FACULTA TEA DE STUD II EUROPENE LUCR ARE DE LICENȚĂ Coordonator științific: Absolv ent: Lect. Univ. dr. Oviudiu Vaida Alexandru Baldovin 2014… [604666]

UNIVERSITATEA “BABEȘ-BOLYA I” CLUJ-NAPOCA
FACULTA TEA DE STUD II EUROPENE

LUCR ARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific: Absolv ent:
Lect. Univ. dr. Oviudiu Vaida Alexandru Baldovin

2014

UNIVERSITATEA BABEȘ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA
FACULTA TEA DE STUD II EUROPENE
Relații Internaționale și Studii Europene

Evoluția Sistemelor Electorale

Coordonator științific: Absolv ent:
Lect. Univ. dr. Ovidiu Vaida Alexandru Baldovin

Cluj-Napoca
2014

Declarație

Prin prezenta declar că Lucrarea de licență cu titlul Evoluția sistemelor electorale este
scrisă de mine și nu a mai fost prezentată nicio dată la o altă facultate sau instituție de
învăț ământ superior din țară sau străinătate. De asemenea, declar că toate sursele utilizate,
inclusive cele de pe Internet, sunt indic ate în lucrare, cu respectarea regulilor de evitare a
plagiatului:
 toate fragmentele de text reproduse exact, chiar și în traducere proprie din altă limbă,
sunt scrise între ghilim ele și dețin referința precisă a sursei;
 reformularea în cuvinte proprii a textelor scrise de către alți autori deține referința
precisă;
 rezumarea ideilor altor autori deține referința precisă la textul original.

Cluj-Napoca, 28.05.2014

Alexandru Baldovin

_________________________

4

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 5
1.Caracteristicile Sistemelor electorale ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.1 Scrutinul majoritar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 7
1.2 Reprezentarea proporțională ………………………….. ………………………….. ……………………… 8
1.2.1 Pragul electoral și prima electorală ………………………….. ………………………….. …….. 10
1.2.2 Transformarea voturilor în mandate ………………………….. ………………………….. …… 11
1.2.2.1 Metoda prin coeficient ………………………….. ………………………….. …………………. 11
1.2.2.2 Metoda prin divizori ………………………….. ………………………….. ……………………. 11
1.3 Scrutinele mixte ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 12
2. Evoluția sistemelor electorale ale țărilor membre din Uniunea Europeana începând
cu anul 1945 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 13
3. Studiu de caz: Sistemele electorale folosite în alegerile parlamentare și
europarlamentare ale țărilor membre din Uniunea Europeană ………………………….. …………………….. 24
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 45
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 46

5
Introducere

Scopul acestei lucrări este de a evidenția principalele sisteme electorale utilizate în
țările democratice din cadrul Uniunii Europene începând cu anul 1945.
Atena antica, este considerat ă locul de naștere al democrației, prin urmare este
deasemenea și locul de naștere al sistemelor electorale.
Sistemul electoral este totalitatea normelor juridice privitoare la organizarea,
desfășurarea și valorificarea rezultatelor alegerilor. Acesta include un ansamblu de reguli,
acte și proceduri în care se includ tipurile de scrutin ș i metode le de transformare a voturilor
în locuri, ș i atribuire a a mandatelor.
Obiectivul general al lucrării îl constit uie defalcarea principalelor sisteme electorale
utilizate de către țările europene și evoluția sistemelor electorale ale țărilor membre din
Uniunea Europeană .
Obiectivul specific al acestei lucrări este tipul de sistem electoral utilizat în alegerile
pentru parlamentul European și pentrul alegerile parlamentului national, în urma evoluției
sale din cadrul fiecărei țări prezente în această lucrare.
În cadrul acestei lucrări doresc să răspund la următoarele întrebări de cercetare:
– Care este principalul sistem electoral utilizat pentru alegerile parlamentului
national?
– Care este principalul sistem electoral utilizat pentru alegerile parlamentului
European?
Metodologia prezentei lucrări este alcătuită din următorul tip de analiză :
1. Analiza calitativ ă a e voluției sistemelor electorale al e țărilor membre din
Uniunea Eu ropeană, pentru a putea observa preferințele statelor în alegerea de sisteme
electorale pe care le vor utiliza în viitor.
2. Analiza calitativă a sistemelor electorale utilizate în cadrul alegeri lor pentru
parlamentul național și cel european.

6
1. Caracteristicile Sistemelor electorale

Reprezentarea politică depinde de anumite aspecte tehnice precum sistemul electoral,
sistemul de partide și modul de formare al guvernului. Însa pentru transformarea votului în
reprezentare la nivelul parlamentelor sau a altor instituții alese rămâne sistemul electoral.
Sistemul elect oral influențează funcți onarea sistemelor de part ide care la răndul lor
determină caracteristicile ș i stabilitatea guvernelor.1
Înainte de a intra în detaliile sistemelor electorale aș dori să precizez că „în sistemul
majorita r câștigatorul ia totul, pe când în sistemul proporțional câștigul se împarte intre
candidați”.2
Problema majoritar -proporțională domina disputa cu privire la sistemul electoral.
Sistemul uninominal indică o procedură majoritară, funcționând astfel după fo rmula
“căștigatorul ia totul ”. Acest sistem presupune că în fiecare circumscripție există doar un
singur loc și fiecare alegător dispune doar de un singur vot. De regulă sistemul majoritar este
uninominal existând si excepții, consecința acestul sist em electoral fiind apariția unei
majorități stabile rezultând guver ne puternice, de asemenea duce ș i la nereprezentarea acelui
segment din populație care a votat împotriva candidatului câștigator sau a listei câștigătoare.
Reprezentarea proporțională este al ternativa mai democratică a sistemului majoritar
deoarece permite o mai buna reprezentare a electoratului , dar problema este ca nu există o
majoritate stabilă în conducere, astfel guvernele pot fi instabile ș i mai puțin autoritare. Acest
tip de sistem elec toral a apărut la sfârșitul secolului al 19 -lea drept reacție la sistemul
majoritar, in prezent aflându -se într -o formă sau alta î n mai toate statele Uniunii Europene.3
Deși acest tip de sistem electoral permite o mai buna reprezentare a opiniei
electoratu lui, permite și anumite inconveniente în ceea ce privește stabilitatea și autoritatea
guvernelor, deoarece permite forma rea de noi partide dar ș i multiplicarea partidelor datorată
conservării forțelor vechi , acestea ducând la apariția coalițiilor de guvernare.

1 Adrian Sorescu, 25+2 Modele electorale , Bucure ști, 2006, p. 5.
2 Sartori Giovanni, Comparative Constitutional Engineering , Londra : Editura Macmillan Press LTD,
1997, p. 3.
3 Sorescu , op. cit , p. 6.

7
Drept măsura la aceste inconveniente au fost introduse o serie de proceduri
majoritare de tipul pragului electoral, al primei majoritare sau al selectării preferențiale de
către aleg ător al candidatului , drept consecință a fost moderat efectul reprezentării
proporționale absolute.
Prin combinarea acestor 2 sisteme electorale a luat naștere sistemul mixt care poate
să rezolve problemele reprezentării minorităților în organele legislative cât și stabilitatea
guvernelor prin obținerea majorității necesare.
1.1 Scrutinul majoritar
Acest tip de sistem electoral, indică metoda prin care în cadrul unei circumscripții
candidatul sau lista de candidați care are cele mai multe voturi câștigă chiar daca nu are
majoritate căștigă.
Scrutinul cu majoritate relativă (scrutinul cu un tur) este cel mai vechi sistem
electoral democratic, datorita simplității sale , fiind si un mod natural de a alege de exemplu
când se alegea un reprezentant de orice fel majorita tea avea caș tig de cauză fără să fie
nevoită să atingă un anumit prag. Majoritatea absolută a apărut o data cu Biserica Catolică,
aceasta introducând regula de 2/3 ce presupune că o lege sau o persoană e ste votată doar
daca atinge pragul de două treimi di n alegători.
Scrutinul cu două tururi este o metodă de de gajare a majorității absolute, acesta fiind
doar o simplificare a scrutinului cu un număr infinit de tururi practicat in alegerea Papei, ori
a sistemului practicat de francezi în timpul celei de a II I-a si a IV -a Republică.
Astfel din anul 1789 în Franța a fost folosit scrutinul cu trei tururi, pentru alegerea
deputaților.4
În condițiile emergenței sistemelor parlamentare reprezentative a fost creat cadrul
pentru organizarea scrutinurilor uninominale de alegeri fie cu un tur, fie cu doua tururi.
„Simplitatea sistemului a fost un argument puternic căci :
a. sistemul politic era personalizat ;
b. la el participau mai mulți competitori ;

4 Sorescu, op. cit. p 2.

8
c. circumscrip țiile electorale erau relativ mici și permiteau cunoaște rea candidatului;
d. căștigatorul era cel ce obținea cele mai multe voturi. ”5
Din aceste exemple rezultă atât avantajele cât și dezavantajele scrutinului majoritar ,
cum ar fi că asigura o legătură între ales și alegător, dar nu permite reprezentarea celor aflați
in opoziție. Altfel spus, „simplitatea sistemului nu este compensata de disproporția lui”6.
Scrutinul cu mai multe tururi presupune realizarea unor alianțe politice chiar dacă
programele politice nu se aseamănă sau chiar ale unor coaliții ulterioare la guvernare, în
cazul în care primul tur a fost câștigat de o persoană sau formațiune politică.
Alegerile plurinominale formate din 1 sau 2 tururi, inlociește candidatul individual cu
o lista de persoane propusa de partide sau coaliții, fara a fi afectatat principiul câștigătorul ia
totul.
1.2 Reprezentarea proporțională
Reprezentara proporțională spre deosebire de scrutinul majoritar permite și
reprezentarea minorității, nu doar a majorității. Astfel mandatele se împart candidaților
proporțional c u voturile obținute, astfel mandatele obținute și voturile date de către electori
sunt direct proporționale.
Acest tip de sistem electoral presupune folosirea listelor de candidați, iar atribuirea
mandatelor se face direct proporțional cu numărul de voturi obținute în alegeri. Astfel cea
mai mare problema a acestui sistem constă in atribuirea mandatelor.
Lista de partid presupune alegerea unui număr multiplu de candidați de pe o singură
listă electorală. Aceste liste sunt de 4 feluri pe care le voi numerota cu A, B, C respectiv D.
a- Listă deschisă
b- Listă închisă
c- Lista semideschisă
d- Vot unic transferabil

