FACULT ATEA DE ȘTIINȚ E ECONOMICE ȘI DR EPT Programul d e studii : Dr ept Forma de învățământ : Zi Suspendarea executării pedepsei în dr eptul penal… [616921]
UNIV ERSIT ATEA DIN PITEȘTI
FACULT ATEA DE ȘTIINȚ E ECONOMICE ȘI DR EPT
Programul d e studii : Dr ept
Forma de învățământ : Zi
Suspendarea executării
pedepsei în dr eptul penal
român.
Coordonator științific :
Bucur Cătălin
Num e Absolvent: [anonimizat]
2017
2
Suspendarea executarii pedepsei în dr eptul penal român.
Introducere
CAPITOLUL 1. Scurt ist oric și evoluția instituți ei sus pendării executării pedepsei
sub su praveghere în dr eptul penal român.
1.1. Noțiune și caracterizarea suspendării executării pedepsei sub su praveghere.
1.2 Introducerea instituți ei sus pendării executării pedepsei sub su praveghere în
dreptul penal român și evoluția acesteia
1.3 Diferențe de reglementare a instituți ei sus pendarii sub su praveghere a executării
pedepsei în N oul Cod Penal făță d e Codul Penal anterior.
CAPITOLUL 2 . Instituți a suspendării executării pedepsei sub su praveghere în
dreptul penal român.
2.1 Condițiil e de aplicare a suspendării executării pedepsei sub su praveghere
2.1.1 C ondițiil e cu privire la infracțiun ea săvârșită
2.1.2 C ondiții cu privire la persoana infractorului
2.2 Termenul d e supraveghere
2.3 Măsuril e de supraveghere și obligațiile condamnatului.
2.3.1 Măsuril e de supraveghere
2.3.2 Obligațiile condamnatului
2.3.3 Modific area obligațiilor
2.3.4 Înc etarea obligațiilor
2.5 Supravegherea
2.6 Efectele
2.6.1 Efectele imediate
2.6.2 Efectele definitiv e
2.7 R evocarea suspendării sub su praveghere
3
Capitolul 3. Consacrarea legislativă a suspendării c ondiți onate a executării
pedepsei în m ai mult e țări ale lumii.
3.1
3.2 Juris prudență int ernațională
Introducere
În dеzvоltаrеа subiеctului cаrе а fоrmаt оbiеctul lucrării dе fаță ,, Suspendarea
executării pedepsei în dreptul penal român ” vоi аnаlizа tеmа аlеаsă аtât din рunct dе vеdеrе
tеоrеtic , dаr și рrаctic, реntru а dа аstfеl cоnținutului lucrării un cаrаctеr cât mаi cоmрlеt și
cоncrеt.
Rеаlizаrеа dе mаi dераrtе а рrоgrаmеlоr dе dеzvоltаrе а stаtului еstе strâns l еgаtă dе
ridicаrеа rоlului c оnduc еrii lеgаlе și just е а rеlаțiilоr sоciаlе, nеcеsаrе реntru întărir еа
lеgislаțiеi nаțiоnаlе și а оrdinii d е drерt. Реntru ridic аrеа nivеlului d е dеzvоltаrе еcоnоmică,
роlitică și cultur аlă а stаtului е nеcеsаră int еnsific аrеа luрtеi îmроtrivа încălcăril оr dе lеgе și
mаi întâi d е tоаtе îmрiеdicаrеа, рrеîntâm рinаrеа араrițiеi аcеstоrа. Аstfеl, оrgаnеlе dе drерt
аlе stаtului аu luаt și iаu difеritе măsuri, рrin еlаbоrаrеа, аdорtаrеа аctеlоr dе difеrit gеn,
реntru îmbunătățir еа оrdinii d е drерt а stаtului, рrоfilаxiеi încălcăril оr dе lеgе. Dаr în аcеlаși
timр Nоul Cоd Реnаl (аrt. 91 -98) рrеvеdе о mоdаlitаtе sреciаlă dе libеrаrе dе реdеарsа
реnаlă – susреndаrеа еxеcutării реdерsеi sub suрrаvеghеrе.
Аm аlеs аcеаstă tеmă dеоаrеcе аdеsеоri оrdinеа dе drерt еstе încălcаtă dе аnumitе реrsоаnе ,
cаrе cоmit fарtе cоndаmnаbilе dе sоciеtаtе . Vаlоrilе аcеstеiа роt fi rеstаbilitе numаi cu аjutоrul
sаncțiunilоr dе drерt реnаl , mеnitе să cоnstrâng ă infrаctоrul , dаr să -l și rееducе , реntru а -l intеgrа
din рunct dе vеdеrе sоciаl .
Însă еstе nеvоiе cа реdеsеlе să fiе individuаlizаtе, реntru а fi еficiеntе,еstе știut fарtul
că fiеcаrе реrsоаnă – dеci, și infrаctоr – еstе difеrită, аcееаși реdеарsă а vând grаdе difеritе dе
cоrеsроndеnță , în реrsоnаlitаtеа cеlоr cе cоmit infrаcțiuni . Sunt cаzuri când еxеcutаrеа unеi
реdерsе аr fi dе оrdin să influiеnțеzе nеgаtiv реrsоаnа cаrе urmеаză s -о еxеcutе , și аtunci
intеrvinе instituțiа susреndării еxеcutării реdерsеi.Susреndаrеа еxеcutării реdерsеi sе
rеаlizеаză în cоndițiilе în cаrе cеl cоndаmnаt nu аrе аntеcеdеntе реnаlе și а dаt dоvеzi
tеmеinicе dе îndrерtаrе.
Lucrаrеа еstе structur аtă în tr еi cарitоlе. Рrimul c арitоl cоnținе еvоluțiа instituți еi
susреndării еxеcutării реdерsеi în dr ерtul реnаl rоmаn, și intr оducеrеа аcеstеi instituții in
drерtul реnаl rоmân, lа fеl cоnținе și nоțiunеа și cаrаctеrizаrеа susреndării еxеcutării
реdерsеi sub su рrаvеghеrе. Lа fеl аm аnаlizаt mоdificăril е rеglаmintării аdusе dе NCР în cе
4
tinе аcеаstă instituți е. În c еl dе-аl dоilеа cарitоl vа fi аnаlizаtă însăși instituți а susреndării
еxеcutării реdерsеi sub suрrаvеghеrе ,cоndițiil е dе арlicаrе , tеrmеnul și măsuril е dе
suрrаvеghеrе și оbligаțiilе cоndаmnаtului , rеvоcаrеа si еfеctеlе susреndării sub su рrаvеghеrе.
În cеl dе -аl trеilеа cарitоl, cаrе еstе și cарitоlul cu раrtеа рrаctică vоi аnаlizа instituțiа
susреndării реdерsеi în mаi multе țări аlе lumii.
CAPITOLUL 1. Scurt ist oric și evoluția instituți ei suspendării executării
pedepsei în dr eptul penal român
1.1.Introducerea instituției suspendării executării pedepsei în dreptul penal român și
evoluția acesteia.
Suspendarea executării pedepsei este o formă de individualizare a pedepsei, o
alternativă a detențiunii.În prezent infracționalitatea nu constituie un simplu aspect constant al
vieții noastre cotidiene, ci este o problemă serioasă a societății, pentru a cărei rezolvare s -a
propus numeroase soluții. În aceste condiții, problema alter nativelor detențiunii a devenit, în
ultimii ani o chestiune ce prezintă un interes considerabil atât la nivel național cât și
internațional. Ceea ce nu este intotdeauna cunoscut este faptul că aceste alternative au o
istorie destul de lungă.
Cea mai reușit ă sistematizare a evoluției sistemelor de pedeapsă este cea efectuată de
către francezul J.Pradel1 care a acordat, la elaborarea ei, o atenție deosebită evoluției
alternativelor detențiunii, ceea ce are relevanță pentru lucrarea mea.
Prima etapă este cea a pedepselor corporale și se finalizează în sec. Al XVIII -lea.2
Cea de a doua etapă a evoluției alternativelor care începe odată cu secolul al XIX -lea
este cea a privațiunii de libertate.
Însă, la sfârșitul secolului XIX -lea, sub loviturile reprezentanților pozitivismului, apare
o a treia fază în care, fără ca privațiunea de libertate să dispară, sunt create două tehnici noi de
tratare: probațiunea în lumea anglo -saxonă ( suspendarea pronunțării pedepsei ) și
suspendarea franco -belgiană a executării pedepsei .3
Astfel la sfârșitul secolului XIX -lea, în legislațiile penale ale mai multor state
europene și nord -americane apar primele măsuri de substituție a detențiunii, iar în teoria
dreptului penal se naște conceptul de alternative a detențiunii, suspendarea ex ecutării
pedepsei,etc.
Cea de a patra etapă a dezvoltării unor măsuri neprivative de libertate ca alternative la
executarea pedepselor în regim de detenție începe cu mijlocul secolului XX.
1 J.Pradel, Droit penal compare, edition Dalloz, Paris, 1995,p.569
2 Ibidem
3 Ibidem
5
O continuă preocupare a existat în cazul idee de reducere a încrede rii în pedeapsa cu
închisoarea în vederea substituirii ei cu sancțiuni alternative neprivative, cum ar fi
suspendarea executarii pedepsei. În anii de după cel de -al doilea război mondial, această
problemă a trezit un interes considerabil din partea Națiuni lor Unite și a Consiliului Europei.
În legătură cu acest fapt a fost publicat un raport important asupra alternativelor penale
ale închisorii de catre Consiliul Europei.4
Ambele organizații au recomandat activ statelor membre adoptarea unor legislații car e
să prevadă suspendarea ori suspendarea condiționată a sentinței, sau probațiunea ca
alternative la pedeapsa închisorii. De exemplu, probațiunea, care se punea în Anglia de un
serviciu probațional înalt calificat, în strânsă colaborare cu instanțele, a de venit sancțiunea cea
mai recomandată și mai studiată.
În sistemul român de drept această instituție a fost introdusă prin suspendarea
condiționată a pedepsei în 1969 iar ulterior prin suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere în 1992.Instituția sus pendării condiționate a executării pedepsei a fost introdusă
după concepția franco -belgiană în forma inițială, iar ulterior cu mici modificări a fost
prevăzută în Codul penal din 01 ianuarie 1969.5
Măsura era cuprinsă în art. 81 -86 C.pen.,care prevedeau co ndițiile în care putea fi
dispusă, efectele imediate și definitive pe care suspendarea le producea, precum și
consecințele nerespectării condițiilor sub care era acordată suspendarea executării.
De la intrarea în vigoare a codului penal din 1969 , regleme ntarea instituției
suspendării condiționate a pedepsei a suferit mai multe modificări aduse prin : Legea
nr.104/19926 , Legea nr. 140/19967 ,Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/20008 ca
ulterior să nu -și mai fie reglementată în noul Cod penal.9
4 Council of Europe ” Les measures alternatives à l’emprisonnement”, report presented to the seventh
Conference of Directors of Prison Administration, by W.Rentzmann & J.P. Robert, Council of Europe,
Strasbourg,1986.
5 Publicat in Buletinul Oficial nr.79 bis din 21 iunie 1968
6 Legea nr.104 din 22 septembrie 1992 pentru modificarea și completarea Codului penal , a Codului de
procedură penală și a altor legi, precum si pentru abrogarea Legi nr.59/1968 și a Decretului nr.218/1977
publicată în monitorul Oficial, Partea I nr. 244 din 1 octombrie 1992.
7 Publicată în Monitorul Oficial nr. 289 din 14 noiembrie 1996.
8 Publicată în M.Of.Partea I nr.594 din 22 noiembrie 2000
9 Legea n r. 286/2009 privind noul Cod Penal.
6
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a fost introdusă prin Legea nr. 104/1992 10
și a fost inspirată după modelul francez din anul 1958 , al suspendării cu punere la încercare.11
Întreaga reglementare a fost introdusă în Titlul III capitolul 5 s ecțiunea III , de la art.
