FACULTATEA DE ARHITE CTUR Ă G.M.CANTACUZINO I AȘI [614930]

[FACULTATEA DE ARHITE CTUR Ă “G.M.CANTACUZINO” I AȘI]

Arhitectură, oraș, soci etate An.IV 2017 -1018 1
PAMPARĂU FELIX
An.IV sem.B 2017-2018

Spațiul public și identitatea socială

Fiecare dintre noi avem opinii despre ceea ce reprezintă un oraș, însă părerile diferă în funcție
de caz, cât și în ceea ce privește percepția asupra propriului nostru oraș. În cadrul unui oraș
mare, viteza cu care s e desfășoară viața, obiectivul tot mai înalt pe care societatea îl pune pe
umerii indivizilor în afirmarea profesională, lasă tot mai puțin timp interacțiunii sociale. Și aș
putea spune căci, cu cat este mai mare un oraș, tendința de a te simți singur cre ște. Însă ora șul
ca și organism funcțional, creează premisele rezolvări i acestor probleme prin existența spațiilor
publice. Fie ca ne referim la parcuri, piețe, centre comerciale, bulevarde, aceste spatii publice
sau semi -publice constituie locul ce întreț ine și hrănește nevoia omului de a interacționa, a
schimba ideii, sau chiar a lega prietenii.
Spațiile publice active sunt motoare pentru dezvoltarea sustenabil ă și eficient ă a unui ora ș;
crearea unor medii favorabile pentru interac țiunile sociale constitu ind o necesitate. Ora șul
trebuie s ă îndeplineasc ă și aceast ă func ție de teren de socializare, prin crearea diferitelor spa ții
comunitare ce înlesnesc contactul între persoane.
Este într-un fel obliga ția ora șului de a pune la dispozi ția cet ățenilor s ăi spa ții publice unde se
poate socializa , oamenii se pot mi șca sau pot sta jos și se pot bucura de activit ăți ce le capteaz ă
interesul.
Spațiul public are ca scop satisfacerea unor nevoi umane. Cunoașterea nevoilor și preferințelor
oamenilor și ceea ce oferă sp ațiul public acestora reprezintă aspecte cheie pentru a înțelege ce
anume transformă o piață publică într -un spațiu urban de calitate, care atrage și generează
viață. Totodată, în același mod se poate determina motivul pentru care un loc este indezirabil ș i
neintegrat în viața comunității.
Importan ța amenaj ării unui spa țiu public se reduce și la elemente de detaliu precum locul
unde ar trebui pozi ționate b ăncile – sub ac țiunea directa a soarelui, m ărimea acestor b ănci,
posibilitatea de a le muta în interioru l spa țiului public, sistemul de iluminat public, existenta
toaletelor. Toate acestea bine înțeles trebuie plasate în contextul ora șului, și cu scopul de a crea
o identitate.
Însă amenajarea spa țiului nu const ă doar în amplasarea unor b ănci, este vorba de o
amenajare mult mai inteligent ă; prin existenta într-o anumit ă form ă a spa țiului oamenii trebuie

[FACULTATEA DE ARHITE CTUR Ă “G.M.CANTACUZINO” I AȘI]

