Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere [632108]

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
4.Sistemul informatic al unui broker – aspecte preliminare
În continuarea acestui capitol, vom răspunde , într-o abordare de ansamblu , la nivel
arhitectural, unei întrebări foarte precise și anume: care sunt exigențele care stau la baza
proiectării unui sistem informatic dedicat asistării procesului de capturare de la agenții
financiari (investitori) a ordinelor de vânzare/cumpărare de acțiuni, trimitere a acestor
ordine către o instituție bursieră, respectiv de primire și prelucrare a rezultatelor cu privire
la ordinele executate – de la aceasta din urmă – de confirmare către clienți a acestor
rezultate și crearea premiselor realizării decontării efective; care sunt conceptele
arhitecturale care pot fi luate în considerare în procesul modelării unui sistem informatic
integrat, care să răspundă respectivelor cerințe , focalizându-mă pe aspectele funcționale ale
modulelor componente a unui astfel de sistem și pe infrastructura de comunicații necesară
pentru susținerea traficului de mesaje între modulele sistemului ?
Trebuie să precizăm de la început că maniera în care se vehiculează mesajele în sistem este
determinantă pentru întreaga arhitectură a sistemului – arhitectura aleasă neputând fi
realizată fără suportul componentelor specifice de comunicație. Însăși proiectarea unei
anumite arhitecturi sau a alteia pleacă de la decizia fundamentală privitoare la modul în
care urmează să comunice modulele sistemului între ele.
Aspectele privesc în mod esențial o instituție financiară abilitată în efectuarea de tranzacții
bursiere, în mod uzual pe multiple piețe, și care își pune problema unei abordări integrate a
activității de trading, pentru a putea veni în întâmpinarea unui diversificat portofoliu de
clienți – bănci, firme de investiții, companii, persoane fizice etc. – pentru că numai în acest
context apare nevoia reală unui sistem informatic distribuit, pentru susținerea tranzacțiilor
bursiere.
Această delimitare este necesară datorită faptului că există piețe (generic denumite OTC
– Over The Counter ) pe care, nu numai că procesul de punere în corespondență a cererii
cu oferta se realizează complet automat, dar participații la activitatea tranzacțională pot fi
chiar persoane fizice care au subscris la un serviciu oferit, în ultimă instanță, tot de o
instituție financiară abilitată, care va colecta și prelucra prin intermediul propriului
sistem informatic cererile venite de la clienți, prin intermediul rețelei internet, și va
trimite la automatul bursei electronice ordinele de vânzare sau de cumpărare venite de la
clienți în aceeași manieră în care realizează tranzacțiile bursiere în nume propriu.
4.1Cerințe și exigențe
În acest context, caracteristicile activității de trading într-o instituție specializată sunt
reprezentate de:
•un număr relativ mare de persoane specializate în activitatea de trading, localizate
spațial de așa natură încât să se poate realiza o coerență a politicii și strategiilor de
tranzacționare în funcție de evoluția pieței;
•necesitatea unui acces partajat, pentru toți membrii implicați, la resursele locale de
date – sau la cele globale, în mod virtual, și distribuite regional – având consecințe
directe și determinante în ceea ce privește măsurile de securitate, nivelurile de
control al accesului la date, filtrele pe categorii de utilizatori etc.;
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 1