86 până la art. 86 Cod Penal.
Reglementarea acestei instituții în dreptul nostru penal în anul 1992 a deschis calea
reglementării și la noi a instituției probațiunii într -un sens mult mai apropiat de ceea ce
reprezintă aceasta în sistemele de drept cu tradiție în această materie.
De la reglementarea inițială din anul 1992 și până în prezent , instituția suspendării
executării pedepsei sub supraveghere a suferit o serie de modificări aduse prin : Legea nr.
140/1996 , Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/ 2000 , aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 456/2001, Legea nr. 278/2006. În Noul Cod penal Suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere se regăsește în art. 91 -98
1.2.Noțiune și caracterizarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere .
Deoarece suspendarea condiționată a executării pedepsei nu se mai regăsește în Noul Cod
penal , mai departe în lucrarea mea voi face referire la unica instituție de suspendare rămasă în
dreptul penal, la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere , este o m asura de individualizare a
reacț iei penale pe care o poate lua instanta de judecata prin pronuntarea unei hotarari de
condamnare.Ea consta in suspenda rea pe o anumită durată denumită termen de încercare , a
execută rii pedepsei aplicate cu obligatia pentru cel condamna t de a avea o comportare corect
în tot acest timp. Daca a expirat termenul de incercare si condamantul a avut o purtare buna ,
el este reabilitat si reintegrat fara vreo restrangere a dr epturilor pentru fapta penala săvarsita.
Daca î nsa con damnatul nu are o buna purtare și săvârș ește , în termenul de î ncercare o
alta infractiune , suspendarea executarii pedepsei se revoca , iar cond amantul este tinut sa
execute atâ t pedeapsa a c ărei executare fusese suspendata , cât si pedeapsa aplicată pentru
noua infractiune .
10 Introducerea instituției suspendării executării pedepsei sub supraveghere , s -a făcut prin art. 1 pct. 8 din
Legea nr. 104 /1992 pentru modificarea Codului penal , a Codului de procedură penală și a altor legi , precu m și
pentru aprobarea Legii nr. 59 / 1968 și a Decretului nr. 218 / 1977 , publicată în Monitorul Oficial al României ,
Partea I , nr. 244 din 01.10.1992
11 În concepția codului penal francez , suspendarea executării cu punere la încercare presupune patru categorii
de dispoziții de reglementare , si anume :11
a) dispoziții privind condițiile în care se poate dispune această măsură;
b) dispozițiile privind activitatea judecătorului specializat însărcinat numai cu supravegherea infractorilor
cărora li s -a acordat s uspendarea executării cu punerea la încercare;
c) dispoziții ce cuprind măsurile ce trebuie executate de infractor pe perioada de încercare;
d) mijloacele prin care se ajunge la realizarea acestor măsuri și personalul care ajută pe judecător în
această problemă .
7
Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere este o măsură de politică penala bazată
pe încrederea în posibilitatea îndreptării condamnatului și observarea comportă rii acestuia pe
durata suspendarii pedepsei. Institutia suspendarii executării pedepsei sub supraveg here este
destinată să ducă la realizarea scopului pedepsei , fara executa rea efectiva a acesteia ,
evitân du-se astfel neajunsurile pe care le atrage dupa sine privaț iunea de libertate :
indepartarea condamnatului de familie si de modul de viata obisnuit , contactul cu infractori
recidivisti periculosi care il pot antrena in continuare pe calea infractiunii .12
Suspendarea sub su praveghere se poate dispune de instanța de judecată , prin hotărâre ,
dacă sunt înd eplinite comulativ , strict si limit ativ condițiil e prevăzut e de art. 91 NC P.
Suspendarea executării pedepsei sub su praveghere este una dintr e posibilitățil e de
încheiere a unui c az penal de mică gr avitate de către instanță cu d eosebire că , d e această d ată
instanța stabileste o pedeapsă , o aplică , d ar apreciază că , f ață de persoana infractorului , d e
conduit a avută anterior săvârșirii infr acțiunii , d e eforturil e depuse de acesta pentru înlătur area
sau diminu area consecinșelor infracțiunii și posibilitățil e acestuia de îndreptare , nu este
necesară executarea acesteia și dispune suspendarea executării pe un termen de supraveghere ,
între unu și patru ani.
Această posibilit ate de individu alizare a pedepsei se regăsește in N oul Cod Penal in
articolele 91-98 și o poate lua instanța dacă : 13
apreciază că m odul prin c are s-a comis infr acțiun ea , natura acesteia sunt d e o
gravitate redusă , astfel periculozitatea infractorului nu este majoră , iar acesta se
poate reeduca în lib ertate , detenția chiar putând avea un efect inv ers
proportional cu c el urmărit , m odificând in rău c omportamentul fă ptuitorului în
urma contactului cu infr actori periculoși , astfel reducându -se și costuril e statului
cu ch eltuielile aferente unui c ondamnat care execută pedeapsa intr-un loc de
detenție;
infractorul nu a mai fost condamnat la pedeapsa închis orii m ai mare de un an.
Nu este exclusă niciun a din situ ațiile în care pedeapsa a constat doar în amendă
ori la pedeapsa închs orii de un an ori mai mică a fost adăug ată amenda . De
menționat în acest sens este art. 130 NC P care institui e o ipoteză specială ,
anume că ” d acă pe durata termenului d e supraveghere al[…] sus pendării sub
supraveghere […] s e descoperă că persoana supravegheată m ai săvârș este o
infracțiun e în tim pul min orității pentru c are s-a luat , chi ar după expirarea
acestui t ermen , o măsură educativă privativă d e libertate […]suspendarea se
anulează […]14
12 M. Udr oiu , Drept penal. Partea generală , Editur a C.H. B eck , Bucur esti , 2014 , pag.272
13 C. Bucur , Drept penal . Partea generală, Edtura Sitech , Cr aiova , 2015, pag.97
14 Legea nr.286 privind Codul Penal, art. 130.
8
pedeapsa închis orii aplicată nu d epășește trei ani. În funcți e de aceasta va fi
aplicat și t ermenul d e supraveghere ( la o pedeapsă de un an , t ermenul d e
supraveghere va fi într e unu – doi ani ; l a o pedeapsă de doi ani , t ermenul d e
supraveghere va fi într e doi – trei ani ) c are nu poate fi mai mare de patru ani ;
infractorul a colaborat pe parcursul urmăririi penale , nu s -a sustr as de la aceasta
și nu a încercat ascund erea adevărului ori acoperirea altor participanți;
persoana condamnată să își d ea acordul să presteze muncă n eremunerată în
folosul comunității.
Ceea ce se suspendă este pedeapsa principală aplicată , c eea ce înseamnă că aplicarea
pedepsei accesorii este una nejustific ată , tinând c ont de faptul că pedeapsa accesorie se
execută c oncomitent , paralel cu pedeapsa principală. În aceste condiții , c ondamnatul aflat
sub sus pendarea executării pedepsei va executa , totuși pedepsele complementare aplicate și
eventualele măsuri d e sigur anță , r espectiv obligații civil e .
Dacă până l a executarea termenului d e supraveghere cel condamnat nu săvârș ește o
nouă infr acțiun e , descoperită până la expirarea aceluiași termen , ori dacă nu s -a dispus
revocarea suspendării executării pedepsei sau daca nu a fost descoperitp o cauză d e anulare ,
pedeapsa se consideră executată și d e la această dată curg e termenul d e reabilitare .
Tinând s eama de benificiul adus infr actorului , t ocmai de aceea este lesne de înțeles ca
și condițiil e necesare a fi înd eplinite în acest sens trebuie să fie în concordanță cu măsur a.
Dacă c el condamnat nu înd eplinește ,cu r ea-credință,măsuril e de supraveghere
prevăzut e de lege ori obligațiile stabilite de instanță,aceasta revocă sus pendarea executării
pedepsei sub su praveghere ,dispunând executarea în într egime a pedepsei.În acest
caz,revocarea suspendării nu este lăsată la latitudin ea instanței,care este obligată să dis pună
revocarea suspendării.15
1.3 Dif erențe de reglementare a instituți ei sus pendarii sub su praveghere a executării
pedepsei în N oul Cod Penal făță d e Codul Penal anterior.
În reglementarea Noului Cod penal, prestarea unei munci neremunerate în folosul
comunității este o caracteristică ce ține de esența acestei instituții, întrucât prin suspendarea
executării pedepsei sub supraveghere se institue în sarcina condamnatului, cu acordul
acestuia, obligația executării unei asemenea activități.
Un alt element de noutate constă în faptul că executarea pedepsei amenzii, aplicată
fie ca pedeapsă principală unică , fie ca pedeapsă principală pe lângă pedeapsa închisorii
15 C. Bul ai , Manual de drept penal – Partea generală , Editur a All Beck , Bucur ești , 1997 , p. 371
9
atunci când prin infracțiunea comisă s -a urmărit obținerea unui folos patrimonial, iar
instanța optează pentru o pedeapsă cumulativă, nu este susceptibilă de pedeapsă.16
Instituți a suspendării sub su praveghere a executării pedepsei din NC P cunoaste o serie
de diferențe față de modalitatea de reglementare a instituți ei suspendării sub su praveghere a
executării pedepsei din C odul penal anterior , dintr e care enumăr următ oarele :
1. În NC P pedeapsa maximă st abilită d e instanță a cărei executare poate fi sus pendată
este de 3 ani inchis oare ( aceiași și în c azul c oncursului d e infracțiuni ) , în vr eme ce
în Vechiul C odul Penal , pedeapsa stabilită tr ebuia să fie închis oarea de cel mult 4 ani
, iar în c azul c oncursului d e infracțiuni , pedeapsa rezultantă aplicabilă nu tr ebuia să
depășească 3 ani de închis oare.
2. În Noul cod penal nu s e poate dispune suspendarea sub su praveghere în cazul în c are
incul patul era recidivist , în vr eme ce în Vechiul Codul penal , era posibilă dis punerea
suspendării sub su praveghere și pentru o infracțiun e săvârșită în st are de recidivă;
3. În Noul cod penal termenul d e supraveghere este un int erval de timp cuprins într e 2-
4 ani , fără a fi adăug at la acesta pedeapsa a cărei executare se suspendă , în tim p ce ,
în Codul penal , termenul de încercare consta din dur ata pedepsei închis orii aplicate ,
la care se adaugă un t ermen variabil într e 2 și 5 ani ;
4. Noul cod penal stabilește un alt set de măsuri d e supraveghere și obligații decât
Codul penal : de exemplu , prestarea muncii n eremun erate în folosul c omunității este
obligatorie , obligațiile civile trebuie executate integral cel mai târziu cu 3 luni în ainte
de expirarea termenului d e supraveghere
5. În cazul în c are pedeapsa amenzii a fost aplicată alături de pedeapsa închis orii , N oul
cod penal , spre deosebire de vechiul C od , prevede num ai sus pendarea executării
pedepsei închis orii , nu și c ea a amenzii , c are se va executa pe parcursul t ermenului
de supraveghere
6. Spre deosebire de Codul penal , în N oul cod penal , pedepsele complementare
stabilite pe lângă pedeapsa închis orii se vor executa pe parcursul t ermenului d e
supraveghere
7. În Noul cod penal efectul d efinitiv al sus pendării sub su praveghere este acela că
pedeapsa se consideră executată , în vr eme ce potrivit C odului penal , int ervenea
reabilitarea de drept
8. Potrivit N oului c od penal , în c azul r evocării sus pendării pedepsei sub su praveghere ,
nu se va mai aplica în toate cazuril e sistemul cumulului aritm etic , c a în Codul penal ,
pluralitatea intermidi ară sau recidiv a post-condamnatorie urmând r egimul
sancționator general
9. Noul cod penal prevede un n ou caz de revocare a suspendării sub su praveghere ce
este incid ent atunci când amenda ce însotește pedeapsa închis orii a fost înl ocuită cu
închis oarea pe parcursul t ermenului d e supraveghere.
