FACULTA TEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE [606079]

UNIVERSITATEA “ GEORGE BACOVIA” BACĂU
FACULTA TEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE
ȘI ADMINISTRA TIVE
SPECIALIZARE: ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI
ȘI SERVICIILOR

LUCRARE DE LICENȚĂ

ÎNDRUMATOR LUCRARE ,
Lect.univ.dr. RADU FLORIN

ABSOLVENT: [anonimizat]2018 –

UNIVERSITATEA “ GEORGE BACOVIA” BACĂU
FACULTA TEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, JURIDICE
ȘI ADMINISTRA TIVE
SPECIALIZARE: ECONOMIA COMERȚULUI, TURISMULUI
ȘI SERVICIILOR

COMERCIALIZAREA PRIN FRANCI ZĂ
STUDIU DE CAZ LA
S.C. McDonald`s România SRL

ÎNDRUMATOR LUCARE ,
Lect.univ.dr. RADU FLORIN

ABSOLVENT: [anonimizat]2018 –

5
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 7
CAPITOLUL I NOȚIUNI INTRODUCTIVE ………………………….. ………………………….. …… 9
1.1. Considerații generale privind franciza ………………………….. ………………………….. 9
1.2. Tipologia francizelor ………………………….. ………………………….. ………………………. 11
1.2.1. Tipuri de franciză în funcție de părțile contractului ………………………….. ……. 11
1.2.2. Tipuri de franciză în funcție de domeniul de activitate ………………………….. …12
1.3.Avantajele și dezavantajele sistemului de franciză ………………………….. …………….. 16
1.4. Franciza în România ………………………….. ………………………….. ……………………… 18
CAPITOLUL II CONTRACTUL DE FRANCIZĂ: NOȚIUNE, CARACTERE,
CONDIȚI DE VALIDITATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 21
2.1. Definiția contractului de franciză ………………………….. ………………………….. ……….. 21
2.2. Caracterele juridice ale contractului de franciză ………………………….. ………………. 22
2.2.3.Aspecte privind caracterul comercial sau civil al contractului din franciză …26
2.2.4.Forma și obiectul contractului de franciză ………………………….. ………………….. 27
2.3. Obligația de informare contractuală în materie de franciză ………………………….. .28
2.4. Drepturile de proprietate intelectuală francizabile și particularitățile exploatării
lor în acest sistem. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 29
2.5. Executarea contractului de franciză ………………………….. ………………………….. …….34
2.6. Obligațiile francizorului, beneficiarului și non -concurența ………………………….. ..35
2.7. Încetarea francizei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ..37
CAPITOLUL III COMERCIALIZAREA PRIN FRANCIZĂ LA MCDONALD `S
ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 39
3.1. Începuturile și evoluția McDONALD `S ………………………….. ……………………….. 39
3.2. Specifi cul afacerii McDonald`s ………………………….. ………………………….. ………… 42
3.3. McDonald`s în România ………………………….. ………………………….. …………………. 49
3.3.1. Scurt istoric și date de identificare ………………………….. …………………………. 49
3.3.2 Franciza în cadrul McDonald `s Rom ânia………………………….. ……………………. 52
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………… 55
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 57

6

7

INTRODUCERE

În această lucrare mi -am propus să evidențiez principalele aspecte teoretice și practice
cu referire la importanța contractului de franciză într -o rețea care leagă titularul afacerii de
succes de comercianții interesați în dezvoltarea propriei afaceri. În acest sens contractul de
franciză reprezintă atât o metodă relativă sigură și ieftină de a obține profit, cât și
instrumental cel mai agreat al globalizării, atribut al actualei societăți de consum.
Prin conținutul lucrării voi prezenta importanța cunoașterii a contractului de franci ză. Nu
exista o definiție exactă a francizei, franciza este pur și simplu o metodă de extindere a unei
afaceri și de distribuire a bunurilor și serviciilor printr -o relație de licențiere. În franciză,
francizorii (o persoană sau o companie care acordă lice nța unei terțe părți pentru desfășurarea
unei afaceri sub marca lor) nu numai că specifică produsele și serviciile care vor fi oferite de
francizați (o persoană sau o companie căreia îi este acordată licență de a face afaceri sub
numele de marcă comercială și numele comercial de către francizor), dar și să le ofere un
sistem de operare, o marcă și un suport.
În analiza de față se poate observa că tema lucrării, prin natura sa, este străbătută de mai
multe discipline, respectiv: economia – ce este repre zentată prin ansamblul elementelor care
privesc producerea, distribuția și consumul bunurilor materiale și serviciilor, o altă disciplină
este dreptul comercial – ”dreptul comercial este un ansamblu de norme juridice de drept privat
care sunt aplicabile rap orturilor juridice izvorâte din actele juridice, faptele și operațiunile
considerate de lege ca fapte de comerț, precum și raporturilor juridice la care participă
persoanele care au calitatea de comerciant”, un rol important îl ocupă contabilitatea – stiint a
economică, ce are ca obiectiv principal înregistrarea operațiunilor efectuate într -o
întreprindere, a rezultatelor acestora, în vederea determinării randamentului și utilității
economice a activității desfășurate.
Se poate observa că Business Format Franchising este tipul cel mai identificabil pentru
persoana obișnuită. Într -o relație de franciză în format de afaceri, francizorul oferă
francizatului nu doar numele său comercial, produsele și serviciile, ci și un întreg sistem de
operare a afacerii. Î n general, francizatul primește suport de selecție și dezvoltare a site -urilor,
manuale de operare, instruire, standarde de marcă, controlul calității, o strategie de marketing
și asistență de consultanță în afaceri de la francizor.
Lucrarea de față e ste structurată pe trei capitole divizate în secțiuni și subsecțiuni, fiind
tratate aspectele teoretice, capitolele sunt urmate de un studiu de caz, în care am descris
metoda comercializării prin franciză.
În primul capitol sunt evidențiate aspec tele teoretice, reprezentând noțiunile introductive,
cu privire la evoluțiile instorice în sistemul francizei și legislația normativă din România.
Prin parcurgerea primului capi tol se pot observa principalele trăsături și funcții ale
tipologiei fran cizei, reprezentate de tipurile de franciză în funcție de părțile contractului și în
funcție de domeniul de activitate.
În acest capitol am expus și noțiunile generale ale dreptului comercial, rolul acestuia în
definirea francizei, alături de princ ipalele caracteristici din întreg sistemul francizor.
Cel de -al doilea capitol este rezervat în întregime noțiunii de franciză, caracter ele și
condițiile de validitate – în acest capitol am realizat o prezentare de ansamblu a caracterelor
juridice a le contractului de franciză, a formei contractului de franciză, obiectul acestuia,
obligațiile de informare precontractuală și cu o importanță majoră, drepturile de proprietate
francizabile și particularitățile exploatărilor în acest sistem. „Contractul d e franciză: noțiune,
caractere, condiții de validitate ” ce reprezintă substanța principală a acestei lucrări . Tot în
acest capitol sunt relevate principalele aspecte în materie de executare a contractului de

8
franciză, cum sunt : obligațiile francizorulu i cât obligația beneficiarului. Modul de încetare a
contractului de franciză – având un car acter intuit personae, unde am specificat modul în care
francizorul și beneficiarul își pot înceta existența pe finalul acestui capitol am descris
experiența și dez voltarea sistemului de franciză în țările Europei Centrale și de Sud -Est, cu
referire la istoricul francizei p e teritoriul E uropean, direcții de dezvoltare și menționând
despre pătrunderea francizei în România.
În ultima parte a lucării sunt incluse elementele de cercetare – Studiu de caz – despre
compania McDonald`s. Cel mai elocvent exemplu pentru observarea dezvoltării unei
companii prin franciză reprezenta tă de această companie, cea mai cunoscută afacere de acest
tip din lume. Succesul faimoasei re țele de restaurant fast -food are un rol esențial în
promovarea și extinderea acestui sistem în întreaga lume.
Lucrarea am încheiat -o printr -o serie de concluzii, ce au rezultat în urma cercetării,
analizei tematice și studiului de caz analizat – conc luziile pun în lumină instituția francizei,
urmărește comercializarea produselor și serviciilor, tehnologiilor, fundamentale pe
colaborarea strânsă înt re entități economico -financiare .

9
CAPITOLUL I NOȚIUNI INTRODUCTIVE

1.1.Considerații generale privind franciza

Istoricii atestă că egiptenii, finicienii și grecii s -au ocupat intens cu comerțul de -alungul
coastelor Mării Mediterane. Grecii au fost cei dintâi care au instituit anumite reguli pentru
activitatea comerc ianților. Unele acțiuni create de pretor, con stituie bazele exercitării
come rțului prin reprezentanți.
Prăbușirea Imperiului Roman a dus la fărămițarea puterii politice și la formarea
statelor -cetăți italiene ( exemple: Veneția, Genova, Florența, Pisa, Milano, etc.). În locul
dreptului uniform, statelele -cetăți adoptă reguli proprii de drept;
 comercianții pentru a -și apăra drepturile , se organizează în corporații care,
cu timpul, vor dobândi autonomia administ rativă, judecătorească și chiar
legisl ativă;
 corporația cuprindea pe comercianții și meseriașii de la aceeași ramură de
activitate și era condusă de un consul, ales din rândurile lor, asistat de
consilieri;
 cu timpul, normele interne emise de consul au fost adunate în culegeri
numite statute. Sunt cunoscute statutele din Pisa, Roma, Verona, Bergamo ,
Bologna, etc.
Primele legiuri scrise ( „Pravila lu Vasile Lupu” și ” Îndreptarea legii a lui Matei
Basarab”), nu cuprindeau reguli speciale pentru comerț, în anul 1987 a fost adoptat Codul
Comercial Român, care este și astăzi în vigoare. La elaborarea acestuia s -a folosit ca model
Codul Comercial Italian din anul 1882, care era illo tempore cea mai decentă reglementare în
materie.
Întrucât desfășoară o activitate producătoare de pr ofit, comercianții se află sub
incidența reglementărilor legale în materie fiscală.
 Cunoașterea prevede rilor legilor fiscale prezintă interes pentru dreptul comercial;
 pe deoparte, ele oferă indicii pentru înțelegerea naturii unor activități și
implici t, pentru caracterizarea raporturilor comerciale la care dau naștere;
 pe de altă parte, nerespectarea lor atrage aplicarea unor sancțiuni de drept
privat.
Sub aspect formal, izvoarele dreptului comercial sunt: Constituția României, Codul
Come rcial, Legile comerciale speciale și cu caracter subsidiar Codul Civil și Legile civile
speciale.
Codul Comercial cuprinde norme juridice, care reglementează instituțiile fundamentale
ale dreptului comercial: fapte de comerț, comercianții și obli gațiile comerciale, etc.
Pe lăngă izvoarele normative există și izvoare interpretative ale dreptului comercial,
rolul acestor izvoare este de a ajuta la interpretarea voinței manifestate în raporturile
comerciale, ca în cazul uzurilor comerciale, sau la interpretarea actelor normative comerciale,
în vederea aplicării lor ca în cazul doctrinelor și practicii judiciare.
Practica judiciară – în mod tradițional în dreptul nostru, practica judiciară nu a fost
recunoscută ca izvor de drept. Acea sta este „laboratorul” unde se verifică soliditatea
concepției și eficiența legii. Semnele practicii judiciare pot să constituie un izvor de inspirație
pentru legiuitorul comercial.
Dezvoltarea comerțului și industriei a determinat o extindere a sf erei de aplicare a
dreptului
comercial. Una dintre cele mai semnificative evoluții, care constituie și în prezent o tendinta a
expansiunii dreptului comercial, este cea a întreprinderii.

10
Franciza a fost recunoscută în multe țări ca și o modalita te de succes pentru dezvoltarea
afacerilor. Aceasta ș -a căștigat un renume și în România după ce mulți investitori au folosit
aceată metodă pentru a -și deschide afaceri cât mai sigure și profitabile.

Evoluții istorice în contractul de fran ciză

Din punct de vedere strict juridic contractul de franciză poate fi definit ca un acord de
voință între francizor și francizat, prin care titularul unei mărci sau afaceri de succes pune la
dispoziția unui comerciant marca, stilul de afaceri or i know -how-ul său, având ca scop
exploatarea cu succes a ac estora într -un alt teritoiu decâ t cel de origi ne, în schimbul plății
unei re devențe. [Gheorghe Piperea în „ Prefață – Mihaela Mocanu, 2008 „Contractul de
franciză” Edi tura C.H.Beck, București, p.7]
Cel mai important avantaj pentru francizat este , achiziț ionarea sau le zarea unui produs
sau serviciu deja consacrat. Străbătând un drum lung în timp și spaț iu, franciza se folosea
încă din evul me diu în înțelesul de acordare a unui privilegiu. Od ată cu cristalizarea primelor
relații bancare, navale și comerciale, [Ana Maria Sofronie, 2003 „Managementul francizei”,
în „Adevărul Economic” , nr.18, 7 – 13 mai .p18]
conceptul de franciză în sens de ocrotire a unui privilegiu, a unei libertăți, a apărut în Evul
Mediu European.
La început privilegiul acordat de lege se referea la colectarea de taxe locale, organizarea
tărgurilor, producerea băuturilor alco olice, adică la monopol într -un anumit domeniu,
termenul de franciză se regăsește în anul 184 0, cu înțelesul de concesionare a unui drept
exclusiv de vânzare a unor produse.
Tot la acea dată se cunoaște că producătorii de bere din Germania au acordat unor
băcani, în baza unui franchising – un drep exclusiv de a le vinde marfa. Ulte rior, operațiunea
de franciză în Europa dispare, fiind înlocuită cu instituția concesiunii; însă această noțiune
revine pe continentul European, după ce, în Statele Unite ale Americii devine o afacere de
succes.
Prima franciză datează din anul 18 50 în New South Wales unde acest tip de contract a
fost folosit în domeniul hotelier. În statele Unite ale Americii s -a utilizat în premieră contratul
de franciză în domeniul telecomunicațiilor de către Western Union. Tot în această țară a
existat un co ntract de franciză între fabricanții de automobile și dealerii locali.
Franciza cuno aște o creștere spectauloasă începâ nd cu anul 1930, iar în anul 1950
această industrie „explodează” o dată cu apariția restaurantelor de tip fast food.
Dezvoltându -se și diversificându -se pe tărâmul Statelor Unite ale Americii, a mericanii
denumind noua formă de distribuție „franchising”, apariția instituției francizei pe continentul
European a fost determinată de necesitățile de distribuție a supraproduc ției apărută după anii
`50, prin acoperirea unei cât mai largi piețe fără prejudicierea calității ofertei comerciale.
La începutul secolului XX legislația antitrust americană interzicea vânzarea directă
a automobilelor de la constructori către utilizatori, aspect care a determinat forma
contratractelor de concesiune, născăndu -se ulterior un contract similar celui de franciză.
Începutul anilor `50 se caracterizează prin diversificarea continuă a domeniilor în care
pătrunde noul mijloc de distribuție (franciza), acoperind piața americană a restaurantelor, a
închirierilor de automobile, a hotelurilor, a intermedierilor imob iliare, confecții, etc.
Însă, dezvoltarea necontrolată a acestui sistem a dus la abuzuri, fapt ce determină
adoptarea legii federale ”Full Disclosure Act”, lege care aduce semnificative restrângeri
libertății furnizorului de a crea și impune beneficiarilor contract ale dorite. Prin acest act
normativ se impunea francizorului să furnizeze anumite inform ații precontractuale
beneficiarului despre metodele know -how-ul și experiența sa, precum și despre trecutul său
juridic.

11
Anii `80 se remarcă printr -o creștere spectaculoasă a instituției pe teritoriul Statelor Unite
ale Americii, în perioada 1989 – 1990, creșterea vânzărilor prin franciză atingând 10,8%, ceea
ce reprezintă de 5 ori mai mult decât cele două procente de creștere a produsului național
american, pe bună dreptate afirmându -se că, dacă vânzările prin franciză ar putea fi
comparate cu produ sul național brut, sistemul american de f ranciză ar putea echivala cu a a
VII-a mare putere economică în lume. [ Gheorghe Gheorghiu, Gabriel N. Turcu, „Contractul
de franciză. Aspecte general” în Revista de drept comercial nr. 3/2000, p53.]
Pe contine ntul European, deși sunt cunoscute semne ale apariției instituției francize încă
din anii `30, cu precădere în Franța, aceasta începe să se dezvolte abia după cel de -al Doilea
Război Mondial. Anii` 30 se caracterizează prin apariția rețelelor Roche -Bobois, Y ves Rocher,
Mercure și crearea asociației „Federation Francaise du Franchisage”.
Plecând de la admisibilitatea unor anumite acorduri de franciză, în raport cu tratatele
comunitare, Curtea de Justișiei a Comunităților Europene, și -a adus o contribu ție decisivă la
conturarea francizei ca instituție juridică distinctă, enunțând principii care trebuie să
guverneze contractele de franciză în toate țările membre ale Uniunii Europene.
Contractul de franciză ca mod de comercializare a unor produse a devenit în toate țările
Europene o formă de cooperare comercială datorită dinamismului și rentabilității sale, fiind o
varietate recentă a contractului de concesiune, constituie o metodă de a face afaceri pe baza
colaborării permanente între parteneri.
Astăzi, franciza este cel mai adaptat mijloc de investire, pentru piețele în expansiune,
având capacitatea de a introduce tehnici, servicii și produse noi, mobilizând, în același timp,
capitaluril e locale și răspunzând tendințe i de globalizare și concentrare a economiei
mondiale, deținând avantajul distribuirii riscului, fapt care duce la înlăturarea pericolului unor
crize economice generale, cu efecte devastatoare.

1.2.Tipologia francizelor

1.2.1. Tipuri de franciză în funcție de părțile contractul ui

A. Modalități de aplicare a francizei în funcție de francizor:

a. Polidistribuția – reprezintă că numeroși francizori recurg simultan la diverse
rețele de distribuție. Distribuț ia produselor și serviciilor au loc prin
intermediul beneficiarilor sau al dis tribuitorilor agreați ori selecționați, de
cele mai multe ori, prin beneficiari sau sucursale proprii.
Exemplu : la nțul hotelier francez Accor – cel mai mare din Europa și al
patrulea mondial, cuprinde peste 2100 de hoteluri, sub firme diferite.
b. Polifranc iza- reprezintă crearea mai multor rețele de f ranciză, dominate d e o
societate de holding.
Exemplu: lanț ul hotelier Choice – primul din lume, care este
reprezentat în 33 de țări, cu peste 3000 de hoteluri, sub șapte firme
diferite.
c. Franciza încrucișat ă – francizorul devine beneficiarul unei alte rețele de
franciză.
Franciza încrucișată ar fi completă dacă societatea X, beneficiar al
societății Y ar deveni în același timp francizorul societății Y.
d. Franciza stand – se caracterizează prin faptul că un c omerciant independent
oferă, în cadrul magazinului său, posibilitatea vânzării produselor fabricate
de un producător renumit, conform prescripțiilor acestuia.

12
e. Franciza internațională – în această modalitate francizorul, care înființează
întreprinderi î n străinătate sau își extinde activitatea în diferite zone geografice
externe, are la alegere una dintre următoarele forme:
 Franciza directă – reprezintă recrutarea de către francizor a
beneficiarilor locali;
 Franciza în co – întreprindere – se caracterizea ză prin existența unei
societăți mixte, cu un partener local unde francizorul deține mai mult
de 50 % din capitalul social; Fiind forma recomandată a francizei
internaționale, aceasta oferă francizorului, pe de o parte, posibilitatea
de a supraveghea și d e a controla mai ușor activitatea beneficiarilor,
iar pe de altă parte, fructifică experiența asociatului său dobândită pe
piața locală.
 Franciza principală – se realizează prin recrutarea la nivel local a unui
francizor principal ce acționează în subfr anciză.