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
•nevoia unui sistem integrat de gestiune a tranzacțiilor efectuate în cursul unei zile,
de către toți participanții la activitatea de trading, cu facilități de recuperare a
datelor și refacere a stării sistemului în cazul unor disfuncționalități la nivel
harware;
•interfață unică, comună pentru toți utilizatorii, de accesare a instituție bursiere, în
mod uzual prin linii de comunicație dedicate, cu protocol specific;
•activitatea de trading de realizează pe piețe multiple, fiind necesară o abordare
integratoare în proiectarea aplicațiilor utilizatorilor finali, astfel încât prin
intermediul unei interfețe flexibile să se asigure transparența direcționării ordinelor
către piața bursieră specificată de utilizator (având în vedere faptul că aceleași
instrumente financiare se pot tranzacționa pe multiple piețe);
•integrarea procesării rezultatelor primite de la bursă cu privire la execuția ordinelor
de vânzare/cumpărare, astfel încât aceasta să realizeze în timp real și într-o
manieră cât mai omogenă, indiferent de natura instrumentului financiar
tranzacționat (acțiuni, bond-uri, contracte futures / options etc.) și de agentul
financiar implicat in tranzacție (bănci de invesiții, fonduri de investiții, corporații,
individuali etc.);
•volum foarte mare de ordine de vânzare/cumpărare primite de la clienți și de
contracte electronice de prelucrat în urma realizării trading-ului, cere un timp de
răspuns foarte performant pentru întreg sistemul, pentru a putea face față
competiției de pe piața caselor de brokeraj.
Datorită acestor premise, activitatea de tranzacționare bursieră într-o instituție specializată
capătă dimensiuni și, în consecință, abordări fundamental diferite comparativ cu tratarea
situației unui proces de trading la nivelul unui investitor individual. Figura 4.1 ilustrează în
mod sintetic interacțiunile care se realizează între participanții la activitatea de tranzacții
bursiere:
•pe de o parte sunt investitorii, formați din variate instituții financiare, bănci,
fonduri de investiții, investitori individuali, speculatori etc.; aceștia pot plasa
ordinele de vânzare/cumpărare în diverse maniere, funcție atât de propriile intenții
de tranding, de posibilitățile financiare și tehnologice de care dispun, cât și de
posibilitățile de intermediere puse la dispoziție de către casa de brokeraj; în acest
context, ordinele pot fi:
plasate telefonic – este maniera tradițională, care pierde tot mai mult teren
datorită resurselor umane necesare din partea casei de brokeraj pentru a primi
și prelucra astfel de ordine – resurse umane scumpe, fapt care generează
costuri ridicate (prin comisioane mai mari percepute pe tranzacții) comparativ
cu metodele electronice; utilizată în situațiile în care volumul tranzacțiilor este
redus (contracte de futures/options asupra indicilor bursieri, de exemplu);
prin internet – firma de brokeraj pune la dispoziția clientului o aplicație care
poate fi accesată dintr-un browser de internet; sunt necesare module de
încriptate și decriptare pentru asigurare securității transmisiei de date prin
intermediul domeniului public; ordinele ajung astfel direct în sistemul de
trading al casei de brokeraj, de unde sunt direcționate către sistemul bursei
specificat de client; această manieră devine tot mai răspândită în rândul
fondurilor de investiții și a investitorilor individuali;
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 2

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere

Bursă
(diverse piețe) Investitor Investitor Investitor Investitor Investitor
Broker Agenție de Facilitare a Plăților Bază de Date Agenți Financiari Bancă de decontări tranzacții Bază de Date Clienți (investitori) Confirmări Diverse instituții financiare, bănci, fonduri de investiții, investitori individuali etc.
Figura 4.1 – Fluxul de informații între investitori și firma de brokeraj
prin conexiuni dedicate – casa de brokeraj instalează o aplicație client în
sistemul informatic al instituției financiare care joacă rolul de investitor (de
cele mai multe ori o bancă), care se conectează pe linii telefonice dedicate,
prin intermediul protocolului TCP/IP, la serverul de colectare a ordinelor din
interiorul casei de brokeraj; rezultatele primite de către broker de la bursă,
aferente ordinelor plasate în această manieră sunt transmise în timp real de
către serverul casei de brokeraj către aplicația client a instituției financiare
investitoare;
•pe de altă parte sunt firmele de brokeraj – instituții abilitate de bursele de valori și
de organismele financiare naționale pentru intermedierea tranzacțiilor bursiere;
casele de brokeraj reprezintă componenta pivot în ansamblul întregului angrenaj
de punere în contact a cererii cu oferta, de încheiere a contractelor de
vânzare/cumpărare de instrumente financiare și de furnizare a datelor contractuale
agențiilor de clearing, pe baza cărora se va face decontarea – transferul efectiv de
titluri de valoare și respectiv de fonduri – între părțile participante la contract.
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 3