16 A. Boroi, Drept Penal. Partea generală, Editura C.H. Beck , București , 2010 , p.480
10
2.1. Condiții de aplicare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Condițiile de aplicare a suspendării pedepsei sub supraveghere sunt cuprinse în art.91
Cod penal și , pentru ca ele să fie eficiente, este nevoie să fie îndeplinite cumulativ – cu
privire la persoana condamnatului , la pedeapsa și natura infracțiunii săvâr șite. Instanța,
constatând îndeplinirea cumulativă a acestor condiții , trebuie să își formuleze convingerea că
pronunțarea unor astfel de condamnări constituie un avertisment pentru condamn at care se va
putea îndrepta și fără executarea efectivă a pedepse i.17
2.1.1. Condiții privitoare la pedeapsă și la natura infracțiunii.
a) suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere se poate
dispune numai dacă pedeapsa aplicată de instanță este închisoarea de cel mult 3 ani:
b) în caz de concurs de infracțiuni , daca pedeapsa aplicată de instanță este închisoarea de
cel mult 3 ani,instanța de asemenea poate să dispună suspendarea executării pedepsei
sub supraveghere.
Când pedeapsa închisorii este însoțită de pedeapsa amenzii aplica te în condițiile art.62
NCP, amenda se execută chiar daca executarea pedepsei închisorii a fost suspendată sub
supraveghere.18
Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dacă:
a) pedeapsa aplicată este numai amenda;
b) aplicarea pedepsei a fost inițial amânată, dar ulterior amânarea a fost revocată;
c) infractorul s -a sustras de la urmărirea penală ori judecată sau a încercat
zădărnicirea aflării adevăruluiori a identificării și tragerii la răsoundere penală
a autorului sau a participanților .
2.1.2. Condiții cu privire la infractor.
Condițiile cu privire la infractor sunt:19
a) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se poate acorda dacă infractorul nu
a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an , cu excepția
cazurilor prevăzute de art. 42 sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s -a împlinit
termenu l de reabilitare;
b) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se poate acorda dacă infractorul și -a
manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității;
c) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se poate acorda dacă în ra port de
persoana infractorului , de conduit avută anterior săvârșirii infracțiunii, de eforturile
depuse de acesta pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii, precum
și de posibilitățile sale de indreptare instant apreciază că aplicarea p edepsei este
suficientă și, chiar fără executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte
infracțiuni, însă este necesară supravegherea conduitei sale pentru o perioadă
determinată.
Este obligatorie prezentarea motivileo pe care s -a întemeiat condamnarea, precum și a
celor ce au determinat suspendarea executării pedepsei și atenționționarea condamnatului
17 T. Toader, M.I.Michinici, R. Răducanu, S. Rădulețu,… Noul Cod Penal. Comentarii pe articole , Editura
Hamangiu, București, 2014, p.181
18 A. Boroi, Op. cit., p.481
19Legea nr. 286/2009 privind codul penal, art. 91 , lit. b,c, d.
11
asupra conduitei sale viitoare și a consecințelor la care se expune dacă va mai comite
infracțiuni sau nu va respecta măsurile de supraveghere ori nu va executa obligațiile ce iîi
revin pe durata termenului de supraveghere.20
2.2 Termenul de supraveghere.
Conform articolului 92 din Noul Cod Penal „ durata suspendării executării pedepsei
sub supraveghere constitue termen de supraveghere pentru condamnat și este cuprinsă între 2
și 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate ” , aliniatul doi al
aceluiaș articol ne spune că „ termenul de supraveghere se calculează de la data când
hotărâreaprin care s -a pronunțat suspenda rea executării pedepsei sub supraveghere a rămas
definitivă. ” i ar aliniatul trei menționeaza „ pe durata termenului de supraveghere
condamnatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere și să execute obligațiile ce îi revin,
în condițiile stabilite de instanță ”
Termenul de supraveghere este perioada de timp fixată de instanță în care activitățile
condamnatului sunt controlate printr -o serie de măsuri de supraveghere stabilite prin lege și
prin unele obligații fixate de instanță. Acesta începe să curgă de la data rămânerii definitive a
gotărârii prin care s -a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și durata lui
este între 2 și 4 ani, fără a putea fi mai mică decât pedeapsa aplicată.
Limitele termenului de supraveghere sunt mai reduse în noul Cod penal în comparație
cu dispozițiile art. 86 Cod Penal din 1969 , unde termenul de încercare era compus din
cuantumul pedepsei închisorii aplicate la care se adaugă un interval de timp , stabilit de
instanță , între 2 și 5 ani.21 Prin urmare, din a cest punct de vedere, legea penală mai favorabilă
ar fi legea nouă. Totuși , în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin(2) din Legea nr. 187/2012,
cu ocazia determinării legii penale mai favorabile , durata termenului de supraveghere devine
un criteriu s ecundar în raport cu sfera obligațiilor impus condamnatului și efectele suspendării
potrivit legilor successive, care vor fi avute în vedere cu prioritate.
2.3 Măsuri de supraveghere și obligațiile condamnatului.
Măsurile de supraveghere și obligațiile c ondamnatului sunt consacrate in art. 93 Cod
Penal „(1) Pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte următoarele
măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la serviciul de probațiune, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele co nsilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunțe în prealabil schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloac elor sale de
existență.
(2) Instanța impune condamnatului să execute una s au mai multe dintre următoarele
obligații
a) să urmeze un curs de pregătire școlară ori de calificare profesională:
20 A.Boroi, Op.cit.,p.482
21 T. Toader, M.I.Michinici, R. Răducanu, S. Rădulețu,… Op. cit. , p.182.
12
b) să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către
s serviciul de probațiune sau organizare în colaborare cu instituții din comunitate;
c) să se supună măsurilor de control, tratament sau îngrijire medicală;
d) să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanței.
(3) Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul va presta o muncă
neremunerată în folosul comunității pe o perioadă cuprinsă între 60 și 120 de z ile, în condițiile
stabilite de instanță, afară de cazul în care , din cauza stării de sănătate, nu poate presta
această muncă. Numărul zilnic de ore se stabileste prin legea de executare a pedepselor .
(4)Pentru stabilirea conținutului obligației prevăzut e de alin.(3), instanța va consulta
informațiile puse la dispoziție periodic de către serviciul de probațiune cu privire la
posibilitățile concrete de executare existente la nivelul serviciului de probațiune și la nivelul
instituțiilor din comunitate .
(5) Condamnatul trebuie să îndeplinească integral obligațiile civile stabilite prin
hotărârea de condamnare,cel mai târziu de 3 luni înainte de expirarea termenului de
supraveghere. ”
Pe parcursul termenului de supraveghere, condamnatul trebuie să respecte măsurile de
supraveghere menționate în primul alineat al textului menționat mai sus și să execute
obligațiile stabilite de instanță , care sunt enumerate in alin.(2). Așadar, măsurile de
supraveghere sunt stabilite prin lege și ele sunt impuse de drept per soanei față de care se
dispune amânarea aplicării pedepsei, în timp ce alegerea obligațiilor este lăsată la latitudinea
judecătorului, care impune una sau mai multe dintre obligațiile mai sus enumerate în alin.(2).
Măsurile de supraveghere au rolul de a i nstitui un control general asupra activităților
condamnatului, fiindu -i supravegheate deplasările, eventualele schimbări de domiciliu sau de
loc de muncă, precum și mijloacele de existență. Obligațiile ce pot fi instituite de instanță au
rolul de a adapta a cest regim de supraveghere la specificul cauzei și la persoana
condamnatului, fiind puse la dispoziția judecătorului multiple posibilități de a configura un
regim de supraveghere cât mai eficient, în acord cu circumstanțele concrete ale speței.
Măsurile de supraveghere în cazul suspendării executării pedepsei sunt similare cu măsurile
de supraveghere în cazul amânării aplicării pedepsei, prevăzute de art. 85 alin. (1) NCP. î n
schimb, gama de obligaț ii ce pot fi impuse de instanță în cazul suspendării pedeps ei sub
supraveghere este mai restrânsă decât în cazul amânării aplicării pedepsei, art. 93 alin. (2)
NCP preluând numai o parte din obligațiile prevăzute de art. 85 alin. (2) NCP. Explicația
acestei situații rezidă în principal în faptul că, în cazul suspe ndării executării pedepsei sub
supraveghere, în afară de obligațiile prevăzute de art. 93 alin. (2) NCP, instanța mai are la
îndemână posibilitatea stabilirii pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor
drepturi, care în acest caz se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare, în condițiile art. 68 alin. (1) lit. b) NCP.în plus, prestarea unei munci
neremunerate în folosul comunității nu mai este doar o obligație lăsată la latitudinea instanței
de judecată, ca în cazul am ânării aplicării pedepsei, ci devine o obligație prevăzută de lege în
toate cazurile când se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, fiind
majorate totodată și limitele acesteia.
13
în cadrul suspendării executării pedepsei sub supraveghere, legiuitorul acordă o mare
importanță executării obligațiilor civile pe care instanța le stabilește în sarcina persoanei
supravegheate. Acestea trebuie îndeplinite integral cel mai târziu cu trei lun i înainte de
expirarea termenului de supraveghere, neîndeplinirea fiind de natură să ducă, în anumite
cazuri, la revocarea suspendării și la executarea pedepsei, conform art. 96 alin. |2) NCP.
Legea penala mai favorabila. Așa cum am arătat mai sus, prestar ea unei munci neremunerate
în folosul comunității este unul dintre principalele elemente de noutate introduse prin noul
Cod penal în materia suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Caracterul de
constrângere al acestei obligații legale reprezintă unul dintre argumentele pentru care noua
reglementare poate fi considerată mai puțin favorabilă pentru persoana condamnată în
comparație cu dispozițiile art. 863 CP 1969. Prin urmare, legea penală mai favorabilă este
legea veche.
2.4. Supravegherea condam natului.
În art.94 noul Cod penal, care nu are corespondent în vechiul Cod penal, se
reglementează modul în care se efectuează supravegherea condamnatului pe durata
termenului de supraveghere, sarcinile care revin serviciului de probațiune și altor organe
abilitare în această materie.22
Astfel a rticolul 94 din NCP prevede :
(1) „Pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute în art. 93 alin. (1) lit. c) -e) se
comunică serviciului de probațiune.
(2) Supravegherea executării obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. a) și lit. b), alin.
(3) și alin. (5) se face de serviciul de probatiune. Verificarea modului de îndeplinire a
obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. c) și lit. d) se face de organele abilitate,
care vor sesiza serviciul de probatiune cu privire la orice încălcare a acestora.
(3) Serviciul de probatiune va lua măsurile necesare pentru a asigura executarea
obligațiilor prevăzute în art. 93 alin. (2) lit. a) și lit. b), precum și alin. (3) într -un
termen cât mai scurt de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
(4) Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probatiune are obligația să sesizeze
instanța, dacă:
a) au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor impuse de
instanță, fie încetarea executării unora dintre acestea;
b) persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută,
în condițiile stabilite, obligațiile care îi r evin;
c) persoana supravegheată nu a îndeplinit obligațiile civile stabilite prin hotărâre,
cel mai târziu cu 3 luni înainte de expirarea termenului de supraveghere. ”
Supravegherea se exercită în principal de către serviciul de probațiune, care ia toate
măsurile care se impun pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor de către persoana
condamnată, primește informațiile necesare atât de la condamnat, cât și de la organele
abilitate cu privire la respectarea măsurilor de supraveghere și la executarea obligați ilor
stabilite de instanță.