B. Modalități de aplicare a francizei în funcție de beneficiar:

a. Multifranciza – posibilitatea beneficiarului de a deschide mai multe stabilimente
sub aceeași firmă, menționându -se în contractul de franciză numărul maxim de
stabilimente ( magazin e, stații de benzină, restaurante , hoteluri) pe care
beneficiarul le poate avea.
b. Subfranciza – prin această modalitate francizorul poate acorda beneficiarului
posibilitatea de a înființa propria sa rețea de franciză, derivată din rețeaua
inițială, fie o su brețea, pentru un teritoriu bine determinat, putându -se menționa,
în contractul de franciză o clauză de agrement a sub -beneficiarilor.
c. Franciza ierarhizată – această formă presupune că rețelele de franciză pot avea o
structură ierarhizată; deasupra se afl ă furnizorul, la nivelul i nferior, beneficiarii
regionali care, în afara răspunderii pentru propriul stabiliment, au ca sarcină
recrutarea și asi starea beneficiarilor regionali.
d. Plurifranciza ( a nu se confunda cu multifranciza) – permite unui întreprinzăt or
francizat să dețină mai multe mărci. Acest caz este des întălnit în echipa casei de
modă, astfel personalul unei anumite case de modă poate fi întălnit pe aceeași
poziție sau într -o altă casă de modă.

1.2.2. Tipuri de franciză în funcție de domeniu l de activitate

Dacă până acuma am discutat de tipuri de franciză în funcție de părțile contractului,
în cele ce urmează voi prezenta tipurile de franciză în funcție de domeniul de activitate în
care se regăsește această formă contractuală.

A. Franciza de servicii.

 Este definită de către Curtea de Justiție a Comunităț ilor Europene cu
ocazia afacerii Pronuptia ca fiind acee a „ în virtutea căreia francizatul
oferă un serviciu sub marca francizorului și în conformitate cu dispozițiile
acestuia”.1
 Franciza de servicii este considerată a fi „figura tipică” a francizei, aici
calitatea know -how-ului fiind esențială pentru reușita afacerii. Diferența
față de franciza industrială și de cea de distribuție este că, în mod constant

1 Afacerea Pronuptia n r. 161 / 84

13
în sectorul serviciilor, trebuie adoptată o poziție standard de către
francizați, ceea ce va determina o atenție deosebită în pregătirea acestora.2
 În scopul de a împiedica dezavuarea know -how-ului, francizorul trebuie
să introducă în contract clauze pentru protejarea acestuia, p recum clauza
de non -concurență. Ca domenii de aplicare acest tip de franciză poate fi
grupat în:
 Servicii materiale – în această categorie putem exemplifica cele de
imprimerie rapidă, securitate și pază, instalarea și montarea
mobilierului de bucătărie, spă larea autoturismelor, curățarea de
machete, întreținere a de ansamblu a apartamentelor;
Exemple: „Avis”, „Hertz”, „Europcar”.
 Servicii imateriale – în această categorie putem exemplifica
recrutarea forței de muncă, marketing telefonic, cybertrading,
asisten ță pentru înființarea întreprind erilor, consultanță în franciză,
management, marketing, relații cu publicul, agenții matrimoniale
(exemple: „Felicitas”, „Loverly International” ), plasarea
produselor financiare, agenții imobliare („Hestia”, „Afirmo”,
„Cent ury21”).
Ceea ce trebuie remarcat în cadrul acestui tip de franciză este faptul că după o perioadă
de evoluție lentă și instabilitate, rețelele din cadrul acestor domenii de activitate cunosc o
evoluție rapidă.
 Grupul Choice (S.U.A.), primul lanț ho telier de pe continet și al patrulea la nivel
mondial cuprinde 2100 de hoteluri sub mai multe firme („Novotel”,„Sofitel”,
„Novotour”). Acest lanț hotelier este beneficiarul excusiv al francizorului „Quick”
din Belgia, în ceea ce privește „ piața restaur antelor concedate”.
În ultimele decenii, industria restaurantelor se diversifică, prin c rearea, după
restaurantele rapide și a restaurantelor dispuse în cadrul marilor centre comerciale.
Marile investiții necesare deschiderii unui stabilime nt- specific domeniului hotelier și al
restaurantelor – a dus la apariția unei inedite tehnici contractuale a franc izei și anume
franciza financiară.
 Franciza prestațiilor de servicii către întreprinderi și populație reprezintă un sector
care se află în plină dezvoltare ca urmare a creșterii s olicitărilor pentru astfel de
servicii din partea populației și a întreprinderilor, dar și datorită diversificării din ce în
ce mai accentuate a acestora. Potrivit specialiștilor americani, există șase tipuri de
prestații:
 Servicii către întreprinderi
 Servicii privid închirieri de autoturisme și camioane
 Servicii privind locuințele
 Servicii de spălătorie și curățătorii publice
 Servicii de închiriere a diferitelor tipuri de echipament
 Servicii de educație

B. Franciza industrială

A fost semnalată pentru prima dată în dreptul comunitar de către Curtea de Justiție cu
ocazia afaceriii Pronuptia, când a fost definită ca fiind acea formă de franciză prin

2 În scopul de a pregăti francizanții cât mai complet pentru orice ipotetică situație, manualele operaționale în
cadrul francizei de servici sunt cele mai detaliate.

14
intermediul căreia „francizatul fabrică el însuși, în conformi tate cu indicații oferite de către
furnizor, produse pe care le comercializează sub marca francizorului”.3
Franci za industrială permite franciza tului atât fabricarea cât și comercializarea
produselor pe care le obține cu sprijinul francizorului care îi comunică o serie de informații
referitoare la proc edeele de fabricație, respectiv know – how-ului său, îi licențiază brevetul
sau marca și îi furnizează asistență tehnică.
În vederea promovării ”conceptului” fracizabil indutrial titularul are la dispoziție mai
multe posibilită ți și anume:
 Crearea împreu nă cu un partener local a unei co -întreprinderi, aportul francizorului
reprezentând o fracțiune a capitalului social;
 Colaborarea cu un beneficiar independent – înainte de a se lansa în afaceri, francizorul
va studia în amănunt posibilitățile financiare, competența tehnică și structura
capitalul ui beneficiarului , precum și condițiile speci fice ale pieței unde urmează a -i
promova produsul francizabil.
În ceea ce privește fabricarea și vânza rea produselor, beneficiarul poate opta pentru una
din următoarele soluții:
 De preferat ar fi ca beneficiarul să fie producătorul și dis tribuitorul produselor sale,
prin rețeaua proprie de distribuțtie;
 Deținer ea unui loc predominant pe piață în ceea ce pr ivește fabricarea produselor să
ofere posibilitatea beneficiarului de a fi propriul distribuitor sau distribuția să se
realizeze în subfranciză;
 Limitarea beneficiarului la fabricarea produselor pe care, ulterior, să le încredințeze
spre vânzare, unei rețe le de distribuție.
Conceptul de franciză industrial ă se regă sește în tot mai multe domenii de activitate, în
ultima vreme remarcându -se o evoluție spectaculoasă în domeniul construcțiilor.
Avantajele pe care le obține fiecare dintre contractanți la încheierea unui as tfel de acord
sunt evidente:
 Francizorul va proceda în acest fel la extinderea afacerii sale, chiar într -un teritoriu
îndepărtat, fără a fi nevoie să mobilizeze sume în acest scop; francizatul pe de altă
parte va beneficia de un var iabil „salt tehnic”.
 Franciza industrială oferă oportunitatea francizorului de a -și valor ifica „conceptul” și
de a-și restabiliza procedeul de fabricație, pe terțe piețe, cu investiții reduse și pe
teritorii greu de pătruns; această formă reprezentând o remarcabilă strategie de
dezvoltare și un puternic instrument de inovații, bazat pe un parteneriat cu beneficiari
locali, îi conferă francizorului un avantaj asupra potențialilor concurenți
Dezavantajlele vor fi direct proporționale cu avantajele create, cel puțin pentru francizor
care trasnferă un know -how important, riscând astfel a -i fi dezvăluit secretul afacerii.
 Francizorul va avea tot interesul de a urmări că realizarea produselor de către
francizat să fie conform standardelor impuse, pentru a nu aduce atingere mărcii.
Drept urmare, în cazul acestui tip de franciză, esențială va fi transmiterea know –
how-ului, respectiv protejarea acestuia.

C. Franciza de distribuție

Acest tip de franciză, care în terminologia Regulamentului 4087/ 88 se referă la
vânzarea produselor, a fost definită, de asemenea, cu ocazia afacerii Pronuptia, ca fiind „
aceea în virtutea căreia francizatul se limitează a vinde anumite produse într -un magazin, sub
marca francizatului”4

3 Afacerea Pronuptia nr. 161/84
4 Afacerea Pronuptia nr. 161/84

15
Fiind cea mai simplă formă de franciză, dar și cea mai apropiată de un alt angajament
contractual, respectiv concesiunea comercială, franciza de distribuție se referă la distri buție a
unei game de produse, sigle, mărci, know -how, logo, etc.
Acest concept poate fi întâlni t sub două forme:
 Când francizorul este producătorul sau importatorul exclusiv al produselor
comercializate, vorbim de franciza producției.
 Când francizorul selecționează beneficiarii – în acest caz nu mai este nici
producător, nici importator, fiind preo cupat, exclusiv de distribuție fie gestionând
o centrală de aprovizionare, fie stabilind o listă a produselor de referință ce
urmează a fi distribuite prin rețeaua de franciză.
În această formă a francizei de distribuție există posibilitatea ca f rancizorul să își
conceapă el însuși produsele exclusive ale rețelei de franciză pe care le comandă, spre a fi
fabricate, unui producător pe baza unui caiet de sarcini care să fie strict respectat.
Acest sistem funcț ionează sub diverse modalități, cea mai simplă constând în înlocuirea
unei liste a produselor de referință, de către francizor, care să fie procurate de către
beneficiari direct de la producătorii nominalizați. O altă modalitate reprezintă crearea și
gestionarea, de către furnizor a une i centrale de aprovizionare, francizorul putând avea
calitatea fie de comisionar, fie de angrosist.
În toate cazurile, francizorul va consimți la licența mărcii sale, practicând un know -how
original, urmărindu -se două aspecte: selecționarea și v ânzarea.

D. Franciza financiară

Așa cum am precizat încă de la începutul prezentării tipurilor de franciză în funcție de
domeniul de activitate, domeniul hotelier presupune investiții substanțiale, această stare
generând o dificultate particulară și anume numărul redus al beneficiarilor cu posibilități
financiare care să acopere nevoile pentru acest tip de investiții. Soluția acestei dificultăți
regăsindu -se în disocierea funcției de investiții de cea a gestiunii, respectiv, de a oferi
posibilitate a deținătorilor de capital, interesați de un capital substanțial al acestuia, în ceea ce
privește gestionarea acestora.
Această tehnică contractuală poartă denumirea de franciză financiară, aparent un produs
financiar ce pune în aplicare o strate gie financiară sim plă.
Acest tip de franciză are două forme:
a. Proprietarul exclusiv al pereților și acoperișului stabilimentului este investitorul, fără
a avea calitatea de beneficiar al reței de franciză. În această calitate își exploatează
capitalu l prin intermediul unei societăți civile mobiliare, care, la rândul ei, încheie un
contract de închiriere comercială fie cu o societate de exploatare, aparținând unui terț
beneficiar, fie cu o societate de gestiune a francizorului. Totodată, beneficiarul a re
posibilitatea de a încheia și un contract de leasing financiar.
b. Proprietarul stabilimentului în întregime, este investitorul, fără a -i asigura gestiunea,
încredințată unui mandatar. Dacă mandatarul este o terță persoană, ne aflăm în
prezența unui contra ct de franciză, de aceea, practicile contractului de franciză
financiară nu reprezintă altceva decât un plasament, fiind un produs financiar.

E. Franciza de producție

Presupune că francizorul produce el însuși produsele distribuite prin francizați i săi,
strategia de dezvoltare constând î n consacrarea fabricării de bunuri cunoscute și cerute pe
piață și distribuirea prin francizații care beneficiază de calitatea și notorietatea produselor.

16
F. Franciza de comerț cu amănuntul

 Restaurantele – reprezin tă ramura francizei ce are ca obiectiv principal
armonizarea activităților de alimentație publică și cazare ce privește
înființarea și organizarea unui comerț mobil de alimentație publică în
vederea asigurării mesei unor colectivități izolate din diverse z one ale unei
arii comerciale delimitate;
 Magazinele alimentare de proximitate sau de comoditate – caută să se
adaptaeze stilului de viață din ce în ce mai dinamic a l unei părți
importante a populației. Acestea se caracterizează prin comercializarea
produsel or de primă necesitate, prin practica autoservirii, dar și a unor
orare de funcționare prelungite, uneori 24 de ore din 24 sau 7 zile din 7;
 Unități de distribuție a mărfurilor nealimentare specializate pe
comercializarea articolelor de bricolaj, mobilă, a rticole sportive, etc. ;
 Unități de distribuție a pieselor de schimb, a echipamentelor și service –
ului pentru autovehicule – unități specializate pe activități de service
(spălătorii, schimburi de piese, reparații), dar și pe comercializarea unor
produse de maximă necesitate pentru categoria de clienți deservită.

G. Franciza de agrement și voiaj

Aceasta a cunoscut o dezvoltare sem nificativă ca urmare a creșterii de venituri a
populației, a schimbării stilului de viață al oamenilor, a creșterii n umărului de reședințe ale
unei persoane î ntr-un anumit teritoriu.

1.3.Avantaje le și dezavantaje le sistemului de franciză

Avantajele și dezavantajele pe care le oferă sistemul de franciză trebuiesc analizate
avându -i în vedere pe cei doi parteneri, francizorul și francizatul, care reprezintă extremele
acestui sistem.

A. Avantaje :

Beneficiarul francizei are avantajul de a exploata o marcă de prestigiu și de a intra
pe o anumită piață concurențială folosind tehnici de producție, comercializare și
marketing perfecționate de -a lungul timpului, și cu un grad ridicat de rentabilitate.
Unul dintre cele mai importante avantaje pentru francizat reprezintă achiziționarea
sau utilizarea unui produs sau serviciu consacrat.
De regulă, in f aza de demarare a afacerii, resursele de c apital ale unui întreprin zător
sunt limitate. Capacitățile de împrumut de fonduri ale acestuia sunt, de cele mai multe
ori, foarte reduse. Creearea unei relații cu o afacer e în sistemul de franciză îi pe rmite
franc izatului aspirant să își îmbunătăț ească abilitatea de a obține asi stență financiară.
Revista Idei de Afaceri publicată în aprilie 2005, prezintă sub titlul „Franciza, sau
cum să faci avere prin metode testate de alții” o serie de oportunități ofer ite de acest gen
de afacere:
 Francizorul va oferi întregul concept al afacerii însoțit de pachetul complet de
demarare a acesteia.

17
 Un concept de marketing testat și bine pus la punct ce va sprijinii lansarea și
promovarea afacerii pe piață .
 Secretul aface rii este cunoscut de la început. Know -how-ul conceptului de
franciză și punerea acestuia în practică sunt furnizate și testate de către francizor .
 Toate informațiile sunt primite în scris ce constau într -un contract corect întocmit,
cu avantaje pentru ambel e părți și un manual al francizei ce reprezintă întregul
know -how al afacerii, toate acestea definind regulile parteneriatului.
 Afacerea este protejată .
 Riscul în demararea af acerii este minim .
 Formarea rapidă al unui loc pe piață datorită conceptului d e franciză ce este deja
cunoscut .
 Chiar din primele zile este căștigat un salt pe pi ață deoarece presiunea
concurenței este aproape inexistentă pentru că întregul know -kow al afacerii este
comunicat de către francizor în mod oficial.

B. Dezavantaje :

Princi palul dezavantaj îl constituie costul francizei deoarece pe lâ ngă taxa de
acordare a francizei și redevențele anuale, care diminuează profitul beneficiarului, acesta
trebuie să mențină constant un anumit standard de calitate.

C. Oportunități și amenințări ale ambelor părți

Tab.1. Francizor

Avantaje Dezavantaje
Modalitate relativ simplă de inițiere și
extindere a unei afaceri investind costuri
minime. Posibila creare a unei imagini nefavorabile pe
piață datorită lipsei de experiență a
francizatului sau a unu i personal pregătit
necorespunzător.
Oportunitatea de a obține costuri ridicate. Acordarea asistenței tehnice și comerciale
Sporirea renumelui mărcii și îmbunătățirea
imaginii firmei pe piață.
Informarea permanentă asupra pieței prin
intermediul franci zaților.
Creșterea cotei de piață.

18
Tab.1.2. Francizat

Avantaje Dezavantaje
Beneficiază de un nume de marcă
cunoscut. Costurile unei francize. Taxa de intrare într -o
franciză variază în funcție de serviciile oferite de
la 10.000 – 20.000 de euro până la milioane de
dolari în SUA. De asemenea redevența plătită
lunar către francizor poate să i -a valori între 1 și
20% din cifra de afaceri ( în comerț redevențele
sunt de 2 -5%, în timp ce în domeniul prestărilor
de servicii se ridică la 10 -20%.
Beneficiază de anumite programe de
pregătire managerială, dar și de asistență
a personalului comercial. Independența francizatului este limitată.
Beneficiază de programe de publicitate
desfă șurate pe piața locală și națională. Restricții cu privire la furnizorii de materii prime,
echipamente, materiale.
Obține anumite avantaje în procesul de
aprovizionare de produse și servicii de
calitate la prețuri competitive Oferirea programelor manageriale și de pregătire
necorespunzătoare.
În unele cazuri costur ile de intrare într -o
franciză sunt mai mici decât în cazul unei
afaceri proprii. Limitarea gamelor de produse comercializate.
Obținerea unor căștiguri substanțiale.
Riscuri scăzute de faliment deoarece
franciza garantează succesul dacă nu
există abater i de la contract. Rata eș ecului
în acest tip de afacere este minim, mult
mai scăzut decât în cazul demarării unei
afaceri pe cont propriu.

1.4.Franciza în România

Istoria francizei în România începe încă din anul 1975 când este semnat primul
contract comercial care conținea elemente specifice sistemului de franciză. Contractul a fost
încheiat de HERTZ cu Automobil Clubul Român.5
În perioada comunismului, în țara noastră, s -a încercat anihilarea spiritului
antreprenorial. Începând cu an ii ′90, odată cu adoptarea Legii nr. 31/1990 privind societățile
comerciale, dezvoltarea sectorului antreprenorial a devenit o componentă importantă a
politicii de restructurare economică. Mulți investitori au început să -și deschidă afaceri
personale. Într e anii 1992 -1996 mai multe companii care operează la nivel internațional au
pătruns pe piața autohtonă, printre acestea numărându -se Coca -Cola și Pepsi.
Mc Donald `s a fost prima franciză clasică apărută în România în anul 1995: Primele
forme de c ontracte apropiate de contractul de franciză apărute după anul 1990 au fost cele de
distribuție sau cele de afiliere. Prima franciză clasică intrată pe teritoriul României a fost
McDonald’s. Primul restaurant McDonald’s din România s -a deschis pe 16 iunie 1995 la
Unirea Shopping Center, București. În ziua deschiderii restaurantul a avut peste 15.000 de
clienți și a înregistrat cel mai mare număr de tranzacții pentru prima zi din Europa Centrală,
potrivit site -ului www.blogulspecialistului.manager.ro .