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
4.2Fluxul general de date
Interacțiunea dintre toate aceste componente ale unui sistem global complex – investitori,
bănci de investiții, instituții bursiere, bănci specializate în asistarea decontărilor în urma
tranzacțiilor bursiere ( Trust Banks), agenții de clearing – care asigură accesul investitorilor
la instrumente financiare și a companiilor la capitalul social este reprezentată în Figura 4.2.
Este perspectivă prin prisma rolului de pivot pe care îl joacă firmele de brokeraj.

Client 1
Sistemul de Gestiune Ordinelor Client 2 Client n
Linie 1 Linie 2 Linie n

Bursă
(diverse piețe) . . .
. . . Interfață Clienți
Interfață Bursă Sistemul de Generare a Contractelor Sistemul de Confirmări
Sistemul de Facilitare a Clearinglui Nucleul Sistemului de
Asistare a Tranzacțiilor
Bursiere
Agenție de
Clearing Investitori
(instituții financiare, bănci,
fonduri de investiții,
investitori individuali)
Figura 4.2 – Componentele funcționale ale unui sistem de asistare a tranzacțiilor bursiere
Componentele funcționale ale unui sistem de asistare a tranzacțiilor bursiere la nivelul unei
firme de brokeraj sunt următoarele:
•sistemul de gestiune a conexiunilor cu clienții (interfață clienți)
•sistemul de gestiune a ordinelor
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 4

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
•liniile de conectare la diverse instituții bursiere
•sistemul de generare a contractelor
•sistemul de confirmări către clienți
•sistemul de facilitare a clearingului
Fluxul de date între aceste componente funcționale (cărora le corespund module sau sub-
sisteme la nivelul sistemului informatic integrat al brokerului) se realizează după următorul
scenariu. Vom prezenta în continuare ceea ce se întâmplă odată ce un ordin de
vânzare/cumpărare a unui anumit instrument financiar este trimis către o firmă de brokeraj,
de către un client al acesteia (fond de investiții, bancă, investitor individual etc.) și rutat, de
către aceasta din urmă, către instituția bursieră.
Clientul plasează ordinul fie printr-ul apel telefonic către un trader al brokerului, fie prin
intermediul unui terminal generic care-i permite să trimită un ordin în format electronic
direct către sistemul de gestiune a ordinelor din interiorul casei de brokeraj. Odată ajuns
aici, ordinul este procesat de sistemul de trading al brokerului (vom arăta în capitolele
următoare care este rolul acestuia) și este trimis către instituția bursieră indicată de client,
prin intermediul liniilor directe de comunicație pe care casa de brokeraj le are cu bursa în
cauză. Acesta este exemplu plasării unui ordin de vânzare/cumpărare a unui singur
instrument financiar (de exemplu, a unui anumit număr de acțiuni ale unei companii
specificate de client în ordin). Clienții pot plasa și ordine în bloc ( basket trading), ordine
care conțin o multitudine de instrumente financiare (de exemplu acțiunile a 225 de
companii care compun indicele Nikkei-225 la Bursa din Tokyo1), fiecare având specificate
cantitatea dorită și eventual prețul limită la care clientul dorește ca tranzacția să fie
executată la bursă.
Odată cu trimiterea ordinului clientului către bursă, sistemul de gestiune a ordinelor
pasează informația cu privire la ordinul primit de la client către sistemul de gestiune a
contractelor. În momentul în care ordinul trimis la bursă este executat (sunt îndeplinite
condițiile de preț specificate de client și sistemul de matching al bursei pune în
corespondență ordinul în cauză cu un altul plasat de un alt investitor pentru operația
complementară de vânzare, respectiv de cumpărare), sistemul informatic al bursei trimite
către broker, ceea ce se numește în limbaj de specialitate, o execuție, care poate conține
întreaga cantitate de instrument financiar specificată de client în ordin (ordin executat
integral), sau numai o porțiune din cantitatea totală a ordinului (ordin parțial executat),
urmând ca diferența de cantitate neexecutată să rămână în continuare în sistemul informatic
al bursei, pentru a-i găsi ulterior un alt ordin client pentru împerechere. Execuția (structura
de date referitoare la realizarea unui ordin) este capturată de sistemul de asistarea
tranzacțiilor bursiere al brokerului prin intermediul liniilor de comunicație cu bursa și este
imediat transmisă clientului (dacă acesta are o conexiune în timp real cu casa de brokeraj),
fiind totodată pasată sistemului de gestiune a contractelor. Acesta din urmă deține în acest
moment datele referitoare la ordinul clientului și cele cu privire la realizarea acestuia la
bursă și poate crea un contrat (în termeni informatici este vorba despre un nou obiect sau o
structură de date care va sintetiza întreaga tranzacție ce tocmai s-a realizat:
vânzare/cumpărare a unui instrument financiar specificat, într-o anumită cantitate, la un
anumit preț, obținut din structura execuției primite de la bursă, la care se adaugă
informațiile despre conturile care vor intra ca părți în tranzacție – respectiv un cont al
1 Infomații cu privire la indexul Nikkei pot fi consultate la www.tse.or.jp
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 5