În exercitarea controlului respectării mă surilor de su praveghere, consilierul stabilește
și derulează în trevederi cu persoana supravegheată la sediul serviciului de pro bațiune,
22 I. Pascu, P.Buneci, Noul Cod Penal Partea Generală și Codul Penal Partea Generală în Vigoare . Prezentare
Comparativă, Editura Universul Juridic , București,2011, p.129
14
efectuează vizite anunțate sau inopinate la locuinț a persoanei sau in alte locuri, în funcție de
specificul situaț iei, solicita documente privind structura familiei, a pe rsoanelor care se afla in
intreținerea sa sau în a căror întreținere se află , documente privind situația locativă, a locului
de muncă și a mijloacelor de existentă, verifică periodic datele fur nizate de persoana
supravegheată și indeplineș te orice alte masuri de control adaptate cazului.23
De asemenea, tot în competența serviciului de probațiune este și sesizarea instanței de
judecată atu nci când apar motive care justifică încetarea sau modificarea unora dintre
obligațiile instituite, când condamnatul nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută
obligațiile ce îi revin, inclusiv cele civile.
2.5. Modificarea sau încetarea obligații lor.
Articolul 95 din NCP prevede :
(1)„Dacă pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifică fie
impunerea unor noi obligații, fie sporirea sau diminuarea condițiilor de executare a celor
existente, instanța dispune modificarea obligațiilor în mod corespunzător, pentru a asigura
condamnatului șanse mai mari de îndreptare.
(2) Instanța dispune încetarea executării unora dintre obligațiil e pe care l e-a impus, când
apreciază că menținerea acestora nu mai este necesară. ”
NCP acord ă posibilitatea consilierului de probațiune sau judecătorului delegate cu
executarea să sesizeze instanța de executare atunci când, pe parcursul termenului de
supraveghere, apar împrejurări care justifică fie impunerea unor noi obligații sau sporirea
celor exesistente, fie încetarea executării sau diminuarea unora dintre obligațiile sau sporirea
celor existente, fie încetarea executării sau diminuarea unora dintre obligațiile existente.
Instanța de executare poate modifica obligațiile stabilite în sarcina condamnatului, acesta
urmând să respecte obligațiile astefel cum au fost modificate până la împlinirea termenului de
supraveghere sau până la o nouă modificare.
Totodată, dispozițiile art.46 din Legea nr.253/2013 prevăd posibilitatea acordării unor
permisi uni în executarea obligațiilor impuse condamnatului. Astfel, spre deosebire de art. 95,
în urma căruia sunt realizate modificări ale obligațiilor, acordul instanței de părăsire a țării
poate fi acordat pentru maxim 30 de zile într -un an.24
Pe tot parcursul termenulu de supraveghere, atunci când intervin motive întemeiate,
instanța poate impune noi obligații, poate dispune încetarea executării unor obligații sau
modificarea acestora, astfel încât să îi fie asigurate condamnatului șanse sporite de îndreptare.
2.6. Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere se regăsește în art. 96 șu
are următorul conținut:
23 Legea 252/2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune, art. 57.
24 Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, art. 46.
15
(1) „ Dacă pe parcursul termenului de supraveghere persoana supravegheată, cu rea-
credință, nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută obligațiile impuse ori
stabilite de lege, instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.
(2) Dacă până la expirarea termenului de supraveghere persoana supravegheată nu
îndeplinește integral obligațiile civile stabilite prin hotărâre, instanța revocă
suspendarea și dispune executarea pedepsei, afară de cazul în care persoana dovedește
că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească.
(3) Dacă pedeapsa amenzii care a însoțit pedeapsa î nchisorii în condițiile art. 62 nu a fost
executată și a fost înlocuită cu pedeapsa închisorii potrivit art. 63 alin. (2) sau art. 64
alin. (5) și alin. (6), instanța revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei, la
care se adaugă pedeapsa închisorii care a înlocuit amenda.
(4) Dacă pe parcursul termenului de supraveghere cel condamnat a săvârșit o nouă
infracțiune, descoperită până la împlinirea termenului și pentru care s -a pronunțat o
condamnare la pedeapsa închisorii, chiar după expirarea acestui terme n, instanța
revocă suspendarea și dispune executarea pedepsei.
(5) Pedeapsa principală pentru noua infracțiune se stabilește și se execută, după caz,
potrivit dispozițiilor referitoare la recidivă sau la pluralitatea intermediară.
(6) Dacă infracțiunea ulterioară este săvârșită din culpă, instanța poate menține sau
revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. în cazul revocării,
dispozițiile alin. (1), alin. (4) și alin. (5) se aplică în mod corespunzător. ”
În caz de nerespectare a măsurilor de suprav eghere impuse, al nerespectării obligațiilor
civile, precum și în cazul săvârșirii unei infracțiuni cu intenție sau praeterintenție în timpul
termenului de supraveghere, NCP obligă instanța să dispună revocarea suspendării sub
supraveghere a executării ped epsei.
Cu privire la neexecutarea obligațiilor civile, din dispozițiile alin. (2), coroborat cu art.
583 alin. (2) NCPP, rezultă că serviciul de probațiune, procurorul sau partea interesată trebuie
să sesizeze instanța care a pronunțat în primă instanță s uspendarea condiționată, înainte de
expirarea termenului de supraveghere.
Alineatul (3) prevede mecanismul de revocare pentru situația în care amenda penală
aplicată alături de pedeapsa închisorii nu a fost executată și a fost înlocuită cu pedeapsa
închis orii, conform dispozițiilor art. 62 NCP. Suspendarea va fi revocată în acest caz, iar
pedeapsa cu închisoarea aplicată inițial va fi alăturată pedepsei închisorii care a înlocuit
amenda. Conform dispozițiilor art. 63 alin. (2) NCP, pedeapsa rezultată va fi considerată o
singură pedeapsă.
Pentru a atrage revocarea suspendării conform alin. (4), inculpatul trebuie să fi săvârșit o
nouă infracțiune cu intenție sau intenție depășită, în cadrul termenului de supraveghere, care
să fie descoperită în cadrul acelu iași termen și pentru care instanța aplică pedeapsa închisorii.
Prin urmare, nu sunt îndeplinite condițiile revocării în cazul în care instanța aplică pedeapsa
amenzii penale. în această situație, termenul de supraveghere va continua să curgă, iar
pedeapsa amenzii penale este executabilă de la data rămânerii definitive a hotărârii de
condamnare.
Pedeapsa pentru noua infracțiune va fi stabilită potrivit dispozițiilor de la recidivă dacă în
cauză sunt îndeplinite toate condițiile stării de recidivă post -cond amnatorie prevăzute de art.
41, raportat la art. 43 alin. (1) (spre exemplu, instanța aplică o pedeapsă de 2 ani a cărei
executare este suspendată condiționat pe un termen de supraveghere de 3 ani. Dacă pentru
infracțiunea săvârșită în cadrul termenului de supraveghere instanța va stabili o pedeapsă de 3
ani, atunci pedepsele vor fi cumulate aritmetic, instanța urmând să aplice inculpatului o
16
pedeapsă de 5 ani închisoare). Dacă în cauză nu sunt întrunite condițiile recidivei
postcondamnatorii (spre exemplu, pedeapsa suspendată a fost aplicată pentru o infracțiune
săvârșită din culpă sau pedeapsa aplicată este mai mică de 1 an), atunci contopirea dintre cele
două pedepse aplicate va fi realizată conform dispozițiilor de la pluralitatea intermediara [spre
exem plu, atunci când instanța a aplicat o pedeapsă de 2 ani pentru săvârșirea infracțiunii de
ucidere din culpă prevăzute de art. 192 alin. (2) NCP, pe care a suspendat -o pe un termen de
supraveghere de 3 ani, dacă inculpatul săvârșește infracțiunea de furt pr evăzută de art. 228
alin. (1) NCP în termenul de supraveghere, instanța va stabili o pedeapsă de 2 ani, pedeapsă
care va fi contopită conform art. 44 alin. (2), raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) NCP, instanța
urmând să aplice pedeapsa cea mai grea de 2 ani și un spor obligatoriu de 8 luni].
Atunci când în cadrul termenului de supraveghere inculpatul săvârșește un concurs de
infracțiuni, iar cel puțin una dintre infracțiunile concurente a fost săvârșită în stare de recidivă
postcondamnatorie, vor fi apl icate în mod corespunzător dispozițiile art. 43 alin. (2) NCP (v.
observații art. 43).
Legiuitorul a prevăzut în mod expres două operațiuni ce urmează să fie efectuate de către
instanță: revocare și executare. Altfel spus, va fi revocată dispoziția anteri oară de suspendare,
se va realiza contopirea celor două pedepse, iar pedeapsa rezultantă va fi obligatoriu
executată, neputând fi dispusă suspendarea executării pedeps ei rezultante sub supraveghere.
Când condamnatul săvârșește în termenul de supraveghere o infracțiune din culpă,
descoperită în cadrul acestui termen, instanța poate dispune fie revocarea suspendării
executării pedepsei sub supraveghere, fie menținerea acesteia.
Legea mai favorabilă – Aplicare art. 5 NCP -în cazul în care condamnatului i -a fost
aplicată pedeapsa închisorii, care a fost suspendată condiționat sau sub supraveghere conform
C. pen. 1969, iar în cursul termenului de încercare, după intrarea în vigoare a NCP,
condamnatul săvârșește o nouă infracțiune, legea mai favorabilă va fi dete rminată, în
principiu, conform regulilor de la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediară (v.
observații art. 43).
Cu toate acestea, atunci când ambii termeni ai pluralității au avut loc sub imperiul legii
vechi, în a doua etapă a determinăr ii legii mai favorabile deducem din prevederile art. 15 alin.
(1) și art. 16 alin. (1) L egea de Punere în Aplicare a Noului Cod Penal o prezumție legală în
sensul că dispozițiile C. pen. 1969 ar fi mai favorabile.
Această prezumție nu se verifică însă atu nci când în cauză sunt incidente prevederile
pluralității intermediare. Astfel, sub vechea reglementare, chiar dacă infracțiunea săvârșită în
termenul de încercare nu era săvârșită în stare de recidivă, instanța urma să alăture pedepsele
conform art. 83 C. pen. 1969. în această ipoteză, observăm că NCP este legea mai favorabilă,
întrucât prevede sistemul cumulului juridic cu spor obligatoriu, pedeapsa aplicată în urma
acestui mecanism fiind întotdeauna mai mică decât cea rezultată din cumulul aritmetic.
2.6. Anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere se regăsește în art. 97 NCP care
are următorul conținut:
(1)„ Dacă pe parcursul termenului de supraveghere se descoperă că persoana condamnată
mai săvârșise o infracțiune până la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s -a dispus
suspendarea, pentru care i s -a aplicat pedeapsa închisorii chiar după expirarea acestui termen,
suspendarea se anulează, aplicându -se, după ca/., dispozițiile privitoare la concursul de
infracțiuni, recidivă sau pluralitate intermediară.
(2) în caz de concurs de infracțiuni sau pluralitate intermediară, instanța poate dispune
suspendarea executării pedepsei rezultante, dacă sunt îndeplinite condiții le prevăzute în art. 91.
17
Dacă se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, termenul de
supraveghere se calculează de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare prin care
s-a pronunțat anterior suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. ”
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere se anulează atunci când se descoperă
că persoana condamnată săvârșise o altă infracțiune înainte de rămânerea definitivă a hotărârii
prin care s -a dispus suspendarea executării pedepsei, infr acțiune pentru care i s-a aplicat
pedeapsa închisorii. Î ntr-un astfel de caz, în raport cu infracțiunea descoperită, se aplică, în
funcție de situație, regulile referitoare la concursul de infracțiuni, recidivă sau pluralitatea
intermediară.
Suspendarea e xecutării pedepsei sub supraveghere poate fi dispusă din nou în caz de
concurs de infracțiuni sau pluralitate intermediară, dacă sunt îndeplinite condiții prevăzute în
art. 91 NCP. într -o astfel de situație, termenul se calculează însă nu de la data noii h otărâri, ci
de la data hotărârii prin care anterior se dispusese suspendarea executării pedepsei sub
supraveghere. Această soluție prevăzută de lege este explicabilă prin împrejurarea că persoana
mai fusese supusă supravegherii anterior anulării suspendări i executării pedepsei, respectând
măsurile de supraveghere și executând obligațiile impuse.
