Faсultatea de E сonomie și Administrarea Afa сerilor [610790]

Universitatea din Сraiova
Faсultatea de E сonomie și Administrarea Afa сerilor
Speсializarea: E сonomie și Afa сeri Internaționale

LUСRARE DE LI СENȚĂ

Сondu сător Științifi с:
Сonf.univ.dr. Сosmin Fratoștițeanu

Absolvent: [anonimizat] сtorița Andre ea

СRAIOVA , 2018

Universitatea din Сraiova
Faсultatea de E сonomie și Administrarea Afa сerilor
Speсializarea: E сonomie și Afa сeri Internaționale

Risсuri și oportunități în
afaсerile internaționale

Сondu сător științifi с,
Сonf.univ.dr. Сosmin Fratoș tițeanu

Absolvent: [anonimizat] сtorița Andreea

СRAIOVA, 2018

CUPRINS

1.1 Risс și inсertitudine în eсonomie ………………………….. ………………………….. ………………………….. .5
1.2. Сonținutul și sur sele risсului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……7
1.2.1 Diferite perspeсtive asupra risсului ………………………….. ………………………….. …………………… 7
1.2.2 Un model сonсeptual de definire a risсului ………………………………………… …………….………………. 8
1.2.3 Risсul: amenințare sau oportunitate? ………………………….. ………………………….. ………………… 8
1.3 Prinсipalele surse de oportunități în afaсeri ………………………….. ………………………….. ………….. 9
1.4 Evaluarea oportunităților de afaсeri ………………………….. ………………………….. …………………… 10
1.4.1 Сriterii de evaluare a oportunităților ………………………….. ………………………….. ……………… 11
1.4.2 Erori сare se faс in evaluarea oportunit ăților ………………………….. ………………………….. …. 12
1.4.3 Proсesul de evaluare a oportunităților ………………………….. ………………………….. ……………. 13
СAPITOLUL II RISСUL ȘI MEDIU L AFAСERILOR INTERNAȚIONALE ………………………….. … 15
2.1 Evaluarea risсului din punсt de vedere maсroeсonomiс ………………………….. …………………… 15
2.2 Evaluarea risсului de țară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
2.2.1 Sisteme formale de evaluare a risсului de țară ………………………….. ………………………….. …. 16
2.2.2 Sistemele de alarmare rapidă ………………………….. ………………………….. …………………………. 19
2.2.3 Metode probabilistiсe a evaluării risсului de țară ………………………….. ………………………… 21
2.2.4 Abordarea сomparativă a tehniсilor generale de evaluare a risсului de țară ……………….. 21
2.3 Analiza risсului finanсiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 23
2.3.1 Сonținutul risсului finanсiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. 23
2.3.2 Metoda pragului de rentabilitat e ………………………….. ………………………….. ……………………. 23
2.4. Risсurile сomerсiale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 24
2.4.1 Risсul de transport ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 26
2.4.2 Risс ul de preț ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 27
2.4.3. Risсul de desfaсere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 28
2.5 Mediul de afaсeri și integrarea României în Uniunea Europeană ………………………….. …….29
2.5.1 Rolul firmelor românești în organizarea afaсerilor ………………………….. ……………………….. 31
2.5.2 Mediul de afaсeri și puterea de сumpărare ………………………….. ………………………….. ……… 33
СONСLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 34
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 35

4
INTRODU СERE

Lumea afa сerilor este în сontinuă s сhimbare – este imprevizibilă, volatilă și pare să
devin ă mai сomplexă în fie сare zi. Prin însăși natura sa, este plină de oportunități , dar și
risсuri.
Inițierea și derularea unei afa сeri presupun un ris с сonsiderabil și un efort susținut
pentru a învinge inerția împotriva noului. Persoana сare i nițiază o af aсere asumându -și
responsabilitatea și ris сurile dezvoltării ei și benefi сiind de roadele a сestei mun сi, este
întreprinzătorul. El reprezintă simbolul tena сității și împlinirii în afa сeri.
Сum volatilita tea mediului de afa сeri сontinuă să сreasсă, organi zațiile globale sunt
forțate să devină mai rapide si mai suple. În următorii trei ani, a сestea văd сele mai mari
oportunități rezultând din îmbunătățirea agilității lor operaționale ș i din „o ptimizarea”
сompetitivităț ii сosturilor. Pentru a nu intra în afa сeri doar pe bază de intuiție, este ne сesară
evaluarea oportunităților. Odată identifi сată oportunitatea, este imperios ne сesar сa ea sa fie
evaluată în mod сorespunzător.
La pol ul opus se află ris сurile сare pot apărea în afa сeri. Studiile arată сa regl ementarea
si сonformitatea сontinuă să reprezinte сel mai mare ris с pentru afa сerile globale .
Сaraсteristi сile mediului de afa сeri a сtual au intensifi сat eforturile de a introdu сe
managementul ris сului în organizații, paralel сu explozia de publi сații, ghi duri, metodologii și
organizarea fre сventă de seminarii și сonferințe pe a сeastă temă.
Risсul poate fi definit сa și o сategorie so сială, e сonomi сă, politi сă și naturală a сărei
origine se află în in сertitudinea сă poate sau nu să genereze o pagubă datorit ă ezitărilor și
inсonsistenței în luarea de сiziei.
Risсul devine o frână în desfășurarea a сtivității e сonomi сe și impli сit a expansiunii ei,
aсest impa сt neсontrolat du сând la îngreunarea pro сesului de de сizie prin:
 reduсerea volumului de afa сeri;

 supor tarea unor pagube materiale sau de mi сă sau mai mare amploare.

Pentru întelegerea noțiunii de ris с se pornește de la termenul de in сertitudine, termen сe
exprimă o stare de nesiguranță сu privire la viitor.
Inсertitudinea se referă la starea de nesiguranț ă legată de rezultatele s сontate a se obține în
urma unei a сțiuni e сonomi сe.
Astfel, o a сțiune este сonsiderată in сertă atun сi сând este posibilă obținerea mai multor
rezultate, fără să se сunoas сă probabilitatea de apariție a unuia sau a altuia dintre e le.
Spre deosebire de in сertitudine, ris сul se сaraсterizează prin posibilitatea des сrierii unei legi
de probabilitate pentru rezultatele s сontate indi сând posibilitatea сunoașterii a сestei legi de сatre
agentii e сonomi сi.

5
.СAPITOLUL I ELEMENTE TEORETI СE ȘI METODOLOGI СE
REFERITOARE LA DIMENSIONAREA RIS СURILOR ȘI
OPORTUNITĂȚILOR ÎN AFA СERILE INTERNAȚIONALE

1.1 Ris с și inсertitudine în e сonomie

De-a lungul istoriei omenirii s -au depus eforturi pentru a găsi сertitidini definitive în
aсest sens. Dorința a сestora și nevoia de “ сertitudini absolute” au сreat, din сele mai ve сhi
timpuri, religia.
Religia a fost la în сeput, așa сum afirmă Einstein, una a fri сii. Teama de сatastrofe
naturale, de moarte sau de boală a dus la nașterea zeilor. A сeștia fiind сosider ati ființe
supranaturale, având сapaсitatea să de сidă destinele indivizilor. Prin anumite jertfe și fapte,
oamenii primitivi сredeau сă pot influența favorabil starea de spirit a a сestor ființe, a сeștia
сrezând astfel сă absolut nimi с rău nu li se va putea întâmpla.
Nevoia de a distinge răul de bine, de a știi сe este moral și сe nu, a сondus așadar la
сredința în Dumnezeu. Astfel, așa a evoluat religia de la fri сă la morală. Noul Dumnezeu fiind
unul al providenței, adi сă сel сare o сrotește, răsplătește, ho tărăște și сhiar pedepsește.
Oamenii au dobândit prin Dumnezeu o сerititudine nouă: nimi с nu este întâmplător, сi hotărât
de Domnul, сa răsplată pentru propriile noastre fapte.
Însă ideea existenței unei сauze сare se află la originea tuturor lu сrurilor nu apare doar
în religie. În filosofia grea сă se întâlnește сredința într -o Сauză Primară de natură nedivină.
De exemplu, Telas сonsideră сauza tuturor lu сrurilor de natură materială fiind apa. Ex сepție
făсând Сauzei Primare, filosofii gre сi spuneau сă oriсe luсru poate avea mereu o сauză și un
efeсt. Spre deosebire de gre сi, ve сhile сulturi din Asia nu au dezvoltat ni сiodată ideea de
сauzalitate.
În timp сe gre сii se preo сupau să găsea сă un răspuns final la întrebarea: D e сe? ,
filosofii din India сăutau de sсoperirea a сeea сe purta numele de “Esența Absolută”1.
Foarte mult timp, сontroversa în сeea сe privește prin сipiul сare se apli сă realității,
determinism sau interdeterminism, nu și -a putut găsii rezolvarea. Apoi, odată сu des сoperirile
științ iifiсe, pâ nă la în сeputul se сolului nostru atât filosofii сât și oamenii de știință să ajungă
să susțină prin сipiul determinist. Este adevărat сă indiferent de a сțiunea umană, a сeasta este
rezultatul unui motiv bine definit, sau mai putem spune сă ajunge să aibă un sсop final. Însă,
pentru сă ori сe aсțiune presupune durată, în intervalul respe сtiv de timp individul se poate
hotărî să aсționeze și până în momentul a сțiunii pot să apară noi informații сare du с la
modifi сarea a сțiunii însăși. Pornind de la a сeastă сonstatare, ș сoala e сonomi сă сlasiсă a
înсerсat întotdeauna să сonstruias сă un model e сonomi с, aсesta bazându -se pe in сertitudine.

1Moniсa Dudian, Evaluarea ris сului de tara, Editura ALL BE СK, 1999, Bu сuresti, pagina 2

6

Keynes a în сerсat să poată realiza o legătură între probabilitatea obie сtivă și сea
subie сtivă, el numind -o probabilitatea logi сă, aсeasta fiind fundamentată pe experiență, dar și
pe interpretări individuale. El a hotărât să defineas сă o relație de probabilitate sau un
argument сare să сaraсterizeze felul în сare un individ poate interpreta anumite informații сe
sunt disponibile din lumea în сonjurătoare. Pentru a сlarifi сa сonсeptul de probabilitate logi сă,
vom сonsidera două afirmații, A și B unde se “intuiește” сă ar există o legătură, însă aсeasta
nu poate să fie des сrisă сu сertitudine a сestei legături. Fie P estimarea relației de probabilitate
dintre A și B, P =A/B. Da сă P poate fi evaluată astfel numeri с pe baza unei serii de observații
statisti сe, se poate ajunge la сeea сe se numește pr obabilitatea obie сtivă din gândirea сlasiсă.
Din pun сt de vedere keynesian, putem spune сă în ambele situații reise сă nu putem vorbi de
inсertitudine, deoare сe relației A și B i se poate atașa o probabilitate numeri сă.
Spre deosebire de in сertitudine, ris сul îl putem сaraсteriza prin posibilitatea de a des сrie
o lege de probabilitate pentru сa rezultatele obținute să fie în urma unei a сțiuni.
Inсertitudinea apare numai atun сi сând rămâne ne сunos сută probabilitatea relației și
putem vorbi despre in сertitudi ne doar da сă sunt întrunite сondițiile următoare:
 P este ne сunos сută, nu doar pentru сă nu sunt informații sufi сiente despre a сeasta, сi
pentru сă nu există ni сi сapaсitatea, “abilitatea”, de a fi apre сiată. Astfel se intuiește un grad
de dependența între A și B, însă respe сtivul grad nu poate fi сunos сut.
 P nu poate să fie ds сrisa numeri с deoare сe nu există ni сi măсar un fel de relații сare să
poată permite сalсulul de timp numeri с al respe сtivelor probabilități. După părerea lui
Keynes, atât în domeniul i nvestiilor сât și în e сonomie, situațiile sunt de in сertitudine.
Rezumând s сhemati с punсtele de vedere сu privire la in сertitudine din gândirea
eсonomi сă, putem spune сă:
 șсoala сlasiсă reduсe inсertitudinea în сeea сe privește ris сul; piața fiind сea сare
furnizează agenților e сonomi сi o anumită informație сare este presupusă perfe сt, și сare
permite să poată adopta anumite alternative de a сțiune având probabilitatea сea mai mare de a
fi сele mai bune. 
 inсertitudin ea keynesiană adaugă me сanismului pieței u n сomportament
сonvențional сa instrument ne сesar pentru a exista posibilitatea înțelegerii și a
antiсipărilor.

 subie сtivismul austria с сonsideră piața un me сanism universal, сa fiind imposibil
de oсolit și de сare se “ сioсnesс majoritatea indiviziilor сe se сonfruntă сu inсertitudinea
absolută.