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
clientului, deschis de acesta la firma de brokeraj și un cont corespondent reprezentând
brokerul însuși.
Imediat ce contractul a fost generat, acesta este transmis sistemului care va pregăti datele
necesare clearingului și sistemului care va genera confirmarea corespunzătoare tranzacție
și care va fi trimisă clientului prin poștă sau prin fax (legislația financiară în domeniul
tranzacțiilor bursiere specifică obligativitatea brokerului de a genera o copie de confirmare
în scris a contractului încheiat cu clientul, în urma activității de trading). Componenta de
facilitare a clearingului va transmite datele referitoare la contractul generat în urma
activității de trading către agenția de clearing îndrituită, care va coordona la rândul ei
derularea concretă a decontării și intrării în posesie a instrumentului financiar
tranzacționat. Transferul de fonduri și de titluri de valoare este mijlocit de o bancă cu un
statut de garant ( Trust Bank), la care ambele părți ale contractului de certificare a
tranzacției bursiere au deschise conturi și depozitate fonduri, respectiv instrumente
financiare.
Întregul proces se încheie atunci când părțile intră efectiv în posesia fondurilor, respectiv
instrumentelor financiare care au făcut obiectului activității de trading. Vom detalia în
continuare funcționalitatea fiecăreia din componentele sistemului de asistare a tranzacțiilor
bursiere al casei de brokeraj, menționate anterior.
5.Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a
tranzacțiilor bursiere
Trecând în revistă scenariul general de desfășurare a activității de vânzare/cumpărare de
instrumente financiare prin intermediul bursei de valori, vom prezenta în continuare
funcțiunile esențiale pe care trebuie să le îndeplinească un sistem informatic destinat
asistării tranzacțiilor bursiere într-o firmă de brokeraj. Aceste funcțiuni își corespondentul
informatic în module sau sub-sisteme ale sistemului informat general. Pentru conveniență
și datorită faptului că aceste module (subsisteme) pot fi ele însele foarte sofisticate și cu
multiple ramificații, le vom numi simplu sisteme pe tot parcursul acestui curs.
5.1Sistemul de gestiune a conexiunilor cu clienții (interfață clienți)
Acest sistem are rolul generic de a captura ordinele de vânzare/cumpărare ale clienților și
de a le converti către modelul de date (obiecte, structuri) utilizat de sistemul de trading din
interiorul casei de brokeraj. Este un sistem prin natura lui relativ eterogen, comparativ cu
celelalte componente ale sistemului general de trading, pentru că trebuie să vină în
întâmpinarea diferitelor maniere prin care clienții firmei de brokeraj doresc, sau au
posibilitatea de a-și plasa ordinele către broker. Din această perspectivă se disting trei
categorii principale de clienți ai serverului firmei de brokeraj, Figura 5.1 ilustrând acest
lucru:
•clienți interni – aplicații client din interiorul casei de brokeraj prin care traderii pot
să plaseze ordinele de vânzare/cumpărare primite de la investitori (clienții firmei
de brokeraj) prin apeluri telefonice, sau prin intermediul cărora pot să creeze
ordine în contul propriu al casei de brokeraj ( proprietary trading );
•clienți externi conectați prin internet – așa cum menționam anterior, sunt aplicații
client puse la dispoziția investitorilor de către firma de brokeraj și care sunt
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 6