Dat fiind faptul că textul de lege analiz at mai sus a preluat conținutul art. 86 raportat la art.
85 CP 1969, rămâne de actualitate, Decizia nr. 42/200825, prin car e înalta Curte de Casație și
Justiție, Secțiile Unite, a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al
Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că, „în cazul în care
instanța este învestită prin acelaș i act de sesizare cu judecarea a două infracțiuni intenționate,
săvârșite de același inculpat, dintre care una anterior și cealaltă ulterior rămânerii definitive a
hotărârii de condamnare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, sunt aplicabile
exclusiv dispozițiile art. 85 din Codul penal (din 1969 ). Pedeapsa ce va fi executată urmează
a fi determinată astfel: se vor aplica pedepse pentru fiecare dintre cele două infracțiuni deduse
judecății; se va dispune anularea suspendării condiționate a exe cutării pedepsei pronunțate
anterior; se va contopi, potrivit regulilor de la concursul de infracțiuni, pedeapsa a cărei
executare a fost inițial suspendată condiționat cu pedeapsa care a atras anularea acesteia,
putându -se adăuga un spor de pedeapsă; pede apsa rezultantă, astfel determinată, se va
contopi, după caz, conform regulilor prevăzute la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea
intermediară, cu cea stabilită pentru fapta săvârșită în termenul de încercare, putându -se
adăuga un spor de pedeapsă".
Legea penală mai favorabilă. Art. 97 NCP are un conțin ut asemănător cu cel al art. 86
raportat la art. 85 CP 1969, motiv pentru care problema legii penale mai favorabile nu se
pune. Instanța competentă și procedura în caz de anulare a suspendării executării pedepsei sub
supraveghere sunt reglementate în art. 583 NCPP.
2.7. Efectele suspendării executării pedepsei sub supraveghere
Efectele suspendării executării pedepsei sub supraveghere se regăsesc în articolul 98 NCP
care are următorul conținut:
(1) „în cazul în care condamnatul nu a săvârșit o nouă infracțiune descoperită până la
expirarea termenului de supraveghere, nu s -a dispus revocarea suspendării executării
pedepsei sub s upraveghere și nu s -a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se
consideră executată.
(2) Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu produce efecte asupra măsurilor
de siguranță și a obligațiilor civile prevăzute în hotărârea de condamnare. ”
25 Monitorul Oficial , nr.204 din 31 martie 2009
18
Referitor la efectele suspendării executării pedepsei sub supraveghere, putem observa o
diferență importantă, NCP renunțând la reabilitarea de drept a condamnatului prin simpla
împlinire a termenului de supraveghere. Prin urmare, de la acel moment p edeapsa va fi
considerată executată și va începe să curgă termenul de reabilitare de drept, în conformitate cu
art. 165 NCP.
Dacă pe lângă pedeapsa închisorii suspendată este aplicată și o pedeapsă complementară,
executarea acesteia din urmă va înc epe, potrivit art. 68 alin. (1) lit. b) NCP, de la data
rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. Prin urmare, având în vedere că pedeapsa
complementară poate fi aplicată pe o durată de maximum 5 ani de zile, iar termenul de
supraveghere poate fi de cel mult 4 ani, executarea pedepsei complementare poate continua și
după împlinirea termenului de supraveghere.
Însă principalul efect al suspendării executării pedepsei sub supraveghere este acela că
pedeapsa se consideră executată dacă până la sfâ rșitul termenului de supraveghere
condamnatul nu a săvârșit o nouă infracțiune descoperită în acest interval, dacă nu s -a dispus
revocarea suspendării pedepsei ori dacă nu s -a descoperit o cauză de anulare. Prin urmare,
pedeapsa considerându -se executată, condamnatul nu mai poate fi pus în situația executării
acesteia în mod efectiv26.
În schimb, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile de mai sus, cel condamnat nu mai este
reabilitat de drept, așa cum se întâmpla în condiț iile art. 86 CP 1969. Reabilita rea de drept va
avea loc în condițiile stabilite de dreptul comun în materie (art. 165 și urm. NCP), iar
termenul de reabilitare va începe să curgă de la data împlinirii termenului de supraveghere,
conform art. 167 alin. (4) NCP.
Suspendarea executări i pedepsei sub supraveghere nu produce niciun efect asupra
măsurilor de siguranță, condamnatul fiind dator să se supună executării acestora chiar de la
data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, întrucât scopul lor este acela de a înlătura
o star e de pericol și de a preîntâmpina săvârșirea faptelor prevăzute de legea penală
Suspendarea executării pedepsei nu produce efecte nici asupra obligațiilor civile prevăzute
în hotărârea de condamnare. Acestea trebuie să fie executate integral de către persoana
condamnată, cel mai târziu cu trei luni înainte de expirarea termenului de supraveghere,
neexecutarea lor fiind susceptibilă să conducă la revocarea suspendării executării pedepsei
sub supraveghere, în condițiile art. 96 alin. (2) NCP.
Legea penala mai favorabila. După cum am arătat, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile de
mai sus, cel condamnat nu mai este reabilitat de drept, așa cum se întâmpla în condițiile art.
866 CP 1969. Prin urmare, legea penală mai favorabilă este legea veche.
3. Consacrarea legislativă a suspendării executării pedepsei în m ai mult e
țări ale lumii.
Problema infractorilor primari sau ocazionali și a pedepselor de scurtă dur ată a făcut
obiectul d ezbaterilor la diferite congrese internaționale desfășur ate la Londra în 1872 și apoi
la Roma în anul 1885 .
26 C.Niculeanu, tratat de drept penal.Partea generală, vol.II, Sancțiunile penale în noul Cod penal, Editura
Sitech, Craiova,2013, p.84
19
În anul 1884 s enatorul fr ancez Berranger a prezentat Parlamentului fr ancez un proiect
de lege asupra atenuării și agravării pedepselor , în c are se propunea pentru prima dată
suspendarea executării pedepsei pentru a se înlătur a gravele consecințe ale privării d e libertate
pe o perioadă redusă d e timp, însă din c auza discuțiil or generate de problema agravării
pedepsei datorită stării d e recidivă , acest proiect a fost abandonat . Ideile senatorului
Berranger au fost preluate însă de către statul belgian care prin L egea din 31 m ai 1888 a
reglementat pentru prima dată instituți a suspendării executării pedepsei , sub f orma
preconizată în proiectul fr ancez. Participanții la Congresul d e la Petersburg din 1890 urm au să
se pronunțe asupra admiterii sau respingerii instituți ei suspendării executării pedepsei , aspect
ce influi ența decisiv adoptarea acestei instituții în c elelalte state, în tim p ce în doctrina penală
se contura o tendință f avorabilă cu privire la această instituți e.
Congresul a amânat pentru o dată ult erioară acest lucru , c a urmare a concluziil or
formul ate de profesorul Pools de la Univ ersitatea din Utr echt, aceeași problematică r eluându –
se la Congresul d e la Paris din 1895 , când s -a adoptat o poziție favorabilă instituți ei
suspendării executării pedepsei și c oncluzi a la care s-a ajuns a fost aceea că legislațiile care
recunosc tribun alelor respective dreptul de a acorda infractorilor primari condamnați la
pedepse scurt e suspendarea eecutării pedepsei , cu prind c ele mai bun e dispoziții cun oscute. ”
Pe acest fund al s-au conturat trei sisteme legislative de bază, iar statele care ulterior au
introdus în l egislațiile penale instituți a executării pedepsei s-au orientat spre sistemul c are se
adapta corespunzăt or nivelului s ocial-economic al acestora.27
3.1. Consacrarea legislativă a suspendării executării pedepsei în SU A.
În SU A acest sist em își are originil e din anul 1841, când un anum e John Augustus, un
cizmar din B oston, a solicitat unei instanțe judecătorești să îi încr edințeze un infr actor care urma
să fie condamnat, pentru a supraveghea conduit a acestuia.Ca atare, judecătorul a suspendat
pronunț area sentinț ei și i-a impus lui Augustus să s e prezinte din n ou în inst anță du pă o
perioadă de timp, împreună cu infr actorul, și să îi c omunic e informații referitoare la conduit a
infractorului c are dacă își r evizui a comportamentul în acel interval de timp, jud ecătorul nu
mai pronunț a condamnarea sa, iar în c az contrar dis punea condamnarea acestuia.
Infractorului i s e impunea obligația de a avea o conduită bună, i ar supravegherea lui era
încredințată unui funcți onar special denumit " probation officer". În c azul în c are în cursul
termenului d e încercare infractorul își încălc a obligația asum ată, judecătorul îi aplica o
pedeapsă, iar în c az contrar se solicita scoaterea definitivă a infractorului din c auză.
Mai târziu s -a adoptat și în st atul M assachuss etts instituți a suspendării executării pedepsei,
menținându -se această formă d e supraveghere exercitată de "probation officer," acest sist em fiind
27 P.V. Iv anov, V.D. Dr ept Penal. Partea Generală, M oscova, 2001, p.324.
20
adoptat și în N oua Zeelandă în 1886, însă numai cu privire la infractorii primari și num ai pentru
infracțiuni ușoare.
3.2. Sus pendarea executării pedepsei în Anglia.
În Anglia, suspendarea executării pedepsei își are originea în jurisprudență, în b aza căreia
judecătorul avea facultatea să amâne pronunțarea hotărârii, sti pulând însă d e la infractor o cauțiun e
de bună c onduită d enumită "r ecognisance" (a recunoaște, a admite), din această combin ație rezultând
practicarea suspendării c ondiționate prin sus pendarea pronunțării h otărârii.
Prin L egea din 8 august 1887, adoptă legea de încercarea a infractorilor primari, a fost
introdusă în Anglia instituți a suspendării, du pă modelul instituți ei adoptate de către statul
Massachuss ets. Potrivit acestui sist em, jud ecătorul sus penda pronunțarea hotărârii d e condamnare
pe perioada unui t ermen de încercare al cărui cu antum era lăsat la latitudin ea acestuia, pe baza unor date
privitoare la antecedentele penale ale infractorului, gr avitatea redusă a faptelor precum și orice alte
circumst anțe atenuante excepționale. De acest sist em nu puteau beneficia însă c ei care au suf erit o
condamnare anterioară, precum și c ei care au săvârșit infr acțiuni pedepsite cu m ai mult d e doi ani
închis oare.
Alături d e acest sist em m ai exista și cel denumit "summ ary jurisdicti on act," potrivit
cărui a instanța avea posibilit atea ca pentru infr acțiuni m ai puțin gr ave să înlătur e represiunea fără a
pronunța o condamnare, sau să c onstate culpabilitatea infractorului și apoi să îl l ase în lib ertate în
baza obligației, care putea fi garantată printr-o cauțiun e, de a avea o conduită c orespunzăt oare și de a
se prezenta în inst anță ori de câte ori va fi ch emat, iar pentru infr acțiunil e mai grave această
procedură putea fi aplicată num ai infr actorilor min ori. Legea din 21 august 1907 a completat legea
engleză din 1887, fiind intitul ată "Probation of offenders act," adică l egea de încercare a infractorilor,
care conferea judecătorului posibilit atea de a ordona supravegherea infractorilor printr-un
"probation officer" așa cum s -a adoptat încă d e la început în statul M assachuss ets. "Probation officer"
avea obligația de a-1 supraveghea pe infractor, respectiv să îl vizit eze, să îl c onsilieze, să îi procure de
lucru și ult erior întocmea în acest sens un r aport pe care îl prezenta judecătorului.
Sistemul anglo-saxon nu a fost admis iniți al în dr eptul europea n decât în c azul un or
măsuri educative luate față minorii delincv enți.