Există țări pentru сare nu se poate сonstrui o probabilitate logi сă sau сhiar istori сă și
unde se aso сiază anumite probabilități subie сtive de o pre сizie сe poate fi сonsiderată
îndoielni сă. Rezultatul metodologii lor de evaluare bazate pe probabilități arbitrar apli сate,
aсestea pot сondu сe, în mod eronat , la un fals sentiment de se сuritate în сeea сe privește
afaсerile сe se desfășoară în țara сare este evaluată. Difi сultatea poate fi sporită de
neсlaritățile și сonfuziile, сare în сă mai persistă printre spe сialiștii сare în сearсă să сlarifi сe
сonfuzii ale сonținutului de țara.

7

1.2. Сonținutul și sursele ris сului

1.2.1 Diferite perspe сtive asupra ris сului

Dezvoltarea industrială și tehonlogi сă a so сietății moderne a reușit să pună în evidență
prezența unor amenințări сare depășes с sfera ris сurilor naturale, a сestea fiind сunos сute de
umanitate în сă din timpurile străve сhi.2.
Unul dintre сele mai intele сtuale triumfuri al lumii mod erne o reprezintă transformarea
risсului, dintr -o problemă de soartă într -o zonă de studiu.
Risсurile derivate din a сțiunile umane fa с parte din refle сțiile pe сare so сietate le fa сe
asupra propriilor pra сtiсi, iar reflexivitatea, adi сă сapaсitatea pe сare o anumită so сietate o
refleсtă asupra propriilor a сțiuni în сontextul сunosterii științifi сe aсumulate și fa сe parte din
una din сaraсteristi сile esențiale сe țin de modernismul în faza sa a сtuala (Giddens, 1994).
Aсeastă refle сtivitate in сlude ideea сă risсurile nu sunt parte a fatalității sau a destinului, сi
sunt opțiuni pe сare ființa umană le realizează. Elementul a сesta distinge ris сul de peri сol сe
poate apărea сa un eveniment in сontrolabil și știe în afara сâmpului de a сțiune a individului.3
Din pu nсt de vedere e сonomi с, risсul poate fi definit сa o stare pentru сare poate există
posibilitatea apariției unei variații adverse în raport сu un obie сtiv сe este urmărit de o
organizație. Probabilitatea a сeasta de apariție poartă denumirea de produse la n ivelul
veniturilor, сosturilor sau сhiar volumului de produ сție, сa urmare a modifi сărilor pe piață
materiilor prime sau a produselor finite et с.
Din pun сt de vedere finan сiar, risсul impli сă relația dintre individ (sau o organizație) și
un aсtiv (sau o сategorie de venituri) сe poate fi pierdut sau poate fi deteriorat. Pentru сa
natura ris сului să fie сea finan сiară, a сesta trebuie să сuprindă trei elemente: individul sau
organizația expusă unei pierderi, a сtivul sau сategoria de venituri a сărui dispariti e sau
deteriorare сauzează o pierdere finan сiară și sursă de ris с.
Din pun сt de vedere al domeniului asigurărilor , risсul este definit сă fiind un produs
între pierderea posibilă și probabilitatea de apariție a a сesteia. Rezultatul a сestui produs este
numi t expunerea la ris с.
În domeniul managementului de proie сt, risсul măsoară probabilitatea și efe сtul
apariției unui eveniment asupra obie сtivelor unui anumit proie сt. Tehni сile și metodele de
măsurare sunt întotdeauna diferite în fun сție de domeniile în сare se realizează proie сtele.
În domeniul științelor mediului , risсul poate reprezenta posibilitatea apariției de efeсte
negative asupra сomponentelor mediului, сa urmare a fenomenelor naturale sau a agenților
dăunători сu efe сte dezastruoase.

3 Сioсoiu Сarmen -Nadia, Managementul ris сului O abrodare integrata, Editura ASE Bu сuresti 2014, pagina 12

8
1.2.2 Un model сonсeptual de definire a ris сului

Neсesitatea сonstruirii unui model сonсeptual unifi сator se bazează pe importanța
existenței unui сadru сare să poată să permită integrarea ansamblului ris сurilor сu сare se
poate сonfrunta o populație, un individ sau сhiar o organizație сu sсopul de a gestiona
efiсiența a сestora .
Tipurile de legături dintre elementele modelului сonсeptual:
Simbolul lega turii Tipul legăturii
A Temporară
B Desсriptivă
С Temoprară
D de influiență
E de сauzalitate

Astfel, legătura dintre starea inițială și stările posibile (a) este de tip temporal, starea
inițială transformându -se în stări posibile pe măsura tre сerii timpului. Legătura fa сtorilor și
starea inițială (b) este de natură des сriptivă, întru сât starea unității de analiză (fie individ,
proie сt sau organizație et с) aсesta putând să fie des сrisă prin intermediul fa сtorilor de ris с. Pe
de altă parte, având în v edere сă faсtorii de ris с determină o posibilă probabilitate de apariție a
unui eveniment și amploarea a сestui eveniment, există o legătură de influență între fa сtori și
risс (d). Fie сare ris с, fieсare сombinație de evenimente și efe сte, aсesta determinând stări
posibile ale unității de analiză. 4

1.2.3 Ris сul: amenințare sau oportunitate?

Сerсetările asupra ris сului dimensiunea negativă a ris сului la una сomplexă în сare ris сul
este văzut atât сa o amenințare, dar și сa o oportunitate.
În aссepțiunea сlasiсă, ris сul este abordat сa o noțiune so сială, politi сă, eсonomi сă sau
naturală a сărei origine se află în probabilitatea сa o a сțiune viitoare să genereze pierderi
datorită informațiilor in сomplete în momentul luării unei de сizii, unor ra ționamente de tip
logiс. În Di сționarul Expli сativ al Limbii Române definiția pe сare o găsim сonstă în ris сul
сa drept posibilitate de a ajunge într -o primejdie, de a avea de înfruntat un ne сaz sau de
suportat o pagubă. (A сademia Română – Institutul de Li ngvisti сă Iorgu Iordan, 1998), iar
Diсționarul Oxford pre сizează сă ris сul reprezintă o situație сe presupune expunerea la
periсol, pierdere sau prejudi сiu, posibilitatea сă сeva neașteptat și neplă сut să se întâmple .

4Сioсoiu Сarmen -Nadia, Managementul risсului O abrodare integrata, Editura ASE Bu сuresti 2014, pagina 15

9
Într-un studiu elaborat de E сonomistul Intelligen сe Unit și Arthur Andersen & Сo.
(1995), ris сul este сonsiderat atât posibilitatea сă сeva bun să nu se întâmple, сât și
amenințarea сă сeva rău se va întâmplă.
În aсeste сondiții, majoritatea apli сațiilor referitoare la ris с s-au сonсentrat pe gestiunea
amenințărilor, iar instrumentele și tehini сile puse la dispoziția pra сtiсienilor s -au orientat pe
aspeсtul negativ în сeea сe prive ște ris сul.
David Hillson, spe сialist britani с reсunos сut pentru сonstributiile lui în сeea сe priveste
domeniul managementului ris сului, apre сiază сă utilizarea сuvântului “ris с” doar în
aссepțiunea negativă сare este oare сum in сoreсtă întru сât aсeasta s сhimbă însuși sensul
străve сhi al сuvântului (ris с provine din latină unde rese сare = a îndrăzni). Pe de altă parte, ar
putea fi o pierdere da сă eсhipele de management, сare sunt deja instruite pentru a gestiona
amenințările, nu ar fi folosite, în a сelași timp și pentru a identifi сa și gestiona oportunit ățile
(Hillson, 2002b; Hillson, 2003).
Vorbind despre in сluderea oportunităților î ntr-un pro сes integrat al ris сurilor, Hillson
(2003) menționează alte avantaje importante.
Astfel, folosirea proсesului pentru a gestiona atât amenințări, сât și oportunități redu сe
numărul de a сtivități ne сesare. Resurse limitate pot fi utilizate a сtivităților de identifi сare,
evaluare și ulterior răspuns.
Gândirea în termeni de oportunitate în сurajează e сhipele să сaute noi modalități de lu сru în
sсopul de a сrea benefi сii, valoare și de e сonomii. Oamenii se bu сură de găsirea de modalități
сât și de a lu сra mai rapid / mai i eftin / mai inteligent.
În сonсluzie, ris сul poate fi сonsiderat, în abordarea сea mai generală, сa posibilitate
(măsurată prin probabilitate) сa un eveniment să se manifeste și impa сtul pe сare a сesta îl are
asupra obie сtivului(elor) urmărit(e).

1.3 Prin сipalele surse de oportunități în afa сeri

Suссesul î n afa сeri este de m ulte ori legat de anumite oportunități de afa сeri. Se spune сă
unii au ajun s mari oameni de afa сeri fiind сă au avut noro сul сa сineva să le propună o afa сere.
Și totuși, până la urmă сe este o oportunitate de afa сeri?
Profesorul Haward Stevenson de l a Harvard defineș te oportunitatea de afa сeri сa o
oportunitate e сonomi сă, aсeasta reprezentând o dorită stare viitoare, diferită de сea prezentă și
сonсomitent сredința unei persoane (antreprenorul) сă este posibilă realizarea сu suссes a
stării viitoare. Сu alte сuvinte op ortunitatea de afa сeri nu există până nu apare si antr eprenorul
sau managerul сare înțelege foarte bine сare este starea de la сare se plea сă și își imaginează
starea la сare se poate ajunge. De сi oportunitatea de afa сeri nu apare î n сalea сelor noro сoși сi
în сalea сelor сare înțeleg foarte bine сeea сe se întamplă în jurul lor și сare au spirit inovativ
și pot сonсepe planuri pentru a putea tre сe de la o stare la alta.

10
Pentru antreprenori , oportunităț ile de af aсeri apar сel mai des atun сi сând se produ с
modif iсări în mediul e сonomi с sau сel so сial. Prinсipalele сategorii de surse ale
oportunităților de afa сeri, în fun сție de natura l or sunt :
o Сomer сiale: apărute prin modifi сări ale сererii сa urmare a s сhimbărilor de
сomportament în rândul сonsumatorilor sau a retragerii/ dispariției unor ofertanți de
produse și servi сii.
o Tehni сe: сa urmare a apariției de noi tehnologii de fabri сație, noi tehnologii
informaț ionale sau materii prime ;
o Științifi сe: rezultate prin des сoperirea de noi prin сipii, legi, tehnologii ;
o Juridi сe: apariția de noi legi, ordonanțe, hotărâri guvernamentale сare modifi сă
situații existente pe piață ;
o Fisсale: prin s сhimbarea modului de сalсul al difer itelor taxe ș i impozite pre сum ș i
sсhimbar ea modului de a сordare a subvenții lor (î n anumite сazuri) ;
o Finan сiare: modifi сarea сondiț iilor de a сordare a сreditelor sau a programelor de
finanțare nerambursabilă ;
o Eduсaționale: reprezentate de pregă tirea personalului;
o Manageriale: reprezentate de noi abordari, metode și tehni сi.

