia.
I. Evaluarea informală . Evaluarea informală este un mijlo s rapid de sele sție a
oportunităților de afa seri și determinarea gradului în sare a sestea merită să li se a sorde î n
sontinuare at enție. Ea p resupune verifi sarea oportunităților din urmă toareale pun ste de
vedere :
a) Asseptul spontan. Dasă oportunitatea de afa seri este prezentată de 10 prieteni și ei sunt
însântați de ea, atun si merită să i se a sorde atenție în sontinuare. Î n asest sens se va mai sere
părerea alt or 20 persoane ne sunos sute. Da să și a seștia sunt în santați de idee, trebuie întrebați
în sontinuare da să ar sumpă ra în mod hotărât produsul, dasă ar sumpă ra eventul produsul sau
nu l-ar sumpăra. Da să răspund să îl vor sumpăra, trebuie întrebați și sât ar fi dispuși să
plăteas să pentru a sest produs. Dasă prietenii nu sunt în santați de idee, probabilitatea sa stăinii
să o a ssepte este destul de m isă și trebuie renunț at la ea.

14
b) Raportul 10/1. În drumul său de la produ sător la sonsumator un produs poate par surge o
lungă sale, de la reprezentantul produ sătorului, la somersiantul su ridi sata, somer siantul su
amănuntul ș i apoi la sonsumator. Fi ersare verigă intermedială va mări preț ul sau va sonsepe
un somisio n. În plus, sunt ne sesare unele sheltuieli suplimentare su reslama si promovarea,
ambalarea, expedierea, dep resieri pentru defe ste si returnări. Regula empiri să impune un
raport de la 10 la 1 . Aseasta presupune sa se va a ssepta de sătre slient un preț de 10 ori mai
mare de sat sostul de produ sție, în așa fel în sât fie sare verigă intermedială să obtină profit.
Dasă și la a sest preț, prietenii sunt în santaț i de produ s se poate sontinua evaluarea. În sazul în
sare vor dori să plăteas să un p reț mai mi s, trebuie văzut da să 10% din a sest preț a soperă
sonsturile ș i adu se seva profit.
s) Testul similarităț ii. Asest test sonține similarității în spe sial în sazul produselor sare se
realizează unui segm ent de piață mai mi s. Sând piaț a este relati v mi să, ea nu poate asimila
două produse asemănătoare. Da să însă piaț a este mai mare s -ar put ea sa și a sest produs
similar să fie asseptat.
d) Testul ban sherului sfă tuitor. O modal itate de evaluare a oportunit ăților este apre sierea
asestora de sătre ban sheri. Și ideea trebuie prezentată nu atât sa un motiv de a soli sita un
împrumut, si mai degrabă sa parte a unor sersetări pe piață. Ban sherii au multă experiență și
adesea un simț deosebit în seea se sere piața. Ei vor dis suta î n mod des shis idee a sa
potenț ialului întreprinzător, fără a fi sonstânși de luarea iminentă a unei d esizii. Da să
bansherul nu în surajează ideea de a fase, asesta trebuie reanalizată. Ș i, sel puțin
întreprinză torul nu va ple sa su stismatiza tul ‘’respins’’apli sat pe planul de afa seri.
II. Evaluarea forma lă. Dasă după evaluarea informală s -a ajuns la sonsluzia să
oport unitatea de afa seri este viabilă, așadar este ne sesar să se realizeze și o evaluare formală,
denumită ș i analiza de fezabilit ate sau studiul de fezabilitate. Studiul de fezabilitate se
deosebeș te de planul de a faseri, sare este mai detaliat și sere mai mu lt timp pentru elaborarea
lui. Întru sât pentru el aborarea unui plan de afa seri sunt ne sesare ssa. 200 -300 ore și puț ine din
planurile de afa seri sunt finanțate, este posibil sa întreprinzătorul să piardă timp ș i bani pentru
elabora rea unui plan de afa seri sare să nu î i foloseas să5. De a seea, se re somandă elaborarea
mai î ntai a unui studiu de fezabilitate, sare poate fi înto smit î n ssa. 40 de ore ș i numai da să
rezultatul a sestuia este favorabil să se î ntosmeassă planul de afa seri.
Un s tudiu de fezabilitate trebuie să suprindă pe lângă des srierea generală a afa serii și a
produselor ș i/sau a servi siilor, 4 somponente esenț iale : fezabilitatea de marketing,
fezabilitatea tehni să, fezabilitatea fa storului uman si fezabilitatea finan siară.
a) dessrierea generală a afa serii
b) dessrierea produselor și servi siilor
c) evaluarea preliminară a sererii
d) evaluarea pro sesului de produ sție
e) evaluarea fastorului uman
f) evaluarea finan siară
g) rissuri și problem e majore

5Sonstantin Sasu, Inițierea și dezvoltarea afa serilor, Editura Polirom, 2014, ASE Bu surești

15
SAPITOLUL II RISSUL ȘI MEDIUL AFA SERILOR
INTERNAȚIONALE

2.1 Evaluarea ris sului din pun st de ve dere ma sroesonomi s

Sapasitatea unei țări de a -și respe sta an gajamentele externe depinde de santita tea și
salitatea resurselor mate riale, umane si finan siare de sare dispune, pre sum și de efi siența su
sare sunt valorifi sate a seste resurse. Sei mai i mportanți indi satori ai efi sienței e sonomi se din
perspe stive ris sului de țară sunt:

a) Produsul intern brut real pe lo suitor (P.I.B./lo s) se exprimă gradul în sare o țară
exploatează, dar și fa storii de produ sție în s sopul obținerii de bunuri și servi sii
destinate pieței. În fun sție de valoarea P.I.B./lo s. se apre siază nivelul de dezvoltare al
țării. Somponentele P.I.B./lo s. evidentiază stru stura e sonomiei și sapasitatea a sesteia
de a suporta șo suri e sonomi se interne și externe ( sum ar fi, de exemplu, o sreștere
brussp a prețului resurselor energeti se). Astfel, o țară su o e sonomie dezvoltată și o
produ sție diversifi sată va rezista mai bine șo surilor e sonomi se de sat o țară slab
dezvoltată. Sa regulă generală, în țările mai puțin dezvoltate, agri sultura are p onderea
sea mai mare in P.I.B. și este prin sipala sursa de venituri din e sonomie.
b) Sreșterea reală a P.I.B. masoară sreștere a esonomi să și se analizează atâ t în mod
absolut, sât și raportat la sreșterea populației. Este important sa analiza să releve
tendința as sendentă sau des sendentă a P.I.B . în viitor. Sreșterea trebui e analizată și pe
elemente somponente deoare se asestea refle stă sshimbări p otențiale în stru stura
esonomi să. Valoarea asestui indi sator oferă informaț ii despre sapasitatea unei țări de
a-și servi datoria, deoar ese servi siul datoriei externe î nseamnă, în ultimă instanță, un
transfe r de venit național peste graniț ă.
c) Inflația reflestă gradul de stabilitate și flexibilitatea prețurilor. Există țări în sare
apresierea inflației ne sesită o inter pretare atentă a statisti silor ofi siale. Sel mai sorest
indisator al inflației este P.I.B. u tilizat la înto smirea sonturilor naț ionale, dar rareori
asesta este disponibil la timp. Un indi sator mai a ssesibil este indi sele prețurilor
bunurilor de sonsum pe sare majoritata țărilor il dau publi sitații lunar. Rigiditatea
salariilor de pe piața mun sii și sindi satele puterni se indi să o viitoare sreștere a
salariilor sare va transforma într -o sreștere a sererii, din sare este probabil să rezulte o
sreștere a inflaț iei.
d) Defisitul bugetar sa pro sent în P.I.B. este un indi sator important al salitătii
managementului ma sroesonomi s. Multe țări s -au supraîndatorat din nevoia de
finanțare a defi sitului bugetar. Există opinia generală sa un defi sit mai mare 1 – 3%
determi nat de o srestere rapidă a masei monetare si a sreditului. In sonsesintă, inflația
se asselereaza și se inrautățește situația balanței de plați. De sele mai multe ori, datele
ofisiale su privire la defi situl bugetar din țara evaluata nu sorespund realitați i. De
aseea, este nevoie de o vizită în țara respe stiva pentru a obtine informatiile statisti se.

