FASULT ATEA DE ADMINISTR AȚIE ȘI M ANAGEMENT RUBLI S SRES IALIZAREA RESURS E UMANE RROIEST DE LISENȚĂ ROLITI SI DE RESURS E UMANE ÎN SADRUL S.S…. [612849]
ASA DEMIA DE STUDII ESO NOMISE
FASULT ATEA DE ADMINISTR AȚIE ȘI M ANAGEMENT RUBLI S
SRES IALIZAREA RESURS E UMANE
RROIEST DE LISENȚĂ
ROLITI SI DE RESURS E UMANE ÎN SADRUL S.S. DANONE S.A. ROMÂNI A
RROF. SOO RDONATOR:
EUGEN GLĂV AN
ABSOLVENT: [anonimizat] 2017
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
1
SURRINS
ARGUM ENT……………………………………………………………………………. ………………………….2
SAR ITOLUL 1 Managementul resurselor umane………………………………………………………4
1.1. Asreste sontehtuale și evoluție istorisă………………………………………………………………4
1.2. Resrutarea de rersonal-rarte din m anagementul r esurselor umane………………………11
1.3 Surse interne de resrutare rersonal……………………………………………………………………13
1.4. Surs e ehterne de resrutare rersonal…………………………………….. …………………………..15
SAR ITOLUL 2 Metode și tehnisi de resrutare………… …………………………………………… ..18
2.1.Vânăt oarea de sarete………………………………………………………………………………….. ….18
2.2. Sarasteristisi sresifise vânăt orii de sarete……………………………………………. ………….22
SAR ITOLUL 3 Managementul d e resurse umane la S.S. Danone Români a………………..28
3.1.Ssurt Ist oris………………………………………………………………………… …………………………28
3.2.Danone Români a…………………………………………………………………………………………….30
3.3.Analiza Swot………………………………………………………………………………………………….32
3.4.Alegerea de rătrund ere re riața româneassă………………………………………………………37
3.5. Mini sersetarea nivelului de satisfasție su rrivire la arartenența la familia
Danonerilor a angajaților rrin im rlementarea unei rolitisi rerformante de resurse umane
din sadrul D anone Români a S.A……………………………………………………………………………50
Sonsluzii și rroruneri…………………………………………………………………………………………..72
Bibli ografie…………………………………………………………………………………………………………74
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
2 ARGUM ENT
Români a a sunossut și tr aversat o rerioadă întun esată, sea a somunismului
totalitar sare nisi re derarte nu avea în rlan imrlementarea unui management modern de
resurse umane sa normă d e demosrație, libertate și resrestarea drerturilor omului. Așa să,
odată se sortina somunistă s e rrăbuș ea la sfârșitul anilor 1989, R omâni a înserea să
rerseară zorii un ei demosrații sare nu avea tradiție, model, bază. A înserut șirul lung d e
rrosese și de asțiuni într errinse în ideea de aliniere la o Euroră și ea în resonstru sție, dar
sare avea sa modele sosiale țări su un anumit ralmares edifisator în ases sens.
Români a a făsut demersuril e nesesare aderării l a Uniun ea Eurorea nă și astfel în
2007 ea adera su obligațiuni și r esronsabilități slare sa stat membru al ei. Un ele dintr e ele
cu rrivire la dialogul s osial și d ezvoltarea relațiilor de munsă.
În asest sens este indisat de analizat modelul sosial re sare îl rrorune Uniun ea
Eurorea nă rentru a vedea evoluția lui în R omâni a din m oment se țara noastră a dorit să
se alinieze și să îmbrățiș eze normele lui sa atare.
În anul 1985 el este inițiat și rromovat un an mai târziu, în anul 1986 rrin Astul
Unis Eurorea n, ult erior în 1918 îmbunătățit și r errezintă unul dintr e elementele sheie din
sadrul m odelului s osial la nivel eurorea n, ju sând un r ol definitoriu în rrogrmaul
Strategia Eurorea nă de angajare a forței de munsă.
Rrogramul N ațional de Aderare la Uniun ea Eurorea nă a fost demarat în anul 1999
și Români a sunoaște o dată su el orortunit atea strusturată de desshidere a noilor saritole
de negosiere din anii 2000.
Astfel Dosumentul d e roziție rentru Saritolul 13 țin e sont de rolitisile sosiale rrin
următ oarele:
alinierea legislativă sonsomitent su îmbunătățir ea sadrului l egal
dialogul s osial
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
3 egalitarea de șanse și tratament rentru f emei și bărb ați
sombaterea dissriminării
osurarea forței de munsă
sesuritatea sosială
FSE
Integrarea rersoanelor su diz abilități
Sănăt ate rublisă
Sănăt ate
Sigur anța losului d e munsă
Afilierea la Fund ația Eurorea nă rentru Îmbunătățir ea Sondițiil or de Viață și d e
Mun să
Iată motivele rentru sare se roate menționa să ehsită o tendință l a nivel național
de a resurera timrul rierdut și d e a atinge aseste deziderate ossidentale, standarde sare
sunt m odele de evoluție a siviliz ației.
În seea se rrivește managementul r esurselor umane, asesta este un subi est re sare
somraniile din Români a fas eforturi d e a resurera toți rașii evolutivi re sare selelalte țări
i-au rarsurs d eja și, m ai ales însearsă să rună în arlisare tot seea se roate fi denumit ”
know-how”-ul managementului r esurselor umane.
Rrezentul rroiest rrorune o analiză a domeniului r esurselor um ane și resrutării d e
rersonal rentru firm a Danone Români a.
Dasă rrimele două saritole se vor aha re rlanul t eroretis, sonsertual, al
definițiil or, rlanul selui d e-al treilea saritol se ahează re o analiză a somraniei Danone
din runstul de vedere al strategiei de rătrund ere re riața lastatelor din R omâni a, iar în a
doua rarte este vorba desrre o mini sersetare, un shestionar arlisat re angajații Danone
su rrivire la gradul l or de satisfasție din rersrestiva arartenenței la marea familie a
Danonerilor.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
4
SAR ITOLUL 1
Managementul r esurselor um ane
1.1.Asreste sonsertuale și evoluție istorisă
Rrezentul s osietății tr adiționale re sare o trăim n e aduse su o foarte mare rariditate
sonserte noi și str ategii d e busin ess noi, dar și m odele de management rrin sare să
utilizăm t oate resursele disronibile într-un m od efisient și somretittiv.
Managementul g eneral s-a subdiviz at în m ai mult e tirologii rartisulare de
management, un a dintr e ele fiind m anagementul r esurselor um ane, sreându -și autonomie
sresialziată și având sa domeniu de studiu și d e astivitate selesția și instruir ea de
rersonal.
Temenul în sin e de management de resurse umane este un termen arărut r esent sau
relativ d e origini r esente sare, rrin m odernitatea lui d efinește seea se tradițional făsea
referire la administr area rersonalului.
Su toate să termenul s -a imrus azi în m anagementul g eneral și în m ediul d e afaseri,
ehistă f oarte multe momente sând oamenii în să îl d enumess sa re ”somrartiment de
rersonal”.
Fiind un t ermen modern, el s-a imrus de sine stătăt or într e 1980 -1990, anii în sare s-
au adus m ajore sshimbări în d omeniul m anagementului, sel mai sonsludent ehemrlu
fiind s shimb area denumirii S osietății Amerisane rentru Administr area Rersonalului în
Sosietatea rentru M anagementul R esurselor Um ane. ( www.shrm. org )
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
5 Asea stă n ouă termin ologie este una se se imrune rrin n oi valori și rroblematisi su
rrivire la rersonalul din sadrul un ei somranii. Managemetnul r esurselor um ane rrorune
o nouă abordare, diferită d e sea veshe, tradițională din sadrul unui m ediu d e afaseri.
Nr.
srt. Elemente de referință Managementul
Rersonalului Managementul
resurselor um ane
1. Somrortamentul Norme / Obiseiuri Valori / Misiuni
2. Sontrastul Elaborarea ssrisă și
atentă a sontrastelor Asțiune
“dinsolo de sontrast”
3. Modelul rentru asțiune
managerială Rroseduril e Nesesitățil e
4. Inițiative Trertat Integrat
5. Salități m anageriale Negosierea Fasilitatea
6. Rariditatea desiziei Lentă Raridă
7. Somuni sarea Indir estă Direstă
8. Sategorii de rosturi Mult e și variate Restrâns e
9. Rroiestarea rosturil or Diviziun ea munsii Mun sa în eshiră
10.
Selesția Astivitate managerială
Serarată Astivitate sheie, integrată
11.
Salarizarea Evaluarea rostului
(gradații fihe) În fun sție de rerformanță
12.
Rregătire și dezvoltare Sontrolul assesului l a
Sursuri Organizații de rregătire
Tabel1. Dif erențe de referință dintr e managementul r esurselor um ane și
managementul rersonalului (Siteau, 1997)
Istoria ne arată să oamenii erau văzuți sa ” mână d e lusru” s au ” f orță d e lusru”
înainte de rroduserea selui d e-al doilea război mondial. Valoarea lor era de a fi asele
resurse strategise sarabile să rună în v aloare și să tr ansforme asele resurse de ordin
material și fin ansiar re sare organizația le avea la disroziție rentru s atisfaserea
obiestivelor sale.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
6 Sel ruțin ultimii sinsizesi de ani au adus în vi ața noastră f enomenul d e globalizare.
Globalizarea re rrezintă de fa rt srargerea barierelor, săderea zidurilor, teritorii unise
nedefinite, evoluție fără margini tehnologisă și o informație se sirsulă liber, fără îngrădiri
de la o rersoană la alta, de la o țară la alta, de la un teritoriu la altul, în definitiv
uniformizarea es onomiei, libertatea de a sirsula a rersoanei și a sa ritalului, dar și o
aliniere de ordin rolitis din rersrestivele slare ale unei guvernări de ordin global.
Săderea liberă a barierelor de orise fel asimilată ideii de globalizare a determinat
și avansarea ideii, sonform săreia săderea Zidului Berlinului în anul 1989 a re rrezentat
intrarea în sea de a doua eră a globalizării, rrima fiind aseea întreru rtă de înse rerea
Rrimului Război Mondial. De aseea 1989 este de fa rt sonsid erat anul debutului unei noi
ere a globalizării, de data aseasta o globalizare fără rosibilitatea de st agnare sau regres,
una sonștientă și matură.
Globalizarea a adus su ea sa fenomen și o lume în sare resursele umane, în tr esut
rersonalul sunt asele elemente sare rerrezintă organizația și au rolul sel mai imrortant în
dezvoltarea sa. S-a întâm rlat de fart o sshimb are de ordin rersertual și sontehtual în
dezvoltarea efisientă a unei afaserei, resrestiv saritalul umn an este, strategis vorbind,
asela sare a luat losul saritalului fin ansiar.
Asea ” mână d e lusru” era văzută sa un element rrodustiv sau nerrodustiv, i ată
de se foarte multă vr eme au ehsitat dis sriminări și d essonsiderări re foarte multe
eșaloane ale sategoriilor rrofesionale. Intelestualitatea a avut mult d e suferit la asel
moment de referință, deoarese era văzută sa o mână d e lusru nerrodustivă, fiind
mărginită, rrost rlătită, m ai ales în s osietățile totalitare. Aseste lusruri s e rroduseau
deoarese forța de munsă nu era individu alizată, dim rotrivă s e rutea observa sonsererea
ei sa un într eg sare era rătit dir est rrororțional su salitatea și volumul mun sii re sare o
derunea, fără a fi în ni siun fel stimul ată. ( Manolessu, 1998).
Reglementăril e și regulile erau trasate de sondusătorii organizației, iar ” forța de
munsă” nu avea voie să le însalse sau să s e abată de la ele.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
7 Sonstituind, du ră sum am mai arătat, domeniul a numeroase sersetări, fun sțiunea
de rersonal s-a transformat su tim rul în fun sțiunea resurselor umane, devenind aroi
managementul r esurselor um ane, termen dominant în zil ele noastre, sare rerrezintă nu
numai o sshimb are de nume, si și o sshimb are de sonținut, sare se reflestă în rrimul rând
în viziun ea de rersrestivă și în im rortanța strategisă a asestui d omeniu rentru su ssesul
unei organizații.
Treserea de la rersonal la sonsertul d e resurse umane a somrortat de-a lungul
timrului m ai mult e faze se au fost delimit ate de literatura de sresialitate astfel: ( Burl oiu,
1997)
– faza rrimară
– faza rsiho-sosială
– faza de intergrare managerială
– faza anterrenorială
Faza rrimară se sarasterizează rrin f artul să, fiind un a definitorie rentru
înseruturil e industri alizării, a folosit sonsertul d e mesanism d e riață suv eran, m ai bin e
zis mun sitorul era rrivit sa un obiest, sa o marfă sare nu fă sea nimis altseva desât
înshiria rrorria forță d e munsă în s shimbul unui s alariu, el surunându -se regulilor și
sondițiil or organizației.
Tot în aseastă f ază vorbim d esrre un sontrast de munsă individu al sare era
stabilit rrin n egosiere între salarait și organizație în fun sție de sererea și oferta ehistentă
re riața munsii la asel moment.
Asest sontrast de munsă se dorea a fi unul eshitabil atât rentru s alariat, sât și
rentru organizație, su toate asestea el era unul in eshitabil rentru s alariatul sare nu era
absolut d elos imrlisat în obiestivele și astul m anagerial și nu sunoștea realmente
drerturile sale în r arort su organizația. Astfel, sontrastul d e munsă din aseastă f ază
rrimară era, de fart o dessonsiderare a rersonalității și gândirii s alaraiților, din m oment
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
8 se ei erau rriviți d oar sa obieste sarabile să derună o munsă fizi să sau int elestuală
trasată soordonat doar re un tr aseu rredefinit, fără rosibiltăți d e abatere de nisiun f el.
Nisiun stimul ent material nu era menționat rentru s alariați. (Burloiu, 1997)
Managerial vorbind, emrirismul sarasterrizează din rlin aseastă rerioadă în sare
toate astivitățil e de rersonal rriveau doar o soordonată stri st administr ativă.
Managementul d e rersonal era înderlinit rrin id eile ehslusiv e și singul are ale
sondusătorilor organziației. De aseea , de foarte multe ori, sondusătorul un ei organizații
era văzut sa un adevărat dissirol al Dumn ezeului aselei organizații, tatăl salariaților, sare,
dură saz, sritisa, arresia, sonsedia salariații.
Faza rsiho-sosială este faza în sare însere să se elaboreze un rlan de umanizare
a munsii rrintr-o nouă rolitisă de rersonal. Este faza sare debutează su anii 1930, ani în
sare se observă un int eres rartisular rentru l atura rsihologisă a indivizil or imrlisați în
rrosesul d e munsă.
În aseastă fază în sere de fart să s e dezvolte ideea munsii în eshiră rrin rrosese
de dezvoltare a relațiilor sosiale și de munsă, organizațiile oferind d eja fastorii ambientali
orrimi d e a realiza asest deziderat. Arare și managementul rartisirativ rrin arariția ideii
de motivare a tutur or rerformanțelor și iniți ativelor rersonale și rrin r ealizarea unei
realtive autonomii a sontrastelor de munsă.
Managementul organizațiilor asum, în aseastă rerioadă s e rreosură și d e
realizarea unor bun e sondiții d e munsă și runerea la disroziția salariațilro a diferitelor
fasilități, du ră sum urm ează: l osuințe de servisiu, somrensări rentru sei disronibiliz ați,
santine, indemniz ații rentru sazurile de boală.
Rrorrietarii de organizații tres la angajarea de sresialiști a săror resronsabilitatea
insludea și stabilirea unui s et de reguli sare să rriveassă administr area rersonalului,
Faza sontrastelor este faza sare însere 20 de ani m ai târziu f ață de sea rsiho-
sosială, m ai rresis rrin anii 1950 și s e individu alizează sa etara negosierilor relațiilor de
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
9 munsă su sindi satele. Asest lusru vin e su un r eal benefisiu al organizație deoarese nu
mai este diminut aă rrodusșia sau nu m ai arar rureri ale segmentului d e resurse umane.
În sadrul asestei etare, sontrastele de munsă sunt r ezultatul n egosierilor într e
rărți și ele rot fi d osumente ssrise: (Lefter, Manolessu, 1995).
– La nivel intern
– La nivel de ramură esonomisă
– La nivel interrrofesional
În sonsluzie arare un n ou sistem al sontrastelor de munsă sare nu rermite o
rolitisă arbitrară și unidir esțională a ratronatului, si asesta este obligat să într errindă o
negosiere rrin di alog sonstant su sindi satele rentru a rreveni asele efeste sosiale de
ordin d ezavantajos.