5 Ibidem , p. 7
6 Ibidem , p. 7.

9

Lista deschisă
Presupune votul preferențial obligatoriu, astfel că alegătorii sunt obligați să așeze
candidații pe listă în ordinea preferinței lor. În țările care practică acest sistem, alegătorul
votează unul sau mai mulți candidați de pe listă cărora le acordă voturi egale, numărul de
voturi pe care îl are fiecare alegător depinde de mărimea circumscripției. Ordinea
candidaților de pe listă este stabilită în urma voturilor individuale obținute de fiecare
candidat în parte.
Lista închisă
În acest caz demersul este unul foarte ușor. Partidele sunt cele care fixează ordinea
candidaților de pe liste, aceștia din urmă fiind aleși în funcție de scorul pe care partidul îl
obține în urma alegerilor.
Lista semideschisă
Presupune că partidul stabilește ordinea candidaților pe listă, dar alegă torii au
posibilitatea de a -și vota preferatul și de a -l „urca” pe listă, pe loc urile fruntașe. Astfel, avem
o ordine prestabilită dar și posibilitatea de a acorda un vot unui candidat aflat pe una dintre
poziții. În cazul în care candid atul preferat obține un anumit barem, el poate da peste cap
ordinea partidului și avansa pe o poziție mai bună. Baremu l stabilit ar putea fi egal și cu
coeficientul electoral, care exprimă număru l de voturi necesare obținerii unui mandat. Acesta
se obține împ ărțind număr ul de voturi valabil exprimate la numărul de mandate disponibile .
Votul unic transferabil
Această modalitate de vot presupune ca fiecare alegator să aleagă ordinea
candidaților pe o listă, aceasta putând include candidaț i din partide diferite, de pe liste
electorale diferite. În cazul în care toți candidații depășesc pragul electoral care este stabilit
de fiecare țară în parte, toți sunt declarați aleși. În formula votului unic transferabil nu există
un câștigator absolut pentru că după atingere a pragului electoral voturile suplimentare sunt
împărțite între restul candidaților conform scorurilor pe care le -au obținut.

10
În cazul în care niciun candidat nu reușește să depășească pragul electoral, cel care se
află pe ultimul loc este eliminat iar vot urile acestuia sunt împărțite între restul candidaților
ținându -se cont de preferința alegătorilor care au votat pe buletinul celui care a fost eliminat.
În acest sist em se pot pierde voturi care devin netransferabile , deoarece alegătorii nu
sunt obligați să indice mai mult de o preferință, pentru ca buletinele să ră mână valabile.
Dacă, în final, rămân numai doi candidați pentru un loc, îl primește acela care are m ai multe
voturi repartizate, chiar dacă nu atinge coeficientu l.
O dată cu sfărșitul primului r azboi mon dial reprezentarea proporțională a fost
adoptată de mai multe țări din Europa, cum ar fi : Olanda, Norvegia, Germania, Elveția,
Italia, Elveția, Luxemburg, Români a s.a.m.d. La fel a fost si dupa eliberarea țarilor de sub
nazism și fascism, de asem enea acest sistem electoral fiind preferat și dupa căderea
comunismului în Europa de est.
1.2.1 Pragul electoral și prima electorală
Având în vedere că primele sisteme de reprezentare proporțională erau integrale, ceea
ce înseamna ca petmiteau reprezentare candidaților ce îndeplineau pragul electoral, dispersia
voturilor a condus la cautarea unor metode care sa ajusteze efectele, soluția fiind
introducerea pragului electoral fie la nivel național, fie de circumscripție, exprimat in
procente din voturile adu nate. Dar aplicarea pragului afectează proporționalitate a sistemului,
ajungându -se la disproporții aproape majoritare ca în cazul Bulgariei, unde un prag de 4% a
provocat eliminarea reprezentării a aproape un sfert din voturile exprimate, sau în România,
la alegeriledin 2000 când disproporția a fost de peste 20%.7
Prima elecetorală reprezinta niște locuri bonus, pe care partidele le primesc daca au
au obținut o anumită proportie din voturile exprimate.

7 Ibidem , p. 7 .

11
1.2.2 Transformarea voturilor în mandate
1.2.2.1 Metoda prin coeficient
Coeficientul electoral exprim ă numărul de voturi necesare obținerii unui mandat.
Acesta este calculat după numărarea voturilor dintr -o circumscripție, fiind rezultatul
împârțirii voturilor valabil exprimate la numarul de mandate. În cazul independenților,
aceștia trebuie sa obțina un număr egal de voturi cu coeficientul elecetoral petru a obține
mandatul.
Pentru a exemplifica metoda explicată mai sus, am ales scrutinul cu candidaturi
individuale respectiv cel de listă.
1. Scrutinul cu candidaturi individuale
Scrutinul cu candidaturi individuale defapt înglobează sistemul votului unic
transferabil , prin urmare nu voi mai detalia modul de distribuire a mandatelor deoarece am
explicat acest lucru mai sus în secțiunea rezervată tipurilor d e scrutine de listă.
2. Scrutinul de listă
Transformarea voturilor în mandate în acest caz presupune doua metode, acestea din
urmă fiind : Metoda resturilor cele mai puternice și Metoda mediei cele mai puternice.
În cazul metodei resturilor se utilizează coefi cientul simplu, iar în cazul în care există
locuri neatribuite se va recurge la regula resturilor cele mai puternice. Datorită modului de
atribuire acestă metodă este mereu în favoarea partidelor mai mici.
Pentru metoda mediei cele mai puternice se utilizează deasemenea coeficientul
simplu. Acesta calculează raportul de voturi/locuri de pe fiecare listă, astfel că locul se
atribuie listei care are cea mai mare medie de voturi/loc. Prin această metoda spre deosebire
de cea a resturilor cele mai putern ice, favorizate sunt partidele mari.
1.2.2.2 Metoda prin divizori
Aceasta metodă consta în divizarea succesivă a numărul de v oturi obținute de fiecare
listă din circumscripție pri ntr-o serie de numere, denumite divizori. Locurile sunt atribuite
listelor în ordinea numerelor cele mai mari obținute după această operație.8 Astfel avem 2
metode de calcul : metoda d'Hondt și metoda Sainte -Lague .

8 Ibidem , p. 8.

12
Metoda d'Hondt elaborată de matematicianul belgian Victor d'Hondt presupune că
fiecărui p artid participant la alegeri îi corespunde o m edie a voturilor stabilită prin împărți rea
voturilor de distribuit la 1, 2, 3…n mandate ce sunt de acordat. Partidul care obține cea mai
mare medie obține mandatul. Rezul tatul este favorabil partidelor mari ș i defavorabil celor
mici.9
Metoda Sainte -Lague a fost eleborată de francezul Sainte -Lague, fiind o metoda mai
puțin defavorabilă partidelor mici și nu prezinta paradoxurile metodei celor mai mari resturi.
Ea pare de a semenea cea mai adecvată pentru reparti zarea locurilor unei adunări în cadrul
unităților geografice (state feder ale, departamente) pentru că nu defavorizează unitățile mici.
1.3 Scrutinele mixte
Acest tip de scrutin combină scrutine uninominale și scrutinele de listă. Acesta a
apărut la sfârșitul celui de -al doilea război mondial în ideea de a luat tot ce e mai bun din
cele doua sisteme, și în același timp de a reduce dezavantajele existente. De regula aceste
sisteme electorale sunt proporționale din punctul de vedere a distribuirii manda telor.
O modalitate de a mixa cele doua scrutine este de a aplica scrutinul uninominal sau
plurinominal circumscripțiilor cu un număr mic de locuri, iar cel de listă în circumscripțiile
unde populația este mai mai mare și implicit și numărul de mandate.
O a doua modalitate este combinare a celor doua scrutine, astfel că o parte din
mandate se vor distribui circumscripțiilor in care se folosește votul uninominal, iar cealaltă
parte a mandatelor se vor distribui in circumscripțiile plurinominale cu folosirea u nor metode
proporționala. Această clasificare ține cont de ponderea celor două tipuri de scrutin în
stabilirea mandatelor fina le, sistemele mixte putând fi echili brate cu dominanță proporțională
sau cu dominanță majoritară.10
Cu toate acestea problema acestui sistem este lipsa reprezentării la nivel de
circumscripție electorală.11

9 Ibidem , p. 9.
10 Ibidem , p. 9.
11 David Farrel, Electoral Systems a comparative introduction, New York, Editura Palgrave, 2001, p. 97

13
2. Evoluția sistemelor electorale ale țărilor membre din Uniunea
Europeana începând cu anul 1945

Austria
Reprezentarea proporțională a fost modelul de sistem electoral uitilizat este utilizat de
către Austria în alegerile din anul 1945. Acest model a mai fost folosit și în perioada dintre
cele două războaie mondiale. 12
Dealungul anilor sistemul a sufe rit mici modificări, niciuna fiind atât de majoră încât
să altereze în vreun fel modelul electoral.
Belgia
Sistemulu electoral belgian din anul 1945 a fost prima dată introdus în anul 18 99.
Sistemul electoral introdus atunci este ca și cel de azi adică, cel de reprezentare
proporțională, metoda de repartizare utilizată fiind cea al lui D’Hondt13. Aceste alegeri erau
organizate în 30 de circumscripții electorale plurinominale , fiecărui distrt ict revenindu -i între
2 și 18 câștigători.
În ceea ce privește scrutinul de listă, acesta era semi -deschis, alegătorul având
posibilitatea să aleagă o listă întreagă sau doar un candidat.
O schimbare relativ majoră s -a produs în anul 1995 când alegăt orii n u mai sunt
obligați să aibă o singură preferință în cazul listelor, de acum putând avea mai multe
preferințe. Iar în anul 2003 a fost introdus un prag electoral de 5 procente la nivelul
circumscrpțiilor electorale.
Sistemul electoral ce a fost adoptat în a nul 1899 a rămas neschimbat pâna la
începutul anilor ’90, singurele schimbări fiind numărul locurilo r din Camera
Reprezentanților, adaptarea locurilor disponibile din circumscipțiile electorale și numărul
circumscripțiilor electorale.

