Familia interetnică sau mixtă reprezintă acea căsătorie care este încheiată între doi [627632]

1
Introducere

Familia interetnică sau mixtă reprezintă acea căsătorie care este încheiată între doi
parteneri ce aparțin unor culturi diferite. Această noțiune de familie mixtă poate reprezenta nu
neapărat proveniența a două etnii diferite, ci poate fi și r eprezentantă a două confesiuni diferite
(greco -catolică, romano -catolică). Conform lui Musarra (2017) familiile mixte reprezintă
fenomenul sociocultural care se extinde progresiv.
Prezenta lucrare, face referire la funcționalitate și disfuncționalitate în cadrul familiilor
mixte de romi și români. Am ales această temă, deoarece mi s-a părut relevant să cercetez
acest segment de populație, deși știam de la început că îmi va fi destul de dificil să găsesc
familiile respective. Din cauza discriminării și lipse i de informare a celor din jur se poate
ajunge la marginalizarea acestor cupluri, dar și a copiilor acestora și oarecum ,,excluderea” din
societate. Integrarea familiilor mixte în societate și înlăturarea discriminărilor sunt procese
care ar putea diminua disfuncționalitatea familială a acestor cupluri. Deși suntem diferiți unii
de alții, asta nu înseamnă că unii sunt mai avantajați decât alții. Toți suntem ființe umane, cu
aceleași drepturi și obligații indiferent de etnie, rasă, statut, religie, sex sau c apacități.
Baza teoretică a acestei lucrări este constituită din trei capitole care au ca scop
detalierea termenilor, caracteristicilor, identificarea problemelor și a cauzelor și consecințelor
cuplului difuncțional, dar și intoleranța sau toleranța societ ății românești actuale.
Pentru relevanța practică a acestei lucrări, am ales să realizez o cercetare calitativă în
care am utilizat observația nestructurată și interviul semistructurat pentru a putea verifica
ipotezele de la care am pornit. În scopul cerce tării mele am ales satul Sângeru din județul
Prahova și orașul Brașov, iar grupul țintă a fost format astfel din persoane ce aparțin unei
familii mixte.
Aplicabilitatea cercetării efectuate, constă în atingerea obiectivelor propuse și anume
atitudinile cel or din jur asupra deciziei de căsătorie, principalele probleme apărute în relația de
cuplu, situația copiilor în familia interetnică și schimbarea comportamentală a familiei extinse
față de cuplul mixt.

2
CAPITOLUL I

FUNCȚIONALITATE SAU DISFUNCȚIONALITA TE ÎN VIAȚA DE
FAMILIE

Primul capitol al prezentei lucrari l -am denumit ,,Func ționalitate sau disfuncționalitate
în viața de familie” , iar acesta cuprinde trei subcapitole unde am vorbit despre ceea ce
înseamnă a fii o familie în care lucrurile să meargă frumos, o familie care să fie eficientă din
toate punctele de vedere. Am încercat să descriu ce trăsături ar trebui să dobandescă un cuplu
pentru a fii fericit, dar și principiile care fac ca o familie să funcționeze și să se dezvolte într –
un mod armonios . Tot la acest capitol am vorbit și despre cuplurile disfuncționale și despre
ceea ce le face să ajungă astfel, dar și despre erorile din interiorul relației pe care unii dintre
parteneri reușesc să le facă încă de la început. Primul capitol al acestei luc rări cuprinde și
teoriile care stau la baza familiei. Aceste teorii provin din ceea ce oamenii de stiință au
observat că se întâmplă în jurul lor în interiorul unor familii, iar tot ceea ce au constat despre
anumite familii au încercat să le accentueze în mai multe studii pentru ca oamenii să poată să
observe și să se gandească ce ar trebui să facă sau nu pentru a avea o familie fericită.

1.1 Teorii cu privire la relația de cuplu
A. Teoria comunicării
Această teorie s -a dezvoltat aproximativ în același timp cu teoria sistemelor. Ea solicită
existența unui sintem deschis prin care mesaj ele, recepționările lor și răspu nsurile, vin și
pleacă în mod constant înt re expeditor și destinatar.
Într-un proces de comunicare sunt implicate un ansamblu de obiecte și de r elații între
aceste obiecte și proprietățile acestora. Astfel, procesul de comunicare cuprinde cel puțin trei
elemente: o sursă, un mesaj, un receptor (Alexiu , 2011) .
Din perspectiva lui Teodor Mircea Alexiu (2011), în cazul comunicării umane, nu
există n iciodată mesaje simple sau unice; orice comunicare între indivizi cuprinde o
multitudine de mesaje situate simultan la diferite niveluri. Se pot astfel detecta:

3
1. Conținutul literar sau nivelul nominal;
2. Pozițiile reciproce ale celor doi interlocutori: poziți e ridicată, poziție coborâtă;
3. Nivelul afectiv, care face din metacomunicare un comentariu al modului în care trebuie
interpretat conținutul literar și asupra relației dintre persoane.
Există mai multe categorii de comunicare; astfel pentru scopurile interv enție i la nivelul
familiei, Teodor Mircea Alexiu (2011) clasifică comunicările în trei categorii:
– Comunicarea afectivă – se definește ca o comunicare în cadrul căreia atât mesajele
exprimate, cât și metacomunicarea sunt înainte de toate de natură afectivă;
– Comunicarea instrumentală sau funcțională este o comunicare în care mesajul
transmis este înainte de toate de natură practică. Acest tip de mesaj se referă de cele
mai multe ori la execuția sarcinilor cotidiene de funcționare familială;
– Comunicarea ,, alta” reflectă transmiterea de informații care nu au legătură cu stările
afective sau cu procesele instrumentale ale funcționării familiale. Acestea sunt simple
informări cu interes general.
Noțiunea de comunicare , dă o vedere mai completă a persoanei sau a g rupului familial
care are nevoie de spri jin. În momentul în care apare o deviere a unui comportament
individual sau o ruptură la nivelul relațiilor sociale, acestea sunt întotdeauna însoțite de o
,,fractură” în procesul de comunicare. Indivizii sau organis mele pot fi analizate în termeni
neurofiziologici sasu psihanalitici, însă doar teoria comunicării poate explica în mare măsură
relațiile reciproce dintre acestea. ,,Toate aceste elemente ale comuunicării se regăsesc în
procesul de condiționare operantă; c omportamentul unui membru al familiei se modifică
adesea sub acțiunea semnalelor emise de ceilalți membri: zâmbete, grimase, ridicări din umeri,
clătinări ale capului, tresărir i” (Alexiu , 2011 , pag. 339 ).

B. Teoria dezvoltării (ciclurilor vieții)
Mitrofan I. și Ciupercă C. (1998) tratează ciclurile vieții individuale și familiale în
termeni de stadii. Aceste stadii sunt următoarele:
o stadiul iniț ial al relaț iilor familiale ale cuplului fără copii – în cadrul acestui stadiu,
cuplurile sunt dominate de expansiun ea dorinței de întreținere a comfortului afectiv;

4
o stadiul vieții cuplului cu copii preșcolari – este stadiul în care se stabilesc sau
restabilesc norme de bază ale vieții conjugale, domeniile de toleranță și intoleranță în
creșterea copiilor care sunt încă mici;
o stadiul familiei cu copii de vârstă școlară – rolul de părinte al fiecărui partener devine
mai dificil datorită intrării copiilor în șc oală, aceasa este o perioadă prielnică crizelor în
cazul relațiilor de cuplu, crize, care, de altfel, pot ajunge l a destrămarea cuplului;
o stadiul familiei părasită de copiii deveniți adulți – în acest stadiu rolul parental devine
mai complex prin plecarea copiilor din casa părintească; de foarte multe ori această
perioadă este caracterizată fie prin tensiune (nervozit ate, anxietate), fie prin liniște
sufletească (iubirea și tandrețea, pentru a înfrânge singurătatea și bătrânețea);
o stadiul ,,familiei” omului singur (văduvia) – aici apar probleme legate de pierderea
soțului sau soției, în schimb, apariția nepoților refac e echilibrul.
Această teorie analizează, astfel, schimbările la care se pot aștepta membrii familiei pe
parcursul existenței lor. ( Mitrofan I. și Ciupercă C., 1998)

C. Teoria sistemelor
Teodor M. Alexiu (2011) definea sistemul ca un ansamblu de elemente în i nteracțiune,
astfel încât orice modificare apărută la nivelul acestor elemente stimulează o modificare a
întregului .
Oricare dintre sisteme este situat într -un mediu care cuprinde și alte sisteme cu care el
interacționează. Astfel, mediul este compus din v ariebile pe care și le modifică el însuși, iar
această schimbare, la rândul său, afectează variabilele care au provocat -o. Familia aparține
categoriei de sisteme deschise care sunt caracterizate prin schimburi realizate cu mediul.
Aceste elemente ale sist emelor au capacitatea de a crește, de a se dezvolta și de a -și spori
specializarea sau diferențierea prin intermediul acestor schimburi cu mediul. Un sistem
deschis are lim ite accesibile : acesta poate avea schimburi de energie, schimburi materiale, de
informații cu mediul său, în timp ce un sistem închis nu p oate avea nici un fel de schimb
(Alexiu T. M ., 2011) .
Tot Teodor M. Alexiu (2011) prezintă trei caracteristici ale unui sistem deschis. Astfel
aceste caracteristici sunt: structură, funcționare și evolu ție. Structura se referă la organizarea în
spațiu a elementelor unui sistem și se caracterizează prin limite, elemente și mijloace;

5
funcționarea se referă la modul în care sistemul răspunde datorită informațiilor primite și
prelucrate prin ieșiri comportam entale față de intrările senzoriale; iar evoluția este
caracterizată la rândul ei prin integrare, tensiune și stabilitate dinamică. În cazul integrării,
orice schimbare la nivelul unei relații între componentele sistemului provoacă o schimbare a
sistemelor , dar și a componentelor. Tensiunea nu apare ca un factor perturbator, ci este vitală
pentru sistem; astfel se are în vedere și posibilitatea respectării tensiunii și conflictelor pentru a
facilita creativitatea și schimbarea comportamentelor sociale. Iar stabilitatea dinamică
(echilibrul în mișcare) semnifică faptul că structurile și funcțiunile unui sistem deschis persistă
în ciuda tuturor schimbărilor întâmplate la nivelul sistemului. Pentru a adapta la modificările
interne și externe sistemul trebuie să evolueze.
Relațiile în cadrul unui organism fizi ologic se desfășoară sub forma înlocuirilo r
materiale sau de energie între părțile sale; într -un organism psihosocial, acestea se realizează
sub fo rma schimburilor de informație.

D. Teoria funcțională (proce suală)
Această teorie pleacă de la ideea că familia trebuie să realizeze anumite funcții. În
raport cu aceste funcții, familiile au fost clasificate în familii funcționale și familii
disfuncțio nale. Această clasificare este ralativă având în vedere că anum ite familii
maximizează anumite funcți i, iar pe altele le minimizează (Moraru M., 2013) .
Conform autorilor M itrofan I. și Ciupercă C. (1998, apud Moraru M., 2013) paradigma
funcțională are implicații asupra a patru abordări, și anume: abordarea comunicațio nală (sunt
elucidate tipurile, cantitatea și calitatea intercomunicărilor maritale), abordarea interacționist –
simbolică (Mecanismul funcțional al cuplului îl reprezintă sistemul de imagini pe care fiecare
partener și -l constituie unul despre celălalt, și m odul în care se combină aceste imagini,
sistemul ,,eu și ea” cu sistemul ,,eu și el”. Dacă aceste sisteme se combină, relațiile pot fi ori
nu agreabile. Imaginea despre celălalt este intrumentul care dirijează viața de cuplu și relația
dintre parteneri .), abordarea din perspectiva conflictului (se pornește de la premisa că este
normal în cadrul unui grup, dar și între grupurile sociale, pentru că lipsa resurselor face ca
interesul persoanei s au al unui grup să se lovească cu al altora. Conflictul depinde de structura
grupului, precum și de resurse, care încurajeajă fie competiția, fie cooperarea.), abordarea
socială a schimbului (În ceea ce privește familia, se pornește de la premisa că relația

6
interpersonală dintre parteneri se formează în scopul întâlnirii propriilor nevoi individuale.
Relația intimă este redusă la o situație tranzacțională î n care costurile sunt contrabalansate de
beneficii .).

E. Teoria stresului
Din perspectiva lui Alexiu (2011), orice origanism viu expus unei agresiuni suferă
modificări im portante și constante. Oricare ar fi tipul se agresiune, factorii de stres pot fi de
origine fizică, chimică sau psihologică. Organismele care au devenit rezistente la un anumit
factor de stres și -au mărit și pragul de rezistență la alte categorii de stres . Se poate considera că
agresiunea determină în cadrul organismului reacții de apărare, de adaptare, de rezistență.
Astfel dacă factorii de stres intervin în cadrul cuplului pot apărea disfuncționalități și asfel
familia ar suferi modificări la nivelul înț elegerii.

1.2 Cuplul funcțional . Abilități de bază pentru cuplul funcțional

Ca aproape toate fenomenele umane, și familia, a fost la rândul ei, integrată viziunii
funcționaliste în sociologie , al cărui reprezentant cunoscut este Talcott Parsons (apud
Bistriceanu , 2005) . Acesta definind, în general, orice realitate prin ,,funcționalitatea” sa, adică
atașându -i o fișă a postului, care are rostul de a măsura eficacitatea fenomenului respectiv, iar
acest curent traduce orice manifestare în funcționare și oric e realitate în eficacitate. Însă, cu
toate acestea, putem accepta o explicație funcțională care e ste mai accesibilă înțelegerii ș i care
domină în paradigmele contemporane.
Deseori se pune întrebarea ,,Ce anume face ca un cuplu să funcționeze și să rămână
stabil pe termen lung?”. De cele mai multe ori, inevitabil, răspunsurile la această întrebare fac
referire la: compatibilitate, iubire puternică, destin, găsirea unei persoane potrivite, o bună
comunicare, scopuri și valori comune, flexibilitate, potrivire sexuală etc. Conform mai multor
studii ale cercetătorilor specialiști, Corina Acriș (2013), menționează că partenerii de cuplu
trebuie să dețină anumite abilități pentru a fi fericiți și stabili. Aceste abilități pot fi: de a
asculta, abilitatea de a negic ia, comunicarea clară, managementul furiei cât mai eficient,
abilitatea de a rezolva probleme, capacitatea de exprimare a emoțiilor și nevoilor și altele.

7
Unele cupluri dețin aceste abilități într -un mod natural , iar alte cupluri trebuie să le învețe, în
vederea căpătării stabilității și echilibrului.
Din punctul de vedere al lui Zinker (1994 apud Acriș , 2013), cuplurile fericite dețin o
combinație de trăsături, cum ar fi:
 Se ,,aud” unul pe altul;
 Își asumă sentimentele și ideile;
 Schimbă idei astfel încât să atingă o bună potrivire;
 Își pun unul altuia întrebări, mai degrabă decât să facă presupuneri;
 Se contrazic sau au păreri diferi te și își acceptă diferențele unul altuia fără frică;
 Se adaprează unul față de celălalt;
 Se luptă pentru ceea ce simt că est e corect și bine pentru fiecare;
 Încep, dezvoltă și termină o discuție sau un eveniment și apoi îl lasă să treacă;
 Își împărtășesc durerile, regretele, curiozitățile, resentimentele, tandrețea; o
multitudine de nevoi și dorințe;
 Trec, fără a se bloca, de l a o experiență la alta;
 Renunță de la a își dori ceva pentru care nu poate exista nicio speranță că poate
fi obținut;
 Râd de ei înșiși;
 Se influențează unul pe altul;
 Își oferă suport pentru proiectele și interesele fiecăruia;
 Își arată și își exprimă mând ria sau compasiunea pentru realizările sau eșecurile
celuilalt;
 Respectă intimitatea celuilalt, dar intervine când celălalt cade în durere;
 Se preocupă de treburile partenerului atunci când este vorba de lucruri
importante;
 Acceptă idei noi și ciudate veni nd din partea fiecăruia dintre partenerii de
cuplu și visează împreună.
Entitatea superioară față de care familia se poate dovedi funcțională sau disfunțională
nu poate fi decât societatea. Față de societate, familia poate manifesta anumite funcții, cum a r
fi: funcția reproductivă a familiei (cea de reproducere biologică), funcția de socializare sau de

8
educare a copiilor (culturală) sau funcția economică ( materială). Pe lângă acestea, sociologia
familiei alătură și alte funcții celor de mai sus, cum ar fi cea sexuală sau cea afectivă; care nu
vizează, însă, finalitatea societății ca entitate exterioară și superioară familiei, ci o finalitate
legată de individ ca entitate supremă,nesigură (Bistriceanu C., 2005) .
Pentru a ajunge la o bună funcționare în cupl u, trebuie depus foarte mult efort, foarte
multă muncă, dar și o anumită educație în această artă a vieții de cuplu și este foarte greu să
reușești să prac tici comportamentele de mai sus (Acriș C., 2013) .
,,Educația fiecărei generații este cea care a funcț ionat la generația precedentă, iar
proasta funcționare este transmisă din generație în gener ație ca o boală.” (Zinker, 1994 , apud
Acriș C., 2013) .
Gottman , (1994 , apud Acriș C., 2013) consideră că cele două ingrediente principale
pentru cuplurile sănătoase și stabile sunt respectul și dragostea.
Pentru a realiza o relație echilibrată și evolutivă este nevoie de muncă. (Nuță A., 2009) .
De asemenea, conform lui Gottman , (1999 , apud Acriș C., 2013) , cuplurile fericite
sunt cele ,,inteligente emoțional”. Acest e cupluri reușesc în viața de zi cu zi să nu lase ca
gândurile și emoțiile pozitive să fie copleșite de cele negative. În ceea ce privește cuplurile
inteligente emoțional, partenerii de cuplu își validează reciproc punctele de vedere și opiniile,
iar bărba ții se lasă influențați de partenerele lor. De asemenea, tot în aceste cupluri, partenerii
discută problemele cu afecțiune și rezolvă ceea ce poate fi rezolvat, într -un cadru pozitiv.
Ca mecanism funcțional, familiilor le -au fost rezervate câteva funcții. Între acestea,
deseori este greu de realizat distincția și, ca dificultate, se apropie de încercarea de a afla căror
funcții corespund soc ietățile umane ca ansambluri ori, de ce nu, chiar individul (Bistriceanu
C., 2005) .
Mitrofan I. și Ciupercă C. (1998), vorbesc despre patru fun cții fundamentale ale
familiei:
– funcția economică ( familia trebuie să-și asigure venituri suficiente pentru satisfacerea
nevoilor de baza. Dacă reușește acest lucru, familia se poate concentra mai mult asupra
realizării celorlalte funcții. În caz contrar, se pune în pericol însăți existența familiei ca
instituție socială) ,

9
– funcția de socializare (Familia este prima instanță de socializare; aici copilul deprinde
primele noțiuni morale, modele de conduită, atitudini și sentimente in telectual e,
morale, religioase, estetice etc.),
– funcția de solidaritate (Familia sănătoasă asigură unitatea, intimidarea, coeziunea,
securitatea emoțională, fizică și mentală a membrilor ei, dezvoltarea personalității
umane în cadrul unui climat sau mediu familial centrat pe valori precum: iubire
necondiționată, dăriure, muncă, respect mutual, încredere, siceritate, fidelitate etc.),
– funcția sexual reproductivă (Astăzi asistăm la o agravare a acestei funcții, la o explozie
a sexualității în societatea conte mporană) .
În anul 1999, Gottman ( apud Acriș C., 2013) evidențiază șapte principii, care, din
punctul său de vedere, fac ca relațiile să funcționeze, și anume:
 crearea unor hărți ale dragostei; aceste hărți se referă la înregistrarea tuturor
acelor informa ții relevante despre viața partenerului: mâncăruri preferate,
emisiuni preferate, sporturi, hobby -uri, evenimente semnificative, aspirații din
viața de zi cu zi, scopuri în viață, îngrijorări, sperințe, griji;
 a arăta afecțiune și respect pentru partener; aceasta este o condiție esențială
pentru o relație de durată;
 a privi unul spre celălalt, nu în direcții opuse în relaționarea lor de zi cu zi;
 a lăsa partenerul să te influențeze. Este foarte important pentru buna
funcționare a cuplului ca partenerii să s e lase influențați unii de alții, luând în
considerare opi niile și sentimentele celuilalt;
 rezolvarea problemelor care pot fi rezolvate ;
 a depăși blocajele de comunicare și a recurge la rezolvarea conflictelor;
 a crea un țel comun, o viziune comună. Într -un cuplu cu o bună funcționalitate
este nevoie ca partenerii să pună accent și pe dimensiunea spirituală a relației
să-și dezvolte o viață interioară a cuplului, o microcultură a propriilor obiceiuri,
ritualuri, povești despre ei, despre relație și despre ce înseamnă a fi parte din
acel cuplu.
O relație sănătoasă este un parteneriat în care cei implicați se sprijină reciproc,
cooperează, se bazează unul pe celălalt și nu conc urează între ei niciodată (Mc. Graw, 2003 ,
apud Acriș C., 2013) .