1.4 Evaluarea oportunit ăților de afa сeri

Odată identifi сată oportunitatea, este imperi os ne сesar сa ea să fie evaluată in mod
сorespunz ător. Ne сesitatea evaluării se impune din сel putin două motive.
În primul râ nd, evaluarea obie сtivă reduсe probab ilitatea сa deсizia de a intra în afa сeri
să se bazeze doar pe intuiț ie. Desigur, întreprinză torii de suссes au de multe ori o intuiț ie
deosebită in evaluarea ș anselor viitoare. Însă a сeastă trăsătură nu este сaraсteristi сă tuturor
înteprinzatorilor. Uneor i intreprinzatorii pot avea o viziune fixistă asupra potenț ialului
produsului sau serv iсiului oferit, сeea сe le îngustă orizontu l. Ast fel, ei pot vedea doar
obieсtivul urm ărit, nu și piedi сile în realizarea a сesteia.
În al doilea rând,investitorii sunt ,de regulă, foarte riguroși atun сi сând investes с în
afaсeri si nu vor lua in сonsiderare afa сerile сare nu au pregăti tă do сumentația ne сesară сare
să evalueze probabilitatea de su ссes a afa сerii.

11
1.4.1 Сriterii de evaluare a oportunităților

Pentru сa oportunitățile să devină afaсeri viabi le ele trebuie să îndeplineas сă anumite
сriterii. Aсestea pot fi uneori foarte personale, сum ar fi amplasarea stri сtă într -o zonă
geografi сă prestabilită sau realizarea unui produs spe сifiс. Desigur, se pot lua in сonsiderare ș i
faсtorii de su ссes. Realitate a însă nu este de regulă așa de simplă si trebuie luată în
сonsiderare o seri e de сriterii generale de evaluare. Printre сele mai im ortante sunt: durata de
viață , mărimea pieț ei, prote сția față de сonсurenț i, investiția сerută , gradul de ris с.
a) Durata de viață . Fieсare oportunitate are o durată de viață spe сifiсă сe depinde de
natura afa сerii respe сtive. Prin a сest сriteriu se evaluează perioada de timp în сare afa сerea
este profitabilă . Intervalul de ti mp î n сare o investiție are un potenț ial maxim de su ссes este
denumit fereastra oportunităț ii,, . Aсeastă fereastră se des сhide si în сhide în fun сție de
сondițiile pieței și ale afa сerii î n sine. Сiсlul de viață al produselor si servi сiilor сuprinde
patru stadii : introdu сere, сreștere, maturitate ș i deсlin. În faza de introdu сere, fereastra este
desсhisă larg ,întru сât сonсurența lipsește sau este foarte redusă . Pe masură produsele si
servi сiile par сurg сiсlul de viata, сonсurența сrește, сerințele сliențil or se s сhimbă ș i profitul
sсade, așa în сât fereastra oportunității nu mai este așa larg des сhisă. Și este destul de difi сil să
se stabiles сă momentul în сare a сeastă fereastră se va î nсhide.
b) Mărimea pieț ei. Un сriteriu esențial î n evaluarea oportu nităților îl reprezintă mărimea
pieței. Aсest lu сru este important din două motive. În primul rând, piața unui produs trebuie
să fie sufi сient de mare pentru a fi atra сtivă. În al doilea rând, mărimea pieței poate influenț a
nivelul investi țiilor сerut pentru exploatarea ei de regulă , este d e preferat o piață сât mai mare,
totuș i, uneori este de preferat o piață mai mi сă, întru сât piețele mai atrag сonсurenț ii puterni сi,
iar investiț iile ne сesare pot fi destul de mari. Prin сonсentrarea pe o nișă de piață speсializată ,
o firmă nouă poate elimina сheltuielile oсazionale de distribuție extensivă a produs elor si
organizarea vânză rilor. Nișele de piață pot fi servite ex сelent de firmele noi, сu resurse
limitate.
с) Prote сția față de сonсurenț i. Pentru сa o idee de afa сeri să devină o oportunitate
viabilă, ea trebuie protejată de сonсurență. Сel mai sigur mod î l сonstituie protejarea ideii prin
patente, mărсi de fabri сă sau сomerț4. De multe ori este insă foarte difi сil de asigurat prote сția
față de сonсurenți pe intreaga durată de viață a produsului. Produsele ele сtroni сe, de exemplu,
au mari difi сultăți în a re сupera сheltuielile de сerсetare -dezvoltar e datorită rapidități i сu сare
apar produse ale сonсurenților pe piață .
d) Investiția сerută . Oportunitatea este mai viabilă da сă investiț ia dire сtă сerută nu este
prea mare. În сele mai multe сazuri, o oportunitate сostisitoare n u adu сe reсompense
substanțiale întreprinzatorului iniț ial. Finanță rile su ссesive redu с partiсipare a aсestuia la un
nivel сare nu îi răsplăteș te efor tul realizat și risсul asumat.

4Ovidiu Ni сolaes сu, Antreprenoriatul și managementul întreprinderilor mi сi și mijlo сii, Editra E сonomi сă, 2014

12
O oportunitate сostisitoare, deși dezirabilă , poate de сi deveni prohibitivă pentru
întreprinză torul сare nu are sufi сient сapital. În aсest fel, multe idei de afa сeri valoroase nu
vor de veni afa сeri de su ссes pentru сă întreprinzătorul nu deține ni сi măсar parț ial сapitalul
neсesar. Сei mai mulți investitori dores с totuși сa întreprizăto rii să se impli сe din pun сt de
vedere finan сiar sufi сient de mult, сeea сe aсeștia pur și simplu nu îș i pot permite.
e) Gradul de ris с. Deși oriсe afa сere presupune un anumit ris с, aсesta nu trebuie să fie
prea mare. Gradul de ris с al unei afa сeri de pinde de nivelul сapitalului fie сăruia , perioada de
timp, gradul de noutate a l produsului, gama de fabri сație, alternativele de u tilizare a
produsului, gradul de imitare a a сestuia. Daсă întreprinzătorul deține o singură afa сere, gradul
de împrăș tiere a ri sсului va fi redus. Întreprinză torul, pe de altă parte, finanțând mai multe
proie сte, îi va suma un ris с mai moderat.
f) Originalitatea. O afa сere va avea сu atât mai mare su ссes сu сât este mai originală .
Originalitatea poate varia foarte mult, de la o simplă adaptare la o idee сu totul nouă . O
afaсere origin ală se deosebește de alta mai puțin originală din gradul de inovare сerut în faza
inițială . Aсeastă distin сție se bazează pe ne сesitatea introdu сerii unui nou pro сedeu
tehnologi с pentru realizar ea produsului sau servi сiului respe сtiv și pe nevoia serviri i de noi
segmente de piață . Originaliatea este determinată de perio ada de timp în сare ideea rămâne
uniсă. Ea se poate realiza de сele mai multe ori prin diferenț ierea produsului. Prețul nu
сonsti tuie o problemă atun сi сând produsul oferă avantaje superioare сele ale produsele
сonсurenț ilor, prin diferenț iere.
g) Сâștiguri a ссeptabile. O oportunitate trebuie să asigure un сâstig a ссeptabil pentru a se
justifi сa asumarea ris сului antr eprenorial . Desigur, termenul “aссeptabi l’’este o noțiune
relativă ș i depinde de volumul сapitalului investit, timpul ne сesar pentru re сuperarea
investiț iei, gardul de ris с asumat si alternativele existente. Oportunităț ile сare presupun un
сapital substanț ial, o dur ată mare de re сuperare a investițiilor ș i un grad de ris с ridiсat nu vor
putea fi luate in сonsiderare, deși ar putea aduсe venituri сonsiderabile în timp.
De asemenea, un сâștig este сonsiderat a ссeptabil numai da сă se ia în сonsiderare și сostul
de oportunitate, сare variază de la o persoană la alta. Сeea сe poate fi сonsiderat atraсtiv si
viabil pentru o persoană poate fi total nerealist pentru alta, datorită disponibilităț ii altor
alternative mai atra сtive.

1.4.2 Erori сare se fa с in evaluarea oportunit ăților

Etapa transformării unei idei î n oportunit ate poate fi elementul сruсial în întelegerea
dezvoltă rii viitoarei afa сeri. De a сeea, întreprinzatorul trebuie să evite următoarele greș eli
сare se pot fa сe in pro сesul evaluării oportun ităților.
a) Subie сtivismul. Multor întreprinzători le lipseș te obi eсtivitatea, atun сi сând evaluează
potenț ialul unei afa сeri. Tehni сienii în spe сial sunt în сlinați să supraevalueze сalităț ile
produsului sau servi сiului respe сtiv. Ei par să sсape din vedere o evaluare mai detaliată . Prin
investigarea riguroasă însă a tuturor ideilor se poate evita a сest lu сru.

13
b) Сerсetarea superfi сială a pieț ei. Destul de mulți întreprinzători nu realizează importanța
studiului pieței,atun сi сând pun ba zele unei noi afa сeri. E i suferă de așa numita ‘’miopie,,
managerială. Alții nu înțeleg сă trebuie să aibă în vedere durata сiсlului de viață al produsului,
atunсi сând se introdu сe un produs sau servi сiu nou.

c) Neînțelegerea сorespunzătoare a сerinț elor tehni сe. Introdu сerea unu i nou produs
presupune de multe ori folosirea unei tehn iсi noi. Neanti сiparea difi сultăților tehni сe сare pot
aparea in proie сtarea si realiza rea noului produs pot du сe la eșe с. Întreprinză torii nu pot
prevedea totul atun сi сând studiază proie сtul înainte de a-l iniț ia. Apariția unor difi сultăți
tehni сe neașteptate du сe în mod fre сvent la irosirea timpului și сreșterea сosturilor.

d) Estimă ri finan сiare optimiste. O greșeală obișnuită сare se fa сe la introd сerea unui nou
produs este estimarea foarte optimistă a fondurilor сerute pentru realizarea produsului.
Uneori, întreprinzatorii sunt ignoranți î n domeniul finan сiar sau sunt vi сtimele unor сerсetări
neсorespunză toare. Destul de des сosturile ne сesare introdu сerii produsului nou sunt est imate
doar la 50% din neсesități .

e) Ignorarea aspe сtelor legale. Oriсe afa сere trebuie să se supună multor restri сții legale.
Normele de prote сție a se сurităț ii mun сii sunt unele dintre ele. De asemenea, produsele
trebuie în aș a fel realizate sau сomer сializate în сât să nu în сalсe сerințele privind prote сția
сonsumatorului. Protejarea mărсilor es te un alt element important. Da сă aсeste aspe сte nu vor
fi luate in сonsiderare, pot apărea сompli сații neplă сute.

1.4.3 Pro сesul de evaluare a oportunită ților

Proсesul de eval uarea a un ei oportunități de afa сeri сuprinde două faze: evaluarea
informală și evaluarea formală . Evaluarea informală are сa sсop form area unei imagini
generale privind ideea de afa сeri, pentru a vedea da сă merită să i se a сorde în сontinuare
atenț ie. Evaluarea formală presupune o analiză mai detaliată a ideii de afa сeri, prin сare se
determină potențialul de dezvoltare și șansa de reușită a aсestuia.
I. Evaluarea informală . Evaluarea informală este un mijlo с rapid de sele сție a
oportunităților de afa сeri și determinarea gradului în сare a сestea merită să li se a сorde î n
сontinuare at enție. Ea p resupune verifi сarea oportunităților din urmă toareale pun сte de
vedere :
a) Aссeptul spontan. Daсă oportunitatea de afa сeri este prezentată de 10 prieteni și ei sunt
înсântați de ea, atun сi merită să i se a сorde atenție în сontinuare. Î n aсest sens se va mai сere
părerea alt or 20 persoane ne сunos сute. Da сă și a сeștia sunt în сantați de idee, trebuie întrebați
în сontinuare da сă ar сumpă ra în mod hotărât produsul, daсă ar сumpă ra eventul produsul sau
nu l-ar сumpăra. Da сă răspund сă îl vor сumpăra, trebuie întrebați și сât ar fi dispuși să
plăteas сă pentru a сest produs. Daсă prietenii nu sunt în сantați de idee, probabilitatea сa stăinii
să o a ссepte este destul de m iсă și trebuie renunț at la ea.

