Facultatea de Științe Economice [612496]

Profesor coordonator: Studen ți:
Conf.Univ.Dr. : Liana Me șter Govoreanu Andrada
Gal Darius FlorinUNIVERSITATEA DIN ORADEA
“Facultatea de Științe Economice ”
Oradea, 2016


Aspecte teoretice
Formele de salarizare
Evoluția salariului
Productivitatea muncii
Aspecte legate de analiza productivită ții muncii
Efectele cre șterii productivită ții muncii
Studiu de caz
Concluzii
BibliografieCUPRINS


Salariul apare cavenit cerevine factorului munc ăca
urmare aparticip ării acestuia la activitatea
economic ă.Aspecte teoretice


Formele de salarizare realizeaz ălegătura între
mărimea produsului muncii ,partea ce revine
salariațilorșiactivitatea depus ă.
Înaceste condiții,prin intermediul lorsedetermin ă
câtdemare este salariul fiecăruilucrător.Formele de salarizare


Pe parcursul evoluției sale salariul acunoscut
diverse forme deplată.Înesență,elesepotreduce la
treiforme debază:
salariul dupătimpul lucrat ;
salariul înacord ;
salariul mixt .


Esteforma desalariu prin care plata muncii seface
înfuncțiedetimpul lucrat :oră,zi,săptămână,etc.
Îlintâlnim încazurile încare munca este complex ăși
dificil denormat .
Singura modalitate dedeterminare adrepturilor
băneșticuvenite salariaților este timpul demunc ă
lucrat defiecare .Salariul după timpul
lucrat


Esteforma deplatăpeindivid sau îngrup înfuncțiede
cantitatea deobiecte realizate deindivid saudegrup ,sau
deoperațiiexecutate .
Elseaplic ălaacele activit ățiunde sepoate norma munca ,
respectiv munca cheltuit ăsemăsoarăprin cantitatea de
produse lucrate saunum ăruldeoperațiiexecutate .
Fiecare dintre acestea sunt plătitedupăunanumit tarif.Salariul în acord


Esteforma deplatăcare îmbin ăelemente din cele
douăforme arătate mai sus.
Seconstituie dintr -osum ădebani fixăcare seacord ă
peunitatea detimp lucrat ă(ex.zidemunc ă,etc.)și
dintr -osum ăvariabil ăceseacord ăcorespunz ătorcu
îndeplinirea unor conditii tehnice ,tehnologice ,
organizatorice ,etc.decătresalariat .Salariul mixt


Evoluțiilesalariale reprezintă unfactor determinat
pentru competitivitatea unei economii fiind o
reflectare suficient defidelă aproductivită țiimuncii .Evolutia salariului


Productivitatea muncii trebuie înțeleasă casinteză a
folosirii factorilor deproducțieîncondițiile încare
munca este factorul variabil care ilustrează efiența
folosirii factorilor deproducție.Productivitatea muncii


Eadepinde nunumai decunatumul muncii, cișide
calitatea ei,demărimea capitalului utilizat, etc.,fiind
expresia cea mai cuprinzătoare acomplexită ții
procesului deproducție.
Creșterea cuprecădere aproductivită țiimuncii
constituie expresia cențelor creșterii eficențeiși
oglindeșteinfluențareciprocă dintre elementele
forțelor deproducție.


Lanivel macroeconomic, creșterea productivită ții
muncii sociale creează modificări înstructura
valorică aprodusului social .
Lanivel microeconomic, creșterea productivită ții
muncii individuale schimbă raportul dintre munca
vieșimunca materializată incorporată învaloarea
unitară aproduselor, conducând lareducerea
costului unitar .


Analiza situa ției generale a indicatorilor
productivită ții muncii;
Aprecierea nivelului și dinamicii productivită ții
muncii;
Analiza factorială a productivită ții muncii;Aspecte legate de analiza
productivită ții muncii


Analiza resurselor de cre ștere a productivită ții
muncii;
Analiza efectelor economice ale modificării
productivită ții muncii.


Folosirea eficientă apotențialului uman, sporirea
productivită țiimuncii sereflecă favorabil însistemul
deindicatori economico -financiari .Efectele cre șterii
productivită ții muncii


Sporirea productivită ții muncii înseamnă cre șterea
producției realizată în unitate de timp, respectiv
reducerea timpului pe unitatea de produs.


Efectele directe pot fi:
Sporirea produc ției;
Economisirea absolută și/sau reletivă a resurselor de
muncă.


Creșterea productivită țiimuncii într-un ritm
superior comparativ cusalariul mediu determină
reducerea relativă acheltuielilor cusalariile șiprin
acestea acostului unitar .