12 Hiscocks, Richard, The Rebirth of Austria, Londra : Editura Oxford University Pres s, 1953, p. 14
13 Pillet, Jean -Benoit, Changer pour gagner? Les réformes électorales en Belgique , Brussels : Editura
Editions de l’Université de Bruxelles , 2007, p. 12.

14
Bulgaria
Având în vedere că Bulgaria a fost o țară parte a blocului comunist până în anul 1989
și prin urmare nu putem discuta despre o evoluție a unui sistem electoral dat fiind faptul că
partidul comunist desemna candidatul și prin urmare acesta era câștigătorul alegerilo r, voi
analiza evoluția sistemului electoral începând cu anul 1990.
Pentru alegerile parlamentare din anul 1990 sistemul electoral ales a fost cel mixt cu
scrutin de listă î nchisă, astfel jumătate din membrii sunt aleși în circumscrpiții uninominale
iar cealaltă jumătate în circumscripții plurinominale, metoda de distribuire a mandatelor fiind
cea elaborată de D ’Hondt.14
În anul 1991 datorită reducerii numărului de parlmentari sistemul electoral a suferit
niște schimbari, și anume trecerea la sistemul de reprezentare proporționlă cu scrutin de listă
blocată. Acest sistem a rezistat până în anul 2009 când a fost reintrodus sistemul mixt.15
În anul 2011 a fost introdus sistemul fo losit și astăzi, și anume cel proporțional cu
scrutin de listă blocată.
Cipru
Voi analiza evoluția sistemului electoral din Cipru începând din anii ’60, o data cu
obținerea independenței.
Sistemul electoral utilizat în Cipru din anii ’60 până în anul 1979 a fost cel majoritar,
organizat la nivelul unor circumscrpții plurinominale.16
Din anul 1979 s -a trecut la sistemul proporțional cu scrutin de listă închisă și vot
preferențial, sistem care este utilizat și astăzi.

14 Sarah Birch, Embodying democracy: electoral system design in post -Communist Europe , Editura Palgrave Macmillan ,
2002, p. 121.
15 Maria Spirova, “The 2009 Parliamentary elections in Bulgaria ”, în Electoral Studies , no.29, 2010, p. 279.
16 Helen Hardman, Electoral System Change in Europe since 1945: Bulgaria ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_123/FILE/Bulgaria_summary.pdf , accesat în
15.04.2014.

15
Cehia
Datorită faputului că și Cehia a fost un satelit sovietic al blocului comunist din
Europa de Est, voi analiza evoluția sistemului electoral începând cu anii ’90, o dată cu
primele alegeri pentru parlament.
Sistemul electoral utilizat prima dată după cădere a comunismului a fost cel de
reprezentare proporțională, în două tururi, cu listă semideschisă.17
Sistemul rămâne neschimbat până în anul 1995 când suferă o modificare minoră, și
anume reducerea pr agului electoral la nivelul celu i de azi. Din anul 1995 până în prezent
sistemul nu a mai suferit modificări majore.
Danemarca
Până în anul 1915 sistemul electoral folosit în alegerile din Danemarca a fost sistemul
majoritar. Acest sistem a fost schimbat de două ori în decursul a 5 ani18, nu voi intra în
detalii deo arece după cum precizează și titlul capitolului voi lua în calcul doar sistemele
electorale folosite de țări începând cu anul 1945.
Pentru alegerile din anul 1945 reprezentarea proporțională a fost sistemul folosit,
această metodă fiind folosită până în zi ua de azi, desigur suferind modificări minore
dealungul anilor. Dat fiind faptul că sistemul este destul de complex, nu îl voi mai detalia în
această secțiune, acesta urmând a fi explicat în secțiunea rezervată Danemarcei din
urmatorul capitol.
Estonia
Având în vedere că Estonia a fost condusă de sovietici, voi analiza sistemele electoral
înepând cu anul 1989 o dată cu introducerea unei legi electorale care permitea pentru prima
dată alegeri libere pentru parlament și o data cu obținerea suveranității.

17 Alan Renwick, Electoral System Change in Europe since 1945: Czech Republic ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_127/FILE/Czech_Republic_summary.pdf, accesat
în data 12.04.2014.
18 Elklit Jorgen, “ The Best of Both Worlds? The Danish Electoral System 1915 –1920 in a
Comparative Perspective ”, în Electoral Studies , Vol.11 No. 3, 1992, p. 189.

16
Sistemul electoral introdus a fost cel de reprezentare proporționlă cu vot unic
transferabil. În anul 1992 sistemul electoral a fost schimbat, introducându -se sistemul cu
scrutin de listă și circumscripții plurinominale.19
Dealungul anilor sistemul a mai su ferit schimbări minore, acesta din urma fiind
utilizat și în ziua de azi la alegerile parlamentare.
Finlanda
Sistemul electoral finlandez este originar din 1906, acesta fiind neschimbat până în
anul 1945. Din anul 1945 rămâne la fel de neschimbat până în a nul 1954 când s-a scos votul
unic transferabil .20 Acesta rămâne neschimbat până în ziua de azi. sistemul folosit este cel de
reprezentare proporțională cu scrutin de listă deschisă și vot preferențial fără prag electoral.
Franța
În timpul celei de a IV -a Republica, între anii 1944 și 1951, Franța a experimentat
mai multe tipuri de sisteme de reprezentare proporțională, inclusiv unul de reprezentare
mixtă, însă sistemul predominant în acestă periodă a fost cel de reprezentare proporțională cu
listă de parti d la nivelul unor circumscripții.21
Reforma electorală din anul 1951 a intodus sistemul mixt, insă datorită faptului că
listele de partid ale unor alianțe primeau atâtea votu ri încât câștigau toate mandatele , în anul
1958 Generalul De Gaulle a introdus sist emul utilizat și azi pentru alegerea deputaților .22
Sistemul introdus de către De Gaulle a fost sistemul majoritar uninominal cu doua tururi de
scrutin. Acetsa a fost inlocuit o scurtă perioadă de timp între anii 1985 -1986, când o hotărâre
de guvern a intro dus sistemul de reprezentare proporțională la nivel de circumscripții
electorale.

19 Lidia Núñez , Electoral System Change in Europe since 1945: Estonia ,
http://www.electorals ystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_133/FILE/Estonia_summary.pdf , accesat în
12.04.2014.
20 Elwin Reimink, Electoral System Change in Europe since 1945: Finland ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_135/FILE/Finland_summary.pdf , accesat în
13.04.2014 .
21 Simon Toubeau, Electoral System Change in Europe since 1945: France ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_135/FILE/Finland_summary.pdf , accesat în
15.04.2014.
22 Ibidem

17
În anul 1986 Adunarea Naționlă a promulgat o lege, conform căreia se trece înapoi la
sistemul electoral introdus de către generalul De Gaulle.
Germania
Cazul Germaniei este u nul special pentru că această țară a fost împărțită în două, și
anume Germania de V est care a fost o democrație și Germania de Est care a fost sub
ocupația Uniunii Sovietice. Prin urmare voi analiza sistemul electoral al Germaniei de Vest
începând cu anul 1949, apoi voi analiza sistemul electoral folosit după unificare.
Din anul 1949 până în anul 1990 sistemul electoral pe care Germania de Vest l -a
folosit a fost cel de reprezentare propoțională mixtă , dealungul anilor acesta suferind mici
modificări în ceea ce privește numărul reprezentanților, tipul de circumscripții(uninominale
sau plurinominale) și procentul pentru pragul electoral.23
O data cu reunificarea în anul 1990 sistemul nu a suferit schimbări majore. Doar
pragul electoral a fost ajustat și numărul membrilor din Bu ndestag. Astfel sistemul electoral
utilizat pentru alegerile parlamentare este un sistem proporțional prin compensare și selecție
personalizată.
Grecia
Având în vedere că intre anii 1967 -1974 statul elen nu a fost tocmai democratic, voi
începe analiza cu anul 1974, când s -au reluat alegerile democratice.
Alegerile d in anul 1974 au fost organizate dupa modelul reprezentării propoționale,
denumit în grecia reprezentare propoțională consolidată. În principiu sistemul este cel de
bază doar că prevede o primă electorală pentru candidatul care se clasează pe prima poziție,
locurile fiind alocate proporțional.24

23 Elwin Reimink, Electoral System Change in Europe since 1945: Germany ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_139/FILE/Germany_summary.pdf , accesat în
15.04.2014, p. 2.
24 Chrysa Lamprinakou , Electoral System Change in Europe since 1945: Greece ,
http://www.electoralsystemchanges .eu/Files/media/MEDIA_198/FILE/Greece_summary.pdf , accesat în
16.04.2014, p. 3.

18
Sistemul nu a avut parte de schimbări radicale în anii ce au urmat , funcționând până
în prezent după aceleași principii. În capitolul ce urmează voi explica mai detaliat sistemul
elen actual.
Irlanda
În cazul irlandei nu sunt multe de discutat. Sistemul cu vot unic transferabil este
folosit din anul 1922 o dată cu obținerea independenței , până în ziua de azi. Singura
modificare relativ importantă a sistemului a fost reducerea numărului de posibil câștigători
dintr -o circumscripție de la 5.1 la 4, acest lucru întâmplându -se în anul 1935.25
Doua incercari de a modifica sistemul electoral au avut loc în anii 1959 și 1968, când
s-a încerat introducerea sistemului britanic, ambele incercări eșuân deoarece în constituția
Irlandei este prevazut faptul că modificarea sistemului electoralse face doar cu acordul
populației, fiind nevoie de organizarea unui referendum pe această temă.26
Italia
Începând cu anul 1919 în Italia a fost introdus sistemul de reprezentare propoțională
care a fost utilizat până când Mussolini a introdus legea Acerbo27. Această lege avantaja
partidul câștigător, in sensul că acesta primea 2/3 din locurile din parlament.
La finanul celui Deal Doilea Război Mondial, a fost reintrodus sistmul de
reprezentare propoționlă, acesta fiind nealterat până în anul 1993 când s -a introdus sistemul
mixt majoritar care combina sistemul “first past the post” cu reprezentarea proporțional ă cu
liste de partid.28
În anul 2005 Silvio Berlusconi a introdus sistemul folosit și astăzi, și anume sistem ul
proporțional cu scrutin de listă blocată, și acordarea unei prime electorale partidului sau
coaliției care adună cele mai multe voturi.

