Fără doar și poate, o personalitate marcantă a culturii române, este Mihail Kogălniceanu. Numeroasele sale domenii în care a activat îl consemnează… [611211]

Cristian Hotculeanu
Helga Gaspar
Ovidiu Mărginean

Mihail Kogălniceanu

Fără doar și poate, o personalitate marcantă a culturii române, este Mihail Kogălniceanu.
Numeroasele sale domenii în care a activat îl consemnează pe acesta ca fiind un individ cu un rol
esențial în societatea secolului al XIX-lea. A contribuit pe plan politic și literar reușind să -și pună
amprenta pe aceste două domenii prin realizările sale. Este de apreciat faptul că a fost și cel dintâi
prim -ministru al noului format stat român, fiind și totodată membru fondator al Acade miei
Române .1 Din punctul nostru de vedere, Mihail Kogălniceanu poate fi considerat cel mai mare
român de pretutindeni. Pentru a sprijini această afirmație aducem următoarele argumente.
În primul rând, acțiunile din anul 1848 în care se implică Mihail Kogăliceanu au avut o
semnificație majoră în evoluția spațiului românesc. Astfel, prin manifestul redactat de el și intitual
„Dorințele partidei naționale din Moldova” acesta susținea și promova autonomia internă a țării
românești, respectarea separației puterilor în stat, unirea sau respectarea drepturilor civile și
politice.2 În ceea ce privește Principatele Unite, Mihail Kogălniceanu a jucat un rol esențial.
Momentul dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza nu ar fi fost posibil fără intervenția directă pe
plan politic a lui Kogălniceanu. Ulterior, Mihail Kogălniceanu îl întâmpină pe noul domnitor cu
un discurs emoționant și puternic. Mai mult decât atât, în anii ce urmează, Kogălniceanu este
responsabil pentru reformele ce sunt asociate cu domnia lui Cu za (secularizarea averilor
mănăstirești, respectiv reforma agrară). Chiar și după detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail
Kogălniceanu și -a continuat activitatea politică fiind ministru de interne.3 În cadrul recunoașterii
independenței de către statele străine, Kogălniceanu a rostit un discurs puternic în fața guvernului
român și a depus oferturi spre a convinge acele state străine să accepte independența României.4
În al doilea rând, pe plan literar când Mihail Kogălniceanu luase direcția Teatrului Național,
împreună cu Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi, a apărut din inițiativa sa revista „Dacia
literară”.5 Mihail Kogălniceanu semnează articolul „Introducție” ce face parte din această revistă .
Prin acest articol el încea rcă să promoveze o literatură originală, fără să fie afectată de influența

1 Sergiu Roșca. „MIHAIL KOGĂLNICEANU – PERSONALITATE ILUSTRĂ A NEAMULUI ROMÂNESC ”, în Revista de
știinte socio -umane , 2008 , p. 8
2 Constantin C. Giurescu. Istoria rom ânilor , Editura ALL, 2015, p. 586
3 Sergiu Ro șca. op. cit. , p. 8
4 Nicolae Iorga. Războiul de independență 1877 -8, Biblioteca de vulgarisare a Fundației Culturale din Vălenii -de-
Munte „Cuvîntul” , 1927, pp. 8 -10
5 George Călinescu. Istoria literaturii române – compendiu , Editura Litera Internațional, 2001, p. 79

Cristian Hotculeanu
Helga Gaspar
Ovidiu Mărginean

de peste graniță. Kogălniceanu susține scriitorii români să se inspire din fapte istorice românești
pentru a -și realiza lucrările beletristice, afirmând astfel că ”Istoria noastră a re destule fapte eroice” .
Tot prin intermediul acestui articol acesta încearcă să pună bazele unității naționale și să faciliteze
evoluția culturii noastre. Ce l -a determinat pe Kogălniceanu să făurească este simpla sa constatare
și anume că în cultura rom ână există o sumedenie de traduceri din literatura străină. El nu contestă
necesitatea acestor traduceri, dar dorește să reliefeze faptul că ar trebuie să abordăm în literatură
și tematici de proveniență pur românească.6 În 1844 , Mihail Kogălniceanu începe altă revistă,
„Propășirea”, împreună cu P. Balș și I. Ghica. Titlul acestei reviste este înlăturat, rămânând doar
o „Foaie științifică și literară”, da r după o perioadă revista este suspendată.7
Mai mult decât atât, găsindu -l pe Mihail Kogălniceanu în ipostaza de om politic acesta relatează
faptul că politica a devenit un subiect obișnuit pentru lumea contemporană, fiind cunoscut de
majoritatea poporului. Toate concepțiile și ideile își găsesc locul în politică. În faptele politice
făurite de Mihail Ko gălniceanu, trebuie să recunoaștem , că reușit să pună împreună atât politica
internă, cât și cea externă a țării, în final acțiunile deprinse de el se finalizau cu succes .8
În concluzie, Mihail Kogălniceanu rămâne un actor important pe scena culturală a României din
secolul al XIX -lea, făcându -se remarcat în diverse domenii. Activitatea sa culturală este una vastă
și nu putem neglija reușitele sale. Rămâne, așadar, un mare român prin contribuția sa în politică,
literatură dar și alte domenii.

6 Mihail Kogălniceanu. „Introducție”, în Dacia literară , an I, nr. 1, 1840, p. 2
7 George Călinescu. op. cit. , pp. 79 -80
8 Sergiu Roșca. op. cit. , p. 9

Cristian Hotculeanu
Helga Gaspar
Ovidiu Mărginean

Bibliografie
1. Călinescu, George. Istoria literaturii române – compendiu , Editura Litera Internațional,
București, 2001
2. Giurescu, Constantin C. Istoria românilor , Editura ALL, București, 2015
3. Iorga, Nicolae. Războiul de independență 1877 -8, Biblioteca de vulgarisare a Fundației
Culturale din Vălenii -de-Munte „Cuvîntul” , 1927
4. Kogălniceanu, Mihail. Introducție , în Dacia literară, an I, nr. 1, 1840
5. Roșca, Sergiu. MIHAIL KOGĂLNICEANU – PERSONALITATE ILUSTRĂ A
NEAMULUI ROMÂNESC , în Revista de științe socio -umane, 2008
Accesat 3 Decembrie, 2017. http://www.upsc.md/wp –
content/uploads/2017/03/cer_pub_ssu_3_10_continut_2008.pdf