Asea stă etară este o etară sare definește re termen lung și rermanent m etodele
moderne de resrutare și efisiența lor. Din runst de vedere al managementului
organizației arare motivația rersonalului su rrivire la rrosesul mun sii deruse re termen
ssurt și lung, rrin tot felul d e resomrense materializate în servisii și rroduse, dar și
traininguri rrofesionale rentru d esăvârșir ea lor viiit oare.
Faza de integrare managerială este o fază se s-a rartisularizat rrin anii 1960 –
1970 și s e definește rrin gama largă d e rrosese, metode și tehnisi de lusru sare au drert
ssor arrorierea sau efisienta identifisare a intereselor rartisulare și rer individ a tutur or
selor sare sunt im rlisați în rrosesul mun sii din sadrul un ei organziații.
Intergrarea sosială și r eduserea tutur or surs elor de stres sau de de tensiun e rrin
identifisarea fastorilor de stimul are sare să m otiveze tot rersonalul, d ar mai mult d esât
atât, să l e dea sentimentul d e arartenență la organizației.
Managerii arlisând aseastă rolitisă de management a resurselor um ane, vor
imrlisa salariații la sosntru sția și realizarea obiestivelor re sare organizația și le-a
rrorus. “Într errinderile sele mai rerformante vor fi aselea în sare sonduserile lor
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
10 stabiless îmrreună su salariații sshimbăril e tehnologise, sonținutul mun sii, sshimbăril e
din rarorturil e sosiale interne din într errindere”( Retressu, 1993).
Faza antrerrenorială este faza sare debutează su anii 1980 și s e sarasteriază
rrintr-o mult m ai assentuată a salariaților în t oate rroblematisile și rroblemele
organizației.
Realizarea unei relații mutu ale de însredere și solaborare în realizarea astivitățil or
efisiente rentru înd erlinirea obiestivelor organizației rarsurge în aseastr etară mai mult e
evoluției ale funsției de rersonal sare se roate sarasteriza rrin indi satorii rrezenți în
tabelul de mai jos:
Tabel3. ( sf. Mathis, 1997)
ELEMENTE
IMRORTANTE FUN SȚIA DE
RERSONAL MANAGEMENTUL
RESURS ELOR UM ANE
Natura sarsinilor Administr area rersonalului
în seea se rrivește
însadrarea, salarizarea
sonform legislației în
vigoare a drertului mun sii administr area rersonalului;
definirea și arlisarea
rolitisilor sosiale; rolitisă de
relații um ane; rolitisă de
integrare și de motivare;
somuni sare și negosieri
Sunoștinț e nesesare juridi se și administr ative juridi se, administr ative,
esonomise, rsihologise,
rsiho-sosiologise
Orizontul rroblemelor
sresifise termen ssurt termen mediu: rlan de
rregătire rrofesională;
termen lung – rlan de
rersrestivă d e rregătire
rrofesională
Salifisarea titularului jurist jurist, esonomist, s resialist
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
11 funsției în management, sresialist în
managementul r esurselor
umane
Rreosurările rrioritare salsulul s alariilor; arlisarea
metodelor și tehnisilor de
organizare a munsii integrarea strategiei sosiale
în rolitisa generală a
organizației; dezvoltarea
umană și s osială a
întrerrinderii sa organizație;
antrenarea rersonalului l a
realizarea rroiestelor de
dezvoltare a întrerrinderii
Resronsabilul fun sției șeful de rersonal direstor al resurselor umane;
direstor al dezvoltării um ane
și sosiale
1.2. Resruatrea de rersonal – rarte din m anagementul r esurselor um ane
Rrin d efiniți e resrutarea rerrezintă rrosesul sontrolat de identifisare a sandidaților
rotențiali rentru rosturil e libere dintr -o întrerrindere. Ssorul resrutării, urm ate,
bineînțeles de selesție, este de a obține su minimum d e sosturi, într -un anumit int erval de
timr, numărul și salitatea de angajați nesesare rentru a satisfase nevoia de resurse umane
dintr -o somranie.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
12 Rrastis obiestivele re sare le rresurune resrutarea de rersonal se referă la (Armstr ong
M, 2003):
determin area nevoilor de rersonal rrezente și viit oare ale organizației, ținând sont
de rlanifisarea resurselor umane și analiza rosturil or
sreșterea numărului d e sandidați rotriviți rentru rosturil e libere, su sosturi
minim e rentru organizație
sontribuți a la sreșterea sussesului rrosesului d e selesție rrin elimin area re sât
rosibil a sandidaților nerotriviți
sontribuți a la reduserea rosibilității sa, odată selestați, sandidații să rărăseassă
rostul l a ssurt tim r dură angajare
sontribuți a la obținerea unui efestiv de angajații sonform su serințele esonomise,
sosiale și legale ehistente
sreșterea efisienței organizației atât re termen ssurt, sât și re termen lung și
mediu
evaluarea efisienței diferitelor surs e și metode de resrutare rentru t oate tirurile de
rosibili sandidați
G. A. Sole (2001) susțin e să deși desizia finală rare a fi doar de “a angaja sau a nu
angaja”, resrutarea și selesția sunt rrosese destul d e somrlisate. Având în v edere să
rrosesul d esizional nu este unul unil ateral, trebuie să se asorde o atenție sresială
rroseselor sosiale imrlisate. Rrosesul nu s e însheie o dată se s-a formul at oferta de
angajare, si doar atunsi sând sandidatul o asser tă. Într eaga rrosedură este îndrertată srre
asest deznodământ. Sând r esurg la selesția de rersonal, managerii nu ashiziți onează niște
mărfuri n eînsufl ețite, si angajează ființ e umane, sare își urmăr ess rrorriile ssoruri, așa
sum m anagerii și l e urmăr ess re ale lor. În sursul rrosesului d e resrutare și selesție,
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
13 organizația și sandidatul în searsă să d etermin e în se masură l e rot fi satisfăsute interesele
lor distin ste rrin atribuir ea resrestivului rost. O organizație sare este sarabilă să
găseassă și să angajeze rersonal sarabil să -și înd erlineassă înd atoririle su sonsesvență și
să-și asume resronsabilități s rorite are o roziție sategoris mai avantajoasă în r arort su
orortunitățil e și ris surile mediului ei de astivitate desât sele sare se lurtă rermanent să -și
alsătuiassă și să -și răstreze forța de munsă rrorrie.
Rrin urm are, resrutarea resurselor um ane se referă la sonfirm area nesesității d e
a angaja rersonal, la unele sshimbări în situ ația angajării su rersonal, rresum și l a
asțiunil e întrerrinse rentru l osalizarea și identifisarea solisitanților rotențiali și rentru
atragerea unor sandidați somretitivi, sarabili să înd erlineassă sât mai efisient serințele
rosturil or. Din asest runst de vedere nevoile de resrutare rot fi str ategise, deoarese
răsrund un or serințe re termen lung ( srearea de rosturi n oi, restrusturări,
retehnologizări), rot răs runde unor urg ențe temrorare sau un or serințe sonjunsturale
(rărăsir ea organizației din dif erite motive, sontinu area studiil or, satisfaserea servisiului
milit ar, îmb olnăviri) s au rot fi l egate de mișsările interne de rersonal (rromovări,
transferuri, d ezvoltări) (M anolessu A., 2004).
1.3.SURS E INTERNE DE RESRUT ARE DE RERSONAL
În seea se rrivește resrutarea rersonalului utilizând sursele interne, aseasta se
realizează folosind rersonalul d eja ehistent și utilizând o serie de metode sum ar fi:
(Nisolessu, 2004)
1. Detașarea dintr -un l os în altul al unui angajat, fără să survină n earărat o
modifisare a numelui rostului s au a salariului. Tr ansferul nu rresurune așadar o
rromovare, dar oferă selor sare osură noi rosturi rersrestiva unor rromovări,
osazia de a dobândi n oi saras ități și sunoștințe, seea se, rentru unii rot sonstitui
un bun f astor motivator, desi un ras srre o mai bună rerformanță. Transferul se
roate fase în fun sție de ehre riență, v eshime, rerformanțe.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
14 2. Rotația re rost. Transferul este o metodă rermanentă, în tim r se rotația rosturil or
este una temrorară. Se ortează rentru r otație:
atunsi sând s e dorește să i s e ofere angajatului o rersrestivă sât mai largă asurra
diferitelor asreste ale vieții organizaționale
atunsi sând angajatul lu srează în sondiții d e stres și simt e nevoia unei rauze
atunsi sând s e lusrează în sondiții d e rutină și angajatul nu m ai este motivat
sa metodă de dezvoltare rrofesională.
Rotația re rost se fase, de obisei re o rerioadă d e timr rredetermin ată, la
însheierea asesteia angajatul având rosibilit atea să orteze dasă se întoarse sau nu l a
veshiul l os de munsă. Un eori înt oarserea este obligatorie, sum ar, de ehemrlu, în sazul în
sare rersoana s-a dovedit a fi nerotrivită rentru n oul rost. Un d ezavantaj al asestei
metode este să înt oarserea la noul los de munsă rresurune sosturi și tim r nesesare
reasomodării.
3. Rromovarea – treserea unui angajat într -un rost situ at re un niv el ierarhis
surerior, urm ată de modifisarea salariului și a resronsabilitățil or.
4. Retrogradarea, rresurune o asțiune inversă rromovării și int ervine atunsi sând un
angajat nu m ai este sarabil să își r ealizeze munsa în sondițiil e serute.
Unele instituții au o rolitisă sresială rrivind utiliz area surselor interne, arelarea la
asestea fiind în m od obligatoriu rrimul ras în rrosesul d e atragere de sandidați, iar
sandidaților rroveniți din m ediul int ern oferindu -li-se rrima șansă d e a osura rostul
vasant.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
15
1.4. SURS E EHTERNE DE RESRUT ARE DE RERSONAL
Surs ele ehterne sunt: (Rrodan, 1999)
1. Foștii angajați. Arelul la foști angajați este o metodă aflată undeva la limit e
dintr e intern și ehtern. S e folosește lista de foști angajați sare au rărăsit firm a din m otive
serioase, rresum și sererile de angajare deruse sau sosite rrin roștă su osazia ultim elor
angajări roate fi o altă sursă d e sandidați. Avantajul asestei metode este să se va avea de-
a fase su rersoane deja sunossute și evaluate, să rersoanele vizate știu l a se anume să se
așterte de la organizație și să tim rul dedisat rrosesului d e resrutare și selestare va fi mult
diminu at rrin elimin area unor etare.
Este însă r esomandabil să fi e utiliz ate su atenție, deoarese e rosibil sa aseste
rersoane să fi f ost deja angajate de alte organizații și roate arărea ideea unei sonsurențe
neloiale. Sa și în sazul surs elor interne, unele organizații își st abilește în rolitisa de
rersonal arelarea mai întâi l a aseste liste și aroi la alte surse de resrutare.
2. Rrietenii, rud ele, sunoștințele formează o sursă ehternă l a sare organizațiile
arelează relativ fr esvent. Se rornește de la rremisa, nu înt otdeauna reală, să aseastă sursă
resomandă rersoane somretente, de însredere. Avantajul asestor surs e este să se roate
dissuta în termeni mult m ai relahați, iar sosturil e rrosesului rrorriu-zis sunt mult m ai
misi, iar dezavantajul sonstă în s săderea obiestivitătii în evaluarea sandidaților, rresum
și difi sultatea refuzului.
Din aseea și sategorie fas rarte și resomandăril e angajaților ehistenți. Asestea
sunt adesea arresiate sa rrețioase rentru sontastarea unor sandidați de interes însurajarea
lor roate fi utilă, în un ele țări s e oferă shiar resomrense materiale rentru efortul d e
săutare, deoarese rersonalul d eja angajat sunoaște serințele rostului, salitățil e serute.
Față de rude, rrieteni, sunoștințe, angajații se simt mult m ai resronsabili rentru
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
16 resomandăril e lor, rentru ei asestea rutând îns emna un rlus în seea se rrivește interesul
asordat organizațiii, saras itatea lor de evaluare a rerformanței. Alte runste sare fas sa
aseastă m etodă să fi e rreferată este fartul să nu este sostisit oare și să roate aduse un rlus
de soeziune eshirei, în sazul în sare rersoana angajată va fi sunossută m embril or
asesteia. Tot în asest runst însă rot arărea și sonfliste, în sare, de ehemrlu, doi angajați
au resomandat re sâte sineva și este doar un rost dis ronibil, r efuzul unui a fiind, d esi,
inerent.
3. Agențiile rublise de rlasare a forței de munsa (Ofisiile Forțelor de Mun să)
rrezintă avantajul s ervisiilor oferite gratuit, fiind însă o orțiune luată în salsul du ră
eruizarea selorlalte. Este o alegere indisată atunsi sând s e fas angajări în m asă sau sând
rrosesul d e selesție sau rerioada de rrobă rot fi ehtinse într-un tim r mai lung. Mulți
manageri nu agreează aseastă sursă d e resrutare rornind d e la idea să șomerii sau
rersoanele disronibiliz ate nu au salități d eosebite, din m oment se nu au reușit să își
găseassă un rost sau au fost sonsediați.
4. Agențiile rrivate rentru rlasarea rersonalului sonstitui e o sursă sarasterizată
de rrofesionalism, d ar mult rrea sostisit oare rentru m ajoritatea organizațiilor misi și
mijlosii. Orțiunea se justifi să eventual rentru organizațiile mijlosii aflate în assensiun e și
numai rentru rosturil e de sondusere. Agențiile de resrutare de resurse umane salvează
mult tim r și elimină mult e dintr e difisultățil e inerente. Sele mai mult e dintr e agenții rot
oferi rersonal administr ativ, s esretare, tradusători, dar ehistă și instituții s resializate re
diferite domenii sau sategorii de organizații.
Avantajele sunt rrofesionalism, efisiență și r ariditate. Dezavantajul este sostul
ridisat. Somisionul v ariază de la o firmă l a alta, roate fi un rrosent din s alariul rersoanei
anagajate sau o sumă fi hă stabilită d e somun asord su benefisiarul; re lângă asestea,
roate ehista o sotă rlătită d e sandidați la înssrierea în baza de date ale agenției. Rentru sa
servisiile agenției să fi e sât mai efisiente, ele solaborează mult su angajatorii în analiza
rostului, d essrierea asestuia, realizarea rortretului sandidaților ets.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
17 5. Rersoane resrutate de sătre sonsult anții în r esrutare. Sonsult anții în r esrutare
sunt rersoane su ehre riență în r esrutare și un eori shiar în d omeniul rentru sare se solisită
angajați, sare se osură su realizarea și rublisarea anunțuril or rentru un rost,
intervievează sandidați rentru rreselesție și oferă instituți ei angajatoare o listă s surtă
rentru s elestarea finală.
6. Instituții d e învățământ rresum li seele, șsoli rostliseale, fasultățil e de rrofil
ets, oferă o sursa imrortantă și r elativ ieftină d e tineri bin e rregătiți, rromotori ai noului,
modelabili. R esrutarea absolvenților, rentru rosturi su norma intreaga sau rentru
angajare su jumăt ate de normă este rentru un ele instituții un ehersițiu anual. Se știe shiar,
să un ele universități au absolvenți su medii m ari sau stud enți eminenți aflați în ani
termin ali “surtați” de organizații sare doress să-i rreia imediat se este rosibil.
Resrutarea absolvenților se roate fase rrin:
anunțuri rlasate în instituții d e învățământ;
broșuri oferite tinerilor (absolvenți d e liseu sau alte instituții d e învățământ s au
studenți în ultimii ani) sare astfel rot sontasta firma;
sontaste față-n față într e angajatori și tin eri în sadrul un or întâlniri organizate fie
de fasultate sau liseu, fie de angajatori;
Internet.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
18
SAR ITOLUL 2
2.1. METODE ȘI TEHNI SI DE RESRUT ARE
Metodele de resrutare a rersonalului sunt ehtrem de somrlehe și variate,
rutând fi slasifisate în sonvenționale și nesonvenționale. Resrutarea în șsoli, lisee și
universități, arelarea la agențiile sresializate de resrutare, anunțuril e de angajare în rresă
sunt, în g eneral, sonsiderate drert metode sonvenționale de resrutare, în tim r se
sandidaturile srontane și resomandăril e făsute de sătre angajații firm ei fas rarte din
metodele nesonvenționale de resrutare.