25 Alan Renwick , Electoral System Change in Europe since 1945: Ireland ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_147/FILE/Ireland_summary.pdf , accesat în
16.04.2014, p. 2.
26 Ibidem.
27 Lidia Núñez , Electoral System Change in Europe since 1945: Italy ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_217/FILE/Italy_summary.pdf , accesat în
16.04.2014, p. 2.
28 Renwick, Alan, Chris Hanretty, și David Hine , “Partisan Self -Interest and Electoral
Reform: The New Italian Electoral Law of 2005 ”, în Electoral Studies , vol. 28 no.3, 2009, p. 47.

19
Letonia
Analiza asupra sistemelor electorale folosite de Letonia o voi incepe din momentul
declarării independenței fața de Uniunea Sovietică din anul 1991.
În anul 1992 se adoptă o lege conform căreia sistemul electoral ce va fi folosit în
algeri va fi cel de repr ezentare proporțională cu scrutin de listă deschisă. Acest sistem rezistă
până în ziua de azi, deși dealungul anilor a suferit mici modificări dar numai în ce privește
organizarea alegerilor și nu a sistemului în sine.29
Lituania
Ca și în cazul Letoniei, voi analiza sistemele electorale incepând cu anul 1992.
Incepând cu anul 1992 jumătate din membrii camerei inferioare au fost aleși cu
ajutorul sistemului bazat pe un scrutin uninominal, iar cealaltă jumătate sunt alesi prin
reprezentare proporțională cu scrutin de listă.
Sistemul electoral folosit în Lituania a rămas neschimbat de la introducerea lui.
Luxemburg
Sistemul electoral luxemburghez a rămas prectic neschimbat din anul 1919, când a
fost introdus pentru alegerile din cadrul Camerei Deputaților. Sistemul este cel proporțional
cu vot multiplu, organizat la nivelul a 4 circumscripții. Sigurele schimbări au fost
modificarea numărului de reprezentanți ce pot fi aleși în fiecare circumscripție.
Malta
Din anul 1921 și până în prezent sistemul electoral ca re este utilizat în Malta este
același. Sistemul în cauză este r eprezentare a proporțională, cu vot unic transferabil . Doar în
anul 1987 a susferit o mică schimbare ce presupune ca partidul care obține majoritatea
voturilor de preferință, va primi garantat majoritatea în parlament .30

29 Colomer, Grofman , Handbook of electoral system choice , Editura Palgrave Macmillan, 2004, p. 339.
30 Matthew Wall , Electoral System Change in Europe since 1945: Malta ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_159/FILE/Malta_summary.pdf , accesat în
18.04.2014, p. 2.

20
Olanda
Sistemul electoral olandez a fost dinainte de anul 1946 cel de reprezentare
propor țională. În anul 1973 a fost introdus votul de listă , astfel în anul 1989 a fost
promulgată o lege conform căreia candidații care au avut un număr mare de voturi personale
să primească un fotoliu indiferent de poziția lor de pe listă.31
Legea din anul 1997 a facut o completare legii din anul 1989 prin micșorarea
baremului necesar pentru ca un candidat să fie propulsat în topul listei de partid.
Polonia
Parlamentul a introdus în anul 1991 sistemul de reprezentare proporțională cu scrutin
de listă, înlocuind astfel sistemul mixt existent până la acea dată.32
Dealungul anilor sistemul a suferit mici modificări în ceea ce privește numărul
circumscripțiilor și modul de alocare a mandatelor în acestea. Cea mai importantă
modificarea fiind cea care a avut loc în anul 2001, ce a presupus eliminarea pragului
electoral pentru alegerile senatorilor.
Portugalia
Punctul de pornire al analizei evoluț iei sistemului electoral al portugaliei este
revoluția ce a avut loc în anul 1974. Această revoluție a dus la sfârșitul regimului dictatorial
al lui Estado Novo.33
Sistemul electoral introdus după revoluție a fost cel de reprezentare proporțională în
cadrul unor circumscripții, metoda de calcul utiliztă pentru distribuirea mandatelor fiind cea
a lui D ’ Hondt.34

31 Kristof Jacobs , Electoral System Change in Europe since 1945: the Netherlands ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_161/FILE/Netherlands_summary.pdf , accesat în
22.04.2014, p. 3.
32 Helen Har dman, Electoral System Change in Europe since 1945: Poland ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_163/FILE/Poland_summary.pdf , accesat în
22.04.2014, p. 2.
33 Teresa Ruel, Electoral System Change in Europe since 1945: Portugal ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_165/FILE/Portugal_summary.pdf , accesat în
23.04.2014, p. 2.
34 Ibidem .

21
Din anul 1974 au fost mici schimbări , dar nici una destul de importantă pentru a o
preciza.
România
Fiind o țară comunistă până în anul 1989, analiza mea asupra sistemului electoral al
României va avea drept punct de pornire anul 1990.
Sistemul propus și utilizat a fost cel de reprezentare propoțională cu scrutin de listă
blocată atât pentru alegerile prezidențiale cât și pentru alegerile parlamentare. În anul 1992 a
fost introdus un prag electoral de 3 procente pentru partide, pentru alianțele politice se
adaugă câte un procent la cele 3 pentru fiecare partid în plus, maximul prag fiind de 8
procente.35 Ulterior în anul 2000 pragul electoral de ba ză a fo st majorat la 5 procente36, iar în
anul 2008 au fost introduse colegiile uninominale.
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
Sistemul utilizat de Regatul Unit din anul 1945 și până în prezent pentru alegerile
membrilor din Camera Comunelor este cel majoritar cu un singur tur de scrutin. Acest sistem
a suferit doar modificări minore dealungul anilor care nu merită reamintite.
Slovacia
Pentru alegerile din anul 1990 a fost utilizat sistemul de reprezentare proporțională cu
liste semideschise, organ izate la nivelul a 4 circumscripții mari. În anul 1998 s -a hotărât
reducerea circumscripțiilor la una singură.37 Deasemenea tot în același an s -a introdus un
prag electoral destul de mare pentru coaliții chiar înainte de alegeri, pentru ca în urmatorul
an C urtea Constituțională să decidă micșorarea pargului, pentru ca în anul 2004 acesta să fie
de 5 procente, nivel la care este și azi.38

35 Birch, op. cit ., p. 90 -94.
36 Marina Popescu, “The Parliamentary and Presidential Elections in Romania ”, în Electoral Studies , vol. 22
no.2, Noiembrie 2000, p. 327.
37 Hardman, Renwick, Electoral System Change in Europe since 1945: Slovakia ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Public/File.php?ID=169&PHPSESSID=df3cd5b1477fa6ae0ea151d9e0c
9ba12 , accesat în 23.04.2014, p. 2.
38 Ibidem .

22
Slovenia
În anul 1989, când parlamentul slovac era unul tricameral, s -a votat o lege conform
căreia fiecare din membrii ce lor 3 camere să fie aleși prin tot atâtea tipuri de sisteme
electorale. Ulterior în timp ce partidele deja consacrate preferau sistemul majoritar, noile
partide le presau pe cele renumite să se treacă la un sistem de reprezentare proporțională.39
În anul 1992 s -a trecut la un parlament bicameral, sistemul electoral evouluând și el
la cel de reprezentare pro porționlă cu scrutin de listă. Dealungul anilor populația și -a
manifestat dorința de a schimba sistemul electoral din reprezentare proporțională , în sis temul
majoritar cu 2 tururi. Acest lucru din urma nu s -a întâmplat sistemul rămânând același pănă
în ziua de azi.
Spania
În cazul Spaniei voi începe cu sistemul electoral utilizat din anul 1977 deoarce
sistemele electorale utilizate până atunci sunt irelev ante pentru această lucare pentru că nu se
încadrează în niciun sistem major analizat.
Legea pentru democratizarea Spaniei din anul 1977 a fost adoptată printr -un decret
regal. Sistemul electoral adoptat a fost reprezentarea proporțională cu scrutin de lis tă
blocată.40 Acest sistem a fost adăugat în constituție în anul 1978. Singura modificare adusă
sistemului până în ziua de azi a fost introducerea unui echilibru între reprezentanții de sex
masculin și feminin pe listele de partid.
Suedia
Datorită faptului că Suedia nu a fost afectată de comunsim, sistemul electoral de la
sfărsitul Celui Deal Doilea Război Monidal a fost același și relativ nealterat . Sistemul a fost
unul proporțional cu scrutin de listă semideschisă.

39 Fink Hafner, Danica , “Political modernization in Slovenia in the 1980s and early 1990s ”, în Journal of
Communist Studies , vol. 8 no.4, 1992, p. 215 -226.
40 Kelly Rowe, Electoral System Change in Europe since 1945: Spain ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_219/FILE/Spain_summary.pdf , accesat în
28.04.2014, p. 3.

23
Doar în anul 1969 a fost introdus un prag electoral de 4 procente. 41
Sistemul a fost unul proporțional cu scrutin de listă semideschis. Doar în anul 1969 a fost
introdus un prag electoral de 4 procente. .
Ungaria
Sistemul electoral folosit de Unagaria la alegerile din anul 1990 a fost adoptat în anul
1989. Acest sistemul a fost unul mixt ce combina alegeri în circumscripții uninominale în
doua tururi și reprezentarea proporțională cu scrutin de listă atât la nivel regional cât și la
nivel național. Prima schimbare a survenit în anul 1994 s -a ridi cat baremul pragului electoral
de la 4 procente la 5 procente.42
Schimbarea radicală a venit în anul 2010. Sistemul electoral care se utilizează de
atunci îl voi explica mai detaliat în secțiunea lucrării rezervată sistemelor electorale utilizate
de către ț ările membre ale Uniunii Europene în alegerile pentru Parlamentul Național.

41 Elwin Reimink, Electoral System Change in Europe since 1945: Sweden ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_175/FILE/Sweden_summary.pdf , accesat în
05.05.2014, p. 2.
42 Michael Gallagher și Paul Mitchell , The Politics of Electoral Systems , Oxford, Editura Oxford University
Press, 2005, p. 231 -252.