10
1.3 Cuplul disfuncțio nal. Cauze și consecințe

La începutul unei relații pot apă rea erori fatale, astfel oamenii îcepând să -și pună, la
rândul lor , câteva întrebări: Cum de nu mi -am dat seama de la început? De ce nu am discutat
aproape nimic despre trecutul lui /ei? De ce am f ost atât de imprudent /ă? Cum de am putut fi
atât e oarb /ă? (Nuță A. , 2009 ).
Conform lui Adrian Nuță (2009) numeroase trăiri disconfortabile ar putea fi eliminate
dacă nu am fi predispuși la câteva greșeli fundamentale. Nimeni nu vorbește despre acestea
înainte, însă mai apoi avem revelația lor. De cele mai multe ori se întâmplă asta, deoarece
atâta timp cât suntem implicați, ne este dificil să realizăm ce este în mod categoric dizarmonic
sau în neregulă.
De cele mai multe ori dragostea romantică are via ță scurtă, iar pentru a supraviețui,
cuplurile au nevoie să își construiască o relație matură. În orice relație de parteneriat se ajunge,
mai devreme sau mai târziu, ca membrii cuplului să conștien tizeze că fericirea nu durează la
nesfârșit . Corina Acriș (2013) consideră că primele contradicții, formele incipiente de
agresivitate verbală, tentația impunerii propriului punct de vedere fără acordul celuilalt sunt
indicatori foarte importanți ai disfuncționalităților ulterioare.
Aproximativ toate cuplurile trec printr -un stagiu de luptă pentru putere. Unii se
despart, iarăși alții se luptă în continuare; unii pot să stea în aceași casă și să nu vorbească, însă
alții nu mai pot conviețui împreună, dar în toate relațiile există luptă, iar multe dintre ele
rămâ n la acest nivel. Foarte puține cupluri utilizează relația lor pentr u a crește și pentru a
progresa (Acriș C., 2013 ).
Erorile fatale de la începutul relației pot fi următoarele:
– Ignorarea semnalelor ce pot indica posibile probleme importante , cum ar fi :
mimimalizarea binevoitoare a importanței (ex: cisprezece ani diferență de vârstă nu am
cum să fie un pericol aâta timp cât ne iubim, nu se uită tot timpul după femei ca alți
bărbați și când o face, e atras de femei frumoase etc.); inventarea de scuze în fa voarea
celuilalt (ex: uită să mă sune atunci când întârzie, dar îl înțeleg perfect este ocupat până
peste cap, a trecut un an de când a terminat facultatea și tot nu s -a angajat, dar e
normal, nu se poate angaja oriunde, e sever cu mine și are tot dreptul, prea am fost
răsfățată până acum, și altele); negarea vehementă (ex: nu înțeleg ce te face să spui că

11
nu mă respectă, cred că ești invidioasă pe relația noastră, nu e adevărat că e foarte
pretențioasă, preferă lucruri mai scumpe, dar de calitate, în locul celor ieftine și
proaste; nu vedem decât ce vrem să vedem);
– Nu punem suficiente întebări: din trei motive oamenii preferă să nu pună întrebări
înainte de a intra într -o relație: 1. întrebările nu sunt romantice , însă plimbările lungi,
cadourile, complimen tele, mersul la teatru, la un restaurant, dansurile, nu sunt
suficiente pentru a -l cunoaște pe celălalt; 2. nu punem întrebări, deoarece nu vrem să
știm răspunsurile: de ce să punem întrebări la care să primim răspunsuri pe care nu
vrem să le auzim? Singur ătatea și nevoia de a avea o relație sau teama că nu va
corespunde idealului de partener împiedică oamenii să refuze să se cunască mai bine;
3. nu punem întrebări, deoarece nu dorim să ni se pună întrebări: aici apare principiul
reciprocității, dacă eu nu te înteb nu este corect ca tu să mă întrebi (ex: dacă cuiva îi
este rușine cu ocupația actuală, nu îl va întreba pe celălalt despre activitatea lui
profesională curentă; sau o persoană este nemulțumită de relațiile sale anterioare și nu
discută cu celălalt alegerile sale de parteneriat; ,,La ce bun să răscolești trecutul.”
– Facem prea repede compromisuri: încercările de adaptare la celălalt (compromisurile),
nu conțin nimic negativ dacă sunt acceptabile, reciproce și negociabile în timp. Acestea
sunt distruc tive în momentul în care au un caracter unilateral și vizează crearea unei
armonii false. Cele mai ,,periculoase” compromisuri se referă la: valori și credințe
personale, preocupări și interese personale, familia și prietenii (preferi să nu îți mai
vizitez i familia sau să nu mai ieși cu prietenii numai pentru simplul fapt că lui nu -i
place);
– Ne iau ochii realițățile materiale și sociale: chiar dacă este greu de recunoscut, există
aspecte exterioare individualității profunde a partenerului, la care societate a modernă
ne face sensibili. Acestea sunt: ,,banii, competența profesională, prestigiul social,
puterea de influență, stilul de viață (mașini, case, calătorii)”;
(Nuță A., 2009, pag. 26 -32)
Când persoanele implicate în cuplu se confruntă cu așteptări, nev oi sau obiective
contradictorii, care generează lupta fiecăruia pentru a obține ceea ce dorește, atunci apare
conflictul. Astfel există conflicte care pot fi rezolvate, iar altele care nu se pot rezolva. În cazul

12
al doilea, este posibil , ca cei doi partene ri să recurgă la metode manipulatoare pentru a îl
constrânge pe celăla lt să adopte o anumită soluție (Acriș C., 2013 ).
În relațiile de cuplu conflictele pot avea diverse cauze. Jamie Turndorf (2 003, apud
Corina Acriș 2013), studiind factorii care stau la b aza conflictelor de cuplu, plecând de la
cauzalitatea lor, descoperă următoarele tipuri de conflicte:
 Conflicte afective care se caracterizează prin dezacorduri în privința manifestărilor
afective;
 Conflicte sexuale – divergențe între parteneri privind mod ul de manifestare în planul
sexual;
 Divergențe legate de reglarea distanței emo ționale în cuplul conjugal (în momentul în
care un partener își dorește mai mulă intimitate, iar celălalt mai multă independență);
 Dezacorduri cu privire la activitățile din ti mpul liber;
 Conflictele generate de gelozie;
 Conflicte generate de treburile casnice;
 Conflictele generate de nerespectarea îndatoririlor;
 Conflicte privind lipsa de inițiativă a unuia dintre partenerii cuplului;
 Conflicte legate de creșterea copiilor;
 Conflictele generate de relațiile cu familia de origine sau cu familia extinsă;
 Conflictele legate de prieteni;
 Conflicte legate de obținerea puterii în cuplu;
 Conflictele generate de comunicarea în cuplu.
Conflictul marital în sine nu este distructiv pentru căsătorie dacă include și stări
pozitive cum ar fi afecțiunea, umorul, rezolvarea pozitivă a unor probleme, a ajunge la un
acord, a empatiza și a folosi ascultarea activă non -defensivă. Toate aceste rescții pozitive
reduc izb ucnirile fizice ale oamenilor (Gottman, 1991 , apud Acriș C., 2013) .
Studiile au demonstrat că o relație violentă trece prin mai multe stadii, astfel alcătuind
un așa numit ,,ciclu al violenței”, care la rândul său cuprinde mai multe etape (Beldianu I.,
Iancu D., Breazu A., 2006, apud Acriș C., 2013 ):
– Faza exploziei, în cadrul căreia are loc un episod de violență și care de -a lungul
timpului se pot intensifica aceste etape ale violenței;

13
– Faza de remușcări. Aceasta este etapa în care bărbatul se simte rușinat sau vinovat
pentru actul d e violență comis, însă nu își asumă responsabilitatea pentru ceea ce a facut,
susținând, de cele mai multe ori, că a fost provocat de parteneră sau că nu și -a dat seama ce
face consumând mai înainte prea mult acool. În această fază partenerul îi promite pa rtenere i
sale de cuplu că nu se va mai întâmpla niciodată așa ceva.
– Faza de urmărire. Este faza în care, dacă partenara se supără, nu mai vorbește cu el
sau îl părăsește după episodul violent. Astfel bărbatul va încerca să o convingă că îi pare rău,
cump ărându -i cadouri, fiind atent, iubitor și având un comportament ireproșabil. Sunt și
situații în care bărbatul se declară neajutorat și amenință că se sinucide dacă partenera de
cuplu nu îl iartă. Astfel, prin acest comportament, cuplul intră în faza următ oare.
– Faza ,,lunii de miere” sau faza de relaxare. Aceasta este una dintre etapele în care
barbatul devine mai comunicativ și mai atent cu nevoile victimei, iar ea speră că partenerul s -a
schimbat. Dacă aceștia se împacă, niciunul nu mai vrea să își ami ntească durerea resimțită
după episodul violent. Însă în majoritatea cazurilor, ciclul o ia de la capăt, iar femeia își pierde
încrederea în sine.
– Faza de așteptare este etapa în care femeia se simte dominată de către partener ,
deoarece acesta exercită controlul asupra ei, dar și din cauza faptului că a scăzut imagine de
sine a femeii.
– Faza de acumulare a agresivității este etapa în care bărbatul acumulează tensiune, din
cauza a diferiți factori: stres de la serviciu, obligații familiale. Bărbatul devi ne din ce în ce mai
agresiv prin comportamentul său și degeaba cei din jurul său încearcă să îl detensioneze pentru
acesta nu contează deloc. Această stare există și la cuplurile non -conflictuale, însă la cele în
cadrul cărora există violență se trece la p rima etapă.
Pentru Corina Acriș (2013), comunicarea reprezintă una din abilitățile de bază ale
cuplului funcțional, dar o comunicare reală, onestă și eficiență este un obiectiv destul de greu
de atins pentru multe dintre cupluri.
Pentru că indivizii perce p diferi t realitatea care îi înconjoară, dacă nu suntem conștienți
de acest lucru și nu ținem cont de el în procesul de comunicare, acesta are de suferit. În
comunicare fiecare încearcă să convingă interlocutorul că modul în care percepe el realitatea
este cel corect. De accea pentru o bună comunicare în cuplu, trebuie plecat de la realitatea
fiecărui individ și de a ajunge până la acceptarea diferențelor dintre cei doi (Acriș C., 2013 ).

14
CAPITOLUL II

TOLERANȚĂ VS. INTOLERANȚĂ ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ
ACTUA LĂ

Cel de -al doilea capitol al prezentei lucrări pe care l -am denumit: ,,Toleranță vs
Intoleranță în Societatea Românească Actuală”, cuprinde trei subcapitole pe care le -am
discutat în detaliu. Primul aspect al acestui capitol face referire la excluziune a socială întâlnită
de către romi, stereotipurile, prejudecațile, dar și discriminarile t răite de aceștia aproape zilnic,
dar și despre faptul că populația tinde să ofere un tratament neadecvat populațiile minoritare.
După aceea, pentru a intra și mai prof und în tema aleasă, am încercat să evidenți ez și să
detaliez cadrul legislativ privind relațiile interetnice . Am încheiat acest capitol prin descrierea
și detalierea instituțiilor publice, dar și ONG -urile care susțin și sprijină dezvoltarea spiritului
tolerant și a comportamentelor nondiscriminatorii.

2.1. Stereotipuri, prejudecăți, discriminări față de romi

Excluziunea socială a populației rome este un fenomen extrem de complex și toate
inegalitățile socioeconomice sunt deseori însoțite, pentru toate gr upurile vulnerabile, de
prejudecăți, distanță socială ridicată, nivel redus al relațiilor sociale între grupuri și o
capacitate de influență foarte scăzută. Excluziunea se află în subordinea nivelul ui de
dezvoltare al unei societăți, de normele și de valor ile existente la un moment dat. O persoană
care se căsătorește cu o alta de etnie diferită poate fi percepută ca fiind progresistă (cu o
gândire avansată) , fără prejudecăți de o anumită societate, dar, în același timp, să genereze,
spre exemplu, excluderea din sistemul familiei și comu nității a persoanei în cauză. A stfel de
cazuri pot fi întâlnit e chiar în zilele noastre , în comunitățile tradiționale de romi, unde
căsătoriile în afara înțelegerilor dintre familii pot genera excl uderea persoanei din comunita te,
ori blocarea oricărei forme de comunicare cu aceasta. O persoană poate să fie văzută ca având
statutul de defavorizată în mod cu totul diferit î n diferite societăți și momente (Moisa F.,
2012) .

15
Tratamentul diferențiat aplicat minorităților a constituit în anii tranzi ției una dintre cele
mai commentate teme ale dezbaterii publice în România. Acest fapt a avut cauze multiple. Pe
de o parte, este vorba de apariția unei serii de revendicări din partea minorităților respective,
care au fost private de o seri e de drepturi în timpul regimului comunist. Însă, p e de altă parte,
apariția unor conflicte între populația majoritară și diferitele minorități, fie ele etnice, sexuale
sau religioase au adus în discuție problematica toleranței, prejudecăților și a discrim inării.
Unul dintre subiectele care a cauza t controverse a fost și problema minorității romilor și a
tratamentului diferențiat acordat acestor a de către populația majoritară ( Voicu M. și Șerban
M., 2002) .
Minoritat ea romă este a doua minoritate ca populaț ie numerică, după cea maghiară , din
totalul populației. Această minoritate se confruntă cu multiple probleme, cum ar fi: sărăcia,
lipsa educației, probleme de sănătate, lipsa actelor de identitate, lipsa locuințelor, șomajul și
discriminarea. Bineînțeles c ă sunt și probleme care pot fi de ordin psihologic, care amplificate
pot ajunge la extreme, generând astfel, la început comportamente deviante, ulterior infracțiuni
(Micu J., 2009 ).
Studiile efectuate în ultimii ani relevă faptul că imaginile și stereotip urile pe care
membrii grupurilor și le fac unii despre ceilalți decurg din tipul de raporturi pe care grupurile
le dezvolt ă între ele. Erorile care apar din cauza judecăților, ca urmare a stereotipizării
„celorlalți” pot declanșa atitudini xenofobe și disc riminative față de alte grupuri etnice. Astfel,
cunoașterea stereotipurilor, la care se raportează indivizii sau grupurile în interacțiunea cu
alții, este necesară, deoarece acestea determină luările de poziție și influențează, deseori
negativ, comportam entul și relațiile intergrupale ( Crasnojon -Laba I., 2007) .
O altă problemă a romilor, din cauza stereotipurilor, dupa cum spune și Micu Janina, în
anul 2009, este nedeclararea în recensăminte ca aprținând acestei etnii din cauza imaginii
sociale negative. Se pune firesc întrebarea: de unde această atitudine? Judecățile însușite de
către un individ, care nu au fost trecute prin filtrul experienței și gândirii proprii. Prin această
tentă generalizatoare, stereotipurile au o valoare mică de adevăr și au propri etăți
disfuncționale, ce conduc la conflicte între minoritari și majoritari. De exemplu , dacă luăm
afirmația : ,,Toți romii sunt hoți și proști”; a ceasta este utilizată fre cvent în toate mediile
sociale, dar conține, în mod sigur, neadevăruri. P e de-o parte , nu toți romii pot fi catalogați în
acest fel, iar pe de altă parte nu numai romii fură. În ceea ce privește prostia, ea a existat,

16
există și va exista întotdeauna, nu doar în rândurile romilor, ci peste tot, indi ferent de rasă,
religie, sex sau etnie.
Printre strategiile de confruntare a stigmatizării etnice a romilor se numără și cele
defensive – ascunderea și contestarea apartenenței la etnie, pe de o parte, și pe de altă parte,
chiar încercarea de asimilare în cul tura dominantă . Ca urmare a reticenței percepute a romilor
de a se autoidentifica etnic ca atare în contexte oficiale, realitatea datelor de recensământ
privind structura etnică a populației României este contestată de marea majoritate a
observatorilor, inclusiv de organizații le neguvernamenta le ale romilor ( Bădescu G., Grigoraș
V., Rughiniș C., Voicu M. și Voicu O., 2007) .
La baza formării auto – și heterostereotipului etnic se află mecanismul comparării cu
„ceilalți” (alte grupuri etnice). Au fost identificate trei situații de comparare: com parație
interetnică de egalitate, comparație interetnică de superioritate și comparație interetnică de
inferioritate. Stereotipurile etnice sunt mai obiective în prima situație de comparare, adică în
momentul în care un grup etnic se compară cu un altul af lat pe poziții de egalitate în ceea ce
privește statutul și realizările. În cazul comparării interetnice de superioritate sau de
inferioritate predomină fie stereotipur ile pozitive, fie cele negative ( Crasnojon -Laba I., 2007) .
Problemele etniei romilor și a prejudecăților și tratamentelor diferențiate cu care
aceasta se confruntă au fost trecute sub tăcere în timpul regimului comunist. Înainte de 1989,
romilor le -a fost refuzat stat utul de minoritate etnică, iar ,, problema țigănească” a fost tratată
în termeni de dezvoltare socială și nu de diferențe entice ( Voicu M. și Șerban M., 2002) .
Avigdor a demonstrat , încă din 1953 că imaginea pe care un grup o dezvoltă despre
„celălalt” depinde de tipul de contact existent între cele două grupuri. Astfel, autorul
evidențiază următoarele:
• stereotipul este , de cele mai multe ori, defavorabil dacă relațiile dintre două grupuri
sunt conflictuale și favorabil dacă relațiile sunt amicale sau au un caracter cooperant;
• stereotipul este cel care conține caracteristic ile cele mai apte să inducă
comportamente ce contribuie fie la alimentarea conflictului, fie la ameliorarea relațiilor dintre
cele două grupuri.
Această problemă a stereotipurilor etnice este destul de importantă atunci când ne
alegem partenerul de viață. Este destul de dificil de făcut o alegere corectă, pentru a nu regreta
ceva mai târziu. De obicei, căsătoria implică două aspecte principale: întemeierea unei familii