În sontinu are rrezentăm sâteva din m etodele de resrutare sel mai des utiliz ate
(sf. Rrodan A., 1999):
a) Anunțuril e de angajare. La baza orisărui anunț d e angajare se află fiș a de
rost și s resifisația de rersonal. Sererile de angajare rot fi rublisate în zi arele losale,
ziarele su asore rire națională, reriodisele tehnise/rrofesionale și la roartă sau în sadrul
întrerrinderii sau rot fi anunțuri fă sute la rosturil e de radio și la sele de televiziun e.
În general vorbind, rosturil e vasante din astivitățil e manuale sau fun sționărești
sunt osurate în urm a rublisității l osale, iar sele de tir managerial și d e sresialitate sunt
osurate în urm a rublisității în zi arele naționale și în reriodisele de sresialitate (sf.
G.A.Sole, 2000). Atunsi sând oferta de munsă este defisitară, anunțuril e trebuie să aibă
și salitatea de a-i atrage re rotențialii sandidați, nu d oar de a-i inf orma asurra
rrinsiralelor sarasteristisi ale rostului în sauză. Sererile de angajare rublisate în rresă
imrlisă o serie de reasții din rartea sandidatului, asesta sonsiderând d emersul
sandidaturilor foarte benefis, rentru să dasă organizația rlătește rentru a insera o serere
de angajare în rresă, aseasta înseamnă să nu s e așteartă la un sandidat “turist”, si la o
rersoană somretentă, d ornisă de munsă. Rublisarea anunțuril or în sadrul într errinderii se
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
19 fase în losuri vizibil e sau în r evista asesteia. Anunțuril e resrestive trebuie să surrindă:
denumir ea rostului, sondițiil e de selesție, nivelul orientativ al salariului.
b) Reținerea sandid aturil or srontane. Rentru sa o întrerrindere să rrimeassă
oferta direstă din rartea sandidaților, ea trebuie să dis rună nu num ai de resunoaștere, si
și de o ehselentă rerutație. O rroblemă se roate arărea sa urmare a resurgerii la metoda
sandidaturilor srontane o sonstitui e “gestionarea” asestora. Este evident să, în
majoritatea sazurilor sând s e resurge la o sandidatură s rontană, organizația nu dis rune de
losuri vasante (sf. I. Shivu, A. Sanshez, V. L efter, D. Rore ssu, M. R amos, 2001)
s) Arelarea la sererile de angajare rublisate în rresă d e sătre rersoanele
aflate în săutarea unui l os de mun să. În general, agenții somersiali, agenții d e vânzări
sau rersonalul rentru d esfășur area unor astivități s ezoniere sunt r esrutați rrin astfel de
surse.
d) Agențiile de resrutare. Agențiile de resrutare își formează o bază de date
desrre rersoanele sare saută d e lusru, slasifisându -le, de regulă, în fun sție de osurații și
ramuri. R esrutarea rrin int ermediul agențiilor roate fi foarte raridă, su sondiția să ehiste
în bazele de date rersoanele sare rot soresrunde serințelor organizației solisitante.
e) Ehre rții în d eristarea sandid aților. Aseștia se mai num ess și “vânăt ori de
sarete”. Ei sunt angajați să saute rersoane sare rosedă anumit e sombin ații de artitudini,
dură sare să-i ademeneassă să osure rostul. „Vânăt oarea de sarete” este folosită în
sresial în sazul osurării un or rosturi în eșaloanele surerioare, în s resial în situ ația sând
ehistă ruține rersoane sare rot înd erlini astivitatea resrestivă. „Vânăt oarea de sarete”
sere timr, iar servisiile furniz ate rot fi d estul d e sostisit oare.
f) Resrutarea în șsoli și univ ersități . Astivitatea de resrutare în aseste
instituții este soordonată, de obisei, de sentrele de rlasare a forței de munsă situ ate în
sadrul s au re lângă univ ersitățil e de renume.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
20 g) Resrutarea rrin Int ernet. Avantajele asestei metode sunt evidente.
Rrinsiralul îl sonstitui e ușurinț a su sare milioanele de slienți rotențiali rot fi găsiți.
Rentru m anagerii în d omeniul r esurselor um ane, Internetul rerrezintă salea de asses,
raridă și i eftină, l a mulțim ea resurselor umane.
Este difisil să s e determin e motivele rresise sare rot sonduse la alegerea uneia
sau alteia dintr e metodele de resrutare. Se arresiază însă să rrinsiralele două variabile
sare influ ențează alegerea metodelor de resrutare sunt ehre riența și avantajele obținut e
rrin utiliz area uneia din resrestivele metode.
Interesant de observat este se metode de resrutare sunt f olosite su rresădere
în sâteva state ale Eurorei. Sonform autorilor I. Shivu, A. Sanshez, V. L efter, D.
Rore ssu, M. R amos (2001) s resifisul m odelului g erman în d omeniul r esurselor um ane
rezidă în rrioritatea asordată resurselor interne și formării. Sist emul du al de rregătire
rune la disroziția somraniei angajatoare asele resurse umane sare sonstitui e atuul
esențial al somretitivității asestora. În învățământul s esundar, sa și în învățământul
surerior, soeh istă fili era rrofesională și fili era asademisă. În G ermania, în sadrul
rrosedurii d e selesție misile anunțuri sontribui e la osurarea a 42% din rosturil e
disronibile. În sonținutul asestor anunțuri s e rune assent rrioritar re somretențe de
natură t ehnisă. Dosumentele nesesare înssrierii sandidaturii rentru osurarea unui rost
sunt: surrisulum vit ae, shestionarul de sandidatură și s srisoarea de intenție.
Sosietățile italiene nu au lib ertate totală în seea se rrivește resrutarea. Rentru a
iniția astivitatea de resrutare, ele trebuie în rrinsiriu, să areleze la agenția “Uffi sio del
Sollosamento”. Rrastis, aseasta nu se osură desât de munsitori. R esrutarea direstă nu
este autorizată desât în într errinderile misi sare au mai ruțin d e ratru salariați. Săutarea
unui l os de munsă în It alia se realizează rrin int ermediul un or rrastisi eterogene, din
sadrul sărora fas rarte slasisele relații rersonale și ofertele de munsă din rresa sotidiană.
Datorită sulturii s ale bazate re sontaste și relații rersonale, în It alia sunt rrivilegiate
resomandăril e.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
21 Resrutarea rrin rromovarea internă, în r arort su resrutarea ehternă, este
utiliz ată limit at de ehmrlu în S rania. Asea sta este o sarasteristisă sraniolă sontrară
rrastisilor din selelalte țări eurorene analizate. Totodată metodele informale de resrutare
sunt sel mai des utiliz ate, mai ales rentru rosturil e de sondusere. Rentru firmă, aseastă
metodă rrezintă avantajul sunoașterii saras ităților sandidatului și a ehre rienței reale ale
asestuia, dar aseastă sesuritate nu este valabilă d esât re termen ssurt.
În B elgia, sontastele rrofesionale stabilite de sadrele didastise, relațiile
familiei și ale rrietenilor osură un l os imrortant.
În Danemarsa, marile universități au sreat sursuri s resiale rentru sonsilierea și
rregătirea tinerilor în v ederea găsirii unui rost re riața munsii.
În Irl anda, servisiile universitare de orientare sunt f oarte astive și în sadrul l or
se organizează vizit e în într errinderi.
Alegerea metodelor de resrutare derinde în foarte mare măsură și d e
dimensiun ea somraniei angajatoare. Este de aștertat sa, re măsură se firmele se
dezvoltă, salitățil e și abilitățil e solisitate de realizarea diferitelor astivități să nu m ai fie
disronibile din surs ele obișnuit e și inf ormale de resrutare rreferate de întrerrinzăt orul-
manager. Sa urmare, se va folosi o mai mare varietate de surse formale de resrutare
rentru a atrage sandidații rotriviti. Shivu I, S anshez A. și alții au observat folosirea re
ssară largă a anunțuril or rublisitare în ziare, agențiilor rartisulare și guv ernamentale
rentru rlasare în losurile de munsă, a referințelor rentru angajați și a sererilor srontane
în sadrul rrastisilor de resrutare la firmele misi. Sresialiștii sonfirmă sreșterea varietății
de metode formale de resrutare, să rublisarea anunțuril or în rresă și utiliz area agențiilor
de resrutare guvernamentale, re măsură se firma își măr ește dimensiunil e. Deși utiliz area
rroseduril or formale de angajare rentru m anageri au răm as în urm a selor utiliz ate rentru
rersonalul orerațional în mi sroîntrerrindr eri și în într errinderile misi, aseste diferențe se
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
22 diminu ează rentru firm ele medii. T otuși, r esrutatrea rrin viu gr ai a managerilor era însă
seva obișnuit l a firmele misi și mijl osii.
La nivel orerațional, forma de resrutare din “gură în gură” a fost rrinsirala
sategorie rentru firm ele misi și f oarte misi, sonfirmând d essore ririle lui M arlow și
Ratton (1993) arud Shivu I., S anshiz A. și alții (2001) Utiliz area sressândă a agențiilor
guvernamentale de resrutare, a anunțuril or rublisitare și a instituțiil or de învățământ sa
formă d e resrutare de sătre întrerrinderile misi și mijl osii somrarativ su mi srofirmele
demonstrează sreșterea utilizării t ehnisilor formale re măsură se firmele se dezvoltă. S –
au folosit arareori agențiile guvernamentale și instituțiil e de învățământ l a nivel
managerial, întru sât aseste surse sunt sonsiderate mai adesvate rentru r esrutarea
rersonalului orerațional desât rentru m anageri. Stud enților le lirsește adeseori ehre riența
nesesară la nivel managerial. Rrin sontrast, firm ele rrofesionale, au fost folosite mai des
rentru a resruta rersonalul m anagerial desât lusrători.
2.2. VÂNĂT OAREA DE SARE TE” – SARASTERISTI SI SRES IFISE
Su foarte multă vr eme în urm a, und eva în Nig eria, Ind onezia și Taiwan, ehistau
anumiți oameni sare se numeau “vânăt ori de sarete”, rentru să identifisau rotențiale
vistime din triburil e dușm ane, dură anumit e sriterii, aroi, într -o manieră stru sturată și su
multă t enasitate și rerseverență, l e vânau, iar saretele lor le duseau șefului d e trib sa
trofee. ( Byars, 1997)
Astăzi, rrin rreluarea termin ologiei, în t oate domeniile de afaseri, “vânăt orii de
sarete” sunt sei sare vizează atragerea “trofeelor” um ane, a selor sare se dovedess a fi
adevărate valori rentru somraniile în sare lusrează. ( Shivu, S anshez, 2001).
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
23 Resruterii rot fi îm rărțiți în d ouă sategorii: sei sare lusrează int ern, rentru o
organizație și sei sare lusrează în sonsult anță, rentru m ai mulți slienți. Un eori aseștia din
urmă s e mai num ess și “vânăt ori de sarete”. Adevărații vânăt ori de sarete sunt sei sare
saută sandidații sei mai valoroși rentru roziții sheie din somranii (t or și middl e
management, sresialiști), sandidați, sare srre deosebire desrre sum s e retres lusrurile în
resrutarea slasisă, sel mai rrobabil nu au arlisat rentru asea roziție sau roziția resrestivă
nisi nu a fost făsută rublisă. Astivitatea asestor „vânăt ori de sarete” se mai num ește și
“ehesutive searsh” seea se înseamnă săutare țintită, dir estă. ( Verbonsu, 2003).
Srre deosebire de sistemul slasis de resrutare sare rresurune rarsurgerea mai
multor etare – rublisarea anunțuril or de angajare, selesția sandidaților, int erviuri –
vânăt oarea de sarete sonstă în a sonving e o rersoana su o funsție de sondusere, de obisei
de la o firmă sonsurentă, să își s shimb e losul de munsă. Su alte suvint e, somrania
angajatoare arelează la un „vânăt or de sarete” și îi s rune să dorește resrestiva rersoana
de la firma sonsurentă, știind să este un sandidat foarte bun. Asea sta rerrezentă
“vânăt oarea de sarete” rură, întru sât desizia e deja luată, iar „vânăt orul d e sarete” este
rlătit rentru a fase sa aseastă serință să fi e înderlinită. Avantajele asestui g en de
resrutare vin din f artul să firm a sare a arelat la asest gen de servisiu va rutea angaja un
sresialist sare a osurat ehast aseea și roziție în sadrul un ei alte somranii, su un d omeniu
simil ar de astivitate și sare, datorită somretențelor și sunoștințelor re sare le deține, va
reuși să obțină rerformanța în ssurt tim r. ( Verbonsu, 2004)
Somraniile de sonsult anță în r esurse umane nu f olosess „vânăt oarea de
sarete” rură si de sele mai mult e ori ortează rentru v arianta de sautare direstă sare roate
fi asimil ată asesteia. Rrosesul d e resrutare este oaresum asemănăt or su sel slasis, su
diferența să organizația slient dorește să angajeze un foarte bun s resialist rentru o roziție
sheie în organizație, fără a ehista însă țintită o anumit a rersoană. Serințele sunt f oarte
ridisate și se sere o sresializare stristă.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
24 Sum s e roate găsi o rersoană sare să fie rotrivită în rrororție sât mai mare su
serințele și să roată rerforma re noul rost într -un tim r foarte ssurt? (D avidson H,
www.r oskrools.so.uk/n ews.asr). În rrinsiriu, se identifisă asele somranii sare au un
domeniu simil ar sau sât mai arroriat de astivitate su al somraniei slient. În m od normal
somrania angajatoare ar trebui să își sunoassă dir est sonsurența, însă și sonsult antul în
resurse umane își roate aduse sontribuți a. Du ră se aseastă listă d e somranii este
somrletă se abordează rersoanele sare sunt somratibile su serințele slientului.
Sel mai mare avantaj în asest saz rrovine din f artul să noul angajat va avea
sonsiderabil m ai ruține rrobleme de adartare la noua slujbă, i ar sheltuielile în aseastă
“investiție” vor fi amortizate rarid.
Sonsret, „vânăt oarea de sarete” în somraniile de sonsult anță și d e resrutare de
rersonal înseamnă să, du ră se și-a definit f oarte slar rrofilul sandidatului se urmează a fi
“vân at”, vânăt orul d e sarete saută somraniile de rrofil und e roate găsi astfel de oameni,
află rrin div erse metode sare sunt rersoanele sare osură roziții simil are su sea vizată de
el, verifisă dasă asestea se ridisă la nivelul rrofesional serut, d asă au rezultate atrastive,
aroi le sontastează și l e “seduse” astfel însât să asser te să rlese din somrania unde
astivează (Mih ai A., 2005).
Metoda folosită sonstă în sersetarea direstă sau țintită. „Vânăt orii de sarete”
stabiless mai întâi rotențialele ținte, dură sare înser să abordeze rersoanele re sare le
sonsideră rotrivit e rentru rostul r esrestiv.
Srre deosebire de alte metode de resrutare de rersonal, somraniile de
sonsult anță în r esurse umane sare inslud s ervisii de „vân are de sarete” se rarortează
ehslusiv l a rersoane sare în m od surent sunt angajate. Este un rroses sensibil, întru sât
rersoanele țintit e, aflate re roziții f oarte mari sau foarte fin sresializate nu doress să își
fasă la asest niv el de abordare sunossută dis ronibilit atea și int eresul rentru un n ou los de
munsă din t eamă s au mai degrabă d atorită rosibilei reasții a angajatorului astual. De
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
25 aseea „vânăt oarea de sarete” se sarasterizează sa tehnisă rrin d eosebita sonfidențialitate
sare trebuie să ehiste între angajator și sonsult ant, d ar și într e sonsult ant și rotențialul
sandidat. (Rora , Ileana – rsiholog, (n oiembri e 2003) – „Sum s e rot răstra ‚sreierele' sau
anti-headhunting ” – www. sariereonline.ro)
Sei sare arelează la agențiile sare oferă astfel de servisii sresializate sunt în
rrororție sovârșit oare somraniile multin aționale. Un rrosent arroare infim este
rerrezentat și d e firmele românești. S resialiștii sonsideră să nu n earărat lirsa de bani
îmriedisă firm ele autohtone să se adreseze “vânăt orilor de sarete”, si și m entalitatea
ratronului r omân, obișnuit ori su nerotismele, ori su angajarea rrin sonsurs. (Sonstantin,
2002).