Salariul minim peeconomie este valoarea cea mai
mică asalariului orar, zilnic sau lunar pecare legea
țăriirespective permite anagatorilor să-lacorde unui
salariat .Studiu de caz




Salariul minim peeconomie este în continuă cre ștere
începând cu anul 2005 când acesta era de 310 ron,
excepție făcându -se în anul 2008 când acesta a scăzut
de la 500 ron înapoi la valoarea de 310 ron însă
continuându -și creșterea din anul 2009 când acesta a
fost de 540 ron.
Salariu minim în anul 2016 este de 1250 ron.Evoluția salariului minim pe
economie în ultimii 11 ani


2005 921 RON
2006 1077 RON
2007 1270 RON
2008 1550 RON
2009 1693 RON
2010 1836 RON
2011 2022 RON
2012 2117 RON
2013 2223 RON
2014 2298 RON
2015 2415 RON
2016 2681 RONEvoluția salariului mediu pe
economie în ultimii 11 ani


Salariul mediu pe economie este în continuă cre ștere
din 2005, când valoarea acestuia era de 921 ron, până
în 2016 când acesta a ajuns la valoarea de 2681 ron.Evoluția salariului mediu pe
economie în ultimii 11 ani




Din graficul anterior, reiese faptul că salariile medii
pe economie din domeniul administra ției publice au
fost peste media totalului din economie din 2002
până în prezent.
Salariile medii din învă țământ au fost, de asemenea,
superioare salariului mediu pe totalul economiei
până în anul 2011 când acestea au suferit o u șoară
scădere, păstrându -se totuși la o valoare apropiată de
salariile medii pe totalul economiei.


În domeniul sănătă ții, salariile medii pe economie au
fost la acela și nivel cu cele din totalul economiei
până în anul 2011 când acestea au scăzut u șor, fără a
se abate însă prea mult de la media pe totalul
economiei.
Salariile medii din industrie, construc ții și comerț
rămân sub media totalului economiei.


Salarizarea în România comparativ
cu țările Uniunii Europene




Aceastră structură arată că:
Cea mai mare productivitate deînregistrează într-un
sector (financiar -bancar) care stimulează importurile
șiacumularea de datorie, nu exporturile și
acumularea deresurse .
Majoritatea sectoarelor din industria prelucrătoare se
găsesc subproductivitatea medie .


Productivitatea peste medie dinsectorul financiar nu
areefect deantrenare înrestul economiei, ceea ce
exprimă costuri ridicate aleintermedierii financiare
pentru ceicare apelează laaceste servicii .
Productivitatea muncii în agricultură este
dezastruoasă, încondițiileîncare peste unsfert din
populațiaocupată activează înacest sector .Deci
restul populației ocupate trebuie sărecupereze
decalajul deproductivitate creat deacest sector .


Sectoarele cu cea mai mare productivitate, de
prelucrare ațițeiuluișiindustria tutunului, sunt
orientate către distribuțieșiconsum intern .
Alte sectoare cuproductivitate peste medie suntși
ele orientate către consum intern :industria de
băuturișiceafarmaceutică .


Singurele sectoare orientate către exportșicu
productivitate peste medie sunt industria
metalurgică șifrabricarea autovehiculelor de
transport rutier, darvalorile sunt totușiapropiate de
medie .
Industriile tradiționale deexport precum cea de
îmbrăcăminte, pielărie sau mobilă înregistrează
productivită țiscăzute .


Productivitatea muncii în România
comparativ cu alte economii europene


În compara ție cu celalalte țări ale Uniunii Europene,
România se află pe ultimele locuri când vine vorba
despre productivitatea muncii, alături de Bulgaria.




Salarizarea comparativ cu
productivitatea muncii



Evoluția productivită ții muncii si
a salariului 2010 -2015


Problematica salariilor șiproductivită țiinueste ușor
de abordat mai ales pentru oeconomie mică,
deschisă, ceasuportat șocuri majore într-operioadă
scurtă detimp ;
Soluțiile adoptate au pornit îngeneral de la
simptome analizate superficial, fără aseavea în
vedere caracterul șidurata unor fenomene detipul
depresiunii economice .Concluzii


Economia și piața rom âneasc ăa muncii s-au dovedit
suficient de flexibile la nivelul datde dezvoltare
(nivel al productivit ății muncii );


http:// 194.117.236.69:7893/Docs/BAR_F.pdf
http://www.marketsense.ro/angajatii -romani -sunt –
cu-67-mai-productivi -fata-de-acum -10-ani/
http:// academica.udcantemir.ro/wp –
content/uploads/article/studia/s5/S5A5.pdf
http:// www.academia.edu/7488743/112059065 –
Analiza -Productivitatii -MunciiBibliografie