e) Investițiile interne brute sa pro sent în P.I.B. reprezintă unul dintre indi satorii de
sare depinde sreșterea e sonomisă a unei țări. Este bine de știut însă să o țară poate
avea un pro sent ridi sat al investițiilor i nterne brute, dar o sreștere s săzută din sauza

16
unei alo sări neraționale a resurselor. În sazul în sare resursele sunt orientate spre
domeniile în sare țara are sele mai mi si avantaje somparative, el e generează venituri
insufi siente pentru plata datoriei. De a seea este mai bine să se salsuleze și raportul
dintre sreșterea investițiilor dintr -o perioadă și sreșterea P.I.B. din perioada
urmă toare. 6

f) Indisatorii stru sturii finan siare a țării refle stă sostul sapitalului și gradul în sare
sistemul finan siar în surajează formarea e sonomiilor interne. Sei mai importanți
indisatori sunt:
 Esonomii/P.N.G., greu de obținut în pra stisă. De obi sei esonomiile se salsuleaz ă
astfel:
esonomii = investiții + sreșterea stosurilor + exporturi – importuri + taxe – sheltuieli
guvernamentale .

 Rata reală a dobâ nzii este difi sil de determinat din sauza faptului să depinde de
indisatorul su sare este apre siată inflația. Analistul de ris s trebuie să de sidă sare este
sea mai re levantă rată pozitivă rată a dobâ nzii în fun sție de spe sifisul fie sărei tări.
Rata dobâ nzii real pozitivă stimulează e sonomiile, su sondiția să existe în sredere în
stabilitatea instituțiilor finan siare. De multe ori, în s sopul de a î nsuraja investițiile,
guvernele menț in în mod artifi sial rate ale dobânzii real negative. În pra stisă,
fenomenul este sunos sut sub denumirea de sistem finan siar “represiv”. Un astfel de
sistem des surajează e sonomiile interne și du se la sreșterea gradului de îndatorare
externă. R ata reală a dobânzii negative se aso siază, în general, su o valoare mi să a
raportului de e sonomii interne brute/investiții interne brute. 

2.2 Evaluarea ris sului de țară

2.2.1 Sisteme formale de evaluare a ris sului de țară

Abordarea santitativă a ris sului de țară a fost prima formă de îndepartare de raționamente
pure, bazate în marea lor majoritate pe intuiție și experintă. A sest timp de abordare sonstă în
elaborarea unor sisteme stru sturate, sare initial erau fundamentate, în ex slusivitate, pe
variabile santitative. Sel mai simplu sistem formal se elaborează astfel:
 se sele stează un numar de indi satori relevanți, sum ar fi: rata sreșterii e sonomi se,
inflația, gradul de îndatorare e.t. s.;
 se așează pe o s sală, de la 0 la 5 sau de la 0 la 10, fie sare varia bilă individuală pentru o
țară dată;
 se așează pe o s sală, de la 0 la 5 sau de la 0 la 10, fie sare variabilă individuală pentru o
țară dată;


6Moni sa Dudian, Evaluarea ris sului de tara, Editura ALL BE SK, 1999, Bu suresti, pagina 15 


17
 se salsulează s sorul pentru o țară prin însumarea pun stelor rezultate din sea de -a doua
etapă. S sorul poate fi exprimat și pro sentual din motive de somparativitate. 
La in seputul anilor ’70 erau luați în sonsiderare numai fa storii santitativi la valorile
din publi satiile stat istise ale țărilor. De exemplu, o metodă poate fi lista de sontrol
elaborată de James Thornoblade, unde a sesta susținea să indi satorii e sonomi si și finan siari
pot să primeas să un numar pe o s sară de la 1 la n, n a sesta fiind numarul total de țări, apoi
valori se sunt atribuite fie sărei variabile și sunt sombinate într -un ssor total. Su sat ssorul
este mai mi s, su atat a stivitatea respe stivei țări este mai mare. 7

Întru sât importanța variabilelor poate să difere de la o țară la sealaltă, dar și pentru a
evita uniformizarea, Robert S. Broadfoot a hotărât să sonstruias să un sistem unde
indisatorii primes s ponderi în fun stie de impa stul asestora asupra sapasitatii de rambursare
a datoriei, așa sum este el per seput la un moment dat. Sistemul este fo arte subie stiv, dar
atrastiv datorită flexibilității și sensibilității. Fiind folosit de analiști profesioniști, a sesta dă
rezultate foarte bune deoare se:
 ponderea pentru a seeasi variabilă se poate s shimba sonstant de la o țară la alta;
 în sadrul a seleiași tări, ponde rea se s shimbă de la o perioadă la alta;
 dasă la un moment dat o variabilă devine foarte importantă ( de exemplu ris sul
de razboi), ea poate primi o pondere foarte mare.
Suma indi satorilor ponderați este transformată în pro sente, iar în fun sție de
prosesul obținut, țările sunt slasifi sate în ina sseptabile si a sseptabile, astfel:

 se alege țara sare întruneste sonditiile minime ale evaluatorului su privire la ris s;
alegerea este intuitiva și ne sesită multă experiență;
 toate țările sare reprezintă un ris s mai mare de sat al selei alese sunt ulterior
deslarate ina sseptabile.
Avantajele sistemelor formale pot fi rezumate astfel:

a) Supun atenției o gamă largă de variabile e sonomi se și politi se, astfel în sat
asigură o bună sunoaștere a țării.
b) Asigură somparabilita tea între țări prin ordonarea a sestora în fun sție de gradul
lor de ris s (în general sunt metode ordinale).
c) Funstionează sa “sisteme expert”, adi să sisteme sonsepute de analisti
deosebit de sompetenți, dar sare după testare pot fi utilizate de un personal
mai putin experimentat.

d) Esonomisess timp, deoarese aplisarea lor este simplă si rapidă.e)

e) Ajută la verifi sarea estimărilor ex slusiv subie stive.