17
pe baze biologice și psihoemoționale; procrearea de noi indivizi rezultați din coabitarea celor
doi parteneri ai cuplului conjugal ( Crasnojon -Laba I., 2007) .
Crasnojon -Laba Ina (2007) ne sugerează faptul că toate relațiile stabilite într -un grup
marital pot influența evoluția și dezvoltarea societății respective, la fel cum și mediul social
poate avea un impact major asupra existenței cuplului. Atunci când cunoaștem stereotipurile
reprezentanților unei etnii față de familie, suntem capabili să prezicem comportamentul lor,
relațiile intragrupale, la fel, putem influența destructurarea unor repre zentări negative pe care
le avem noi despre un grup etnic sau putem îmbunătăți calitatea ei .
Romii descriu viața în cuplu ca un mediu aparte, ca un mic stat unde domină
înțelegerea, se admit compromisuri unde fiecare are obligațiile sale. De multe ori, e i își doresc
o familie așa cum o văd ei înșiși , fără a se implica cineva din exterior în problemele lor, în
obiceiurile și tradițiile lor. Nu le pl ace să fie influențați de ceilalți ( Crasnojon -Laba I., 2007) .
În general, termenul de ,, discriminare” are un se ns critic. Discriminarea este asociată
cu un prejudiciu adus u nei persoane sau unui grup, cu ,, un comportament negativ, determin ată
de apartenența categorială”. Atribuirea acestui sens termenului de discriminare, exclude din
discuție com portamentele cu caracter reconfortant , (discriminarea pozitivă) care au la bază
același mecanism ca și în cazul discriminării ,,negative” (Dora Capozzo și Chiara Volpato,
1996 ).
Dora Capozzo și Chiara Volpato (1996) definesc discriminarea ca pe o acțiune
individuală, produsă de un individ și care este îndreptată împotriva altui individ , dar, dacă
indivizii definiți ca membri ai unei clase sunt tratați în mod asemănător, ea poate deveni în
același timp un model social de comportament colectiv. Așadar se p oate vorbi despre
discriminare ,, împotriva” unui grup (discriminare etnică), indiferent de sensul ei, pozitivă sau
negativă, la nivelul întregii societăți, chiar dacă există cazuri individuale în care aceasta nu se
manifestă.
Din puncul de vedere al lui Dosaru Daniel (2016), pe ste tot în lume există o separare
atunci când vorbim despre comunități entice sau dezavantajate din cauza unor factori
determinanți. În foarte multe cazuri este vorba despre segregarea școlară. Grupurile
vulnerabile , în majoritatea Statelor Membre ale UE , în domeniul educației , sunt romii.
Practicile discriminatorii față de romi rămân la un nivel ridicat în Uniunea Europeană. Romii

18
sunt confruntați cu sistemele educaționale necorespunzătoare ce conduc la segregare și
oportunități ilegale. Se identifică dife rite forme de segregare a copiilor romi:
 Prin organizarea de clase separate,
 Prin nivelul diferit al standardului curicular aplicat în aceeași clasă.
Consecințe ale acestor segregări sunt:
– Creșterea sentimentelor anti -rome în rândul școlarilor ,
– Sentiment ul de inferioritate afectează motivarea unui copil de a învăța.
Discriminarea ce afectează comunitățile urbane etnice este dată preponderent de modul
social de manifestare al acestora. Locurile de muncă ocupate de aceș tia sunt foarte frecvent
prost plătite, iar locuințele în care domiciliază sunt precare, fapt ce face ca populația originară
a orașului să deteste modul lor de viață. Îndeletnicirile etnicilor sunt în general dezagreate de
majoritate. Un alt e lement pentru care nu sunt doriți etnicii urbani , este cultura. Odată cu
sosirea lor, se inserează în spatiul urban și cultura acestora. Cel mai eloc vent exemplu de
segregare etnică și inserț ie etno-culturală este dat de cultura orașului , prin astfel de practici –
atât ale grupurilor etnice, cât și ale popula ției locale, care generează lipsa interacțiunii,
integrarii ș i coeziunii soci ale, apar enclave de ex cludere și marginalizare etnică (Mionel V.,
2012) .
Dintre formele de contact interetnic, căsătoriile sunt cele mai dezaprobate, atât de către
romi, cât și d e către celelalte etnii – dar în mult mai mar e măsură de către celelalte etnii . De
exemplu, aproximativ 40% dintre ne -romi consideră că este rău sau foarte rău ca românii și
romii să se căsătorească între ei, față de 25% care cred că e rău să se joace împr eună copiii
români sau romi, și 35% care consideră că locuirea mixtă este dăunătoare ( Bădescu G.,
Grigoraș V., Rughiniș C., Voicu M. și Voicu O., 2007 ).
Teoria Interacțiunii Comportamen tale arată că discriminarea în favoarea propriului
grup este un lucru pur rațional, instrumental și economic. Indivizii au tendința să îi favorizeze
pe membrii propriului grup și, deci, să îi defavorizeze pe membrii altor grupuri, pentru a-și
maximiza propriul câștig . Alocând mai multe resurse membrilor grupului de care simt că
aparțin, indivizii se așteaptă ca și aceștia la rândul lor să îi favorizeze, co nform normelor de
reciprocitate (Berevoescu J., Cace S., Sima C. D., Dan A. N., Preda M., Stroie S., Surdu M.,
Ștefănescu Ș., Voicu M., Zamfir C. și Șerban M. , apud Zamfir C ., Preda M., 2002) .

19
Concluzionând, în ciuda prejudecăților existente încă la nivelul populației majoritare
societatea românească se află pe calea creșterii toleranței etnice ș i a scăderii discriminării, în
ceea ce privește populația de romi.

2.2. Cadrul legislativ privind populația minoritară

Conform Ordonanței nr. 137 din 31 august 2000 (*republicată*) privind prevenirea
și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în România, demnitatea omului, drepturile și
libertățile cetățenilor, libera dezvolt are a personalității umane reprezintă valori supreme și sunt
garantate de lege.
Principiul egalității între cetățeni, al excuderii privilegiilor, dar și discriminării sunt
garantate de următoarele drepturi: tratament egal în fața instanțelor judecătorești și oricărui
organ jurisdicțional, la securitatea persoanei și la obținerea statutului împotriva violențelor sau
maltratărilor din partea oricărui individ, grup sau instituție; drepturile politice, și anume:
drepturile electorale, dreptul de a participa la viața politică și de a avea acces la funcții și
demnități publice; drepturi civile (la libera circulație și la alegerea reședinței, de a părasi țara și
de a se întoarce în țară, de a obține și a renunța la cetățenie, de a se căsători și de a își alege
partenerul, de proprietate, de moștenire, la libertatea de gândire, conștiință și religie, la
libertatea de opinie și de exprimare, libertatea de întrunire și asociere, de petiționare), drepturi
economice sociale și culturale, cum ar fi: dreptul la muncă, la l ibera alegere a ocupației, la
condiții de muncă echilibrate și satisfăcătoare, la protecția împotriva șomajului, la un salariu
egal pentru muncă egală, la o remunerație echilibrată și satisfăcătoare, dreptul la locuință,
dreptul de a înființa sindicale și de a se afilia unor sindicate, la sănătate, îngrijire medicală,
securitate socială și servicii sociale; la educație și pregătire profesianală , a lua parte la
activitățile culturale și sportive în condiții de egalitate; dar și dreptul de acces la toate locu rile
și serviciile destinate folosinței publice.
Toate aceste drepturi enunțate mai sus, dar și exercitatrea acestora privesc persoanele
aflate în situații comparabile, iar fiecare persoană fizică sau juridică are obligația de a respecta
toate aceste prin cipii.

20
În cadrul articolului 4, potrivit ordonanței prezentate, categoria defavorizată reprezintă
categoria de persoane care datorită diferențelor identitare față de majoritate se află pe o poziție
de inegalitate cu majoritatea cetățenilor, sau categoria d e persoane care se confruntă cu un
comportament de respingere și marginalizare.
În capitolul II: ,,Dispoziții speciale” în cadrul secțiunii a V -a: ,,Dreptul la demnitatea
personală” conform Ordonanței nr. 137 din 31 august 2000, orice comportament manif estat
în public, care are caracter de propagandă, de investigare la una rasială sau națională, sau acel
comportament care vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare,
ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împot riva unei persoane, unui grup de
persoane sau unei comunități și legat de apartenența acestora la o anumită etnie, rasă, religie,
naționalitate, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau
orientare sexuală a acestuia, constituie contravenție.
,,Prezenta lege transpune prevederile Directivei Consiliului 2000/43/CE privind
aplicarea principiului egalităț ii de tratament între persoane, fără deosebire de origine rasială
sau etnică, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităț ilor Europene (JOCE) nr. L180 din 19
iulie 2000, și prevederile Directivei Consiliului 2000/78/CE de creare a unui ca dru general în
favoarea egalităț ii de tratament, în ceea ce privește încadrarea î n muncă și ocuparea forț ei de
muncă , publicată în Jurnalul Oficial al Comunităț ilor Europene (JOCE) nr. L303 din 2
decembrie 2000."
Directiva Consiliului 2000 / 43 / CE, 29 iunie 2000, cu privire la implementarea
principiului tratamentului egal între persoan e indiferent de originea rasială sau etnică .
Dreptul la egalitate în fața legii și la protecție împotriva discrimină rii pentru toate
persoanele constitue un drept universal recunoscut de către Declarația Universală a Drepturilor
Omului, Conventia Națiunilor Unite privind e liminarea tutu ror formelor de Discrimi nare
împotriva Femeilor, Convenția Internațională cu privire la eliminarea tuturor formelor de
Discriminare Rasială și Acordurile Naț iunilor Unite c u privire la Drepturile Civile și Politice
și la Drepturile Economice, Sociale ș i Culturale, de Convenția Eur opeană pentru Protecția
Drepturilor Omului și a Libertăț ilor Fundamentale, semnate de toate statele membre.
Este necesară respectarea acestor drepturi și libertăț i fundamentale, inclusiv dre ptul la
libertatea de asociere. D e asemenea, este importantă, în contextul accesului ș i a prevederilor

21
legate de bunuri și servicii, respectarea protecției intimității, a vieții de familie și a tranzacț iilor
efectuate în acest context.
Implementarea principiului tratamentului ega l indiferent de originea rasială sau etn ică,
Comunitatea, în acord cu Articolul 3 (2) al Tratatului Consiliului European, trebuie să vizeze
eliminarea inegalităților și promovarea egalității între bărbați și femei, ț inînd cont în special de
faptul că femeile su nt adeseori victime ale multiplelor forme de discriminare.
Este importantă protecț ia tuturor persoanelor împotriva discriminarii pe criteriul
originii rasiale sau e tnice. Statele membre trebuie să asigure, de as emenea, acolo unde este
nevoie și în concordanță cu tradițiile și practicile lor naționale, protecț ia persoanelor aflate în
legalitate, atunci când acestea su nt discriminate pe criteriul originii rasiale sau etnice a
membrilor comunităț ii din care provin.
În capitolul I, în cadrul prevederilor generale la articolul 1, apare ca și scop al
Directivei, acela de a crea un cadru pentru combaterea discriminării pe criteriul originii rasiale
și entice, punându -se accent pe eficientizarea principiului tratamentului egal în statele
membere.
În cadrul Articolul ui 2, este evidențiat conceptul de discriminare, astfel pentru
obiectivele Directivei, principiul tratamentului egal va însemna că nu trebuie să mai existe
discriminare directă ori indirectă pe criteriul originii rasiale sau entice.
Pentru obiectivele paragrafulu i 1, se consider ă că discriminarea direct ă are loc când o
persoană este tratată mai puțin favorabil decât alta, a fost ori ar putea fi tratată într -o manieră
similară, pe criteriul originii rasiale sau entice; și se consideră că discriminarea indirectă are
loc atunci când un criteriu, o prevedere ori practic ă apparent neutră , dezavantajează anumite
persoane de o anumită rasă ori origine față de alte persoane, în afară de cazul în care acele
criterii, practici ori prevederi sunt justificate obiectiv de un scop legitim, iar metodele de
atingere a acelui scop sunt adecvate și necesare.
Hărțuirea trebuie incriminată ca discriminare, în conformitate cu sensul paragrafului 1,
atunci câ nd un comportament nedorit, pe criteriul originii rasiale sau e tnice, duce la v iolarea
demnități i personale ori crează un cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv. În acest
context, conceptul d e hartuire poate fi definit , ținându -se cont de legislația internă ș i practicile
statelor membre.

22
O instigare la discriminare a persoanelor pe criteriu l orginii rasial e sau etnice trebuie
incriminată ca fiind discriminare în concordanță cu prevederile paragrafului 1.
Capitolul III cuprinde organisme pentru promovarea tratamentului egal . Articolul 13
evidențiază faptul că statele membre trebuie să desemne ze un organism ori organisme pentru
promovarea tratamentului egal al tuturor persoanelor, fără a discrimina pe criteriul originii
rasiale ori entice. Aceste organisme pot fi părți ale unor agenții însărcinate, în plan intern, să
apere drepturile omului ori să protejeze drepturile indivizilor. Tot în articolul 13 întâ lnim și
faptul că statele membre trebuie să se asigure că această competență a acestor organisme
include:
– oferirea de asistență independentă victimelor discriminării în depunerea plâ ngerilor
lor cu privire la cazurile de discri minare, fără a prejudicia drepturile victimelor și ale
asociațiilor, organizațiilor sau altor entităț i legale despre care se face vorbire în Articolul 7 (2),
– realizarea unei monitorizări independente a discrimină rii,
– publicarea unor rapoarte independe nte și elaborarea de recomandă ri cu privire la
cazurile de discriminare.
CONVENȚ IA-CADRU (pentru protecția minorităților naț ionale*)
În cadrul titltui I , primul articol menționează că p rotecția minorităților naționale și a
drepturilor și libertăților persoanelor aparținâ nd acestora face p arte din protecția internațională
a drepturilor omului ș i, astfel , constitui e domeniul de cooperare internațională .
Dispozițiile prezentei convenții -cadru întâlnite în cadrul articol ului 2, vor fi aplicate
cu bună -credință, într -un spirit de ințelegere, toleranță ș i cu respe ctarea principiilor bunei
vecinătăți, relațiilor prietenești și cooperării î ntre state.
Articolul 3, sugerează că o rice persoană aparținând unei minorități națion ale are
dreptul să aleagă liber dacă să fie tratată sau nu ca atare ș i nici un dezavantaj nu poate rezulta
dintr -o asemenea alegere ori din exerciț iul drepturilor legate de aceasta. De asemenea,
persoanele aparținând minorităților naționale pot îndeplini drepturile și libertăț ile ce decurg
din principiile enunțate în prezent a convenție -cadru, individual sau î n comun cu alții.
Titlul II, conform articoului 4, părțile se obligă să garanteze fiec ărei persoane
aparținând unei minorități naționale dreptul la ega litate în fața legii și la egala protecție a legii.
În această privință, orice discriminare bazată pe apartenenț a la o minor itate națională este
interzisă . Tot aici este menționat faptul că pă rțile se angajează să adopte, când este cazul,

23
măsuri adecvate p entru a promova, în toate domeniile vieț ii economice, sociale, politice ș i
culturale, egalitatea deplină și efectivă între persoanele aparținâ nd unei mino rități naționale și
cele aparținând majorității. Acestea vor ține seama , în mod corespunzător, în acea stă privință,
de condițiile specifice în care se află persoanele aparținând minorităților naț ionale. De altfel,
măsurile adoptate î n conformitate cu paragraful 2 nu vor fi considerate acte de discriminare.
Conform titlului II, articolul 20 pentru exercitar ea drepturilor și libertăților decurgând
din principiile înscrise în prezenta convenție -cadru, orice persoană aparținând unei minorități
naționale va respecta legislația națională ș i drepturile celorlalți, în special ale persoanelor
aparținând majorității sau altor minorități naț ionale.
Articolul 21 sugerează că n ici o dispoziție din prezenta convenție -cadru nu va fi
interpretată ca implicând vreun drept de a î ntreprinde vreo activitate sau vreun act antagonist
principiilor fun damentale ale dreptului inter național, în special celor ale egalității suverane,
integrității teritoriale și independenț ei politice a statelor.
În articolul 22, întâlnim faptul că n ici o dispoziție din prezenta convenție -cadru nu va
fi interpretată ca limitâ nd sau aducând atingere dr epturilor omului și libertăț ilor fundam entale
care pot fi recunoscute în conformitate cu legile oricărei părți contractante sau cu orice altă
convenț ie la care respectiva parte contractantă este parte.
Drepturile și libertățile decurgând din principiile î nscrise în prezenta convenție -cadru,
în articoulul 23, în măsura î n care fac obiectul unei pre vederi corespondente din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăț ilor fundam entale sau din protocoalele
adiționale la aceas ta, vor fi înțelese î n conformitate cu aceste prevederi din urmă .
Toate a ceste articole î ncearcă să promoveze protecția minorităților naționale, dar și
drepturile și libertățile persoanelor aparținând unor astfel de minorități.