24
3. Studiu de caz
Sistemele electorale folosite în alegerile parlamentare și
europarlamentare ale țărilor mem bre din Uniunea Europeană

În acest studiu de caz voi analiza tipul de sistem electoral utilizat de către cele 27 de
state membre ale Uniunii Europene, atât pentru alegerile parlamentului național cât și pentru
alegerile pentru parlamentul european. Din acest studiu am eliminat Croația, membră a
Uniunii Europene din anul 2013, deoarece la momentul inceperii lucrării , acest stat nu avea
definitivat tipul de sistem electoral ce va fi folosit pentru alegerile europarlamentare.
Austria
Parlamentul Austriei este bicameral și este format din Consiuliul Național și
Consiliul Federal. Consiuliul Național numără 183 de membrii care au un mandat de 4 ani, în
vreme ce Consiliul Federal numără 63 de membrii aleși de către parlamentele regionale.
Membrii din Consiliul Național sunt aleși prin sistemul proporțional cu scrutin de
listă inchisă și vot preferențial care este opțional.
Locurile din Consiliul Federal sunt împărțite între partide, în conformitate cu locurile
pe care le dețin în adunările regionale.
Pragul electoral necesar partidelor pentru a intra în cea de a doua si a tr eia fază de
disrtibuire a mandatelor este de 4 procente.
Alegerile europarlamentare
Austria are 18 de locuri alocate. Aceste alegeri sunt organizate pe baza sistemului
proporțional cu scrutin de lista și vot preferențial, organizat intr -o singură circumscripție
electorală la nivel național. Pragul electoral este de 4% .43

43 Sorescu, op. cit ., p. 43.

25
Belgia
Parlamentul Belgiei este bicameral format din Camera Repre zentaților și Senat.
Pentru aleger ea Camerei Reprezentanților, se folosește un sistem proporți onal cu
scrutin de lista și vot preferențial (opțional) organizat la nivelul mai multor circumscripții
plurinominale.
Pentru alegerea membrilor din Senat, 40 din tre aceștia sunt aleși direct, î n
circumscripții plurinominale prin reprezentare proporțională, 21 sunt numiți de parlamentele
comunităților, iar 10 sunt numiți de ceilalți senatori, iar copii regelui sunt senatori de drept.
Nu exista prag electoral.
Belgia are un sistem pluripartid cu numeroase partide în care nici un partid adesea nu
are șansa să câștige singur puterea și partidele trebuie să colaboreze pentru a forma coaliții
guvernamentale.
Alegeri Europarlamentare
Numărul de locuri alocate Belgiei în Parlamentul European de 21 .
Sistemul electoral utilizat pentru europarlamentare în Belgia este cel proporțional cu
scrutin de listă și vot preferențial.
Cei 24 de candidați sunt aleși în prealabil de către colegiul vorbitor de limbă
flamandă, colegiul vorbitor de limba franceză și în general unul este ales de către colegiul
vorbitor de limba germană.44
Pentru aceste alegeri nu există prag electoral.
Bulgaria
Parlamentul bulgar sau Adunarea Națională este monocameral și numără un total de
240 de membri c u un mandat de 4 ani.

44 Ibidem , p.43

26
Statul bulgar este alcătuit din 31 de circumscripții electorale dintre care 3 aparțin
capitalei și 2 orașului Plovdiv, restul de 26 fiind atribuite regiunilor administrative. Sistemul
electoral folosit este unul proporțional cu scrutin de listă blocată.
Pargul electoral utilizat în prima etapă, adica la nivelul celor 26 de circumscripții,
într-o circumscripție, un partid politic sau un candidat independent tr ebuie să atingă un prag
egal cu rezultatul operației de împărțire a numă rului de voturi valabil exprimate în
circumscripția respectivă la numărul de mandate care revin circumscripției.45
A doua etapă este cea a distribuirii mandatelor la nivel național, adică acele mandate
care nu au fost distribuite în prima etapa. În acestă e tapă partidele politice trebuie sa atingă
pragul de 1,8% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, iar pragul ce trebuie
atins de către alianțele politice este de 10% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel
național. Candidații in dependenți nu au acces în acestă etapă.
Alegerile pentru Parlamentul European
În cadrul acestor alegeri, cei 17 viitori europarlamentari sunt aleși folosind sistemul
de reprezentare proporțională și vot preferențial, organizat la nivelul unei singure
circumscripție.46
Legislația bulgară nu prevede atingerea unui prag electoral.
Cehia
Parlamentul Rpublicii Cehe este unul bicameral format din Senat și Camera
Deputaților, senatul având 80 de membrii iar camera deputaților 200.
Senatorii se aleg prin sistem majoritar absolut fiecare senator fiind nevoit să obțină
mai mult de jumătate din voturile valabil exprimate.
Deputații sunt aleși printr -un sistem proporțional cu scrutin de listă închisă desfășurat
la nivel unei circumscripții electorale. Pragul electoral este de 5% pentru partide, iar pentru
coaliții se mai adugă câte 2% pentru fiecare partid , fiind nevoie de un m inim de 11 procente.

45 Ciprian Ciucu, Sistemul electoral pentru europarlamentare: soluția de compromis & criterii pentru
eurodeputați , în Policy Brief , no. 21, iunie 2013, p. 6.
46 Sorescu, op. cit ., p .44.

27
Alegeri pentru Parlamentul European
Numărul de scaune alocat Cehiei este de 21 .
Europarlamentarii Cehiei sunt aleși prin sistemul proporțional cu scrutin de listă și
vot preferențial.
Pragul electoral ce trebuie îndeplinit de partide pentru repartizarea mandatelor este
de minim 5% din totalul voturilor valabil exprimate.47
Cipru
Parlamentul Republicii Cipru fiind unicameral având 80 de membri dintre care 56 din
partea ciprioților greci, iar 24 revin ciprioților turci, sistemul elector al folosit este cel
proporțional de listă inchisă și vot preferențial.
Alegerile Europarlamentare
Numărul de locuri care îi revin Ciprului în Parlament este 6.
Reprezentanții Ciprului în Parlamentul European sunt aleși prin sistemul proporțional
cu scrutin de listă și voturi preferențiale, intreaga țară reprezentând o singură circumscripție.
Pentru obținerea unui mandat e nevoie depășirea pragului de 1,8% din voturile valabile
exprimate la nivel național.48
Danemarca
Parlamentul Danez are 179 de membrii, 4 m andate revenindu -le câte 2 Insulelor
Feroe și 2 Groelandei.
Sistemul folosit este cel al reprezentării proporționale. Țara este impărțită în 3 regiuni
care la rândul lor sunt împărțite în 17 circumscripții electorale, care la rândul lor sunt
împărțite în 1 03 districte nominale .

47 Ibidem , p. 45.
48 Ibidem , p. 46.

28
Pragul electoral :
Pentru a participa la procesul de distribuire a mandatelor compensator ii la nivel
național, un partid politic trebuie să îndepli nească una din următoarele trei condiții:
 câștigă un mandat, în mod direct, într -una din cele 17 circumscripții
electorale;
 obține, în cel puțin două din cele trei regiuni, un număr de voturi egal cu
coeficientul electoral al regiunii (numărul de voturi valabil exprimate împărțit
la numărul de mandate corespunzător regiunii);
 obține cel pu țin 2% din voturile valabiil exprimate la nivel național.49
Alegerile Europarlamentare
Numărul de locuri de care dispune Danemarca în Parlamentul European este 13 .
De asemenea și reprezentanții Danemarcei în Parlamentul europea n sunt aleși prin
sistemul proporțional cu scrutin de listă și cu vot preferențial. Populația din Insulele Feroe si
Groelanda formează o circumscripție de unde este ales un reprezentant. Nu există prag
electoral.50
Estonia
Parlamentul este unicameral și are 101 membrii. Sistemul electoral este bazat pe
reprezentarea proporțională , cu un prag de 5% din voturi pentru a putea accede in parlament.
Estonia este o singura circumscripție, la nivelul căreia se organizează alegerile printr –
un sistem de reprezentare proporțională cu scrutin de listă blocată. Nu exista un prag
electoral minim.
Alegerile pentru Parlamentul European
Numărul de locuri în Parlament al Estoniei este 6.

49 Ibidem , p. 46.
50 Ciucu, op. cit ., p. 6.

29
Sistemul electoral utilizat este cel de reprezentare proporțională cu scrutin de listă
blocată, intreaga suprafața a țarii fiind o circumscripție electorală. Pentru aceste alegeri nu
există prag electoral
Finlanda
Paralamentul Republicii Finlanda este unicameral având in componența sa 200 de
membrii. Sistemul electoral utilizat este reprezentarea proporțională cu scrutin de listă,
organizat în cele 15 circumscripții, una dintre ele fiind Insulele Aland, în care este ales doar
un deputat, acesta fiind cel care are cele mai multe voturi. Pentru aceste alegeri nu exista
prag electoral.
Finlanda este impărțită in 4 circumscripții elecorale și anume nord, sud, est și vest.
Sistemul electoral fiind proporțional cu scrutin de listă și vot preferențial. Nu exista prag
electoral.
Alegerile Europarlamentare
Finlanda are 13 reprezentanți în Parlament.
Ca și în cazul alegerilor pentru Parlamentul Național, Finlanda este împărțită în
aceleași 4 circumscripții electorale. Sistemul electoral folosit în aceste alegeri este
deasemenea cel proporțional cu scrutin de listă.51
Partide le nu sunt nevoite să atingă niciun prag electoral.
Franța
Parlamentul francez este format din 2 camere, și anume Adunarea Națională fiind
camera inferioară și Senatul care este camera superioară.
Membrii Adunării Naționale sunt aleși prin sistemul majorit ar uninominal în două
tururi de scrutin organizat in cele 577 de circumscripții uninominale.