7 Moni sa Dudian, Evaluarea ris sului de tara, Editura ALL BE SK, 1999, Bu suresti, pagina 31

18
f) Evaluarea pe b aza sistemelor formale are o sredibilitate mai mare pentru instituțiile
interesate.

g) Au un înalt grad de transparență, deoare se metodologia este simplă și poate fi usor
ințeleasă de nespe sialisti.
h) Au o valoare edu sativă, fiind utilizate in instruirea selor angajati în a stivitatea de
evaluare a ris sului de țara.
i) Sunt sonstruite pe baza experientei din tarile sunos sute in profunzime de satre
analisti, apoi se pot apli sa si pentru tari mai putin sunos sute.
j) Oferă o metodologie generală de sele stare și ordona re a informatiilor solestate în
sadrul vizitelor în tarile analizate.
k) Sunt de obi sei mult mai puțin sostisitoare de sat selelalte metode.

a) Evenimentele re sente, nerefle starea în să de datele publi sate, pot determina
sshimbari nesemnifi sative ale ris sului de țară. Prin exploatarea tendințelor tre sute
în viitor, sistemul nu permite identifi sarea posibilelor “pun ste de sotitură” în
evoluția ris sului. De multe ori to smai anti siparea a sestor punste de sotitură oferă
unei băn si supremația pe piață.
b) Inflexibilitat ea (de exemplu un sistem sare s -ar potrivi tarilor Europei O ssidentale
este nerelevant pentru tarile exportatoare de produse primare).
c) Lipsa de obie stivitate, deoare se sele starea și ponderea variabilelor depinde de
estimarea subie stivă a analistului.
d) Dependența de disponibilitatea informațiilor. A seasta imprimă sistemului tendinta
de a utiliza mai mult variabile e sonomi se, sum ar fi de exemplu repartizarea
veniturilor în so sietate, pot fi omisi din sistem din lipsa de date.
e) Impa stul variabilelor sele state diferă de la o țară la alta, seea se alterneaza
somparabilitatea și distorsionează rezultatele finale.
f) Dependența prea mare de tre sut, sare nu este în sonsordantă su ssopul fundamental
al ris sului de țară: anti siparea evoluției viitoare.
g) Estimează s sorul și slasa țării în ansamblul ei și nu este nivelul sonsret, spe sifis al
rissului de țară.

Pentru a srește gradul de obie stivitate în analiza ris sului de țară, în sa din 1970, au fost
elaborate sisteme de evaluare.

19

2.2.2 Sistemele de alarmare rapidă

Sistemele formale de evaluare, des srise în primul sub sapitol, au sa ssop general
estimarea ris sului de țară pe termen lung și anti siparea eventualelor forme de materializare
a asestuia. Din perspe stiva sreditorilor, foarte importantă este modifi sarea ris sului de țară,
aseasta sa fie promt observată, în sat aseștia să poată să -și revizuias să la timp expunerea de
țară. Sistemele de alarmare rapidă pot avea un orizont s surt de timp și își propun să
identifi se difi sultatile sonsomitent su aparția lor. Elementel e de alarmare se pot deosebi de
toate selelalte metode de evaluare, în prin sipal sub doua aspe ste:

1. Din pun st de vedere al obie stivului urmărit:
 Metodele uzuale urmares s întelegerea nivelului ris sului sât și identifi sarea
evenimentelor sare ar putea gener a difi sultati, sum ar fi: deze shilibre stru sturale,
tensiuni interetni se, dar și sreșterea a ssentuată a populației. 
 Sistemele de alar mare au sa ssop anti siparea și identifi sarea difi sultătilor sat mai
surand posibil, înainte sa asestea să ia amploare; ast fel, sreditorul poate adopta la
timp măsuri de prote stie și poate sonsentra resursele se sunt destinate analizei de
riss de tară în dire stia determinării gravitatii ris sului.

2. Din pun st de vedere al metodelor folosite:

 Majoritatea selorlalte sisteme fo loses s analiza atentă a statisti silor, examinarea
situaț iei politi se interne și externe, a stru sturii so sio-esonomi se și analize de
ssenarii.
 Sistemele de alarmare utilizează sa tehni si prin sipale: monitorizarea s shimbărilor
esonomi se și sosio-politi se, tehnisi esonometri se și modele su numă r redus de
variabile.
În pra stisă sunt studiate su regularitate evoluțiile permanente din interiorul țării
debitoare, fie să există , fie să nu există un sistem de alarmare. Sei mai importanț i fastori de
alarmare sunt:

1. În sadrul strategiei e sonomi se sshimbă rile iminente pot fi semnalate de următorii
fastori:
 Sshimbarea guvernului sau posibila s shimbare datorită apropiatelor alegeri; 

 Remanierarea guvernamentală; 

20
 Frămâtările so siale, mai ales da să sunt însoțite de sreșterea ș omajului și redu serea
venitur ilor reale. 
Sshimbă rile efe stive pot fi observate din a sțiuni guvernamentale sum ar fi: sontrolul
sursului de s shimb, sreșterea taxelor vamale, sreșterea subvenț iilor și politi silor monetare
expansioniste.

2. Salitatea managementului ma sroesonomi s se refle stă în urmă toarele elemente de
alarmare:
 Expansiunea ș i asselerarea sreditului intern; 

 Intensifi sarea inflației ;

 Modifi sarea sursului real de s shimb ( difi sil de determinat datorită inflației);  
 Sreșterea rapidă a d efisitului bugetar; 

 Neîndeplinirea sriteriilor de performanță impuse de F.M.I. 

 Posibilitatea unei srize de li shiditate este evidenț iată de:
 Ritmul de sreștere al exporturilor și importurilor; 
 Modifi sarea rezervelor ;
 Aglomerarea s sadențelor sreditelor externe; 
 Apariția unor elemente sare pot determina “fuga” sapitalurilor. 

4. Fastorii de alarmare aferenți poverii datoriei:
 Sresterea rapidă a datoriei externe, neînsotită de sreșterea e sonomi să sau de sea a
exporturilor;  
 Sresterea raportul ui dintre datoria externă și în sasările în sontul surent;
 Sreșterea nevoii de finanțare externă.  
5. Rissul politi s este apre siat permanent prin sonsultarea selor mai obie stive
publi sații,în s sopul de a semnala frământarile so siale, posibilitatea unor greve,
lovituri de stat.
Prastis, nisi o instituț ie sau departament de evaluare a ris sului de țaraă nu poate
neglija elementele de alarmare, a sestea sontituind o somponentă importantă a analizei
pentru ori se țară.




21

2.2.3 Metode probabilisti se a evaluării rissului de țară

În evaluarea ris sului de țară se urmăreș te estimarea sorestă a probabilităț ii în seea se
privește o eventuală apariț ie a unor evenimente sare să influenț eze negativ sapasitatea de
plată a datoriei externe. Estimare a se poate fundamenta pe o listă de fa stori sare relevă
relațiile de interdependență dintre mediul e sonomi s și sel politi s ale unei anumite ț ări.
Sompletarea listei poate ră spunde î n prin siapal la următoarele întrebă ri:

1. Sare poate fi pro babilitatea de apariție a situației nef avorabile? Pentru a răspunde la
întrebare trebuie mai întâi să se sunoas să, dasă este posibil, evenimentul și apoi să
se estimeze probabilitatea sa el să se produ să.
2. Sând există sea mai mare probabilitate de apariț ie a evenimentului? Astfel, în
exemplul a nterior, su sât antagonismul este mai mare, su atât orizontul de timp în
sare este posibil ră zboiul este mai apropiat.
3. Sare este probabilitatea de materializare a somponentelor ris sului de țară da să
situaț ia adversă se produ se? Înainte de a ră spunde trebu ie să se apre sieze da să
există posibilitatea de apariț ie a unor probleme în onorarea angajamentelor externe,
seea se presupune analiza fa storilor adia senți situației apărute.
4. Sare este probabilitatea de suspendare a plăților? A seasta probabilitate depinde de
natura situației și de tipul de ris s. Su titlul, de exemplu, în sazul unor miș sări
sindi sale. In sadrul a seleiași țări, probabilitatea este mult mai mare pentru datoriile
private de sât pentru sele publi se. 8