Arhitectură, oraș, soci etate An.IV 2017 -1018 2
să fie convin și să îl foloseasc ă. Astfel, o tr ăsătură principal ă a unui astfel de spa țiu este
func ționalitatea mobilierului și a elementelor atractive plasate în spa țiile publice. Astfel,
acestea ar trebui s ă formeze o legătură coerent ă cu celelalte entit ăți publice: cafenele, centre
comerciale, și totodat ă trebuie s ă se țină cont de tipurile de persoane ce folosesc spațiul:
familii, copii, b ătrani, sau chiar ani malele de companie . Ideea este de elaborare a unui spa țiu ce
creaz ă un impact, ce te face sa te re întorci în acel loc.
Totodat ă, loca ția acestor spa ții publice trebuie legat ă direct de cei c ărora le este destinat locul,
oamenii. Pistele de biciclete, sta țiile de închiriere, parc ările pentru biciclete, dar și semnalizarea
stațiilor de tra nsport în comun, toate aceste elemente trebuie s ă coexiste în spa țiul public.
Aceste spatii publice nu trebuie separate de cre șterea economic ă. Proprietarii de mici afaceri
pot profita de diferite tipuri de spa ții publice pentru a stimula veniturile: diferite evenimente în
aceste spații, plasarea unor cursuri în aer liber în parcuri, organizarea unor lecturi în librarii
pentru cei mici . Pe lang ă func ția recreativ ă a unui spa țiu public, aceste poate dezvolta și func ția
civic ă și democratic ă.
Un studiu realizat de mai mul ți cercet ători de la Open University în Aylesbury, Buckinghamshire
a dezv ăluit cateva tipuri de comportamente întalnite de obicei într-un spa țiu public. În funcție
de grupa de varst ă, cei care utilizeaz ă spațiile publice o fac din diferite motive și cu o frecventa
diferit ă. Persoanele în varst ă sunt influen țate de alte grupe de varst ă prezente, în plus b ătranii
sunt absen ți dup ă o anumit ă ora. Tinerii manifest ă un sim ț de proprietate sau îl utilizeaz ă ca și
spațiu privat(acel loc în care vin în fiecare zi și interac ționeaz ă cu prietenii), însă acest sim ț de
proprietate nu se concretizeaz ă în manifest ări violente. Studiul a mai eviden țiat și un anumit
ritm al sp ațiului public. In prima parte a zilei spațiile publice sunt frecventate în mare parte de
bătrani ce își fac cump ărăturile în pia ță, în timp ce adul ții frecventeaz ă zona la pranz. Seara de
obicei pie țele publice sunt dominate de grupuri de tineri ce se întalnesc s ă socializeze.
Totodat ă, anumite spa ții precum parcurile devin aglomerate doar într-o anumit ă parte a zilei, și
anume dup ă școală cand copii ies la joac ă.
Locul cap ătă o reputa ție ce influen țează modul în care diverse categorii sociale se raporteaz ă la
el. Exist ă și anumite caracteristici care influen țează și îl atrag pe individ: aceste locuri trebuie să
ofere interes, confort, s ă stimuleze.
Concluziile studiului au scos în eviden ță func țiile principale ale unui spa țiu public: func ția civic ă,
democr atică dar și comercial ă. Totodat ă s-a pus problema gradului de securitate ce exist ă în
aceste zone, oamenii dorind s ă se simt ă în sigurant ă dar liberi în acela și timp. O tr ăsătură
important ă a unui spa țiu public este aceea c ă trebuie s ă ofere aceea și func ție pentru oameni
indiferent de varst ă, statut social, mediul cultural, etc. Spațiile publice formeaz ă o resurs ă

[FACULTATEA DE ARHITE CTUR Ă “G.M.CANTACUZINO” I AȘI]

Arhitectură, oraș, soci etate An.IV 2017 -1018 3
spațială împărtășită, prin care experien țe și valori sunt create în moduri ce nu ar fi posibile în
viața de zi cu zi fără existența lor .
Aceast ă importan ță pe care ora șul o ofer ă tot mai mult spa țiilor publice se manifest ă și printr -o
tendin ță contemporan ă de a aduce din ce în ce mai des arta în spa țiul public. Astfel plasarea
temporar ă a unor lucr ări de art ă a devenit prevalent ă prin func ția pe care aceasta o manifest ă,
aceea de a oferi o anumit ă identitate locului, dar și de a reflecta, explora, redescoperi locul ce
găzduie ște lucr ările de art ă. Arta stradal ă îndepline ște una din dubla func ție a spa țiilor publice
atat de a fi folositoare cat și atrăgătoare. Arta are puterea de a transforma cl ădiri posomorate,
străzi goale, pe care alta data nu le -ai fi remarcat. Schimb ă percep ția asupra unui loc, crescand
gradul de confort, atractivitate și identificare.
Ca și caz particular se poate men ționa func ția civic ă și democratic ă pe care o poate lua un
spațiu public, și cum aceste drepturi inerente pot fi încălcate. De multe ori pie țele publice
reprezint ă locul unor evenimente de amploare, ce angreneaz ă mii de oameni prin meetinguri și
proteste. Este locul ce hr ănește schimbul de idei dintre oameni, îi transform ă într-o mas ă
unitar ă, o voce comun ă. Pie țe ce în mod normal erau spatii extinse aglomerate, banale se
transform ă într-o form ă fizică de manifestare a democra ției.
Așadar, spațiile publice – fie ca ne referim la bulevarde, pie țe, zone comerciale, centre
comunitare, parcuri, zonele de joac ă, pie țele publice – joacă un rol vital în via ța social ă a
comunit ăților, în care experien țe și valori sunt create și susținute . Putem concluziona că
succesul unui sp ațiu public nu tine doar de noi, arhitecții și urbaniștii prin proiectare , dar și de
modul în care individul se raporteaz ă la spațiu, cum adopt ă și folose ște spa țiile. Spa țiul public
este o platform ă în care schimbul de idei, bunuri materiale, experien țe, crearea de prietenii se
întampl ă firesc, nefor țat. În acest context expresia „omul face locul mai mult decat spa țiul îl
face pe om” exprim ă un adev ăr indubitabil.