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
accesate de către aceștia prin intermediul unui web browser; este necesar un API
dedicat unor astfel de conexiuni, care să asigure măsurile de securitate necesare
păstrării confidențialității datelor vehiculate; se utilizează diferite arhitecturi cu
servicii web (stub and skeleton), vehiculându-se obiecte serializate și deserializate,
prin mesaje XML (vezi [GAM]);
•clienți externi conectați prin linii telefonice dedicate – acești clienți au conexiune
directă cu sistemul de trading al casei de brokeraj și utilizează o aplicație client
similară cu cea utilizată de traderii din firma de brokeraj; aceste aplicații client
comunică cu serverele firmei de brokeraj utilizând explicit protocolul TCP/IP,
peste care este implementat un API specific sistemului de trading al brokerului;
astfel de clienți sunt de obicei mari bănci sau fonduri de investiții care fac trading
folosind propriile modele și strategii, cu proprii traderi, si folosesc sistemul de
trading al casei de brokeraj numai pentru facilitarea conexiunii cu bursa și
prelucrarea rezultatelor ordinelor realizate.

Investitor Investitor Investitor Investitor Investitor
Sistemul de Gestiune a Ordinelor Diverse instituții financiare, bănci, fonduri de investiții, investitori individuali etc. Clienți Externi
Sistemul de Trading al Broker-ului Clienți Interni TCP/IP API Web API
Figura 5.1 – Clienții unui sistem de trading
Ultimele două tipuri de conexiuni sunt conexiuni în timp real, prin intermediul cărora
clienții își pot plasa atât ordinele de vânzare/cumpărare către broker, cât și instrucțiunile de
alocare a rezultatelor de la bursă pe diferitele conturi pe care aceștia le au deschise la firma
de brokeraj (vom dezvolta acest subiect atunci când vom prezenta sistemul de generare a
contractelor). De asemenea, primesc în timp real de la bursă (prin mijlocirea oferită de
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 7

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
sistemul de trading al brokerului) date cu privire la stadiul executării ordinelor plasate și
prețurile la care acestea sunt realizate.
5.2Sistemul de gestiune a ordinelor
Acest sistem, în general denumit Order Management Sistem (OMS), este principala
componentă a unui sistem de asistare a tranzacțiilor bursiere. De multe ori, în literatura din
acest domeniu, când se folosește sintagma trading system se face o referire precisă la
această componentă a ansamblului sistemului de asistare a tranzacțiilor bursiere.
Sistemul de gestiune a ordinelor clienților ( OMS) este în fapt veriga care mediază legătura
dintre investitori și bursă, el capturând, de asemenea și rezultatele realizării ordinelor la
bursă (prin intermediul unor linii cu protocoale specifice de comunicare), informând în
timp real clienții săi despre stadiul realizării ordinelor și prețurile aferente acestora. În
Figura 5.2 prezint poziția acestei componente în raport cu clienții săi și cu sistemele
bursiere la care este conectat.
Client 1
OMS Client 2 Client n
Linie 1 Linie 2 Linie n
Bursă (diverse piețe) . . .
. . .
Figura 5.2 – Arhitectura simplificată a unui sistem de trading
5.3Liniile de conectare la instituțiile bursiere
Liniile de conectare cu bursa (în fapt, cu multiple instituții bursiere) reprezintă o
componentă esențială a sistemului de asistare a tradingului. Fără această componentă nu s-
ar putea concepe în practică funcționarea unei firme de brokeraj. Sistemul poate și este în
practică suficient de delimitat de nucleul sistemului de trading al brokerului (Figura 5.3), iar
această delimitare este în principal realizată din două considerente:
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 8