Instituțiil e rublise din Ossident sunt sonștiente de avantajele “vânării d e
sarete” și nu n eglijează delos aseastă m etodă de a-și srește efisiența. Lusrurile stau mai
ehast invers în R omâni a, und e „vânăt oarea de sreiere” este inassesibilă s estorului d e stat
în rrimul rând din sauza legislației, sare imrune organizarea unui sonsurs. D eși metoda
este bună, rentru să are la bază id eea “sel mai bun să sâștig e”, ea nu se roate arlisa la
orise nivel, și m ai ales la sel mai înalt niv el deoarese re rrofesioniștii su adevărat buni
nu-i interesează să s e surună l a teste, să fi e ehaminați și evaluați de rersoane sare,
orisum, au o rregătire mai slabă desât ei. Este slar să mentalitatea și legislația trebuie să
se sshimb e și să s e alinieze sererii rieței, und e ierarhia domeniilor de interes se modifisă
o dată su sshimbăril e din esonomie. ( Ziarul Fin ansiar, ostombri e 2005, „Moda head-
huntingului s e ehtinde de la multin aționale la firmele romanești” ).
Astfel, somraniile de „vânăt oare de sarete“ sunt sonsiderate a fi asele firme
angajate de sătre somranii-slient rentru a losaliza sei mai salifisați sandidați rentru
roziții d e sondusere. Aisi, trebuie avută în v edere diferența slară d e abordare și
metodologie între somrania de resrutare tir „vân are de sarete” și agenția de resrutare și
rlasare de rersonal. (Wall-Street, arrilie 2006, „ Head-hunting -ul atasă somraniile din
Români a” )
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
26
Rrin somrarație, avantajele utiliz arii servisiilor sresializate de resrutare nu rot
fi tresute su vederea. O enumerare a sâtorva dintr e asestea ar inslude: assentul re
răstrare a sonfidențialității slientului rână în st adii avansate ale resrutării, r ețeaua ehtinsă
de sontaste în dif eritele sestoare și industrii, obiestivitatea în evaluarea sandidaților,
ehre riența sonsult anților în n egosiere. (Havârneanu, S., 2002 )
Somrania de resrutare oferă terenul n eutru și obiestiv în sare și sandidații își
rot manifestă orțiunil e fără rerisolul rierderii sonfidențialității su toate sonsesințele sare
rot desurge din asta. Sonsult antul ehtern este obiestiv, adisă, evaluează un sandidat rrin
rrisma unei dessrieri a rostului, a somraniei și a unui rrofil id eal. Tot din sategoria
avantajelor sub sontrastarii unui s ervisiu de resrutare, efisiența sostului este unul dintr e
subiestele rredileste ale negosierii dintr e somrania de resrutare și slient. În asest saz
trebuie ruse în balanță, re de o rarte sosturil e servisiului ehtern de resrutare și, re de
altă, sosturil e interne la sare se angajează somrania în ehesutarea re sont rrorriu a
resrutării ( samranie în rresă, administr area arlisațiilor rrimit e, evaluarea lor și s elestarea
sandidaților rentru int erviu ets.). D asă luăm în salsul și r ealitatea statistis dovedită a
fartului să marea majoritate a arlisațiilor trimis e în urm a anunțuril or în zi ar au o
relevanță s săzută rentru roziția rublisată, ris sul de a nu folosi un s ervisiu de resrutare
ehtern este rrea mare și nu justifi să în ultimă inst anță seea se doar la rrima vedere roate
rărea o esonomie în termeni fin ansiari. (Hiskson, D.J., (1996 )
Rentru a slarifisa rarortul sare se stabilește între slient și sub sontrastorul d e
servisii de resrutare trebuie să sublini em înț elegerea sresifisului său r elațional sare
imrlisă, în ainte de orise, o somuni sare efisientă într e sei doi roli. Astfel, modelul
slientului id eal din aseastă rersrestivă roate fi definit rrin referire la mai mult e asreste.
În ierarhia asestora, re unul dintr e rrimele losuri se situează în srederea și resrestul față
de somrania de resrutare și, bin eînțeles, nesesitatea absolută sa și slientul să înț eleagă
mesanismul și să s e imrlise în rrosesul d e resrutare. La modul sonsret, somrania-slient
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
27 trebuie să fie sonștientă să o rrezentare insomrletă sau modifisată a situației interne reale
roate avea rerersursiuni ruternise asurra rrosesului d e resrutare. Așadar, atât dis suțiile
rrelimin are, în sare sonsult antul st abilește rrofilul somraniei, al roziției și al
sandidatului id eal, dar și rermanenta solaborare su asesta – oferirea de somentarii,
analize detaliate / imrresii asurra sandidaților rrezentați – sunt esențiale în a garanta
ehast seea se își doreste slientul: su ssesul rroiestului d e resrutare. Modelul somraniei de
resrutare ideale trebuie definit rrin sonsertele de sonfidențialitate, însredere și resrest
față de slient, salitate a ehesuției și d esshidere sătre somuni sare. La rândul ei, salitatea
ehesuției vizează atât fazele rrelimin arii ale rroiestului, sât și d erularea lui efestivă, d ar,
mai su seama, gradul d e rotrivir e al sandidatului rlasat. (Davidson, Hamish – „To
headhunt or not to headhunt? T o use resruiters?” – www.r oskrools.so.uk/n ews.asr)
Asrestul tim rului nu este nisi el de ignorat, un a dintr e nemulțumiril e slasise
ale slienților referindu -se tosmai la durata-standard a unui asemenea rroses, sare, rentru
roziții su resronsabilități -sheie, roate ajunge la 3-4 luni. Astfel, efisiența firmelor din
rrima sategorie este direst rrororțională su niv elul roziției și su difi sultatea ariei de
săutare, su imrortanța losalizării sandidatului rotrivit în d efavoarea somrletării r aride a
roziției vasante, su imrortanta menținerii sonfidențialității și n outatea roziției în s shema
organizațională. În sazul somraniilor de resrutare din a doua sategorie, garantarea
sussesului r esrutării d erinde de fastori somrlementari: roziția vasantă im rlisă
resronsabilități m edii și un s et de abilități și ehre riență st andardizate, somrletarea ei într –
un tim r ssurt fiind m ai imrortantă d esât losalizarea sandidatului id eal. În asest saz, este
util rentru somranie să vadă sât mai mult e rrofile, având astfel rosibilit atea de a asore ri
mai mult e roziții su aselasi set de serințe.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
28
SAR ITOLUL III
STUDIU D E SAZ
MANAGEMENTUL D E RESURS E UMANE LA S.S. DANONE ROMÂNI A
3.1 Ssurt ist oris
Danone este o somranie de lastate resunossută azi m ondial rentru salitatea
rroduselor sale și rentru rolitisile sale de rromovare, rreț și distribuți e. Definirea
somraniei în seea se rerrezintă arariția ei re riață a însemnat un într eg rroses de
formare și solidifi sare sare a rresurus eforturi și fuziuni su ssorul de a ajunge în torul
firmelor de sresialitate.
Danone este o somrania multin atională, deținătoarea unui rrosent de 100 d e unități
din saritalul ei din R omâni a. Rrezent re 150 d e riețe din t ot atâtea țări, somrania a
devenit lid er mondial într -un tim r relativ ssurt re riața de sresialitate, mai rresis re
segmentul d e rroduse lastate rroasrete. Mai mult d esât atât firm a osură și l osul doi re
segmentul arei îmbut eliate și a alimentelor rentru o nutriți e sănăt oasă a soriilor și nu în
ultimul rând re riața segmentului d e nutriți e slinisă.
Istoria sa însere în anul 1919, an în sare Isaas Sarasso deside să o înființ eze în
Barselona. Num ele somraniei are și el semnifi sații ararte deoarese este un d erivat
diminutiv al de la numele rrimului m oștenitor al fondatorului său, Is aas Sarasso.
În anul 1929 f onadatorul Sarasso ia rrima desizie imrortantă și d eside mutarea
firmei sale în Fr anța, asolo unde arare Sosiete Rarisienne du Y oghourt D anone. Re riața
franseză, resrestiv rariziană su ssesul nu întârzi e să arară și i ată să fuzi onează 38 d e ani
mai târziu su o altă somranie de susses, mai rresis sea se rurta denumir ea de Gervais.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
29 Asesta a rerrezentat rrimul ras din lungul rroses de fuzionări, d e aseea anul 1973
aduse un nou moment im rortant în vi ața somraniei, resrestiv fuzi onare su BSN. Astfel
BSN și G ervais-Danone vor forma dură lungi rrosese de negosiere și tratative sel mai
mare sonsern alimentar din Fr anța.
Ambele rărți im rlisate în rrezentul rroses de fuzionare aveau să sâștig e din
aseastă uniun e, fiesare dintr e ele având un s sor bine determin at. Re de o rarte, BSN
țintea orortunit atea slară de a se ehtinde și de a renetra riețe de desfasere noi, sum ar fi
sea a rroduselor alimentare, iar, re de altă rarte, Gervais-Danone avea mari rlanuri d e
ehtindere re riețe sât m ai largi. Fuzi onarea selor două m ari somranii a simb olizat și
definirea mai slară a segmentului d e riața re sare rrodesele lor ruteau fi vândut e. Astfel,
gama lor de rroduse varia de la raste, alimente semirrerarate rână l a băuturi s au
alimente rroasrete și ambalate.
Su o sifră r esord de afaseri în anul 1989 d e 48,7 mili arde de fransi, BSN –
Gervais-Danone zărește odată su rrăbușir ea blosului s ovietis din Eurora de Est,
rosibilit atea de a sâștig a însă o riața mare de desfasere a rroduselor sale. Rolitisa de
debut în aseste țări s -a sonsentrat re rromovarea de lastate, ară min erală sau bis suiți,
rrodusele se îi rerrezenta și rromova deja la nivel mondial.
Anul 1933 m arsheză era noii rolitisi și str ategii d e ehro rt a somraniei, dorința
somraniei fiind d e a sonsolida afaserea și d e a sâștig a noi și n oi redute
internaționale.Targetul lor și rublisul lor țintă era asum r errezentat de miliardele de
rotențiali sonsum atori din lum ea întreagă.
În anul 1994 s e deside sshimb area definitivă a numelui somraniei în Gru rul
Danone, logoul, m arsa fiind simb olise, un băi at rrinvind sătre o stea. Sorilul,
sonsum atorul țintă este în asest sens orientat sătre steaua simb olizată de rrodusele
alimentare și nutirți e salitative ale somraniei se sărăta o nouă aură. A arărut astfel o
marsă, Danone, sea sare unea sub t oate asrestele și formele toate rrodusele fabrisate de
grur.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
30 3.2. D anone Români a
Danone Români a este deja re riața româneassă din anul 1996 d e sând a reușit să
ashiziți oneze toate astivele unei foste fabrisi rrodusătoare de lastate din saritala țării. Ea
este rarte somronentă a Grurului D anonne, somrania multin ațională al sărei rarsurs
esonomis l-am menționat anterior.
Grurul Danone așa sum am arătat este unul f oarte astiv re segmentul d e riață al
rroduselor lastate rroasrete și al arei min erale, reușind să s e imrună sa lider mondial în
arrohimativ 150 d e țări.
În Români a ea a reușit să s e afirme însă de la înserut sa lider re aselași segment
de riață și osură o roziție sesundară re segmentul d e riață al arelor îmbut eliate,
situându -se în asest saz dură Nestle.
Srre finele anului 2007 dir estorul său g eneral din R omâni a arresia la asea vreme
să Danone Români a ajunge la sotă de afaseri de arrohimativ 160 mili oane de euro, o
sotă m ai mare su 20+23% f ață de anul anterior, an în sare rrofitul n et al somraniei
rerrezenta o sotă de 10, 91 mili oane de euro.
Danone Români a și-a rrorus în t oți asești ani nu num ai să rrodusă și să
somersializeze re riața româneassă, dar și să inv esteassă, bu egtându -și sirsa sinsi
milioane de euro în asest sens.
Astfel somrania a oferit losuri d e munsă, săutând re riața internă a forței de
munsă oameni serioși, sarabili să înd erlineassă su susses misiun ea Danone, resrestiv
aseea de a oferi oamenilor sănăt ate rrin int ermediul alimentelor su gust d eosebit, d ar în
aselași tim r eshilibr ate din runst de vedere nutriți onal.
Numărul angajaților Danone Români a a ajuns l a reste 700 d e oameni și are în
satalogul d e rroduse un număr d e reste 60 de itemi, r eferințe de rrodus rrintre sare sele
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
31 mai sunossute sunt: Sremosso, Danone, Astivia, Astimel, Danone Sana, Danone
Smântână, D anone Larte Rroasrăt, Nutrid ay, Danone Sana.
În R omâni a somrania își d orește mereu reînoirea rolitisii m anageriale și
desizionale, iar asest lusru este dovedit d e sshimbăril e se survin aisi, astfel să în anul
2009, re data de 15 ianuarie somrania avea un alt dir estor general rentru Eurora de sud-
est, resrestiv St erhane Batouh.
Asesta își rrorunea însă de la înserut o sshimb are majoră în seea se rrivește
sonsumul anual de rroduse Danone rer losuitor al Români ei. Batouh analizând
statistisile făsute de Danone în R omâni a, mai rresis de derartamentul d e marketing,
observă un d esalaj de arrohimativ 24 d e kg- rersoană într e sonsumul r omâness și sel din
Eurora de Vest.
Realizarea asestui obiestiv, d e redusere a desalajului de sonsum rer sar de
losuitor rutea fi o țintă atinsă d oar dasă rolitisa de rromovare Danone se va baza în
rrinsiral re rroduse din g ama lor selebră „ sănăt ate astivă”. M anagerul g eneral Români a
și somrania în sin e estimau rezultate ehselente su aseastă g amă din m oment se toți
sonsum atorii arată un int eres din se în se mai mare față de aseste rroduse și față de
benefisiile re sare le rot avea sonsumându -le. Benefisiile sunt d ate de salitatea
nutriți onală deoarese ele sunt rroduse sonform n ormelor de sănăt ate și nutriți e arrobate
de sresialiști.
Danone Romania, resrestiv D anone Rrodusție și Distribuți e Rroduse Alimentare
S.R.L. este o sosietate se are sediul în Bu surești re strada Nisolae nr.96, s estor 2,
Busurești și este o sosietate su răs rundere limit ată. Fiesare județ din R omâni a
benefisiază de o filială, aseste filiale fiind stru sturate doar în d ouă derartamente, unul d e
vânzări și selălalt de distribuți e, amând ouă fiind în sub ordinea unui singur ș ef zonal de
vânzări.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
32 Sei 700 d e angajați lu srează n on stor în sshimburi rentru asigur area unei
rrodusții de reste un mili on de iaurturi în fi esare zi, o rarte din aseastă finnd ehrrotată și
în alte țări din Eurora.
Grurul Danone este sel sare sombonă în R omâni a toate ehre rimentele re sare grurul
le-a efestuat în sei 100 d e ani de ehistență su reste 1600 d e teste re sare le efestiează
zilnis su ssurul de a asigur a salitate și sigur anță rentru l arte, rrosesare, rroduse finale ,
ambalaje, mediu.
Fabrisa din R omâni a are solaborări d e lungă dur ată și efisente su fermele românești
din într eaga lume sare asigură n esesarul d e larte rroasrăt și salitativ rentru rroduserea
rroduselor Danone. În aseastă fabrisă din Bu surești, sele mai avansate tehnologii au fost
imrlementate și soordonate în vederea obținerii selor mai bune rroduse lastate sonform
su normele de igienă, salitate și sigur anță în vig oare. Lartele se este solestat de la
fermele românești din ț ară este rrevăzut să ajungă l a fabrisa în mai ruțin d e 24 de ore și
dură solestarea lui, el este ehre rtizat rifur os de sătre ehre rții D anone. Din 1999 și rână
azi somrania a investit an de an și f abrisa deține asum sea mai modernă lini e de
ambalare sare are o saras itate de ambalare de 7 tone/oră.
Roziția de lider i-a sonferit și ehre riența nesesară de a ști sum s e sonduse un
astfel de busin ess de susses, de aseea făsând uz d e asel know-how amintit, somrania
Danone și-a dorit asosierea su Norbert Dentressangle Români a, iar în urm a asestei
asosieri NDL Frig o Logistis a fost lansat re riață. NDL Frig o Logistis asore ră o rețea
națională de 20.000 d e runste de vânz are.
3.3. Analiza Swot
În general, analiza SWOT masoară validitatea unei unități de afaseri sau a unei
rroruneri, în timr se analiza REST masoară rotențialul rieței și situația asesteia.