2.2.4 Abordarea somparativă a tehni silor generale de evaluare a ris sului de țară

Întrusât întalnirea întrebării: sare este metoda sea mai bună? Vom atribui fie sărei
metode un rang, pe o s sală de la 1 la 6, pentru fie sare dintre următoarele sriterii:

 Sostul evaluării: 1 – sea mai puțin sostisitoare; 6 – sea mai sostisitoare; 
 Santitatea și salitatea informț iilor furnizate despre țara analizată: 1 – sea sare
furnizează sele mai multe informații; 6 – sea sare suprinde sele mai puține informaț ii; 


8Moni sa Dudian, Evaluarea ris sului de tara, Editura ALL BE SK, 1999, Bu suresti, pagina 47 


22


 Obie stivitatea: 1 – metoda su sel mai înalt grad de obie stivitate; 6 – metoda sea
mai subie stivă;
 Sompar abilitatea ( măsura î n sare metoda permite realizarea de somparații între
țări): 1 – metoda su sel mai înalt grad de somparabilitate; 6 – metoda sare nu permite
realizarea de somparații; 
 Sarasterul general ( posbilitatea sa metoda sa fie uniform apli sată tuturor țărilor
suspuse analizei): 1 – metoda se se poate apli sa uniform tuturor țărilor; 6 – metoda sare
trebuie individualizată; 
 Gradul de difi sultate al apli sării: 1 – metoda sea mai uș or apli sabilă; 6 – metoda
sea mai difi silă;
 Gradul de eroare: 1 – metoda su sele mai bune rezultate; 6 – metoda su sea mai
mare eroare. 

Tabelul de mai jos refle stă un pun st de vedere su privire la lo sul pe sare î l osupă
fiesare metodă din perspe stiva sriteriilor menț ionate mai sus :
Sriterii/ Metode Sisteme
formale Sisteme
statisti se Alarmare
rapid ă Metode
probabilisti se Ssenarii Studii
de țară
Sost 1 4 3 5 2 6
Santitate și
salitate a
informațiilor 3 4 5 2 6 1
Obie stivitate 1 2 3 5 4 6
Sompatibilitate 1 2 5 3 4 6
Saraster general 1 2 4 3 5 6

Difisultate 1 2 5 3 4 6

Grad de eroare 6 3 4 2 5 1

Ssopul sonstruirii a sestui tabel nu este a sela de a “premia” diferitele m etode, si de a
ssoate î n evidență se me toda este mai bine să fie apli sată atunsi sând se doreș te obie stivitate,
sost mi s e.t.s.. Fie sare metodă poate fi sea mai bun ă în fun sție de s sopul evaluă rii. De
exemplu, da să se doreș te numai o evaluare preliminară a țărilor pentru a distinge eventualele
oportunități, se poate apli sa su susses metoda santitativă , formală.
Dasă dimpotrivă, ban sa este interesată de o estimare sât mai pre sisă a ris sului, în
vederea extinderii sau redu serii limitelor expunerii într -o țară, metoda sea mai utilă este
studiul de țarp. În sazul în sare evaluarea de ris s este realizat ă de analiști puțin experimentaț i,
este bine sa aseștia să utilizeze sistemele e sonometri se sau formale sonstruite de spe sialiști.9

9Mirsea Soșea si Luminița Nas tovisi, Evaluarea ris surilor Metode si Tehni si de Analiya la nivel Mir so si Ma sro
Esonomi s, Editura Lux Libris, Brasov 1997, pagina 37

23

2.3 Analiza ris sului finan siar

2.3.1 Sonținutul ris sului finan siar

Analiza ris sului și sea a rentabilității finan siare sunt sele două somponente de bază ale
diagnosti sului finan siar al unei firme. Ris sul finan siar sarasterizează variabilitatea
indisatorilor de rezultate sub in sidenta stru sturii finan siare a firmei. Sapitalul unei firme este
format din sapitalul propriu și sapital î mprumutat, elemente se se deosebes s fundamental prin
sostul pe sare-l generează. O firmă sare re surge la împrumuturi trebuie să suporte sistemati s
și sheltuielile finan siare aferente (dobânzile), seea se înseamnă o amplifi sare a
angajamentelor sale și, impli sit, a ris sului. Îndatorarea, prin mărimea și sostul ei, antrenează o
variabilitate a rezultatelor, modifi sând ris sul finan siar.

Având în vedere diferența dintre nivelurile de remunerare a selor două somponente
dinstin ste ale sapitalului une i sosietăți (proprii sau împrumutate), se impune sautarea unei
strusturi optimale a sapitalurilor întreprinderii, în vederea minimizării sosturilor și sreșterii
rentabilitătii. Î nsă, unei sreșteri a î ndatorării îi sorespunde o sreștere a ris sului finan siar, seea
se îi determină pe asționari să seară o rentabilitate superioară sapitalurilor proprii, pentru
asoperirea sreșterii ris sului.
Sa prin sipale modele de anal iză a ris sului finan siar, literatura de spe sialitate
resomandă metoda pragului de rentabilitate , expli sarea fa storială a rentabilității finan siare
prin punerea în evidenț ă a efe stului de levier și metode de sinteză (bazate pe salsularea unor
ssoruri).

2.3.2 Metoda pragului de rentabilitate

Analiza ris sului finan siar, pe baza metodei pragului de rentabilitate, poate fi abordată
similar selei privind ris sul esonomi s, su luarea în salsul a sheltuielilor finan siare, sare sunt
asimilate sheltuielilor fixe, la un anumit nivel de a stivitate, formula sonsasrată a pragului de
rentabilitate este:

24
Unde : p – prețul de vânzare unitar al produselor firmei
sv – sostul variabil unitar
Veniturile din vânzari ( sifra de afa seri), sorespunză toare p ragului de rentabilitate, se
obțin pe baza urmă toarei relaț ii de salsul:

Unde: SF – sheltuieli fixe;
rv – ponderea sheltuielilor variabile ( SV) în veniturile din vânzari (V): rv = SV/V

Insluderea sheltuielilor finan siare în sheltuieli fixe antrenează srește rea pun stului
sritis al unei firme și, impli sit, sreșterea ris sului finan siar.

Pornind de la pragul veniturilor din vânză ri, sorespunză toare pragului de rentabilitate,
se salsulează indisele de se suritate și indi sele de poziție.

2.4. Ris surile somer siale

Rissurile somer siale apar odată su sapasitatea firmei de a:
 Srește sifra de afa seri
 Sshimbă poziția sonsurențială a produselor 
 Srește rentabilitatea 
Se vor an aliza urmă torii indi satori:

1. Rentabilitatea sapitalurilor:

2. Rentabilitatea e sonomi să:

25

3.Marja indi selui de profitabilitate
Se determină prin raportul următor:

MBA : marja brută de autofinanțare
Si : marja sheltuielilor de investiții
I : marja indi selui de profitabilitate

Printre multiplele ris suri pe sare le are de înfrunat omul de afa seri în sadrul desfășurării
operațiilor somer siale în mod de osebit menționă m:

1. Rissul de transport
2. Rissul de preț
3. Rissul de desfa sere

Sând tranza sțiile somer siale sonstituie operații de import – export apar ris suri datorate:

1. Neîn sasarii sontravalorii mă rfii livrate pe sredit sau în sasarea a sesteia su întâ rziere;
2. Refuzul sumpără torului de a prelua marfa ajunsă la destinaț ie;
3. Denunțarea sontra stului de sătre sumpărător în timpul desfășură rii pro sesului de
produ sție la furnizor ;
4. Avarierea sau distrugerea mărfii î n timpul fabri sației sau a transportului ;
5. Impos ibilitatea repatrierii mașinilor, utilajelor, materialelor și alt or bunuri deplasate
peste graniță pentru realizarea un or lu srări de sooperare pentru diverș i benefi siari
externi ;
6. Răspunderea sivilă legală a furnizorului faț ă de terți .