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
•rațiuni arhitecturale – mesajele vehiculate pe aceste linii de comunicație cu
sistemele bursiere au un format specific sistemului bursier deservit, care este de
cele mai multe ori sensibil diferit de modelul de date și arhitectura obiectuală a
sistemului de asistare a trandingului din interiorul casei de brokeraj;

Investitor Investitor Investitor Investitor Investitor
Sistemul de Gestiune a Ordinelor Diverse instituții financiare, bănci, fonduri de investiții, investitori individuali etc. Clienți Externi
Sistemul de Trading al Broker-ului Clienți Interni TCP/IP API Web API
Linie NYSE Linie LSE Linie TSE Linie NASDAQ Linie JASDAQ
NASDAQ NYSE LSE TSE JASDAQ
Figura 5.3 – Rolul OMS în cadrul sistemului de asistare a tranzacțiilor bursiere
•rațiuni de dezvoltare, întreținere și costuri – din moment ce aceste linii convertesc
structurile de date din interiorul casei de brokeraj în mesaje specifice sistemului
electronic al bursei, aceste linii au specificații puse la dispoziția participanților la
activitatea bursieră de către instituția bursieră însăși; aceste specificații, chiar dacă nu
sunt în mod necesar de domeniul public, pot fi achiziționate pe baza unor contracte
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 9

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
corespunzătoare realizate cu instituția bursieră în cauză, și aceste linii pot fi dezvoltate
de către o terță firmă (de obicei firme de software și consultanță financiară), cu care
casa de brokeraj încheie de obicei un contract pe termen lung de întreținere și extinderi
ulterioare; se realizează în acest fel o exploatare mai eficientă a acestui sistem de
conexiuni cu instituțiile bursiere, nefiind necesară angajarea permanentă de către broker
a unor specialiști pentru dezvoltarea și menținerea acestor linii în regim propriu, pentru
că în ultimă instanță, odată realizate și instalate, dinamica modificărilor aduse acestor
linii (schimbări în sistemul electronic al bursei) este în general scăzută.
În Figura 5.3 sunt ilustrate aceste conexiuni cu instituțiile bursiere prin intermediul liniilor
cu protocoale dedicate (ca exemple NASDAQ – National Association of Securities Dealers
Automated Quotations , NYSE – New York Stock Exchange , LSE – London Stock
Exchange, TSE – Tokyo Stock Exchange , JASDAQ – Japan Association of Securities
Dealers Automated Quotations ).
5.4Sistemul de generare a contractelor
Așa cum am arătat în paragraful precedent, sistemul de gestiune a ordinelor (OMS) are
rolul de a procesa ordinele primite de la clienți, de a le trimite la bursă și de a captura
execuțiile asociate acestor ordine de la instituția bursieră.