2.3. Instituții publice și ONG -uri care spriji nă dezvoltarea spiritului
tolerant și a comportamentelor nondiscriminatorii

În ultimii ani au început să se dezvolte, pe plan național, din ce în ce mai multe
instituții și ONG -uri care sprijină comportamentele nondiscriminatorii, pro movează tolerarea

24
minorităților și încerc ă să elimine prejudecățile și stereotipurile despre acestea. Printre acestea
se numără și:
Consiliul național pentru combaterea discriminării –este autoritatea de stat
autonomă, sub control parlamentar, care își desfășoară activitatea în domeniul discriminării.
Acesta garantează pentru respectarea și aplicarea principiului nediscriminării, în conformitate
cu documentele internaționale din care România face parte și cu normele interne în vigoare.
Consiliul îți exercită atribuțiile în u rmătoarele domenii:
 Prevenirea faptelor de discriminare prin realizarea d e campanii de informare, de
conștientizare privind dreptu rile omului, efectele discriminării, principiul egalităț ii,
cursuri de f ormare, de informare, proiecte ș i program e la nivel lo cal, regional și
național, realizarea de studii, rapoarte etc .
 Medierea faptelor de discriminare a părților implicate în cazul de discriminare, în
prezenta reprezentanților Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Consiliul Naț ional pe ntru Com baterea Discriminării încearcă reducerea ș i elimi narea
faptelo r de discriminare și nicidecum aplicarea de amenzi.
 Investigarea, constatarea și sancț ionarea faptelor de discriminare. Pentru
analizarea cât mai corectă a cazurilor ș i pentru luarea deciz iilor în cazul petițiilor
primite sau autosesiză rilor, Colegiul Director dispune de mă suri pentru a investiga
cazurile, î n urma cărora acesta constată existenț a sau nu a faptei de discriminare și
dupa caz, sancț ionarea acesteia.
 Monitorizarea cazurilor de discr iminare în urma constată rii u nor cazuri de
discriminare de că tre CNC D, prin supravegherea ulterioară a parț ilor implicate.
 Acordarea de asistență de sp ecialitate victimelor discrimină rii prin explicarea
legislației celor interesați de că tre consilieri i juridici ai CNCD, prin îndrumarea asistată
în ceea ce priveș te activitatea de depunere a petiției și informaț ii su plimentare ce
decurg din această procedură (CNCD, Home, 2010 -2018 ).
Consiliul național pentru combaterea discriminării a avut în plan și câteva p roiecte care au
fot finalizate cu succes. Astfel de proiecte sunt:
„Formare în domeniul antidiscriminării, egalităț ii de gen ș i al drept urilor persoanelor cu
dizabilităț i”

25
În luna octombrie 2015 s -a finalizat acest proiect care a fost derulat de către Consiliul
Național pentru Combaterea Discriminării î n perioada 01 mai 2014 – 30 noiembrie 2015.
Acesta s-a justificat în contextul necesității indeplinirii determinărilor în domeniul
nediscriminării, egalității de gen și protecției persoanelor cu dizabilităț i, pentru Fondurile
Europene Structurale și de Investiț ii 2014 -2020, conform Regulamentului (UE) Nr. 1303/ 2013
al Parlamentului European ș i al Consiliului din 17 d ecembrie 2013, prin garantarea îndep linirii
componentei de formare în domeniul nediscriminări i, egalității de gen ș i a drept urilor
persoanelor cu dizabilităț i.
Acest proiect a avut ca scop principal consolidarea capacității de evaluare a modului î n
care principiile antidiscriminării, egalității de gen ș i drep turile persoanelor cu dizabilități se
regăsesc pe parcursul diversel or etape aferente pregătirii, elaborării și implementării
programelor operaț ionale.
Programul de formare s -a adresat întregului personal implicat în managementul ș i
controlul FESI din cadrul Autorităț ilor de management, Organis me intermediare, Autoritatea
de certificare și plată, Autoritatea de audit , precum ș i Minis terul Fondurilor Europene.
Desfăș urarea acestui program de formare s -a axat pe legislația și politica Uniunii î n materie de
antidiscriminare, egalitate de gen și pro tecția persoanelor cu dizabilităț i fiind structurat î n 3
module specifice domeniilor drepturilor omului, respectiv ,,Antidiscriminare”, ,,Egalitate de
gen”, ,, Drep turile persoanelor cu dizabilităț i”.
În cadrul proiectul ui au fost organizate sesiuni de form are aferente fiecă rei condiții avute
în vedere înaintea producerii acestui eveniment , în București și județele Constanța, Prahova,
Brașov ș i Suceava, la care au participat persoane implicate în managementul ș i controlul
fondurilor europene structurale și d e investiț ii, din cadrul autorităț ilor de management,
organismel or intermediare, autorități de certificare și plata și autorităț i de audit, la toate
nivelurile relevante.
Proiectul a beneficiat de un buget total de 7.378.270,53 lei , din care: 5.533.702,90 lei –
reprezentând asistența financiară nerambursabilă solicitat ă din Fondul E uropean de Dezvoltare
Regională ; 1.844.567,63 – reprezentând co -finanț area solicitantului (CNCD, Proiecte , 2015 ).
Un alt proiect este ,,International Romani Art Festival – So ker es Europa? ” (Festivalul de
Arta Internationala a Romilor ) și înseamnă accesul gratuit la conc erte î n aer l iber, concursuri
de fotografie și film, tâ rguri ale căldărarilor ș i ale arg intarilor, seri de film, expoziț ii de

26
fotografie in -door ș i out -door, semin arii, concursuri de foto și film, happening -uri și
performance -uri, dvd -uri și albume, proiecții de filme inspirate din viața romilor în Romania,
dimineț i literare, workshopuri de dans ș i foto jurnalism, cursuri de limba romă , evenimente de
informare, spect acole de dans, teatru modern.
Evenimentul s -a desfășurat sub Egida Anului European al Egalitati i de Sanse pentru Toti
2007 (CNCD, Proiecte , 2007 ).
Pe lângă aceste proiecte Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii are și câteva
proiecte în desfășu rare, astfel implementeaza, î n perioada 2014 -2016 , proiectul predefinit cu
finanțare externă nerambursabilă intitulat ,,Imbunatatirea masurilor antidiscriminare la nivel
național prin participarea largă a specialiștilor și a socie tății civile ". Finanțat î n cadrul
Mecanismului financiar SEE 200 9-2014, Domeniul RO 10 – Copii și tineri la risc și inițiative
locale ș i regional e destinate reducerii inegalităț ilor naționale și promovării incluziunii sociale,
având ca și partener principal Consiliul Europei, prin Direcția de Cetățenie Democratică ș i
Participare a Consiliului Europei.
Obiectivele proiectului sunt: creșterea nivelul de conș tientizare cu privire la noi le
provocări î n dinamica fenomenului discriminării în societatea românească, atât la nivel
național, cât și la nivel local, cum ș i elaborarea strategiei naționale de prevenire și combatere a
discriminării î n perioada 2015 -2020 printr -o largă participare a tuturor persoanelor
semnificative și pe baza standardelor relevante.
O componentă importantă a proc esului de consultare pentru elaborarea Strategiei , este
implicarea autorităților locale, a organizațiilor non -guvernamentale și a asociaț iilor
profesionale la nivel local, vizând mai ales comunitatile de la acest nivel.
În acest sens, Consiliul Naț ional p entru Combaterea Discriminării organizează mese
rotunde l a nivel regional cu reprezentanț i ai autor ităților locale, în scopul identificării
problemelor actuale și a celor mai bune soluț ii de tratar e a acestora pentru includerea î n noul
document strategic.
Alt proiect este și ,,Dialog intercultural.” realizat de către Autoritatea Națională pentru
Sport ș i Tineret în parteneriat cu Departame ntul pentru Relații Interetnice, Consiliul Naț ional
pentru Combaterea Discriminării și Asociaț ia de Tineret ECOU . Acest a este organizat î n
perioada 31 august – 07 septembrie, la Sinaia .

27
La eveniment participă tineri, atâ t reprezentan ți ai minorităților naționale din Româ nia, cât
și tineri premiați în cadrul seminariilor „Tinerii și lupta împotriva discrimină rii”, precum și
"Multi culturalitatea, factor decisiv în implicarea tinerilor î n obiectivele de dezvoltare ale
mileniului".
Deschide rea oficială a seminarului a avut loc marț i, 01 septembrie 2010, ora 09.00, la
Sinaia, în prezența vicepreș edintelui Autorit ății Naționale p entru Sport și Tineret, a
secretarului de stat di n cad rul Departamentului pentru Relaț ii Interetnice, și a președintelui
Consiliului Naț ional pentru Combaterea Discriminării.
Romani CRISS
Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii – Romani CRISS este o organizatie
neguvernamentală, î nființată la 4 aprilie 1993. Misiunea acesteia este de a apăra drepturile
romilor din România. Oferă asistență legală în cazurile de abuz și lucrează pentru combaterea
și prevenirea discriminării rasiale împotriva rom ilor în toate domeniile vieții publice , respectiv
în educație, locuințe ș i sănătate.
În 2008, Romani CRISS a obținut statutul Consiliul Economic și Social al ONU, fiind
prima organizație de romi din România și a cincea din ț ara noastră care obține acest st atut.
De la înființarea în 1993, Romani CRISS a dezvoltat relații pe termen lung cu comunitățile
de romi și autorități din întreaga țară, cu organizații interguvernamentale, cu parteneri ai
societății civile din țară sau str ăinătate, precum și cu donator. Aceste relații au fost susținute
printr -o comunicare strânsă, transparență instituțională și advocacy. Romani CRISS combină
militantismul civic local cu influențarea și monitorizarea de programe de politici publice care
se adresează romilor, din perspect iva drepturilor omului și a drepturilor minorităților.
Organizația Romani CRISS este structurată pe departamente , diferite ca obiect de
activit ate, dar interconectate ca scop. Astfel obsevăm, departamentul drepturile omului care
desfășoară următoarele acți uni: combaterea abuzurilor reprezentanților statului cu atribuții în
aplicarea legii, a sigurarea accesului egal la dreptul la educație (monitorizare și acționare în
justiție în cazurile de încălcare a dreptului la educație – exemp lu cazuri de segregare șco lară),
asigurarea accesului egal la dreptul la sănătate (monitorizare și acționare în justiție în cazurile
de încălcare a dreptului la serviciil e publice de sănătate), a sigurarea accesului egal la dreptul la
locuire adecvată (monitorizare și acționare în j ustiție în cazurile de încălcare a dreptului la
locuire) , combaterea discriminării în angajare , combaterea rasismului în mass media . Un alt

28
departament este cel al sănătății, iar ca și acțiuni întâlnim următoarele: î mbunătățirea
sistemului de mediere sanit ară inițiat de Romani CRISS în colaborare cu Ministerul Sănătății,
în conformitate cu misiunea CRISS, r elaționarea dintre mediatorii sanitari cu partenerii de
lucru și împuternicirea, sprijinirea în activitățile lor de îmbunăt ățire a situației în comunitat e,
combaterea discriminării romilor în accesul la serviciile de sănă tate. Cel de -al treilea
departament, cel al educației are ca scop dezvoltarea premiselor pentru un învățământ de
calitate pentru copiii romi și a păstrării identității culturale, lucrând p entru îmbunătățirea
accesului copiilor romi la educație, dar și pentru combater ea segregării școlare a romilor .
Departamentul social implementează activități în vederea obținerii actelor de identitate pentru
comunitățile de romi din România, prin conștient izarea membrilor comunităților de romi
privind importanța și modul de obținere a actelor de identitate, implicarea liderilor locali în
acțiunile de informare despre actele de identitate și acțiuni extreme de intervenție.
Pe lângă toate aceste departamente, Romani CRISS folosesc și un i nter-departamental,
denumit, cooperare international . În cadrul acestuia, Romani CRISS își propune să participe la
elaborarea politicilor față de romi la nivel internațional p rin construirea de parteneriate sau
alianțe, oferir ea de informații referitoare la programele impleme ntate de organizație diverșilor
parteneri sau donatori internaționali, încurajarea și dezvoltarea relațiilor de parteneriat între
ONG -uri, romi și actori relevanți din alte țări.
Cateva rezultate recente :
Docum entarea, monitorizarea, asistența juridică într-un numar de 60 cazuri de î ncalcare a
drepturilor omului (abuzuri ale reprezentanților statului cu atribuții în aplicarea legii,
încălcarea dreptului la locuire, la sănătate, la educație, la demnitate um ană, la access î n locuri
publice, rasism î n cadrul mass media, extremism, acces pe piața muncii, administrarea
justiț iei, conflicte inter etnice). Aceste cazuri au fost înaintate Consiliul ui Naț ional pentru
Combaterea Discriminării, instanțelor de judecată civile ori penale, cât și Curț ii Europene a
Drepturilor Omului.
În domeniul accesului la educaț ie, peste 12.000 copii și părinț i romi sunt
beneficiari i direcț i, plus formare a a 25 consilieri educaționali, care au susținut campania de
informare în școli și comunități, peste 2000 de tineri înscriși la liceu și facultate, 21 de
gradiniț e estivale, 500 copii care au beneficiat de formare în vederea înscrierii î n clasa I sau a
cuprinderii lor în sistemul educațional, 6 gradinițe din București ș i Dolj dotate cu materiale

29
didactice și participante la activităț i inter culturale, 210 tineri adolescenț i, atât romi , cât și alte
categorii participanți la tabere și ateliere educaț ionale interculturale, 14 23 copii de vârsta
preșcolară și elevi participanți la activități i nterculturale în București ș i alte 13 județe, 6
seminarii consacrate formă rii per sonalului didactic care lucrează cu elevii ș i copiii romi
(Romani CRISS, Despre Romani CRISS, Prezentare ,1993) .
Proiectul „Aplicarea standardelor de drepturile omului pentru r omii din Romania” este
unul dintre proiectele Romani CRISS și urmăreș te dezvoltarea unui instrument comunitar de
prevenire și combatere a tuturor formelor de discriminare, prin intermediul dezvoltării rețelei
de monitori locali de drepturile omului, format ă din 20 de membri. Domeniile principale sunt
combaterea și prevenirea discriminării în domeniul educației, locuirii și atingerii demnității
umane, a abuzului oficialilor responsabili cu aplicarea legii și a discursului discriminator iu,
rasist sau instigat or la ură. Proiectul este finanțat prin SEE 2009 -2014, în cadrul Fondului
ONG din România, iar perioada de derulare este Iulie 2014 – Martie 2016.
Proiectul „Roma Forum” are ca obiectiv î ntărirea capacității instituționale și operaționale a
unui număr de 2 0 ONG -uri în domeniul monitorizării politicilor publice și advocacy pentru
politici publice m ai bune pentru romi. De altfel , acest proiect vizează implicarea unui număr
de 20 de ONG -uri și activiști romi, reuniți în Rețeaua Roma FORUM, într -un proces efici ent
de propunere și monitorizare a politicilor publice adresate romilor, cu privire la
antidiscriminare și promovarea respectarii drepturilor omului. Proiect ul este finanțat prin SEE
2009 -2014, în cadrul Fondului ONG din România, iar perioada de implementa re este iunie
2014 – iunie 2015 (Romani CRISS, Despre Romani CRISS, Proiecte, 2014 -2016 ).
Fundația pentru o societate deschisă
A fost înființată în 1990 și a acționat ca formator al societății civile românești, fiind
organizația care a pus bazele sau a spr ijinit numeroase ONG -uri din România.
În anul 2015, fundația adoptă o strategie nouă, prin care își redirecționează eforturile din
zona de advocacy și politici pub lice către învățare și formare. Aceasta a derulat de -a lungul
anilor următoarele tipuri de ac tivități:
 Studii, cercetări, analize și producerea de expertiză pentru fundamentarea de politici
publice mai bune;
 Advocacy pentru funcționarea responsabilă și eficientă a sectorului public;

30
 Activități educaționale și de instruire în vederea promovării val orilor democratice și
pentru consolidarea societății civile din România;
 Construirea de modele pentru dezvoltare comunitară integrată;
 Training și consultanță pentru ONG -uri, grupuri informale, grupuri vulnerabile.
,,Domeniile în care Fundația a dezvoltat cele mai importante proiecte sunt : drepturile
omului și combaterea discriminării, educație (inclusiv dreptul la educație, management
educațional, "A doua șansă", resurse educaționale deschise), migrație, date deschise,
incluziunea romilor, bună guvernare, cultură civică și politică, cercetare socială (Barometrul
de Opinie Publică), economie socială (promovarea antreprenoriatului social) și arhitectură
socială participativă ” (Fundația pentru o societate deschisă, Despre noi, 1990) .
Asociația Europeană pentr u Apărarea Drepturilor Omului – AEPADO
Este o organizație non-guver namentală și non -profit. S copul acesteia este promovarea și
apărarea tuturor drepturilor omului la nivel național și European. AEPADO este o platformă
de acțiune cu și pentru tineri și care promovează tineri talentați în toate domeniile de activitate.
Principalele activități sunt educația și formare a profesională, organizare a de evenimente,
organizare a și facilitarea de întâlniri ale factorilor decizional i la nivel
național și European, cercetare, editare de publicații pe tematica drepturilor omului,
schimburi de tineret, advocacy, activități caritabile, consiliere j uridică, mediere,
implementarea de proiecte naționale și europene.
Principalele teme ale proiectelor și activităților aborsate sunt: drepturile omului (romi și
persoane reprezentând minorități, femei, copii, persoane cu dizabilităț i, persoane expuse
riscului de excluziune socială, și altele), minorități, egalitatea de șanse, rasism ș i discriminare,
dialogul intercultural, dialogu l inter -generațional, prevenirea și reducerea violenței , prevenirea
și reducerea consumului de droguri, politici de tineret, cultură și nu în ultimul rând protecție și
asistență s ocială (AEPADO, Despre noi)
Ca și proiecte, întâlnim: ,,Împreună pentru schi mbare – Un pumn st râns nu poate da mâna
cu cineva” (2015 -2016). Acesta este co -finanțat prin Programul RO20 ”Violență domestică și
violență bazată pe deosebirea de sex”, pentru care Ministerul Justiției este Operator de
Program, din cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2009 – 2014. Proie ctul este
implementat de AEPADO, în parteneriat cu Asociația UNIT și se desfășoară în mai multe
județe din țară. Acest proiect se adresează persoanelor aparținâ nd grupurilor vulnerabile, care

31
se află în risc de excluziun e socială sau sunt deja excluse din mediul social.
Obiectiv ul general al proiectului este reprezentat de reducerea fenomenului de viole nță
împotriva femeilor, prin desfășurarea unei campanii de conștientizare și sen sibilizare a
cetățenilor asupra existen ței fenomenului de violență domestică . Ca și a ctivități întâlnim cele
20 de sesiuni de informare și evenimente stradale unde vor participa peste 1500 de persoane
de etnie romă; 2600 de materiale informative (afișe, broșuri, pliante);
6 reprezentații de Fla shmob, câte una în fiecare județ de implementare; 30 de experiențe
(colectate) trăite de victimele ale violenței domestice din cele 10 comunități cu pondere
mare de romi; 24 de difuzări prin intermediul mass -media – mesaje împotriva violenței
domestic e; 2 articole în presa scrisă locală; 150 persoane consiliate (100 de femei și 50 de
copii, victime ale violenței domestice), de către un psiholog și integrate într -un program de
socializare și de creștere a stimei de sine; un sondaj de opinie, al cărui obiecti v constă în
realizarea unui studiu ce reflectă gradul de cunoaștere de către romi a existenței legii privind
violența în familie în vigoare în România; un film de scurt metraj ce va conține experințele
trăite de victimile violenței domestice; 6 grupuri inf ormale pentru drepturile femeii înființate
în cele 6 județe; o conferință finală pentru mediatizarea rezultatelor și schimb de bune practici
și experiență cu parteneri (ONG -uri) din Norvegia.
Un alt proiect este reprezentat de: E viața Ta, TU contezi! Form are de rețele de facilitatori
de dezvoltare comunitară pentru comunitățile locuite preponderent de romi . Acesta a fost c o-
finanțat de Agenția Națională Pentru Romi, Guvernul României (2012 -2013).
Activități le utilizate sunt : crearea unei rețele naționale d e facilitatori de dezvoltare co munitară,
training -uri la nivel județean de formare de facilitatori de dezvoltare comunitară (persoane de
etnie romă și nu numai care sunt implicate în activitatea comunităților rome) , cercetare, studii,
publicații (AEPADO, P roiecte) .

32
CAPITOLUL III

FAMILIILE INTERETNICE. ASPECTE GENERALE PRIVIND
CĂSĂTORIILE MIXTE

În cel de -al treilea capitol am încercat să studiez mai în amănunt familiile și ceea ce
privește căsătoriile mixte. Pentru început am vorbit despre famil ie ca și aspect general, mai
apoi încercând să evidențiez conceptul de familie mixtă. Mai departe am vorbit despre
heterogamie pe criteriul etniei în alegerea partenerului de cuplu, încercând să scot în relief
modul în care se alege partenerul în funcție de fiecare etnie, dar și pe ce criterii se bazează
aceștia în momentul în care își aleg un partener. În final am vorbit despre percepțiile
oamenilor din jur, dar și despre atitudinile acestora față de familiile mixte .