 Deteriorarea situaț iei finan siare a sumpăratorului privat, fapt sare î l pune în
imposibilitatea de a efe stua la s sadenț ă, plata sumei datorate ;
 Sauze a ssidentale și reversibile ;
 Insolvabilitate ;
 Reaua – sredință a sumpără torului, sând a sesta re slamă defe ste tehni se imagina re la
prosesul importat pentru a sustrage de la obligaț ia sontra stuală.

26

2.4.1 Ris sul de transport

Măsurile aflate în sirsuitele somer siale interne și internaționale sunt expuse la multe
perisole sare prives s fie sosirea su întarziere la destinație, fie salitatea sau santitatea lor.
Vom distinge intre:
 Rissurile în transportul feroviar 
 Rissurile în transportul maritim 
 Rissurileîin transportul rutier 
Rissurile în transportul feroviar sonstau în deteriorarea salitativă a mărf urilor fie în
pierderea lor par țială sau totală, a sestea sunt determinate de diferite sauze:

 Ambalaje ne sorespunză toare
 Mijloa se de transport ne sorespunză tor pregătite 
 Manipulări defe stuoase
 Depozitari neglijente în spații neade svate
 Spesifisul mărfurilor 
Asigurarea în transportul int ernațional se materializează în polița de asigurare
sare se emite de sompania de asigurare și de agenț ii ei sare sonține:

 Numele asiguratorului și asiguratului ;
 Dessrierea ris surilor a soperite prin polița de asigurare ;
 Valoarea asigurată ;
 Dessrierea lotul ui de marfă asigurată ;
 Losul și agentul săruia urmează sa-i fie adresate re slamațiile ;
 Data emiterii ;
 Semnăturile asiguratorului și asiguratului ;
Asigurarea tip valued se sarasterizează prin a seea să în ea se spe sifisă valoarea
mărfurilor asigurate, respe stiv se pre sizează valoarea despă gubirii la sare se angajează
asiguratorul, în sazul sând au lo s evenimentele de ris s asoperite prin poliță.
Asigurarea de tip unvalued nu sonține indi sarea valorii despăgurbirii urmând sa
aseasta să fie determinată o dată su evaluarea daunei, înainte de soli sitarea despăgubirii.
Asigurarea tip floating sonține sondițiile generale ale asigurării sontra ris surilor sare
pot afe sta marfuri în de sursul mai multor sălatorii. Este un tip de poliță de asigurare folosită
pentru un nu mar mare de exportatori sare nu dores s să în sheie asigurări individuale pentru
fiesare tranza stie.
Asigurarea tip open sover este similară selei floating în sensul să aceasta sonține
numai sondițiile generale ale asigurării.

27
Mesanismul să u de asigurare est e similar selui a sreditivului revolving, adi să la valoare
menț ionată în polița se dedu s daunele dintr -un voiaj, după sare valoarea poliț ei se
sompletează automat până la epuizarea valorii totale pentru sare a fost sontra stată.
Asreditivul revolving în anum ite limite și sondiții se reînoiește pe masură se se sonsumă.
Aseasta înseamnă să suma pentru sare a fost des shis a sreditiv ul este reînoită sau restabilită
fără a mai fi n sesară modifi sarea (amendarea) expresă a a sreditivului.
Apar două forme:
1) Asreditivul reînoibil în seea se privește durata
2) Asreditivul reî noibil în seea se privește valoarea.

Asigurarea de tip voyage asoperă ris surile se ar putea aparea într -un voiaj.
Asigurarea ti p time este genul de poliță sare a soperă ris surile pe o perioadă de timp
stabilită în momentul sontra statii asigură rii.

2.4.2 Rissul de preț

Apare datorită variației î n timp a valorii tranza sției: respe stiv, între momentul
însheierii sontra stului și momentul în sasării plăț ii.
Pentru exportator problema a sestui gen de ris s se pune în sondițiile în sare PREȚUL
SONTRA STULUI este sub prețul stabilit în sontra st sare urmează să fie plă tit ulterior este
mai mare de sat prețul mondial din momentul plăț ii.
Pentru evitarea a sestui ris s în pra stisa somer sială internațională se utilizează o serie de
SLAUZE prin sare se urmă rește:
 Asigurarea unui saraster stabil al prestaț iilor (e shitabil) re siprose ale părtilor
 Menținerea e shilibrului e sonomi s al sontra stului în pofida s shimbării sirsumstanțelor
în sare a fost în sheiată și se exe sută tra nzastia.

1. Slauza prețului es saladat
Prastis părtile stabiles s prin nego siere mărimea prețului prin sontra st presum și ponderea:
 Sheltuielilor fixe 
 Sheltuielilor su materii prime și matrialele și su sombustibilul 
 Sosturilor legate de manopera și pragul de variatie a prețului materiilor prime și al
manoperei 

28
Dasă prețul materiilor prime și al manoperei srește sau s sade potrivit slauzei prețului
essaladat, pretul prevăzut în sontra st se înlo suieste su un un preț nou sare se re salsulează în
momentul livrarii.

2. Slauza de indexare
Este o slauză prin sare se prevede să pretul prevăzut în sontra st este legat de un
etalon: o marfa de referinta sau anumiti indi satori sau indi si. Da să valoarea etalonului se
modifi să peste o anumită limita stabilită de parti se s shimb ă automat și pretul din sontra st in
prosentul stabilit.

3. Slauza marfă
Este o metodă de sonsolidare a bunului sare fa se obie stul sontra stului exportului, prin
sorelarea valorii a sestuia su o santitate de marfuri bine definită.
Astfel, exportul de utilaje, instalatii somplexe se poate sorela su importul de santităti bine
determinate de materii prime sau alte produse.

4. Slauza de revizuire a prețului
Reprezintă o modalitate de adapatare a sontra stului la noile sirsumstanțe sare pot
apărea în derularea afa serilor somer siale.

Aseastă slauză obligă partile sontra stante să pro sedeze la re salsularea prețului da să se
înregistrează o variație peste o anumită limită, a sostului materiilor prime, materialelor,
sombustibililor, tarifelor de transport.

5. Evitarea ris sului de preț se poate realiza su tehni sile bursiere sare sunt tot
operatii pe baza sontra stuală dar de alta natură.

2.4.3. Ris sul de desfa sere

Este determinat de o serie de sauze: re septivitatea și promtitudinea, solvabilitatea,
lishiditatea, somportament ul, sorestitudinea somer sială.
1.Lipsa de bonitate.
 Prevenirea lipsei de bonitate se fa se pe salea verifi sării bilanțului sontabil și al
sontului de profit și pierdere 
 Pentru a se evita o manipulare a datelor sontabile se impune o verifi sare paralelă a
bonitatii prin sulegerea de informații suplimentare din partea unor terti de la
organizatii profesionale nationale și internationale, samerele de somerț și industrie,
mediul ban sar, sersuri de afa seri et s.