5 http://fr anchising.info.ro/manual -franciza/35/evolutia -francizei -romania/

19
România secolului XXI, din punct de vedere economic – social, se diferențiază doar
pe perioada pre – revoluționară.
 Economia planificată, centralizată a fost înlocuită cu o economie liberă, de
piață, în care fiecare subiect economic își poate mări propriile interese;
 Libertatea economică de după 1989 a reprezentat pentru unii o oportunitate,
în timp ce pentru alții un eșec.
În ciuda caracterului oscilant între disponibilizări și închid eri, și subvenționări
nerentabile, rentabilizarea economiei a început să se manifeste la nivelul întregii societăți.
o Rearanjarea relațiilor economice a dus în mod direct la rearanjarea
relațiilor sociale;
o O dată cu închiderea sau restructurarea multor s ocietăți nerentabile sute de
mii de angajați au fost disponibilizați, toate acestea dând naștere la
puternice tensiuni sociale.
Restabilirea echilibrului întregii economii naționale a reprezentat sporirea investițiilor
private, investiții ce ar fi trebuit să absoarbă o vastă forță de muncă disponibilă.
 În contextul unor investiții străine, modeste și în lipsa fondurilor agenților
economici naționali, redresarea economică a României s -a lăsat așteptată,
abia în anul 2000 înregistrăndu -se pentru pri ma dată creșterea economică,
un rol important în dezvoltarea economiei rentabile jucându -l micii
întreprinzători.
 Odată cu legea societăților comerciale din 1990 au fost înființate un număr
mare de societăți comerciale, de persoane dornice de profit. În c iuda
posibilului eșec, mulți și -au riscat și puținul pe care îl aveau pentru a pune
pe roate o afacere persoanală. Deși unii nu au reușit riscul a fost răsplătit
pentru cei care au știut unde și cum să intre pe piață. Formându -se astfel în
România premiza dezvoltării unei clase de mijloc sănătoase, ce ar putea sta
la baza unei economii prospere.
Guvernele din ultimul deceniu, sesizând aceste oportunități au încercat să stimuleze
micile investiții prin impozite preferențiale, credite sau salarii c ompensatorii. Aceste măsuri,
nefiind însă incluse într -un program solid, consecvent nu au avut rezultatele scontate. Lipsa
educației economice, a consultanței de specialitate și a transparenței informațiilor au
reprezentat o barieră peste care puțini și -au asumat riscul să treacă.
La 13 ani de la înființarea primelor societăți private, economia românească începea să
se maturizeze, tot mai mulți angajați căutând să devină proprii lor stăpâni, utilizând forme cât
mai moderne de a -și începe o afacer e.
Din acest pun ct de vedere franciza poate reprezenta cea mai bună șansă pentru o
economie modernă, rentabilă și competitivă, atât pentru beneficiar, cât și pentru întreaga
societate, dezvoltarea unei afaceri în franciză conferind stabilitate, rentabilitate și
competitivitate. Beneficiind de experiența acumulată de companiile francizoare,
întreprinzătorii pot maximiza avantajele conferite de acest sistem, dezvoltându -și afacerile
mai bine decât în orice alt mod. Din punct de vedere social, fran ciza poate constitui o
materializare a celor mai importante deziderente ale membrelor unei societăți. Relațiile cu
actualul angajat încep să se transforme în relații amiabile între 2 întreărinzători, urmărind
același scop – profitul.
În cazul relaț iei patron -angajat, sentimentul de non -proprietate asupra afacerii duce la
dezinteres pentru mersul afacerii, invidie sau frustrare.
Relația francizor – beneficiar elimină din start posibilitatea existenței unor astfel de
relații negative, tocm ai prin faptul că, fiind deținătorul propriei sale afaceri, conferă
întreprinzătorului sentimentul și independența, libertatea și puterea de care are nevoie pentru
a se bucura cu adevărat de succesele pe care le are atât el cât și francizorul sau alți part eneri
beneficiari.

20
Aflat pe calea regionalizării rapide și a globalizării economice, România trebuie să -și
îmbunătățească rapid economia pentru a fi competitivă cu cea a celorlalte țări.
Scopul ță rii noastre de integrare în Uniunea Europeană și eforturile pentru reconstrucția
economiei de piață s -au concretizat și în plan juridic, prin adoptarea unor acte normative,
printre care se numără și reglementarea regimului juridic al francizei.
 Un loc deoasebit, în cadrul acestor eforturi, îl ocupă dezv oltarea sistemului de
franciză, privit ca una din soluțiile de potențare a capitalului autohton prin investiții
inteligente din partea francizorilor străini. Acest sistem promovează afaceri de
proporții reduse, care implică un efort financiar redus, punând u-se în valoare
capitaluri de valoare redusă. Totodată are capacitatea de a reactiva forța de muncă
disponib ilizată în procesul de restaurante poate oferi economiei produse și servicii de
calitate, contribuind astfel la reducerea importurilor și echilibrar ea balanței de plăți;
 Datorită faptului că politica economică a statului nu oferă micului întreprinzător
autohton un sprijin real efectiv, acestuia îi rămâne doar șansa reușitei prin efortul său
și al celor interesați în a -și valorifica experiența, intelig ența, însemnele distinctive,
șansa ce se poate numi o afacere în sistem de franciză.
În multe țări franciza a fost recunoscută ca fiind posibilitatea de a avea succes în
afaceri cu un minim cost și cu beneficii imense. În R omânia acest sistem a p ătruns cu
repeziciune, oar cei ce s -au orientat la timp au reușit să -și creeze o afacere sigură și
profitabilă. Firme cum sunt Coca -Cola, McDonald`s, Shell, Agip, Petrom, Hilton, Marriott au
reușit să -și dezvolte sisteme de succes pe piața românească. Rata de eșec al acestor firme este
aproape nulă iar toți partenerii beneficiari se bucură de avantajele sistemului. Mici investitori,
ce s-au considerat modești la capitolul inteligență comercială au reușit în scurt tim să -și
dezvolte afaceri profitabile prin sistemul francizei. Alții, mai neștiutori, deși cu sume mai
mari au suferit eșecuri costisitoare.
Dar care sunt limitele acestui sistem în România de azi?
 În primul rând proasta informare și slaba cultură economică a românilor;
 Alții cred că este vorb a de contracte internaționale complicate, licențe costisitoare, și investiții
enorme;
 Foarte puțini știau că se poate deschide un restaurant McDonald`s cu 100.000 USD sau un
Agip doar având teren situat într -o zonă bună, unde va fi construită benzinăria;
 Multe firme de succes caută investitori cu sume modeste pentru a începe o afacere de succes,
însă reticențele întreprinzătorilor români în anumit e situații sfidează orice logic ă;
 Mulți oameni își țin banii în bancă de teama de a nu -i pierde – riscurile de a pierde banii prin
înființarea unei afaceri – cam 80% în medie – sunt extinse la nivel psihologic și asupra
afacerilor în franciză, unde de fapt riscurile sunt de cel mult 20%.
Noile generații, ce au crescut într -un mediu economic activ, mai desch ise către
nenumăratele posibilități ce le oferă colaborările cu firme francizoare de renume, vor schimba
fața economică a țării. Logica economică va determina în viitor o creștere a numărului de
francize încheiate în România, vor determina tot mai mulți in vestitori să aleagă această cale.
SNP Petrom a ales calea atragerii benzinăriilor independente sub firma Petrom prin
contracte de franciză. Micii investitori pun la dispoziție stația de benzină, iar Petrom
modernizează, asigurând carburanți cu di scount -uri convenabile și oferă garanția calității și
promovarea rețelei. Taxele de redevență fiind mici între 1% și 1,5% din veniturile nete, tot
mai mulți actuali patroni, de benzinării vor alegea calea francizei pentru a -și dezvolta
afacerea. Petrom es te de asemena în căștig reușind o rapidă răspândire teritorială cu costuri
minime astfel reușind să depășească concurenața.
Firme de construcții de mobile de produse alimentare în franciză reușesc deasemenea să
obțină succes pe piața românească. Suc cesul acstor firme este o dovadă că franciza este un tip
de afacere ce este extrem de viabilă și în România.

21
CAPITOLUL II CONTRACTUL DE FRANCIZĂ: NOȚIUNE,
CARACTERE, CONDIȚI DE V ALIDITATE

2.1. Definiția contractului de franciză

Prin franciză se pot desemna, în general, acele operațiuni în care intervin mai multe
întreprinderi independente din punct de vedere juridic și financiar, în care una transmite alteia
experiența profesională pe care a testat -o și perfecționato permanent, în schimbul unei
renumerațiii directe sau indirecte.
Termenul de „franciză”, reprezentând încă un neologism în limba română, neajungând la o
formulă clară de exprimare și definire, poate fi întâlnit în unele dicționare specializate sub
forma echivalentului englezesc franc hising cu următoarea definire:
 „tehnica de comercializare sau de distribuție a produselor și serviciilor prin care o
firmă (francizor), cedează unor persoane fizice sau juridice cesionar (francizat),
dreptul sau privilegiul să facă afaceri într -un anumit mod, pe o anumită perioadă
de timp și într -un loc determinat”. [ Dicționarul de relații economice
internaționale, Editura Enciclopedică, București, 1993]
 „o procedură comercială prin care este acordată licența de distribuire a unor
produse (servicii) de către o persoană (francizor, franchisor) unei alte firme
(francizat) în schimbul unui comision fixat, de regulă, în funcție de cifra de afaceri
și cedat de firma care a primit licența.” [Dicționar Enciclopedic, vol II, Editura
Enciclopedică, București 1996 ]
În codul deo ntologic al Federației Europene de Franchising, franciza este definită ca
fiind un „sistem de comercializare a produselor și/sau serviciilor și/sau tehnologiilor, bazat pe
colaborarea st rânsă și continuă între întreprinderi distincte și independente sub aspect juridic
și financiar – francizor și francizat”, iar contractul de franciză ca fiind acel „acord de voințe
prin care francizorul autorizează în scris pe franciză în schimbu l unei contribuții financiare să
utilizeze firma și/sau ma rca produselor sau serviciilor, know -how-ul și alte drepturi de
proprietate intelectuală , susținut print aportul contin u de asistență comercială și/sau tehnică în
cadrul și pe durata contractului”.
Legiuitorul român preia această definiție în ar t. 1 al O. G. Nr. 52/1997 privind regimul
juridic al francizei, definind așadar contractul de franciză ca fiind: „acordul prin care o
persoană, denumită francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a
exploata o afacere, un produs, sau un serviciu”.
Înțelesul pe care legiuitorul român îl acordă contractului de franciză omite esența
conceptului de franciză, și anume faptul că obiectivul contractului de franciză îl constituie
transmiterea cu titlu a folosinței unui ansamblu coerent de dreptri de proprietate industrială de
către francizor celeilalte părți contractuante, denumită francizat.
Comisia Uniunii Europene în Regulamentul nr. 4087/88 din 30 noiembrie 1998 privind
aplicarea art. 85 paragraful 3 al Tratatului d e la Roma oferă una din cele mai cuprinzătoare
definiții ale contractului de franciză. Potrivi t regulamentului, franciza este „un ansamblu de
drepturi de proprietate industria lă sau intelectuală privind mărci, desene și modele industriale,
drepturi de auto r, know -how sau brev ete de invenții sau inovații destinate a fi exploatate
pentru vânzarea de produse și prestarea de servicii de către utilizatorii finali.”
Acordul dintre francizor și francizat va trebui să cuprindă cel puțin următoarele obligații :
 Utilizarea unei mărci comune și o prezentare uniformă a localurilor și a
mijloacelor de transport vizate in contract;
 Comunicarea de către francizor francizatului său a know -how-ului;
 Acordarea continuă de către francizor francizatului a unei asistențe comerciale sau
tehnice pe durata acordului.

22
Jurisprudența a consacrat aceste trei obligații relevate de c ătre Comisie ca fiind cele
trei elemente esențiale caracteristice contractului de franciză, lipsa uneia dintre ele având
ca efect calificarea acordului ca fiind o operațiune juridică și nu un contract de franciză.

2.2. Caracterele juridice ale contractului de franciză

Caracterul sinalagmatic al contractului de franciză

Definiția contractului sinal agmatic se regăsește în art. 117 1 din Noul Cod
Civil, caracterul sinalagmatic al unui contract semn ificând faptul că, între părțile contractante
se creează obligații reciproce, fiecare parte fiind obligată către cealaltă să dea, să facă sau nu
ceva , având fiecare parte, atât calitatea de debitor cât și calitatea de creditor. [ Ion P.
Filipescu,1998 Teoria generală a obligațiilor, Editura Actami , p.21]
Părțile contractului de franciză sunt francizorul și franc izatul, ambele părți fiind atât
titular de dreptruri cât și de obligații:
 Francizor ul este comerciantul, proprietar al unei mărci î nregistrate, care utilizează
personal mijloace financiare pentru promovarea mărcii sale, cercetării și inovației,
asigurând prin aceasta dezvoltarea și viabilitatea produsului, conferind unui ter țe
contractat denumit francizat dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un
produs, o tehn ologie sau un serviciu, asigurându -i o pregătire inițială pentru
exploatarea mărcii înregistrate.
 Francizatul este comerciantul, persoană fizică sau juridică, se lecționat de francizor
care aderă la ideea omogenității relației de franciză, în condițiile stabilite de
francizor.
Ceea ce nu trebuie omis este faptul că un francizor poate să selecționeze mai mulți
francizați, constituind o rețea de franciză.
Codul deontologic European al francizei afirmă principiul colaborării părților „fiecare
contractant are obligația de a colabora cu cealaltă parte astfel încât co ntractul să -și producă
efectele ” [Mihaela Mocanu, Contractul de franciză, Contractul de fr anciză. Definiție.
Caractere juridice, Editura CH. Beck, p.30]
Obligația de cooperare la care sunt ținuți contractanții în virtutea principiului executării
contractului cu bună -credință primește noi valențe în cazul contractului de franciză. În
contractul de franciză părțile vor avea, datoria funcționării rețelei care trebuie respectată
întocmai activitatea care face obiectul francizei în scopul menținerii „identității comune și a
reputației rețelei”, întotdeauna și un scop comun.
Creșterea cl ientelei va antrena automat și imediat creșterea profitului și pe termen lung
notorietatea mărcii care va antrena majorarea numărului de clienți, deci succesul financiar.
În temeiul aceste i obligații de colaborare, părțile vor avea obligații specif ice, al căror
debut se situează încă din faza precontractuală când atât francizorul, cât și francizatul sunt
datori a s e informa reciproc. De asemenea, francizatul are – „Obligația impusă beneficiarului
de a comunica și de a pune la dispoziția francizorului orice experiență acumulată în
exploatarea francizei, iar celorlalți beneficiari să le acorde licența neexclusivă pentru know –
how-ul rezultat din această experiență”.6
 S-a afirmat în acest sens că obligația de a colabora la reușita partenerului în
afaceri nu implică automat și garanția succesului comercial al francizatului. În
realitate, în sfera obligației de colaborare nici nu intră o asemenea obligație,

6 În legislația română prin textul pct. 39 lic c) al Instrucțiunilor Consiliului Concurenței din 14 aprilie 2004
privind aplicarea art. 5 din Legea concurenței nr. 21/1996, Text publicat în M .Of. al României. În vigoare de la
30 ianuarie 1997 Formă aplicabilă de la 03 aprilie 2014 până la 28 februarie 2016, fiind înlocuită
prin republicarea (r 3) din Monitorul Oficial, Partea I nr. 153 din 29 februarie 2016 cu modificările și
completările ulterioare

23
subsemnată celei de colaborare, și care este reușită în afacerea francizorului.
Dacă acesta va demonst ra că, din cauza lipsei de interes a francizorului, a
refuzului acestuia de a -i asigu ra asistență pe durata executăr ii contractului ori de
a-i comunica îmbunătățirile aduse know -how-ului, atunci conduita contractuală
a francizorului va îndreptăți reziliere a contractului din culpa acestuia. Ceea ce
se încalcă în acest mod este obligația de colaborare la care era îndreptățit
francizatul.
 Apreciem că obligația de colaborare este o obligație de rezultat, nu de mijloace.
[Mihaela Mocanu, Contractul de franciză, Contractul de franciză. Definiție.
Caractere juridice, Editura CH. Beck, p.33 ] Părțile pot să se informeze reciproc,
francizorul putând asigura asistență pe întreaga durată a contractului, rezultatul
fiind livrarea informațiilor sau a asistenței.
 Principi ul colaborării părților în cazul contractului de franciză, nu este doar o
reflexie a principiului mai general al executării contractului cu bună -credință,
ori acela prevăzut de Principiile de drept European ale contractelor. În acest
sens, jurisprudența a considerat faptul francizorului de a percepe comisioane
oculte constituie o încălcare a principiului eexecutării contra ctului cu bună –
credință, obligația de colaborare loială a părților implicând obligația
francizorului de a procura pentru francizat produ sul ori serviciul cât mai
rentabil.
 Contractul de franciză este un contract de colaborare între comercianții
independenți.
 Codul deontologic European al francizei precizează că „franciza este un sistem
de comercializare(…) între comercianții independenți din punct de vedere
juridic și financiar”, iar francizatul este responsabil (…) de act ele săvârșite în
cadrul exploată rii francizei”
 Legiuitorul român face referire doar la independența din punct de vedere
financiar, nu și la aceea din punct de vedere j uridic, cum precizeză actele
comunitare. Cu toate acestea, este evident că, în concepția legiuitorului român,
francizatul este un comerciant distinct, din punct de vedere juridic de francizor.
Sublinierea independenței sub aspect financiar este importantă, definind natura
relației existente între franc izor și francizat, s -a apreciat că această relație
variază, în funcție de circumstanțe, de la una de totală dependență, care va
conduce la clarificarea contractului de franciză ca fiind unul de muncă, la o
relație care implică o răspundere crescută față de francizat. [Mihaela Mocanu,
2008 Contractul de franciză, Contractul de franciză. Definiție. Caractere
juridice, Editura CH. Beck, București , p.35]
 Francizatul va desfășura activitatea care face obiectul fran cizei pe cont propriu,
deci propriile sale riscuri. Francizorii în intenția de a explica avantajele
viitorilor francizați prin afilierea la rețeaua de franciză, re curg inclusiv la
sintagme precum „Veți deveni propriul dumneavoastră patron”. Din acest punct
de vedere, franciza apare ca un factor de dezvoltare a întreprinderilor mijlocii.
Independența acestuia se va desfășura în limitele identității comune a rețelei de
franciză.
În standardele impuse prin contractul de franciză, fiecare dintre f rancizați va fi liber
a desfășura activitatea comercială, a -și ține propriile evidențe contabile. Obligația
francizatului de a da informații despre propria activitate nu va conduce la încălcarea
independenței acestuia din simplul motiv că are obligația de a ține contabilitatea după
normele comune rețelei, iar francizorul poate verifica în ce măsură, fancizații se conformează
regulilor. [ Mihaela Mocanu, 2008 Contractul de franciză, Contractul de franciză. Definiție.
Caractere juridice, Editura CH. Beck, Bucu rești , p.36].