3.1. Definirea conceptului de familie mixtă

Pentru toate societățile, familia este instituția fundamentală. Din perspect iva
sociologică, familia este ,,o formă de comunitate umană , alcătuită din doi sau mai mulți
indivizi, uniți prin legături de căsătorie și/sau paterne, realizând mai mult sau mai puțin, latura
biologi că și/sau latura psiho -socială” (Mitofan I., Ciuperca I. , 1998 ).
Deoarece influențează și modelează persoana umană, familiei i se acordă o atenție
sporită. Familia este superioară alto r grupuri sociale, la bază apa rând două principii: familia își
aduce aportul devreme și pe o perioadă îndelungată , iar cel de -al doilea pricipiu este dat de
rolul pe care îl are familia în a stabili legătu ri cu lumea socială exterioară (Mitofan I., Ciuperca
I., 1998).
Autoarea Stănciulescu E. (2002) se raportează în lucrarea sa la diferite tipuri de
familie. Astfel, modelul indiv idualist -normativ se referă la familia nucleară, restrânsă și clar
determinată de restul societății, în interiorul căreia raporturile membrilor urmeză o logică
individualistă; o familie ,,topită” în comunitatea rurală; o familie care, în calitate de unitat e
socială, are limite bine conturate, dar care funcționează, în rural după un principiu comunitar.

33
În context sociologic, familia este definită în următorii termeni:
,,[…] un ansamblu de manifestări spirituale, economice, juridice și politice,
condițio nate cosmic, biologic, psihologic și istoric și integrate unei serii de relații și procese
sociale.
Spre deosebire însă de alte unități sociale, familia se caracterizează printr -o strânsă
legătură biologică constantă a membrilor ei și printr -o strânsă intimidare de conviețuire,
funcțiunile ei sociale specifice constând în procrearea, creșterea și socializarea indivizilor.”
(Costa -Foru, 1945, apud Stănciulescu E., 2002, pag.108) .
Mulți dintre cercetători au constatat că există mai multe tipuri de familie . Astfel pot fi
analizate din mai multe aspecte și care au alcătuit mai multe criterii după care pot fi analizate.
Astfel, după numărul partenerilor care o alcătuiesc, apare familia poligamă (familia formată
din mai mulți membrii de același sex; de exemplu barbatul are mai multe soții sau femeia este
soția mai multor barbați ) și familia monogamă ( familiile cu câte un partener de același sex.
Acestea se pot clasifica la rândul lor in familii extinse alcătuite dintr -un numar mai mare de
membrii și familii rest rânse alcătuite din soț, soție și copii ); după numărul părinților existenți
sunt: familii biparentale (se regăsesc ambii părinți) și familii monoparentale ( familiile în care
există doar unul dintre părinți, acest lucru survine în urma decesului, divorțului sau liberei
alegeri de a deveni părinte unic ); după numărul de copii ce o formează, este familia fără copii
(fie cuplul nu poate avea copii, fie au decis sa nu aibe copii sau in ca nu s -a intamplat acest
lucru),familia cu un copil, familia cu doi copii, fa milia cu trei sau mai mulți copii; după
orientarea sexuală a partenerilor : familiile heterosexuale (unde partenerii sunt de sex opus),
familiile homosexuale (cuplul este format din parteneri de același sex); după apartenența
culturală a partenerilor apar f amiliile de aceași cultură și familiile mixte (parteneri care aparțin
unor culturi diferite) și după criteriul locuinței: familie de rezidență ( se identifică cu menajul și
ea reprezintă acel grup de persoane care alcătuiesc o gospodărie, au același domicil iu și
administrează împreună un buget comun ), familia de interacțiune ( care este formată din
membrii aceleiași familii care însă nu au domiciliul comun și adesea nici aceeași localitate de
domiciliu, dar care păstrează anumite legături concretizate în: sch imburi de vizite, ajutoare
financiare etc. Acest tip de familie se întalnește ca rezultat urmării partenerului la domicilul
acestuia sau a obținerii unui loc de muncă în altă localitate ) (Bistriceanu C., 2006) .

34
,,Familia există ca o structură relativ indep endentă î n siste mul social, dar în acelaș i
timp ea raspunde presiunilor de tip social, economic, religios și ale mediului cultural –
educaț ional” (Sion G., 2007 , pag. 170) .
Monica Moraru (2013) vorbește despre familia mixtă (reconstruită, reorganizată) ca
fiind o structură creată prin căsătoria a doi părinți singuri sau divorțați fiecare cu sau fără copii
și, eventual cu copii comuni. O familie mixtă prezintă trei caracteristici specifice:
– coabitarea comună în același spațiu;
– relații de alianță între copii și părinți vitregi;
– relații afective de ti p mixt, recompense și sancțiuni.
Noțiunea de familie mixtă, în concepția lui Ioan Bolovan și al Sorinei Paula Bolovan
(2005) , reprezintă căsătoriile încheiate de doi parteneri care au aparținut de două confesiuni
diferite. Asta înseamnă că nu întotdeauna căsătoriile mixte amestecate proveneau din două
etnii diferite, deoarece diversitatea etno -confesională face ca persoane din aceleași etnii să
îmbrace confesiuni diferite (ortodoxă, greco -catolică, romano -catolică, ev anghelică , unitariană
și altele) ori etnii diferite să adopte acceași confesiune. Acest tip de căsătorie a deținut o
pondere mai redusă în ansamblul schimbărilor maritale.
Conform International Debate Educațion Asociation (2010), căsătoriile interetnice și
inter-religioase sunt reprezentate de căsătorii le între persoane care provin din medii cultura le,
religioase ori genetice diferite.
Familiile mixte (cele compuse dintr -un indigen și un strain) reprezintă un fenomen
sociocultural care se extinde progresiv. În cadrul unui cuplu mixt sunt doi ind ivizi, care au
internalizat două lumi diferite și două concepte de căsătorie diferite , fiecare având câte o
definiție proprie a realității. Pentru familiile de origine ale ambilor parteneri, alegerea
endogamă este în continuare un fenomen considerat cu suspiciune și reticență de răsturnare
de-a lungul anilor. În aceste cupluri mixte, împărțirea festivităților și a recurențelor are
prioritate. În sfera ocupării forței le muncă, apare adesea frustrarea de a nu -i fi recun oscute
calificarea și abilitățile (Musarra A., 2017).
În cadrul acestei analize a căsătoriilor mixte, pe lângă prejudecăți, trebuie luat în
vedere gradul de mixtură etnică a localităților, piața matrimonială din localitatea de reședință
sau arealul înveci nat, precum și prevederile dreptului canonic, prescripțiile religioase ale
principalelor confesiuni din căsă torie (Bolovan I. și Bolovan P. S., 2005) .

35
3.2. Heterogamia pe criteriul etniei în alegerea partenerului de cuplu

Conform lui Iluț P. (2013) heterogami a este fenomenul căsătoriei persoanelor cu
condiție socială diferită, iar homogamia este situația inversă. Heterogamia și homogamia sunt
concepte complementare ce se presupun reciproc și sunt în raport de inversă proporționalitate.
Într-o societate unde he terogamia este redusă, homogamia este extinsă, și invers. În timpurile
recente , volumul heterogamiei s -a marit spectaculos față de trecut.
În științe sociale, o lungă perioadă de timp, oamenii de știință au avut interes pentru
studierea gradului în care membrii unui cuplu se aseamănă reciproc. Conceptul homogamiei
face referire la gradul în care membrii unei societăți se alătură altora egali în termenii unor
caracteristici socio -demografice, în timp ce heterogamia se referă la situația opusă, adică
atunc i când partenerii de cuplu au trăsături diferite ( González H. R., 2011) .
Pentru libera alegere a partenerului conjugal oamenii se bazează pe sentimentul iubirii,
însă, dincolo de aceasta, și contrar a ceea ce cred o gama largă de oameni, operează de fapt o
gamă largă de factori care fac ca respectiva alegere să nu fie chiar atât de liberă. O căsnicie
astfel întemeiată, însă, nu va mai fii atât de trainică și de fericită. De cele mai multe ori, în
opțiunea indivizilor pentru un partener nu funcționează ind iferența fată de criterii cum ar fi:
vârsta, etnia, clasa socială, religia, profesia. În general, căsătoriile sunt puternic homogamice
(se căsătoresc oamenii mai mult între ei cei care au acceași etnie, clasă socială, religie și
altele). Heterogamia (căs ătoriile dintre indivizi cu statute socio -demografice diferite) este
statistic mai scăzută. Distin cția dintre heterogamie și homogamie este relativă, deoarece de
cele mai multe ori se pune întrebarea: după ce criteriu este homogamie sau heterohamie?
Aceste a două sunt în mare măsură parțiale, pentru că indivizii fac parte în același timp din mai
multe grupuri sociale și au mai multe statusuri (religios, etnic, de clasă, profesional etc.) (Iluț
P., 2015) .
În acest proces de alegere a partenerului conjugal, ap ar o serie de atribute și
considerente, mai mult sau mai puțin conștiente. Distincția homo gamie -heterogamie este
relativă (Panicz M., 2011) .
Toate minoritățile etnice trebuie să interacționeze cu cei din jur. De exemplu în
momentul în care copiii lor merg la aceași școală și au aceleași activități sociale , ori în
momentul în care trebuie să -și găsească un loc de muncă. În momentul în care o minoritate se

36
căsătorește cu cineva din același grup etnic nu are nevoie să interacționeze social la fel de mult
cu ce ilalți localnici, deoarece lucrează cu persoane din același grup etnic, își duc copiii într -o
școală ,,etnică”, în schimb îndividul din căsnicia heterogamă este nevoit să aloce mai mult
timp, pentru că de exemplu ar trebui să se întâlnescă cu ceilalți pări nți și să -și ducă copiii la
școlile majoritare (Bisin A., Patacchini E., Verdier T., Zenou V., 2016).
Conform Haya Stier și Yossi Shavit (1994) căsătoriile ulterioare sunt mult mai
probabil să fie heterogame față de căsătoriile timpuri, pentru că ,,piața c ăsătoriei” se modifică
de la școală până la locul de muncă. Aceștia constată că vârsta la căsătorie nu sporește
heterogamia etnică.
,,Heterogamia este un indicator mai puternic al deschiderii sociale decât homogamia.
Pentru anumite tipuri de heterogamie tr ebuie contrazise așteptările sau opoziția din partea
familiei, comunitate sau societatea partenerului de căsătorie și astfel de cazuri pot fi
conceptual interpretate ca trecând cele mai puternice granițe sociale între grupuri sociale.
Căsătoriile care trav ersează limitele vârstei, educației, originii sociale și etnice au fost
considerate cele patru tipuri majore ale heterogamiei” (Tsay R., Wu L., 2006, pag. 165).
Conform lui Ruey -ming Tsay și Li -hsueh Wu (2006) multe dintre formele
heterogamiei sunt rezulta tul reacției la schimbările sociale, la populația antică, la migrația pe
scară largă și reformele instituționale.

3.3.Percepția și atitudinile celorlalți față de famiile mixte

Conform frazei: ,, Dacă relativitatea se va dovedi adevărată, atunci germanii vo r spune
despre mine că sînt german, elvețienii că sînt cetățean elvețian și francezii că sînt un mare om
de știință. Dacă însă teoria relativității se va dovedi falsă, francezii vor spune despre mine că
sînt elvețian, elvețienii că sînt german, iar germani i că sînt evreu.” spusă de Albert Einstein se
ilustrează faptul că a apartine unei anumite categorii într-o mai mare măsură decât alteia poate
contitui o țintă a prejudecăților și discriminărilor . În realitate oamenii aleg deseori categoria
care se potriv ește disprețului lor. Conform autorilor Richard Y. Bourhis și Jacques -Philippe
Leyens (1997), dacă francezii ar fi la fel de muncitori ca germanii, evreii la fel de onești ca
elvețienii, germanii la fel de creativi ca francezii, iar elvețienii la fel de in teligenți ca evreii,

37
lumea ar fi minunată. Dacă însă germanii ar economisi la fel cum o fac evreii, dacă elvețienii
s-ar lua în serios așa cum o fac francezii, dacă evreii ar fi la fel de obsesivi ca elvețienii, iar
francezii ar găti cum o fac germanii, at unci ar fi motive de plâns. Această serie de atribuiri
corespunde unor judecăți stereotipe, pozitive sau negative, mai mult sau mai putin reale,
variabile în funcție de epocă sau de evenimente. De cele mai multe ori, în viața de zi cu zi,
invocăm atribuiri pentru a explica un anumit comportament al oamenilor; fie că acești a fac
parte din grupul nostru sau nu. Aici este vorba de categorizări, prejudecăți, stereotipuri,
conduite discriminatorii, conflicte intergrupuri, dar și inechități.
Henri Tajfel (1978 , apud Richard Y. Bour his și Jacques -Philippe Leyens 1997 ), a
propus o teorie ce privea fenomenele societății reale, astfel adoptând un punct de vedere
original, dar și un nivel de analiză neobișnuit. Prin această teorie despre identitatea socială a
asociat aspecte cognitive, dar și motivaționale, a dinamizat studiul discriminărilor și al
conflictelor intergrupuri. Fenomenele erau tratate din perspectiva minorităților confruntate cu
majoritatea.
Deși a luat naștere Comunitatea Europeană, care este caracteriza tă de o uniune
economică și monetară, stereotipurile existente deja pot constitui un obstacol în calea
comuniunii. (Capozza D., Volpato C., apud Richard Y. Bour his și Jacques -Philippe Leyens,
1997 ).
Ostilitatea față de out -group -uri a fost interpretată de către Freud ( apud Richard Y.
Bour his și Jacques -Philippe Leyens, 1997 ) ca o consecință a dinamicii emoționale care se
dezvoltă între membrii unui grup. Astfel, Freud considera că ostilitatea reprezintă rezultatul
coeziunii in -grup-ului.
În perspectiva ind ividuală apar teorii cu privire la diferențele de personalitate. Teoria
,,țapului -ispășitor” sugerează și explică de ce, în perioadele de frustrare crescută, sunt mai
vizibile prejudecățile, dar și discriminările. (Richard Y. Bour his și Jacques -Philippe Le yens,
1997 ).
Richard Y. Bourhis și Jacques -Philippe Leyens (1997 ) explică nu doar variațiile în
intensitate ale efectului de omogenizare a out -grup-ului, ci și inversarea acestui efct pentru
anumite grupuri. Aici apare efectul de omogenizare relativă a in -grup-ului. Tentativele de
teoretizare vizează concilierea acestei inversiuni și astfel invocă prestigiul social relativ al
grupurilor. Totul se petrece ca și cum membrii grupurilor cu un prestigiu social inferior ar fi

38
percepuți sub aspectul identității s elective, în timp ce membrii grupurilor cu un prestigiu social
superior ar fi percepuți sub aspectul identității personale.
De cele mai multe ori, motivul pentru care membrii unui grup cu statut inferior fac
diferențe între membrii unui grup cu statut sup erior decurge din faptul că aceștia, în cele mai
multe cazuri, stăpânesc și orientează interacțiunea socială cu membrii grupului cu statut
inferior. (Messick și Mackie, (1989) apud Richard Y. Bourhis și Jacques -Philippe Leyens
(1997 ).
,,Ce se mai poate rep roșa stereotipurilor?…Cred că etnocentrismul lor și faptul că
trăsăturile importante sînt genetic înscrise în grupuri.”
Roger Brown, 1965, pag. 181.
De cele mai multe ori, în percepția noastră despre celălalt, se pare că explodăm
informațiile care țin ma i mult de apartenența acestuia la o categorie sau la un grup, decât la
individ. Stereotipurile devin cu atât mai mult un pericol, cu cât acestea își exercită influența
fără știrea persoanei în cauză; astfel, limitând posibilitățile de remediere sau de prev enire.
(Yzerbyt V. și Schadron G., apud Bourhis R. Y. și Leyens J. -P. (1997).
Unele lucrări importante pun bazele ideii că stereotipurile reprezintă consecința
funcționării cognitive normale a indivizilor. Însă a stereotipiza un grup nu se rezumă la a -i
atribui un conținut, oricât de slab ar fi, ci de altfel înseamnă a avea o teorie asupra motivelor
care leagă acest conținut precis cu un anumit grup. ( Yzerbyt V. și Schadron G., apud Bourhis
R. Y. și Leyens J. -P. (1997).
Autorii McCauley și Stitt (1978, apud Bourhis R. Y. și Leyens J. -P., 1997) își pun
întrebarea că dacă 80% din persoanele în vârstă sunt avare, este necesar ca avariția să facă
parte din stereotip? De cele mai multe ori oamenii ar fi tentați să răspundă afirmativ,
considerând că avariția poate să fie prezentă mai mult la persoanele în vârstă decât la alte
grupuri. Ceea ce vor să contureze autorii de mai sus este saliența relativă a unei trăsături într –
un grup, în raport cu alte grupuri.
A îl judeca pe celălalt, în general servește la a comunic a cu el. Judecățile despre ceilalți
sunt marcate de terenul ideologic unde are loc interacțiunea dintre indivizi. (Bourhis R. Y. și
Leyens J. -P., 1997)
Conform International Debate Educat ion Asociation (2010), apar câteva argumente pro
și contra căsătoriil or interetnice, cu ajutorul cărora se pot schimba atât percepții, cât și atitudini

39
ale oamenilor față de familiile mixte. Astfel un prim argument pro ar fi faptul că diversitatea
genetică și culturală are un impact pozitiv asupra sănătății copiilor. Prin p racticarea
căsătoriilor ,,închise”, în cadrul acelorași comunități, s -au dezvoltat de -a lungul timpului boli
genetice specifice unei anumite etnii sau rase. Astfel an umite boli afectează doar persoanele de
culoare, în timp ce alte boli sunt întâlnite doar în rândul altor comunități. Așadar copiii
proveniți din căsătoriile mixte au un bagaj genetic mai divers, ceea ce face să fie protejați de
mutații. Conform teoreticienilor acest lucru se datorează complementarității genetice. În
momentul în care moștenirea genetică provine în proporție de 50 % de la un părinte și 50 % de
la celălalt, șansele ca un copil să mostenească o boală cu transmitere genetică scad
considerabil. Ca și argument contra continuitatea unui popor depinde de păstrarea unei
comunități închis e. Deși căsătoriile interetince și inter -religioase pot avea avantaje la nivel
pragmatic, pentru unele popoare și comunități pot exista alte valori mai importante. Acest
aspect, însă, în general nu intră în calcul pentru majoritatea indivizilor, însă exist ă și anumite
populații care fac excepție. Astfel pentru persoanele din cadrul unor comunități care au fost
supuse diverselor forme de persecuție sau încercări de examinare de -a lungul timpului (ex:
evreii, romii) , păstrarea căsătoriei în interiorul comunit ății a reprezentat unul dintre
principalele instrumente e supraviețuire și fortificare. Atâta timp cât în urma căsătoriei se naște
un copil de aceeși etnie ca părinții săi, riscul unei boli cu transmitere genetică ar putea fi
considerat acceptabil.
Un al d oile argument pro, ar fi faptul că o familie multi -culturală poate declanșa o
schimbare de mentalitate la nivelul comunității din care face parte. Astfel, familia reprezintă
celula de bază a oricărei comunități. O schimbare de mentalitate la nivelul unei c omunități
poate să pornească de la nivelul uneia sau a mai multor familii. Dacă o familie interetică sau
inter-religioasă reușeste să traiască fără neînțelegeri, aceasta, în timp poate câștiga acceptul
familiei lărgite. Cu cât apar mai multe cazuri, cu atâ t mai mult apare posibilitatea ca o
comunitate să creadă în ideea de căsătorie interetnică sau inter -religioasă ceva normal, dar nu
neapărat ceva benefic. Comunitățile în cadrul cărora există mai multe tensiuni au numai de
câștigat de pe urma căsătoriilor dintre indivizi de etnii sau religii diferite. Ca și argument
contra la ce a fost menționat mai sus, ar fi faptul că presiunile exterioare pot deteriora în timp
căsătoriile interetnice și inter -religioase. Deși legile nu mai sunt discriminatorii, mentalita tea
oamenilor nu a reușit încă să se schimbe. Familiile celor doi își pot arăta dezaprobarea, lucru