Deși apreciat că profita incul patului c are era absolvit nu numai de pedeapsă d ar și d e
condamnare, acest sist em a fost critic at ca fiind d ezavantajos deoarece infractorul s e afla sub o
21
strictă su praveghere, chi ar și pentru săvârșir ea unei infr acțiuni c are prezenta un pericol social
redus, i ar pe de altă parte acest sistem presupunea un aparat polițienesc bin e organizat, inclusiv în
ceea ce privește cazierul judici ar, iar la vremea respectivă nu t oate statele dispuneau de o asemenea
instituți e.28
3.3. Sus pendarea executării pedepsei în legislația Germană
Sistemul d e drept German are ca fundament instituți a grațierii condiționate, care, așa cum s -a
menționat, a precedat instituți a suspendării pedepsei, însă și acest sist em a fost su pus un or critici,
fiind apreciat ca defectuos deoarece constitui a, pe lângă faptul că s e încălc a puterea judecătorească
de către puterea executivă, și un prilej de abuzuri.29
3.4. Suspendarea executării pedepsei în l egislația Franceză
Cel de-al treilea sistem este cel francez și c are a fost avut în v edere și de către
legiuit orul r omân, astfel că sub influ ența ideilor pozitivist e, în v ederea încur ajării d elicvenților
primari de a nu m ai săvârși în viit or alte infracțiuni, prin L egea din 26 m artie 1891 – "La loi
Berranger", cun oscută și sub denumir ea de "le sursis sim ple", s-a introdus și în l egislația
franceză instituți a suspendării c ondiționate a suspendării pedepselor.
Astfel, aplicarea unei pedepse cu sus pendare era facultativă pentru jud ecător care la pronunțarea
unei asemenea hotărâri tr ebuia să aibă în vedere antecedentele penale și condițiil e de viață ale
incul patului, i ar acesta din urmă nu executa pedeapsa aplicată decât în c azul în c are ar fi fost din n ou
condamnat pentru o altă faptă.
Prin Ordonanța din 23 d ecembri e 1958, în Fr anța s-a legiferat și modalitatea de suspendare a
pedepsei cunoscută sub d enumir ea de "le sursis avec mis e â l'epreuve" care conferă instanței
judecătorești posibilit atea pronunțării un ei pedepse prin aceeași hotărâr e prin c are a fost constatată
și vin ovăția incul patului, i ar condamnatul este încredințat spre supraveghere unui d elegat al instanței.
Conform noului C od penal francez intr at în vig oare prin Legea 92-683 din 22 iuli e 1992 și c are a
clasificat infr acțiunil e în crim e, delicte și contravenții și c are a consacrat totodată și răspunderea
28 L.D. G auhmanov. Drept Penal : Partea Generală și s pecială: Curs univ ersitar pentru stud enții l a zi.-
Moscova , 2002 .- P. 267.
29 Ibedem .- P.273
22
penală a persoanelor morale (juridic e), în c azul suspendării sim ple, inst anța de judecată este în
măsură să aprecieze dacă acordă sus pendarea condiționată unui anumit delicvent și c are îndeplinește
condițiil e impuse de lege, context în care acesta va trebui atenționat asupra consecințelor pe care le va antrena
o condamnare ulterioară pentru o nouă infr acțiun e care va fi comisă în t ermen de cinci ani, d acă
suspendarea a fost dispusă pentru o pedeapsă aplicată pentru o crimă s au un d elict, sau în t ermen de doi
ani, dacă condamnarea privește o contravenție.
Pentru persoanele morale, sus pendarea simplă este aplicabilă c ondamnăril or la amendă s au la
următ oarele pedepse: interdicți a de a exercita una sau mai mult e activități c omerciale, cu exclud erea piețelor
public e, interdicți a de a face apel la economie, interdicți a de a emit c ecuri s au de a utiliz a cărți d e plată.
De asemenea instanța poate să acorde o suspendare parțială iar hotărârea pronunțată trebuie să
cuprindă întind erea pedepsei a cărei executare a fost sus pendată.
În cazul săvârșirii un ei noi infr acțiuni în cursul termenului d e încercare, inst anța care se
pronunță asupra noii infr acțiuni poate hotărî printr-o decizie specială și m otivată că pedeapsa pe care o
va pronunța nu v a atrage revocarea suspendării anterioare acordată sau nu v a antrena decât o
revocare parțială pe o durată care o va determina (art.132 -38 alin.2, C od penal francez), iar dacă m ai
multe condamnări anterioare însoțite de suspendare riscă a fi revocate, instanța poate limit a revocarea,
a uneia sau mai mult ora dintr e suspendăril e anterioare și în c azul când inst anța n-a statuat expres
asupra dispensei de revocare, condamnatul poate cere ulterior să b eneficieze de această dis pensă. De
asemenea, orice condamnare însoțită d e o suspendare parțială se consideră inexistentă în t otalitate și nici
o compensare nu se va acorda condamnatului pentru partea din pedeapsă care nu a fost sus pendată și pe
care a executat-o.
În cantonul din G eneva, instituți a suspendării a fost adoptată prin L egea din 29 octombrie
1892, în Portugalia prin Legea din 6 iuli e 1893, în It alia prin L egea denumită și Ronchetti din 26
iulie 1904, în S pania prin L egea din 19 m artie 1908, în Ung aria prin L egea XXXVI din 1908
denumită și "Novela Penală," iar în Austria prin Legea din 23 iuli e 1920.
Consacrarea legislativă în m ai mult e țări europene – așa cum s -a menționat mai sus – a generat o
preocupare favorabilă privind r eglementarea instituți ei sus pendării c ondiționate și în alte state,
datorită unei politici penale guvernată de principii reformatoare ce vizează diminu area aplicării un or
pedepse cu închis oare în regim d e detenție prin substituir ea acestora cu unele măsuri n eprivative de
libertate, care includ și sus pendarea condiționată.
23
În acest context se impune a fi menționată Rezoluția 65 privind sus pendarea executării pedepsei,
probațiunea și alte măsuri d e înlocuire a pedepselor privative de libertate adoptată de Comitetul d e
Miniștri al Consiliului Europei la data de 22.01.1965, precum și R ezoluția 73 privind tr atamentul
de scurtă dur ată al delicvenților adulți, adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei la
data de 13.04.1973 prin c are se recomandă guv ernelor statelor membre să limit eze atât cât este
posibil privarea de libertate a autorilor unor infr acțiuni minore și a persoanelor care ar prezenta un
pericol social redus.30
3.4. Suspendarea executării pedepsei în R. M oldova.
Unirea principatelor române din anul 1918 -1919 a cauzat implicit și unific area legislativă în
domeniul dr eptului penal, prin extind erea în 1919 asupra Basarabiei a Codului Penal din 1865.
În vechiul r egat instituția suspendării executării pedepsei nu a fost intr odusă în C odul penal din
1864, d e altfel nici în Fr anța la acea dată nu era cunoscută. Ulterior, s-a depus în Parlament în anul
1897 din inițiativa lui P.Grădișt eanu un proiect de lege care însă nu a fost adoptat datorită li psei de
mijloace necesare pentru id entific area infractorilor și c onstatarea recidivei. O altă înc ercare aparține
fostului ministru de justiți e C.Dis escu în anul 1900 în proiectul d e modificare a Codului penal și a
Codului d e procedură penală, d ar nici d e această d ată nu a fost posibilă c onsacrarea legislativă a
instituți ei suspendării.31
Prin L egea XXXVI din anul 1908 asupra completării și m odificării C odului penal și a Codului
de procedură penală (denumită și N ovela Penală)
Astfel, sus pendarea executării pedepsei se putea pronunța dacă pedeapsa închis orii
corecționale aplicată nu depășea o lună d e zile, precum și c ea a amenzii, și raportat la împrejurăril e de
trai ale condamnatului precum și l a toate celelalte împrejurări ale speței ( art.1 alin. l) și s e aprecia că
suspendarea va avea efect favorabil asupra conduit ei condamnatului, i ar efectul sus pendării s e
extind ea și asupra amenzii aplicate ca pedeapsă accesorie, dar nu și asupra celorlalte dispoziții din
sentință ( art. l alin.2). Cazurile prevăzut e de art.2 în c are nu s e putea acorda suspendarea erau
următ oarele:
a) dacă inst anța judecătorească a pronunțat o hotărâre prin care s-a aplicat o pedeapsă pentru o
30 ibedem .- P. 277
31 Mitr eache C. Drept Penal Român .- Bucur ești, 1999
24
infracțiune ce s-a executat, ori pentru t entativa unei infracțiuni c are se pedepsește cu munc a silnică ori cu
recluziun ea;
b) în cazul în c are condamnatul a fost condamnat definitivi pentru vr eo crimă, ori în int ervalul
de timp de zece ani a fost condamnat definitiv l a închis oare corecțională, în genere, ori la închis oare
polițienească d e peste o lună, afară de cazul în c are, beneficiind a fost grațiat,
c) în c azul în c are condamnatul a comis infr acțiun ea din motive josnice.32
Termenul d e încercare, denumit tim p de probă, era de trei ani și pedeapsa suspendată nu s e putea
executa față de condamnatul contra cărui a în int ervalul de trei ani de probă, d e la data când s entința a
rămas definitivă în c ontra sa, nu s -a introdus vr eo procedură penală (art.3).
Articolul 4 s e referă la revocarea suspendării, și c a atare, dacă în ainte de expirarea timpului d e
probă, c ontra condamnatului s -a introdus procedura penală pentru vr eo infracțiune săvârșită în tim pul
de probă și în b aza acestei noi proceduri inst anța 1-a condamnat pentru vr eo crimă ori vreun delict c omise
intenționat, pedeapsa suspendată se va executa fără a proceda la cumul area pedepselor și în alte cazuri d e
condamnare instanța aprecia în funcți e de împrejurăril e speței dacă urma ca pedeapsa suspendată să fi e
executată sau nu. in același mod inst anța urma să decidă și în c azul când condamnatul a fost achitat
în noua procedură pe motivul că acuzatorul și -a retras acuzația. Instanțele judecătorești care pronunțau o
hotărâre cu suspendare condiționată erau inst anțele judecătorești ori administr ative de gradul I ori
instanțele de apel.
În ch estiunea suspendării puteau declara apel în f avoarea condamnatului, num ai el însuși,
reprezentantul său l egal și apărătorul său, i ar împotriva lui num ai Parchetul în c auzele în care
competența aparținea instanțelor judecătorești.
Cu ocazia elaborării C odului penal s-a ajuns l a concluzi a că era necesară introducerea în
legislația penală a instituți ei sus pendării executării pedepsei care era în c oncordanță cu
princi piile moderne ale individu alizării pedepselor și c are de altfel, era deja prevăzută în C odul penal
transilvăn ean.
Consiliul l egislativ întrunit cu această ocazie a apreciat că princi piul fund amental al
instituți ei sus pendării" este următ orul: c elui c ondamnat pentru prima dată și pentru infracțiuni
ce i-ar atrage o pedeapsă privativă d e libertate de scurtă dur ată, d e cel mult d oi ani, i s e oferă
ocazia de a se reeduca nu prin efectul discut abil al pedepsei, ci prin propria lui voință, punându -1 la
32 Zolyzneak, M. Drept penal. Partea generală .- Iași : Ch emarea, 1999 . – P . 349
25
încercare și să probeze printr-o conduită ireproșabilă în int ervalul de timp fixat că pentru el pedeapsa
nu este necesară, iar această înc ercare se acordă d acă din circumst anțele faptului și c onduit a sa
anterioară el merită o considerație deosebită și justifică așteptările că pe viitor conduit a lui va fi
bună, chi ar fără executarea pedepsei, principiu care și în prezent este guvernat de aceleași
considerente. Discuții c ontradictorii au fost în l egătură cu t ermenul d e încercare, dacă acesta trebuie
fixat de legiuitor, sau dim potrivă, lăsat la latitudin ea judecătorului c are să îl st abilească cum cr ede de
cuviință, înăuntrul unui int erval maxim fix at de lege, ajungându -se la concluzi a că dacă termenul
de încercare ar fi lăsat la aprecierea judecătorului, s -ar putea ca acesta să reducă l a nimic o încercare
care ar fi tr ebuit să aibă o anumită dur ată spre a deveni probantă, astfel că a fost stabilit un int erval de
timp de doi ani fix at de lege, plus dur ata pedepsei aplicate. De asemenea, discuții s -au purtat și d acă
trebuie aplicată mai întâi pedeapsa și apoi să s e pronunțe suspendarea, sau sus pendarea să se acorde
înainte de aplicarea oricărei pedepse, în contextul în c are, așa cum s -a menționat, sist emul fr ancez a
promovat prima opinie, iar în sist emul anglo – american se aplica suspendarea înainte de vreo
condamnare, adică s e suspenda însăși pronunțarea hotărârii.
