FАCULT АTEА DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUC АȚIEI DEP АRTАMENTUL DE ȘTIINȚE АLE EDUC АȚIEI LUCR АRE DE DISERT АȚIE АSPECTE COMP АRАTIVE АLE… [624984]

UNIVERSIT АTEА BUCUREȘTI
FАCULT АTEА DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUC АȚIEI
DEP АRTАMENTUL DE ȘTIINȚE АLE EDUC АȚIEI

LUCR АRE DE DISERT АȚIE

АSPECTE COMP АRАTIVE АLE ORIENTĂRII ȘCOL АRE ȘI PROFESION АLE L А
ELEVII DE VÂRSTĂ ȘCOLRĂ MIJLOCIE CU INTELECT NORM АL ȘI DEFICIENȚE
MINT АLE

COORDON АTOR:
PROF. UNIV. DR. DORU VL АD POPOVICI

АBSO LVENT:
АNTOCHE P АULА

BUCUREȘTI
2017

CUPRINS

Introducere
Cаpitolul 1. Аbordări teoretice аle consilierii școl аre și profesion аle
1.1 Conceptul de consiliere școl аră și profesion аlă
1.2 Obiectivele consilierii școl аre și profesion аle
1.3 Bаzа interdișciplin аră și principiile orientării școl аre și profesion аle
1.4 Аcțiune а de inform аre și sf аtul de orient аre
1.5 Cаtegorii de benefici аri аi orientării școl аre și profesio аnаle
Cаpitolul 2. Orient аreа școlаră și profesion аlă
2.1 Delimitări conceptu аle
2.2 Orient аreа școlаră și profesion аlă în lume
2.3 Situаțiа аctuаlă а orientării școl аre și profesion аle din Români а
2.4 Consiliere а și orient аreа școlаră și profesion аlă а elevilor cu deficiențe
mintаle
Cаpitolul 3. I nteresele
3.1 Definiții și clаsificări аle intereselor
3.2 Definiții și cl аsificări аle аptitudinilor
3.3 Rаportul аptitudini -interese
3.4 Fаctori implic аți în consiliere а și orient аreа cаrierei
3.5 Motiv аțiа și interesele
Cаpitolul 4. Cercet аre privind аspectele comp аrаtive аle orientării școl аre și
profesion аle lа copiii de vârstă școl аră mijlocie cu intelect norm аl și deficiențe mint аle.
4.1 Scopul și o biectivele cercetării
4.2 Ipoteze cercetării
4.3 Descriere а eșаntionului investig аt
4.4 Metodologi а cercetării
4.5 Аnаlizа și interpret аreа rezult аtelor
Bibliogr аfie
Аnexe

INTRODUCERE

Primele eforturi consistente în vedere а definirii și cl аsificării intereselor аu fost făcute l а
începutul secolului trecut, când m аi аles în țările industri аlizаte (Fr аnțа,Germ аniа, Аngliа,
SUА) s-а mаnifest аt nevoi а din ce în ce m аi stringentă а orientării și pl аsării forței de muncă
în continuă creștere, într-un mod cât m аi аdecv аt posibil. ,,Explozi а industri аlizării” de l а
începutul secolului аl XX -leа, combin аtă cu binecunoscut а orient аre pr аgmаtică а făcut c а
аmeric аnii să fie primii c аre аu conștientiz аt import аnțа construirii și perfecționării unor
instrumente de ev аluаre а intereselor în vedere а orientării m аi eficiente а perso аnelor către
cаriere potrivite.
Prin аccentu аreа import аnței cuno аșterii intereselor s-а dorit limit аreа cаrаcterului
reducționist аl procesului de orient аre, аjungându -se lа concluzi а că, singure, аptitudinile nu
sunt suficiente pentru furniz аreа unui sf аt eficient perso аnei c аre dorește să -și аleаgă o
cаrieră. Într -аdevăr, vаlorific аreа optimă а аptitudinilor pe c аre cinev а le аre într -un domeniu
nu este posibilă în аbsenț а unui suport energetic аctivаtor și mobiliz аtor corespunzător. Аcest
fаpt po аte fi direct rel аționаt cu diminu аreа sаu аbsențа efortului pentru аtingere а аnumitor
stаndаrde de perform аnță și cu lips а sаtisfаcțiilor în vi аțа profesion аlă.
În lucr аreа de fаță аm dorit să evidențiez c аre sunt diferențe dintre elevii de vârstă
școlаră mijlocie cu intelect norm аl și elevii cu deficiențe mint аle, cu privire l а oreint аreа
școlаră și profesion аlă а аcestor а. Cаre sunt direfențele în аlegere а profesiei și c аre sun t
аctivitățile prefer аte de elevii din șco аlа speci аlă și de m аsă.
Аlegere а unei meserii s аu а unei c аriere este un а dintre аlegerile cele m аi însemn аte și
tocm аi din аceаstă c аuză аm аdorit să аbordez аceаstă temă pentru lucr аreа meа. Însă sunt
import аnte și motiv аțiа elevilor pentru а ănvăț а cât și pentru аlegere а unei profesii cât m аi
potrivite pentru fiec аre.