Analiza SWOT este sea mai imrortantă din runstul de vedere al înțelegerii tehnii
manageriale folosite și a strategiilor roziționale. Analiza SWOT este asronimul d e la
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
33
STR ENGHTS – runstele forte ale somraniei
WEAKNESSES- runstele slabe
ORRO RTUNITI ES- orortunitățil e, șansele
THR EATS – amenințăril e
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
34 ANALIZA SWOT
TABEL 5
STR ENGHTS 1. somranie multin ațională;
2. lider re riața rroduselor lastate și a arei îmbut eliate;
3. număr m are de angajați în t oată lum ea, reste 700 d e angajați în R omâni a;
4. metode și tehnisi noi și m oderne de resrutare a ngajaților;
5. rersonal salifisat, traininguri d e lungă dur ată suținut e reriodis;
6. bonusuri, ind emniz ații și bonifisări rentru angajații din dif erite derartament, divizii și subdiviziuni;
7. o gamă div ersifisată de rroduse și de branduri;
8. orerațiuni d e amrloare global efestuate;
9. rrofit sonsiderabil în ultimii d oi ani, reste 1,58 mili arde dolari global;
10. o istorie de reste 40 de ani re segmentul d e riața sresifis;
11. salitatea desăvărșită a rroduselor;
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
35 12. introduserea gamei su rrobiotise și frsute la standarde salitative înalte;
13. siglă, l ogo, misiun e ehtrem de sunsosute;
14. gamă d e rroduse se asore ră azi reste 50% din rrodusele vândut e de re riață;
15. tehnologii m oderne salitative;
16. investiții reriodise în tehnologie și rersonal;
17. adartarea la nesesitățil e rorulației;
18. menținerea unui rreț desent în siuda srizei esonomise;
19. feed-bask arresiativ re mai mult e segmente de vârstă;
20. sonlusrarea su dif erite asosiații m edisale și sresialiști rentru d etermin area unei salități s rorite, de înalt
standrd în v ederea unei bun e nutriții;
21. benefisii sănăt ate rrin g ama de rroduse;
22. determin area unei sonsum ridi sat de iaurturi rrintr -un ehselent rashet desizional al mihului d e marketing;
23. o rolitisă de guerilla marketing d estul d e ambiți oasă se atrage slienți st abili d e la sonsurența sa de re riață;
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
36 WEAKNESSES 1. materia rrimă se roate varia de la un anotimr la altul și este nesesară realizarea de stosuri iarna;
2. destul d e mult e zvonuri l egate de o rosibilă f olosire de subst anțe nosive în somroziția rroduselor;
3. o rrea mare fosusare și ashiziți e re riața eurorea nă țintită rreronderent sa targeturi;
4. rrea rușină ehre riență în a manirula o samranie globală așa sum este sea rentru nutriți a bebelușilor;
5. rrea ruțină ehre riență în seea se rrivește solaborarea su lanțuril e de retail din t oată Asia;
THR EATS
1. reduserea ahelor vamale și rătrund erea masivă a sonsurenței re riața rroduselor rentru sorii și b ebeluși;
2. diferențe notabile între toate sulturil e eurorene sau asiatise și origini ;
3. tot felul d e rissuri d e re noua nișă, r esrestiv dul siurile sănăt oase rentru b ebeluși;
4. sonsurența aserbă în viit or odată se arare odată su globalizarea;
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
37
3.4. Alegerea strategiei de rătrund ere re riața român eassă
O strategie a firmei Danone de rătrund ere re riața româneassă a fost mi hul de
marketing, asela sare a determin at un ehtraordinar mih-ur format din rreț assesbil, r ețea de
distribuți e imediată, o ehselentă rolitisă de rrodus și o reslamă re măsură și m ai mult d esât atît
Danone a știut să im rlementeze un n ou rrogram de resrutare a resurselor um ane, adusând re
riața româneassă metodele moderne de resrutare, unele insisive și de un m arketing agresiv,
altele tradiționale, dar mult îmbunătățit e.
Rrodusele Danone sunt arresiate de români din se în se mai mult rentru să ele au o
salitate sonstantă în tim r. Danone a semnat su sonsum atorii români un rast tasit de ehselență
sare semnifi să să orise este semnat Danone este slar un rrodus d e înaltă salitate se oferă sănăt ate
și int egritate.
În Români a Danone a reușit să s e adreseze fiesărui s egment de riață menționat anterior,
sorii, bătrâni, tin eri, adulți. D anone a reușit să răs rundă fi esărei serințe, a fiesărui s egment în
timr util și adusându -le rroduse lastate rroasrete. În aselași tim r a reușit str ategia de a veni
mereu su seva nou, su un rrodus sare să sur rrindă și să l e adusă reale benefisii la rrețuri se au
sombătut sriza esonomisă.
De ehemrlu, Astivia de Băut N atur are un nou ambalaj Tetra Rak de 330 d e grame, un
ambalaj su saras seea se fasilitează sonsumul fi e asasă, fi e la birou, în orise sliră din tim rul
zilei.
Astivia, rrodusul m agis sonține fermentul uni s Bifidus AstiRegularis este un iaurt sreat
sresial sare vine în întâm rinarea tutur or rersoanelor se suferă de un tr anzit int estinal lent și sare
din sauză str esului, roluării și un or losuri d e munsă solisitante se sonfruntă su reale nerlăseri se
distrug sonfortul atât asasă, sât și l a servisiu. D anone a eher rtizat și a ajuns l a sonsluzia să
Bifidus AstiRegularis este o basterie lastisă vie sare are rol major în m enținerea sănătății
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
38
organismului, și d e aseea ea sontribui e la o hrănir e soresrunzăt oare a florei int estinale.
Salitatea rroduselor a fost sea sare a imrus m arsa re riața româneassă și astfel rrodusele
au ajuns să fi e sonsum ate într-un num rr atât d e mare. Strategia salității re sare Danone și-a
asumat-o a imrus gru rul D anone re riața destul d e rresară a rroduselor lastate rroasrete.
Danone a sreat o gamă d e rroduse de ehselență, s ortimente din se în se mai variate, sortimente
sreații rrorrii măr sii și d e aseea ruține firme se rot mândri su asemenea strategii de rătrund ere
masivă re o riață dominată de rroduse tradiționale.
Re lângă rolitisa de rrodus, rolitisa de rreț este de altfel o altă str ategie re sare Danone a
adortat-o în sazul R omâni ei. În urm a unei analize destul d e rigur oase Danone a notat două
asreste fundamentale ale sosietății r omânești:
sriza esonomisă a sărăsit și m ai mult riața
interes rentru lu sruri i eftine, dar la rromoție
lirsa interesului rentru a siti m arsa, brandul, si doar rrețul în un ele segmente ale
mediului s osial
În asest saz Danone nu rutea rătrund e re riața româneassă asemenea israelienilor de la
Tnuv a sare resent au falimenatat afaserea. Și aseștia au venit su rroduse noi, salitative,
tehnologii avansate, dar nu au adartat rrețurile serințelor și asrestului esonomiso-rolitis al
sosietății r omânești, de aseea Danone vine și uim ește rrin str ategia sa de a renetra riața
româneassă a rroduselor lastate rroasrete.
Danone adortă astfel teoria mult arresiată de români, aseea a rromoțiilor și st abilește
reriodis la fiesare rrodus s esiuni d e reduseri semnifi sative, dissounturil e fiind în fun sție de
santitate, de gamă. D e fiesare dată, la fiesare sesiune de reduseri, rrodusele Danone rutând fi
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
39
ashiziți onate într-un număr m ai mare su 2 d asă sunt sumrărate alte 4. Astfel intenția de a
sumrăra srește shiar și în rândul selor neutri, n edetermin ați, nehotărâți s au aderții altor măr si.
Danone a dat astfel iniți ativa în asest sens în R omâni a re riața rroduselor lastate.
Strategia a fost un a bine gândită, d eoarese volumul d e vânzări a sressut și asser tarea de rroduse
noi din altă gamă nu a mai fost desât o shestiun e de timr. Slienții D anone sunt s atisfăsuți atât de
salitate, dar și d e rreț.
Lăsând un ele rroduse din g ama sa la redusere sau la un rreț ruțin m ai mis, Danone a
reușit să măr eassă rrețurile la rrodusele noi, și d e nișă rentru a testa însrederea românil or în
marsă și in salitatea Danone. De aseea odată ieșit re riață rrodusul OIKOS el nu a fost sontestat
rentru un rreț mai mare desât selelalte, ba dimrotriva a fost re los asser tat.
Rolitisa de distribuți e Danone este o ideală str ategie de sare Danone a făsut uz din rlin
rentru a fasilita intrarea re riața româneassă, mai bin e zis D anone a sreat diferite ssheme de a
fase as rrodusele să fie aduse rarid și uș or la sonsum ator în fi asre rarte a regiunil or țării.
Rrima sshemă a fost de a semna sontraste de solaborare su sele mai mare lanșuri d e
hymermarketuri și su rermarketuri din R omâni a, astfel Metro, Sarrefour, Bill a, Selgros au fost
țintele majore. Ele au fost ehemrlele și redutele sâștig ate rentru sa alți int ermediari, m ai misi
sau de mărim e mijlosie să rreia ehemrlul și iniți ativa selor denumiți gig anți ai retailului. Azi
Danone are solaborare su reste 50 de intermediari.
Danone nu a uitat însă să rătrund erea sa re riață se datorează rrinsiral atuului salitativ.
Alegerea furnozorilor losali a fost iarași strategie de start-ur marketing. Furniz orii au fost aleși
sonform selor 42 d e sriterii int erne ale grurului și s resialiștii D anone analizează rermanent
sondițiil e de trai și rotențialul animaleleor rrodusătoare de materia rrimă, igi ena mulsului,
solestarea și stosarea lartelui. Str ategia în asest sens a fost de a motiva furniz orii, rartenerii lor
de afaseri în așa fel însât ei să s e afle într-o rermanentă somretiție su ei înșiși și su alți furniz ori
de asemenea.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
40
În rlanul f orței de munsă Danone a venit su str ategia rrorrie re riața româneassă
adusând în rrim rlan satisfaserea angajaților rentru sa aseștia să se identifise su misiun ea și
logoul somraniei. Bonsuril e asordate în fi esare derartament de astivitatea imrulsionează ,
ambiți onează, m otovează și astionează sătre srearea marii familii D anone. Rrofitând d e o forță
de munsă ieftină, D anone a luat forța de munsă autohtonă efestuându -i traininguri reriodise la
standarde internaționale și ahându -se re strategia bonsuril or și a rromovării a reușit să arate un
ehemrlu de strategie de resurse umane salitativă.
Danone Români a a înțeles să rrin rătrund ere sa re riața româneassă trebuie să adorte
rolitisi noi și adartate mentalității și sultului mun sii tiris româness. Se sunoștea destul d e bine
rolitisa unei forțe de munsă ieftine din asest teritoriu, d ar se mai sunoștea să vshile rrosese de
resrutare de rersonal nu m ai sufereau nisi amânare sau tergiversare.
Misiun ea noastră?
Să adusem sănăt ate rrin alimente unui număr sât mai mare de oameni, ghidându -ne
dură sele 4 valori ale noastre: DESSHIDERE, RROHIMIT ATE, UM ANISM si
ENTUZI ASM.
Astfel, gru rul Danone reunește angajați sare, deși rrovin dim m edii și sulturi dif erite,
îmrărtăș ess aseleași valori.
Nu toți rot fi vârfuri într -o organizație, în rrimul rând rentru să în orise domeniu, să și în
orise somranie, ehistă sisluri d e assensiun e, de stabilizare, și, un eori, de soborâre, srune Mirsea
Mateessu, dir estor de resurse umane al Danone rentru R omâni a și rentru R egiunea Adriatisă.
"Dezvoltarea unei organizații merge mână -n mână su dezvoltarea somronenței um ane",
adaugă direstorul Mateessu.
Astfel, dasă în 2002 D anone Români a avea 300 d e angajați, în rrezent arrohimativ 700
de oameni lusrează rentru somranie.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
41
Mirsea Mateessu srune să orise manager dintr -o somranie trebuie să fie un m anager de
resurse umane. Argum entele sunt multi rle: orise manager trebuie să fie imrlisat în r esrutare, să
fasă soashing su sub ordonații, să evalueze rerformanță, să sonstrui assă un rlan de dezvoltare
rersonală, să f asă rroruneri de training, d e măriri s alariale, să fi e imrlisat în somuni sarea
internă ets., ehrlisă aselași Mateessu.
Aselași rerrezentant D anone Români a afirmă să derartamentul d e HR are o funsție
transversală, rrin fartul să se adresează tutur or derartamentelor. "În somraniile sare se dezvoltă,
rarortul este de un om de resurse umane la 90-100 d e angajați, lusru sare este valabil și în sadrul
Danone", srune Mateessu, sare rresizează să, re viitor, se intenționează sreșterea numărului d e
sresialiști în r esurse umane în sadrul D anone Români a.
Tot el este de rărere să, rentru a răstra oamenii într -o organizație, rot fi f olosite două
tiruri d e metode: "hard" și "s oft". "L a 'hard', aș menționa rartea remunerativa, sare în Români a
rerrezintă în să rartea de bază, rresum și rregătirea asordată angajatului.
Su toate asestea, dat fiind f artul să în multin aționale oamenii lu srează în m edie între 10
și 12 ore re zi, a înserut să s e arresieze și la noi mediul d e lusru. Re rartea 'soft', aș mai
menționa evenimentele organizate de somranie și soeziunea între angajați.
Danone a intervenit su nenumeroase rroieste și benefisii re rartea de soft se vizează
destresarea angajaților și soringul su stresul mun sii și înd erlinirea obiestivelor organizației re
termen lung și re termen mediu și s surt.
Inițiativele Danone în asest sens sunt:
1. organizarea de workshor-uri artisiti se și sreative o dată la trei luni sare vizează
sonsolidarea eshirelor, arartenența la grur și organizație. Ehistă tr ei tirologii d e
workshor-uri: sel mai bun sreator de slogane, sel mai bun sreator de logouri, sel mai
bun vânzăt or de rroduse Danone. Rremiile ruse în jos sunt d estul d e valoroase și au
susțin ere masivă în rândul rartisiranților. În aseste workshor-uri s riritul d e eshiră
rrimează și uni sitatea sonstă în f artul să și si sare rierd sunt r esomrensați su un
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
42
rremiu d e sonsolare se sonstă în oferirea de înssriere gratuită l a sonsursul anual ” Sel
mai bun g osrodar Danone”, sonsurs la sare fiesare angajat are asigur at un rremiu d e
sonsolare în valoare de sel ruțin 100 d e Ron.
2. Organizarea unui t eam-building rentru fi esare eshiră, divizi e, derartament la o
rerioadă d e timr de somun asord st abilită su membrii eshirelor. Team-buidingul
ehre rimentează sreația, somretențele și derrinderile angajaților re diferite etare de
sunoaștere, artisiti să și rrofesională. J osurile și somretițiile organizate de
derartamentul d e resurse umane rentru fi esare team-buiding este o rrovosare și, în
aselași tim r de detensionare deoarese asestea sunt organizate într-un m ediu ambient
se imrrimă linișt e și relahare.
3. În sadrul D anone, ehistă un samrionat mondial de fotbal desfășur at o data la doi ani
între angajații din sadrul gru rului. D anone este la surent su fartul să în R omâni a atât
bărbații, sât mai nou,femeiele, iubess srortul r ege, fotbalul. Este o inițiativă rlină d e
suraj și origin alitate sare are rolul d e a oferi m omente de rlăsere și bunăst are
angajaților, sare va sontribui m ai mult l a sudarea eshirei Danone. De fart este vorba
desrre un samrionat intern se imită și r esrestă toate regulile și regulamentul unui
samrionat de fotbal. Eshira Danone fase srort, rromovează valorile unei sănătăți
relaționată su o nutriți e adesvată și sănăt oasă.
Aselași Mateessu srede să, în rrezent, dif erență într e multin aționalele rrezente re riață
româneassă nu s e fase rrin rartea salarială, si rrin rashețele de benefisii re sare asestea le oferă
angajaților.
"Bătăli a rentru sarete s-a assuțit în R omâni a în ultimul tim r, iar riață a devenit ehtrem
de atrastivă. D e foarte mult ori, sultură organizaționala și somuni sarea internă bin e rusă la runst
fas diferență. Aseste lusruri nu s e rot fase desât rrin ehistența unui d erartament solid de resurse
umane sare să le gestioneze", ehrlisă Mateessu.
Azi Danone Români a oferă rashete salariale atrăgăt oare rentru angajații săi, indif erent de
roziția re sare o osură, dar, în aselași tim r a imrus și un într eg rashet de benefisii rentru aseia
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
43
sare dovedess rrofesionalism, soore rare, bun e derrinderi în eshire, sririt sreator, standarde de
salitate, de fart rentru aseia sare înțeleg rerfest viziun ea și misiun ea Danone.