Client (investitor generic)
OMS
Linie de comunicație cu bursa
Bursă (diverse piețe) Sistemul de Generare a Contractelor Ordine și instrucțiuni de alocare de la client
• clienți • produse • ordine • realizări tranzacții • instrucțiui de alocare • contracte Baze de date: Ordine client de vânzare/cumpărare de instrumente financiare
Realizări ale ordinelor clienților generate de sistemul bursei Instrucțiuni de alocare a realizării ordinelor pe conturi client
Figura 5.4 – Interacțiunea dintre OMS și Sistemul de Generare a Contractelor
Trebuie menționat faptul că performanța în această arie a unui sistem de asistare a
tranzacțiilor bursiere se traduce în viteza cu care sistemul de trading poate prelua ordinul
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 10

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
de la client și trimite acest ordin către instituția bursieră specificată – se presupune că
fiabilitatea de ansamblu a sistemului și toleranța la erori este o simplă condiție de a rămâne
pe piața, extrem de competitivă, a firmelor de brokeraj.
Din considerente de performanță a realizării funcțiilor sale specifice, sistemul de gestiune
ordinelor nu își asumă și sarcina de generare a contractelor ș.a.m.d. Acestă sarcină este
preluată de un sistem specializat, aflat în spatele sistemului de trading propriu-zis, și care
colectează toate datele necesare încheierii unui contract asociat unei tranzacții bursiere
(această arie a sistemului de asistare a tranzacțiilor bursiere se mai numește și Middle
Office, în comparație cu sistemul de gestiune a ordinelor, care este numit Front Office. În
Figura 5.4 este ilustrată interacțiunea dintre sistemul de gestiune a ordinelor, sistemul de
generare a contractelor și complexa bază de date de care acesta din urmă are nevoie pentru
a-și îndeplini sarcina.
5.5Sistemul de confirmări către clienți
Pe baza contractelor generate de sistemul dedicat pentru aceasta ( Middle Office), sistemul
de ansamblu de asistare a tranzacțiilor bursiere al brokerului trebuie să creeze, să

Client (investitor generic)
OMS Sistemul de Generare a Contractelor Ordine și instrucțiuni de alocare de la client
• clienți • produse • ordine • realizări tranzacții • instrucțiui de alocare • contracte Baze de date: Ordine client de vânzare/cumpărare de instrumente financiare
Realizări ale ordinelor clienților generate de sistemul bursei Instrucțiuni de alocare a realizării ordinelor pe conturi client
Sistemul de Confirmări către Clienți
Sistemul de Trading al Broker-ului Confirmări FAX
Figura 5.5 – Sistemul de Gestiunea a Contractelor în conexiune cu Sistemul de Confirmări
tipărească și să trimită prin poștă sau prin fax clienților (depinzând de specificațiile
contractuale pe care brokerul le are cu fiecare client) datele cu privire la tranzacțiile
bursiere derulate (Figura 5.5).
Aceasta este realizată de o componentă specializată a sistemului general de asistare a
tranzacțiilor bursiere din interiorul firmei de brokeraj, și anume sistemul de confirmări
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 11