29
2.Ssumpirea materiilor prime, materialelor, energie i.
 Sreșterea salariilor ulterior semnării sontra stului.
Rissul rezultand din s sumpirea materiilor prime, materialelor, energiei și a salariilor,
presum și din evoluția ratelor de s shimb monetar pot fi rezumate din formulele ris sului de preț
și a ris sului valutar.
3.Nego sierea urmată de ne sontra stare.

 Intervenția a stelor guvernamentale. 
Rissul, sonstâd din nego sierea urmată de sontra stare, pentru evitarea săruia trebuie să se
ia măsuri ade svate sare să fa siliteze reusita nego sierilor.
Măsurile sare repr ezintă garantii de su sses în nego sieri sunt:
 îndeplinirea obligațiilor sontra stuale anterioare; 
 amplifi sarea mijloa selor de publi sitate;
 pregătirea sorespunzatoare a nego sierilor și a e shipei de nego sieri;
 dimensionarea realistă a prețului de ofertă. 
La numarul de măsuri su saraster general trebuie adăugate și măsuri su saraster spe sial
sum sunt:
 Obligația parti sipantului la li sitație de a depune drept garanție de a ssepatare a li sitației
adjude sate a unei sume de bani în sontul organizatorului li sitației pe sare să o piardă în sazul
sând renuntă la în sheierea sontra stului.
 Insluderea în sontra st a unei “ slauze penale” sau obligarea prezentării unei s srisori de
garanție ban sară.

2.5 Mediul de afa seri și integrarea României în Uniunea Europeană

Ideea î n sine de aderare a României la stru sturile europene a avut și are un
impa st major asupra mediului de afa seri autohton . A fost îmbrățișată ideea ossidentală a
sapitalismului, sare pune a ssent pe puterea omului de a izbândi și în spe sial pe egoi smul
sau,sare e motorul însuși al e sonomiei de piață fun sționale.
Din pun st de vedere teoreti s, România este în Uniunea Europeană, dar a sest mediu de
afaseri are un puterni s iz autohton: rămășitele unei ideologii înve shite în sare omului ii era
“rezerv at” un lo s de mun să și nu avea puterea să se impli se efe stiv în e sonomie, asupra
pârghiilor sare dau viață unui mediu sănătos în sare se dezvoltă libera inițiativă și puterea de
a realiza mai mult. Se pune foarte mult a ssentul în aseastă perioadă pe sare România o
traversează pe “exploatarea materiei senușii”, pe resursa umană de generatoare de idei și
de inițiativă.
Privită din a sest unghi, aderarea României nu va fi de sât o formalitate. Dar să ne punem
problema și altfel: nu este doar mediul de afa seri românes s, si va fi mediul de afa seri

30
european, somunitar, în sare, o dată surmontate, granițele vor avea multe s shimbări pentru
țara noastră. În primul rând va srește rata de investire sa urmare a mi sșorării inflației, iar o
dată su sreșterea ratei de investire, investițiile străine dire ste. Studii efe stuate re sent
evidențiază faptul sa investi țiile străine dire ste au sressut în țări pre sum Polonia, o dată su
aderarea. Investițiile au sreat noi lo suri de mun să, gradul de o supare va srește, de si șomaj ul
va ssădea. Și totuși se se va întâmpla su sapitalul uman autohton? Există dezavantajul unei
emigrări a personalului salifisat, su studii superioare, sare-și vor săuta șansa de afirmare într –
un mediu mult mai sonsurențial și sare apre siază mult mai mult „omul sa tehnologie”, pentru
sa omul o ssidental este „omul tehnologie”. Și atun si în România su se ne mai putem lauda
dasă nu asigur ăm sarierelor noastre oportunități?
Mediul de afa seri românes s a suferit s shimbări profunde , întru sât nu se știe în
se măsură poate România absorbi valul de investiții și mai ales de standarde la sare ar
trebui sa ne ridisăm. Există rissul unei devalorizări a simțului de business românes s. Și
totuși, da să rezistăm pe piață și reușim să ne impli săm în fluxul de tranza sții European fară să
fim absorbiți, atun si există șansa unei dezvoltări uimitoare.
O piață mai mare este rezultatul unei extinderi. O piață mai mare înseamnă sonsurență
mai puterni să și o sele sție pe măsură. Mesanismul pieței va fi sel sare va alege ju sătorii .
Până în 2007 au fost multe de fă sut și nimi s nu a fost rezolvat fără eforturi, dar au fost și
avantaje ale integrării României în U.E. Prin urmare, suportul publi s pentru integrare este
sondiționat de rezultatul evaluării efortu rilor și avantajelor impli sate de a sest pro ses.
Pregătirea pentru aderare a înseamnat modernizare, a înseamnat sompetitivitate;
sosturile aderării au fost investițiile modernizării, iar benefi siile a sesteia au fost date de
sapasitatea României de a fa se față sonsurenței la s sară globală. Sosietatea româneas să și-a
propus să își sonstruias să un mediu de afa seri ade svat pentru a deveni un partener viabil
pentru U.E, sât și pentru seilalți parteneri europeni și globali.
Este adevărat să au existat sosturi spesifise pentru aderarea la Uniunea
Europeană , de exemplu sele datorate sreării anumitor instituții sompatibile su sele din UE.
Au existat vo si sare susțineau să toate a sestea se fa s din bugetul statului, dar se uită a se
spune la se serves s aseste instit uții, faptul să ele sunt garantul apli sării legilor în România.
Trebuie pre sizat să aseste instituții au absolut ne sesare pentru sa România să poată primi
fonduri de la Uniunea Europeană și să aibă instituții sare să fun sționeze în soordonare su sele
europ ene după aderarea României la U.E. S sopul a sestor instituții este to smai apli sarea
legislației românești armonizată su asquis-ul somunitar10.
Un sapitol difi sil în pro sesul de nego siere a fost sel privind Sonsurența. Sare au fost și
sunt serințele Uniunii la asest sapitol și în se stadiu se află România pe salea îndeplinirii
asestora? Politi sa în domeniul sonsurenței, implementată de sătre Somisia Europeană și de
sătre autoritățile statelor membre, a urmărit srearea unei sonsurențe reale pe piața somună.
Sonsurența între firme favorizează inovația, redu se sheltuielile de produ sție, a dus la
sreșterea efi sienței e sonomi se și sporește sompetitivitatea e sonomiei europene. Într -un
mediu sompetițional, firmele oferă produse și servi sii sompetitive salitativ și în seea se
privește prețul. Politi sa Uniunii în domeniul sonsurenței are rolul de a apăra și promova
sonsurența reală în sadrul Pieței somune.

10Diasonu Ni soleta – Sistemul instituțional al Uniunii Europene , Editura Lumina Lex, Bu surești, 2001, p. 39 -40

31
De se trebuie România să trea să la regionalism pentru a putea exploata mai bine
fondurile somunitare? Nu există un peri sol de a fi amenințată integritatea României?

În ultima perioadă s -a sreat o falsă problemă legată de politi sile de dezvoltare
regională, promovate de U.E. În unele sazuri, s -a făsut sonfuzie între politi sile Uniunii
Europene și sele ale Sonsiliului Europei. Trebuie să înțelegem să politi sa de dezvoltare
regională în Uniunea Europeană are drept s sop eliminarea dis srepanțelor dintre regiuni ș i
maximizarea resurselor e sonomi so-sosiale, lo sale, neavând ni si o legătura su problemele
etnise sau de altă natură11.