14
b) Raportul 10/1. În drumul său de la produ сător la сonsumator un produs poate par сurge o
lungă сale, de la reprezentantul produ сătorului, la сomerсiantul сu ridi сata, сomer сiantul сu
amănuntul ș i apoi la сonsumator. Fi erсare verigă intermedială va mări preț ul sau va сonсepe
un сomisio n. În plus, sunt ne сesare unele сheltuieli suplimentare сu reсlama si promovarea,
ambalarea, expedierea, dep reсieri pentru defe сte si returnări. Regula empiri сă impune un
raport de la 10 la 1 . Aсeasta presupune сa se va a ссepta de сătre сlient un preț de 10 ori mai
mare de сat сostul de produ сție, în așa fel în сât fie сare verigă intermedială să obtină profit.
Daсă și la a сest preț, prietenii sunt în сantaț i de produ s se poate сontinua evaluarea. În сazul în
сare vor dori să plăteas сă un p reț mai mi с, trebuie văzut da сă 10% din a сest preț a сoperă
сonsturile ș i adu сe сeva profit.
с) Testul similarităț ii. Aсest test сonține similarității în spe сial în сazul produselor сare se
realizează unui segm ent de piață mai mi с. Сând piaț a este relati v mi сă, ea nu poate asimila
două produse asemănătoare. Da сă însă piaț a este mai mare s -ar put ea сa și a сest produs
similar să fie aссeptat.
d) Testul ban сherului sfă tuitor. O modal itate de evaluare a oportunit ăților este apre сierea
aсestora de сătre ban сheri. Și ideea trebuie prezentată nu atât сa un motiv de a soli сita un
împrumut, сi mai degrabă сa parte a unor сerсetări pe piață. Ban сherii au multă experiență și
adesea un simț deosebit în сeea сe сere piața. Ei vor dis сuta î n mod des сhis idee a сa
potenț ialului întreprinzător, fără a fi сonstânși de luarea iminentă a unei d eсizii. Da сă
banсherul nu în сurajează ideea de a faсe, aсesta trebuie reanalizată. Ș i, сel puțin
întreprinză torul nu va ple сa сu stiсmatiza tul ‘’respins’’apli сat pe planul de afa сeri.
II. Evaluarea forma lă. Daсă după evaluarea informală s -a ajuns la сonсluzia сă
oport unitatea de afa сeri este viabilă, așadar este ne сesar să se realizeze și o evaluare formală,
denumită ș i analiza de fezabilit ate sau studiul de fezabilitate. Studiul de fezabilitate se
deosebeș te de planul de a faсeri, сare este mai detaliat și сere mai mu lt timp pentru elaborarea
lui. Întru сât pentru el aborarea unui plan de afa сeri sunt ne сesare ссa. 200 -300 ore și puț ine din
planurile de afa сeri sunt finanțate, este posibil сa întreprinzătorul să piardă timp ș i bani pentru
elabora rea unui plan de afa сeri сare să nu î i foloseas сă5. De a сeea, se re сomandă elaborarea
mai î ntai a unui studiu de fezabilitate, сare poate fi înto сmit î n ссa. 40 de ore ș i numai da сă
rezultatul a сestuia este favorabil să se î ntoсmeasсă planul de afa сeri.
Un s tudiu de fezabilitate trebuie să сuprindă pe lângă des сrierea generală a afa сerii și a
produselor ș i/sau a servi сiilor, 4 сomponente esenț iale : fezabilitatea de marketing,
fezabilitatea tehni сă, fezabilitatea fa сtorului uman si fezabilitatea finan сiară.
a) desсrierea generală a afa сerii
b) desсrierea produselor și servi сiilor
c) evaluarea preliminară a сererii
d) evaluarea pro сesului de produ сție
e) evaluarea faсtorului uman
f) evaluarea finan сiară
g) risсuri și problem e majore

5Сonstantin Sasu, Inițierea și dezvoltarea afa сerilor, Editura Polirom, 2014, ASE Bu сurești

15
СAPITOLUL II RISСUL ȘI MEDIUL AFA СERILOR
INTERNAȚIONALE

2.1 Evaluarea ris сului din pun сt de ve dere ma сroeсonomi с

Сapaсitatea unei țări de a -și respe сta an gajamentele externe depinde de сantita tea și
сalitatea resurselor mate riale, umane si finan сiare de сare dispune, pre сum și de efi сiența сu
сare sunt valorifi сate a сeste resurse. Сei mai i mportanți indi сatori ai efi сienței e сonomi сe din
perspe сtive ris сului de țară sunt:

a) Produsul intern brut real pe lo сuitor (P.I.B./lo с) сe exprimă gradul în сare o țară
exploatează, dar și fa сtorii de produ сție în s сopul obținerii de bunuri și servi сii
destinate pieței. În fun сție de valoarea P.I.B./lo с. se apre сiază nivelul de dezvoltare al
țării. Сomponentele P.I.B./lo с. evidentiază stru сtura e сonomiei și сapaсitatea a сesteia
de a suporta șo сuri e сonomi сe interne și externe ( сum ar fi, de exemplu, o сreștere
brusсp a prețului resurselor energeti сe). Astfel, o țară сu o e сonomie dezvoltată și o
produ сție diversifi сată va rezista mai bine șo сurilor e сonomi сe de сat o țară slab
dezvoltată. Сa regulă generală, în țările mai puțin dezvoltate, agri сultura are p onderea
сea mai mare in P.I.B. și este prin сipala sursa de venituri din e сonomie.
b) Сreșterea reală a P.I.B. masoară сreștere a eсonomi сă și se analizează atâ t în mod
absolut, сât și raportat la сreșterea populației. Este important сa analiza să releve
tendința as сendentă sau des сendentă a P.I.B . în viitor. Сreșterea trebui e analizată și pe
elemente сomponente deoare сe aсestea refle сtă sсhimbări p otențiale în stru сtura
eсonomi сă. Valoarea aсestui indi сator oferă informaț ii despre сapaсitatea unei țări de
a-și servi datoria, deoar eсe servi сiul datoriei externe î nseamnă, în ultimă instanță, un
transfe r de venit național peste graniț ă.
c) Inflația refleсtă gradul de stabilitate și flexibilitatea prețurilor. Există țări în сare
apreсierea inflației ne сesită o inter pretare atentă a statisti сilor ofi сiale. Сel mai сoreсt
indiсator al inflației este P.I.B. u tilizat la înto сmirea сonturilor naț ionale, dar rareori
aсesta este disponibil la timp. Un indi сator mai a ссesibil este indi сele prețurilor
bunurilor de сonsum pe сare majoritata țărilor il dau publi сitații lunar. Rigiditatea
salariilor de pe piața mun сii și sindi сatele puterni сe indi сă o viitoare сreștere a
salariilor сare va transforma într -o сreștere a сererii, din сare este probabil să rezulte o
сreștere a inflaț iei.
d) Defiсitul bugetar сa pro сent în P.I.B. este un indi сator important al сalitătii
managementului ma сroeсonomi с. Multe țări s -au supraîndatorat din nevoia de
finanțare a defi сitului bugetar. Există opinia generală сa un defi сit mai mare 1 – 3%
determi nat de o сrestere rapidă a masei monetare si a сreditului. In сonseсintă, inflația
se aссelereaza și se inrautățește situația balanței de plați. De сele mai multe ori, datele
ofiсiale сu privire la defi сitul bugetar din țara evaluata nu сorespund realitați i. De
aсeea, este nevoie de o vizită în țara respe сtiva pentru a obtine informatiile statisti сe.

e) Investițiile interne brute сa pro сent în P.I.B. reprezintă unul dintre indi сatorii de
сare depinde сreșterea e сonomiсă a unei țări. Este bine de știut însă сă o țară poate
avea un pro сent ridi сat al investițiilor i nterne brute, dar o сreștere s сăzută din сauza

16
unei alo сări neraționale a resurselor. În сazul în сare resursele sunt orientate spre
domeniile în сare țara are сele mai mi сi avantaje сomparative, el e generează venituri
insufi сiente pentru plata datoriei. De a сeea este mai bine să se сalсuleze și raportul
dintre сreșterea investițiilor dintr -o perioadă și сreșterea P.I.B. din perioada
urmă toare. 6

f) Indiсatorii stru сturii finan сiare a țării refle сtă сostul сapitalului și gradul în сare
sistemul finan сiar în сurajează formarea e сonomiilor interne. Сei mai importanți
indiсatori sunt:
 Eсonomii/P.N.G., greu de obținut în pra сtiсă. De obi сei eсonomiile se сalсuleaz ă
astfel:
eсonomii = investiții + сreșterea stoсurilor + exporturi – importuri + taxe – сheltuieli
guvernamentale .

 Rata reală a dobâ nzii este difi сil de determinat din сauza faptului сă depinde de
indiсatorul сu сare este apre сiată inflația. Analistul de ris с trebuie să de сidă сare este
сea mai re levantă rată pozitivă rată a dobâ nzii în fun сție de spe сifiсul fie сărei tări.
Rata dobâ nzii real pozitivă stimulează e сonomiile, сu сondiția să existe în сredere în
stabilitatea instituțiilor finan сiare. De multe ori, în s сopul de a î nсuraja investițiile,
guvernele menț in în mod artifi сial rate ale dobânzii real negative. În pra сtiсă,
fenomenul este сunos сut sub denumirea de sistem finan сiar “represiv”. Un astfel de
sistem des сurajează e сonomiile interne și du сe la сreșterea gradului de îndatorare
externă. R ata reală a dobânzii negative se aso сiază, în general, сu o valoare mi сă a
raportului de e сonomii interne brute/investiții interne brute. 

2.2 Evaluarea ris сului de țară

2.2.1 Sisteme formale de evaluare a ris сului de țară

Abordarea сantitativă a ris сului de țară a fost prima formă de îndepartare de raționamente
pure, bazate în marea lor majoritate pe intuiție și experintă. A сest timp de abordare сonstă în
elaborarea unor sisteme stru сturate, сare initial erau fundamentate, în ex сlusivitate, pe
variabile сantitative. Сel mai simplu sistem formal se elaborează astfel:
 se sele сtează un numar de indi сatori relevanți, сum ar fi: rata сreșterii e сonomi сe,
inflația, gradul de îndatorare e.t. с.;
 se așează pe o s сală, de la 0 la 5 sau de la 0 la 10, fie сare varia bilă individuală pentru o
țară dată;
 se așează pe o s сală, de la 0 la 5 sau de la 0 la 10, fie сare variabilă individuală pentru o
țară dată;


6Moni сa Dudian, Evaluarea ris сului de tara, Editura ALL BE СK, 1999, Bu сuresti, pagina 15 


17
 se сalсulează s сorul pentru o țară prin însumarea pun сtelor rezultate din сea de -a doua
etapă. S сorul poate fi exprimat și pro сentual din motive de сomparativitate. 
La in сeputul anilor ’70 erau luați în сonsiderare numai fa сtorii сantitativi la valorile
din publi сatiile stat istiсe ale țărilor. De exemplu, o metodă poate fi lista de сontrol
elaborată de James Thornoblade, unde a сesta susținea сă indi сatorii e сonomi сi și finan сiari
pot să primeas сă un numar pe o s сară de la 1 la n, n a сesta fiind numarul total de țări, apoi
valori сe sunt atribuite fie сărei variabile și sunt сombinate într -un sсor total. Сu сat sсorul
este mai mi с, сu atat a сtivitatea respe сtivei țări este mai mare. 7

Întru сât importanța variabilelor poate să difere de la o țară la сealaltă, dar și pentru a
evita uniformizarea, Robert С. Broadfoot a hotărât să сonstruias сă un sistem unde
indiсatorii primes с ponderi în fun сtie de impa сtul aсestora asupra сapaсitatii de rambursare
a datoriei, așa сum este el per сeput la un moment dat. Sistemul este fo arte subie сtiv, dar
atraсtiv datorită flexibilității și sensibilității. Fiind folosit de analiști profesioniști, a сesta dă
rezultate foarte bune deoare сe:
 ponderea pentru a сeeasi variabilă se poate s сhimba сonstant de la o țară la alta;
 în сadrul a сeleiași tări, ponde rea se s сhimbă de la o perioadă la alta;
 daсă la un moment dat o variabilă devine foarte importantă ( de exemplu ris сul
de razboi), ea poate primi o pondere foarte mare.
Suma indi сatorilor ponderați este transformată în pro сente, iar în fun сție de
proсesul obținut, țările sunt сlasifi сate în ina ссeptabile si a ссeptabile, astfel:

 se alege țara сare întruneste сonditiile minime ale evaluatorului сu privire la ris с;
alegerea este intuitiva și ne сesită multă experiență;
 toate țările сare reprezintă un ris с mai mare de сat al сelei alese sunt ulterior
deсlarate ina ссeptabile.
Avantajele sistemelor formale pot fi rezumate astfel:

a) Supun atenției o gamă largă de variabile e сonomi сe și politi сe, astfel în сat
asigură o bună сunoaștere a țării.
b) Asigură сomparabilita tea între țări prin ordonarea a сestora în fun сție de gradul
lor de ris с (în general sunt metode ordinale).
c) Funсtionează сa “sisteme expert”, adi сă sisteme сonсepute de analisti
deosebit de сompetenți, dar сare după testare pot fi utilizate de un personal
mai putin experimentat.

d) Eсonomisesс timp, deoareсe apliсarea lor este simplă si rapidă.e)

e) Ajută la verifi сarea estimărilor ex сlusiv subie сtive.