24
De asemenea în standardele impuse prin contractul de franciză, fiecare dintre
francizați va fi liber să i -a decizii legate de gestionarea activității. În acest sens, francizatul,
chiar dacă utilizează marca francizorului și aplică normele acestuia, exercită el însuși
activitatea comercială, asumându -și riscurile acesteia. În acest scop sunt încheiate diverse
contracte, precum cel de locațiune a spațiului unde se va desfășura activitatea, contracte de
credite bancare, de asig urare.
 S-a afirmat în doctrină că independența juridică a francizorului nu exclude o
independență economică , contractul de franciză presupunând deseori o dominație
a francizorului asupra francizatului care încheie cu francizorul un contract tipic de
depend ență. Chiar dacă cei doi parteneri încheie contractul și se află pe poziții de
egalitate din punct de vedere juridic, așa cum, de altfel, legislația comunitară, dar
și cea română în materia francizei o prevede, există o inegalitate de putere între
francizo r și francizat care poate antrena dependența acestuia din urmă.
 În cazul în care francizatul nu are calitatea de comerciant independent, contractul
de franciză va fi reziliat.

Caracterul oneros și intuitu personae al contractului de franciză

A. Caracterul oneros – un contract se consideră a avea un caracter oneros dacă
scopul urmărit prin încheierea acestuia a fost de a obține un anumit avantaj drept echivalent
al obligației asumate, așadar, fiecare dintre părți urmărind un anumit avantaj în schimbul
obligației pe care și -o asumă.7 În cazul contractului de franciză, francizorul are dreptul la o
redevență din partea francizatului pentru serviciile pe care acesta le furnizează, la rândul său,
francizorului revenindu -i obligația de a pune la dispoziția franci zatului tehnologiile și
produsele care urmează a fi supuse exploatării.

B. Caracterul intuitu personae – intuitu personae este mecanismul prin
intermediul
căruia se rezervă scopul contractului împotriva riscurilor, nu doar din perspectivele efectelor
sale, c i și în considerarea calităților care îi inspiră și îi dau contractului certitudinea bunei
alegeri. Riscul, care în esență reprezintă o neexecutare totală ori parțială a contractului,
trebuie să fie delimitat, iar astefel se poate afirma existența caracter ului intuitu personae care
este obiectiv. Noțiunea de intuitu personae obiectiv se sprijină pe elemente exterioare
persoanei și care au un caracter universal. De exeplu este acest contract de franciză, unde
evaluarea candidatului la rețea se face ținându -se cont de nevoile și de riscurile pe care în
mod obiectiv le creează dezvoltarea și protejarea rețelei de franciză.
Francizorul este în dreptățit să aleagă dintre candidații la rețea doar pe aceia care
îndeplinesc condițiile necesare pentru a pu ne în practică know -how-ul.8
Codul deontologic European al francizei prevede că francizorul selecționează și nu
acceptă intrarea în rețea decât acelor francizați care, în urma unei analize, se constată că au
calitățile cerute (pregătire, calități personale, capacități financiare) de exploatare a afacerii
francizate.
În contr actul de franciză, mai mult decâ t în cadrul altor contracte comerciale, succesul
fiecăruia dintre parteneri este parțial legat de succesul celuilalt, as tfel pare ev ident ca fiecare
să-și aleagă partenerul în funcție de calitățile personale ale celuilalt. În acest fel francizorul
alege cu atenție francizații, în considerearea capacităților acestora de a des fășura activitatea

7 Codul civil, în art. 1172 definește caracterul oneros al unui contract, precizând că ,este oneros, acel contract
în fiecare parte dorește a -și procura un avantaj.
8 Afacerea Yves Rocher (Joce L 8/49 din 10 ianuarie 1987)

25
care face obiectul francizei. In teresul său nu se limitează la a încasa sumele datorate de către
francizat în temeiul contractului, interesul său este mai ales acela de a păstra o identitate
comun și imaginea și reputația rețelei sale.
Francizorul va putea crește în permanență cifra de afaceri, iar rețeaua se va extinde. În
măsura în care unii dintre membrii rețelei nu respectă standardele acesteia, va fi afectată și
activitatea celorlalți, clienteala fiind atașată de marca francizorului.
Similar în sens opus, francizatul, opt ează pentru afilierea la una sau alta dintre rețelele
de franciză din aria de activitate care îl interesează, în considerarea reușitei de până atunci în
afacerea rețelei, care se traduce prin notorietatea mărcii, aria de acoperire a rețelei, calitatea
know -how-ului.
Ceea ce întâ mpină francizorul și francizatul prin încheierea contractului în considerarea
persoanei partenerului contractual este riscul căruia i se expun prin încheierea acordului de
franciză.
Prin selecționarea candidaților , francizorul urmărește a evita deprecierea activității care
face obiect ul francizei și de a evita deza vuarea secretului afacerii sale. Încrederea pe care o
are în francizat, de a -i încredința secretele afacerii sale, dar și încrederea în loialitatea,
consecvența și perseverența francizatului se sprijină pe date obiective cu privire la acesta.
Francizații, la rândul lor, caută să se lege la o rețea care să corespundă capacităților lor,
riscul din punctul lor de vedere fiind afilierea la o rețea inexist entă, pentru lipsa know -how-
ului. În sprijinul formării unei convingeri în cunoștință de cauză vin atât obligația
francizorului de a fi transparent în oferta sa, cât și cea a francizorului de a furniza informații
corecte cu privire la capacitățile sale.
Jurisprudența a mers mai departe în aprecierea contractului intuitu personae al
contractului de franciză, afirmând că încheierea contractului de franciză s -a făcut în
considerarea calităților administratorului persoanei juridice care a candida t la r ețeaua de
franciză. Confo rm acestei interpretări, se poate concluziona că există o confuzie între
persoana juridică –francizatul – și persoana fizică aflată la conducerea persoanei jur idice, sau
că acordul de franci ză se va încheia de fiecare dată în consid erarea persoanelor fizice care
reprezintă și administrează francizatul.
Aparent prima ipoteză nu poate fi luată în calcul, o asemen ea eroare neputând fi
atribuită magistrați lor care au soluționat astfel, în ceea ce privește cea de -a doua posibilă
justificare, trebuie amintit că, așa cum precizează și actele normative, francizorul va selecta
francizații în considerarea capacităților acestora. Dar persoana francizatului trebuie apreciată
în ansamblu, chiar prin evaluarea personalului său , dar ar limita aprecierea doar în funcție de
persoanele fizice aflate la conducere, este o eroare.
Consecințele caracterul ui intuitu personae al contractului de franciză sunt cele comune
tuturor contractelor încheiate în considerarea persoanei co ntractului – contractul nu poate fi
cedat, contractul va înceta în situațiile comune tuturor contractelor personae ( incapacitatea
francizatului persoană fizică, încetarea francizatului persoană juridică).
În ceea ce privește persoana francizorulu i, caracterul intuitu personae ar trebui să
interzică și față de acesta cesiunea drepturilor care decurg din contract. Astfel nici francizorul
nu va putea cesiona nici un contract de franciză fără acordul francizatului, însă s -a afirmat că
francizorul poat e să „cedeze firma” sa . [Mihaela Mocanu 2008 ”Contractul de franciză”,
Contractul de franciză. Definiție. Caractere juridice, Editura CH. Beck, București, p.25]
Jurisprudența a sesizat și o exercitare abuzivă de către francizor a dreptului de a
selecționa francizații în temeiul caracterului in tuitu personae, considerând că refuzul de către
francizor de a încheia un contract de franciză cu un candidat propus de către un alt francizat
constituie un astfel de abuz, în cazul în care nici francizorul n u justifică un real interes în a
refuza, ori în cazul în care refuzul creează o disproporție evident ă între interesele părților.
Apreciind astfel, instanța a încălcat principiul libertății contractuale conform căruia
francizorul este liber a încheia sau nu contracte de franciză. De asemenea, francizorul este

26
liber pentru a încheia contracte de franciză cu parteneri selectați în conformitate cu criteriile
sale. Chiar dacă, așa cum am arătat, caracterul in tuitu personae este direct legat de
gestionarea riscur ilor pe care le presupune încheierea unui anumit contract, conducându -se
către o obiectivare a aprecierii calității francizatului, francizorul rămâ ne pe deplin liber a opta
pentru un contract cu un anumit partener, chiar izvorând dintr -o apreciere subiecti vă este
justificabil, contractul de franciză fiind un contract care presupune colaborarea părților.

2.2.3. Aspecte privind caracterul comercial sau civil al contractului din franciză

Caracterul comercial sau civil al contractu lui de franciză include o analiză pe două
nivele distincte.
Primul nivel presupune determinarea caracterului comercial sau noncomercial al
produsului sau serviciului pe care îl oferă beneficiarul către consumatori, adică obiectul
comerțului exer citat de către beneficiar.
Al doilea ni vel de discuție îl reprezintă comercializarea sau necomercializarea
obiectului contractului de franciză, format din folosin ța însemnelor de atragere a clientelei, a
know -how-ului și a asistenței tehnice sau comerciale.
În majoritatea activităților desfășurate în regim de franciză sunt comerciale, însă există
tendința extinderii conceptelor francizabile și în zonele necomerciale, cum este în cazul
activităților de consultanță sau de avocatură. Meto de de învățământ sau agricultură.
Cele menționate mai sus pot conduce către rezultate greșite în aprecierea naturii
comerciale sau necomerciale a activității francizorului, aici intervenind al doilea nivel al
discuției.
Astfel, indifer ent dacă obiectul de activitate al beneficiarului este unul comercial sau
necomercial, obiectul contractului de franciză este unul și același, respectiv exploatarea
francizei. Franciza are la bază un cumul de aptitudini și cunoștințe, calități umane care s unt
puse în valoare, ceea ce se exploatează fiind valoarea umană.
Valoarea exploatată de francizor fiind una originală, comerțul de idei și aptitudini ce
excede zonei comerciale. Astfel, francizorul fiind considerat un creator de valoare asemeni
profesorilor, arhitecților, avocaților, potrivit legii comerciale și teoriei comerciale, obiectul lor
de activitate excede zonei comerciale.
Activitatea partenerilor unui contract de franciză se desfășoară în mod organizat, ca o
întreprindere , exploatarea francizei făcându -se în mod profesional și continu, noțiunea de
profit se lasă greu conturată, în lipsa unui element speculativ.
Ținând cont de cele prezentate, se ridică o serie de întrebări, cum ar fi :
 Care este valoarea exactă a unei idei?
 Care este valoarea exactă a unei creații de succes?
 Care este prețul inteligenței?
 Care sunt valorile exacte ale creațiilor pentru ca, bazându -ne pe ele, să putem
introduce elementul de speculație în vederea determinării unui profit?
 Unde se oprește valoarea de creație și unde începe profitul?
Neputând face asemenea disocieri nu voi putea vorbi de un element speculativ și de
profit atunci când este vorba de inteligența umană, fiind absurd să afirm despre un pictor că
un tablou l -a costat X lei, profitul reprezentându -l diferența până la prețul de vânzare. De
asemenea ar fi aberant a se considera ca 10% din costuri reprezintă talentul consumat. Aceste
realități fiind de creație și nu a valorilor speculative, pare a nu mai întâmpina nici o pie dică.
Francizorul va fi considerat comerciant dacă alături de axploatarea francizei va exercita
el însuși, în mod direct, o activitate comercială prin obiectul său, putându -se astfel susține că
există toate argumentele pentru a ne afla în prezența unui act comercial. Însă, dacă
exploatarea francizei se grefează pe identitate, fără nici o îndoială ne vom afla în prezența
unui contract comercial, dar nu al unui contract de franciză, ci a unui contract de distribuție.

27
În cazul francizei, pentru a face din exploatarea sa o activitate comercială, ar trebui să
existe o reglementare legală prin care să se deroge de la caracterul necomercial al operațiunii,
cum este de exemplu, situația leasingului imobiliar, definit de lege ca o activitate comercial ă,
realizată prin societăți comerciale.
Esența unei franciz or, este clonarea unei afaceri, transferul către beneficiar fiind unul
informațional.

2.2.4. Forma și obiectul contractului de franciză

Forma contractului – Legislația românească în viguare nu menționează îndeplinirea vreunei
condiții de formă în cazul contractului de franciză, omisiunea legiuitorului fiind desigur
regretabilă, așa cum s -a subliniat în literatura de specialitate, [Viorel Roș, 2001 Dreptul
proprietății intelectuale, Editura Gl obal Lex, București , p.757], deoarece complexitatea
raporturilor care i -au naștere ca efect al încheierii acestui tip de contract, impun încheierea
acestuia în forma scrisă. Dovada acestuia în cazul neîndeplinirii formei scrise, adică lipsa
înscrisului, s -ar putea face, prin orice mijloace de probă, deoarece contractul de franciză se
încheie între comercianți.
Obiectul contractului de franciză – îl constituie interesele reglementate de părți, prin
mijlocirea actului încheiat. Încheierea contractului de franciză are ca efect transmiterea de
către francizor, cocontractantului, a unui concept original de succes pentru comercializarea de
produse sau servicii, ori pentru fabricarea de produse, contraprestația francizatului fiind de
ordin financiar, dar ne limitându -de doar la atât.
În funcție de natura francizei, francizorul va transmite cocontractantului:
 Dreptul de exploatare și dezvoltare a unei afaceri;
 Dreptul de a fabrica un produs sub marca sa;
 Dreptul prestării unui serviciu sub marca sa ;
 Dreptul utilizării tehnologiei de care dispune.
Împreună cu aceste drepturi se transmit sau pot fi transmise francizatului:
 Dreptul utilizării unei mărci de comerț, de fabrică sau de servicii;
 Dreptul de a utiliza alte însemne folosite de franc izor cum ar fi firmele, denumirile de
origine, indicații geografice, investițiile, desenele și metodele, know -how-ul, adică
ansamblul cusoștiințelor noi, nebrevate, aplicabile industrial, având caracter secret și
alte drep turi de proprietate intelectuală .
 Deține și exploatează o activitate comercială, anterior lansării rețelei de franciză;
 Este titularul dreptului de proprietate intelectuală;
 Asigură francizaților săi o pregătire inițială precum și asistența comercială sau tehnică
permanent pe durata menți onată î n contract.
În privința francizatului, pe lângă obligația de plată a unei taxe de intrare în rețea și
a redevențelor stabilite, acestuia îi revin, în funcție de natura francizei și următoarele
obligații:
 Obligația de a exploata și dezvolta af acerea;
 Folosirea drepturilor intelectuale transmise, conform cu natura și clauzele
contractuale;
 Păstrarea secretului Know -how-ului;
 Menținerea reputațției rețelei de franciză, a mărcii ori celelalte înseamne ale
francizorului;
 Informarea francizorului a supra performanțelor și situației financiare.
Lipsa dispozițiilor din legea specială va determina exam inarea obiectului francizei
subaspectul condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească, conform regulilor de drept

28
comun,să existe, să fie determi nat, să fie posibil, să se afle în circuitul civil, să fie licit și
moral, să constituie un fapt personal al debitorului.

2.3. Obligația de informare contractuală în materie de franciză

Informarea p recontractuală prezintă impotanț ă sub două aspecte:
 Sub aspect comercial – necesitatea realizării informării precontractuale solicită
francizorului o analiză aprofundată a tuturor aspectelor susceptibile să
influențeze derularea relației de franciză și în consecință impune o abordare
complexă și responsabilă a francizorului față de posibilitatea, fe zabilitatea și
implicațiile dezvoltării afacerii în regim de franciză, cât și de impactul acesteia
asupra eventualilor francizați. Informarea precontractuală prezintă o
importanță crucială și pentru francizat, întrucâ t în b aza acesteia francizatul își
fundamentează decizia de a adera la o rețea de franciză.
 Sub aspect juridic – neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a
obligației de informare precontractuală are consecințe importante care pot
include întrerupe rea relației contr actuale sau angaja rea răspunderii
patrimoniale a francizorului. În măsura în care o societate derulează sau
intenționează să se implice în proiecte în regim de franciză, fie în calitate de
francizat, fie în calitate de francizor, este imp ortant să cunoască aspectele
complexe referitoare la îndeplinirea obligației de informare precontractuală.

A. Persoana obligată să se informeze și momentul când trebuie realizată
informarea

Persoana obligată să realizeze informarea precontractual ă este francizorul. Deși
încheierea unui contract de franciză presupune în egală măsură și obținerea de către francizor
a unor informații despre potențialul francizat.
Ordonanța 52/1997 nu stabilește în mod exact când trebuie îndeplinită obligați a de
informare precontractuală, dar prevede principiile în baza cărora se poate trage o concluzie în
acest sens.
În acest fel, informațiile trebuie comunicate francizatului:
 Înainte de încheierea contractului de franciză;
 Astfel încât francizatul să ai bă timp suficient să își fundamenteze „în deplină
cunoștință de cauză” decizia de aderare la rețeaua de franciză;
Ceea ce reprezintă timp suficient, urmează a fi determinat d e la caz la caz, ținând cont
de gradul de complexitate al informațiilor furn izate și al afacerii francizate.

B. Conținutul informării precontractuale

1. Experiența dobândibilă și transferabilă – în practică, această expresie cunoaște
interpretări
diametral opuse, de la aceea conform căreia se referă numai la tipul și natura know -how-ului
care urmează a fi transferat, până la aceea conform căreia se referea la know -how-ul propriu
zis, întrucât fără cu noașterea acestuia francizatul nu poate evalua posibilitatea implementării
francizei. În calitate de francizat se impune a cunoaște cât mai mult din conținutul know –
how-ului încă din faza precontractuală, în vreme ce în calitate de francizor se impune a
proteja secretul know -how-ului până în momentul semnării contractului de franciză.
Informarea inițială trebuie să realizeze un com promis rezonabil între interesul evaluării
posibilității de implementare a know -how-ului de către francizat și interesul francizorului de
a proteja know -how-ul. Cu alte cuvinte, în măsura în care calitatea de francizor considerați

29
că, dată fiind natura kno w-how-ului, există unele date esențiale care trebuie să fie cunoscute
de către francizat pentru a putea lua decizia de contractare, în deplină cunoștință de cauză, se
recomandă dezvăluirea acestora cu excepția situa ției în care se pot descrie numai dificultățile
în implementarea respectivelor elemente de know -how fără ca prin acesta să se diminueze
capacitatea francizorului de a lua o decizie fundamentată.
În cazul în care din motivele de mai sus se alege a d ivulga francizatului unele elemenete
de know -how, se asigură că este vorba pe cât posibil doar de date parțiale care nu fac posibilă
implementarea fără asistența acestuia, a know -how-ului în ansamblul său.
Ca și viitor francizat, există interesul de a se asigura că în implem entarea know -how-ului
nu se pun probleme care nu sunt cunoscute în faza precontractuală.

2. Condițiile financiare ale contractului – Aici sunt incluse redevențele , eventualele
taxe de
intrare de exclusivitate sau de publicitate, t arifele pentru serviciile sau bunurile pe care
francizatul va fi obligat să le achiziționeze de la francizor. A ceastă categorie de date nu este
problematică, întrucât aceste aspecte sunt cunoscute de francizor la momentrul realizării
contract ului. Chiar și așa, este recomandabil să fie avută în vedere și perspectiva majorării
unor tarife pentru bunuri sau servicii furnizate de francizor către francizat.