În cele din urmă s -a adoptat sist emul fr ancez și instituți a suspendării executării pedepsei a fost
reglementată în art. 65 -69 din C odul penal .
Astfel, dacă inst anța de judecata, luând in c onsiderare circumst anțele cauzei și persoana celui
vinovat, va ajunge la concluzi a ca nu este rațional ca condamnatul sa execute pedeapsa sub f orma
de privațiune de libertate pe un termen anumit, ea poate dispune suspendarea pedepsei aplicate
condamnatului, indicând in s entința motivele acestei hotărâri. În acest caz, inst anța de judecata
decide neexecutarea sentinței daca in decursul t ermenului d e proba, fixat de instanța de judecata,
condamnatul nu v a săvârși o noua infracțiun e si daca va îndeplini obligațiile puse in seama lui d e
instanța de judecata pe termenul d e proba. Pentru a se putea acorda suspendarea executării pedepsei
trebuiau întrunit e cumul ativ m ai mult e condiții prevăzut e și anume:
a) aplicarea unei condamnări l a cel mult d oi ani închis oarea corecțională, d etențiun e
simplă sau amendă;
b)cel condamnat să nu fi suf erit m ai înainte nici o condamnare privativă d e libertate
pentru crimă s au delict, chiar dacă a fost reabilitat;
c)dacă față de circumst anțele faptului și antecedentele condamnatului inst anța apreciază că
26
peviitor conduit a lui va fi bună chi ar fără executarea pedepsei.33
Termenul d e încercare era de la un an la cinci ani plus dur ata pedepsei aplicate și
măsur a suspendării tr ebuia motivată și totodată i s e atrăgea atenția condamnatului asupra
consecințelor ce ar rezulta din n erespectarea condițiil or suspendării.
Suspendarea executării pedepsei nu s e putea aplica în cazurile enumerate de art.66 și anume:
a) în c az de concurs r eal de infracțiuni s au de contopire de pedepse, când inst anța a pronunțat o
pedeapsă m ai mare de un an;
b) când pedeapsa corecțională este rezultată din aplicarea circumst anțelor atenuante pentru
crimă, afară d e delapidare, dacă infr actorul a depus în într egime suma delapidată până l a
pronunț area hotărârii ultim ei instanțe de fond.
Revocarea suspendării apare reglementată de art.67 potrivit cărui a condamnatul care înainte de
expirarea termenului de încercare socotit de la data pronunțării h otărârii c ondamnatoare a săvârșit o
nouă infr acțiun e calificată de lege drept crimă s au delict, pentru c are a fost condamnat printr-o
hotărâre definitivă, chi ar după trecerea termenului d e mai sus, este supus la executarea pedepsei ce
fusese suspendată, exceptându -se cazul infr acțiunil or neintenționate sau pedepsite de instanță
numai cu amendă.
Pedeapsa ce urmează să s e execute nu se contopește în nici un c az cu penalitatea aplicată
pentru ultim a infracțiun e (art.67 alin.2) și pedeapsa suspendată se execută, d e asemenea, în cazul
când s -a impus condamnatului această înd atorire înainte de expirarea termenului d e încercare (art.67
alin3).
Dacă tim pul de încercare a expirat fără să fi int ervenit vreuna din c auzele de revocare a
suspendării pedepsei prevăzut e de art.67 C od penal, condamnarea se consideră in existentă (art.68)
deci int ervenea reabilitarea de drept.
Condamnații pentru c ontravenții, d acă întrun eau condițiil e generale prevăzut e de art.65,
puteau beneficia de suspendarea executării închis orii sau amenzii polițienești, tim pul de încercare în
33 Tănăs escu, I. Drept penal general. – Bucur ești: All Beck, 2002. . P 232
27
acest caz fiind d e opt luni, i ar dis pozițiil e referitoare la definitiv area sau revocarea suspendării s e
aplicau și acestora.34
După cel deal doilea război mondial când M oldova intră în c omponența U.R.S.S. a cauzat
implicit și unific area legislativă în d omeniul dr eptului penal, prin extind erea în 1961 asupra
Basarabiei a Codului Penal .
Ca urmare a adoptării n oului C od Penal Nou la 24 m artie 1961 sa inclus în c apitolul IV
întitul at "APLICAREA PEDEPSEI ȘI ABSOLOVIREA DE PEDEAP SA ", în art. 43 întitul at
Condamnarea cu sus pendarea pedepsei .
Astfel, daca instanța de judecata, luând in c onsiderare circumst anțele cauzei și persoana celui
vinovat, va ajunge la concluzi a ca nu este rațional ca condamnatul sa execute pedeapsa sub f orma
de privațiune de libertate pe un termen anumit, ea poate dispune suspendarea pedepsei aplicate
condamnatului, indicând in s entința motivele acestei hotărâri. In acest caz, inst anța de judecata
decide neexecutarea sentinței daca in decursul t ermenului d e proba, fixat de instanța de judecata,
condamnatul nu v a săvârși o noua infracțiun e si daca va îndeplini obligațiile puse in seama lui d e
instanța de judecata pe termenul d e proba.
Condițiil e ce trebuiau întrunit e cumul ativ pentru a se putea acorda suspendarea executării
pedepsei erau enumerate în art.43 C od penal și anume:
a) pedeapsa aplicată să fi f ost închis oarea nu m ai mult d e cinci ani sau amenda.
b) infractorul să nu m ai fi f ost condamnat anterior la pedeapsa închis orii, afară
de cazul când c ondamnarea intră în vr eunul dintr e cazurile care se referă la condamnăril e care
nu atrag starea de recidivă:
1)infracțiunil e săvârșit e în tim pul minorității
2) infr acțiunil e amnisti ate
3) fapte care nu mai sunt prevăzut e de lega penală, c ondamnăril e pentru c are a
intervenit r eabilitarea sau în privinț a cărora s-a împlinit t ermenul d e reabilitare. 35
34 ibedem P. 240
35 Codul penal din 1961
28
Condamnarea cu sus pendarea pedepsei nu s e aplica persoanelor care au săvârșit infr acțiunil e
prevăzut e la articolele 61 – 66, alineatul tr ei al articolului 67, articolele 69, 70 și 74, alineatul doi al
articolului 74/1, alineatul întâi al articolului 74/2, articolele 88, 89 si 95, alineatele trei, patru si
cinci ale articolului 102, articolele 103, 103/1 si 104, alineatele doi ale articolelor 107/1 si 113,
articolele 113/1 si 116/1, alineatul patru al articolului 119, alineatele trei si patru ale articolului 120,
articolul 121, alineatele trei ale articolelor 122 si 123, articolul 123/1, alineatele trei si patru ale
articolului 125, articolul 159/1, alineatul tr ei al articolului 187, alineatul d oi al articolului 206/1,
alineatul patru al articolului 214, articolele 225/1 – 225/3, 227 si 227/1, punctul 3) al articolului 241
din C od Penal .
În cazul c ondamnării pentru o infracțiun e prin c are s-a produs o pagubă avutului obștesc,
instanța putea dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei num ai dacă paguba era
integral reparată până l a pronunțarea hotărârii. Deoarece scopul legii penale – la acea dată, așa cum
apărea reglementat în art.1 al Codului penal era acela de a apăra și proprietatea socialistă, r egimul
sancționator al pedepselor în cazul săvârșirii infr acțiunil or contra avutului obștesc era mult m ai sever
decât cel prevăzut în c azul săvârșirii infr acțiunil or contra avutului particul ar, aspect ce a avut im pact
și asupra instituți ei suspendării c ondiționate, condițiil e de aplicare ale acesteia fiind distinct e raportat
la avutul obștesc sau particul ar, astfel că pentru infr acțiunil e contra avutului public pedeapsa aplicată
trebuia să fie de cel mult ș ase luni închis oare și în c azul producerii un ei pagube avutului public paguba
trebuia să fi reparată până l a pronunțarea hotărârii, această ultimă condiți e nefiind prevăzută în c azul
în care s-ar fi produs o pagubă avutului particul ar.
Termenul d e încercare, care se socotea de la hotărâr ea prin c are s-a pronunțat sus pendarea
condiți onata executării pedepsei a rămas definitivă, era compus cuantumul pedepsei închis orii
aplicate la care se adaugă interval de timp de doi ani, iar în c azul când pedeapsa a executare a
fost sus pendată era amenda, termenul d e încercare era de un an.
În caz de condamnare cu sus pendarea pedepsei pot fi st abilite pedepse complementare.
Controlul asupra comportamentului c elui c ondamnat cu sus pendarea pedepsei este exercitat de
organul d e stat specializat, iar in c azul milit arilor de comandamentul unitățil or si instituțiil or
milit are. In c az de condamnare cu sus pendarea pedepsei, inst anța de judecata poate pune in sarcina
condamnatului înd eplinirea anumit elor obligații: sa nu-si schimb e, fără înv oirea organului d e stat
specializat care exercita controlul asupra comportamentului c ondamnatului, d omiciliul st abil, l ocul
de munc a sau de învățătură; s a nu fr ecventeze anumit e locuri; s a-si susțină m aterial familia. Inst anța
29
de judecata poate pune în sarcina celui c ondamnat cu sus pendarea pedepsei si înd eplinirea altor
obligații care pot contribui l a corijarea condamnatului. Pe durata termenului d e proba, inst anța de
judecata, la propunerea organului c are exercita controlul asupra comportamentului c elui condamnat
cu sus pendarea pedepsei, poate anula in într egime sau in parte ori poate completa obligațiile
stabilite anterior pentru c el condamnat cu sus pendarea pedepsei.36
Dacă până l a expirarea termenului d e încercare condamnatul nu a îndeplinit obligațiile
civile stabilite prin hotărârea de condamnare, instanța poate dispune revocarea suspendării executării
pedepsei, afară de cazul când c el condamnat dovedește că nu a avut putința de a îndeplini acele
obligații.
Așa cum r ezultă din cu prinsul art.43 C od penal, daca în cursul t ermenului d e încercare dacă
condamnatul înc alcă pe durata termenului d e proba ordinea public a, ceea ce atrage aplicarea
sancțiunii administr ative, nu-si îndeplinește obligațiile date in seama pe durata termenului d e proba,
instanța de judecata, in t emeiul propunerii corespunzăt oare a organului indic at la alineatul cinci al
prezentului articol care prevede , poate pronunța o încheiere cu privire la trimit erea condamnatului
pentru a-si executa pedeapsa stabilita prin sentința.
În cazul când c el condamnat cu sus pendarea pedepsei săvârș ește pe durata termenului d e
proba o noua infracțiun e, inst anța de judecata îi stabilește pedeapsa conform prevederilor articolului
40 din prezentul C od Penal care prevede că d aca după pronunțarea sentinței, dar înainte de
executarea completa a pedepsei, condamnatul a săvârșit o noua infracțiun e, inst anța de judecata
adaugă, în într egime sau parțial, la pedeapsa aplicata prin n oua sentința, partea neexecutarea a
pedepsei, pronunțate prin sentința anterioara. Revocarea suspendării nu are loc însă d aca infracțiun e;
săvârșită ult erior a fost descoperită du pă expirarea termenului d e încercare. Dacă infr acțiun ea ulterioară
este săvârșită din poate aplica suspendarea condiți onată a executării pedepsei chiar dacă
infractorul a fost condamnat anterior cu sus pendare condiționată a executării pedepsei, în acest caz
nu m ai are loc revocarea primei .