40
accentuat de societate care vede ca nepotrivite relațiile mixte. În acest sens se crează presiuni
externe care încă au șanse de reușită având în vedere lipsa unei rețele de sprijin bine dezvoltate
pentru astfel de probleme conjugale. Pe langă acestea, deoarece partenerii de cuplu provin din
medii diferite le poate slabi asfel relația, existând incompatibilități de mentalitate. Căsătoria
presupune mult mai mul te complicații decât viața de cuplu. Tipul de cununie religioasă
efectută, nașterea copilului, educația pe care o va primi copilul; toate acestea sunt exemple de
decizii care nu sunt deloc simple în momentul în care soții provin din medii culturale diferit e.
Deși aceștia sunt dispuși să facă compromisuri, acest lucru poate să nu fie valabil și din partea
părinților și a familiei extinse.
Un ultim argument ar fi faptul că aceste căsătorii mixte accelerează maturizarea
socială. Acest tip de căsătorie forțează atât indivizii cât și familiile acestora să aibă contact cu
mediul cultural diferit al partenerului, devenind mai toleranți în relația cu persoanele de altă
etnie sau religie. De asemenea, confruntându -se ei singuri cu prejudecăți, datorită relației
mixte , indivizii devin mai empatici față de persoanele de altă etnie sau religie. Astfel, creșterea
numărului de căsătorii și a rețelei de persoane familiarizate cu alte medii culturale decât cele
de proveniență va duce la o scădere implicită a segregării socia le. Ca și argument contra,
copiii proveniți din căsătorii mixte se pot confrunta cu probleme de identitate. De cele mai
multe ori, părinții din căsătoriile interetnice și inter -religioase trebuie să depună efort
suplimentar pentru a le explica proveniența culturală copiilor lor, pentru ca aceștia să își poată
desluși identitatea. Însă, apare din nou, problema discriminării sociale.

41
CAPITOLUL IV
METODOLOGIA CERCET ĂRII

4.1. Definirea problemei

În cadrul unei familii mixte, disfuncționalitatea întărește preconcepțiile, prejudecățile,
discriminările și stereotipiile față de astfel de căsătorii. Odată ce un cuplu este funcțional
societatea începe să accepte căsătoriile interetnice. Deoarece de -a lung ul timpului, romii au
fost o etnie respinsă de societate, aceștia au devenit un grup vulnerabil.
Dacă o persoană de etnie română se căsătorește cu o alta de etnie romă se consideră ca
are curaj, deoarece odată cu această căsătorie, va deține la rândul ei, alături de partenerul de
viață, aceste poveri ale societății. Aceasta va putea fi blamată, etichetată și de ce nu, chiar
discriminată de cei din jur. În momentul în care două persoane de etnii diferite se căsătoresc,
este clar că la mijloc nu există niciun fel de prejudecată, însă din cauza oamenilor din jur,
apărând presiune asupra cuplului, în interiorul cuplului pot intervenii diverse discuții care pot
face ca o căsătorie frumoasă să se transforme în una cu multe certuri și probleme familiale.
Pe lângă a cestea, pe lângă societatea care pune etichete, la nivelul cuplului mixt poate
apărea disfuncționalitatea și prin intermediul obiceiurilor și tradițiilor. În momentul în care o
persoană este obișnuită să facă anumite lucruri este foarte greu să își schimbe
comportamentele și poate recurge la obiceiuri probabil considerate deranjante de către celalalt
partener de cuplu.
În mod normal, căsătoria mixtă este privită ca un eveniment neașteptat cu consecințe
negative, care pot influența viața persoanelor care ap arțin unei astfel de familii. Mulți dintre
indivizii care ajung să facă parte dintr -o familie interetnică își dau seama pe parcursul timpului
cât sunt de diferiți; având tradiții diferite care pot provoca probleme familiale, însă sunt și
mulți care își dau seama că sunt făcuți unul pentru celălalt.
De foarte multe ori, atitudinile familiei și cele ale prietenilor pot deveni o piedică în
alegea partenerului, deși acesta ar putea fi persoana potrivită, doar prin simplul fapt că este de
altă etnie. Astfel, cel ui căruia i -a fost interzis să își aleagă singur partenerul cu care vrea să își
înceapă o nouă viață, poate recurge la acte neașteptate de către membrii familiei extinse (poate

42
fugi de acasă, poate intra în depresie, sau poate chiar să aleagă să nu își mai vadă familia
niciodată deși poate nedorinsu -și acest lucru, dar fiind împins de circumstanțe).
Instituțiile și ONG -urile de asistență socială la nivel național, își propun în ultimii ani
să susțină comportamentele nediscriminatorii și să promoveze tolerar ea minorităților. Acestea
încearcă să elimine atât stereotipurile, cât și prejudecățile. Preofesioniștii instituțiilor sunt
preocupați să aplice principiul nediscriminării și să -l respecte, să prevină faptele de
discriminare, să medieze aceste fapte discri minatorii, să monitorizeze cazurile discriminate, să
investigheze, să constate și să sacționeze faptele considerate discriminatoare, dar și să acorde
asistență de specialitate victimelor discriminate.
Aceste disfuncționalități ale unei familii mixte, pot avea repercursiuni atât asupra
familiei restrânse, cât și a celei extinse și chiar la nivelul societății.
În concluzie îmi propun ca această cercetare să studieze funcționalitatea și
disfuncționalitatea familiilor interetnice și consecințele acestora asupr a indivizilor implicați
într-o astfel de căsătorie.

4.2. Scopul și obiectivele cercetării

Scopul:
Scopul cercetării este acela de a identifica funcționalitatea sau disfuncționalitatea în
cadru l familiei mixte și consecințele ce apar atât la nivelul familiei restrânse, cât și la nivelul
celei lărgite.
Obiective:
O1. Identificarea atitudinilor celor din jur (prieteni, familie, alte persoane) asupra
deciziei de căsătorie între persoane de etnii d iferite.
O2. Identificarea principalelor probleme apărute în relația de cuplu și rezolvarea
acestora.
O3. Identificarea situației copiilor în relația copii -părinți și copii -societate în cadrul
familiilor interetnice.
O4. Influența schimbării comportamenta le a familiei extinse asupra cuplului mixt.

43
4.3. Locul desfășurării cercetării

În scopul desfășurării cercetării, deoarece nu există nicio instituție propriu -zisă care să
se bazeze strict pe aceas tă problemă am ales să intervievez persoane din mai multe locuri ale
țării. Astfel am început prin a intervieva indivizii din comuna Sângeru, județul Prahova,
deoarece acolo locuiesc câțiva membri ai familiei și m -au putut ajuta indicându -mi persoane
care aparțin unei astfel de căsătorii, iar mai apoi întrebând alte persoane dacă cunosc familii
mixte, am desfășurat cercetarea și în orașul Brașov.

4.4. Universul cercetării
Universul cercetării a fost urmat prin urmare de:
 persoane care aparțin unei familii mixte;
 grupul țintă este format din 7 persoane care aparțin unei familii mixte din
comuna Sângeru, județul Prahova și din orașul Brașov.
Tabel nr. 1. Date socio -demografic e ale persoanelor in tervievate.
Nr. Crt. Inițialele
subiecților Vârstă Stare
civilă Etnie Sex Ocupație de
bază
1. M. D. 32 de ani Căsătorită Română Feminin Croitoreasă
2. F. C. 35 de ani Căsătorit Romă Masculin Ospătar
3. A. S. 23 de ani Căsătorită Română Feminin Cameristă
(străinătate)
4. I. G. 21 de ani Căsătorită Română Feminin Casnică
5. L. B. 29 de ani Căsătorită Română Feminin Profesoară
de Limba și
Literatura
Română
6. A. N. 28 de ani Căsătorită Română Feminin Lucrator
comercial
7. D. D. 40 de ani Căsătorită Română Feminin Casnică

44
Eșantionarea:
Eșantionarea folosită de mine este neprobabilistă jurizată, deoarece persoanele care au
participat au câteva caracteristici comune: aparțin unei familii mixte, sunt căsătorite, au copii,
majoritatea sunt de etnie romă și de sex f eminin. Eșantionul a fost format din 7 interviuri ce
cuprind șapte persoane cu vârste cuprinse între 21 și 40 de ani, făcând parte dintr -o familie
interetnică, relevante pentru studiu, din orașul Brașov și comuna Sângeru, județul Prahova.

Etica cercetării :
„O regulă de bază a cercetării sociale este aceea că participarea trebuie să fie voluntară.
În principiu, pare o regulă ușor de respectat. Regula etică fundamentală a cercetării sociale
este accea că ea nu trebuie să aducă prejudicii subiecților cercetăr ii” (Babbie, E., 2010, p.59).
Pentru a putea realiza cercetarea calitativă, persoanele care mi -au acordat interviurile
necesare au fost anunțate telefonic sau în momentul în care unul din membrii familiei care
locuiește în satul respectiv, s -a întâlnit cu acestea pe stradă. Împreună au stabilit dacă sunt
dispuși să acorde aceste interviuri, iar mai apoi au căzut de acord asupra unei date și ore în
care ne putem întâlni. Deoarece această comună de unde am luat interviurile este în apropierea
satului meu nata l, mi -a fost mult mai ușor să interacționez cu persoanele respective, deoarece
deja acestea mă cunoșteau. După stabilirea datei și orei, indivizilor le -a fost asigurată
confidențialitatea datelor cu caracter personal și am fost anunțată telefonic de către acest
membru al familiei în legătură cu ziua în care mă pot prezenta pentru realizarea interviurilor.

4.5. Colectarea datelor. Instrumente utilizate
Tipul de cercetare pe care l -am utilizat este cel calitativ, iar ca și metodă de culegere a
datelor am folosit observația nestructurată și interviurile semistructurate.

4.5.1. Observație nestructurat ă
Observația reprezintă o metodă științifică de colectare a datelor p rin intermediul
simțurilor. Aceasta înregistrează comportamente și evenimente din viața oamenilor așa cum
apar ele, iar, de aceea, inexactitatea cauzată de memoria defectuoasă a respondentul ui asupra
acțiunilor trecute și de estimarea inadecvată a celor vi itoare este eliminată.

45
În literatura de specialitate, cu toate acestea, sunt enumarate și câteva dezavantaje a
folosirii acestei metode: control redus asupra variabilelor externe, dificultăți de cuantificare,
eșantioane mici (acestea fiind dezavantajate în termenii exigențelor cercetării cantitative).
Dintre alte dezavantaje sunt amintite următoarele: greutatea de a intra în anumite medii și de a
studia comportamente intime, distorsionarea datelor prin internediul percepției selective a
observatorului sau o bservarea unor comportamente care pot fi atipice.
Observația nestructurată este tehnica în cadrul căreia nu ai un plan stabilit dinainte, a
ceea ce urmează să observi. Cu ajutorul acestei tehnici mergi pe teren și observi, de exemplu,
tot ce are legătură c u viața familiilor mixte. Vei simți nevoia, deoarece sunt cantități mari de
date de adunat, să te concentrezi pe rând, pe diverse fenomene. De exemplu, observi cum
persoana relaționează cu partenerul, cum relaționează cu copiii, cum este privită de ceilalț i
(Scârneci , 2007, pp. 49 -51).
Pentru relevanța cercetării mele, am simțit nevoia pe parcursul întâlnirilor pentru
efectuarea interviurilor, să observ, îndeaprope, comportamentele indivizilor intervievați,
aparținători ai unei familii mixte. Am încercat să fiu cât mai atentă la obiceiurile persoanelor,
iar astfel am putut realiza observația nestructurată

4.5.2. Interviul semistructurat

Pentru a obține informațiile necesare cercetării mele de la persoane ce aparțin unei
familii interetnice, legate de tema abordată, am utilizat ca și instrument de cercetare, interviul
semistructurat.
Interviul se utilizează în momentul în care se studiază comportamentele dificil de
observat, pentru că se desfășoară în locuri private. Ast fel, se cercetează atitudinile și credințele
pentru care nu există documente scrise. În raport cu observația, prin intermediul interviului se
accede la motivație, la definiția și semnificația pe care actorii sociali le acordă acțiunilor lor
(Scârneci, 2007 , pag. 55).
Pentru relevanța cercetării mele, am ales interviul semistructurat, aplicat pe șapte
persoane care aparțin unei căsătorii interetnice. În cadrul interviurilor, am urmărit
funcționalitatea și disfuncționalitatea în cadrul familiei mixte și conse cințele ce apar atât la

46
nivelul familiei restrânse, cât și la nivelul familiei extinse. Mai apoi, am încercat să evidențiez
din interviuri, care sunt principalele probleme apărute în relația de cuplu și care este
rezolvarea pentru acestea, care sunt atitu dinile și comportamentele celor din jur față de familia
interetnică și dacă este afectat cuplul sau nu; și de asemenea, care este situația copiilor în
momentul în care aparțin unei astfel de familii mixte.
Însă, în cercetarea calitativă, ghidul de interviu rămâne mereu flexibil. Trebuie să fii
întotdeauna atent și deschis la elementele de noutate și neprevăzut (Scârneci, 2007, pp.56 -57).
Am folosit, ca și suport formal, ghidul de interviu în care am precizat care sunt
obiectivele urmărite pe parcursul discu ției, ghid pe care l -am completat ulterior pentru o formă
finală complexă. (vezi Anexa I)

4.6. Analiza și interpretarea datelor

În urma analizei datelor, pe care le -am ob ținut cu ajutorul instrumentelor de cercetare
calitativă, menționate mai sus, am încercat să identific cauzele generatoare care duc la
disfuncționalitatea familiilor mixte și care au consecințe atât asupra indivizilor cuplului, cât și
asupra copiilor și a familiei extinse. Pe de altă parte, am încercat să conturez care sunt
atitudinile extinse și a celor din jur față de cuplul interetnic și schimbările comportamentale
ale indivizilor în urma acetor atitudini. Totodată am analizat ce influențe au aupra cuplu lui,
problemele familiale, dar și implicarea familiei în rezolvarea acestora și depășirea acestora
care pot duce la disfuncționalitatea cuplului.
Ca și metodă de analiză a datelor am folosit codarea teoretică cu două dintre cele trei
proce duri ale sale. Astfel, am utilizat:
 Codarea deschisă – unde am subliniat grupurile de cuvinte importante din interviuri pe
baza informațiilor oferite de indivizii familiilor mixte, iar în acet fel am reușit să obțin
coduri, pe care mai apoi le -am grupat în categorii;
 Codarea axială – prin intermediul căreia am creat legături între categoriile descoperite
anterior în codarea deschisă și subcategoriile acestora.

47
Tabelul nr.2. Codarea deschisă. Funcționalitatea și disfuncționalitatea în familiile
interetn ice (romi -români).
Funcționalitate sau disfuncționalitate

Cum s -au cunoscut – ,,mergând la discotecă…m -a invitat la dans”
– ,,am rămas nedespărțiți”
– ,,mai avea două surori…după ceva timp văd una roșcată, cam
urâțică mi s -a părut mie…ne -am dus la concert…ne -am luat de
mână din greșeală”
– ,,la liceu pe terenul de fotbal”
– ,,a luat legătura cu niște prieteni comuni…a făcut rost de numărul
meu”
– ,,printr -o cunoștință de famile”
– ,,la o petrecere organizată de un prieten comun”
– ,,dragoste la prima vedere”
– ,,la ziua unei prietene…m -a invitat la dans”
– ,,ne-am cunoscut într -o disctecă”

Motive de căsătorie

-,,ne-a plăcut foarte mult unul de celălalt”
-,,este un băiat domol, liniștit, cu care ai ce discuta”
-,,ne-am plăcut, ne -am iubit”
-,,ne cunoaștem destul de bine, ne iubim, și nu există niciun
impediment”
-,,din dragoste”
-,,deja locuiam împreună”
-,,după trei ani de relație”
-,,iubire puternică…suntem cei mai buni prieteni, avem multe
puncte comune”
-,,suntem pe aceași lungime de und ă”
-,,simțeam că suntem suflete pereche”
-,,m-a facut să mă îndragostesc de el oferindu -mi încredere,
respect”

48

Schimbare
de comportament a
celorlalți

-,,mai reticente la început”
-,,cunoscându -l și-au schimbat părerea”
-,,părinții ei nu m -au acceptat la început..socrul a fost puțin mai
reticet și nu a fost de acord…după un an de zile chiar m -au plăcut”
-,,la începutul relației..eu am fost văzută mai bine și respectată”
-,,am mai mulți prieteni”
-,,prietenii mei au ținut să îmi spună că nu este o persoa nă potrivită
pentru mine, că provenim din medii diferite”
-,,soțul meu provine dintr -o familie înstărită de romi, ceea ce îi face
pe cei din jur să creadă că ăsta ar fi motivul pentru care am ales să
mă căsătoresc cu el…după ce stau mai mult cu noi, văd c e relație
avem și își schimbă părerea”
-,,și familia mea a reacționat destul de urât”
-,,cu timpul au acceptat relația noastră”
-,,au început să îl trateze ca pe orice membru al familiei”
-,,ne-au susținut din prima clipă”
-,,părinții mei au fost puțin mai reținuți în privința lui, dar și -a
câștigat încredere și așa au început să ne fie din nou alături”

Atutudinile celorlalți
asupra deciziei de căsătorie

-,,nu ma bazez pe ceilalți din jur și pe atitudinile lor”
-,,părinții ei au primit vestea la înce put destul de deranjant, pentru
că sunt țigan”
-,,erau așa mai rezervați”
-,,stăteam la familia tatălui meu…ei să zic că s -au opus, dar mama
m-a susținut și a crezut în mine”
-,,inițial a fost destul de greu, deoareceoamenii au anumite
concepții învechit e”
-,,atitudinea lor ne -a apropiat și mai mult”
-,,am vrut să demonstrăm contrariul…nu etnia contează…respectul
și iubirea…caracterul fiecărui om”
-,,au fost lângă mine pentru că vedeau că acest om înseamnă totul
pentru mine”

49
-,,nu au fost împotriva căsătoriei”
-,,te ambiționează să mergi mai departe și să devenim o familie mai
unită”
-,,nici sprijiniți, nici respinși…ne -au respectat decizia de a ne
căsătorii”
-,,neîncrezători sunt românii, pe când romii nu au nicio problemă
cu familiile formate din soți de etnii diferite”