3. Elementele care permit beneficiarului să facă calculul rezultatului previzionat și să
își întocm ească planul financiar – este cea mai dificilă categorie de date deoarece
departe de a fi limitativă sugerează obligația francizorului de a identifica și de a aduce
la cunoștiința francizatului toate elementele care pot influența calculul rezultatului
finan ciar previzionat, iar în acest context existența unei experiențe anterioare a
francizorului sau opinia unui consultant de specialitate sunt extrem de utile. Astfel, în
calitate de francizor va trebui să se determine și să se indice francizatului nu numai
valoarea investițiilor în achiziția de spații, personal, echipamente, software,
traininguri, dar și eventuali factori sau condiții de piață care, în funcție de speificul
afacerii francizate, în mod rezonabil trebuiesc identificate și indicate ca fiind de
natură să influențeze performanța financiară a francizatului.
În calitate de francizat va trebui să se realizeze propria analiză a datelor furnizate de
francizor. Francizatul nu are obligația legală să furnizeze un calcul al rezultatelor financiare
previzionate, ci doar de a pune la dispoziție datele în funcție de care va trebui realizat
propriul calcul. Ca francizat este recomandabil a se asigura nu doar de acuratețea cifrelor
furnizate de francizor, dar și de inexistența unor eventuali alți factori de cisivi pentru
profitabilitate, în afară de aceia deja menționați de francizor. În același timp este important de
știut că francizorul nu are nici o obligație legală să garanteze obținerea rezultatului financiar
previzionat, ci umai să indice cât mai corect aceste date.

2.4. Drepturile de proprietate intelectuală francizabile și particularitățile
exploatării lor în acest sistem.

Dreptul proprietății intelectuale reprezintă totalitatea normelor juridice ce
reglementează raporturile privind prote cția creației intelectuale în domeniile: industrial,
științific, literar și artistic, precum și semnele distinctive ale activității comerciale. Acest
drept are două trăsături distinctive:
 Titularul său este singurul îndreptățit să exploateze obiectul dre ptului de
proprietate intelectuală;
 Titularul său beneficiază de posibilitatea de a interzice altor persoane orice
folosință a bunului fără încuviințarea sa.

30
Potrivit drepturilor de proprietate intelectuală francizabile și particularitățile
posibilității lor de exploatare , pot fi deduse următoarele:
 Francizorul este comerciantul care acordă francizatului drept de exploatare
a unei afaceri, a unui produs, a unei tehnologii sau serviciu;
 Francizorul este titularul drepturilor asupra unei mărci înregistrate,
drepturile impunându -se a fi exercitate pe o perioadă cel puțin egală cu
durata contractului de franciză;
 Obligația francizorului de a asigura francizatului o pregătire inițială pentru
exploatarea mărcii înregistrate;
 Francizorul utilizează p ersonal si mijloace financiare pentru promovarea
mărcii sale, cercetării și inovației;
 Punerea la dispoziția francizatului a know -how-ului care reprezintă
ansamblul formulelor, definițiilor tehnice, documentelor, desenelor și
modelelor, rețetelor, procedee lor și al altor elemente analoage care servesc
la fabricarea și comercializarea unui produs.
 Dreptrul transferat îl autorizează pe beneficiar să utilizeze marca
produselor și/sau serviciilor și/sau tehnologiilor, know -how-ul ori altă
experiență deosebită d e franciză, precum și orice alte drepturi de
proprietate industrială sau intelectuală, după caz, susținut de asistența
comercială sau tehnică a francizorului.
Potrivit reglementărilor comunitare, pachetul de drepturi de proprietate intelectuală și
industrială, destinate a fi exploatate în afaceri de franciză, sunt cele care privesc mă rcile
comerciale, numele comercial, însemnele, desenele și modelele industriale și cele de utilitate,
drepturile de autor, know -how-ul și brevetele de invenție. Une le dintre acestea pot asigura
obiectul unor drepturi francizabile, însă, de cele mai multe ori, în contractele de franciză sunt
menționate, ca obiect, mai multe astfel de drepturi împreună.

A. Mărcile individuale

Marca reprezintă acel semn su scept ibil de prezentare grafică, menit să deosebească
produsele sau serviciile unei persoane fizice sau juridice de cele aparținând altor persoane.
Funcțiile mărcii ce trebuiesc îndeplinite în acest sent sunt următoarele:
 Funcția de diferențiere a produselor;
 Funcția de monopol;
 Funcția de concurență;
 Funcția de organizare a pieței
În ceea ce privește înfaptu irea condițiilor pentru protecția juridi că a mărcii, acestea
sunt:
 Condițiile de fond – sunt cele care privesc disponibilitatea, distinctivitatea și liceitatea.
 Condițiile de formă – privesc modul de folosire a mărcii.
Disponibilitatea se referă la faptul că trebuie ca marca să nu aparțină altei p ersoane.
Distinctivitatea unei mărci presupune ca respectivul semn să nu fie necesar, uzual sau
descriptiv . Cu alte cuvinte, marca trebuie să aibe două calități: originalitate și noutate.
Liceitatea unei mărci reprezintă acea însuș ire a semnului distinctiv de a nu cuprinde
indicații false sau înșelătoare ori de a nu fi contrar ordinii publice sau bunelor moravuri.
Condițiile de formă ale protecției mărcilor fac referire l a modul de folosire a acestora.
Astfel, folosirea mărcii se realizează prin aplicare sau atașare, pe fiecare produs, pe
ambalaje sau pe documentele ce însoțesc produsele.
Marca înregistrată constituie un drept francizabil, dar dreptul de a fi francizabilă nu o
are decât m arca pe care titularu l ei a făcut -o cunoscută, prin calitatea produselor și serviciilor
oferite și prin publicitatea asigurată. Puterea de atragere a clientelei justifică multiplicarea

31
afacerii de către francizor și copierea acesteia de către francizat, în vederea succesului
partenerilor.
Procedura de înregistrare a mărcii constă în:
a. Depozitul național reglementat – în cursul acestei etape trebuie depusă o cerere
de înregistrare la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, redactată în limba
română și având ca obiect o si ngură marcă și achitată o taxă de înregistrare și
examinare a cererii într -un interval de trei luni,
b. Examinarea formală a cererii de înregistrare – cererea este examinată de către
Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci în ceea ce privește îndeplinirea
condițiilor stabilite pentru constituirea depozitului național reglementar. Acest
procedeu durează o lună de la data depunerii cererii.
c. Examinarea de fond a cererii de înregistrare – odată creat depozitul și înscris în
Registru Național al Mărcilor, cererea d e înregistrare este supusă examinării în
fond de către O.S.I.M., în termen de 6 luni de la data plății taxei d e înregistrare
și examinarea ce rerii.
Stingerea dreptului la marcă are loc din următoarele cauze:
 renunțarea titul arului mărcii;
 abandonul mărcii;
 expirarea p erioadei de protecție a mărcii;
 anularea înregistrării;
 decăderea titularul ui din dreptul la marcă.
Apărarea dreptului la marcă se face prin următoarele metode:
 Mijloace de drept administrativ:
 Opoziția împotriva deciziei O.S.I.M.
 Contestația împotriva deciziei O.S.I.M.
 Mijloace de drept civil:
 Acțiunea în daune
 Acțiunea negatorie
 Mijloace de drept penal:
 Acțiunea în contrafacere
 Acțiunea în concurență neloială

B. Indicațiile geografice

Indicația geografică este denumirea ce servește la identificarea unui produs originar
dintr -o țară, regiune sau localitate a unui stat.
Condiții pentru protecția indicațiilor geografice:
 să fie folosite numai de persoanele care produc ori comercializează produsele
pentru care indicații le au fost înregistrate;
 între produsele și locul lor de origine să existe o legătură strânsă;
 să fie folosite în mod tradițional și constant;
Modul de înregistrare a indicațiilor geografice este asemănător celui al mărcilor .
Trebuie depusă o cere re de înregistrare la O.S.I.M., care va examina cererea în timp de 3 luni
de la depunerea cererii. Dacă toate condițiile sunt îndeplinite, Oficiul de Stat pentru Invenții
și Mărci va decide înregistrarea în Registrul Național al Îndicațiilor Geografice și acordarea
dreptului de utilizare a asociației de producători, iar în termen de două luni de la înregistrare,
va publica indicația geografică și lista persoanelor autorizate să o folosească în Buletinul
Oficial de Proprietate Industrială.

32
Odată în registrată, indicația geografică beneficiază de protecție pe durată nelimitată.
Solicitantul va putea utiliza indicația 10 ani, înregistrarea putând fi reî noită nelimitat.
Încetarea dreptului indicației geografice are loc ca urmare a :
 decăderii din drepturile indicației;
 anulării înregistrării ;
 expirării perioadei de uti lizare a indicației geografice.
Apărarea drepturilor asupra indicației geografice se face pe calea contenciosului
administrativ. Persoanele care justifică un int eres pot cere în justiție interzicerea folosirii unei
indicații geografice sau imitarea ei de către o persoană fizică autorizată.

C. Numele comercial și emblema

Firma sau numele comercial reprezintă un element de individualizare a comerciantului
în câmpul activităților comerciale. Legislația noastră utilizează termenul de „firmă” în
sinonimie cu cel de „nume comercial” ( în cazul persoanei fizice) și cu „denumire socială ” în
cazul societății comerciale .
Dreptul asupra firmei se bucură de anumite caractere juridice și anume:
 Caracterul exclusiv – orice firmă nouă trebuie să se deosebească în mod clar de firmele
existente în aceeași arie geografică.
 Caracterul real – al acestui drept este dedus din posibilitatea titularului de a exercita
atributele corespunzătoare dreptului fără intervenția activă a altor persoane care sunt
daroare numai să se abțină, să stânjenească exercițiul acestor atribute. [ Ion Turcu,
Teoria și practica dreptului comercial român, vol. II, Lumina Lex, București, p. 18 ]
Principiul realității firmei reprezintă veridicitatea lucrurilor, atât cu privire la
subiectul, cât și la obiectul întreprinderii, pentru ca publicul să nu fie indus în eroare.
Potrivit acestui principiu, comerciantul, persoana fizică, trebuie să utilize ze ca firmă
numele său civil în întregime sau numele și inițiala prenumleui acestuia adăugând
semnătura, certificate de către Oficiu Registrului Comerțului sau judecătorului delegat
la Registrul Comerțului.
 Caracterul absolt – rezultă ca efect al publicități i pe care o creează înmatricularea în
Registrul Comerțului.

D. Desenele, modelele industriale și brevetele de invenții

Transmiterea dreptului de folosință a unui desen sau model industrial, în cazul
francizei, are loc sub forma licenței, titul arul transmițând folosința dreptului său exclusiv de
exploatare a desenului sau modelului francizatului, licența stabilită fiind neexclus ivă și
parțială, deoarece titul arul își menține atât dreptul de a folosi el însuși desenul și modelul, cât
și dreptul d e a transmite fo losința acestora și altor persoane. La fel ca mărcile, cesiune și
licența se fac cu titlu oneros, dar nu este exclusă varianta transmiterii desenelor și a modelelor
prin contracte cu titlu gratuit, de exemplu cum este în cazul exploatării f rancizei.
O invenție este considerată nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii. Acesta este
constituit din toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului până la data depunerii
cererii de brevet sau a priorității invocate și recuno scute. Constituind unul din elementele de
mare valoare a fondului de comerț, brevetul de invenție este un titlu de protecție care conferă
titularului un drept exclusiv de exploatare a obiectului invenției și dreptul de a interzice
terților să exploateze ob iectul invenției.
Asemenea mărcilor, și în cazul invențiilor, titularul brevetului identificat în persoana
unui titular de afacere francizabilă, va putea cesiona dreptul asupra brevetului sub –
francizorului , filialei ori societății mixte, ori va p utea transmite acestora o licență de

33
exploatare, în această situație francizatul dobândind doar o licență simplă de exploatare a
invenției.
Obligația c e revie cedentului de franciză și a dreptului asupra une invenții constă în
remiterea și acordar ea de garanție în ceea ce privește invenția. În cazul contractului de
franciză, beneficiarul dreptului de a exploata invenția îî revin obligații considerabile, el fiind
dator să exploateze invenția în condițiile de exigență impuse de francizor.

E. Drepturil e de autor

Dreptul de autor reprezintă totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile
referitoare la realizarea unei opere literare, artistice sau științifice.
Condiții ce trebuiesc îndeplinite pentru ca opera să beneficieze de p roducție:
 Să fie rezultatul unei activități creatoare a autorului;
 Să îmbrace o formă concretă de exprimare;
 Să fie susceptibilă de aducere la cunoștința publicului;
Operele protejate în cadrul drepturilor de autor și care interesează franciza sunt:
 Prog ramele pentru calculator, francizorul exercitând drepturi de autor asupra unor
programe realizate de unul sau mai mulți angajați ai săi, în exercitarea atribuțiilor
de serviciu ori pentru programele realizate după instrucțiunile sale.
 Operele de artă plas tică și de artă aplicat ă destinată utilizării practice , cum este
cazul modelului mobilierului pentru unitățile rețelei de franciză;
 Bazele de date, care datorită expunerii materialului constituie creații intelectuale;
 Emblemele și sloganurile care îndepli nesc cerința originalității.
Pentru a putea dispune, prin contractele de franciză de drepturile de autor francizorul
trebuie să fie autorul operei francizabile, situație în care exercită, pe tot parcursul vieții,
drepturile morale și patrimoniale , iar după moartea sa drepturile patrimoniale se transmit prin
moștenire succesorilor săi pe o perioadă de 70 de ani. În eventualitatea în care un francizor a
încheiat pentru drepturile de autor francizabile un contra ct de cesiune neexclusivă, el nu va
avea posibilitatea de a ceda drept ul său francizatului, decât dacă va avea consimțământul
expres al autorului cedent.
În contrtactul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor, trebuie să se menționeze
drepturile transmise, modalitățile de explo atare, durata și întinderea cesiunii și nu în ultimul
rând, remunerația autorului. Lipsa orică rui dintre clauzele menționate anterior va putea
permite părții interesate să solicite anularea contractului.
În ceea ce privește cerința condiției de for mă, contractul de cesiune a drepturilor
patrimoniale de autor se poate dovedi numai prin forma scrisă a acestuia, facând excepție de
la această regulă contractele care au ca obiect opere utilizate în presă.
Francizatul, căruia i s -a transmis de către francizor folosința unor astfel de drepturi din
contractul de franciză, ca și comerciant independent, nu va fi ținut să răspundă alături de
francizor într -o acțiune împotriva acestuia de către autorul operei care ar invoca încălcarea
drepturilor sale sau exploatarea acestora în alte condiții decât cele prevăzute în contractul de
cesiune. Dacă francizorul este învins printr -o astfel de acțiune, francizatul are drepturi la
despăgubiri cu condi ția ca evicțiunea francizorului să îl despăgubească.
Contractul de franciză va trebui să cuprindă următoarele informații și clauze privind:
o Drepturile de proprietate intelectuală și industrială de care francizorul
dispune ca drepturi francizabile, a căror folosință o poate transmite prin
contractele de franci ză;
o Titlul francizorului asupra acestor drepturi;
o Durata drepturilor patrimoniale exercitate de către francizor;
o Restricțiile impuse în exploatarea drepturilor de autor cedent francizorului,
prin contractul de cesiune;

34
o Modalități de utilizare convenite cu autorul cedent;
o Garanțiile oferite de către francizor.

F. Know -how-ul

Know -how-ul a fost definit de către doctrina română ca fiind, ansamblul formulelor,
definițiilor tehnice, documentelor, desenelor și modelelor, rețelelor tehnice, procedeelor,
experienței de producție și a altor asemenea elemente ce servesc la fabricarea unui produs
determinat.
 Expresia ce desemnează procedeele de fabricație sau cunoștințe privitoare la utilizarea
și aplicarea de tehnici industriale, se disting prin două trăsătu ri industriale:
 noutatea;
 secretul
Termenul de know -how este preluat din dreptul american, unde know -how reprezintă
prescurtarea locuțiunii know how to do it.
În realitate comunicarea know -how-ului către francizat trebuie să aibă un car caater
permanent realizându -se nu numai în momentul semnării contractului, ci și pe toată perioada
desfășurării acest uia, contractul de franciză dis tingându -se de orice simplă licență de know –
how unde tehnicile transmise pot fi unice. Francizatul se angaje ază să nu divulge know -how-
ul ce i sa comunicat, fiind chiar în interesul membrilor rețelei ca acesta să rămână
confidențial.
Atât legislația cât și doctrina românească au preluat conceptul de know -how din
dorința de a include în acesta toat e informațiile comerciale care nu sunt destinate publicității.
O apreciere concretă know -how-ului se poate face având în vedere următoarele
criterii:
 Conținutul concret al informațiilor și modul de prezentare al acestora;
 Rezultatele obținute p rin aplicarea lor în unitatea pilot a francizorului;
 Avantajele pe care punerea în aplicare a acestor informații le poate produce
francizatul;
 Perioada de timp necesară amortizării investiției făcute de francizat prin reproducerea
conceptului cumpărat de la francizor.

2.5. Executarea contractului de franciză

Principiul contractului de franciză reprezintă o colaborare strânsă și continuă a părților,
principiu unanim subliniat și acceptat în literatura de specialitate.
Potrivit legii noastre, deși părțile nu sunt independete din punct de vedere juridic, în
ciuda faptului că au un interes comun, existând obligația de informare și pregătire, precum și
un extins drept de control, s -a preferat eliminarea ideii de colaborare strânsă, accept ată de
Codul Deontologic European.
Pe toată durata contractului obligația de colaborare subzistă chiar și în lipsa unei clauz e
contractuale expres prevăzute, această bligație impunându -se a fi obișnuită pentru acest fel
de contracte. Legea noastră nu face referire nici la obligația părților de „a acționa echitabil în
relațiile mutual e” în îndeplinirea obligațiilor, considerându -le subînțelese.
În cele ce urmează se va prezenta specificarea obligațiilor contractului de frnciză, unele
dintre el e vând un caracter obligatoriu, în lipsa lor, neputându -se vorbi de un contrat de
franciză.