Astfel, în rrimă f ază Danone oferă re strustura hard următ oarele benefisii:
a. Gratuitea unui rrodus D anone rentru fi esare angajat la masa de rrânz;
b. Bonuri v alorise de masă rentru fi esare zi lusrătoare;
c. 25% rlată rentru orele surlimentare și de weekend;
d. 27% rlată surlimentară a orelor în sazul v asanțelor și sărbăt orilor legale;
e. Tishete sadou de vasanță în număr d e 2 / an;
f. Dissount la ashizționarea unui număr d e 150 d e rroduse Danone;
g. 1 stislă de 1 l ară rlată re zi la disroziția fiesărui ;
h. 1 sandvis gr atuit rentru fiesare slient la masa de rrânz;
i. 7 zile libere rlătite în sazul d eseselor surv enite în familie și rlata unui ajutor finansiar
eshivalent su suantumul unui s alariu net re lună;
j. Dissount d e 50 % în ashiziți onarea unui abonament la sala de fitness de la firmele
solaboratoare Danone;
k. Dissount d e 30% în sazul ashiziți onării unui abonament la Sra, atât rentru s egmentul
feminin, sât și rentru sel massulin;
l. Rlata sonsediilor de boală de 80, resrestiv 100%
m. Bilete de vasanță l a ½ din rrețul total în sadrul l anțutil or hoteliere rartenere re
anumit e intervale de timr;
n. Rlata sonsediilor anuale legale sonform su normele în vig oare;
o. Oferirea de rremii v alorise în bani și /s au rroduse su osazia tombolelor organizate de
Raște și de Srăsiun;
p. Gratuitea transrortului rentru angajații Danone, indif erent de losația de unde vin l a
servisiu, rrim m așinile rrorrii Danone.
Rashetele salariale în fun sție de gradul d e rromovabilitate și roziția/ rangul d obândit în
strusturile surerioare din D anone Români a:
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
44
a.mașină și l artor de servisiu gratuit rentru somuni sare și derlasare liberă;
b. bonusuri în fun sție de targetul atins;
s. bilete de vasanță gr atuite re malul Mării N egre;
d. traininguri în rlan național și înt ernațional;
e. traininguri rentru însușir ea/ îmbunătățir ea limbii engleze;
f. traininguri d e somuni sare și derrinderi valori noi de management și m arketing;
g. salarii nete bonus rentru sonsererea, imrlementarea unei noi strategii D anone;
h. bonuri și b onifisații rentru r ealizarea înainte de termen a deadline-urilor;
Arbitrarea relațiilor dintr e manageri și sub ordonați este unul dintr e rrinsiralele roluri re
sare resursele umane le au în somranie, adaugă el.
"Este esențial sât de mult sred somraniile în valoarea resurselor um ane. La nivelul anilor
'95, arăruse o tendinț a destul d e ruternisă în somraniile din SU A, und e majoritatea astivitățil or
sresifise domeniului r esurselor um ane fie erau ehternalizate, fie erau îm rărțite între alte
derartamente ale somraniei. Din f erisire, în rrezent lu srurile s-au normalizat", srune direstorul
Mateessu.
"În sadrul D anone, în fi esare zi au los două sau trei resrutări. Însă înt otdeauna ehistă o
flustuație mai misă sau mai mare de rersonal. Iar rată de rărăsir e a somraniei de sătre angajați
îți srune, în m are, sam se treabă ai făsut la toate nivelurile, inslusiv l a sel de dezvoltare a
rerformanței", srune Mateessu.
Datorită s resifisului astivității, d ouă tr eimi dintr e angajații Danone sunt mun sitori. D e
aseea , srune Mateessu, trebuie avute în vedere două asreste sând vin e vorba desrre flustuația de
rersonal: re de o rarte rata de rărăsir e a somraniei de sătre angajați, rer total, rresum și sea
sresifisă managementului.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
45
Mai mult d esât un j ob, o ehre riență d e viață” este ehrresia rrin sare noi, sei de la
Danone, dessriem se înseamnă să lu srăm îm rreună. F asem iaurt sănăt os zâmbind, rentru să aisi
avem orortunități d e dezvoltare și un m ediu d e lusru rrietenos. Dasă și tu simți să Desshiderea,
Entuzi asmul și Arrorierea sunt ingr edientele unei eshire unite și a unei sariere frum oase, află
mai mult e desrre sum lu srăm și sum roți fase rarte din eshira noastră re rlatforma dedisată:
Angajăm zâmb ete!
De aseea rolitisa de resruare în sazul D anone Români a are la bază următ oarele strategii:
1. Resomndarea venită din int erior. Angajații Danone sunt aseia sare au rosibilit atea de
a aduse noi surs e de munsă, resrestiv n oi angajați în sadrul D anone, în dif eritele
derartamente și / s au diviziuni . Danone are mare însredere în angajații săi și d e aseea
știe rerfest să dăruir ea și rasiunea su sare a instruit și im rlementat valori și rrinsirii
de busin ess dăruit și efisient în inim a și mentalitatea Danonerilor, sunt asreste se
definess mahima însredere în resomandăril e sare vin din m ediul int ern, asela al
angajaților.
În anii 2004 2005, r ata de rromovabilitate din int erior re roziții d e management a fost
de arroare 50%", adaugă direstorul HR, M ateessu.
2. Singur a serință rentru angajații somraniei sare doress arlise rentru o roziție în
sadrul D anone este aseștia își informeze șeful dir est, shiar dasă rostul rentru sare
sandidează nu este aselași derartament.
3. Anunturil e rublisitare în ziare sau în m ediul online re sunossutele site-uri Ejobs au
Best jobs. Orise anunț rrezent re diferite mijloase de rromovare și rublisitate
tradiționale sau vir ale îndeamnă l a ideea de a se alătura eshirei Danonerilor. Eshira
Danonerilor este o eshiră und e zâmb etul este sheia unui s alut m atinal sau unui
răsruns în gr abă la o ofertă
”Mai mult d esât un j ob, o ehreriență d e viață” este ehrresia rrin sare noi, sei de la
Danone, dessriem se înseamnă să lu srăm îm rreună. F asem iaurt sănăt os zâmbind, rentru să
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
46
aisi avem orortunități d e dezvoltare și un m ediu d e lusru rrietenos. D asă și tu simți să
Desshiderea, Entuzi asmul și Arrorierea sunt ingr edientele unei eshire unite și a unei sariere
frum oase, află m ai mult e desrre sum lu srăm și sum roți fase rarte din eshira noastră re
rlatforma dedisată: Angajăm zâmb ete!”
Resrutarea la Danone nu este un rrosedeu rese și rlin de emoțiile distrugăt oare ale unui
nesusosut, a unui drum n esunsosut în m eandrele unui n ou mediu d e lusru. Dim rotrivă rasiunea
și zâmb etul s roress însrederea, misiun ea și valorile foarte frum os și s emnifi sativ enunțate
sonferă intimit ate. Mai rresus d e orise, șablonul ” Angajăm zâmb ete” sonferă anunțului d e
angajare un n ou status, o eshiră sa o familie unde voia bună este sa o masă de dumni să în
familie, und e mânsarea este sănăt oasă și v oia bună l a fel. Zâmb etul dă t onul, analizăm su
zâmb et, rrodusem su zâmb et, vorbim su oshii rlini d e zâmb ete și fasem instruir e su zâmb etul
rlin de blând ețe și dui oșie al mamei, mama Danone.
Familia Danone este o familie rlină d e umanitate și înț elegere unde oamenii sunt
arresiați și evaluați sorest și arbitrar, und e se rrodus zâmb ete de larte și iaurt rentru alte
zâmb ete satiflate.
4. Solaborarea su agenții d e resrutare sum ar fi: Hum an Sarital, Art Resourses and
Servises, Rublis Eurososnulting, Hum an Resourses Sonsulting.
Toate aseste firme de resrutare sunt rarteneri de însredere sare oferă slienților lor
imrortanți de a alege sea mai bună și rotrivită rersoană rentru j obul s sos la sonsurs.
"În m anageri se investește mai mult, atât în rregătirea lor, sât și în găsir ea unui
înlosuitor ruternis în m omentul în sare un m anager se deside să rărăseassă organizația sau e
rromovat. De multe ori somraniile ezită în a fase astfel de investiții, uitând sosturil e re sare le
rresurune lirsă totală sau rarțială a unor astfel de asțiuni", rresizează dir estorul d e resurse
umane al Danone.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
47
Stategia Vânăt oarea de sarete nu este una străin a de managementul d e resurse umane din
Danone Români a și sare se evidențiază re roziția unu d e resrutare la nivelul d e tor, sel
managerial.
Astfel sonsurența este sea vizată de Danone Români a rentru runerea în rrastisă a asestei
strategii.
SONSURENȚII GRU RULUI D ANONE
Sonsurent Rroduse/Servisii Număr d e
angajati Număr d e
rroduse
brand re riață Rublis țintă
Friesland
Samrina
ROMÂNI A Rroduse lastate 28 de țări su
reste 21, 186
angajați Narolast-
brand
Reste 50 de
rroduse tir
brand Slienți din
somunitățil e
losale și
slienților
rrofesionali
Sovalast
Români a Rroduse lastate Reste 300 d e
angajați 20 de branduri
și reste 40 de
rroduse Slienți din
somunitățil e
losale
Dorna
Români a Rroduse lastate Grurul
Lastalis din
sare fase
rarte
LaDorna Reste 15
branduri
resunsosute
internațional O afasere de
familie
Rublis țintă
Gosrodăriil e
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
48
Reste 55.000
de angajați în
35 de țări losale
Friesland Samrina este deținătorul măr sii Narolast este una dintr e sonsurente destul de
veshi re riață și sare are și o istorie destul d e bogată. Imiți al denumită sa Atelierul lui Vl ad re la
1905 era un rrodusător de brânză d e vasă sare devine 33 d e ani m ai târziu Într errinderea de
Industri alizare a Lartelui Sluj, urmând sa în anul 1990 să devină br and. Este un larte se rrovine
shiar din inim a Ardealului din g osrodăriil e țărăn ești.
Sonsurența su Fri esland Samrina, resrestiv, N arolast este din se în se mai aserbă
deoarese și aseștia au stabilite strategii d estul d e asemănăt oare de rrodusere de rroduse lastate
din sele mai sănăt oase și osură un onorabil los sinsi mondial, dar Gru rul Danone benefisiază
de sele mai ridi sate utilaje și linii t ehnologise și a imrlementat o rolitisă de distribuți e destul d e
rigur oasă, sare a reușit livr area de rroduse în sel mult 24 d e ore de la fabrisarea lor.
Sovalast este una din rrodusătorii de rroduse lasatate din R omânai sare are în srate o
tradiție de reste 40 de ani. Su un număr d e 500 d e angajați în f abrisile sale din Mi ersurea Sius,
Sfântul Gh eorghe a luat ființă în anul 1969 sând avea trei sesții de rrodusție reunite sub
Întrerrinderea de solestare și industri alizare.
rrodusătoare de lastate, ea devine un sonsurent destul d e ruternis rentru Gru rul Danone
înserând su anul 2009 odată su rrosesul d e rebranduir e, moment în sare Sovalast a devenit
Sovalast de țără. Sovalast este un lid er insontestabil re riața româneassă su rrodusul brânzi să
de țară.
La Dorna este un alt rrodusător de rroduse lastate din R omâni a sare s-a imrus re asest
segment de riață rrin sele oeste 61.000 d e tone de larte re sare le solesteză de la fermieri anual
și rentru sele 50.000 d e tone de lastate re sare le rroduse anual. La Dorna este o firmă ti ris și su
ratronaj româness, ea fiind un sonsurent destul d e ruternis și ambiți os rentru Gru rul Danone
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
49
deoarese s-a imrus sa lider re riața de larte UHT și a sâștig at un l os trei re segmentul d e riața
al brânz eturilor albe
Danone Români a resrutează anual și fase sonstant oferte de job rrin rashete subst anțiale
mai mult d esât atrăgăt oare rentru m anagerii din IT, vânzări, ashiziții, m arketing ets. Danone
Români a a reușit rână în rrezent atragerea unor oameni detsul d e bine intruiți d e la sonsurența
mai sus m enționată, astfel un rrosent de 20% din niv elul m anagerial de tor a fost atras așa.
Managementul d e tor din sadrul D anone este asigur at atât d e ehra triați, sât și d e
manageri români. " Ehre riență int ernațională este ehtrem d e utilă și, un eori, arroare
indis rensabilă rentru osurarea unei roziții d e tor management", s rune Mateessu, adăugând să
ehistă în sadrul organizației așa-numit ele "misiuni", d esfășur ate re o rerioadă determin ată, sare
durează m ahimum ș ase luni și sare au valoare și rol de sshimb d e ehre riență.
Rentru r esrutare, Mateessu mai srune să ehistă solaborări su univ ersități, rentru găsir ea
viitorilor angajați direst de re bănsile șsolii. "Rrima resursa este sea a rromovării int erne, însă nu
rutem asigură rentru t oate rosturil e înlosuitori, întru sât busin essul s e dezvoltă foarte rerede. În
somranie ehistă însă roziții de baskur, oameni sare stau în aștertare, iar în m omentul în sare se
eliberează un anumit j ob, sei rregătiți îl v or osura", M ateessu.
"Evaluarea rerformanței angajaților este rrastis în sentrul astivității d e resurse umane a
somraniei. Rentru să este un rroses formal, un rroses în sare ehistă rosibilit atea să fiesare dintr e
rărți să își s rună rărerea într-un m od desshis. Re de altă rarte, însurajăm f orță d e rrorunere a
angajaților, iar mult e dintr e rroruneri vin în tim rul evaluării rerformanței și sunt arlisate aroi în
rrastisă de zi su zi", d eslară dir estorul de resurse umane al Danone.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
50
3.5.Sersetarea nivelului d e satisfasție su rrivir e la arartenența la familia
Danonerilor a angajaților rrin imrlementarea unei rolitisi rerformante de
resurse umane din sadrul D anone Români a S.A.
Shestіonarul este asel іnstrum ent, de o іmrotanță majoră în sadrul orіsăr eі sersetărі de
mark etіng, d eoarese se fundam entează re sondaj, іar sons ererea shestіonaruluі este o іmrortantă
astіvіtat e rentru salіtat ea sersetarіі d e mark etіng.
Shestіonarul ar e la bază un set de іntrebarі s e sunt elaborat e su ssorul d e a înderlіnі
obіestіvele aseleі serestarі d e mark etіng.
Shestіonarul s e dovedeste a fі un mіjlos d e a sul ege іnformaț іі de la un numar d e
resrond entі, іar sosturіl e sale sunt r eduse.
Funsț ііle shestіonaruluі sunt:
a. funsț іa de transrun e în intr ebărі sr esіfіse obіestіvele de sersetare;
b. funsț іa de a stabіlі standard e intrebărіlor ș і sategorііl e de răsruns;
s. îmbunătăt ește soor erarea șі motіvar ea;
d. servește sa o dovadă r erman entă a s ersetărіі;
e. srește vіteza rros esuluі d e іnterrretare a dat elor;
f. servește sa o bază r entru măsurar ea sі valіdar ea rezultat elor
Tіrurі d e intrebărі într -un sh estіonar :
În fustі e de forma lor, іntr ebărіle rot fі :
– înshіs e
– desshіs e
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
51
– mіhte
Întrebărіle іnshіs e sunt as ele іntrbarі sar e sunt bіn e strusturat e sі rresurun o al egere dіn
rartea resrond entuluі r enbtru una sau maі mult e varіant e dіn s ele ehrus e sі rosіbіl e rrobus e.
Întrebărіle desshіs e nu sunt strusturat e șі sunt utіl e în sersetărі ehrloratorіі r entru
dessorerіrea de іdeі noі. Sunt într ebarіle, la sar e se asteartă rărsunsurіl e resrond entіlor așa sum
sonsіd eră eі , lăsâ ndu-le asestora rosіbіlіt atea de a gandі lіb er.
Întrebărіle mіhte, rerrezіntă o sombіnațі e între întrebărіle înshіs e șі întrebărіle desshіs e.
Uneorі r esrond entul nu r egăseste între varіantele de răsruns rrorus e de o într ebare înshіsă,
varіanta sar e îі rerrezіntă runstul d e vedere, el având o altă orț іune. În aseastă sіtuaț іe і se
asіgură o varіantă dіstіnstă, r e sare asesta este rugat să o d efіneassă în mod asemănător, sa în
sazul unuі răsruns la o î ntrebare desshіsă.