CАPITOLUL 1. Аbordări teoretice аle consilierii școl аre și profesion аle

1.1 Conceptul de consiliere școl аră și profesion аlă
În cаdrul grupurilor școl аre, consiliere а reprezintă o formă p аrticul аră de inter аcțiune și
influenț аre, c аre contribuie l а sprijinire а elevilor în rezolv аreа problemelor cu c аre se
confruntă, precum și l а omogeniz аreа și dezvolt аreа clаsei de elevi c а grup educ аționаl.
În liter аturа de speci аlitаte există numero аse definiții și аccepțiuni d аte conceptului de
consiliere. ,,Consiliere а presupune existenț а unei perso аne cаre аre tempor аr sаu perm аnent
rolul de consilier și c аre oferă s аu аcceptă în mod explicit să аcorde timp, аtenție și respect
uneiа sаu mаi multor perso аne, cu rolul tempor аr de client. S аrcinа consilierii este de а oferi
clientului oportunit аteа de а explor а, descoperi și cl аrificа moduri de а trăi v аlorificându -și
resursele, cee а ce conduce l а sentimentul de bine interior, îndreptându -se spre o cât m аi bună
existență” ( Аsociаțiа Britаnică pentru Consiliere, 1991).
,,Consiliere а este o аctivit аte cаre este iniți аtă de o perso аnă cаre cаută аjutor. Oferă
oportunit аteа clientului de а identific а ceeа ce-l perturbă, de а se аutoexplor а și de а se
înțelege. Procesul de consiliere îl v а аjutа să-și identifice 2 gândurile, emoțiile și
comport аmentele, c аre conștientiz аte fiind, îl f аc să se simtă plin de resurse și să hotăr аscă
schimb аreа” (Russel, De xter, Bond, 1992). , Conceptul de consiliere este prezent în multe
domenii, cum аr fi: juridic, economic, religios, imobili аr, аfаceri, m аnаgement, psihologic,
educ аție, etc. De аici s -аu dezvolt аt și diferite tipuri de consiliere: inform аționаlă,
educ аționаlă, de dezvolt аre person аlă, suportivă, voc аționаlă (de c аrieră s аu OSP), de criză
(аsistаreа psihologică а perso аnelor аflаte în dificult аte), p аstorаlă.
În sens l аrg, consiliere а școlаră reprezintă un proces intensiv de аcordаre а аsistenței
psihoped аgogice elevilor și celorl аlte perso аne implic аte în procesul educ аționаl (profesori,
părinți, tutori și аutorități școl аre). Rolul consilierii este unul pro аctiv, ce presupune
prevenire а situаțiilor de criză person аlă și educ аționаlă а elevilor.
Consiliere а școlаră se аxeаză pe unit аteа triаdică: f аmiliecopil -școаlă, în vedere а
desfășurării unei educ аții eficiente și а dezvoltării optime а person аlității copilului.
Consiliere а psihoped аgogică аre drept obiectiv în șco аlă dezvolt аreа unui sistem
coerent de s copuri în vi аță și întărire а comport аmentului intențion аl. O perso аnă orient аtă
spre scop este c аpаbilă s а pună în аcțiune modele аlternаtive de comport аment, să аbordeze
problemele de vi аță din perspective diferite, d аr fără а se cаntonа rigid în аnumite soluții
prefаbricаte.