51 Ibidem , p. 6.

30
Pentru alegerea senatorilor se folosesc 2 tipuri de alegeri, și anume sistemul majoritar
și sistemul proporțio nal. Pentru aceste alegeri nu este nevoie de atingerea unui parg electoral,
acesta din urma fiind inexistent .
Alegerile Europarlamentare
Franța are 74 de reprezentanți în Parlamentul European, asceștia sunt aleși prin
sistemul proporțional cu scrutin de listă blocată la nivelul a 8 circumscripții electorale,
fiecărui circumscripții revenindui cel puțin 3 mandate și cel mult 14 mandate.
Pragul electoral este de 5 procente în cazul fiecărei circumscripții în parte.52
Germania
Parlamentul Republicii Federale Germania este bicameral, fiind format din
Bundestag fiind camera inferioară și Bundesrat camera superioară.
Alegerile pentru camera inferioara sunt de natura sistemului proporțional cu selecție
personalizată fiind alcatuit din 299 de circumscripții elector ale , fiecare dintre ele având un
caștigator ales în urma obținerii celor mai multe voturi.
Membrii camerei superioare sunt aleși de adunările legislative ale celor 16 landuri.
Pragul electoral se aplică doar partidelor care candidează pentru locuri in Bun destag ,
acesta fiind de minim 5% din voturile exprimate la nivel federal, sau daca reușesc să obțină
cel puțin 3 circumscripții uninominale.
Alegerile pentru Parlamentul European
Un număr de 96 de europarlamentari este atribuit Germniei.
Europarlamentarii sunt aleși atât la nivelul landurilor cât și la nivel federal, fiecare
dintre partide având opțiunea să aleagă la ce nivel dorește să depună listele cu candid ați,
având nevoie de minim 5% di n voturile valabil exprimate la nivel național. Sistemul folosit
este cel de reprezentare proporționlă cu scrutin de listă bolcată.53

52 Ibidem , p. 6.
53 Sorescu, op. cit ., p. 46.

31
Grecia
Parlamentul acestei țări este unul unicameral, format din 300 de membrii.
Sistemul electoral preferat este cel proporțional cu scrutin de listă, și voturi
preferențiale obligatorii, fiind oraganizat la nivelul a 56 de circumscripții electorale.
Pragul electoral este de 3% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naționa l,
atât pentru partidele p olitice cât și pentru candidați independenți.
Alegerile Europarlamentare
Mandatele atribuite Greciei sunt 21 .
Sistemul elect oral este unul de reprezentarea proporțională cu scrutin de l istă blocată,
organizat la nivelul unei singure circumscripții electorale .
Partidele trebuie să obțină un minim de 3% din voturile valabil exprimate la nivel
național pentru a putea fi reprezentate în Parlamentul European.
Irlanda
Parlamentul este bicameral și este format din Camera Reprezentan ților care are 166
de membrii și Senat care este format din 60 de senatori.
Pentru alegerile Camerei Reprezentanților se folosește sistemul cu vot unic
transferabil, organizat in 42 de circumscripții electorale. Numărul de reprezentanți care se
aleg in fie care circumscripție nu este mai mare de 5.
Pentru Senat lucrurile stau mai diferit. Aceștia sunt aleși in limita timpului de 90 de
zile după algerea membrilor din Camera Reprezentaților in felul următor :
 11 membrii sunt numiți de catre Prim Ministru( Taoiseach )
 6 sunt aleși de către doua universități din țară și anume Universitatea
Națională a Irlandei și Universitatea din Dublin , câte 3 membrii pentru fiecare.
 43 de membri sunt aleși de reprezentați publici.
Nu există un prag electoral minim.

32
Alegeri le pentru Parlamentul European
11 fotolii îi revin Irlandei în cadrul Parlamentului.
Irlanda este împarțită în 4 circumscripții electorale pentru europarlamentare, sistemul
electoral preferat fiind cel al votului unic transferabil.54
Ca și în cazul celorlalte alegeri, nu există prag electoral.
Italia
Parlamentul Italiei este unul bicameral și este alcătuit din Senat și Camera
Deputaților. Senatul are 315 membrii iar Camera Deputaților 630 de membrii. Mandatul
pentru fiecare membru a celor două camer e fiind de 5 ani.
Sistemul electoral folosite pentru alegerile di n Parlamentul național este sistemul
proporțional cu scrutin de listă blocată. Sistemul electoral din Italia oferă o primă electorală
partidului sau coaliției care se clasează pe primul loc.
Pentru Camera Deputaților Italia este împărțită în 26 de circumscripții electorale
fiecare circumscripție având un număr de mandate direct proporțional cu mărimea sa. În
aceste circumscripții sunt atribuite 617 mandate, restul de 13 fiind distribuite astfe l: 12 sunt
rezervate pentru o singură circumscripție, reprezentând cetățenii din străinătate iar 1 mandat
este rezervat regiunii Valle d'Aosta .
Pentru Senat 301 mandate sunt atribuite circumscripțiilor a 18 regiuni, fiecare având
un număr de mandate proporțional cu populația sa, un mandat este atribuit regiunii Valle
d'Aosta , 7 mandate în Trento Alto Adige și 6 mandate în circumscripția rezervată cetățenilor
aflați în străinătate.
Pragul electoral pentru Camera Deputaților este de 10% pentru coaliții, 4% pentru
partidele independente și 2% pentru partidele din cadrul coaliților, cel din urmă nu se aplică
listelor minorităților naționale din cadrul coaliției.

54 Ibidem , p. 47 .

33
Pragul electoral pentru Senat se calculează la nivelul regiunilor asfel : 20% pentru
coaliții , 8% pentru partidele independente, acest lucru se aplică și partidelor din cadrul
coalițiilor care nu ating pragul de 20% și 3% pentru partidele din cadrul coaliții lor.
Alegri Europarlamentare
Italia este reprezentată de 73 de europarlamentari.
Tipul de sistem electoral folosit în cadrul acestori alegeri este unul cu reprezentare
proporționlă cu scrutin de listă și voturi preferențiale.55
Nu există nici un prag electoral minim de îndeplinit.
Letonia
Saeima parlamentul leton este unicameral, fiind format din 100 de membri cu un
mandat de 4 ani.
Algerile se desfășoara la nivelul a 5 circumscripții pe baza sistemului proporțional cu
scrutin de listă și vot preferențial, iar un candidat poate figura pe listele din mai multe
circumscripții.
Pragul electoral de de minim 5% din voturile valabil exprimate la nivel național.
Alegerile pentru Parlamentul European
Un număr de 8 locuri revin Letoniei în Parlament.
Alegerile europarlamentare se desfășoară în aceeași manieră ca și alegerile pentru
parlamentul național, de asemenea și pragul electoral este precum cel din alegerile prezentate
mai sus.56
Lituania
Seima(Parlamentul lituanian) este de asemenea unul monocame ral, format din 141 de
membrii cu un mandat de 4 ani.

55 Ciucu, op. cit ., p. 7.
56 Ibidem , p. 7.

34
Sistemul electoral utilizat este unul mixt/paralel direct, adica 71 de candidați sunt
aleși prin scrutin uninominal în circumscripții uninominale iar 70 sunt aleși prin scrutin de
listă. Tot teritoriul Lituaniei reprezintă o singură circumscripție electorală.
Pragul electoral necesar pentru a particapa la distribuirea mandatelor rezultate din
scrutinul de listă este de 5% pentru partide și 7% pentru coaliții . Dacă după aplicarea
pragurilor, numărul d e alegători care ar urma să fie reprezentați în Parla ment este mai mic
decât 60% din cei care s -au prezentat l a urne, atunci partidul cu cele mai mu lte voturi, din
cele aflate sub prag, câștigă dreptul de a participa la distribuirea mandatelor.57
Alegeri pentru Parlamentul European
Lituaniei îi revin 11 reprezentanți în parlament.
Ca și în cazul alegerilor detaliate mai sus, toată țara este o singură circumscripție
electorală, sistemul electoral utilizat fiind cel de reprezentare proporțională cu scrutin de list ă
și vot preferențial. Pragul electoral pentru a putea accede este de 5 procente.58
Luxemburg
Parlamentul din Luxembur g este unicameral, format din 60 de membrii cu un mandat
de 5 ani.
Sistemul electoral utilizat este cel proporțional cu vot multiplu. Teritoriul este
împărțit in patru circumscripții, și anume nord, sud, est și centru . Numărul de deputați din
fiecare circumscripție diferă astfel : Nord 9 deputa ți, Sud 23 de deputa ți, Est 7 de deputați și
Centru 21 de deputați.
Nu există prag electoral.
Alegerile europarlamentare
Luxemburgului îi revin un număr de 6 locuri în Parlamentul European.

57 Sorescu, op. cit ., p. 49
58 Ciucu, op. cit ., p. 7 .

35
Precum în cazul țărilor de dimensiuni reduse, toată suprafața Luxemburgului
reprezintă o singură circumscripție electorală. Sistemul electoral folosit este cel de
reprezentare proporțională cu vot multiplu. Nu exista niciun prag electoral.59
Malta
Parlamentul maltez este unicameral format din Casa Reprezentanților cun un număr
de 65 de membrii.
Scrutinul este organizat în 13 circumscripții electorale, in fiecare alegându -se un
număr de 5 parlamentari in fiecare circumscripție. Sistemul electoral folosit pentru acest
proces este de reprezentare proporțională, cu vot unic transferabil.
Pentru alg erile parlamentare nu există un prag electoral minim.
Alegerile pentru Parlamentul European
Malta are atribuite 6 locuri în cadrul Parlamentului.
Sistemul electoral folosit pentru acest proces este identic cu cel folosit în cazul
alegerilor pentru parlamentul național, adica cel de reprezentare proporționala, cu vot unic
transferabil. De asemenea nici pentru acest proces nu este prevăzut niciun prag electoral.60
Olanda
Parlamentul Olandei este bicameral, fiind format din Prima Cameră ( Twedee Kamer )
care are 75 de membrii și a doua Camera ( Twedee Kamer ) care este alcatuita din 150 de
membrii, mandatele pentru fiecare camere este de 4 ani.
Pentru alegerea membrilor din Twedee Kamer se folosește un sistem de reprezentare
proporțională, cu scrutin de listă și vot preferențial organizat la nivelul unei singure
circumscripții. De menționat că Twedee Kamer este mai importantă decât Twedee Kamer
deoarece doar ea poate iniția legi.