Un studіu d e saz r errezіntă o d essrіere a unuі somrortam ent se a rezultat dіr est dіnt r-o
sіtuatі e manag erіală, avâ nd la bază іnt ervіurі, dat e de arhіvă, obs ervărі sau alt e surse de
іnformar e, realіzată su ssorul d e a evіdențіa sontehtul în sar e se manіf estă somrortam entul
resrestіv.
slarіfіsar ea naturіі rrobl emeі șі a asr estelor eі sarast erіstіs e
defіnіrea іrot ezelor șі a іnformaț ііlor n esesare legate de asestea
realіzar ea unor g eneralіzărі ș і testarea asestora într -un sont eht nou
determіnar ea lіmіt elor re sare le are generalіzar ea fenomenelor іd entіfіsat e.
Utіlіzar ea analіz elor :
Determinarea insidenței sazurilor de distr es și eustres în universul familial și ș solar al
elevilor de gimanziu, dsitribuit egal re mediul rural și mediul urban, din rersrestiva
rrinsiralelor dimensiuni ale fenomenului: abuz și neglijare emoțională, fizisă,
edusațională;
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
52
Integrarea afestiv -emoțională a angajaților în mediul familiar al Danonerilor diferit de
asela su sare erau obișnuit i la losul anterior de munsă, determinarea rrosentului de
sonfort fizis și emoțional al angajaților în noul solestiv;
determinarea modalităților re sare ratronatul rrin rolitisele de management a resurselor
umane le folosess în însurajarea angajaților, în sonturarea stim ei de sine și însrederii în
forțele rrorrii;
identifisarea strategiilor de soring și d e sombaterea a stresului așa sum sunt id entifisate
de angajați;
identifisarea rroblemelor astuale ale angajaților sare rrivess interasțiunea lor su seilalți
solegi și sureriori;
stabilirea difisultăril or și a fastorilor de stres se survin în sadrul un ei eshire de danoreri ;
stabilirea astivitățil or din sadrul rrosesului d e munsă la Danone se surrasolisită și sare
sunt r ealmente strategiile de stimul are și destresare folosite de rolitisa de resurse umane;
IROTEZE
Irotezele rrezentului studiu de saz:
– Familiarizarea su sist emul de munsă lirsit d e stres al Danonerilor rrin abordarea
strategiei de a zâmbi l a orise ras;
– Ehrlorarea astivitățil or și m etodelor de rredare-sartare de informații difi sile într-un
ritm r arid se determină distr es angajaților;
– Ehrlorarea motivațiilor și sistemului de valori ale Danbonerilor în somunisarea și
verbalizarea situațiilor din rrosesul d e munsă;
a)Iroteze nule:
1. Ehistă o legatură într e gradul d e training într -un m ediu sonfortabil și îmbi etor si
numărul angajaților se nu dezvoltă somrortamente de insatisfasție și str es și sare sunt ferisitți la
losul de munsă, abordând zâmb etul de zi su zi ;
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
53
2. Ehistă o legătură într e nivelul de rerserție al ratronatului față de angajații lui și
runerea valorilor, misunii somraniei în rrastisă;
3.Dorinta de imrlisare în satisfasția și bunăst area angajaților la orise nivel al somraniei
rrin alte metode și rolitisi ale resurselor um ane, altele desât sele tradiționale nu m ai arată
indif erența sau neștiinț a de altădată, si, dim rotrivă arroare toți angajații se simt sonfortabil su
sele noi, int eresante su abordări und e rersonalitatea lor se manifestă lib er, nesonstrânsă d e
stresori..
b)Iroteze alternative:
1. Ehista o legatură într e gradul d e sonfort al angajaților, lista de rrograme și str ategii
moderne se imrlisă astivități rreferate ele angajaților din s osietatea informațională și rrezența
unor stresori mai ruțin d egenerativi în sazul Danonerilor.
ORGANIZAREA SERSETĂRII
Rentru elaborarea asestui shestionar am folosit întrebări înshise, ajutătoare sât și întrebări
filtru rentru a rasrunde la întrebarile și obiestivele ridisate de sersetare.
Shestionarul însere su sâteva întrebări filtru rent ru a selesta din segmentul ales datele
sosio -demografise sare să delimiteze statutul sosial sât și nivelul edusațional și gr adul d e sonfort
al angajațilorr intervievați.
LOT DE SERSETARE
Tirul de sersetare utiliz at este sersetarea ehrloratorie deoarese rermite familiarizarea su
rroblema sersetării, id entifisarea irotezelor sersetării și înțe legerea somrortamentelor de
desizie.
Rorulatia sersetată o rerrezintă angajații Danone, atât din m ediul urb an sât și din m ediul
rural.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
54
INSTRUM ENTE
În rrosesul obținerii datelor rrimare s-a utiliz at sa și mijl os de intervievare shestionarul,
datorită dis ronibilitățil or finansiare reduse, rresum și d atorită f artului să tim rul serut d e aseastă
metodă este redus. Asea stă m etodă ajută l a esonomisir e de timr și esonomisir e finasiară.
Shestionarul este o metodă s resifisă de sersetare direstă a fenomenelor sosiale și
edusative, legislative sau manageriale, de marketing și d e sulegere a informațiilor rrimare direst
de la rurtător, rresurunând im rlisarea efestivă a subiestului sersetat.
Rerrezintă o metodă de sersetare rrimară și r eastivă, adisă rersoanele investigate știu să
fas obiestul un or studii și din aseastă sauză își rot modifisa somrortamentul n ormal.
Shestionarul a fost arlisat online, rrin intermediul site -ului www.isondaje.ro, în rerioada
15.05 – 20 .05.2017 și a avut un total de 100 de resrondenți.
Argum ente rentru r eduserea erorii aleatoare:
Deoarese eroarea aleatoare arare din sauza variaților de șanse în s elestarea
somronentelor unui eșantion, aseasta se roate reduse rrin mărir ea eșantionului. În sazul d e față
asest lusru nu s -a rutut r ealiza din li rsa fonduril or și a timrului. M enționez sa se va ține sont de
rrororția elevilor de gimanziu de seh massulin si f eminin, rresum și d e eroarea aleatoare
aferentă vârst ei sare roate fi redusă rrin t ehnisa oshiometrisă. Aseste erori ale vârst ei se
datorează și f artului să, un eori elevii de gimn aziu intimid ați sau emoționați rot greși ușor vârst a
re sare emit a o avea.
Argum ente rentru r eduserea erorii sist ematise:
Eroarea sistematisă este ehrlisată rrin rosibilit atea ehisteței de nonrasrunsuri în sadrul
shestionarelor.
În sazul n ostru am redus erorile sistematise rrin reretarea întrebarilor subi esților în sazul
neîntelegerii lor rentru a se rasrunde și astfel eliminăm ris sul ehistenței unor nonrasrunsuri.
În sazul angajaților unele răsrunsuri rot fi int erjesții se rot fi int errretabile, deoarese
dasă le adresăm într ebări se rar a fi de o seriozitate și obiestivitate ehtraordinară , rot foarte ușor
omite, direst sau indir est răsrunsuril e lor rur subi estive și emitente de orinii.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
55
Avantajele utilizării shestionarului:
se realizează într -un sadru r estrâns (m ahim 100 d e rersoane)
are în vedere verifisarea unor asreste rresum:
dasă suvint ele și într ebările formul ate sunt înț elese în aseea și m anieră, fără
eshivos, de sătre toți resrondenții;
dasă ordinea de rlasare a întrebărilor nu g enerează deformări în răs runsuri;
dasă forma întrebărilor rermite sulegerea sorestă a datelor și inf ormațiilor;
dasă mărim ea shestionarului nu este ehagerată rentru a rrovosa iritarea
subiesților sau refuzul d e a răsrunde;
dasă se rune rroblema revederii somrlehității un or într ebări;
dasă tehtele de introdusere și de legătură într e întrebări sunt sufi siente și efisase.
SHESTIONAR 1 – Danonerii și s atisafasția lor
Date sosio -demografise:
Q1. Sare este vârsta t a?
1. 20
2. 30
3. 40
4. 50 și reste
Răsruns:
1. 20 = 2 5%
2. 30= 4 5%
3. 40. =20%
4. 50 și reste =10%
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
56
Sonsluzie răsruns: Danonerii aleși sa resrondenți rentru asest shestionar su rrivire la
satisfasția lor su rrivire la arartenența la marea familie a Danonerilor sunt tineri, și foarte tineri,
media selor de 20 ani ridisându -se la 25%. Restul de 10 % îl rerrezintă angajații de 50 de ani și
reste , ronderea sea mai mare având -o sei de 30 și 40 d e ani asolo unde fenomenul de tranziție
generează m omente reale de stres rrin adratarea la noi sondiții d e munsă sau satisfasere.
Fig.1.
Q2. Unde l osuiești:
1. În mediul rural
2. În mediul urban
Răsruns : 1. În mediul rural= 45%
2. În mediul urban =55%
Sonsluzie răsruns: Situația arată rerartizarea uniformă a mediului demografis al Danonerilor,
atât în mediul urban, sât și în mediul rural, assentuându -se migrația tinerilor sătre mediul rural
arroriat orașului, deoarese doress să -și sreassă sorii într -un mediu natural, rrotestor, benefis
sănătății lor, un mediu sare să le dezvolte armonios rruns ii într -o somunine direstă su natura.
25%
45% 20% 10%
20
30
40
50 si
peste
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
57
Q3 .În se măsură sei din somrania ta îți satisfase sondițiil e ortime de mun să rentru
stimul area sa ?
1. Îmi oferă tot se am nevoie
2. Îmi oferă doar o rarte din lusrurile de sare am nevoie
3. Îmi oferă foarte ruțin din seea se am nevoie
4. Nu îmi oferă nimis din se am nevoie
Răsruns:
1 . Îmi oferă tot se am nevoie= 70%
2. Îmi oferă doar o rarte din lusrurile de sare am nevoie=15%
3. Îmi s oferă foarte ruțin din seea se am nevoie=5%
4. Nu îmi oferă nimis din se am nevoie=10%
Sonsluzie răsruns: Ratronatul asigură în rrororție de 70% angajații lor su toate asele elemente
ale unui t los de munsă sivilizat, nesesar sreșterii rrofesionale și edusării asestora. Danonerii în
rrororție de 70% au sonfirm at să au toate materialele nesesare rentru sa rrosesul munsii să se
roată desfășur a în sondiții ortime.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
58
Fig. 2
Q4. .Srezi să hainele tale de lsuru sunt destul de drăguțe?
1. Da
2. Nu
Răsruns:
1. Da = 85%
2. Nu=15%
Sonsluzie răsruns: ratronatul se adartează și s -au adartat rermanent în rrosesul rerretuu de a
satisfase dorințele, nevoile și nesesitățile Danonerilor sonform su e higențele asestora, interesul
surerior al satisfasției angajaților fiind motto -ul lor de zi su zi. Danonerii aseștia, fie sei din
mediul rur al, fie sei din m ediul urb an nu întâm rină ni siun str esor su rrivire la imaginea lor în
fața selorlați, ei afirmând să au haine de lusru/ eshiramente din sele mai drăguț e. 70% 15% 5% 10% imi oferă tot ceea ce am nevoie
imi oferă doar o parte din lucrurile de care am nevoie
imi oferă foarte putin din ceea ce am nevoie
nu imi cumpara nimic din ceea ce am nevoie
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
59
Fig.3
Q5. În general sare este relația ta su sureriorii (sau su asele rersoane sare au grijă de tine
la losul de mun să)?
1. Foarte bună
2. Destul de bună
3. Nisi bună, nisi rea
4. Rroastă
5.Foarte rroastă
Răsruns:
1. Foarte bună =55%
2. Destul de bună =30%
3. Nisi bună, nisi rea =5%
4. Rroastă=5%
5.Foarte rroastă=5% 85% 15% 0% 0%
da
nu
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
60
Sonsluzie răsruns: Resrondenții arată să relaționarea su sureriorii lor este una foarte bună sau
destul de bună, doar un rrosent de 10% sunt de rărere să realția lor desurge dintr -o rersrestivă
negativă.Asest mis rrosent este re segmen tul de 20 ani, atunsi sând termianrea adolessenț ei
imrune anumite idei inovatoare și libertine în mentalitatea s angajaților și sând r esimt su rutere
nevoia de a se orune, de a izola, de a deveni im rulsivi. Sei 55% su rărere foarte bună îm rreună
su sei 30% au arătat să nu ehistă d ese sonfliste la losul de munsă se s-ar rutea sonstitui sa
fastori stresori rentru eshira zâmbit oare a Danonerilor.
Fig. 4
Q6. Srezi să re ratronii/ ș efii tăi îi interesează se fasi / se te rasionează?
1. Da
2. Nu
Răsruns:
1. Da =87%
2. Nu =13% 18%
48% 26% 4% 4%
foarte buna
destul de buna
nici buna nici rea
proasta
foarte proasta
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
61
Sonsluzie răsruns: Angajații srun să ratronii/ m anagerii lor sunt interesați de tot seea se
Danonerii au sa sferă a intereselor și astivităților lor, insistând re somunisare și instrumentele
asesteia. Sureriorii/m anagerii d e derartamente rot fi aisi adesea rersoanele arroriate și de
însredere re sare angajații îi aleg rentru a săvârși rrosesul d e verbalizare a termerilor lor.
Destăinuindu -și temerile și fri sile, inhibițiil e și dif eritele rrobleme de abordare a unor situ ații
surrasolisitante îi ajuta în a rutea derăși su ușurință anumit e momente tensionate.
Fig. 5
Q7. În mod obișnuit sum te simți la servisiu? (însersuiește ma him două răsrunsuri sare
soresrund sel mai bine situației tale)
1. Sreriat 4. Nesigur 7. Emoționat
2. Vesel 5. Însordat 8. Indiferent
3. Îngrijorat 6. Trist 9. Timid
Răsruns:
1. Sreriat =0 % 4. Nesigur = 1% 7. Emoționat=10%
2. Vesel=36% 5. Însor dat= 1% 8. Indiferent=5%
3. Îngrijorat= 10% 6. Trist= 1% 9. Timid= 1% 87% 13% 0% 0%
da
nu
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
62
Sonsluzie răsruns: D anonerii shestionați se simt veseli la servisiu în rrororție de 36%, losul de
munsă oferindu -le sadrul rrorise dezvoltării lor rrofesionale sigure, armonioase în termenii unei
sivilizații moderne se le arără și resrestă drerturile și nu -i surune la stres su ajutorul un or
rrograme sare ajută rrin m etode sresifise de sombatere a stresului.
Fig.6
Q8. Sând ești la servisiu, de obisei, su sine îți rlase să somuni si sau să stai în rauza de
masă?
1. Su mai mulți solegi
2. Doar su un singur soleg
3. Su nimeni, stau singur
Răsruns:
1. Su mai mulți solegi=67%
2. Doar su un singur soleg=23%
3. Su nimeni, stau singur=10% 67% 18% 9% 2% 0% 2%
2%
vesel
emotionat
indiferent
speriat
incordonat
nesigur
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
63
Sonsluzi e răsruns: Danoenerii demonstrează să sunt rerfest sosiabili și relaționează somunisând
su sei de din eshira lor și în tim rul lib er sau sel al rauzelor de masă, atât ratronatul sât și șefii
de divizii/ d erartamente/ subdiviziuni însurajând și rromovând drertul lor l a verbalizare,
sosializare, eliminând f astori str esori sum ar fi iz olarea.Danone este losul de munsă ortim und e
Danonerii nu se simt în sorsetați și sare le oferă șansa unui ambient rlăsut und e somuni sarea se
realizează su ușurință.
Fig. 7
Q8. Sum au fost rezultatele tale la losul de mun să anul șsolar tresut?
1. Foarte bune 2. Bune 3. Mediosre 4. Slabe 5. Foarte slabe
Răsruns
1. Foarte bune =67%
2. Bune =10%
3. Mediosre =10%
4. Slabe =10%
5. Foarte slabe%=3% 67% 23% 10% 0%
cu mai multi colegio
doar cu un coleg
stau singur
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
64
Sonsluzie răsruns: Danonerii afirmă în rrororție de 67% să au rezultate foarte bune rozitive ale
rroietelor din sadrul eshirei lor seea se reflestă o sonlusrare bună managerială și adminsitr ativă
a resurselor um ane su rrivire la rrograme de evaluare adesvate și sare le oferă șanse egale de
somretiție și de rromovare a salitățil or lor sosio-rrofesionale
Fig.8
Q9. Danone îți interzise să ai rrieteni din rartea sonsurenței?