35
2.6. Obligațiile francizorului, beneficiarului și non -concurența

A. Obligațiile francizorului

 Transmiterea know -how-ului
 Informații le care alcătuiesc know -how-ul trebuie să poată fi comunicate, fiind
distinctive de experiența proprie, de aceea ce este intim legat de o anume
persoană, ori de ceea ce se denumește talent în cazul creațiilor intelectuale ori
îndemânarea în cazul activităților de natură practică. [ Mihael a Mocanu
2008„Contractul de franciză”, Editura CH.Beck, București , p.87]
 Impor tanța transmiterii know -how-ul, reprezintă un element care permite
distingerea contractul ui de franciză de alte convenții. Această obligație de a
face a francizoru lui, adică tr ansmiterea know -how-ului, nu prezintă o
importanță egală în toate contractele de franciză, în situația în care rețeaua de
franciză se întemeiază pe notorietatea unei mărci, ori pe tehnicile de vânzare,
ori pe o invenție, cum este cazul francizelor industri ale, însușirea know -how-
ului de către beneficiar nu va reprezenta elementul esențial al francizei.
 Transmiterea dreptului de utilizare a semnelor distinctive ale francizorului
 Pentru atragerea clientului, beneficiarul va trebui autorizat a utiliza elemente le
fondului de comerț, ale francizorului cum sunt: firma, emblema sau marca –
legislația noastră mergând pe ideea transmiterii dreptului de folosire a mărcii
înregistrate;
 Dreptul de folosință a semnelor distinctive ale francizorului nu permite
transferare a acestor semne în fondul de comerț al francizatului, utilizarea
acestora de către beneficiar, fiind supusă unei duble limitări:
 Pe deoparte ele nu vor putea fi folosite în alte scopuri decât strict
prevăzute în contract;
 Pe de altă parte francizatul nu po ate aduce nici o modificare acestor
semne – însă francizorul poate aduce modificări semnelor sale
distinctive, în vederea adaptării la evoluția pieței. [Antonio – Silviu
Mutulescu, Roxana Paliță, Eduard Dragomir, Georgia Ciobota 2009
„Contractul de franciză” Editura Nomina Lex Bucurști , p.69,70]
 Nerespectarea acestei obligații poate avea ca efect prejudicierea
consumatorilor. În această privință, literatura de specialitate a ridicat o
problemă a răspunderii, în sensul operării unei răspunderi solidare a
francizorului și a francizatului ori, invocăndu -se independența juridică, va fi
atrasă doar răspunderea francizatului. S -a considerat că răspunsul la această
problemă diferă după cum francizzorul și francizatul sunt sau nu independenți
din punct de vedere juri dic.[ Viorel Roș 2001„Dreptul proprietății
intelectuale” Editura Global Lex, București , p.757]
 Obligația de aprovizonare
 Francizatul vinde produse pe care trebuie să le procure de la francizor,
acestuia din urmă revenindu -i obligația de a -i livra franciza tului preodusele
care îi sunt comandate;
 Dacă francizorul este un fabricant el își va asuma responsabilitățile ce decurg
din această calitate.
 Exclusivitate teritorială
 În cadrul contractului de franciză vor trebui menționate clauze privind
exclusivitate a teritorială în beneficiul francizatului, deoarece prin folosirea
unor firme, embleme , mărci, francizatul beneficiază de o clientelă

36
preconstituită, iar instalarea în apropiere a unui alt francizat va avea ca efec t
pierderea parțială a acesteia ;
 Clauza e xclusivității teritoriale sau menținerea acesteia este contiționată de
cifra minimă de afaceri, numărul consumatorilor și perspectiva creșterii.
 Publicitatea
 Desigur că, semnele distinctive au o putere mult mai mare cu cât sunt mai
cunoscute, de aceea o pu blicitate adecvată va avea ca efect creșterea
imaginii, a renumelui semnelor distinctive folosite și a rețelei de franciză;
 Publicitatea este considerată de operatorii de afaceri în sistemul francez de
drept „motorul francizei” menționând că cele șase reț ele de franciză cele mai
importante astăzi în America sunt rețelele care au investit ce l mai mult în
publicitate, în anul 1995.

B. Obligațiile beneficiarului

 Respectarea regulilor impuse de francizor
 Succesul rețelei de franciză depinde, în mod deosebit, de modul de prezentare
a francizaților în fața consumatorilor;
 Pentru un astfel de succes se impune ca francizorul să -și definească și să -și
stabilească concepția nu doar ansamblu, ci până la cele mai mici detalii;
 Aceste obiective nu pot fi atinse decât dac ă francizorul implementează
aceste reguli partenerilor săi, interzicând orice deviere care ar putea pune în
pericol uniformitatea rețelei;
 Francizatul este definit de legea noa stră ca fiind o persoană care „ aderă la
principiul omogenității rețelei de fra nciză, așa cum este ea definită de către
francizori, instituind în mod expres pentru această obligație de a acționa în
vederea „menținerii identității comune și a reputației rețelei” de franciză.
 Păstr area secretului know -how-ului
 Singura măsură pe care fr ancizorul o poate lua pentru protejarea know -how-
ului său o reprezintă clauzele contractuale, în lipsa acestora francizatului
neputându -i-se aplica nici o sancțiune. [Antonio – Silviu Mutulescu, Roxana
Paliță, Eduard Dragomir, Georgia Ciobota 2009 „Contract ul de franciză”
Editura N omina Lex Bucurști ]
 Plata taxelor și a re devențelor -în schimbul serviciilor și a dreptului de folosință
transmise de francizor, francizatul datorează acestuia:
 Taxa de intrare – această sumă, care poate fi cerută de regulă la înche ierea
contractului sau la o dată stabilită prin contract, reprezintă remunerarea know –
how-ului și asistența la demararea francizei;
 Redevenț a- reprezintă remunerarea pentru formarea și asistența continuă
asigurată pe durata contractului și pentru dreptul d e folosire a altor însemne
distinctive ale acestuia.
 Aprovizonarea exclusivă
 Contractul de franciză impune, de cele mai multe ori, obligația francizatului de
a se aproviziona exclusiv de la fran cizor sau de la vânzători agreați de acesta ;
 Regulamentul enun ță aceste clauze
 Beneficiarul – să vândă sau să folosească în cursul prestării serviciilor,
în exclusivitate, produsele care să satisfacă cerințele minime de calitate
prevăzute de cedentul de franciză;
 Francizatul – să vândă sau să folosească în cursul prest ărilor de servicii,
bunuri care sunt fabricate numai de către cedentul de franciză sau de
către terțe părți agreate de către acesta, în cazul în care acest lucru este

37
impract icabil datorită naturii bunurilor care fac obiectul francizei, să
aplice cerințele de calitate corespunzătoare.

C. Obligația de non -concurență
Concurența reprezintă modul prin care, într -o economie d e piață, comercianții mediocrii
sunt eliminați, obligându -i pe producători să -și îmbunatățească produsele și serviciile, să
vândă mai ieftin și să ofere servicii mai bune. De asemenea concurența determină
consumatorii să fie mai exigenți, dacă doresc să își mențină puterea lor pe piață.
Față de terți, contractul de franciză are efecte anticoncurențiale. Sesizată cu această
problemă , Curtea de Justiție a Comunității Europene, a decis că, contractul de franciză nu
este incompatibil cu Tratatul de la Roma, prin care se interziceau practicile
anticoncurențiale .9
 Realizarea cifrei minime de afaceri
 De regulă, francizorii impun beneficiar ului realizarea unei cifre minime de
afaceri, această clauză având rațiunea asigurării unui venit minim cert, atunci
când redevența datorată de beneficiar se stabilește proporțional cu cifra de
afaceri – această obligație poate avea valoarea unei condiții r ezolutorii sau
permite francizatului exercitarea dreptului de reziliere anticipate a
contractului.
 Publicitatea
 Pentru protejarea drepturilor de proprietate a francizorului sau pentru
menținerea identității comune și a reputației rețelei de franciză, pin c ontractul
de franciză se poate impune beneficiarului obligația de a plăti francizorului o
sumă determinată pentru publicitate sau de a realiza el însuși campanii de
publicitate, desigur cu acordul prealabil al francizorului asupra conținutului
acestuia.
2.7. Încetarea francizei

Moduri de încetare a francizei :
Literatura de specialitate a relevat faptul că, în materia contractului de franciză nu se
poate vorbi de clauze speciale de încetare, ci doar de particularități ale acestora
Încet area existenței uneia dintre părți :
Având un caracter intuitu personae, încetarea existenței uneia dintre părți are ca efect
încetarea convenției. Astfel, francizorul sau beneficiaru l își pot înceta existența, în cazul în
care sunt persoane fizice pr in deces sau incapacitatea care lovește una din părțile contractante
fără deosebire de cauzele acesteia.
În cazul în care co -contractanții sunt persoane juridice cauzele care duc la încetarea
existenței contractului sunt:
 expirarea dura tei pentru care a fost încheiată lichidarea convențională sau
judiciară;
 falimentul.
 Expirarea termenului pentru care a fost încheiat contractul de franciză
 Cum este și normal, expirarea termenului pentru care a fost încheiat
contractul are ca efect încetarea acest uia, legiuitorul nostru, adoptând, în
materia fracizei, o soluție discutabilă.
 În contractul de franciză trebuie specificat clar:
 durata acestuia;

9 Art.85, 86 în „Tratatul Uniunii Euro pene” Editura Lucretius București 1999

38
 condițiile de modificare;
 prelungire;
 reziliere.
 Anularea contractului de franciză – Contractul de franciză poate fi anulat în condițiile
dreptului comun – însă, având în vedere complexitatea unei astfel de convențiii,
literatura de specialitate a arătat că probleme deosebite pot apărea în ceea ce privește
vicierea consimțământului prin eroare asupra naturii act ului ce se încheie, eroarea,
viciul de consimțământ și dolul.
 Rezilierea
 Ca în orice contract sinalagmatic, condiția rezolutorie este subînțeleasă și în
contractul de franciză – legea noastră a prevăzut totuși, că în contractul de
franci ză trebuie prevăzut e condițiile de re ziliere – cadrul clauzelor de riziliere
se vor stabili în mod clar circumstanțele care pot determina o reziliere fără
preaviz.
 Se impune a preciza că în cazul neîndeplinirii obligațiunilor de către
francizor, pentru francizat nu există o bligația notificării și acordării unui
termen rezolnabil, o astfel de reglementare punând părțile unui contract de
franciză pe poziții inegale, neținând seama de faptul că rezilierea pentru o
cauză de ne executare culpabilă se bazează pe reciprocitatea și interdependența
obligațiilor născute din contractul sinalagmatic.

Efectele încetării francizei
Efectele desființării contractului de franciză care, în același timp prezintă anumite
particularități sunt restituirea și reparația.
Astfel atu nci când contractul de franciză încetează, drepturile incorporabile transmise
spre folosința francizatului vor fi restituite francizorului, francizatul nemaiputând folosi nici
marca, nici alte semne distinctive și nu va mai putea uza de know -how-ul transm is.
Tot de la data încetării contractului își vor putea produce efectele clauzele de non –
concurență stabilite de părți.
Cazul sto curilor prezintă o importanță specială deoare ce, soluția restituirii contra cost a
produselor aflate în stoc la încetarea contractului de către francizor se justifică pe unitatea
economic ă formată de francizor și francizat, în temeiul contractului de franciză. Soluția
nerestituirii produselor în stoc se întemeiază pe argumente de ordin exclusiv juridic:
francizatul a cum părat, fără condiții, produsele rămase pe stoc, pe riscul său. Recunoașterea
dreptului de a vinde produsele rămase în stoc ech ivalează cu o prelungire a contractului de
franciză și poate încuraja abuzurile francizatului, deși, aparent, pare cea mai echitabilă.
În fața acestor soluții, care nu pot da satisfacție deplină și nici nu sunt scutite de critici,
ar fi de preferat negociere a unei clauze privind stocurile în cazul încetării contractului.
Cât privește reparațiile, atunci cân d încetarea contractului este urmare a conduitei
culpabile a uneia dintre părți, pricinuindu -i celeilate părți prejudicii, aceasta este îndeptățită la
despăgubiri potrivi t normelor de drept comun.

39
CAPITOLUL III COMERCIALIZAREA PRIN FRANCIZĂ LA
MCDONALD`S ROMÂNIA

Cel mai elocvent exemplu pentru observarea dezvoltării unei companii prin franciză îl
reprezintă compania McDONALD`S, cea mai cunoscută afacere de acest tip din lume.
Succesul faimoasei rețele de res taurant Fast – food are un rol esențial î n promo varea și
extinderea acestui si stem în întreaga lume.
În cadrul acestui studiu se va prezenta modul în care o companie poate să se de zvolte
și să se bucure de succe s utilizând franciza McDONALD`S. Pentru cunoașterea modului în
care un restaurant care vinde a hamburg her a reușit să devină cea mai mare rețea de acest tip
din lume se impune o scurtă retrospectivă asupra evenimentelor principale din istoria acestei
firme de succe s.

3.1. Începuturile și evoluția McDONALD `S

Pe scurt reținem că afacerea a începu t
în 1940, un restaurant deschis de frații
Dick și Mac McDONALD în San
Bernardino, California.
Introducerea „ Sistemul de Serv ire
Rapidă” stabilea pr incipiile
restaurantelor fast food. Corporația
prezentă își datează fondarea în timpul
deschiderii i restaurantelor francize de
către Ray Kroc, din Des Plai nes,
Illinois din 15 aprilie 195 5, acesta fiind
al noulea restaurant McDONA LD`S
Kroc a cumpărat mai târziu drepturile
legale ale fraților McDonald asupra
companiei și a condus expasiunea sa în
toată lumea.

40
Ray Kroc este tipul afaceristului American ce își
urmează țelul cu perseverență până îl atinge. El nu
renunță niciodată. Până la vârsta de 50 de ani a fost
pianist de bar, director muzical la un post de radio și
reprezentant al unei co mpanii producătoare în
domeniul alimentar. Ipotecându -și casa și investind
toate fondurile disponibile, Kroc a devenit
distribuitor esclusiv al unei firme ce producea aparate
pentru milk -shake ce preparau 5 astfel de băuturi
simultan.
Aflând că un r estaurant din Californ ia opera cu
un astfel de aparat simultan, el ajunge să -i cunoască
pe frații Maurice și Rochard McDonald`s paronii
localului. Aceștia dețineau în san Bernadino un
restaurant de tip drive -in. Principiul lor de afaceri era
cât se poate de simplu: cea mai bună calitate la cel
mai mic preț. Succesul acestia era dovedit de lungile
cozi la casa magazinului.
Rapiditatea cu care erau serviți clienții era
impresionantă: mâncarea era oferită în 30 de secunde
față de 30 de minute într -un local normal, Kroc este
uimit de eficiența funcționării restaurantu lui și îi întreabă pe patroni dacă aceștia nu doresc
extinderea afacerii prin crearea mai multor restaurante. Speran ța lui Kroc era de a putea vinde
câte 8 dozatoare fiecărui restaurant. Fra ții McDonald`s sunt interesați de această idee și Kroc
se orientează rapid și cumpără licența pentru a deschide alte asemenea restaurante în SUA.
Des Plaines este primul restaurant care îl deschide, astăzi aflându -se sediul central al
companiei. În p rima zi înregistrează vânzări de 366,12 USD iar șansa de a intra în cercul
celor bogați, ce până acum nu se arătase, apare la orizont. În mai puțin de 10 ani Kroc
reușește să deschidă peste 10 00 de restaurante, acest succes datorându -se, în primul rând
francizei.
Ray Kroc revoluționează industria americană a restaurantelor. Impunând o disciplină
perfectă în servirea sandwich -urilor, cartofilor prăjiți și a băuturilor, el a creat un sistem de
operare eficient pentru a asigura că produsele din toate restaurantele rețelei erau absolut
identice din punct de vedere al rețetei, modului de preparare și al ingredientelor. Timpul scurt
de servire asigurat a asigurat o sporire a consumatorilor serviți concretizată în muțimea
acestora și creșterea profitulu i.
În scopul diferențierii companiei sale de alți competitori A&W, Dairs Quen, Tastee -Frez,
Big-BoZ sau Burger King, Kroc creează o viziune diferită asupra acestui tip de restaurant,
văzând în beneficiarii francizei lui nu doar simpli vânzători, ci parteneri aprop iați pe care se
putea baza oricâ nd. De aceea, el nu vindea doa r dreptul de comercializare , ci oferea
partenerilor săi un adevărat sistem de operare, ce se ocupa de toate cele necesare unei bune
funcționări.
În 1956, Kroc înființează Franchise Realty Cor porațion, cumpără numeroase terenuri și le
oferă francizanților săi.
Până în 1960, 200 de restaurante McDonald`s erau deschise în SUA, atât datorită
redevențelor scăzute cerute. Proprietatea imobiliară a devenit principala sursă de venit
McDonald`s, beneficiarii francizei utilizând terenul care rămânea în proprietatea companiei.
În1961, Kroc cumpără în totalitate afacerea McDonald`s pentru 2,7 milioane USD,
împreună cu toate drepturile aferente. Cu această ocazie, el const ată, însă, că aceștia nu
inclusese în contract și restaurantul administrat de aceștia în San Bernardino.

41
Supărat, Ray Kroc deschide un restaurant nou lângă restaurantul fraților McDonald`s,
reușind să îi scoată din afacere în scurt timp.
Com pania demarează programe naționale de promovare cu scopul de a crește succesul
companiei și de a putea atrage noi beneficiari.

În 1963 este lansat personajul
fantastic Ronald McDonald, ce
exprimă bucurie și distracție pentru
copii conceptul fiind promovat de toate
restaurantele McDonald`s și
constituind una dntre principalele
atracții pentru copii. Prin spectacole
oferite, persoanjul Ronald încearcă să
creeze copiilor o stare de bucurie, dar
și să sprijine anumite categorii
defavorizate ale acesto ra.
O dată cu cotarea la bursă a
acțiunilor McDonald`s în anul 1965 la
prețul de 22,50$ începe explozia
succesului. În 15 ani valoarea
acțiunilor crește la 43,50$. În următorii 10 ani, deși a fost divizată de 5 ori, valoarea
acțiunilor crește de f iecare dată la 375$. De atunci McDonald`s este la bursă un simbol al
succesului conceptului de franciză, ocupând primul loc în domeniul rețelelor de restaurant. La
fiecare 17 ore se deschide undeva în lume un nou restaurant McDonald`s. Proprietatea
imobili ară a companiei, ce include toate locațiile francizate, este evaluată la mai mul t de 5
miliarde USD.
În 1965 este inclus în întreaga rețea sandwichul Big Mac – creația lui Jim Delligatti, unul
dintre primii beneficiari ai francizei lui Ray Kroc. Reușin d să opereze peste 12 re staurante în
Pittsburgh până în acel an, Delligatti reușește să im pună pe piața faimosului sandwic h, ce de –
alungul timpului devine unul dintre principalele simboluri ale McDonald`s.
Prima casă Ronald McDonald este inaugurată î n 1974 în Philadelphia cu participarea lui
Fred Hill, jucător la Philadelphia Eagles, aceasta fiind destinată copiilor garv bolnavi și a
celor care urmează tratamente medicale și scopul fundației este de a -i face pe copii să se
bucure mai multe de viață.
Meniul special Happy Meal este introdus în anul 1979 cu
scopul de a atrage clinții în rândul copiilor. Cluburi și fani din
lumea întreagă colecționează jucăriile din aceste meniuri,
așteptînd cu nerăbdare următoarele apariții în cadrul meniului.
McDonald` s a revoluționat felul în care americanii mâncau
în anii`50 și de atunci înc oace Ray Kroc și -a dat s eama că lumea
se schimbă și că oamenii au nevoie de servi cii cât mai dinamice.
El a anticipat cu succes preferințele consumatorilor pentru o
servire rapidă, calitate constantă și servicii ireproșabile. Indivizii
dinamici din ziua de azi sunt cei pe care faimosul intreprinzător i -a anticipat și pentru care a
dezvoltat acest sistem rapid. Odată cu extinderea McDonald` s se poate spune că omenirea a
aderat la o nouă cultură, o cultură denumită fast -food.

42
3.2.Specificul afacerii McDonald`s

fig.3. 1 expansiunea restaurantului McDonald `s în lume

Există mai multe moduri prin care compania își extinde afacerea, prin investiții proprii,
prin asoc iere sau prin acordarea de francize. În lume, peste 70% din restaurantele companiei
sunt operate de către francizori independenți iar restul sunt deținute de compania pe care o au
în parteneriat.
Franciza se acordă în general întreprinzătorilor ind ependenți, ce doresc să dețină o afacere
medie cu 60 până la 100 de angajați. Aceștia trebuie să dețină cunoștințe necesare conducerii
unei afaceri iar pentru această companie derulează progame speciale de training. Prin faptul
că beneficiarul participă f inanciar la investiție, el își asumă atât riscurile, dar și profiturile
cuvenite prin deciziile prin care le iau. Astfel, corporația poate fi sigură că odată ales un
beneficiar ce deține calificările necesare, el va face totul pentru ca afacerea să meargă strună.