59 Ibidem , p. 7.
60 Sorescu, op. cit ., p. 49.

36
Pentru alegerea în Eerste Kamer , membrii sunt aleși în mod direct de către un corp de
electori, care este format din reprezentanții consiliilor regionale, folosindu -se sistemul
electoral folosit si la alegerea pentru Tweede Kamer.
Prag electoral exista doar pentr u alegerile ce vizeaza membrii din Eerste Kamer, și
este de 0.67% din voturile valabil exprimate.
Alegerile Europarlamentare
Numărul de reprezentanț i pe care ii are Olanda este 26 , aceștia sunt aleși prin
sistemul de reprezentare proporțională cu scrutin de listă și vot preferențial la nivelul unei
singure circumscrpție electorală. Reprezentanții nu trebuie să întrunească niciun prag
electoral.61
Polonia
Parlamentul Polonez este bicameral, fiind format din Camera Inferioară (Sejm) și
Camera Superioară (Sena t). Camera Inferioară este formată din 460 de membrii, iar Camera
Superioară din 100 de senatori.
Tipul de sistem electoral folosit pentru alegerea Sejm -ului este cel proporțional cu
scrutin de listă și vot preferențial obligatoriu, organizat la nivelul un or circumscripții
electorale plurinominale. Circumscripțiile pot să cuprindă doar județe și orașe intregi, în nici
un caz diviziuni de -ale lor deoarece trebuie să fie destul de mari pentru a putea fi aleși in
fiecare circumscripție câte cel puțin 7 membri i ai Sejm -ului.
Membrii Senatului sunt aleși printr -un sistem electoral bazat pe principiul
majorității.În fiecarea circumscripție sunt aleși intre 2 și 4 senatori.
Pragul electoral pentru Sejm este de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la
nivel na țional pentru partidele politice independente, și de 8% pentru coaliții.
Pentru alegerile senatorilor nu există prag electoral.

61 Ibidem , p. 50.

37
Alagerile pentru Parlamentul European
Un număr de 51 de fotolii sunt ocupate în parlament de către polonezi.
Reprezentanții poloniei sunt aleși la nivelul a 13 circumscripții electorale cu ajutorul
sistemului proporțional cu scrutin de listă blocată.
Pentru a putea câștiga un loc partidele sau alianțele politice trebuie să întrunească
minim 5 procente din voturi le valabil exprimate la nivelul întregii țări.62
Portugalia
Parlamentul Portughez este unicameral, format din 230 de membrii, cu o durată a
mandatului de 4 ani.
Sistemul electoral folosit este cel proporțional cu scrutin de listă blocată. Din cei 230
de par lamentari 226 sunt aleși în cadrul un circumscripții electorale ce corespund unităților
administrative, numarul de mandate atribuit fiecărei circumscripții find direct proporțional cu
numărul alegători și este stabilit prin metoda d'Hondt . Patru parlamenta ri sunt aleși in cadrul
circumscripțiilor rezervate pentru cetățenii aflați în afara țării astfel : 2 mandate pentru
cetățenii aflați in țările mebre UE și 2 mandate pentru cei aflați în alte țări.
Candidații nu se confruntă cu un prag electoral.
Alegerile Europarlamentare
Portugalia este reprezentată de 21 de europarlamentari, aceștia sunt aleși în urma
sistemului proporțional cu scrutin de listă blocată. Alegerile se desfășoară in cadrul unei
singure circumscripție electorală, neexistând un prag electora l.63
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord
Parlamentul Englez este bicameral, format din Camera Lorzilor, care are 724 de
membrii, și Camera Comunelor, formată din 646 de membrii.

62 Ciucu, op. cit ., p. 7.
63 Ibidem , p. 7.

38
Alegerile se organizeaza doar pentru Camera Comunelor, locurile pentru Camera
Lorzilor fiind moștenite sau alese de către Regină. Astfel algerile pentru Camera Comunelor
sunt organizate în circumscripții electorale uninominale, prin metoda first past the p ost, adică
printr -un sistem majoritar cu un singur tur de scrutin. Fiecare partid politic are dreptul la un
singur candidat în fiecare circumscripție.
În Irlanda de Nord sistemul electoral folosit este cel al votului unic transferabil.
Nu există prag electoral pentru alegerile din Regatul Unit.
Alegerile pentru Parlamentul European
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlande i de Nord este reprezentat de 73 de
europarlamentari.
Spre deosebire de alegerile pentru Camera Comunelor unde sistemul electoral utilizat
este majoritar cu un singur tur de scrutin, pentru parlamenetul european este utilizat sistemul
proporțional cu scrutin de listă inchisă , execepția fiind în cazul Irlande de Nord, unde
sistemul electoral folosit este cel al votului unic transferab il. Ca și în cazul celorlalte alegeri,
nici pentru acestea nu este nevoie de depășirea unui prag electoral.64
România
Parlamentul României este bicamera l și este format din Camera Deputați lor având in
componența sa 332 de deputați și Senat care are un număr de 137 de senatori.
Sistemul electoral folosit în România este cel proporțional cu scrutin de listă blocată,
organizat la nivelul a 42 de circumscripții electorale, fiecare județ fiind o circumscripție plus
municipiul București.
Pragul electoral pentru a putea intra în Parlament pentru un partid este de 5%, pentru
alianțele politice și electorale este de 8% in cazul în care sunt 2 partide, iar pentru fiecare
partid în plus se mai adaugă câte 1% fără a se putea depășii 10% din totalul voturilor valabil
exprimate. De asemenea organizațiile minorităților naționale au dreptul la cel puțin un loc în
Camera Deputaților, dar pentru a obține locul trebuie să obțină în alegeri la nivel național un

64 Sorescu, op. cit ., p. 51.

39
număr de voturi cel puțin egal cu 10 % din coeficientul electoral la nivel național (numărul
total de voturi valabil exprimate la nivel național împărțit la numărul de deputați).65
Alegeri Europarlamentare
România are 32 de reprezentanți în forul Parlamentului European. Aceștia sunt aleși
prin sistemul reprezentării proporți onale cu scrutin de listă închisă.
Mandatele sunt distribuite conform modelului D ’Hondt , dar pentru a putea ajunge la
acest stadiu, trebuie îndeplinit pragul electoral de 5 procente.66
Slovacia
Consiliul National al Republicii Slovacia este unicameral și are în componența sa 150
de deputați.
Sistemul electoral folosit este cel proporțional cu scrutin de listă și vot preferențial,
organizat intr -o singură circumscripție.
Pragul electoral este de 5% din voturile valabil exprimate la nivelul intregii
circumsc ripții.
Alegerile europarlamentare
Slovacia are 13 reprezentanti în cadrul Parlamentului European.
Organizate la nivelul unei singure circumsripție alegerile folosesc sistemul
proporțional cu scrutin de listă închisă. Pragul electoral precum în cazul alegerilor detaliate
mai sus, este de 5 procente din totalul voturilor valabil exprimate la nivelul intregii țări.67
Slovenia
Parlamentul Slovac este format din doua camere și anume Adunarea Națională ce
numără 90 de membrii și Consiliul Național care număr ă 40 de membrii. Membrii
Parlamentului sunt aleși prin sistemul electoral proporțional cu scrutin de listă inchisă,
organizat în 8 circumscripții electorale. Fiecare circumscripție este împărțită în 11 regiuni

65 Sorescu, op. cit ., p. 53.
66 Ciucu, op. cit ., p. 8.
67 Ibidem , p. 8.

40
unde fiecare partid are dreptul de a -și alege un candidat. Pentru cele 2 minorități naționale se
stabilesc 2 circumscripții speciale, și au dreptul la 2 mandate.
Nu există un prag m inim exprimat în procente, partidele politice care după prima fază
de distribuire a mandatelor, nu obține cel puțin 3 man date la nivel național , nu participă la
faza a doua, de distribuir e a restului de mandate pe baza resturilor de voturi rămase în urma
primei faze .
Alegeri pentru Parlamentul European
Slovenia are 8 reprezentanți în forul parlamentului. Aceștia din urmă sunt aleși intr -o
singură circumscripție în urma sistemului de vot proporțional, cu scrutin de listă și vot
preferențial. La aceste alegeri nu este nevoie de atingerea unui prag electoral.68
Spania
Parlamentul Spaniol este bicameral și este format din Camera Deputaților care are în
componența sa 350 de membrii și Senat care are 248 membrii. Durata mandatului pentru
ambele camere este de 4 ani.
Reprezentarea proporțională cu scrutin de listă blocată este folosită la alegerea
Camerei Deputaților și este organizată la nivelul a 50 de circumscripții electorale.
La alegerea senatorilor se folosesc doua sisteme electorale.
1. La nivelul a 52 de circumscripții electorale plurinominale sunt aleși în mod
direct 208 senatori, câte 4 pentru fiecare circumscripție
2. Restul de 40 de senatori sunt aleși în mod indirect de către adunările
legislative ale celor 17 comunități autonome, fiecare având dreptul să aleagă un senator la
care se adauga înca unul pentru fiecare 1 mili on de locuitori.
Pentru Senat nu există prag electoral, dar pentru Camera Deputaților acest prag este
de minim 3% din voturile valabil exprimate la nivelul intregii țări.

68 Ibidem , p. 9.

41
Alegerea europarlamentarilor
Datorită numărului mare a populației, Spania are 5 4 de europarlamentari. Deși
majoritatea țărilor care au suprafața mare sunt împărțite în mai multe circumscripții
electorale, Spania nu se numără printre ele, ea având o singură circumscipție la nivelul
întregii țări. Sistemul electoral folosit pentru aceste al egeri este deasemenea cel proporțional
cu scrutin de listă blocată , iar pragul electoral este inexistent.69
Suedia
Riksdagen este parlamentul suedez și este monocameral, fiind format din din 349 de
parlamentari cu un mandat de 4 ani.
Suedia este împărțită în 29 de circumscripții electorale, iar sistemul electoral folosit
este cel proporțional cu scrutin de listă și vot preferențial, acesta din urmă fiind opțional.
În această țară există un prag electoral dublu, și anume :
1. Un partid poli tic trebuie să obțină cel puțin 4% din voturile valabil exprimate
pe plan național.
2. La nivel de circumscripție trebuie să obțină cel puțin 12% din totalul voturilor
valabile exprimate.
Algerile europarlamentare
Deși este o țară mare din punct de vedere al suprafeței, populația Suediei este destul
de redusă raportat la dimensiune, astfel ea având doar 20 fotolii rezervate in Parlamentul
European.
Ca și în cazul Spaniei, Suedia are și ea pentru aceste alegeri o singură circumscripție
electorală, sistemul elec toral fiind deasemnea cel proporț ional cu scruti de listă închisă și vot
preferențial.