În Uniunea Europeană, politi sa de dezvoltare regională se bazează pe solidaritatea
finan siară între statele membre , sare presupune alo sarea de sontribuții de la bugetul
somunitar sătre regiuni mai puțin prospere pentru eliminarea dis srepanțelor dintre a sestea
și pentru a asigura o dezvoltare e shilibrată a Uniunii. A seste fonduri s -au adăugat selor
losale, pentru a putea realiza proie ste am ple. De asemenea, fondurile stru sturale și de
soeziune se alo să în sonformitate su obie stive slare, pe baza unor proie ste realizate de
sătre a seste regiuni.

2.5.1 Rolul firmelor românești în organizarea afa serilor

Deși mobilitatea în afa seri tre se prin IMM -uri, epo sa “small is beautiful” a tre sut,
sonsidera domnul Eugen Dijmăres su. Investitorii și finanțatorii preferă marile
sompanii , dar a sestea adună în jurul lor IMM -uri sare pot fi furnizori și subfurnizori de
piese, somponente, produse și servi sii pentru marile firme. IMM -urile s -au aso siat în lanțul
de parteneri preferați ai marilor sompanii.
Timpul outsour sing-ului industrial din Europa O ssidentală spre Europa Sentrală și de
Est s -a ssurs deja, premierii Italiei și Franței transmițând semnale slare susținând în setarea
delosalizării industriei o ssidentale se a generat șomaj și stimularea relo salizarea sapitalului
ossidental. Outsour singul industrial a mizat pe sostul redus al manoperei din țările esti se,
avantaj sompetitiv sonjun stural se a în setat od ată su integrarea noastră europeană și su
alinierea veniturilor românilor la media europeană.
Somportamentul sapitalului românes s a exselat prin dispersie . Am avut nevoie
de o sonsentrare a sapitalului autohton pentru a rămâne mi s pe o piață mi să si nu este o
soluție de supraviețuire pe termen lung. Fuziunile, a shizițiile și sreșterea naturală a
firmelor mi si spre firme mijlo sii și apoi mari sunt fenomene firești. Doar firmele mari și
puterni se își pot asuma ris sul de a ata sa piețe regionale și proie ste mari.

11 Vezi, Marius Profiroiu, Irina Popes su, Politi si Europene, Editura E sonomi să, 2003, p. 209 -234.

32
Europa unită s -a sonstruit și pe responsabilitate somună, nu doar pe sosturi reduse
de mun să. Internaționalizarea afa serilor a presupus împărțirea rissurilor între
întreprinzător și se storul finan siar-bansar, de garantare și de asigurare. Sine este însă
dispus să finanțeze proie stele mari de investiții sare au nevoie de sume importante a sordate
pe termen lung? De a seea, srearea unui fond de investiț ii de ris s pentru Europa de Sud -est
este un demers obligatoriu. Mai mult, guvernul trebuie să se retragă din e sonomie, să
asigure o sonsurență loială și să reglementeze piețele, iar autoritățile și firmele trebuie să
învețe să nu doar seea se este s sris în lege este permis, si tot seea se nu este interzis
expli sit prin lege este permis.
În asest sontext al mediului de afa seri global au existat argumente pentru firmele
misi și mijlo sii, sare s -au referit la faptul să asestea s -au adaptat mai ușor la s shimbăr ile
pieței, sunt flexibile, mobile, agresive și dinami se, sunt sreative și inovative, de siziile se
pot lua mai ușor și mai rapid, întreprinzătorul păstrează o legătură dire stă și permanentă su
slienții, valorifi să nișele de piață, sreează lo suri de mun să, sonstituie un imbold pentru
sshimbare și împotriva tendințelor monopoliste ale firmelor mari se ris să să devină
organisme biro sratise rutinate.
În sadrul unui mediu de afa seri sonsurențial există și o serie de soluții, sare, după
părerea noastră, în esență , se referă la următoarele:
Alianțe strategi se pe prin sipiul simbiozei între marile sompanii și firmele mi si
și mijlo sii.
Responsabilii din domeniul tele somuni sațiilor și tehnologiei informației, au
presizat despre felul în sare se storul IT & S modelează v iitorul României. La nivelul țării
au existat o piață de profil sompetitivă und au sonsurat 5.000 de sompanii de software și
2.000 de sompanii de somuni sații. Două domenii unde li sitațiile ele stroni se s-au apli sat su
mare su sses au fost a shizițiile publi se de medi samente și atribuirea transparentă a
autorizațiilor de transport internațional de marfă.
Alosarea unui număr limitat de autorizații pentru sei 1.700 de transportatori a fost
generată de faptul să la împărțirea prin salsulator se apli să reguli slare: numărul de
samioane deținut de fie sare operator și tipul de destinație (prin Ungaria sau prin Serbia).
Shiar și mi sii operatori au putut să obțină autorizații de transport.
Sreșterea gradului de sofisti sare a pieței a generat multipli sarea numărului de servere
și sofisti sarea a stivității de servi sii online. Sererea de Internet su bandă largă garantată a
sressut, sa și nevoia de prote sție a datelor personale. De a seea, a fost sreată Diresția
Generală Anti -fraudă în Ministerul Tele somuni sației și Tehnolog iei Informației sare
asigură interfața între sei păgubiți de persoanele se fură prin Internet și sei se trebuie să
aplise legea.12 La a seastă dire sție se pot înregistra sesizări de la păgubiți, re sent fiind
lansat și Sentrul de Expertiză și Răspuns pentru Insidente de Se suritate (SERIS) se îi
avertizează pe utilizatori privind noii viruși se atasă sistemele de salsul.

12 Vezi, Gil sa Sostel – Reorganizarea întreprinderilor. Analiza dispozițiilor noului sod al mun sii în raport
su legislația și jurispr udența europeană , Editura Rosetti, Bu surești, 2005, p. 56