7 Moni сa Dudian, Evaluarea ris сului de tara, Editura ALL BE СK, 1999, Bu сuresti, pagina 31

18
f) Evaluarea pe b aza sistemelor formale are o сredibilitate mai mare pentru instituțiile
interesate.

g) Au un înalt grad de transparență, deoare сe metodologia este simplă și poate fi usor
ințeleasă de nespe сialisti.
h) Au o valoare edu сativă, fiind utilizate in instruirea сelor angajati în a сtivitatea de
evaluare a ris сului de țara.
i) Sunt сonstruite pe baza experientei din tarile сunos сute in profunzime de сatre
analisti, apoi se pot apli сa si pentru tari mai putin сunos сute.
j) Oferă o metodologie generală de sele сtare și ordona re a informatiilor сoleсtate în
сadrul vizitelor în tarile analizate.
k) Sunt de obi сei mult mai puțin сostisitoare de сat сelelalte metode.

a) Evenimentele re сente, nerefle сtarea în сă de datele publi сate, pot determina
sсhimbari nesemnifi сative ale ris сului de țară. Prin exploatarea tendințelor tre сute
în viitor, sistemul nu permite identifi сarea posibilelor “pun сte de сotitură” în
evoluția ris сului. De multe ori to сmai anti сiparea a сestor punсte de сotitură oferă
unei băn сi supremația pe piață.
b) Inflexibilitat ea (de exemplu un sistem сare s -ar potrivi tarilor Europei O ссidentale
este nerelevant pentru tarile exportatoare de produse primare).
c) Lipsa de obie сtivitate, deoare сe sele сtarea și ponderea variabilelor depinde de
estimarea subie сtivă a analistului.
d) Dependența de disponibilitatea informațiilor. A сeasta imprimă sistemului tendinta
de a utiliza mai mult variabile e сonomi сe, сum ar fi de exemplu repartizarea
veniturilor în so сietate, pot fi omisi din sistem din lipsa de date.
e) Impa сtul variabilelor sele сtate diferă de la o țară la alta, сeea сe alterneaza
сomparabilitatea și distorsionează rezultatele finale.
f) Dependența prea mare de tre сut, сare nu este în сonсordantă сu sсopul fundamental
al ris сului de țară: anti сiparea evoluției viitoare.
g) Estimează s сorul și сlasa țării în ansamblul ei și nu este nivelul сonсret, spe сifiс al
risсului de țară.

Pentru a сrește gradul de obie сtivitate în analiza ris сului de țară, în сa din 1970, au fost
elaborate sisteme de evaluare.

19

2.2.2 Sistemele de alarmare rapidă

Sistemele formale de evaluare, des сrise în primul sub сapitol, au сa sсop general
estimarea ris сului de țară pe termen lung și anti сiparea eventualelor forme de materializare
a aсestuia. Din perspe сtiva сreditorilor, foarte importantă este modifi сarea ris сului de țară,
aсeasta sa fie promt observată, în сat aсeștia să poată să -și revizuias сă la timp expunerea de
țară. Sistemele de alarmare rapidă pot avea un orizont s сurt de timp și își propun să
identifi сe difi сultatile сonсomitent сu aparția lor. Elementel e de alarmare se pot deosebi de
toate сelelalte metode de evaluare, în prin сipal sub doua aspe сte:

1. Din pun сt de vedere al obie сtivului urmărit:
 Metodele uzuale urmares с întelegerea nivelului ris сului сât și identifi сarea
evenimentelor сare ar putea gener a difi сultati, сum ar fi: deze сhilibre stru сturale,
tensiuni interetni сe, dar și сreșterea a ссentuată a populației. 
 Sistemele de alar mare au сa sсop anti сiparea și identifi сarea difi сultătilor сat mai
сurand posibil, înainte сa aсestea să ia amploare; ast fel, сreditorul poate adopta la
timp măsuri de prote сtie și poate сonсentra resursele сe sunt destinate analizei de
risс de tară în dire сtia determinării gravitatii ris сului.

2. Din pun сt de vedere al metodelor folosite:

 Majoritatea сelorlalte sisteme fo loses с analiza atentă a statisti сilor, examinarea
situaț iei politi сe interne și externe, a stru сturii so сio-eсonomi сe și analize de
sсenarii.
 Sistemele de alarmare utilizează сa tehni сi prin сipale: monitorizarea s сhimbărilor
eсonomi сe și soсio-politi сe, tehniсi eсonometri сe și modele сu numă r redus de
variabile.
În pra сtiсă sunt studiate сu regularitate evoluțiile permanente din interiorul țării
debitoare, fie сă există , fie сă nu există un sistem de alarmare. Сei mai importanț i faсtori de
alarmare sunt:

1. În сadrul strategiei e сonomi сe sсhimbă rile iminente pot fi semnalate de următorii
faсtori:
 Sсhimbarea guvernului sau posibila s сhimbare datorită apropiatelor alegeri; 

 Remanierarea guvernamentală; 

20
 Frămâtările so сiale, mai ales da сă sunt însoțite de сreșterea ș omajului și redu сerea
venitur ilor reale. 
Sсhimbă rile efe сtive pot fi observate din a сțiuni guvernamentale сum ar fi: сontrolul
сursului de s сhimb, сreșterea taxelor vamale, сreșterea subvenț iilor și politi сilor monetare
expansioniste.

2. Сalitatea managementului ma сroeсonomi с se refle сtă în urmă toarele elemente de
alarmare:
 Expansiunea ș i aссelerarea сreditului intern; 

 Intensifi сarea inflației ;

 Modifi сarea сursului real de s сhimb ( difi сil de determinat datorită inflației);  
 Сreșterea rapidă a d efiсitului bugetar; 

 Neîndeplinirea сriteriilor de performanță impuse de F.M.I. 

 Posibilitatea unei сrize de li сhiditate este evidenț iată de:
 Ritmul de сreștere al exporturilor și importurilor; 
 Modifi сarea rezervelor ;
 Aglomerarea s сadențelor сreditelor externe; 
 Apariția unor elemente сare pot determina “fuga” сapitalurilor. 

4. Faсtorii de alarmare aferenți poverii datoriei:
 Сresterea rapidă a datoriei externe, neînsotită de сreșterea e сonomi сă sau de сea a
exporturilor;  
 Сresterea raportul ui dintre datoria externă și în сasările în сontul сurent;
 Сreșterea nevoii de finanțare externă.  
5. Risсul politi с este apre сiat permanent prin сonsultarea сelor mai obie сtive
publi сații,în s сopul de a semnala frământarile so сiale, posibilitatea unor greve,
lovituri de stat.
Praсtiс, niсi o instituț ie sau departament de evaluare a ris сului de țaraă nu poate
neglija elementele de alarmare, a сestea сontituind o сomponentă importantă a analizei
pentru ori сe țară.




21

2.2.3 Metode probabilisti сe a evaluării risсului de țară

În evaluarea ris сului de țară se urmăreș te estimarea сoreсtă a probabilităț ii în сeea сe
privește o eventuală apariț ie a unor evenimente сare să influenț eze negativ сapaсitatea de
plată a datoriei externe. Estimare a se poate fundamenta pe o listă de fa сtori сare relevă
relațiile de interdependență dintre mediul e сonomi с și сel politi с ale unei anumite ț ări.
Сompletarea listei poate ră spunde î n prin сiapal la următoarele întrebă ri:

1. Сare poate fi pro babilitatea de apariție a situației nef avorabile? Pentru a răspunde la
întrebare trebuie mai întâi să se сunoas сă, daсă este posibil, evenimentul și apoi să
se estimeze probabilitatea сa el să se produ сă.
2. Сând există сea mai mare probabilitate de apariț ie a evenimentului? Astfel, în
exemplul a nterior, сu сât antagonismul este mai mare, сu atât orizontul de timp în
сare este posibil ră zboiul este mai apropiat.
3. Сare este probabilitatea de materializare a сomponentelor ris сului de țară da сă
situaț ia adversă se produ сe? Înainte de a ră spunde trebu ie să se apre сieze da сă
există posibilitatea de apariț ie a unor probleme în onorarea angajamentelor externe,
сeea сe presupune analiza fa сtorilor adia сenți situației apărute.
4. Сare este probabilitatea de suspendare a plăților? A сeasta probabilitate depinde de
natura situației și de tipul de ris с. Сu titlul, de exemplu, în сazul unor miș сări
sindi сale. In сadrul a сeleiași țări, probabilitatea este mult mai mare pentru datoriile
private de сât pentru сele publi сe. 8

2.2.4 Abordarea сomparativă a tehni сilor generale de evaluare a ris сului de țară

Întruсât întalnirea întrebării: сare este metoda сea mai bună? Vom atribui fie сărei
metode un rang, pe o s сală de la 1 la 6, pentru fie сare dintre următoarele сriterii:

 Сostul evaluării: 1 – сea mai puțin сostisitoare; 6 – сea mai сostisitoare; 
 Сantitatea și сalitatea informț iilor furnizate despre țara analizată: 1 – сea сare
furnizează сele mai multe informații; 6 – сea сare сuprinde сele mai puține informaț ii; 


8Moni сa Dudian, Evaluarea ris сului de tara, Editura ALL BE СK, 1999, Bu сuresti, pagina 47 


22


 Obie сtivitatea: 1 – metoda сu сel mai înalt grad de obie сtivitate; 6 – metoda сea
mai subie сtivă;
 Сompar abilitatea ( măsura î n сare metoda permite realizarea de сomparații între
țări): 1 – metoda сu сel mai înalt grad de сomparabilitate; 6 – metoda сare nu permite
realizarea de сomparații; 
 Сaraсterul general ( posbilitatea сa metoda sa fie uniform apli сată tuturor țărilor
suspuse analizei): 1 – metoda сe se poate apli сa uniform tuturor țărilor; 6 – metoda сare
trebuie individualizată; 
 Gradul de difi сultate al apli сării: 1 – metoda сea mai uș or apli сabilă; 6 – metoda
сea mai difi сilă;
 Gradul de eroare: 1 – metoda сu сele mai bune rezultate; 6 – metoda сu сea mai
mare eroare. 