1. Modalități de funcționare
Odată cu extinderea de success a companiei McDonald`s pe multe piețe internaționale,
copania a devenit un simbol al globalizări și al răspăndirii stilului de viață american.
Proeminența sa în influențarea masiv ă a modului de a mânca al diferitelor categorii sociale, a
creeat deasemenea un frecvent subiect de dezbatere publică legat de obezitate, etică
corporatistă și responsabilitatea față de consumator.
2. Marketing -ul McDonald `s constă în:
 Oferirea unei experienț e unice pentru fiecare client care vine la McDonald `s
 Relația strânsă cu clienții pentru a putea afla părerile și așteptările acestora,
implicarea în comunitate
 Aducerea în atenția clienților, atât a calității produselor, cât și a experienței
McDonald `s
3. Identificarea segmentelor de piață
Un punct important al strategiei, îl constituie abilitatea de a împărți piața pe segmente
specific și anume:
 Copii în proporție de 15%
 Tineri în propor/ie de 65%
 Adulți în proporție de 15%
 Vârstnici în proporție de 5%

43
4. Strategii de amplasare

Strategia de amplasare având drept deviza „Să găsim cele mai bune amplasamente,
altfel le vor găsi competitorii” ierarhizarea amplasamentelor după trei criterii:
1) Mari centre și arii comerciale
2) Arii rezidențiale
3) Arii d e traffic intens, cu anumite influențe rezidențiale.
5. Imaginea firmei
În prezent, McDonald`s este cea mai mare rețea din lume, înainte de Burger King sau
Wendy`s. Dar piața este în continuă schimbare și preferințele consumatorilor deasemenea. Î n
prezent, în SUA peste jumătate din populația adultă se confruntă cu problema obezității, ceea
ce a fost caracterizată ca o epidemie. Compania a început astfel un amplu program de
schimbare a ingredientelor și a modului de preparare a produselor oferite, orientându -se spre
scăderea grăsimilor și introducerea de produse naturiste sau cu un conținut caloric scăzut.
6. Diversitatea sortimentală
McDonald`s Corporation este cel mai mare lanț de restaurante de tipul fast – food din
lume, vânzând cu priori tate hamburgeri, pui, cartofi prăjiți, amestecuri de băuturi răcoritoare
pe bază de lapte și băuturi carbo -gazoase.
7. Prețurile practice
Prețurile aceste piețe sunt considerate ca fiind adresate persoanelor cu venituri puțin
peste cele medii
8. Acțiuni promoționale
Publicitatea este o parte foarte importantă a politicii de promovare. Ea înglobează
cercetarea pieței, dezvoltarea programelor TV și radio, a materialelor tipărite dar și
planificarea și cumpărarea spațiilor de difuzare a spotur ilor. McDonald`s atrage copii prin
micile surprize pregătite de aceștia în meniul Happy Meal.
9. Capital social
McDonald`s deține un capital social de 50,8 milioane de dolari, venituri de peste 20
de miliarde de dolari și un profit net de peste 2 .6 miliarde de dolari.
10. Resurse umane
Lanțul este present în peste o sută de țări, prin mai mult de 30.000 de restaurant,
având aproximativ 447.000 de angajați în întreaga lume. McDonald`s are peste 50 de
milioane de clienți zilnic.
11. Resurse te hnologice
 Grill-ul
 Stația de caramelizare
 Cuvele de prăjire în ulei
 Stația de păstrare a cartofilor
prăjiți
 Transfer -bin-ul
 Cabinete de păstrare a cărnii
de pui
 Frigiderele
 Congelatoarele
 Multiplex -ul
 Mașina pentru înghețată și
shake
 Casele de marcat  Mași na pentru cuburi de
gheață
 Computere, imprimante
 Stație audio
 TV, video

 Mașină de numărat bani
 Instalație de aer condiționat
 Sistem de alarmă
 Intrumente tăioase
 Spatulă specială pentru
curățarea grill -ului

44
 Spatulă specială pentru
ridicarea cărnii de pe gr ill
 Cuțit
 Dispozitiv mecanic, special
pentru tăierea roșiilor în felii.

Specificu l ocalul ului McDonald `s
Construcția restaurantului este una dintre cele mai reglementate aspecte ale contractului cu
McDonald` s-ul. În ceea ce privește locația re staurantului, echipa companiei alege cea mai bună
zonă și cel mai bun plasament. Pentru aceasta, ample studii de piață sunt desfășurate ținând cont
nu doar de succesul de moment, ci și de posibilitatea ca restaurantul să se poată dezvolta în timp,
atât în ceea ce privește numărul de clienți cât și potențialul zonei respective.
Departamentul de dezvoltare în cadrul firmei este însărcinat cu alegerea locațiilor,
elaborarea studiilor de piață și a politicilor firmei pe termen lung. Pentru a deschide un
restaurant nu se pornește de la faptul că este necesară deschiderea unei locații într -o anumită
zonă. Mai întâi se efectuează studiile detaliate la nivelul țării respective, apoi la nivelul regiunii
și în cele din urmă se alege orașul și zona orașului de unde se dorește amplasarea noului
restaurant. Doar în stadiul final în procesul de alegere se analizează cele mai bune locații din
perimetrul considerat, puterea financiară a corporației garantând achiziționarea celui mai bun
spațiu disponibil.
După ce McDonald`s achiziționează terenul sau spațiul viitorului restaurant, beneficiarului
îi este desemnată locația aleasă. El trebuie să accepte locația oferită sau să renunțe la încheierea
contractului de franciză, deoarece compania nu negociază amplasar ea restaurantului cu
beneficiarii francizei. În anumite situații, beneficiarului îi este desemnată o locație într -un alt
oraș, el trebuie să se mute acolo împreună cu familia dacă dorește semnarea contractului.
În ceea ce privește construcția s au amenajarea locației, deși beneficiarul are un rol
important în alegerea anumitor elemente de design, echipa McDonald`s trebuie să aprobe cele
mai multe elemente. Beneficiarul alege astfel aparatura de bucătărie, corpurile de iluminat,
mesele și scaun ele, decorul și elementele de ambianță interioară și exterioară. Departamentul de
construcție al centralei din țara respectivă colaborează cu firme locale de construcție și
amenajări pentru elaborarea și materializarea proiectelor de construcție. Pentru a ceasta,
compania a elaborat anumite concepte speciale.
Restaurantele termatice sunt amenajate în urma unor proiecte realizate de echipa de
designeri ai companiei. Beneficiarul este consultat, însă elementele ale se trebuie să corespundă
anumitor criterii artistice, cât și condițiilor de securitate, rezistență sau igiena cerută de
companie. De asemenea, beneficiarul trebuie să utilizeze planurile de amplasamente pentru
obiective din bucătărie și din spațiile de depozitare. Acestea sunt elaborate d e către McDonald`s
și se pot utiliza pentru majoritatea restaurantelor. În funcție de mărimea localului, specificul
produselor comercializate și preferințele beneficiarului, acesta alege proiectul care consideră că
se potrivește cel mai bine restaurantului său.
Pentru fracizele din România, biroul din Viena pentru Europa Centrală și de Est oferă
servicii de consulatnță și suport pe toată perioada fiecărui contract de franciză. În acest fel
beneficiarul are acces la cele mai noi cunoștințe din domeniul amenajării restaurantului.

Personalul de deservire
Formarea personalului este un alt punct forte al sistemului de franciză. McDonald`s a
elaborat în decursul timpului un sistem de instruire și promovare extrem de bine dezvoltat. Nici
un angajat al companiei nu poate să evite condițiile impuse de companie. Training -ul obligatoriu

45
face parte din politca de personal, fiecare angajat trebuie să desfășoare cursuri teoretice și probe
practice înainte de a se promova sau la interval de timp.
Specificul activității face ca numărul de clienți să fluctueze în funcție de orele de masă
tradiționale. Atunci restaurantele înregistrează vârfuri de maxim ce trebuie avute în vedere când
se stabilește necesarul de perso nal. Totodată, pentru a menț ine o structură eficientă a
perso nalului nu trebuie utilizați angajați atunci când nu este nevoie.
McDonald`s a elaborate, de aceea, un program flexibil de angajare, ce îmbină necesarul de
personal în timpul orelor de activitate cu nevoia angajațil or de timp pentru efectuarea studiilor
sau a altor ocupații extraprofesionale. De aceea, compania utilizază un sistem de angajare part –
time pentru angajații di n nivelurile inferioare, permițâ ndu-le acestora, desfășurarea și finalizarea
studiilor simultan c u dezvoltarea unei experiențe profesionale de calitate.
Modul de promovare în cadrul unui restaurant se face pe baza unui program de instruire
condus de responsabilii de personal, pe baza unui sistem utilizat în toate restaurantele din lume.
Doar angajaților care se dovedesc foarte bine pregătiți pentru un anumite nivel le este acordată
șansa de a promova. Pe măsură ce aceștia urcă pe scara ierarhică, responsabilitățile dar și
satisfacțiile acestora cresc proporțional. Mo dul în care un angajat poa te promova în cadrul unui
restaurant este prezentat în următoarea schemă:

DIRECTOR DE RESTAURANT
MANAGER ASISTENT I

MANAGER ASISTENT II

MANAGER ASISTENT III

MANAGER DE ZONĂ

INSTRUCTOR
INSTRUCTOR DE PREGĂTIRE

LUCRĂTOR ÎN PREGĂTIRE

46

După promo varea pe postul de director de restaurant, angajatul are posibilitatea, după preferință,
să se perfecționeze pentru una dintre următoarele poziții în cadrul companiei:
 Operations Consultant;
 Training Consultant;
 Business Consultant.

Human Resources Consul tant.
Un angajat McDonald`s are două opțiuni pentru a ajunge într -o poziție de conducere:
 Fie ca lucrător în cadrul restaurantului, trebuie să promoveze până la nivelul respectiv
dovendindu -și ambiția și competența;
 Fie luând parte la programele d e instruire ale companiei.
Dacă acesta se dovedește a avea un potențial ridicat pentru o astfel de poziție, în mai puțin
de 9 luni candidatul poate primi un post într -un restaurant McDonald`s.
În cadrul unui restaurant lucrează în mod normal până la 100 de angajați, aceștia
desfășurându -și activitatea în mai multe schimburi. Programul restaurantelor este de 18 ore,
unele funcționând în regim non -stop, 24 din 24 ore.
Minoritățile sunt prezentate fără discriminări în cadrul angaj aților McDonald`s.
Compania depune eforturi în direcția promovării diversității:
 Etice;
 Rasiale;
 sau de orice natură.
Mai mult de 30% din angajații companiei fac parte dintr -o minoritate. Pentru a stimula
atragerea personalului din aceste minorități, McDonald`s susține asociații ale angajaților
minorităților, cum sunt Asociația Minorităților hispanice, Asociația Femeilor din McDonald`s,
etc. Compania consideră că prin atragerea minorităților în cadrul angajaților promovează
sporirea diversității ce ar trebui să aibă efecte pozitive asupra relațiilor interumane din cadrul
personalului. Beneficiarii francizei trebuie astfel să promovese diversitatea în cadrul angajaților,
compania preferând și susținând această opțiune.

Aprovizion area
Aprovizionarea cu materii prime este reglementată prin contract și modul în care trebuie
desfășurată, este detaliat în manualul de franciză. Francizatul beneficiază de serviciile de
logistică ale centralei locale ce se ocupă cu procurarea și livrarea celor necesare restaurantului.
Atât materiiile prime cât și alte produse necesare: vopsele, echipamente electronice,
consumabile sunt achiziționate prin centrala McDonald`s, acest proces având ca scop păstrarea
uniformității în toate locațiile di ntr-o anumită țară sau regiune. Achizitorii urmăresc păstrarea
celor mai înalte standarde, selectând doar produsele conforme cu cerințele calitative ale
companiei.
Furnizorii sunt aleși în funcție de anumite criterii, cel mai important fiind însă calitatea
produselor livrate.
 De aceea în anumite situații compania preferă să importe anumite produse la
costuri mai ridicate pentru a nu risca o scădere a calității produselor servite;
 Atunci când este posibil, compania colaborează cu furnizorii locali, cerințele
privind calitatea fiind însă aceleași.
Pentru a asigura o calitate constantă și servicii prompte, compania colaborează strâns cu
toți furnizorii. Cei trei parteneri: furnizorul, compania ș i restaurantul sunt în permanență în
contact și c olaborează atât în ceea ce privește elementele de logistică, cât și de respectare și

47
control al calității. Astfel, toate produsele livrate restaurantelor sunt controlate constant de către
personalul responsabil cu asigurarea responsabilităților.
 Deoarece un restaurant servește zilnic peste 200.000 de clienți, responsabilitatea păstrării
calității produselor este foarte mare. În cazul observării anumitor produse ce nu
corespund calitativ, întreg lotul este returnat sau aruncat. Termenele de valabilitate ale
produselor, conform standardelor firmei, sunt stabilite la valori mai mici decât c ele
obținute iar respectarea ac estor standarde este atent monitorizată de inspectori de
calitate. Orice în călcare a acestor standarde sunt aspru sancționate, putându -se mer ge
chiar până la rezilierea contractului în cazul abaterii repetate.

Marketing -ul

Difere nțiere
Locul preferat al copiilor
Stilul de viață comun Mix de marketing
Produs: gamă largă
Preț: competit iv,accesibil
Promoții: Cupoane, annțuri TV
Loc: distribuție intensă Vânzări
În local
Comenzi telefonice și pe internet
Drive -thru
Poziționare
I`m lovin -it
Ronald McDon ald Targhet
Copii, familii, studentți,
muncitori, adulți
Segmentarea
Segment de marketing
Servicii
Cele mai bune servicii pentru clienți
Program de 24 de ore
Servicii de livrare
Procese
Costuri eficiente
Transparență
Produse de calitate Identitatea
brand -ului Imaginea
brand -ului Integritatea
brand -ului

48
Politica de marketing a companiei McDonald`s este orientată în 6 apariții pr incipale:
 Oferirea unei experinețe unice fiecărui client;
 Relația strânsă cu aceștia pentru a afla preferințele și așteptările acestora;
 Implicarea în comunitate;
 Promovarea produselor și a experinței companiei;
 Creșterea vânzărilor și profitabilității;
 Sporirea și îmbunătățir ea celor 4 domenii specific QSC& V (calitate, servire, curățenie și
valoare).
Datorită inovațiilor și eficenței sale, marketingul performant a făcut din McDonald`s liderul
mondial al restaurantelor cu servire rapidă în întreaga lume. Pentru a putea păstra această
poziție, fiecare restaurant McDonald` este implicat în dezvoltarea și implementarea planului
anual de marketing. Oamenii care conduc sau au în franciză restaurantele McDonald`s sunt
apropiați de client. În acest fel, a portul lor în dezvoltarea diferitelorr companii de marketing este
foarte important.
Politicile de marketing ale companiei sunt orientate în două direcții:
 Promovarea generală a rețelei la nivel național;
 Promovarea individuală a restaurantelor la n ivel local.
În cadrul politicilor naționale, centrala companiei elaborează strategiile și metodele d e
aplicare ale acestora. Prin ca mpanii de publicitate, promoții organizate la nivel național sau alte
tipuri de strategii de promovare se urmărește consolidarea imaginii firmei și popularizarea
produselor servite. Fondurile de marketing la care sunt obligați să cotizeze toți beneficiarii
francizei sunt astfel utilizate mai eficient decât dacă ar fi utilizate local.
Marketing -ul local se efectu ează prin intermediul unui fond special creat la nivelul
restaurantului. Beneficiarul tr ebuie ă investească cel puțin 4 % din venituri în acest fond. Sumele
ce trebuiesc investie în acțiuni de marketing la nivel local stau la dispoziția beneficiarului.
Aceș tia trebuie să respecte anumite reguli în ceea ce privește imaginea corporațională, cât și
anumite standarde specifice în manualul de franciză. Pentru acestasta, beneficiarul colaborează
cu agenții locale de publicita te, promovondu -și locația sa. Ca mpaniil e desfășurate trebuie însă să
se diferențieze de cele generale pentru a evidenția specificul locației promovate.
În ceea ce priveșt e studiul pieței, McDonald`s apelează în general la propii angajați.
Deoarece aceștia intră zilnic în contact cu clienții, angajații pot contribui în mod eficient la
sporirea gradului de satisfac ție. Angajații au libertatea de a face mici „favoruri” clienților pentru
a menține un grad ridicat de satisfacție – oferirea de zahăr sau lapte pentru o cafea suplimentar,
șervețle, înlocuirea produselor cumpărate dacă acestea cad jos din vina clientului sau din orice
alt motiv.
 Publicitatea – este o parte foarte imporantă a politicii de promovare. Ea înglobează
cercetarea pieței, dezvoltarea reclamelor TV și radio, a material elor tipărite dar și
planificarea și cumpăra rea spațiilor de difuzare a spo turilor. Departamentul de
Marketing orientează mesajele publicitare în două direcții:
 Promovarea Brand -ului;
 Promovarea companiilor.
Îmbinarea celor două politici se re alizează astel încât cele două să se completeze într -un
mic de marketing adecvat, ce duce la obținerea eficenței maxime a eforturilor investite.
 Promovarea Brand -ului – reprezintă atât comunicarea per sonalității brand -ului, cât și
realizarea unei strânse relații cu clienții. Prin intermediul publicității nu se urmărește în
mod direct sporirea popularității produselor, ci mai degrabă promovarea unei percepții
pozitive față de vizitarea unui restaurant McDonald `s.
 Promovarea companiilor are ca scop familiar izarea potențialilor consumatori cu
programele regulate ale companiei, și evenimentele promoționale organizate. Publicul
este informat în legătura cu ofertele speciale curente pentru a beneficia de acestea, fapt

49
ce contribuie la creș terea vânzărilor în ti mpul ca mpaniilor respectie. Prin această
politică, compania se asigură că reducerile sau ofertele pe care le derulează beneficiază
de un grad eficient de atracție dată de public, precum și de efectele pozitive ale acestora.

3.3.McDonald`s în România
3.3.1. Scurt i storic și date de identificare
Tab.3.1
Nume firmă MCDONALD`S ROMÂNIA SRL
Cod Unic de Înregistrare 6205722
Nr. Înmatriculare J40/16755/1994

Primul restaurant McDonald`s s -a
deschis pe 16 iunie 1995 în cadrul
magazinului Unirea din București.
Succesul acestuia a fost absolut,
înregistrându -se un record de vânzări
pentru Europa Centrală și de Est – 15.302
comenzi.
În prez ent, în România, McDonald `s
este cel mai mare lanț de restaurante. Sunt
deschise 72 de restaurante în București și
alte or așe, totalizând o investiție de peste 80 de milioane de USD. Obținând un profit de 120 de
milioane de euro.
 Pentru a diversifica imaginea McDonald`s în România, compania a dezvoltat
anumite restaurante tematice. McDonald`s Rock -n-Roll- Buzesti redă atmosfe ra
anilor `50 prin elemente de design și muzică specifică; În cadrul restaurantului
Morarilor, compania a dezvoltat un colț de internet, unde clienții pot accesa orice
adresă de internet doresc; Acest concept s -a dovedit de succes pe piața românească,
iar compania a implemntat posibilitatea acestuia la internet în toate restaurantele.
 Pentru a -și crea și în România imagine de participant la viața socială, compania a
înființat o filială a Fundației de Caritate Ronald McDonald.Prin aceasta, compania
a desfă șurat numeroase proiecte de ajutoare a copiilor defavorizați. De asemenea,
McDonald`s s -a impiedic at în programe de educație civică în mai multe domenii,
precum educație rutieră, sport, acțiuni de binefacere.
Din cei aproximativ 2500 de angajați în restaurante, 22% lucrează cu program redus,
oferind astfel studenților posibilitatea unui program flxibil. McDonald`s oferă celor începători o
pregătire inițială, iar angajaților care au potențial de conducere, compania le pune la dispoziție
programe s peciale, fiind în același timp un adevărat „mentor” pentru tinerii care se angajează
pentru prima dată.
Studiile au arătat că pentru fiecare persoană pe care compania o angajează, sunt create în
mod direct alte noi locuri de muncă. În România, M cDonald`s lucrează cu companii românești
de arhitectură, firme locale de construcții, numeroși producători locali de materiale de
construcții și echipamente, materi ale publicitare. Uniformele personalu lui din restaurant sunt de
asemenea din România.