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
către clienți (se mai numește și Back Office). Acesta primește obiectele sau structurile de
date referitoare la contractele generate de sistemul de generare și de gestiune a contractelor
și pe baza acestora generează rapoarte de confirmare, într-un format de comun acord
stabilit cu clientul, fiind trimise acestuia prin poștă sau prin fax, în vederea arhivării.
Trebuie remarcat faptul performanțele în ceea ce privește viteza de comunicare a datelor
între Middle Office și Back Office nu este necesar să atingă parametri la care operează
sistemul de procesare a ordinelor ( Front Office) – viteze de transfer de ordinul zecimilor de
secundă sau chiar secunde per contract sunt de obicei considerate acceptabile. Cu toate
acestea transferul se face în timp real, fiind foarte eficientă o abordare ce implementează
paradigma Publisher-Consumer , platforma de comunicație având implementate mecanisme
de persistare a mesajelor transmise, pentru a se realiza un transfer de date garantat între
sisteme (de exemplu platforma TIBCO Rendezvous). De asemenea, trebuie precizat că
mesajele vehiculate între sisteme nu conțin în mod necesar toate datele necesare pentru
crearea confirmărilor. Sistemul de confirmări va primi de la sistemul de gestiune a
contractelor numai datele strict necesare (pentru optimizarea traficului inter-sistemic)
relative la codul instrumentul financiar, cantitatea tranzacționată, prețul obținut de la piață,
codurile conturilor implicate. Datele adiționale, cu privire la denumirea explicită a
instrumentului financiar, a clientului, a conturilor, adrese etc. sunt obținute prin interogarea
unei baze de date relaționale, la care accesul este partajat de sistemele interesate în
respectivele date.
5.6Sistemul de facilitare a plăților ( clearing)
Acest sistem face parte din aceeași arie de Back Office ca și sistemul de confirmări.
Folosește, de asemenea, ca date de intrare contractele generate de Middle Office și
realizează o comunicare în timp real atât cu sistemul de generare a contractelor (din
interiorul casei de brokeraj) cât și cu agenția îndrituită de realizare a clearingului (ca sistem
extern casei de brokeraj). Comunicarea cu sistemul de gestiune a contractelor se realizează
într-o manieră similară celei realizate între sistemul de gestiune a contractelor și sistemul
de generare a confirmărilor către clienți. În practică se utilizează chiar aceeași platformă de
comunicație cu un API similar, din moment ce datele furnizate de sistemul de gestiune a
contractelor sunt în mod esențial aceleași, informațiile suplimentare fiind extrase din
sistemul de baze de date. Comunicarea cu sistemul electronic al agenției de clearing (țările
dezvoltate economic țintesc o durată cât mai redusă dintre momentul la care se inițiază o
tranzacție bursieră, respectiv trimiterea unui ordin la bursă, și momentul în care are loc
decontare, respectiv transferul de fonduri și corespunzător instrumente financiare) se
realizează în timp real, pe linii de comunicație dedicate, cu protocoale create și puse la
dispoziție participanților de către agenția de clearing. Aceste linii de comunicație pot fi
într-o anumită măsură asimilate cu cele care asigură conexiunea între firma de brokeraj și
burse (API bazat pe protocolul TCP/IP – conexiune unu la unu). Aceasta pentru a crea
posibilitatea realizării cât mai rapide a decontării – în mod tradițional 3 zile. Se urmărește
realizarea acesteia în ziua următoare încheierii tranzacției bursiere. Ca exemplu, Japonia
desfășoară o politică foarte agresivă în acest domeniu, urmărind ca în următorii 2 ani,
recent înființata agenție electronică de clearing și settlement (JASDEC – Japan Securities
Depository Center, Inc .) să fie prima de acest fel din lume care să permită realizarea
clearingului în ziua imediat următoare încheierii tranzacției la bursă. Interacțiunea dintre
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 12

Fascicula 3 Componentele funcționale ale unui sistem informatic de asistare a tranzacțiilor bursiere
sistemele menționate anterior este ilustrată în Figura 5.6. De asemenea, acest sistem
electronic de asistare a clearingului are conexiuni în timp real cu băncile depozitare de
fonduri și instrumente financiare ( Trust Banks), care joacă rolul cheie de garanți pentru
părțile intrate într-o relație de trading (investitori, firme de brokeraj, bursă, agenție de
clearing)2. Pe baza datelor furnizate de agenția de clearing, băncile depozitare emit la
rândul lor rapoarte și confirmări pe care le trimit investitorilor.

Agenție de Clearing Baza de Date Agenți Financiari Bancă generică de decontări tranzacții Baza de Date Clienți (investitori) Client generic
OMS
Sistemul de Generare a Contractelor Ordine și instrucțiuni de alocare de la client
• clienți • produse • ordine • realizări tranzacții • instrucțiui de alocare • contracte Baze de date: Sistemul de Facilitare a Clearingului
Sistemul de Trading al Broker-ului
Figura 5.6 – Interacțiunea dintre principalele componente funcționale ale unui sistem de trading
2 Conceptele și cerințele pentru implementarea STP ( Straight Through Processing ) sunt detaliate în [MCI-
STR]
Modele informatice în studiul pieței de capital | Copyright © Claudiu Vințe. All rights reserved. 13