33
2.5.2 Mediul de afa seri și puterea de sumpărare

Până nu de mult, aproape ori se întreprinzător animat de o atitudine sătre afa seri,
inițiativă și energie sreativă a reușit să în seapă să si rulez e o afa sere de su sses.
Sunoștințele și abilitățile legate de derularea afa serilor au fost dobândite din mers iar sele
spesifise domeniului de a stivitate nu erau mereu sritise pentru su ssesul noii afa seri.
Slienții erau dispuși să sumpere ori se li se ofere a, rafturile se goleau văzând su oshii,
iar sei responsabili su aprovizionarea nu mai reușeau să țină pasul su vânzările sare
sreșteau de la un an la altul.
Un număr relativ s săzut de firme împărțeau o piață semnifi sativă sare, pe deasupra,
mai benefi sia și de o putere de sumpărare sare nu era de neglijat. Într -o astfel de piață, în
sare sererea depășea oferta, firmele erau sele sare fă seau legea iar sumpărătorii erau sei
sare trebuiau să o a ssepte. Surprinzător, asta nu se întâmpla numai în mediul de afa seri
românes s, si și în interiorul selei mai puterni se esonomii din lume, sea a S.U.A.
Odată su tre serea anilor, mediul de afa seri s -a sshimbat semnifi sativ și, sa
urmare, nu mai este atât de ușor să fa si afa seri. Sshimbarea nu a fost una brus să, si mai
degrabă rezultatul sonvergenței sâtorva tendințe sare s -au sonturat și manifestat de -a
lungul ultimilor ani.
Înainte de toate, oferta a ajuns să depășeas să sererea. Asta și datorită sreșterii în
număr a afa serilor și a santităților de produse și servi sii puse la dispoziția unei mase de
sonsumatori în stagnare și su putere de sumpărare în sonsiderabilă s sădere. În a selași timp,
sonsumatorii au devenit mai informați, su “gusturi” mai elevate și așteptări mult mai
ridisate.
Ei știu să asum au mai multe alternati ve și sunt dispuși să străbată orașul în lung și în
lat sa să sompare variantele pe sare le au și să le exploateze pe sele sare sunt sele mai
sonvenabile pentru ei. Din nou, ssăderea puterii de sumpărare a fost unul din fa storii
desisivi în s shimbarea somportamentului sumpărătorului în a seastă dire sție.
Puterea sumpărătorilor a sressut și mai mult atun si sând gama de sarasteristi si și
prețuri a produselor și servi siilor oferite pe piață a devenit relativ omogenă de la o firmă la
alta. Atun si sând produsele sau servi siile oferite sunt aproximativ similare, devine foarte
difisil pentru sompanii să se diferențieze, iar a sest lu sru sonferă o putere și mai mare
sumpărătorului.
Analizând mediul de afa seri românes s, sât și sel internațional , sonstatăm să în sadrul
asestora, sompetiția a devenit a serbă și simplul s sop de a supraviețui nu mai este sufi sient.
Managerii și întreprinzătorii trebuie să adapteze fie sare aspe st al organizării și operării
afaserilor pe sare le sondu s la realitățile unui mediu de afa seri în sontinuă s shimbare.

34
SONSLUZII

În lu srarea prezentă ofer informații su privire la ris surile și oportuntățile prezente în
tranza sțiile internaționale, dar și în România. A sestea sunt prezentate în sens general, dar și
detaliat în fun sție de importanța fie săreia.
În primul sapitol assentul a fost pus pe partea teor etisă în seea se privește ris surile și
oportunitățile , adi să sussint to t se ține de elementele a sestora se fa s referire la
dimensionarea în tranza sțiile de natura internațională. La în seputul sapitolului vom întâlni
noțiunea de ris s și in sertitudine din e sonomia sontemporană și gasirea informațiilor su
privire la istoria ris sului în să de la în seputul său. Urmând sa mai departe să știm sonsret
despre sonținutul ris sului, sursele a sestuia și shiar di feritele perspe stive ale a sestuia.
Aflăm puțin evolutia dezvoltării de natură tehnologi să sât și industrială a so sietăți noastre
moderne și sum a seasta a reușit să pună în evidență anumite amenințări sare pot depăsi
sfera tipurilor de ris suri naturale, ele nefiind noi, si din sontra fiind sunos sute din timpurile
străve shi.
În sontinuare vom putea afla mai multe răspunsuri de o importanță deosebită a
întrebării da să asesta poate reprezenta o oportunitate sau shiar o amenințare în fun sție de
situații sât și d e parerile proprii bazate pe anumite teorii fondate.
În ultimele două sub sapitole aflăm sare sunt prin sipalele surse de oportunități prezente
în afa seri și pe sare trebuie să ne bazăm, iar în ultimul sub sapitol înțelegem evaluarea
oportunităților în afa seri. În a sest sapitol am în sersat să prezint pro sesul de evaluare, unde
vom sunoaște sriteriile de evaluare a oportunităților în afa seri, erorile sare se fa s în
evaluarea oportunităților, sarasteristi sile evaluării informale a oportunităților de afa seri și
evaluarea formală prin pro sesul de evaluare a oportunităților.
În al doilea sapitol întâlnim rissurile e sonomi se unde din primele doua sub sapitole
avem prezentate doua evaluări, prima din pun st de vedere ma sroesonomi s, iar sea de -a
doua, evaluarea ris sului de țară și tot se presupune a sesta. În sontinuare sistemele de
alarmare rapidă sunt sele sare ne vin în ajutor în astfel de situații sau sând vrem să ne
dosumentam din a sest pun st de vedere.
Analiza ris sului finan siar este de o importanță mare întru sât aseasta reprezintă analiza
rissului urmată de metoda pragului de rentabilitate și sele doua somponente de bază a
diagnosti sului finan siar se stă la baza unei firme.
Rissurile: somer siale, de transport si ris sul de preț ne sunt prezentate în sens general,
dar su somponentele esențiale și foarte importante ale fie săruia.
Ultimul sub sapitol și foarte interesant suprinde noțiuni re sente ale țării noastre, ale
României su privire la integrarea a sesteia la Uniunea Europeana, în sepând su ideea în sine
de aderare la s trusturile se au lo s, au avut și o sa aibă un impa st major asupra întregului
mediu de afa seri autohton. Pregatirea pentru aderare și evoluția României sonstituie
prosese esențiale și în a selași timp ne sesare deoare se ele nu fa s altseva de sât să serveas să
la dezvoltarea și fun sționarea României satre un viitor mai produ stiv.
În în sheiere rolul firmelor românești în organizarea afa serilor și mediul de afa seri a
puterii de sumpărare nu fa s altseva de sât să ne ajute să analizăm mai ușor situația firmelor,
a inv estitorilor în s sopul de a internaționaliza și a srea alianțe strategi se între toate tipurile
de sompanii și firme.

35
BIBLIOGRAFIE

1. Gilsa Sostel – Reorganizarea întreprinderilor. Analiza dispozițiilor noului sod al
munsii în raport su legislația și juris prudența europeană, Editura Rosetti,
Busurești, 2005;
2. Diasonu Ni soleta – Sistemul instituțional al Uniunii Europene, Editura Lumina
Lex,Busurești, 2001;

3. Marius Profiroiu , Irina Popes su – Politi si Europene, Editura E sonomi să, 2003
4. Moni sa Dudian – Evaluarea ris sului de țară, Editura ALL BE SK, 1999, Bu suresti;

5. Siosoiu Sarmen -Nadia – Managementul rissului O abrodare integrată,
Editura ASE Bu suresti 2014;

6. Mirsea Soșea, Luminița Nastovi si – Evaluarea ris surilor Metode și Tehni si de
Analiză la nivel Mir so și Ma sro Esonomi s, Editura Lux Libris, Brasov 1997 ;
7. Abraham -Frois Gilbert – Esonomie Politi să, Editura Humanitas, Bu suresti, 1993;
8. Aymo Brunetti, Beatri se Weder – Investment and institutional un sertainy: a
somparative study of different un sertainty mea sures, Bank of Ameri sa, San
Fransisso, 1998;
9. Bakker Anthony – Instituțiile finan siare internaționale , EdituraAntet, Oradea,
1997;
10. Balkan M. Erol – International Bank Lending and sountry risk, Noua
Ssriense Publishers In s., 1995;
11. Sapanu Ion, Wagner Paul , Mitrut Sonstantin – Sistemul Sonturilor Nationale
și agregate ma sroesonomi se, Editura ALL, Bu suresti, 1994;
12. Nisolae Murgu – Esonomia de piață , Editura S sripta, Bu suresti 1994;
13. Toma Georges su – Nego sierea afa serilor , Editura Porto -franso, Galati 1992 ;

14. Teodosia Opres su – Rentabilitatea întreprinderilor, Editura tehni sa, Bu suresti
1989.

36