69 Sorescu, op. cit ., p. 54.

42
Partidele și candidații sunt nevoiți să atingă pragul electoral de 4 procente din totalul
voturilor valabil exprimate la nivelul întregii țări pentru a putea accede în parlament.70
Ungaria
Adunarea Națională a Un gariei este parlmentul unguresc și este format din dintr -o
singura camera care număr ă 176 de membrii.
Sistemul electoral este unul mixt care combină sistemul majoritar cu cel proportional.
Țara vecină este formată din 176 de circumscripții uninominale în care sunt aleși candidații
pentru parlament, prin sistemul majoritar uninominal cu do uă tururi, dintre care cel mult 152
sunt aleși la nivelul a 20 de circumscripții departamental teritoriale prin scrutin de listă,
dintre care cel puțin 58 de mandate sunt compensa torii pentru candidații înscriși pe listele
naționale ale partidelor.
Pragul electoral este de 5 procente atăt la nivel național, cât și la nivel de
circumscripție pentru partide.
Alegerile pentru Parlamentul European
Numărul de locuri rezervate reprezentanților Ungariei în Parlamentul European este
21. Sistemul proportional cu scrutin de listă blocată este folosit și în Ungaria pentru alegerile
europarlamentare, totul desfășurându -se la nivelul unei singure circumscripție electorală.
Pragul electoral necesar este de 5 procente.
În finalul acestui stud iu de caz am realizat 2 tabele în care am făcut un rezumat cu
privire la sistemul electoral folosit de cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene în
alegerile pentru parlamentul na țional și pentru alegerile europarlamentar e.71

70 Ibidem , p. 55.
71 Ibidem , p. 56.

43
Sorescu, op. cit, p. 12. Tabel 3.1 Tipul de sistem electoral utilizat în alegerile parlamentului național

Vot preferențial
obligatoriuVot multiplu
Austria •
Belgia •
Bulgaria •
Cehia •
Cipru •
Danemarca •
Estonia •
Finlanda •
Franța •
Germania •
Grecia •
Irlanda •
Italia •
Letonia •
Lituania •
Luxemburg •
Malta •
Olanda •
Polonia •
Portugalia •
România •
Regatul Unit •
Slovacia •
Slovenia •
Spania •
Suedia •
Ungaria •Vot unic
transferabilPrin compensare
cu selecție
personalizatăMixtȚara
Cu un turCu două
tururiCu listă
blocatăÎnchisă și vot
preferențial opționalTipul de sistem electoral utilizat în alegerile parlamentului național
Majoritar Proporțional
Cu listă neblocată
Deschisă

44

Într-o singură
circumscripțieÎn mai multe
circumscripțiiÎntr-o singură
circumscripțieÎn mai multe
circumscripțiiÎntr-o singură
circumscripțieÎn mai multe
circumscripțiiÎntr-o singură
circumscripțieÎn mai multe
circumscripții
Austria •
Belgia •
Bulgaria •
Cehia •
Cipru •
Danemarca •
Estonia •
Finlanda •
Franța •
Germania •
Grecia •
Irlanda •
Italia •
Letonia •
Lituania •
Luxemburg •
Malta •
Olanda •
Polonia •
Portugalia •
România •
Regatul Unit •
Slovacia •
Slovenia •
Spania •
Suedia •
Ungaria •Proporțional cu listă blocatăTipul de sistem electoral
Închisă și vot preferențiale
opționaleDeschisă cu vot multipluProporțional cu listă neblocată
Cu vot unic transferabil ȚaraIbidem, p. 42. Tabel 3.2 Tipul de sistem electoral folosit pentru alegerile europarlamentare

45
Concluzii

După analizarea evolu ției sistemelor electorale uitilizate în alegerile pentru
Parlamentului Naț ional a celor 27 de țări membre , am ajuns la concluzia că majoritatea
țărilor folosesc sistemul reprezentării proporțio nale, în afară de 4 membre, și anume Marea
Britanie și Franța care utilizează s istemul electoral majoritar, iar Lituania și Ungaria care
folosesc sistemul mixt.
În urma analizării sistemelor electorale folosite de cele 27 de țări memebre ale
Uniunii Europe ne în alegerile pentru Parlamentul European, am ajuns la concluzia că toate
folosesc sistemul de vot propoțional fie cu listă deschisă sau închisă sau sistemul votului
unic transferabil.
După alte cercetări am descoperit că acest lucru se datorează recomandării venite din
partea Consiliului Europei care recomnadă ca alegerea reprezentan ților în Parlamentul
European, trebuie să se realizeze, printr -un sistem bazat pe scrutinul de listă sau prin
sistemul votului unic transferabil
O alt ă recomandare venită din partea Consiliului Europei viz ează divizarea țărilor în
circumscrpiții electorale. Astfel ele pot fi divizate doar dacă nu afectează caracterul
proporțional al rezultatelor alegerilor.
Ultima r ecomandare, este cea a pragului electoral, acesta din urmă trebuie să fie de
maxim 5 procente.

46
Bibliografie

1. Birch Sarah , Embodying democracy: E lectoral system design in post -Communist
Europe , Londra: Editura Palgrave Macmillan, 2002 .
2. Ciucu Ciprian , Sistemul electoral pentru europarlamentare: soluția de
compromis & criterii pentru eurodeputați , în Policy Brief, no. 21 .
3. Farrell M. David , Electoral Systems a comparative introduction , New York :
Editura Palgrave, 2001 .
4. Gallagher Micheal, Mitch Paul, The Politics of Electoral Systems , Oxford,
Editura Oxford University Press, 2005 .
5. Giovanni Sartori , Comparative Constitutional Engineering , Londra: Editura
Macmillan Press LTD, 1997 .
6. Grofman , Coloner , Handbook of electoral system choice , Editura Palgrave
Macmillan, 2004 .
7. Hafner Fink , Dannila, Political modernization in Slovenia in the 1980s and early
1990s ”, în Journal of Communist Studies, vol. 8 no.4, 1992 .
8. Hardman, Renwick , Electoral System Change in Europe since 1945: Slovakia ,
http://www.elec toralsystemchanges.eu/Public/File.php?ID=169&PHPSESSID=df
3cd5b1477fa6ae0ea151d9e0c9ba12, accesat în 23.04.2014 .
9. Hardman Helen , Electoral System Change in Europe since 1945: Bulgaria ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_123/FILE/Bulgaria_
summary.pdf, accesat în 15.04.2014 .
10. Hardman Helen, Electoral System Change in Europe since 1945: Poland ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_163/FILE/Poland_su
mmar y.pdf, accesat în 22.04.2014 .
11. Hiscocks , Richard , The Rebirth of Austria , Londra: Editura Oxford University
Press, 1953 .
12. Jacobs Kristof , Electoral System Change in Europe since 1945: the Netherlands ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_161/FILE/Netherlan
ds_summary.pdf, accesat în 22.04.2014 .
13. Jorgen Elklit , The Best of Both Worlds? The Danish Electoral System 1915 –1920
in a Comparative Perspectiv , în Electoral Studies, Vol.11 No. 3, 1 992.

47
14. Lamprinakou Chrisa , Electoral System Change in Europe since 1945: Greece ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_198/FILE/Greece_su
mmary.pdf, accesat în 16.04.2014 .
15. Núñez Lidia , Electoral System Change in Europe since 1945: Estonia ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_133/FILE/Estonia_s
ummary.pdf, accesat în 12.04.2014.
16. Núñez Lidia , Electoral System Change in Europe since 1945: Italy ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_217/FILE/Italy_sum
mary.pdf, accesat în 16.04.2014 .
17. Pillet, Jean -Benoit , Changer pour gagner? Les réformes électorales en Belgique ,
Brussels: Editura Editions de l’Université de Bruxelles, 2007 .
18. Popescu Marina, The Parliamentary and Presidential Elections in Romania ”, în
Electoral Studies, vol. 22 no.2, Noiembrie 2000 .
19. Reimink Elwin , Electoral System Change in Europe since 1945: Finland ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_135/FILE/Finland_s
ummary.pdf, accesat în 13.04.2014 .
20. Reimink Elwin , Electoral System Change in Europe since 1945: Germany ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_139/FILE/Germany_
summa ry.pdf, accesat în 15.04.2014.
21. Reimink Elwin , Electoral System Change in Europe since 1945: Sweden ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_175/FILE/Sweden_s
ummary.pdf, accesat în 05.05.2014 .
22. Renwick Alan , Electoral System Change in Europe s ince 1945: Czech Republic ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_127/FILE/Czech_Re
public_summary.pdf, accesat în data 12.04.2014.
23. Renwick Alan , Electoral System Change in Europe since 1945: Ireland ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Fi les/media/MEDIA_147/FILE/Ireland_su
mmary.pdf, accesat în 16.04.2014 .
24. Renwick Alan, Chris Hanreth, David Hine , Partisan Self -Interest and Electoral
25. Reform: The New Italian Electoral Law of 200 5, în Electoral Studies, vol. 28
no.3, 2009 .

48
26. Rowe Kelly , Electoral System Change in Europe since 1945: Spain ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_219/FILE/Spain_su
mmary.pdf, accesat în 28.04.2014 .
27. Ruel Teresa , Electoral System Change in Europe since 1945: Portugal ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_165/FILE/Portugal_s
ummary.pdf, accesat în 23.04.2014 .
28. Simon Toubeau, Electoral System Change in Europe since 1945: France ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_135/FILE/Finland_s
ummar y.pdf, accesat în 15.04.2014.
29. Sorescu Adrian , 25+2 Modele electorale , București, 2006 .
30. Spirova Maria , The 2009 Parliamentary elections in Bulgaria ”, în Electoral
Studies, no.29, 2010 .
31. Wall Mathew , Electoral System Change in Europe since 1945: Malta ,
http://www.electoralsystemchanges.eu/Files/media/MEDIA_159/FILE/Malta_su
mmary.pdf, accesat în 18.04.2014 .