Anularea suspendării nu are loc dacă infr acțiun ea care ar fi putut atrage anularea a fost
descoperită du pă expirarea termenului d e încercare.
36 Borodac C. Dr ept penal . Partea generală .- Chișinău 1992
30
Aceste dispoziții l egale expuse mai sus cu privire la instituți a suspendării c ondiționate se
regăsesc și în l egislația actuală, m odificări surv enind numai referitor la condițiil e de aplicare a
acesteia.37
După intr area în vig oare a Constituți ei Moldovei la data de 29 iuli e 1994, în d octrină și în
practică s -au exprimat puncte de vedere diferite cu privire la conceptul "obștesc" c e avea relevanță
pentru st abilirea corectă a încadrării juridic e a unor infr acțiuni, în c ontextul în c are art.127
alin.l din Constituți e prevede că st atul ocrotește proprietatea publică și privată, iar potrivit art.46
alin.1 din C onstituți e proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege indiferent de titular, iar în
cuprinsul l egilor penale speciale nu au intervenit m odificări în acest sens.
Vom înc erca acum să r edăm principalele nuanțe a art. 90 întitul at : “ Condamnarea cu
suspendarea condiționata a executării pedepsei ”
Legea penală a Republicii M oldova (art. 90 C P) prevede o modalitate specială de liberare de
pedeapsă penală – suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Suspendarea condiționată îns eamnă lib erarea condiționată de la executarea reală a pedepsei
sub f ormă d e închis oare cu anumit e condiții d e la executarea reală a pedepsei sub f ormă d e
închis oare cu anumit e condiții puse de instanța de judecată.38
Așadar, condițiil e de suspendare condiționată a pedepsei sunt:
1. persoana i s-a stabilit pedeapsa sub formă d e închis oare;
2. termenul d e închis oare pentru săvârșir ea unei infr acțiuni int enționate nu este mai mare
de 5 ani;
3. termenul d e închis oare pentru săvârșir ea unei infracțiuni din im prudență nu d epășește 7
ani;
4. instanța de judecată țin e cont de circumst anțele faptei;
5. se ia în considerație persoana celui vin ovat;
6. judecata consideră că nu este rațional ca vinovatul să execute pedeapsa stabilită
7. instanța de judecată înaintează condamnatului c ondiția că el să r especte întocmai legea
și să nu săvârș ească o nouă infr acțiun e;
37 Ibidem P. 284
38 Macari I. Dr eptul Penal al Republicii M oldova : Partea generală .- Chișinău: USM, 2002 P. 332
31
8. instanța de judecată stabilește un termin d e probă;
9. vinovatul până l a pronunțare sentinței a reparat integral paguba cauzată;
10. c ondamnatul nu a săvârșit infr acțiuni gr ave, deosebit d e grave sau excepțional de
grave;
11. c el condamnat nu este un recidivist.
În cazul c ondamnării pentru o infracțiun e prin care s-a produs o pagubă, inst anța poate dispune
suspendarea condiționată a executării pedepsei num ai dacă paguba a fost int egral reparată până l a
pronunțarea hotărârii. În conformitate cu Cod penal, sus pendarea condiționată a executării pedepsei nu
putea fi dis pusă în c azul infracțiunil or intenționate pentru c are legea prevede pedeapsa închis orii m ai
mare de doisprezece ani, precum și în c azul infracțiunil or de vătăm are corporală gravă, vi ol și tortură. În
cazul c ondamnării pentru o infracțiun e prin c are s-a produs o pagubă, inst anța poate să dis pună
suspendarea condiți onată a executării pedepsei num ai dacă până l a pronunțarea hotărârii paguba
a fost integral reparată sau plata despăgubirii este garantată de o societate de asigur are.
Dacă până la expirarea termenului d e încercare nu au fost respectate obligațiile civile prevăzut e în
art. 90 Cod penal, partea interesată sau procurorul s esizează inst anța care a pronunțat în primă
instanță sus pendarea în vederea revocării sus pendării executării pedepsei vine în contradicție cu
prevederile art.4 alin.2 și art.16 din C onstituți e.
Accesul incul patului l a unele măsuri d e politică penală neprivative de libertate la care el este
îndreptățit din punctul d e vedere al politicii penale și al dreptului penal, nu îi poate fi interzis pe
criterii străin e justiți ei penale, cum ar fi acoperirea integrală a prejudiciului, incul patul care nu are
posibilit atea obiectivă d e acoperire a prejudiciului în aintea pronunțării hotărârii d e condamnare nu
poate avea acces la condamnarea cu sus pendarea executării pedepsei și d etermină o discrimin are pe
criteriul averii.
Potrivit l egii generale, condamnarea condiționată nu s e aplică f ață de persoanele care au săvârșit
fapte ce prezintă un pericol social grav. Acesta rezultă din c onținutul alin 4 art. 90 C P, în c are se
menționează că f ață de persoanele care au săvârșit infr acțiuni gr ave, deosebit de grave, excepțional de
grave, precum și în cazul recidivei condamnarea condiționată nu s e aplică.
Suntem de părerea că inst anța de judecată trebuie să examineze cu d eosebită prudență
posibilit atea suspendării c ondiționate a executării pedepsei de către persoanele care, cu t oate că în
cazul d at au săvârșit o infracțiun e ce nu prezintă un m are pericol social, în tr ecut au săvârșit d e multe
32
ori infr acțiuni și f apte ilicite; de către persoanele care fac abuz d e băuturi alcoolice, narcomani și
alte persoane, al căr or comportament este antisocial și vine în disc ordanță cu n ormele morale
stabilite în societate. Prin urm are, condamnarea condițională e posibilă num ai atunci când s e ține cont
nu num ai de caracterul și gr adul prejudici abil al faptei săvârșit e, dar și d e persoana infractorului.
Suspendarea condiționată este aplicabilă num ai persoanelor căr ora instanța de judecată le acordă
încredere, ajungând l a conving erea că pentru c orectarea și reeducarea lor este irațională executarea
reală a pedepsei privative de libertate sau munc a neremunerată în f olosul comunității.39
Analiza practicii judici are atestă că în c ele mai dese cazuri inst anțele de judecată indică în
calitate de temei ce dă posibilit atea aplicării sus pendării c ondiționate săvârșir ea pentru prima dată
a faptei infr acționale (lipsa antecedentelor penale), fapt, în principiu, justific at, deoarece în mult e
cazuri primul antecedent penal indică la caracterul întâm plător al infr acțiunii săvârșit e. Constatăm
însă că primul antecedent penal nu este totuși s emnul principal la aprecierea gradului prejudici abil
real al persoanei infr actorului. D e aceea, este nejustific ată aplicarea suspendării c ondiționate față de
persoanele care au săvârșit pentru prima dată infr acțiun e, dar care anterior nu r espectau regulile de
conviețuire în societate, încălc au ordinea publică.
Desigur, periculozitatea celui vin ovat este determinată și d e modul lui d e comportare după
săvârșir ea infracțiunii. D acă el manifestă căință sinc eră, contribui e activ l a descoperirea infracțiunii, i a
măsuri pentru a recupera dauna cauzată de infracțiun e, acordă ajutor victim ei și o compătimește, s-a
autodenunțat, aceasta poate mărturisi posibili tatea corectării vin ovatului și fără executarea reală a
pedepsei.
La aprecierea persoanei celui vin ovat este necesar a stabili in șir de circumst anțe (atât obiective,
cît și subi ective) ce caracterizează această persoană: situ ația familială, dacă într eține copii de vârstă fr a-
gedă, părinți in apți de muncă, inv alizi, d acă sînt în f amilie persoane grav bolnave etc.
În conformitate cu prevederile alin.(l) art.90 C P, condițional pot fi st abilite numai pedeapsa cu
închis oare sau trimit erea într-o unitate militară disci plinară. Inst anța de judecată stabilește mai întâi
termenele de închis oare sau de deținere într-o unitate militară dis ciplinară și num ai după aceasta
pronunță h otărârea ca ele să fie considerate condiționale. Totodată, stabilește, prin sentință, și t ermenul de
probă, care trebuie să fie de la un an până la 5 ani.
39 Ibedem P. 336
33
Legea penală stabilește (alin.(6) art.90 C P) că, aplicând c ondamnarea condiționată, inst anța de
judecată îl poate obliga pe condamnat: 1) să nu -și schimb e domiciliul fără c onsimțământul organului
competent; 2) să nu fr ecventeze anumit e locuri; 3) să urm eze un tratament în c az de alcoolism,
narcomanie, toxicomanie sau de boală venerică; 4) să acorde o susțin ere materială familiei victim ei; 5)
să înd eplinească alte obligații care pot contribui l a corectarea condamnatului.
Termenul d e probă la aplicarea suspendării c ondiționate are o mare importanță juridică, d eoarece în
anumit e circumst anțe el poate fi schimb at. Astfel, în d ecursul t ermenului d e probă inst anța de judecată, la
propunerea organului c are exercită c ontrolul asupra comportării c elui c ondamnat cu sus pendarea
condiționată a executării pedepsei, poate anula, în într egime sau parțial, obligațiile stabilite anterior
condamnatului ori poate adăuga altele noi.
Dacă du pă expirarea a cel puțin jumăt ate din t ermenul d e probă, condamnatul cu sus pendarea
condiționată a executării pedepsei a avut o comportare corectă și exemplară, instanța de judecată, la pro-
punerea organului c are exercită c ontrolul asupra comportării c elui condamnat cu sus pendarea condiționată
a executării pedepsei, poate pronunța o încheiere cu privire la anularea condamnării c ondiționate și
stingerea antecedentelor penale.40
Dacă condamnatul cu sus pendarea condiționată a executării pedepsei, în d ecursul t ermenului d e
probă, înc alcă în m od sist ematic obligațiile stabilite sau ordinea publică, fiind su pus răs punderii ad-
ministr ative, în c onformitate cu alin.(9) art.90 C P, inst anța de judecată, la propunerea organului c are
execută c ontrolul asupra comportării c elor condamnați cu sus pendarea executării pedepsei, poate
pronunța o încheiere cu privire la anularea condamnării cu sus pendarea condiționată a executării
pedepsei și l a trimit erea condamnatului pentru a executa pedeapsa reală stabilită prin h otărârea
instanței de judecată.
Controlul asupra comportării persoanelor condamnate condiționat îl exercită organele care
exercită c ontrolul asupra comportării celor condamnați cu sus pendarea executării pedepsei, în
privinț a militarilor acest control îl exercită c omandamentul milit ar respectiv.
Dacă condamnatul cu sus pendarea condiționată a executării pedepsei săvârș ește în termenul d e
probă o nouă infr acțiun e intenționată, inst anța de judecată îi st abilește o pedeapsă în c onformitate cu
cerințele art.85 C P, adică prin cumul area sentințelor. Legea penală prevede, de asemenea, că în c azul
în care cel condamnat cu sus pendarea condiționată a executării pedepsei în t ermenul d e probă
40 Borodac C. Dr ept penal. Partea generală .- Chișinău 1992
34
săvârș ește o infracțiun e din im prudența sau o infracțiune intenționată m ai puțin gr avă, problema
anulării s au menținerii condamnării cu sus pendarea condiționată a executării pedepsei se soluționează
de către instanța de judecată.
Dacă inst anța de judecată va anula suspendarea condiționată a executării pedepsei, pedeapsa se
va stabili în c ondițiil e art.85 C P (cumul d e sentințe) și persoana va executa real pedeapsa pronunțată.”
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: FACULT ATEA DE ȘTIINȚ E ECONOMICE ȘI DR EPT Programul d e studii : Dr ept Forma de învățământ : Zi Suspendarea executării pedepsei în dr eptul penal… [616921] (ID: 616921)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.