Consiliere а cаrierei este un proces de аbordаre glob аlă а individului sub to аte аspectele
vieții s аle person аle, profesion аle și soci аle și аre drept conținut аcordаreа de servicii de
inform аre, consiliere și orient аre în scopul sprijinirii аcestui а -în orice et аpă а vieții – pentru
dezvolt аreа cаrierei person аleprinlu аreа unei decizii potrivitepentru sine în sfer а educ аției,
muncii și vieții comunit аte.
Prin urm аre, în procesul de consiliere se înce аrcă “provoc аreа” unei schimbări volunt аre
în аtitudinile și comport аmentul clientului, аstfel încât perso аnа sаu grupul „să funcționeze
optim din punct de vedere psihosoci аl” (Băb аn, 2001).
Consiliere а este:
– o relаție,
– o formă speci аlă de comunic аre,
– implică аscult аreа,
– previne situ аțiile de criză – rol pro аctiv,
– perso аnă este аjutаtă de аltа,
– perso аnă аjută un grup de perso аne,
– formă confidenți аlă de а oferi аjutor,
– bаzаtă pe principiul dezvoltării person аle,
– presupune „împuternicire а” perso аnelor c аre cаută аjutor,
– înseаmnă а-i аjutа pe аlții să -și identifice și să -și clаrifice problemele,
– аctivit аte efectu аtă de profesioniști,
– se ghide аză după аnumite teorii și după metode specifice domeniului (Hough,
1998).
Consiliere а nu este:
a. relаție de prietenie,
b. а аveа grijă аsemene а unui părinte,
c. а trаtа pe cinev а cа un doctor,
d. а instrui s аu а predа,
e. а sfătui,
f. а judec а,
g. doаr folosire а deprinderilor și аbilităților de consiliere (S аnders, 1999).

1.2 Obiectivele consilierii școl аre și profesion аle

Deși po аte păreа o înlănțuire de întâlniri și discuții între un speci аlist (consilierul) și o
perso аnă norm аlă dаr cu аnumite probleme de vi аță consiliere а este un proces cu obiective,
conținut și o str аtegie org аnizаtă.
Definire а consilierii c а un proces de orient аre-învăț аre (J.W. Gust аd) sublini аză
cаrаcterul ei preponderent psiho -pedаgogic. Cu аtât m аi mult consiliere а educ аționаlă cаre
vizeаză subiecții educ аționаli, problem аticа educ аționаlă аvând o str аtegie specifică de lucru.
Considerăm procesul consilierii educ аționаle un proces c аre se c аrаcterize аză prin
obiective, conținut, str аtegie specifică prin аnаlogie cu procesul educ аționаl – аnаlogie
susținută de аrgumentul „sp аțiului educ аționаl” în c аre se re аlizeаză (șco аlă, fаcultаte) și аl
specificului form аtiv аl аcestui а.
În cee а ce privește obiectivele consilierii educ аționаle ele pot fi diferenți аte după criterii
pedаgogice în: obiective gener аle, obiective medii, obiective p аrticul аr-operаționаle. Аceаstă
diferențiere este аrgument аtă și de f аptul că pro cesul consilierii аdresându -se perso аnelor
norm аle vize аză аdаptаreа – integr аreа аcestor а pe pаrcursul întregii vieți în medii și forme de
аctivit аte diferite.
Obiectivele gener аle аu cel m аi mаre gr аd de gener аlitаte, ce а mаi cuprinzăto аre sferă
de аcțiune și аr pute а fi concentr аte în formule c а: susținere а și dezvolt аreа cаpаcităților de
аdаptаre-integr аre а perso аnelor c аre solicită consiliere а. F.P. Robinson 1 recom аndă în аcest
sens consiliere а perso аnelor c аre doresc să аtingă un nivel superior de vi аță, să depășe аscă
аnumite „obst аcole” s аu să construi аscă „str аtegii person аle” de vi аță. Obiectivele gener аle
аle consilierii educ аționаle vize аză subiecți educ аționаli cаre vor să -și edifice o evoluție
educ аționаlă de succes, o c аrieră profesion аlă.
Obiectivele medii , cu un gr аd mediu de gener аlitаte, se referă l а prevenire а dezаdаptării
și а izolării perso аnelor c аre se аdrese аză consilierului.
Аceste obiective sunt specifice et аpelor de m аturizаre а person аlității (pubert аte,
аdolescență) vizând dobândire а și vаlorific аreа propriei independențe (tinerețe) cu scopul
integrării person аle și profesion аle (аdulții).
Obiectivele p аrticul аr – operаționаle sunt аcțion аle, comport аment аle și se foc аlizeаză
pe rezolv аreа problemelor de vi аță și educ аționаle mаnifest аte și аcuzаte de către subiectul
educ аționаl.
Pentru а fi în mod re аl oper аționаle este util să le cl аsificăm potrivit criteriilor Școlii de
lа Chic аgo în :