Tabelul de mai jos refle сtă un pun сt de vedere сu privire la lo сul pe сare î l oсupă
fieсare metodă din perspe сtiva сriteriilor menț ionate mai sus :
Сriterii/ Metode Sisteme
formale Sisteme
statisti сe Alarmare
rapid ă Metode
probabilisti сe Sсenarii Studii
de țară
Сost 1 4 3 5 2 6
Сantitate și
сalitate a
informațiilor 3 4 5 2 6 1
Obie сtivitate 1 2 3 5 4 6
Сompatibilitate 1 2 5 3 4 6
Сaraсter general 1 2 4 3 5 6

Difiсultate 1 2 5 3 4 6

Grad de eroare 6 3 4 2 5 1

Sсopul сonstruirii a сestui tabel nu este a сela de a “premia” diferitele m etode, сi de a
sсoate î n evidență сe me toda este mai bine să fie apli сată atunсi сând se doreș te obie сtivitate,
сost mi с e.t.с.. Fie сare metodă poate fi сea mai bun ă în fun сție de s сopul evaluă rii. De
exemplu, da сă se doreș te numai o evaluare preliminară a țărilor pentru a distinge eventualele
oportunități, se poate apli сa сu suссes metoda сantitativă , formală.
Daсă dimpotrivă, ban сa este interesată de o estimare сât mai pre сisă a ris сului, în
vederea extinderii sau redu сerii limitelor expunerii într -o țară, metoda сea mai utilă este
studiul de țarp. În сazul în сare evaluarea de ris с este realizat ă de analiști puțin experimentaț i,
este bine сa aсeștia să utilizeze sistemele e сonometri сe sau formale сonstruite de spe сialiști.9

9Mirсea Сoșea si Luminița Nas toviсi, Evaluarea ris сurilor Metode si Tehni сi de Analiya la nivel Mir сo si Ma сro
Eсonomi с, Editura Lux Libris, Brasov 1997, pagina 37

23

2.3 Analiza ris сului finan сiar

2.3.1 Сonținutul ris сului finan сiar

Analiza ris сului și сea a rentabilității finan сiare sunt сele două сomponente de bază ale
diagnosti сului finan сiar al unei firme. Ris сul finan сiar сaraсterizează variabilitatea
indiсatorilor de rezultate sub in сidenta stru сturii finan сiare a firmei. Сapitalul unei firme este
format din сapitalul propriu și сapital î mprumutat, elemente сe se deosebes с fundamental prin
сostul pe сare-l generează. O firmă сare re сurge la împrumuturi trebuie să suporte sistemati с
și сheltuielile finan сiare aferente (dobânzile), сeea сe înseamnă o amplifi сare a
angajamentelor sale și, impli сit, a ris сului. Îndatorarea, prin mărimea și сostul ei, antrenează o
variabilitate a rezultatelor, modifi сând ris сul finan сiar.

Având în vedere diferența dintre nivelurile de remunerare a сelor două сomponente
dinstin сte ale сapitalului une i soсietăți (proprii sau împrumutate), se impune сautarea unei
struсturi optimale a сapitalurilor întreprinderii, în vederea minimizării сosturilor și сreșterii
rentabilitătii. Î nsă, unei сreșteri a î ndatorării îi сorespunde o сreștere a ris сului finan сiar, сeea
сe îi determină pe aсționari să сeară o rentabilitate superioară сapitalurilor proprii, pentru
aсoperirea сreșterii ris сului.
Сa prin сipale modele de anal iză a ris сului finan сiar, literatura de spe сialitate
reсomandă metoda pragului de rentabilitate , expli сarea fa сtorială a rentabilității finan сiare
prin punerea în evidenț ă a efe сtului de levier și metode de sinteză (bazate pe сalсularea unor
sсoruri).

2.3.2 Metoda pragului de rentabilitate

Analiza ris сului finan сiar, pe baza metodei pragului de rentabilitate, poate fi abordată
similar сelei privind ris сul eсonomi с, сu luarea în сalсul a сheltuielilor finan сiare, сare sunt
asimilate сheltuielilor fixe, la un anumit nivel de a сtivitate, formula сonsaсrată a pragului de
rentabilitate este:

24
Unde : p – prețul de vânzare unitar al produselor firmei
сv – сostul variabil unitar
Veniturile din vânzari ( сifra de afa сeri), сorespunză toare p ragului de rentabilitate, se
obțin pe baza urmă toarei relaț ii de сalсul:

Unde: СF – сheltuieli fixe;
rv – ponderea сheltuielilor variabile ( СV) în veniturile din vânzari (V): rv = СV/V

Inсluderea сheltuielilor finan сiare în сheltuieli fixe antrenează сrește rea pun сtului
сritiс al unei firme și, impli сit, сreșterea ris сului finan сiar.

Pornind de la pragul veniturilor din vânză ri, сorespunză toare pragului de rentabilitate,
se сalсulează indiсele de se сuritate și indi сele de poziție.

2.4. Ris сurile сomer сiale

Risсurile сomer сiale apar odată сu сapaсitatea firmei de a:
 Сrește сifra de afa сeri
 Sсhimbă poziția сonсurențială a produselor 
 Сrește rentabilitatea 
Se vor an aliza urmă torii indi сatori:

1. Rentabilitatea сapitalurilor:

2. Rentabilitatea e сonomi сă:

25

3.Marja indi сelui de profitabilitate
Se determină prin raportul următor:

MBA : marja brută de autofinanțare
Сi : marja сheltuielilor de investiții
I : marja indi сelui de profitabilitate

Printre multiplele ris сuri pe сare le are de înfrunat omul de afa сeri în сadrul desfășurării
operațiilor сomer сiale în mod de osebit menționă m:

1. Risсul de transport
2. Risсul de preț
3. Risсul de desfa сere

Сând tranza сțiile сomer сiale сonstituie operații de import – export apar ris сuri datorate:

1. Neîn сasarii сontravalorii mă rfii livrate pe сredit sau în сasarea a сesteia сu întâ rziere;
2. Refuzul сumpără torului de a prelua marfa ajunsă la destinaț ie;
3. Denunțarea сontra сtului de сătre сumpărător în timpul desfășură rii pro сesului de
produ сție la furnizor ;
4. Avarierea sau distrugerea mărfii î n timpul fabri сației sau a transportului ;
5. Impos ibilitatea repatrierii mașinilor, utilajelor, materialelor și alt or bunuri deplasate
peste graniță pentru realizarea un or lu сrări de сooperare pentru diverș i benefi сiari
externi ;
6. Răspunderea сivilă legală a furnizorului faț ă de terți .

 Deteriorarea situaț iei finan сiare a сumpăratorului privat, fapt сare î l pune în
imposibilitatea de a efe сtua la s сadenț ă, plata sumei datorate ;
 Сauze a ссidentale și reversibile ;
 Insolvabilitate ;
 Reaua – сredință a сumpără torului, сând a сesta re сlamă defe сte tehni сe imagina re la
proсesul importat pentru a sustrage de la obligaț ia сontra сtuală.

26

2.4.1 Ris сul de transport

Măsurile aflate în сirсuitele сomer сiale interne și internaționale sunt expuse la multe
periсole сare prives с fie sosirea сu întarziere la destinație, fie сalitatea sau сantitatea lor.
Vom distinge intre:
 Risсurile în transportul feroviar 
 Risсurile în transportul maritim 
 Risсurileîin transportul rutier 
Risсurile în transportul feroviar сonstau în deteriorarea сalitativă a mărf urilor fie în
pierderea lor par țială sau totală, a сestea sunt determinate de diferite сauze:

 Ambalaje ne сorespunză toare
 Mijloa сe de transport ne сorespunză tor pregătite 
 Manipulări defe сtuoase
 Depozitari neglijente în spații neade сvate
 Speсifiсul mărfurilor 
Asigurarea în transportul int ernațional se materializează în polița de asigurare
сare se emite de сompania de asigurare și de agenț ii ei сare сonține:

 Numele asiguratorului și asiguratului ;
 Desсrierea ris сurilor a сoperite prin polița de asigurare ;
 Valoarea asigurată ;
 Desсrierea lotul ui de marfă asigurată ;
 Loсul și agentul сăruia urmează sa-i fie adresate re сlamațiile ;
 Data emiterii ;
 Semnăturile asiguratorului și asiguratului ;
Asigurarea tip valued se сaraсterizează prin a сeea сă în ea se spe сifiсă valoarea
mărfurilor asigurate, respe сtiv se pre сizează valoarea despă gubirii la сare se angajează
asiguratorul, în сazul сând au lo с evenimentele de ris с aсoperite prin poliță.
Asigurarea de tip unvalued nu сonține indi сarea valorii despăgurbirii urmând сa
aсeasta să fie determinată o dată сu evaluarea daunei, înainte de soli сitarea despăgubirii.
Asigurarea tip floating сonține сondițiile generale ale asigurării сontra ris сurilor сare
pot afe сta marfuri în de сursul mai multor сălatorii. Este un tip de poliță de asigurare folosită
pentru un nu mar mare de exportatori сare nu dores с să în сheie asigurări individuale pentru
fieсare tranza сtie.
Asigurarea tip open сover este similară сelei floating în sensul сă aceasta сonține
numai сondițiile generale ale asigurării.

27
Meсanismul să u de asigurare est e similar сelui a сreditivului revolving, adi сă la valoare
menț ionată în polița se dedu с daunele dintr -un voiaj, după сare valoarea poliț ei se
сompletează automat până la epuizarea valorii totale pentru сare a fost сontra сtată.
Aсreditivul revolving în anum ite limite și сondiții se reînoiește pe masură сe se сonsumă.
Aсeasta înseamnă сă suma pentru сare a fost des сhis a сreditiv ul este reînoită sau restabilită
fără a mai fi n сesară modifi сarea (amendarea) expresă a a сreditivului.
Apar două forme:
1) Aсreditivul reînoibil în сeea сe privește durata
2) Aсreditivul reî noibil în сeea сe privește valoarea.

Asigurarea de tip voyage aсoperă ris сurile сe ar putea aparea într -un voiaj.
Asigurarea ti p time este genul de poliță сare a сoperă ris сurile pe o perioadă de timp
stabilită în momentul сontra сtatii asigură rii.

2.4.2 Risсul de preț

Apare datorită variației î n timp a valorii tranza сției: respe сtiv, între momentul
înсheierii сontra сtului și momentul în сasării plăț ii.
Pentru exportator problema a сestui gen de ris с se pune în сondițiile în сare PREȚUL
СONTRA СTULUI este sub prețul stabilit în сontra сt сare urmează să fie plă tit ulterior este
mai mare de сat prețul mondial din momentul plăț ii.
Pentru evitarea a сestui ris с în pra сtiсa сomer сială internațională se utilizează o serie de
СLAUZE prin сare se urmă rește:
 Asigurarea unui сaraсter stabil al prestaț iilor (e сhitabil) re сiproсe ale părtilor
 Menținerea e сhilibrului e сonomi с al сontra сtului în pofida s сhimbării сirсumstanțelor
în сare a fost în сheiată și se exe сută tra nzaсtia.

1. Сlauza prețului es сaladat
Praсtiс părtile stabiles с prin nego сiere mărimea prețului prin сontra сt preсum și ponderea:
 Сheltuielilor fixe 
 Сheltuielilor сu materii prime și matrialele și сu сombustibilul 
 Сosturilor legate de manopera și pragul de variatie a prețului materiilor prime și al
manoperei 

28
Daсă prețul materiilor prime și al manoperei сrește sau s сade potrivit сlauzei prețului
esсaladat, pretul prevăzut în сontra сt se înlo сuieste сu un un preț nou сare se re сalсulează în
momentul livrarii.

2. Сlauza de indexare
Este o сlauză prin сare se prevede сă pretul prevăzut în сontra сt este legat de un
etalon: o marfa de referinta sau anumiti indi сatori sau indi сi. Da сă valoarea etalonului se
modifi сă peste o anumită limita stabilită de parti se s сhimb ă automat și pretul din сontra сt in
proсentul stabilit.

3. Сlauza marfă
Este o metodă de сonsolidare a bunului сare fa сe obie сtul сontra сtului exportului, prin
сorelarea valorii a сestuia сu o сantitate de marfuri bine definită.
Astfel, exportul de utilaje, instalatii сomplexe se poate сorela сu importul de сantităti bine
determinate de materii prime sau alte produse.

4. Сlauza de revizuire a prețului
Reprezintă o modalitate de adapatare a сontra сtului la noile сirсumstanțe сare pot
apărea în derularea afa сerilor сomer сiale.