Probleme apărute în relație
-,,principala problemă și încă mai domină, gelozia”
-,,mici tachinări cum există în fiecare cuplu”
-,,gelozia, principalul, în rest nimic”
-,,sunt gelos pentru că am pe ce”
-,,sunt posesiv așa câteoda tă”
-,,ce nu îmi place la ea…e o fire rece”
-,,probleme mari nu am avut…deci să zic, discuții”
-,,problema noastră principală este distanța”
-,,mici conflicte pe care le -am avut”
-,,certuri și contraziceri”
-,,familia mea (extinsă) nu îl acceptă pe soțul m eu și faptul că el
este de altă etnie”
-,,certuri care treceau destu de repede”
-,,principalele probleme au apărut datorită mentalității diferite”
-,,când participăm la petreceri, soțul meu este obișnuit să facă
dedicații pe sume foarte mari de bani, eu ne fiind de acord apar
discuții și ceruri”

Rezolvarea problemelor

-,,ea e înțelegătoare și așa trecem peste”
-,,rezolvare nu prea am gasit nici în momentul de față”
-,,cu multă comunicare am reușit să trecem întotdeauna peste”
-,,prin comunicare am rezol vat fiecare mică problemă”
-,,încercăm să rezolvăm comunicând, dar ulterior revine la veciul
obicei”

50

Asemănări și deosebiri
față de alte cupluri de
aceeași etnie

-,,în ceea ce privește relația noastră există respect
reciproc…încredere recipro că”
-,,la noi totul e normal, suntem exact la fel ca ceilalți cu bune și cu
rele”
-,,noi suntem pe acceași undă de lungime”
-,,soțul meu niciodată nu m -a jignit, mă respectă în totalitate, mă
ajută”
-,,nu ne putem compara cu alții”
-,,nu păstrăm vechile ob iceiuri ale romilor…suntem o familie
civilizată”
-,,deosebirile rezultă din modul în care suntem priviți de
ceilalți…sunt reticenți în ceea ce privește căsnicia noastră”
-,,dragostea, înțelegerea există în cuplul nostru”
-,,oamenii care nu ne cunosc ne cla sifică astfel pentru că el e
rom…multe persoane sunt rasiste și văd romii ca pe niște hoți și
oameni răi”
-,,suntem o familie ca oricare alta, cu bune și cu rele”
-,,soția unui țigan trebuie să fie mult mai supusă soțului în
comparație cu soția unui român”

Atitudinea celorlalți asupra
căsătoriei romi -români

-,,pentru romi este mai mult o onoare…și se mândresc cu lucrul
ăsta”
-,,socrii nu au mai vrut să audă de ea…că a fugit cu un țigan”
-,,un fel de rușine să afle că a luat un țigan”
-,,mama mea a învăț at-o să-și vadă de treaba ei, să nu asculte ce
zice lumea”
-,,auzeai că de ce ai luat țigan…de ce ai fugit cu țiganu”
-,,faptul că suntem plecați mai tot timpul din țară…nu ne dăm
seama dacă cuiva îi displace sau nu un astfel de cuplu”
-,,am o prietenă car e s-a despărțit din cauza tatălui”
-,,nu am întâmpinat pe nimeni care să se uite ciudat la noi, cel puțin
nu s-au arătat”

51
-,,este foarte mare diferența între modul în care ne privesc românii
și acela în care ne privesc romii”
-,,mulți sunt sceptici”
-,,există încă preconcepții cu privire la etnia romă”
-,,persoanele din jurul nostru nu văd o piedică în căsătoriile romi –
români”
-,,a fi rom nu e o rușine, nu putem alege în ce familii ne naștem”
-,,au început să accepte atfel de căsătorii…foarte mulți romi au
evoluat”

Situația copiilor

-,,nu, nu au de suferit, absolut deloc”
-,,copiii noștrii nu cred că au de ce să sufere”
-,,pe cel mare l -au mai discriminat colegii la școală și s -au mai luat
de el că are tată țigan, dar și -au dat seama cât e de bun ș i că nu etnia
contează”
-,,cam toți frații noștrii sunt căsătoriți mixt…copiilor noștrii nu le
lipsește nimic”
-,,copiii noștrii nu sunt cu nimic mai prejos față de ceilalți copii”
-,,fetița noastră este mică…sper din suflet, ca până va mai crește ea
să se mai schimbe mentalitatea oamenilor”
-,,vor exista răutăți cu privire la etnia tatălui său…poate și a faptului
că tatăl ei are culoarea pielii mai închisă, iar mama mai deschisă”
-,,nu este diferen ță față de cea a copiilor din aceeași etnie”
-,,copiii mei nu au de suferit…unde locuiesc eu…majoritatea
familiilor sunt de etnie romă și familii din români și țigani”

Lucruri învățate pe
parcursul căsătoriei
-,,din fiecare căsătorie ai de învățat”
-,,poate a fi mai uniți”
-,,trebuie să ți cu familia ta, să lupți pentru familia ta, pentru copiii
tăi, să le fie bine”
-,,să ne respectăm unul pe altul”
-,,să iubesc, am învățat ce e familia, ce înseamnă să fii împreună la
bine și la greu”

52
-,,respectul unul față de celălalt și înțelegerea”
-,,am învățat că nu c ontează culoarea pielii, a părului, etnia sau mai
știu eu ce atunci când îți dorești să -ți întemeiezi o familie”
-,,orice problemă se rezolvă numai comunicând”
-,,nu trebuie să ții cont de părerea celor din jur”
-,,dacă avem dragoste putem trece peste oric e problemă”
-,,am învățat că țiganii sunt mai uniți decât noi românii”
-,,este important să -l accepți pe cel de lângă tine cu bune și cu rele”

Problemele apărute în căsnicia interetnică:

Pe baza interviurilor acordate de că tre cele șapte persoane din comuna Sângeru,
județul Prahova și cele din orașul Brașov, am încercat să realizez și să precizez care sunt
problemele care apar în familiile mixte formate din romi și români.
În urma informațiilor culese din interv iuri cu persoanele beneficiare ale unei familii
interetnice am vrut să identific care sunt cauzele care provoacă problemele în astfel de
căsnicii. Cauzele provocatoare de probleme întâlnite la această categorie de căsnicie sunt
multiple. Am identificat în primul rând în interviurile acordate de persoanele ce aparțin unei
căsnicii interetnice, ca și o primă și principală cauză, obsesia , care se împarte în două
subcategorii, gelozia , care este foarte des întâlnită în cadrul familiei mixtă formată din romi și
români, de exemplu: ,,…sunt gelos pentru că am pe ce…”; ,,…principala problemă și încă
mai domină, gelozia…” și posesia care la rândul ei poate provoca neînțelegeri, discuții și chiar
certuri, după cum reiese din sintagma ,,…sunt posesiv, așa câteodată…” . De asemenea, pe
lângă această obsesie, provocatoare de probleme și disfuncționalitate familială, am încercat să
recunosc în rândul acestei categorii de familie, sentimentul de respingere de către ceilalți,
astfel apărând neînțelegeri familiale, iar acest a spect reiese din următoarea frază: ,,…familia
mea (extinsă) nu îl acceptă pe soțul meu și faptul că el este de altă etnie…” . Totodată,
problemele apărute în căsnicia interetnică pot fi provocate și de tradițiile și mentalitățile
diferite ale celor implicaț i în cuplu; astfel reieșind faptul că fiecare dintre parteneri trebuie să
se acomodeze cu noul stil de viață și să întreprindă alte activități distincte de cele din perioada

53
dinaintea căsniciei. Tradițiile fiind multiple, acestea provoacă o multitudine de probleme, după
cum reies din următoarele citate: ,,…când participăm la petreceri soțul meu este obisnuit să
facă dedicații pe sume foarte mari de bani, eu nefiind de acord apar discuții și certuri…”;
,,…principalele probleme au apărut datorită mentalității diferite…”. În continuare, vreau să
aduc la cunoștință că în urma analizării interviurilor a reieșit că o altă problemă în cadrul
familiei interetnice este și distanța ; deoarece aceasta poate provoca trestețe, atât pe chipul
partenerului de cuplu fiind ne voit să întrețină singur casa, să educe copiii și să aibă grijă de ei,
cât și pe chipul copiiilor aceștia resimțind lipsa, având nevoie de afecțiunea ambilor părinți și
intervenind dorul: ,,…problema noastră principală este distanța” .
Aceste pro bleme familiale pot fi provocate în mare măsură și de ceilalți, de atitudinile
lor și mai ales de către familia extinsă . Din interviuri reiese faptul că influența familiei pe unii
i-a făcut să fie mult mai uniți și mai apropiați, însă altora poate l -au pro vocat mai mult
disfuncționalități și certuri familiale. Mulți dintre membrii familiei sunt interesați de soarta
celorlalți indivizi, încercând să -i ajute, dar neștiind că de fapt le provoacă mai mult rău, acest
aspect reieșind din următoarele : ,,…inițial a fost destul de greu, deoarece oamenii au anumite
concepții învechite…”; ,,…am vrut să demonstrăm contrariul…nu etnia contează…respectul
și iubirea…caracterul fiecărui om…”; ,,…socrii nu au vrut să audă de ea…că a fugit cu un
țigan…”; ,,…am o prietenă care s-a despărțit din cauza tatălui…”
Problemele familiale au un impact puternic și la nivelul vieții cotidiene a copiilor
pentru că, în cele mai multe cazuri aceștia suferă alături de părinți, iar atitudinile celorlalți le
pot provoca durere la ni vel emoțional și de multe ori, dintr -un copil bun, din cauza acestor
răutăți se poate ,,transforma”, iar ,,viitorul său pate avea de suferit: ,,pe cel mare l -au mai
discriminat colegii la școală și s -au mai luat de el că are tată țigan” . În urma interviuri lor am
constatat că în multe cazuri copiii nu au de suferit, deoarece localitatea unde locuiesc aceste
familii intervievate este formată în majoritatea cazurilor din romi și români, după cum reiese și
din următoarele: ,,…copiii mei nu au de suferit….un de locuiesc eu…majoritatea familiilor sunt
de etnie romă și familii din români și țigani” , ,,…cam toți frații noștrii sunt căsătoriți
mixt…copiiilor noștrii nu le lipsește nimic” ; însă sunt și părinți care se tem de viitorul copiilor
lor și de proble mele care le pot apărea în cale și își doresc ca mentalitatea societății să se
schimbe, astfel: ,,fetița nostră este mică…sper din suflet, ca până va mai crește ea să se mai
schimbe mentalitatea oamenilor” , iar alți părinți sunt aproape siguri că mereu o să existe

54
răutăți, care pot afecta emoțional copiii : ,,vor exista răutăți cu privire la etnia tatălui
său…poate și a faptului că tatăl ei are culoarea pielii mai închisă, iar mama mai deschisă”.
Mai departe vreau să evidențiez faptul că ac este probleme pot avea și rezolvare , însă,
multora le este destul de greu să o găsească: ,,rezolvare nu prea am gasit nici în momentul de
față”. Se observă faptul că multe dintre persoanele intervievate au găsit ca și mijloc de
rezolvare a problemelor, comunicarea . Prin intermediul acesteia, familiile interetnice reușesc
să treacă atât peste micile certuri, cât și peste certurile provocate de atitudinile celorlalți față de
familie, peste obiceiurile, tradițiile și mentalitățile diferite și chiar uneori prin intermediul
comunicării reușesc oarecum să rezolve și problema distanței: ,,cu multă comunicare am reușit
să trecem întotdeauna peste”, ,,prin comunicare am rezolvat fiecare mică problemă”, însă
sunt și cupluri în cadrul cărora, deși există comunicare, pr oblemele încă se mențin:
,,…încercăm să rezolvăm comunicând, dar ulterior revine la vechiul obicei…”.
Pe lângă acestea, asemănările și deosebirile dintre familiile mixte (rom -român) și
cele formate din cupluri de aceeași etnie (român -român ; rom -rom), pot provoca la rândul lor
probleme . Mai departe am vrut să evidențiez, prin spusele celor șapte intervievați, care sunt
aceste asemănări și deosebiri și dacă afectează relația de cuplu sau nu. Din interviuri reiese
faptul că multe dintre cuplur ile mixte sunt la fel ca și celelalte: ,,…suntem o familie ca oricare
alta, cu bune și cu rele…”, ,,…la noi torul e normal, suntem exact la fel ca ceilalți…”. Însă alte
familii refuză să se asemene cu ceilalalți , ,,…nu ne putem compara cu alții.. .” posibil din
teama de a nu fi prejudecați sau discriminați. Însă se vede clar că multe persoane care aparțin
unei familii interetnice au de suferit. Din spusele acestora, de foarte multe ori, problemele apar
din cauza celorlalți și a atitudinilor acesto ra. Oamenii de foarte multe ori tind să fie
respingători și reticenți în ceea ce privește familia mixtă, iar: ,,…deosebirile rezultă din modul
în care suntem priviți de ceilalți…sunt reticenți în ceea ce privește căsnicia noastră”, , iar asta
poate duc e la probleme familiale și la disfuncționalitate. Din cauză că sunt rasiste, persoanele
din jur cauzează neplăceri în relația de cuplu, unele persoane fiind influențate de ceea ce spun
ceilalți și poate chiar afectate la nivel psihic : ,,…oamenii care nu ne cunosc, ne clasifică astfel
pentru că el este rom…multe persoane sunt rasiste și văd romii ca pe niște hoți și oameni
răi…”.
În ultimul rând, vreau să precizez și faptul că unele persoane, însă fără să confirme
direct acest lucru, se sim t oarecum supuse. Am identificat cum acestea au declarat că deși

55
există iubire și respect, deși există încredere, de foarte multe ori; ,,soția unui țigan trebuie să
fie mult mai supusă soțului în comparație cu soția unui român”. Asta denotă faptul că se
simte o oarecare ,,deficiență” la nivelul cuplului. Femeile din cuplul interetnic arătând că
pentru ca o căsnicie să decurgă normal ar trebui să fie ascultătoare, smerite, umile, bune,
docile, maleabile, răbdătoare și poate chiar îngăduitoare, acet fapt fii nd conturat și în
interviuri: ,,e înțelegătoare și așa trecem peste”.
În final vreau să menționez că toate aceste probleme pot reprezenta fenomenul care
duce la difuncționalitatea unui astfel de cuplu interetnic. De foarte multe ori, indivizii
implicați într -o astfel de relație se complac în situația respectivă, evitând rezolvarea sau poate
chiar tolerând tot ceea ce se petrece în jur fără a căuta răspunsuri și îmbunătățiri pentru
căsnicia respectivă. Însă, pe lângă toate acestea indivizii inter vievați au învățat că este bine să
fie ,,…mai uniți…”, să se ,,…respecte unul pe altul…”, să iubească, au învățat ,,…ce înseamnă
să fie împreună la bine și la greu…” , au învățat că de foarte multe ori ,,…nu trebuie să ții cont
de părerea celo r din jur…” și poate cel mai important ,,…că nu contează culoare pielii, a
părului, etnia sau mai știu eu ce atunci când îți dorești să -ți întemeiezi o familie” și că ,,…este
important să -l accepți pe cel de lângă tine cu bune și cu rele…” .

56
Tabel nr. 3 Codarea axială. Schimbare comportamentală a celorlalți

SCHIMBARE
COMPORTAMNENTALĂ
A CELORLALȚI
Reticență
Acceptare
Situație
materială
Avertizare
A
prietenilor
A familiei
Încurajare
Încredere
Respect
-,,mai reticente la început”

-,,ne-au susținut din prima clipă”

-,,au început să îl
trateze c a pe orice
membru al
familiei”

-,,cu timpul au
acceptat relația
noastră”

-,,soțul meu provine dintr -o
familie înstărită de romi, ceea
ce îi face pe cei din jur să
creadă că ăsta ar fi motivul
pentru care am ales să mă
căsătoresc cu el…după ce s tau
mai mult cu noi, văd ce relație
avem și își schimbă părerea”

-,,și familia mea a
reacționat destul de
urât”

-,,prietenii mei au ținut să îmi
spună că nu este o persoană
potrivită pentru mine, că
provenim din medii diferite”
-,,am mai mulți
prieteni”
-,,la început ul
relației..eu am fost
văzută mai bine și
respectată”

Susținere
-,,părinții mei au fost puțin
mai reținuți în privința lui,
dar și -a câștigat încredere și
așa au început să ne fie din
nou alături”

57
Schimbare comportamentală a celorlalți

Pentru a evidenția și mai mult funcționalitatea și disfunc ționalitatea familiilor interetnice
dintre romi și români am ales să subliniez influența schimbării comportamnetală a celorlalți,
care presupune, la rândul ei, afectarea familiei mixte. În urma analizării celor șapte interviuri
pe care le -am cules la Brașo v și în localitatea Sângeru, județul Prahova, pentru a accentua și
mai mult tema aleasă, am constatat că indivizii întâmpină o serie de probleme atunci când se
confruntă cu schimbarea comportamentală a celor din jur (prieteni, familie exinsă, cunoștințe
și alții)
În primul rând, am ales să vorbesc mai întâi despre schimbarea comportamnetală a
celorlalți prin prizma averizării cu care se confruntă majoritatea indivizilor din căsnicia
interetnică. Aceste avertizări pot veni atât din partea familiei , care poate afecta emoțional și
psihic cuplul, care îl poate influența într -un mod negativ: ,,și familia mea a reacționat destul
de urât” , cât și din partea prietenilor care de fapt sunt considerați sprijin în lipsa susținerii
familiei, pe care indivizii fa miliei mixte i -ar considera oameni de încredere, însă din contră,
aceștia, încercă să -i îndepărteze unul de celălalt: ,,…prietenii mei au ținut să îmi spună ca nu
este o persoană potrivită pentru mine, că provenim din medii diferite…”. Unul dintre factorii
care duc la schimbarea comportamentală a celorlalți este reprezentat de situația materială ,
persoanele neavând încredere unele în altele , pot ajunge să discrimineze și să considere o
familie fericită ca fiind falsă, acest lucru fiind făcut doar de fațadă și considerând că situația
financiară este sigura care a unit cuplul, deși cel mai probabil este neadevărat. Din relatările
din cadrul interviului reiese acest aspect: ,,soțul meu provine dintr -o familie înstărită de romi,
ceea ce îi face pe cei din jur s ă creadă că ăsta ar fi motivul pentru care am ales să mă
căsătoresc cu el…după ce stau mai mult cu noi, văd ce relație avem și își schimbă
părerea…”; aspect cu care majoritatea indivizilor se confruntă într -un moment sau altul din
punctul în care au începu t această relație mixtă. Mai departe trebuie să amintesc de asemenea,
că la început, membrii familiei extinse, de cele mai multe ori, îmbracă o anumită reticență în
ceea ce privește o astfel de familie, din cauza stereotipiilor, discriminărilor și prejudec ăților
anterioare legate de romi. Trebuie să menționez că acest aspect reiese și din discuțiile pe care
le-am avut cu subiecții intervievați. Din cauza faptului că cei mai mulți dintre indivizi nu
încearcă să îmbunătățească situațiile de discriminare, acce ptă ceea ce spun ceilalți și îi tratează

58
ca atare, iar indivizii din căsnicia mixtă se confruntă cu situații dificile, deși pe parcurs
oamenii încep să -și mai schimbe percepțiile față de aceștia: ,,mai reticente la început”,
,,…părinții mei au fost puțin m ai reticenți în privința lui, dar și -a câștigat încrederea și așa au
început să ne fie din nou alături…”.
În al doilea rând, vreau să aduc în atenție un aspect deosebit de important care are o
contribuție majoră la funcționalitatea cuplului , iar aici fac referire la situația de acceptare a
astfel de cupluri. Subiecții intervievați au mărturisit că , ,au început să îl trateze ca pe orice
membru al familiei” . Pe lângă această acceptare, unii dintre indivizi chiar au ajuns să fie
susținuți de către fa milie: ,,…ne-au susținut din prima clipă …”, iar acestea pot aduce un
foarte mare ajutor cuplului, îl pot dezvolta, îl pot influența în bine și chiar îl pot face să degaje
căldură, iubire, frumusețe.
Mai departe, vreau să menționez că, există indi vizi care prin intermediul acestei căsnicii
au reușit să se dezvolte; oamenii și -au schimbat comportamnetele față de ei, în așa fel în cât i –
au făcut să fie mai încrezători și respectați de ceilalți, cu ajutorul acestei familii. În continuare,
pentru a con tura această idee, vreau să precizez că această funcționalitate reieșită din
schimbarea atitudinală și comportamentală a celorlați, poate fi conturată de către încurajare .
Cu sprijinul celorlalți, fiind încurajați, indivizii pot evita problemele, astfel po t dispărea și
micile neînțelegeri și certuri, dar și discriminările se pot diminua ușor, ușor. Odată ce oamenii
oferă încredere și respect la rândul lor o să primescă acestă încredere și respectul de care au
nevoie. Odată ce o persoană are din ce în ce mai mulți prieteni este clar că aceștia și -au
schimbat oarecum părerile despre o astfel de căsnicie și că a început să intervină încrederea
între ei, după cu reiese și din discuțiile pe care le -am purtat cu indivizii căsniciei mixte: ,,…am
mai mulți prieteni… ”. De asemenea, sunt și persoane care au reușit încă de la începutul relației
să-și câștige respectul ; care s -au acomodat destul de ușor cu relația mixtă și care au știut cum
să fie prețuiți de ceilalți încă de la început, iar acestă idee reiese și din rel atările subiecților
intervievați: ,,…la începutul relației…eu am fost văzută mai bine și respectată…” .