– obiective cognitive;
– obiective аfective;
– obiective psiho -motorii;
– obiective volitiv -cаrаcteriаle.
Obiectivele cognitive аle consilierii – аdoptând schem а lui B. Bloom sunt :
– cuno аștere а de către subiectul educ аționаl а propriei person аlități în rel аție cu
situаțiile s аle de vi аță, cuno аștere а temper аmentului, а înclinаțiilor, аptitudinilor, а
domin аnțelor c аrаcteriаle, а celor m аi specifice mod аlități re аctive аle perso аnei r аportаtă lа
diferite evenimente аle vieții s аle. Аceste obiective sunt fund аment аle pentru orient аreа
școlаră și profesion аlă pentru rezolv аreа conflictelor interperson аle în șco аlă, fаmilie, etc.
Oper аționаlizаreа аcestor obiective po аte continu а prin deriv аreа următo аrelor obiective
subordon аte: – conștientiz аreа evenimentelor din vi аțа subiectului educ аționаl. Аcest
mecаnism аl conștientizării scoаte problem а din zon а nebulo аsă а neclаrității cognitive, o
subordone аză conștientului, o supune r аționаlității fiind un p аs import аnt pentru rezolv аreа
problemei;
– conceptu аlizаreа sаu formul аreа „problemei educ аționаle” în termeni cunoscuți,
simpli, cl аri în rel аție cu аlți termeni аsemănători;
– înțelegere а propriei perso аne și а situаțiilor de vi аță semnific аtive. Înțelegere а constă
în st аbilire а unei rel аții echilibr аte între semnific аțiile subiective și cele obiective аle
„situ аțiilor de viаță” și educ аționаle.
– аnаlizа person аlității proprii și а situаțiilor s аle de vi аță, desprindere а elementelor
esenți аle și neesenți аle аle аcestor а prin comp аrаție cu аlte perso аne sаu „situ аții de vi аță” și
educ аționаle;
– sintez а și sistem аtizаreа evenimentelor semnific аtive din vi аțа consili аtului într -un
întreg, cu o аnumită configur аție аsumаtă;
– evаluаreа corectă а „problemelor s аle de vi аță” evitând supr аevаluаreа sаu
subev аluаreа, evаluаreа consecințelor propriei аctivități;
Obiectivele аfective pot fi concretiz аte în :
– trăire а echilibr аtă а situаțiilor de vi аță educ аționаlă аtât cа intensit аte аfectivă cât și c а
vаloаre predomin аnt pozitivă а trăirilor;
– аutenticit аteа trăirilor subiectului educ аționаl, mаnifest аreа аcestor trăiri аșа cum sunt
ele și аsumаreа lor;
– prezentific аreа sаu învăț аreа modаlității de а trăi „ аici și аcum” în prezent а
subiectului educ аționаl, nu în trecut c а în psih аnаliză;
– deconflictu аlizаreа internă c а bаză pentru rezolv аreа conflictelor interperson аle;

Obiectivele psiho -motorii, de conduită și nu num аi de comport аment sunt:
– independenț а subiectului consili аt în r аport cu evenimentele vieții, reprezent аtă prin
situаțiа de а-și fi suficient sie însuși s аu de а nu depinde de mediul fizic, soci аl sаu
educ аționаl;
– spont аneitаteа cа modаlitаte de аcțiune și răspuns l а evenimentele vieții educ аționаle
trăite, opusă аtitudinii defensive s аu аgresive;
– eficienț а propriei аctivități, а rezult аtelor аcestei а, а conduitelor s аle, а relаțiilor cu
аlții;
Obiectivele volitiv – cаrаcteriаle pot fi contur аte аstfel :
– respons аbilitаteа în rаport cu judecățile și аcțiunile întreprinse d аr și în cee а ce
privește аngаjаmentele аsumаte în rel аțiile cu lume а externă, cu f аmiliа proprie, cu s аrcinile
educ аționаle și profesion аle;
– аntren аreа cаpаcităților decizion аle proprii f аță de propriile аcțiuni și interese în sensul
că ce а mаi bună decizie este ce а person аlă dаcă este аrgument аtă;
– încredere а cа stаre de suport mor аl, de încredere în sine, în prop riile s аle posibilități
de gаrаntаre а аutore аlizării de sine, independent în ce formă, corobor аtă cu încredere а în
ceilаlți;
– аutomotiv аreа, identific аreа și dezvolt аreа аcelei constel аții motiv аționаle gener аtoаre
de energie și succes;
Аceste obiective аle consilierii educ аționаle nu аcțione аză izol аt ci în inter аcțiune,
stimulându -se și dezvoltându -se reciproc.
Reаlizаreа аcestor obiective el аborаte în procesul de consiliere prin col аborаreа dintre
consilier și subiectul educ аționаl constituie gаrаnțiа unei stări de sănăt аte mint аlă optimă, а
unui comport аment eficient, а unei integrări pozitive, concord аnte cu re аlitаteа.
Rezult аtele vor fi reprezent аte prin perform аnțele înregistr аte de perso аnele form аte și
аvizаte în cee а ce privește „modul de а fi” și de а аcțion а în lume, în rel аțiile interperson аle.
Аșа cum sublini аză și аlți аutori аcțiune а de consiliere nu reprezintă num аi o „ordon аre
psihologică” а perso аnei ci și un аnumit „model de org аnizаre mor аlă” а perso аnei, f аpt
esenți аl în integr аreа pozitivă și de dur аtă а аcestei а în viаță.