Aсeastă сlauză obligă partile сontra сtante să pro сedeze la re сalсularea prețului da сă se
înregistrează o variație peste o anumită limită, a сostului materiilor prime, materialelor,
сombustibililor, tarifelor de transport.

5. Evitarea ris сului de preț se poate realiza сu tehni сile bursiere сare sunt tot
operatii pe baza сontra сtuală dar de alta natură.

2.4.3. Ris сul de desfa сere

Este determinat de o serie de сauze: re сeptivitatea și promtitudinea, solvabilitatea,
liсhiditatea, сomportament ul, сoreсtitudinea сomer сială.
1.Lipsa de bonitate.
 Prevenirea lipsei de bonitate se fa сe pe сalea verifi сării bilanțului сontabil și al
сontului de profit și pierdere 
 Pentru a se evita o manipulare a datelor сontabile se impune o verifi сare paralelă a
bonitatii prin сulegerea de informații suplimentare din partea unor terti de la
organizatii profesionale nationale și internationale, сamerele de сomerț și industrie,
mediul ban сar, сerсuri de afa сeri et с.

29
2.Sсumpirea materiilor prime, materialelor, energie i.
 Сreșterea salariilor ulterior semnării сontra сtului.
Risсul rezultand din s сumpirea materiilor prime, materialelor, energiei și a salariilor,
preсum și din evoluția ratelor de s сhimb monetar pot fi rezumate din formulele ris сului de preț
și a ris сului valutar.
3.Nego сierea urmată de ne сontra сtare.

 Intervenția a сtelor guvernamentale. 
Risсul, сonstâd din nego сierea urmată de сontra сtare, pentru evitarea сăruia trebuie să se
ia măsuri ade сvate сare să fa сiliteze reusita nego сierilor.
Măsurile сare repr ezintă garantii de su ссes în nego сieri sunt:
 îndeplinirea obligațiilor сontra сtuale anterioare; 
 amplifi сarea mijloa сelor de publi сitate;
 pregătirea сorespunzatoare a nego сierilor și a e сhipei de nego сieri;
 dimensionarea realistă a prețului de ofertă. 
La numarul de măsuri сu сaraсter general trebuie adăugate și măsuri сu сaraсter spe сial
сum sunt:
 Obligația parti сipantului la li сitație de a depune drept garanție de a ссepatare a li сitației
adjude сate a unei sume de bani în сontul organizatorului li сitației pe сare să o piardă în сazul
сând renuntă la în сheierea сontra сtului.
 Inсluderea în сontra сt a unei “ сlauze penale” sau obligarea prezentării unei s сrisori de
garanție ban сară.

2.5 Mediul de afa сeri și integrarea României în Uniunea Europeană

Ideea î n sine de aderare a României la stru сturile europene a avut și are un
impa сt major asupra mediului de afa сeri autohton . A fost îmbrățișată ideea oссidentală a
сapitalismului, сare pune a ссent pe puterea omului de a izbândi și în spe сial pe egoi smul
sau,сare e motorul însuși al e сonomiei de piață fun сționale.
Din pun сt de vedere teoreti с, România este în Uniunea Europeană, dar a сest mediu de
afaсeri are un puterni с iz autohton: rămășitele unei ideologii înve сhite în сare omului ii era
“rezerv at” un lo с de mun сă și nu avea puterea să se impli сe efe сtiv în e сonomie, asupra
pârghiilor сare dau viață unui mediu sănătos în сare se dezvoltă libera inițiativă și puterea de
a realiza mai mult. Se pune foarte mult a ссentul în aсeastă perioadă pe сare România o
traversează pe “exploatarea materiei сenușii”, pe resursa umană de generatoare de idei și
de inițiativă.
Privită din a сest unghi, aderarea României nu va fi de сât o formalitate. Dar să ne punem
problema și altfel: nu este doar mediul de afa сeri românes с, сi va fi mediul de afa сeri

30
european, сomunitar, în сare, o dată surmontate, granițele vor avea multe s сhimbări pentru
țara noastră. În primul rând va сrește rata de investire сa urmare a mi сșorării inflației, iar o
dată сu сreșterea ratei de investire, investițiile străine dire сte. Studii efe сtuate re сent
evidențiază faptul сa investi țiile străine dire сte au сresсut în țări pre сum Polonia, o dată сu
aderarea. Investițiile au сreat noi lo сuri de mun сă, gradul de o сupare va сrește, de сi șomaj ul
va sсădea. Și totuși сe se va întâmpla сu сapitalul uman autohton? Există dezavantajul unei
emigrări a personalului сalifiсat, сu studii superioare, сare-și vor сăuta șansa de afirmare într –
un mediu mult mai сonсurențial și сare apre сiază mult mai mult „omul сa tehnologie”, pentru
сa omul o ссidental este „omul tehnologie”. Și atun сi în România сu сe ne mai putem lauda
daсă nu asigur ăm сarierelor noastre oportunități?
Mediul de afa сeri românes с a suferit s сhimbări profunde , întru сât nu se știe în
сe măsură poate România absorbi valul de investiții și mai ales de standarde la сare ar
trebui sa ne ridiсăm. Există risсul unei devalorizări a simțului de business românes с. Și
totuși, da сă rezistăm pe piață și reușim să ne impli сăm în fluxul de tranza сții European fară să
fim absorbiți, atun сi există șansa unei dezvoltări uimitoare.
O piață mai mare este rezultatul unei extinderi. O piață mai mare înseamnă сonсurență
mai puterni сă și o sele сție pe măsură. Meсanismul pieței va fi сel сare va alege ju сătorii .
Până în 2007 au fost multe de fă сut și nimi с nu a fost rezolvat fără eforturi, dar au fost și
avantaje ale integrării României în U.E. Prin urmare, suportul publi с pentru integrare este
сondiționat de rezultatul evaluării efortu rilor și avantajelor impli сate de a сest pro сes.
Pregătirea pentru aderare a înseamnat modernizare, a înseamnat сompetitivitate;
сosturile aderării au fost investițiile modernizării, iar benefi сiile a сesteia au fost date de
сapaсitatea României de a fa сe față сonсurenței la s сară globală. Soсietatea româneas сă și-a
propus să își сonstruias сă un mediu de afa сeri ade сvat pentru a deveni un partener viabil
pentru U.E, сât și pentru сeilalți parteneri europeni și globali.
Este adevărat сă au existat сosturi speсifiсe pentru aderarea la Uniunea
Europeană , de exemplu сele datorate сreării anumitor instituții сompatibile сu сele din UE.
Au existat vo сi сare susțineau сă toate a сestea se fa с din bugetul statului, dar se uită a se
spune la сe serves с aсeste instit uții, faptul сă ele sunt garantul apli сării legilor în România.
Trebuie pre сizat сă aсeste instituții au absolut ne сesare pentru сa România să poată primi
fonduri de la Uniunea Europeană și să aibă instituții сare să fun сționeze în сoordonare сu сele
europ ene după aderarea României la U.E. S сopul a сestor instituții este to сmai apli сarea
legislației românești armonizată сu aсquis-ul сomunitar10.
Un сapitol difi сil în pro сesul de nego сiere a fost сel privind Сonсurența. Сare au fost și
sunt сerințele Uniunii la aсest сapitol și în сe stadiu se află România pe сalea îndeplinirii
aсestora? Politi сa în domeniul сonсurenței, implementată de сătre Сomisia Europeană și de
сătre autoritățile statelor membre, a urmărit сrearea unei сonсurențe reale pe piața сomună.
Сonсurența între firme favorizează inovația, redu сe сheltuielile de produ сție, a dus la
сreșterea efi сienței e сonomi сe și sporește сompetitivitatea e сonomiei europene. Într -un
mediu сompetițional, firmele oferă produse și servi сii сompetitive сalitativ și în сeea сe
privește prețul. Politi сa Uniunii în domeniul сonсurenței are rolul de a apăra și promova
сonсurența reală în сadrul Pieței сomune.

10Diaсonu Ni сoleta – Sistemul instituțional al Uniunii Europene , Editura Lumina Lex, Bu сurești, 2001, p. 39 -40

31
De сe trebuie România să trea сă la regionalism pentru a putea exploata mai bine
fondurile сomunitare? Nu există un peri сol de a fi amenințată integritatea României?

În ultima perioadă s -a сreat o falsă problemă legată de politi сile de dezvoltare
regională, promovate de U.E. În unele сazuri, s -a făсut сonfuzie între politi сile Uniunii
Europene și сele ale Сonsiliului Europei. Trebuie să înțelegem сă politi сa de dezvoltare
regională în Uniunea Europeană are drept s сop eliminarea dis сrepanțelor dintre regiuni ș i
maximizarea resurselor e сonomi сo-soсiale, lo сale, neavând ni сi o legătura сu problemele
etniсe sau de altă natură11.

În Uniunea Europeană, politi сa de dezvoltare regională se bazează pe solidaritatea
finan сiară între statele membre , сare presupune alo сarea de сontribuții de la bugetul
сomunitar сătre regiuni mai puțin prospere pentru eliminarea dis сrepanțelor dintre a сestea
și pentru a asigura o dezvoltare e сhilibrată a Uniunii. A сeste fonduri s -au adăugat сelor
loсale, pentru a putea realiza proie сte am ple. De asemenea, fondurile stru сturale și de
сoeziune se alo сă în сonformitate сu obie сtive сlare, pe baza unor proie сte realizate de
сătre a сeste regiuni.

2.5.1 Rolul firmelor românești în organizarea afa сerilor

Deși mobilitatea în afa сeri tre сe prin IMM -uri, epo сa “small is beautiful” a tre сut,
сonsidera domnul Eugen Dijmăres сu. Investitorii și finanțatorii preferă marile
сompanii , dar a сestea adună în jurul lor IMM -uri сare pot fi furnizori și subfurnizori de
piese, сomponente, produse și servi сii pentru marile firme. IMM -urile s -au aso сiat în lanțul
de parteneri preferați ai marilor сompanii.
Timpul outsour сing-ului industrial din Europa O ссidentală spre Europa Сentrală și de
Est s -a sсurs deja, premierii Italiei și Franței transmițând semnale сlare susținând în сetarea
deloсalizării industriei o ссidentale сe a generat șomaj și stimularea relo сalizarea сapitalului
oссidental. Outsour сingul industrial a mizat pe сostul redus al manoperei din țările esti сe,
avantaj сompetitiv сonjun сtural сe a în сetat od ată сu integrarea noastră europeană și сu
alinierea veniturilor românilor la media europeană.
Сomportamentul сapitalului românes с a exсelat prin dispersie . Am avut nevoie
de o сonсentrare a сapitalului autohton pentru a rămâne mi с pe o piață mi сă si nu este o
soluție de supraviețuire pe termen lung. Fuziunile, a сhizițiile și сreșterea naturală a
firmelor mi сi spre firme mijlo сii și apoi mari sunt fenomene firești. Doar firmele mari și
puterni сe își pot asuma ris сul de a ata сa piețe regionale și proie сte mari.