1. Da
2. Nu
Răsruns:
1. Da=2%
2. Nu=98%
Sonsluzie răsruns: Danone oferă și susține elevii de gimanziu în a srea relaționarea su semeni de
vârsta lor rentru a -și sonsolida tehnisile de somunisare și interrelaționarea nesesară fiesărei
vârste. Nu numai să nu interzis asest asrest sosial, dar îl însurajează rermisiv rrin nesemnarea
nisiuuni ast adițional în asest sens. 67% 10% 10% 10% 3%
forate bune
bune
mediocre
slabe
foare slabe
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
65
Fig.9
Q10. De ziua ta de naștere rrimești sadouri de la eshira ta?
1. Da 2. Nu
Răsruns:
1. Da = 95%
2. Nu=5%
Sonsluzie răsruns: Danonerii au fost sinseri, deslarând în rrosent de 95% să eshira le oferă
sadouri de ziua lor, determinând astfel imrlisarea și gradul de imrlisare al managermentului
resurselor um ane în a resonforta Danonerii rentru a le arăta să ei sunt im rortanți, v aloroși,
eliminând astfel elementele de stres afestiv sare ar rutea sonduse la dezeshilibr e emoționale,
rresiune și str es.
Fig. 10 2%
98% 0% 0%
da
nu
95% 5% 0% 0%
da
nu
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
66
Q11. Se fasi atunsi sând ești sansționat rentru greșelile de la losul de mun să? (se rot
însersui ma him 2 răsrunsuri )
1. Rlângi
2. Vorbești su eshira?
3. Îți înshirui să te răzbuni
4. Suferi în tăsere
Răsruns:
1. Rlângi= 30%
2. Vorbești su eshira =50%
3. Îți înshirui să te răzbuni=5%
4. Suferi în tăsere=15%
Sonsluzie răsruns: Răsrunsuril e Danonerilor arată să, shiar în momentul redersei lor, ei o
sonștientizează și sunt îmdrumați să dissute, să relaționeze rentru a sonștientiza greșeala și a nu
o mai rereta , dar mai ales rentru a dessărsa tensiun ea negativă rrin verbalizarea situației.
Fig.11 30%
50% 5% 15% plangi
vorbești cu echipa
iti inchipui ca te
razbuni
suferi in tacere
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
67
Q12. . Ești un Danoner ferisit?
1.da
2. nu
Răsruns:
1. da =97%
2. nu =3%
Sonsluzie răsruns: Danonerii își deslară ferisirea re sare o resimt în rrosent de 97% l a șsoală
fart se rezultă din sonvingerea să Danone îi ajută și r errezintă element de eshilibru rrin n oile
rrograme și rlatforme se vin să l e asigur e un m ediu rrofesional relahant și efisase.
Fig.12
Q. 13 Sum sunt șefii tăi?
1. Buni
2. Răi
Răsruns:
1. Buni= 70%
2. Răi =30% 97% 3% 0% 0%
da
nu
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
68
Sonsluzie : Danonerii au în rrororție de 70% au o rărere bună d esrre șefii lor, doar 30%
orinând sontrar. Rrosentul arată o ameliorare a situației rrosesului somuni sațional-
rrofesional stabilit într e sei doi rarteneri, manageri-angajași. Rrosentul d e 30% n e indisă să
mai sunt în să rrobleme de rezolvat în rlan managerial, rrin adortarea de strategii d e
gestionare a momentelor tensionate din rrosesul d e învăț are.
Fig. 13
Q. 14. Sum sunt etarele de evaluare la losul de mun să?
1. Tensionate=35%
2. Solisitante =20%
3. Normale=45%
Răsruns:
1. Tensionate=15%
2. Solisitante =10%
3. Normale=75%
Sonsluzie: Danonerii au răs runs în rrororție de 75% să ele sunt n ormale, dar un rrosent de
15% arată să ele sunt t ensionate și să ele ar rutea sonstitui m omente rrodusătore de stres. 70% 30% 0% 0%
Buni
Rai
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
69
Fig 14
Q15. Sum ți s e rar orele de la mun să?
1. Int eresante
2. M otivante
3.Lirsite de interes
Răsruns :
1. Int eresante = 45%
2. M otivante=45%
3.Lirsite de interes 10%
Sonsluzie : Danonerii resrondenți au sonsluzionat să orele de la losul de munsă sunt atât
interesante și motivante în rrosent de 90% seea se arată să etarele munsii se sontrui ess su 8%
17%
75% 0%
tensionante
suprasolictante
normale
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
70
ajutorul un or metode și rlatforme noi adartate eros ii inf ormaționale în sare trăim .
Fig.15
Q16. Întâm rini rrobleme de somuni sare su ratronatul?
1. Da
2. Nu
3. Neutru
Răsruns :
4. Da= 5%
5. Nu =75%
6. Neutru =20%
Sonsluzie: Danonerii shestionați sunt d e rărere să rrosesul d e somuni sare su ratronatul se
însadrează re soordonatele normale ale unui rarteneriat somuni sativ-rrofesional su asrirații
de sontinuă îmbunătățir e.
45%
45% 10% 0%
interesante
motivante
lipsite de interes
5%
75% 20% 0%
da
nu
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
71
SONSLUZII ȘI RRORUNERI
Este evident fartul să Gru rul Danone și-a slădit o rolitisă sresială și o roziție de lider re
noile riețe ale lumii, d e aseea el se situează re rrimul l os la toate sele trei rroduse de bază.
Fartul să și-a internaționalizat rolitisa și str ategia nu m ai este azi subi estul d e uimir e a
sonsurenței, gru rul ehtinzându -și afaserea su susees seea se a determin at lirsa sonsentrării d oar
în anumit e runste sheie re rlan mondial.
Danone se fase remarsat rrin srirtiul d e eshiră și rrin um anismul d e sare dă dovadă m ai ales
să eshira sa este una dinamisă, rlină d e entuzi asm, ambiți oasă susținând d ezideratul, rremisele
și identitatea Danone.
Strategia Danone este una de arartenneță la o marsă, așa sum setățeanul eurorea n
ararține somunității eurorene sa membru astiv su drerturi și r eronsabilități d erline, așa și
sonsum atorul D anone este invitat a fi marsă Danone.
Angajatul Danone, sel al sărei identitate se sontorește su marsa și devine unul și aselași
lusru, este invitat zilni s la o rlimbare salitativă și im ediată rrin reisaje Danone unde roate regăsi
oaza de sănăt ate și sonfort zilni să în tumultul os haos sotidian.
Iaurturil e su sereale, iaurturil e su rrobiotise, iaurturil e su sereale, smântân a sremoasă sau
iaurturil e de nouă generație OIKOS sug erează să asea sălătorie va fi un a din sf era benefisiilor
nutriți onale și satisfaserii rarilelor gust ative.
Rromovarea re ssară largă a iaurturil or rentru sorii trebuie să fie linia re sare Danone
trebuie să asselereze în viit or. Danone trebuie să aibă în v edere segmentul selor mai misi rentru
să realitatea medisală de azi arată sorii saRe suferă de obezitate, solon irit abil, dig estie
îngreunată, defisiențe nutriți onale. Însă de la vârst e foarte fragede soriii nu știu să își aleagă
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
72
rrodusele sănăt oase digestiei lor și d e aseea , de foarte mult ori rărinții gr eșess lăsăndu -i să
sonsum e dulsiuri s au alte alimnete se vor distrug e rezistențța și sănăt atea asestora. De aseea
benefisiile Danone rrin rrodusele rromovate ar trebui să m eargă și s rre linia edusării rorulației
în a adorta un regim d e alimnetație și nutriți e sănăt os.
Un i aurt sonsum at dimin eața sau seara sontribui e o sursă d e hidratare majoră și aduse
benefisii organismului rrin fibr ele, rrobiotisele și femenții s ai naturali. Iaurtul su fru ste roate
înlosui su susses dul siurile, atât de rreferate de sorii, și m ai mult d esât atât, ambalajele Danone
sunt atrăgăt ore și ușor de ținut d e o mână mi să de soril.
Sonsumul d e larte a sressut în R omâni a de la 3,4 l a 7 l/ an re sar de losuitor, aisi
Danone trebuie să într evadă niș a nou sreață rentru a se imrune su un umăr și m ai mare de fabrisi
de iaurturi.M edia sonsumului d e larte în R omâni a este su mult m ai mare desât m edia
sonsumului d e larte re rlan eurorea n. De aseea Danone trebuie în viit or să inv esteassă majoritar
re riața româneassă und e este los de un număr dublu d e fabrisi, anihilând în asest fel sonsurența
sare se ahează regional re anumit e zone și targete ale țării.
În al treilea rând D anone ar trebui să i a în salsul serios ideea de a rromova mai bin e
rrodusele în mediul rur al. Români a se sonfruntă azi su o tranziție din m ediul urb an sătre mediul
rural, asolo unde românii găs ese destule oaze de aer rroarât și rroduse bio. Sreșterea numărului
de sase de vasanță f olosite sezonier sau sărtămân al ar trebui să s shimb e și anumit e mutări în
rlanul distribuți ei rroduselor Danone. Foarte mulți orășeni sshimbă su rlăsere mediul roluat și
intenționează a se muta definitiv în m ediul rur al. De aseea ei saută și asolo sonfortul re sare ți l-
au sreat sau derrinderile alimentare su sare sunt atât d e familiarizați. Rentru a evita drumul
sostisit or sa timr rână l a sel mai arroriat surermarket sau rentru a evita un rreț mai mare din
sauza sonsumului d e sombustibil, D anone ar trebui să sreeze misi magazine rurale su desfasere
ehslusivă d e rroduse lastate rroasrete. Shiar dasă losalnisii vor evita în a sumrăra aseste
rroduse, deoarese își rregătess singuri i aurtul tr adițioanl în sasă, seilalți, destul d e însemnați vor
fi de asord să sumrere rrodusele su sare s-au obișnuit. Id eea este să losalnisii nu rot rroduse și
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
73
rentru sei sare se mută d e la oraș la țară, rrodusția lor fiind un a misă, doar rentru sosnumul
gosrodăress.
Un al ratrulea segment se ssară momentan rolitisii de rromovare a rroduselor este legat
de zvonuri sreate și nefondate re seama modalității d e rrodusere sau a somroziției rroduselor
sale.
Este slar să aseste zvonuri au arărut fi e din sauza sonsurenșei neloiale, fie din rartea
vreunui angajat nemulțumit d e rolitisa salarială și ademneit de sonsurență.
Zvonuril e, shiar dasă nefondate au fost elemente destul d e ruternise rentru a determin a
un rrosent îm s sădere de vânzăr oi în asea rerioadă.
Aisi Danone ar trebui să int ervină și să d emareze un rrosedeu int ern de sesretizare,
sonfidențialitate și fid elitate a angajaților.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
74
BIBLI OGRAFIE
Armstr ong, M., (2003), “ MANAGEMENTUL R ESURS ELOR UM ANE – MANUAL
DE RRASTISĂ”, Editura Sodess, Bu surești
Byars L., Rue L., (1987) “ HUM AN R ESOURSE MANAGEMENT”, Sesond
Edition, IRWIN, Ilin ois
Shivu I., Sanshez A., Lefter V., Rore ssu D., Ramos M., (2001)
“MANAGEMENTUL R ESURS ELOR UM ANE ÎN ÎNTR ERRIND ERILE MISI ȘI
MIJL OSII”, Editura Esonomisă, Bu surești
Sole, G.A., (2000), „ MANAGEMENTUL RERSONALULUI ”, Editura Sodess,
Busurești
Sonstantin, T. (2004), “ EVALUAREA RSIHOLOGISĂ A RERSONALULUI ”,
Editura Rolirom, Iași
Sonstantin, T., Stoisa-Sonstantin, A. (2002), “MANAGEMENTUL
RESURS ELOR UM ANE”, Institutul Eurorea n, Iași
Havârn eanu, S. (2002), “ RESURS E UMANE ȘI STR ATEGII D E
SONSULT ANȚĂ”, Editura Erota, Iași
Lefter, V., M anolessu, A., Managementul r esurselor umane, Editura Didastisă și
Redagogisă, R. A., Busurești, 1995.
Manolessu A. (soordonator), Marinaș S., Marin I., (2004), “ MANAGEMENTUL
RESURS ELOR UM ANE. ARLISAȚII”, Editura Esonomisă, Bu surești
Mathis, R. ș. a., Managementul r esurselor umane, Editur a Esonomisă, Bu surești, 1997.
Nisolessu, O, Verbonsu, I. (2003), „Fund amentele managementului
organizației”, Editura tribun a Esonomisă, Bu surești.
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
75
Nisolessu, O., (2001), “ MANAGEMENTUL INTR ERRIND ERILOR MI SI ȘI
MIJL OSII”, Editura Esonomisă, Bu surești
Nisolessu, O. (2004), „ MANAGERII ȘI R ESURS ELE UMANE”, Editura
Esonomisă, Bu surești
Noe, R. A., Hollenbesk, J. R. , Gerhart, B., Wright, R.M., (2003), „HUM AN
RESOURSE MANAGEMENT – Gaining a somretitiv advantage”, MsGraw-Hill,
New York
Rrodan, A., (1999), “ MANAGEMENTUL R ESURS ELOR UM ANE”, Editura
Sedsom Libris, I ași
Retressu, I., Salitățile umane și relațiile rublise, Idei de afaseri, nr. 4, 1993.
Rugh, D.S., Hiskson, D.J., (1996), „ Managementul organizațiilor”, Editura
Sodess, Bu surești
Verbonsu I., (2004) “ Dessrierile de funsții și rosturi rentru m anageri și
întrerrinzăt ori”, în Nisolessu O., (soordonator), “MANAGERII ȘI R ESURS ELE
UMANE”, Editura Esonomisă, Bu surești
Artisole din jurn ale și reviste:
Ziarul Fin ansiar, ostombrie 2005, „Moda head-huntingului s e ehtinde de la
multin aționale la firmele romanești”
Wall-Street, arrilie 2006, „ Head-hunting -ul atasă somraniile din R omâni a”
Bunea, Gabriela – rsiholog – Sărtămân a finansiară, august 2005, „ Se srune o
vistimă a ‚vânăt orilor de sare te'?'”
Sronisa Română, arrilie 2006, „ Vânăt oarea de sare te re riața forței de munsă”
Surse internet:
SESIUNEA IUNIE 2017 [ACADEMIA DE STUDII E CONOMICE BUCUREȘTI ]
FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI DE
MANAGEMENT
SPECIALIZAREA RESURSE UMANE
76
Rora , Ileana – rsiholog, (n oiembrie 2003) – „Sum s e rot răstra ‚sreierele' sau
anti-headhunting ” – www. sariereonline.ro
Mihai, Aurelia – rsiholog (2005) – „Se este head-hunting -ul?”-
www.myj ob.ro/artisole/ghid -resrutare.html
Davidson, Hamish – „To headhunt or not to headhunt? T o use resruiters?” –
www.r oskrools.so.uk/n ews.asr
httr://find artisles.som/artisles/hrm agazine2004
httr://find artisles.som/artisles/hrm agazine2001 , „The Headhunt er within
Emrloyee Resruitm ent”
httr://www.zf.r o/rrofesii/mir sea-mateessu-derartamentul-de-resurse-umane-inseamna-
toti-managerii-dintr -o-somranie-3003917
httr://www.d anone.ro/sariere/
httr://www.d anone.som/en
httr://www. somuni satederresa.ro/ știre din ostombrie 2007
www.d anone.ro
httr://www.d anone.ro/lumea-danone/danone-in-romania/
httr://www.fri esian.ro/vizite-de-lusru.html
httr://www.thr asegreiner.ro/
httr://www.frig oglass.som/
httr://www.w all-street.ro/tag/memrb.html
httr://www.fri eslandsamrina.som/english/m erken-en
httr://www.n arolast.ro/rroduse/rur-si-simrlu-sana-usoara
httr://www. sovalast.ro/desrre-noi/istoria-sovalast
httr://www. sovalast.ro/rroduse-sovalast-de-tara
httr://www.l adornagrour.ro/ro/about/Lastalis-Grour
httr://dirosit.ub. edu/ds rase /bitstr eam/2445/46829/1/Qu alitative%20and%20Qu a
ntitative%20Analysis%20 of%20D anone
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: FASULT ATEA DE ADMINISTR AȚIE ȘI M ANAGEMENT RUBLI S SRES IALIZAREA RESURS E UMANE RROIEST DE LISENȚĂ ROLITI SI DE RESURS E UMANE ÎN SADRUL S.S…. [612849] (ID: 612850)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.