59
Interpretarea datelor :

În urma efectuării observației nestructurate și interviului semistructurat în urma
vizitelor și întâlnirilor cu indivizii din cadrul familiilor interetnice am obținut informații cu
privire la scopul și obiectivele propuse.
Astfel, din observația nestructurată au reieșit următoarele aspecte:
 Subiecții observați aveau un comporta ment adecvat față de propii copii,
foloseau o manieră respectuasă, se purtau frumos cu aceștia, nu le vorbeau
urât și nu țipau la ei;
 În momentul în care, cele șapte persoane observate, simțeau că a apărut o
problemă în cuplu, acestea, încercau să o rezolv e, prin intermediul
comunicării;
 Deoarece soțul și soția aveau obiceiuri oarecum diferite, de multe ori apăreau
mici certuri, în ciuda faptului că era și o persoană străină acolo, însă, de cele
mai multe ori încercau să evite atât aceste mici certuri, cât și neînțelegerile;
 Unele dintre persoane, se vedea că se simt stânjenite de comportamentele
discriminatoare ale celor din jur;
 În momentul intervievării am observat cum la început oamenii, deși nu voiau să
arate acest lucru, se simțeau oarecum jenați să r ăspundă la întrebări,
deoarece aparțin unei familii mixte, însă pe parcurs începeau să fie mult mai
comunicativi și deschiși;
 Persoanele intervievate, în șapte din cele opt cazuri au fost de sex feminin,
deoarece am observat cum indivizii de sex masculin s unt mult mai retrași și
încearcă să evite să vorbească cu alte persoane despre familia lor interetnică,
pentru că de cele mai multe ori sunt discriminați de ceilalți;
 Membrii familiei extinse (din familia soției, în cele mai multe cazuri), din cauza
prejud ecăților, aveau o atitudine reticentă și erau oarecum negativiști în ceea
ce privea această căsătorie mixtă, însă se remarca încercarea de acceptare
(prin vizite și comunicare cu membrii familiei interetnice).

60
Prin intermediul interviurilor, pentru a putea înțelege mai ușor situațiile cu care se
confruntă cei din cuplul mixt, am ales să exemplific categoriile și subcategoriile cele mai
relvante pentru cercetare și anume: prima categorie este cea cu principalele probleme apărute
în relația de cuplu și rezolvarea acestora, cea de a doua se referă la schimbarea
comportamentală a celorlalți, a treia categorie e reprezentată de către atitudinile celor din jur
asupra deciziei de căsătorie și nu în ultimul rând a patra categorie se referă la situația copiilor
în familia mixtă.
Prima categorie face referire la problemele apărute în cuplul interetnic, din cauza
mentalităților diferite, a tradițiilor și obiceiurilor diferite, a sentimentului de respingere și nu în
ultimul rând problema geloz iei. Conform lui Nuță (2009) multe dintre trăirile disconfortabile
ar putea fi eliminate dacă oamenii nu ar fi predispuși de cele mai multe ori la greșeli
fundamentale. Tot el susține că cele mai des întâlnite erori de la începutul unei relații pot fi:
,,ignorarea semnelor ce pot indica posibile probleme importante (inventarea de scuze în
favoarea celuilalt), evitarea întrebărilor, facem prea repede compromisuri” (Nuță A., 2009,
pp.26 -32). Cel mai des intâlnit conflict în cadrul cuplurilor mixte este cel le gat de gelozie.
Corina Acriș (2013) consideră comunicarea ca fiind unul dintre cele mai importante moduri de
rezolvare a acestor probleme și este astfel una dintre abilitățile de bază pentru un cuplu
funcțional. După cum se observă în cercetare, familiile mixte optează la comunicare pentru a
rezolva aceste probleme, însă de multe ori se ajunge din nou la vechile obiceiuri, deoarece
această comunicare ar trebui să fie onestă, reală și eficientă, iar acest lucru este destul de greu
de îndeplinit.
Cea de a doua categorie face referire la schimbarea comportamentală a celorlalți care
poate avea un efect negativ asupra cuplului: ,,și familia mea a reacționat destul de urât” sau
chiar îi poate îndepărta de cei dragi: ,,prietenii mei au ținut din prima clipă să îmi spună că nu
este o persoană potrivită pentru mine, că provenim din medii diferite” . Conform Capozza și
Volpato, (1997) stereotipurile existente deja pot produce un obstacol în calea comuniunii.
Cea de a treia categorie pe care a a nalizat -o este reprezentată de atitudinile celor din
jur asupra acestei decizii de căsătorie între persoane de etnii diferite, iar de foarte multe ori, în
percepția noastră despre celălalt, luăm în considerare informațiile care țin mai mult de
apartenența acestuia la o categorie sau la un grup, decât la individ (Yzerbyt, Schadron, apud

61
Bourhis , Leyens, 1997). De aici pornește involuntar reticența, discriminarea și nu în ultimul
rând stereotipizarea acestor cupluri interetnice.
A patra categorie face referire la situația copiilor din familiile mixte în relație cu
părinții, dar și cu societatea. După cum putem observa și din interviuri și din analiza datelor,
părinții încearcă să își sprijine copiii pe cât posibil, însă societatea nu reușește să f acă acest
luru și îi discriminează. Conform Internațional Debate Education Asociation (2010) copiii ce
provin din căsătorii mixte se pot confrunta cu diverse probleme și de cele mai multe ori
principala problemă este discriminarea socială.
Prin urmare, cuplurile interetnice nu trebuiesc privite ca fiind un rău al societății,
deoarece etnia nu definește un om așa cum este el, iar de aici pornește în primul rând
marginalizarea, discriminarea și excluderea socială a acestei familii interetnice. Din potrivă
este necesar să privim și din alte unghiuri ceea ce ni se pare imposibil și să avem încredere în
propria persoană și în cel de lângă noi.

5. Concluzii

Având în vedere atâ t partea teoretică, cât și partea practică a lucrării pe care am
realizat -o cu ajutorul obsevației nestructurate și a interviurilor efectuate în localitatea Sângeru,
județul Prahova și în orașul Brașov, putem remarca confirmarea ipotezelor de la care am
pornit la începutul lucrării.
Am urmărit în primul rând, care sunt principalele probleme care apar în relația
cuplului interetnic (romi -români), dar și rezolvarea acestora. Putem identifica faptul că în
urma tuturor acestor probleme, indiviz ii care aparțin unei familii mixte ajung la neînțelegeri și
certuri, toate acestea ducând la disfuncționalitatea cuplului. Cele mai frecvente sentimente
încercate de partenerii de cuplu sunt resimțite în momentul în care ceilalți se raportează la ei
într-un mod diferit, cu o oarecare reticență și respingere. Din interviuri a reieșit faptul că
indivizilor le este destul de greu să gasească o rezolvare pentru acest tip de problemă. Cel mai
frecvent utilizată este comunicarea cu ajutorul căreia cei mai mulți d intre cei intervievați o
folosesc în momentul în care apare o problemă.

62
De foarte multe ori, schimbarea comportamentală a celorlalți poate influența cuplul
mixt. Astfel, unii dintre aceștia aleg să fie mai uniți, încercând să demonstreze celo rlați
contrariul față de părerile lor, alții pe parcurs resușesc să le câștige încrederea și să îi facă pe
ceilalți să înțeleagă că nu contează etnia, culoarea pielii sau a părului și că indiferent de aceste
lucruri se poate constitui o familie fericită, c hiar dacă indivizii aparțin unor etnii diferite,
având tradiții și obiceiuri diferite, însă alții, din cauză că familia alege să se schimbe atitudinal
și comportamental față de aceștia, se poate ajunge astfel până la ,,desfacerea” cuplului.
Un alt aspect important este relatat și de situația copiilor ce aparțin familiei
interetnice. Toate aceste probleme pot avea consecințe și asupra copiilor. Deși din interviuri se
observă cum relația copii -părinți este una frumoasă, o relație în care se încearcă oferirea unei
copilării deosebite și punându -se accent pe educație, se observă însă că atitudinile celorlați din
jur pot provoca durere și pot afecta emoțional copiii. Societatea este aceea care discriminează
și care pune etichete, iar părinții s unt singurele persoane care îi ajută să depășească toate
aceste momente dificile cu care copiii se confruntă de cele mai multe ori în cadrul școlilor.
Prin intermediul cercetării mele, am încercat să identific care sunt lucrurile care ar
trebui schimbate, pentru ca un cuplu mixt să poată deveni funcțional. Toate aceste
disfuncționalități pot avea consecințe negative atât asupra cuplului restrâns, însă pot apărea
astfel de consecințe negative și asupra familiei extinse, dar și asupra socie tății.
Deoarece cercetarea mea nu a avut un loc propri -zis unde aș fi putut întâlni cupluri
mixte pentru a le putea intervieva, mi -a fost destul de dificil în a găsi persoane dornice sau
disponibile în a răspunde câtorva întrebări și de aceea m -am rezumat doar la șapte familii.
Majoritatea persoanelor intervievate sunt de sex feminin, deoarece bărbaților le este greu sau
refuză să stea de vorbă cu alții despre familile lor, deoarece de foarte multe ori se simt
discriminați, iar acest impe diment m -a facut să am un singur interviu la care a raspuns o
persoană de sex masculin. Pentru că nu am gasit familii în cadrul cărora soția să fie de etnie
romă, iar soțul român, cercetarea se rezumă doar la familiile mixte formate din soția româncă
și soțul țigan.
În urma cercetării mele, pe viitor, ar putea fi schimbată mentalitatea oamenilor
asupra acestei etnii, iar următoarele studii ar putea viza în special părereile bărbaților din
cadrul familiei interetnice, deși sunt destul de dif icil de convins, aceștia având o oarecare
reticență.

63
În final aș vrea să menționez că deși dificultățile întâmpinate de acestă categorie de
familie sunt multiple, aceștia reușesc să treacă peste, fiind uniți, având respect unul față de
celălalt, iubindu -se, fiind alături unul de celălalt și la bine și la greu și că cel mai important
lucru pentru familie este să -l accepți pe cel de lângă tine și cu bune și cu rele, indiferent de
etnie, rasă, religie și altele.

64
BIBL IOGRAFIE:

Acriș C., (2013), Cuplul în impas – repere teoretice și aplicative, București, Editura:
SPER,
Alexiu T. M., (2011), Teorii și aplicații în asistența socială, în Neamțu G. coordonator,
Tratat de Asistență Socială , Iași, Editura: Polirom,
Babbie E. , (2010), Practica cercetării sociale , Iași: Editura Polirom,
Bădescu G., Grigoraș V., Rughiniș C., Voicu M., Voicu O., (2007), Barometrul
Incluziunii Romilor , București: Fundația pentru o Societate Deschisă,
Berevoescu J., Cace S., Sima C. D., Dan A. N., Preda M., Stroie S., Surdu M.,
Ștefănescu Ș., Voicu M., Zamfir C., Șerban M. apud Zamfir C., Preda M., (2002), Romii în
România, București, Editura: Expert,
Bisin A., Patacchini E., Verdier T., Zenov Y., (2016), Bend it like Beckham: Ethnic
identity and in tegration , European Economic Review
Bistriceanu C., (2005), Sociologia familiei , București, Editura: Fundației România de
Mâine,
Bolovan I., Bolovan P. S., (2005), Căsătoriile mixte în Transilvania la sfârșitul epocii
moderne. Considerații demografice, Cluj
Bourhis R. Y., Leyens J. -P., (1997), Stereotipuri, discriminare și relații intergrupuri,
Iași, Editura: Polirom,
Capozzo, D., Volpato C., (1996), Relații intergrupuri: perspective clasice și
contemporane , Iași: Editura Polirom,
González H. R. (2011), Homogamia educative en Chile: characterization a nivel
nacional y su relación con la Movilidad Intergeneracional Educativa en la Región
Metropolitana, Santiago de Chile,
Iluț P. (2013), În căutare de principii. Epistemologie și metodologie socială aplicată,
Iași, Editura: Polirom,
Iluț P., (2015), Dragoste, familie și fericire: spre o sociologie a seninătății ,
București/Iași, Editura: Polirom
Litera International, (2002), Noul dictionar explicativ al limbii romane , Editura Litera
International,

65
Micu J., (200 9), Integrarea socială a romilor, București, Editura: Etnosfera,
Mitrofan I., Ciuperca I., (1998), Introducere în psihosociologia și psihosexologia
familiei , București, Editura:Alternative,
Moisa F., (2012), Incluziunea socială în România. De la concept la implementarea
politicilor sociale de icluziune a populației de romi, Cluj Napoca ,
Moraru M., (2013), Psihologia relațiilor de cuplu și a familiei, Constanța
Musarra A. (2017), La familia mixta: influencia socioeducativa, Dehesa: Repositorio
instituci onal, Universidad de Extremadura ,
Nuță A., (2009), Psihologia relației de cuplu și a familiei, București, Editura:
CREDIS,
Panicz M., (2011), Homogamie multiplă în alegerea partenerului conjugal în
România, Cluj-Napoca: Universitatea ,,Babeș -Bolyai”
Ruey -ming Tsay, Li -hsueh Wu, (2006), An Analysis of Boundary -Crossing Marriages,
Taiwan: Tunghai University
Scârneci, F. (2007). Îndrumar de cercetare calitativă în științele socio -umane , Brașov:
Editura Universității Transilvania,
Sion G., (2007), Psihologia vârstelor , București, Editura: Fundației România de
Mâine,
Stănciulescu E., (2002), Sociologia educației familiale , Iași, Editura: Polirom.

66
Webografie:
AEPADO, Despre noi, disponibil on -line la adresa: http:/ /aepado.ro/ , accesat în data
de 20.06.2018, ora 23:08;
Consiliul național pentru combaterea discriminării, (2010 – 2018), Home , disponibil
on-line la adresa: http://cncd.org.ro/home , accesat în data de 20.06.2018, ora 22:58;
CONVENTIA -CADRU pentru protectia minoritatilor nationale, (1995), disponibil on –
line la adresa:
http://www.anr.gov .ro/docs/legislatie/internationala/Conventia_Cadru_pentru_Protectia_Mino
ritatilor_Nationale.pdf , accesat în data de 20.06.2018, ora 23:13;
Crasnojon -Laba I., (2007), Influența stereotipurilor în alegerea partenerului conjugal
la diferite etnii, disponibi l on-line la adresa: http://studiamsu.eu/wp -content/uploads/47 -p-217-
220.pdf , accesat în data de 20.06.2018, ora 22:50;
Directiva Consiliului 2000 / 43 / CE, 29 iunie 2000, cu privir e la implementarea
principiului tratamentului egal între persoane indiferent de originea rasiala sau etnica,
disponibil on -line la adresa:
http://api.components.ro/uploads/1d3a0bf8b95391b825aa56853282d5da/2016/10/Directiva_C
onsiliului_2000_43__CE_RO.pdf , accesat în data de 20.06.2018, ora 23:10;
Dosaru D., (2016), Discriminarea etnică, disponibil on -line la adresa:
https://prezi.com/jl9myotu10_l/discriminarea -etnica/ , accesat în data de 20.06.2018, ora 22:51;
Fundația pentru o societate deschisă, (1990), Despre noi , disponibil on -line la adresa:
http://www.centrulpublic.ro/fundatia -pentru -o-societate -deschisa/# , accesat în data de
20.06.2018, ora 23:04;
International Debate Educațion Asociation (2018), Căsătoriile interetnice ș i inter –
religioase ar trebui încurajate , disponibil on -line la adresa:
http://dbp.idebate.org/ro/index.php/Casatoriile_interetnice_si_inter –
religioase_ar_trebui_incurajate , accesat în data de 20.06.2018, ora 23:16;
Mionel V., (2012), Pata care devine din ce în ce mai vizibila. Cazul segregarii entice
din ghetoul Pata Rât, Cluj -Napoca, București, articol publicat în Sfera Politicii, disponibi l on-
line la adresa: https://search.proquest.com/docview/1012405047?pq -origsite=gscholar , accesat
în data de 20.06.2018, ora 22:55;

67
ORDONANTA nr. 137 din 31 august 2000 ( *republicată*) privind prevenirea și
sancționarea tuturor formelor de discriminare, disponibil on -line la adresa:
http://api.components.ro/uploads/1d 3a0bf8b95391b825aa56853282d5da/2016/10/ORDONAN
TA_137.pdf , accesat în data de 20.06.2018, ora 23:09;
Romani CRISS, (1993), Despre Romani CRISS, disponibil on -line la adresa:
http://www.romanicriss.org/index.php?option=com_content&view=article&id=1570&Itemid=
564, accesat în data de 20.06.2018, ora 23:01;
Stier H., Shavit Y., (1994), Age at Marriage, Sex -Ratios,and Ethnic Heterogamy ,
European Sological R eview: Oxford University Press, disponibil on -line la adresa:
https://doi.org/10.1093/oxfordjournals.esr.a036317 , accesat în data de 20.06.2018, ora 21:28