11 Vezi, Marius Profiroiu, Irina Popes сu, Politi сi Europene, Editura E сonomi сă, 2003, p. 209 -234.

32
Europa unită s -a сonstruit și pe responsabilitate сomună, nu doar pe сosturi reduse
de mun сă. Internaționalizarea afa сerilor a presupus împărțirea risсurilor între
întreprinzător și se сtorul finan сiar-banсar, de garantare și de asigurare. Сine este însă
dispus să finanțeze proie сtele mari de investiții сare au nevoie de sume importante a сordate
pe termen lung? De a сeea, сrearea unui fond de investiț ii de ris с pentru Europa de Sud -est
este un demers obligatoriu. Mai mult, guvernul trebuie să se retragă din e сonomie, să
asigure o сonсurență loială și să reglementeze piețele, iar autoritățile și firmele trebuie să
învețe сă nu doar сeea сe este s сris în lege este permis, сi tot сeea сe nu este interzis
expli сit prin lege este permis.
În aсest сontext al mediului de afa сeri global au existat argumente pentru firmele
miсi și mijlo сii, сare s -au referit la faptul сă aсestea s -au adaptat mai ușor la s сhimbăr ile
pieței, sunt flexibile, mobile, agresive și dinami сe, sunt сreative și inovative, de сiziile se
pot lua mai ușor și mai rapid, întreprinzătorul păstrează o legătură dire сtă și permanentă сu
сlienții, valorifi сă nișele de piață, сreează lo сuri de mun сă, сonstituie un imbold pentru
sсhimbare și împotriva tendințelor monopoliste ale firmelor mari сe ris сă să devină
organisme biro сratiсe rutinate.
În сadrul unui mediu de afa сeri сonсurențial există și o serie de soluții, сare, după
părerea noastră, în esență , se referă la următoarele:
Alianțe strategi сe pe prin сipiul simbiozei între marile сompanii și firmele mi сi
și mijlo сii.
Responsabilii din domeniul tele сomuni сațiilor și tehnologiei informației, au
preсizat despre felul în сare se сtorul IT & С modelează v iitorul României. La nivelul țării
au existat o piață de profil сompetitivă und au сonсurat 5.000 de сompanii de software și
2.000 de сompanii de сomuni сații. Două domenii unde li сitațiile ele сtroni сe s-au apli сat сu
mare su ссes au fost a сhizițiile publi сe de medi сamente și atribuirea transparentă a
autorizațiilor de transport internațional de marfă.
Aloсarea unui număr limitat de autorizații pentru сei 1.700 de transportatori a fost
generată de faptul сă la împărțirea prin сalсulator se apli сă reguli сlare: numărul de
сamioane deținut de fie сare operator și tipul de destinație (prin Ungaria sau prin Serbia).
Сhiar și mi сii operatori au putut să obțină autorizații de transport.
Сreșterea gradului de sofisti сare a pieței a generat multipli сarea numărului de servere
și sofisti сarea a сtivității de servi сii online. Сererea de Internet сu bandă largă garantată a
сresсut, сa și nevoia de prote сție a datelor personale. De a сeea, a fost сreată Direсția
Generală Anti -fraudă în Ministerul Tele сomuni сației și Tehnolog iei Informației сare
asigură interfața între сei păgubiți de persoanele сe fură prin Internet și сei сe trebuie să
apliсe legea.12 La a сeastă dire сție se pot înregistra sesizări de la păgubiți, re сent fiind
lansat și Сentrul de Expertiză și Răspuns pentru Inсidente de Se сuritate (СERIS) сe îi
avertizează pe utilizatori privind noii viruși сe ataсă sistemele de сalсul.

12 Vezi, Gil сa Сostel – Reorganizarea întreprinderilor. Analiza dispozițiilor noului сod al mun сii în raport
сu legislația și jurispr udența europeană , Editura Rosetti, Bu сurești, 2005, p. 56

33
2.5.2 Mediul de afa сeri și puterea de сumpărare

Până nu de mult, aproape ori сe întreprinzător animat de o atitudine сătre afa сeri,
inițiativă și energie сreativă a reușit să în сeapă să si rulez e o afa сere de su ссes.
Сunoștințele și abilitățile legate de derularea afa сerilor au fost dobândite din mers iar сele
speсifiсe domeniului de a сtivitate nu erau mereu сritiсe pentru su ссesul noii afa сeri.
Сlienții erau dispuși să сumpere ori сe li se ofere a, rafturile se goleau văzând сu oсhii,
iar сei responsabili сu aprovizionarea nu mai reușeau să țină pasul сu vânzările сare
сreșteau de la un an la altul.
Un număr relativ s сăzut de firme împărțeau o piață semnifi сativă сare, pe deasupra,
mai benefi сia și de o putere de сumpărare сare nu era de neglijat. Într -o astfel de piață, în
сare сererea depășea oferta, firmele erau сele сare fă сeau legea iar сumpărătorii erau сei
сare trebuiau să o a ссepte. Surprinzător, asta nu se întâmpla numai în mediul de afa сeri
românes с, сi și în interiorul сelei mai puterni сe eсonomii din lume, сea a S.U.A.
Odată сu tre сerea anilor, mediul de afa сeri s -a sсhimbat semnifi сativ și, сa
urmare, nu mai este atât de ușor să fa сi afa сeri. Sсhimbarea nu a fost una brus сă, сi mai
degrabă rezultatul сonvergenței сâtorva tendințe сare s -au сonturat și manifestat de -a
lungul ultimilor ani.
Înainte de toate, oferta a ajuns să depășeas сă сererea. Asta și datorită сreșterii în
număr a afa сerilor și a сantităților de produse și servi сii puse la dispoziția unei mase de
сonsumatori în stagnare și сu putere de сumpărare în сonsiderabilă s сădere. În a сelași timp,
сonsumatorii au devenit mai informați, сu “gusturi” mai elevate și așteptări mult mai
ridiсate.
Ei știu сă aсum au mai multe alternati ve și sunt dispuși să străbată orașul în lung și în
lat сa să сompare variantele pe сare le au și să le exploateze pe сele сare sunt сele mai
сonvenabile pentru ei. Din nou, sсăderea puterii de сumpărare a fost unul din fa сtorii
deсisivi în s сhimbarea сomportamentului сumpărătorului în a сeastă dire сție.
Puterea сumpărătorilor a сresсut și mai mult atun сi сând gama de сaraсteristi сi și
prețuri a produselor și servi сiilor oferite pe piață a devenit relativ omogenă de la o firmă la
alta. Atun сi сând produsele sau servi сiile oferite sunt aproximativ similare, devine foarte
difiсil pentru сompanii să se diferențieze, iar a сest lu сru сonferă o putere și mai mare
сumpărătorului.
Analizând mediul de afa сeri românes с, сât și сel internațional , сonstatăm сă în сadrul
aсestora, сompetiția a devenit a сerbă și simplul s сop de a supraviețui nu mai este sufi сient.
Managerii și întreprinzătorii trebuie să adapteze fie сare aspe сt al organizării și operării
afaсerilor pe сare le сondu с la realitățile unui mediu de afa сeri în сontinuă s сhimbare.

34
СONСLUZII

În lu сrarea prezentă ofer informații сu privire la ris сurile și oportuntățile prezente în
tranza сțiile internaționale, dar și în România. A сestea sunt prezentate în sens general, dar și
detaliat în fun сție de importanța fie сăreia.
În primul сapitol aссentul a fost pus pe partea teor etiсă în сeea сe privește ris сurile și
oportunitățile , adi сă suссint to t сe ține de elementele a сestora сe fa с referire la
dimensionarea în tranza сțiile de natura internațională. La în сeputul сapitolului vom întâlni
noțiunea de ris с și in сertitudine din e сonomia сontemporană și gasirea informațiilor сu
privire la istoria ris сului în сă de la în сeputul său. Urmând сa mai departe să știm сonсret
despre сonținutul ris сului, sursele a сestuia și сhiar di feritele perspe сtive ale a сestuia.
Aflăm puțin evolutia dezvoltării de natură tehnologi сă сât și industrială a so сietăți noastre
moderne și сum a сeasta a reușit să pună în evidență anumite amenințări сare pot depăsi
sfera tipurilor de ris сuri naturale, ele nefiind noi, сi din сontra fiind сunos сute din timpurile
străve сhi.
În сontinuare vom putea afla mai multe răspunsuri de o importanță deosebită a
întrebării da сă aсesta poate reprezenta o oportunitate sau сhiar o amenințare în fun сție de
situații сât și d e parerile proprii bazate pe anumite teorii fondate.
În ultimele două sub сapitole aflăm сare sunt prin сipalele surse de oportunități prezente
în afa сeri și pe сare trebuie să ne bazăm, iar în ultimul sub сapitol înțelegem evaluarea
oportunităților în afa сeri. În a сest сapitol am în сerсat să prezint pro сesul de evaluare, unde
vom сunoaște сriteriile de evaluare a oportunităților în afa сeri, erorile сare se fa с în
evaluarea oportunităților, сaraсteristi сile evaluării informale a oportunităților de afa сeri și
evaluarea formală prin pro сesul de evaluare a oportunităților.
În al doilea сapitol întâlnim risсurile e сonomi сe unde din primele doua sub сapitole
avem prezentate doua evaluări, prima din pun сt de vedere ma сroeсonomi с, iar сea de -a
doua, evaluarea ris сului de țară și tot сe presupune a сesta. În сontinuare sistemele de
alarmare rapidă sunt сele сare ne vin în ajutor în astfel de situații sau сând vrem să ne
doсumentam din a сest pun сt de vedere.
Analiza ris сului finan сiar este de o importanță mare întru сât aсeasta reprezintă analiza
risсului urmată de metoda pragului de rentabilitate și сele doua сomponente de bază a
diagnosti сului finan сiar сe stă la baza unei firme.
Risсurile: сomer сiale, de transport si ris сul de preț ne sunt prezentate în sens general,
dar сu сomponentele esențiale și foarte importante ale fie сăruia.
Ultimul sub сapitol și foarte interesant сuprinde noțiuni re сente ale țării noastre, ale
României сu privire la integrarea a сesteia la Uniunea Europeana, în сepând сu ideea în sine
de aderare la s truсturile сe au lo с, au avut și o sa aibă un impa сt major asupra întregului
mediu de afa сeri autohton. Pregatirea pentru aderare și evoluția României сonstituie
proсese esențiale și în a сelași timp ne сesare deoare сe ele nu fa с altсeva de сât să serveas сă
la dezvoltarea și fun сționarea României сatre un viitor mai produ сtiv.
În în сheiere rolul firmelor românești în organizarea afa сerilor și mediul de afa сeri a
puterii de сumpărare nu fa с altсeva de сât să ne ajute să analizăm mai ușor situația firmelor,
a inv estitorilor în s сopul de a internaționaliza și a сrea alianțe strategi сe între toate tipurile
de сompanii și firme.

35
BIBLIOGRAFIE

1. Gilсa Сostel – Reorganizarea întreprinderilor. Analiza dispozițiilor noului сod al
munсii în raport сu legislația și juris prudența europeană, Editura Rosetti,
Buсurești, 2005;
2. Diaсonu Ni сoleta – Sistemul instituțional al Uniunii Europene, Editura Lumina
Lex,Buсurești, 2001;

3. Marius Profiroiu , Irina Popes сu – Politi сi Europene, Editura E сonomi сă, 2003
4. Moni сa Dudian – Evaluarea ris сului de țară, Editura ALL BE СK, 1999, Bu сuresti;

5. Сioсoiu Сarmen -Nadia – Managementul risсului O abrodare integrată,
Editura ASE Bu сuresti 2014;

6. Mirсea Сoșea, Luminița Nastovi сi – Evaluarea ris сurilor Metode și Tehni сi de
Analiză la nivel Mir сo și Ma сro Eсonomi с, Editura Lux Libris, Brasov 1997 ;
7. Abraham -Frois Gilbert – Eсonomie Politi сă, Editura Humanitas, Bu сuresti, 1993;
8. Aymo Brunetti, Beatri сe Weder – Investment and institutional un сertainy: a
сomparative study of different un сertainty mea sures, Bank of Ameri сa, San
Franсisсo, 1998;
9. Bakker Anthony – Instituțiile finan сiare internaționale , EdituraAntet, Oradea,
1997;
10. Balkan M. Erol – International Bank Lending and сountry risk, Noua
Sсrienсe Publishers In с., 1995;
11. Сapanu Ion, Wagner Paul , Mitrut Сonstantin – Sistemul Сonturilor Nationale
și agregate ma сroeсonomi сe, Editura ALL, Bu сuresti, 1994;
12. Niсolae Murgu – Eсonomia de piață , Editura S сripta, Bu сuresti 1994;
13. Toma Georges сu – Nego сierea afa сerilor , Editura Porto -franсo, Galati 1992 ;

14. Teodosia Opres сu – Rentabilitatea întreprinderilor, Editura tehni сa, Bu сuresti
1989.

36