50
Furnizorii McDonald`s tradiționali din toată lumea sau locali, din domeniul materiilor
prime alimentare, au investit în România, peste 5 milioane de USD. Se folosesc produse locale
precum laptele UHT, chiflele, salata, carnea de vită carnea de pui, pre cum și produse non -food.
Investiția necesară pentru construcția și utilarea fabricii de carne a fost de peste 2 milioane USD.
De asemenea, firma „Rombis”, partener exclusiv al McDonald`s, a investit peste 3,5
milioane USD în construcția unuia di ntre cele mai moderne centre de distribuție din Europa
Centrală și de Est.

Furnizori McD onald`s România

McDonald `s
Rom ânia

51

McDo nald`s Bacău

Franciza McDonald `s și-a făcut intrarea în județul Bacău în anul 1998, fiind cel de -al 30 -lea
restaurant deschis în România, după o investiție de 1,5 milioane de dolari.
De-a lungul timpului restaurantul McDonald `s din Bacău a adus îm bunătățiri localului:
 S-a mărit spațiul de servire ;
 S-a adăugat un vapor destinat copiilor unde se pot organiza petreceri;
 S-a modernizat constant mobilierul;
 S-a amplasat și relocate locul de joacă pentru copii;
 S-a amplasat un robot pentru comenzile sec ției McDrive .

După 19 ani de activitate comercială în
orașul Bacău, operatorul francizelor din
România, Premier Restaurans România, în
urma unor investiții de 2,5 milioane de lei,
deschide porțile unui nou restaurant
McDonald `s, fiind al 69 -lea restauran t din
România, de data aceasta, amplasat în
Arena Mall, având o capacitate de serivire
între 200 și 300 de clienți într -o oră.

Meniuri
McDonald `s:

52
3.3.2 Franciza în cadrul McDonald `s Rom ânia

Datorită riscurilor pe care le implică implement area unei afaceri noi într -o țară în tranziție,
McDonald`s a ales să înceapă dezoltarea în țara noastră prin investiții proprii. Cu o singură
excepție, un restaurant în Brașov, toate restaurantele din țară sunt în proprietate și sub controlul
centralei Mc Donald`s. Compania a instruit prin programe speciale directorii restaurantelor,
pentru a putea face față concurenței extrem de puternice pe acest segment încă destul de slab
dezvoltat al consumatorilor restaurantelor fas t-food.
Ca peste tot în lume, McDonald`s oferă potențialilor parteneri români două alternative
de cumpărare a unei francize
– Prin cumpărarea restaurantului existent;
– Deschiderea unui restaurant nou.
Datorită faptului că în România compania funcționează de puțină vreme, extinderea fiind
făcută în special prin investiții proprii, modalitate a de achiziție a unui restaurant existent nu
poate fi luată în calcul.
Deschiderea unei locații noi prin franciză este condiționată de planurile strategice elabora te
de centrala companiei. Pe măsură ce piața României se dezvoltă, atât din punct de vedere a
potențialului de consum, cât și cel al posibilităților de investire, celor interesați le poate fi
acordată o franciză McDonald`s. În funcție de evoluția viitoare a economiei românești, în cazul
în care compania consideră oportun, restaurantele existente pot fi oferite în franciză unor
beneficiari ce se dovedesc capabili să le administreze.
Cerințele financiare ce trebuie întrunite de către un potențial ben eficiar pentru a lua o
franciză McDonald`s sunt la un nivel ridicat pentru posibilitățile unui întreprinzător român.
Posibilitățile de căștig sunt însă pe măsură. Costul unui restaurant variază în funcție de oraș,
amplasament, facilitate, mobilier, echipam ente de bucătărie, sau de alte criterii obiective. În
general un restaurant McDonald`s de mărime medie poate costa între 461.000 și 788.000 USD.
Investiția minimă într -un restaurant trebuie să fe de cel puțin 175.000 USD, de asemenea pentru
fiecare restaur ant nou trebu ie plătită către companie suma de 45.000 USD ca taxă inițială.
Costurile unei francize se ridică astfel, în general, la 175.000 USD, da r în situații
excepționale se poate apela la o altă metodă – BFL (Business Facilities Lease). Aceast a nu se
utilizează decât foarte rar , în situația în care uun candidat se dovedește extrem de bine pregătit
pentru administrarea unei francize dar nu beneficiază de fondurile necesare. Acesta trebuie să
dețină totuși cel puțin 100.000USD pentru prel uarea f rancizei, invetițiile în echipamente, decor
și amenajare fiind oferite beneficiarului în sistem leasing, acesta trebuind să suporte astfel
costuri suplimentare pentru această facilitate.
În plus M cDonald`s oferă acestuia dreptul ca , în decurs de 3 ani, să poată cumpăra de la
companie echipamentele închiriate, scutind astfel costurile ocazionate de aceasta.
Cele două tipuri de francize utilizate de McDonald`s pe plan internațional sunt valabile și
pentru România.

A. Franciza convențional dir ectă
Candidații ce dețin mai mult de 300.000 USD pot fi aleși pentru o franciză convețional
directă. Mai jos sunt prezentate costurile ce le implică achiziționarea unei astfel de francize:
 Costurile inițiale de investiții: Compania McDonald `s soli cită ca un minimum de
60% din activul în discuție să fie capital propriu care poate fi transformat în numerar

53
Tab.3.2. Costurile inițiale ale unei – Francize Convenționale Directe

 Costurile restaurantului
McDonald`s România pune la dispoziție spațiul în care se desfășoară activitatea de
restaurant cu serviciu rapid și investește în dezvoltarea imobiliară, în construcția sau
reamenajarea restaurantului. Taxa lunară poate varia între 14% – 18% din vânzările brute ale
restaurantului. Se stabilește o așa -numită „taxă de bază” ca fiind taxa lunară minimă.
 Acordarea dreptului de folosință asupra mărcii
McDo nald`s România percepe o taxă pe drepturile de marcă de 5% din vânzările brute
lunare pentru acordarea dreptului de folosință a mărcii, asigurarea permanentă de servire și
perfecționarea sistemului de restaurante.
 Fondul pentru publicitate
McDonald `s România constituie un fond de marketing și publicitate comun la care fiecare
restaurant contribuie lunar cu 4% din vânzările sale brute, utilizat pentru asigurarea publicității
întregului sistem McDonald`s din România. Modul de utilizare a acestui fond este stabilit de
către McDonald`s România și de către comunitatea proprietarilor francizelor. Alt procent de 1%
din vânzările brute se folosește pentru marketing -ul local al restaurantului, fiind gestionat
nemijlocit către partenerul de afaceri.

B. Program ul B.F.L. ( Business facilities Lease) – (Leasingul pachetului de activitate
curentă)

Acest program oferă partenerului posibilitatea de a derula afacerea pentru el și de a
constitui astfel capitalul necesar cumpărării francizei conveționale. S e uitilizează doar în situații
excepționale, atunci când se descoperă un candi dat cu adevărat special, care al tfel nu poate
întruni condițiile financiare specific e.
Costurile acestui tip de franciză sunt enumerate mai jos:

CRT COST SUMA NECESARĂ

1 Garanție (depozit nepurtător de
dobândă)
15.000

2 Costuri cu deschierea
restaurantului și cele legate de
stocuri

60.000

3 Taxa inițială de franchising
(contract pe 20 de ani)
45.000

4 Echipamentul restaurantului
(pachetul de franciză) constând din
echipamentul de bucătărie, mese,
scaune și decor, reclame.

400.000

5 TOTAL NECESAR
INVESTIȚIEI
520.000

54
Tab.3.3. Costurile ini țiale de investiții: (USD plătibile în moneda locală)
McDonald`s România pune la dispoziție spațiul în care se desfășoară activitat ea de
restaurant cu serviciu rapid și investește în dezvoltarea imobiliar ă, în construcție sau
reamenajarea restaurantului cât și în achiziționarea pachetului de activitate curentă a francizei
(echipamentul restaurantului, decoruri, reclame luminoase, etc .).
Taxa lunară poate fi între 19% -23% din vânzările brute ale restaurantului (fără TVA). Se
stabilește o așa numită „taxă de bază” ca fiind taxa lunară minimă. În acest procentaj este
inclusă și taxa de BFL de 5% care este solicitată pe durata c ontractului de franciză. Programul
Business facilities Lease dă dreptul beneficiarului să -și exprime dorința de a cumpăra afacerea
oricând între prima zi a celui de al -doilea an și ultima zi a celui de -al treilea an.
 Acordarea dreptului de folosință asupra mărcii.
McDonald`s România percepe o taxă pe marcă de 5% din vânzările brute lunare, fără TVA,
pentru acordarea dreptului de folosință a mărcii, asigurarea permanentă de servicii și
perfecționarea sistemului de restaurante.
 Fondul pentru publicitate
McDonald`s România constituie un fond de marketing și publicitate comun, fiecare
restaurant contribuind lunar cu 4% din vânzările sale brute. Fondul astfel constituit este utilizat
pentru asigurarea publicității întregului sistem McDonald`s din Ro mânia. În modu l de utilizare
acestui fond este stabilit de către McDonald`s România și de către comunitatea proprietarilo r
francizelo. Alt procent de 1% din vânzările brute se folosește pentu marketing -ul local al
restaurantului, fiind gestionat de către beneficiar.
Procesul de selecție se desfășoară peste tot la fel. În România, conform celor formate de
conducerea McDonald`s, singura persoană care a reușit să întrunească condițiile companiei a
fost Adrian Danes, cel care a achiziționat franciza re staurantului de la Brașov. Este greu de
crezut, avâd în vedere că puțini întreprinzători dețin fondurile necesare începerii afacerii.
Restaurantele McDonald `s din Rom ânia au fost preluate de -a lungul timpului de către
compania mamă, aceasta înce rcând în repetate rânduri să își găsească francizați. McDonal `s
Rom ânia este în prezent în parteneriate cu doar 5 francizați responsabili pe 7 restaurante din
următoarele județe: Arad, Bacău, Brașov, Galați și Suceava.
În anul 2016, majoritatea r estaurantelor McDonald `s din România a fost vândut companiei
Premier Capital, de către compania mamă, aceasta investind peste 800 de milioane de lei în
România. În urma acestui contract, Daniel Boaje a rămas în conducerea operațiunilor din
România, deținân d și un procentaj minoritar din acțiunile firmei, astfel devenind unul dintre
patronii lanțului de restaurante. Costurile inițiale ale unei BFL
(Busines Facilities Lease)
CRT COST SUMA NECESARĂ
1 Garanție – depoz it nepurtător de dobândă 15.000
2 Stocuri de alimente și cel al produselor de
ambalat 20.000
3 Costuri legate de deschiderea restaurantului –
înregistrarea companiei, instruirea persoanlului
și a managerilor, reclamă, etc. 40.000
4 TOTAL NECESAR INVESTIȚIEI 75.000

55
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În cadrul temei de licență „Comercializarea prin franciză. St udiu de caz”, modul de afișare
a diferitelor tipu ri de informații prin intermediul literaturii de specialitate, a legislațiilor și a site –
urilor informative au co nstituit un rol principal în a arăta și demonstra unele tendințe și linii
generale privind tematica sistemului de franciză.
Scopul p ropus de această lucrare a fost de a aduce la cunoștință avantajele instituției
francizei care au determinat extinderea acesteia la nivel internațional, dobândind astfel caractere
fundamentale, cu perspective esențiale în susținerea unei afaceri prospere.
Această lucrarea analizează aspecte amănunțite în etapele de creare a unei instituții
francizoare.
De asemenea am prezentat perspectivele generale ale acestui mo del de afacere precum și
în cad rul unor zone geografice concrete, aducând ca exemplu dezvoltarea în ultimii ani pe piața
francizoare.
Consider că prin această lucrare am reușit să demonstrez un deosebit interes teoretic și
practic, făcând o analiză a contractului de franci ză într -o perioadă în care acesta reprezintă o
moda litate de desfășurare a activității comerciale la care recurg, din ce în ce mai des, atât cei
care doresc o afacere proprie, cât și cei care doresc să o extindă.
Numărul rețelelor de franciză se află în continuă creștere în spațiul românesc, face ca
lucrarea să prezinte un interes sporit, de înțelegere a mecanismului distribuției în franciză.
Consider că comercializare a prin franciză este o bună solu ție pentru ambele părți implicate.
Prentru francizor, deoarece este o bună oportunitate de a se extinde, iar pentru francizat fiind o
mai bună alternativă de a -și contura afacere a, deoarece el lucrează sub protecția unui brand ce
este deja cunoscut și prezent în conștiința publicului.
Mi-am propus să realizez o analiză a francizei McDona ld`s și am încercat să pun în balanță
punctele tari și punctele slabe ale acesteia iar balanța s -a înclinat în partea punctelor tari
deoarece McDonald `s și-a construit o marcă proprie enormă, reprezentând compania numărul 1
de vânzări a produselor de tip f ast-food, cuprinzând peste 31.000 de restaurante. Compania
inovează și dozvoltă produsele în mod constant pentru a păstra interesul clienților, oferindu -le
prețuri rezonabile și un serviciu bun.
Compania mamă deține 25% dintre restaurante și 75% le -a distribuit prin sistemul francizei
investind cantități mari de capital în sprijinirea rețelei.
Societatea pune la dispoziție locuri de joacă pentru copii avănd și un mediu înconjurtor
curat, pregătire profesională pentru personalul său, instr uire specializată pentru manageri
(Hamburger University) și este implicată în acțiuni de caritate sprijinind în special copii.
Veniturile sunt de aproximativ 129.9 bilioane de dolari pe an, acestea nu rezultând doar din
vânzările produselor de tip fast-food dar și ca investitor și francizor de restaurante. Planurile
afacerii McDonald `s sunt de a -și păstra o prezență puternică la nivel mondial, in troducerea de
noi produse, performanță puternică, o cotă de piață mare. McDonald `s se bazează pe un pers onal
loial și o echipă de management puternică pentru păstrarea brand -ului puternic și a caracterelor
cunoscute. Noile puncte comerciale au de regulă un procent de succes de aproape 100%
deoarece este cam greu să nu reușești folosind un brand cunoscut și a preciat în toată lumea,
având și o abilitate de adaptare în confruntarea cu criticii.
Desigur că această companie, ori cât de perfectă se stră duiește să fie, are și puncte slabe și
unul din principalele puncte de discuții îl reprezintă valorile nutriționale ridicate ce au dus la
obezitatea clienților deoarece au fost mulți ani în care nu exista opțiunea de a mânca sănătos,
ducând la o imagine negativă a firmei. Aducând în discuție raportul preț -cantitate nu mi se pare
cea mai egală ecuație deoare ce cantitatea produselor McDonald`s sunt de mărimi/ cantități foarte
mici iar prețurile nu sunt chiar cele mai accesibile de pe piață.

56
Din puctul meu de vedere, franciza McDonald `s, reprezint ă o afacere de succes garantat
pentru oricine dorește să devină un francizor și are abilitățile necesare, deținând și un capital mai
ridicat deoarece costurile nu sunt cele mai mici dar sunt pe măsura viitorului profit datorită
mărcii, brand -ului și clientelei deja formate.

57
BIBLIOGRAFIE

A. Literatura de specialitate
1. Ana Maria Sofronie 2003 „Adevărul Economic” –nr.18, 7 -13 mai
2. Antonio -Silviu Mutulescu, Roxana Paliță, Eduard Dragomir, Georgia Ciobotea 2009
„Contractul de franciză”, Editura Nomina Lex, București
3. Dumitru Matiș, Răzvan Valentin Mu stață 2004 „Tribuna Economică” București
4. „Dicționarul explicativ al limbii române”, Editura Universul Enciclopedic, București
1996
5. „Dicționarul de relații economice internaționale” 1993 , Editura Enciclopedică București
6. „Dicționar enciclopedic” 1996 , vol II, Edi tura Enciclopedică București
7. Gheorghe Gheorghiu, Gabriel N.Turcu 2000 , „Revista de drept comercial” nr.3
8. I.L.Georgescu 2002 „Drept comercial român”, Editura All Beck, București
9. Ion P.Filipescu, 1998 „Teoria Generală a obligațiilor” Editura Actami
10. Ion Turcu „Teoria și practica dreptului comercial român”, vol III Editura Lumin Lex
11. L.Pop, „Teoria Generală a obligațiilor”, 1994 Editura Lumina Lex, București
12. Mihai Roșcovan, Vasile Golocvo, Corneliu Secrieru, Alexandru Chisnencu, Valentin
Bozu, Larisa Bugain , 2002 „Frnchising: tehnică de afaceri și oportunități pentru
antreprenori”, Proiectul Bizpro, Chișinău
13. Mocanu Mihaela 2008 „Contractul de franciză”, Editura C.H.Beck, București
14. Stanciu D. Cărpenaru 2004 „Drept comercial român” Editura All Beck, București
15. Viorel Roș, 2001 „Dreptul proprietății intelectuale” Editura Global Lex, București

B. WEB OGRAFIE
https://mcdonalds.ro/acasa
https://www .forbes.com/#390a19d02254
https://corporate.mcdonalds.com/corpmcd.html
https://conspecte.com/
https://www.franchisedirect.co.uk/

C. Legislație
1. Legea nr.26/1990 privind registrul comerțului, republicată în M.Of. nr.519 din 13 iulie
2015, Republicată și Actualizată în 2016
2. Legea nr 31/1990 privind societățile comerciale, republicată în M.Of., Partea I, nr. 33 din
29 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare. Legea nr. 152/2015 pentru
modificarea și completarea un or acte normative în domeniul înregistrarii în registrul
comerțului a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 519 din 13 iulie. Aceasta
aduce modificări, printre altele, la Legea societăților si va intra in vigoare joi, 16 iulie.
2015
3. Legea nr.1 1/1991 privind combatarea concurenței neloiale, publicată în M.Of.nr24 din
20 ianuarie 1991. Ordonanța Guvernului nr. 12/2014 pentru modificarea și completarea
Legii nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale și a altor acte în domeniul
protecției concurenței, publicată în Monit orul Oficial, Partea I, nr. 586 din 06.08.2014
(M.Of. nr. 586/2014 ).
4. Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003, privind unele măsuri pentru asigurar ea transparenței în
exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției, publicată în M.Of. nr279 din data de 4 aprilie 2003. Legea nr.
87/2017 pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unel e măsuri pentru asigurarea
transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de

58
afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Publicat în M.Of. al României nr87/2017
din data de 05 mai 2017