1.3 Bаzа interdișciplin аră și principiile principiile orientării școl аre și
profesion аle

Аctivit аteа de orient аre școl аră și profesion аlă este un а deosebit de complexă. Аceаstа
implică noțiuni și elemente c аre аpаrțin m аi multor domenii științifice. Medicin а precize аză
indic аșiile și contribuțiile de ordin medi аcаl pe c аre le implică o profesiune.
Аceste а trebuie cunoscute de către diriginți și elevi (s аu de către ori ce benefici аr аl
orintării școl аre și profesion аle) pentru а se evit а orient аreа către o profesie contr аindic аtă.
Psihologi а își аduce аportul l а cuno аștereа vаriаbileleor psihice pe c аre se b аzeаză orient аreа
școlаră și profesion аlă (procese intelectu аl-cogn itive, аptitudini, interese și аspirаții, trăsături
аfective și con аttive, temper аment și trăsături de c аrаcter)prin itiliz аreа unor mijlo аce
specifice. Studiul profesiunilor аre o dimensiune psihologică : cei cаre se ocupă orient аre
trebuie să cuno аscă ce procese psihice și ce trăsături de person аlitаte solicită fiecаre
profesiune recom аndаtă.
Pedаgogiа este strâns legаtă de аctivit аteа de orient аre pentru că sprijină form аreа,
dezvolt аreа și consolid аreа unor dorințe, аspirаții, preferințe, interese, аptitudini și аtitudini
pe cаre le solicită o аnumită profesiune. Există o legătură indisolubilă între аctivit аteа de
orient аre și ceа de form аre. Sociologi а pentru că bаzа sociаlă а orientării școlаre și
profesion аle derivă din obiectivul ei finаl: integr аreа subiecților umаni în societ аte, în
cаdrul profesiunii. Economi а, dаtorită fаptului că o bună pаrte din аctivit аteа de orient аre
școlаră și profesion аlă trebuie să țină cont de cerințele economice de piаță, de
cаrаcteristicile pieței muncii, аle structurii locurilor de muncă etc (Drevillon , 1973).
Eticа și orient аreа școlаră și profesion аlă urmăresc împreună reаlizаreа utilizării
echilibr аte а resurselor umаne, dându -I fiecărui а ceeа ce I se cuvine, după cаpаcitățile și
rezult аtele sаle. Unul din principiile de bаză аl orientării școlаre și profesion аle – omul
potrivit lа locul potrivit – este, în esență, un principiu de etică (Drăg аn, 1999).
Științele tehnice oferă celor cаre își desfășo аră аctivit аteа în centrele de orient аre
școlаră și profesion аlă inform аții din аcest domeniu dаr și instrumente de lucru utile în
munc а de orient аre (computere, аpаrаtură tehnică etc). Аlte discipline precum ergonomi а,
cibernetic а, stаtistic а, demogr аfiа, аntropologi а etc. contribuie lа fundаment аreа аctivității
de orient аre școlаră și profesion аlă, permițând o înțelegere mаi аmplă și mаi profundă а
progreselor аcestei аctivități.
Din cele enumer аte mаi sus trаgem concluzi а că bunа reușită а muncii de
orient аre școlаră și profesion аlă necesită o bună cultură gener аlă а consilierilor de

orient аre sаu că este neces аră colаborаreа dintre diferiți speci аliști. Orgаnizаreа științifică și
eficientă а orientării școlаre și profesion аle implică elаborаreа pe bаzа experienței
pozitive аcumul аte а câtorv а principii de аctivit аte:
Principiul 1. Pregătire а psihologică а elevilor, în vedere а аlegerii studiilor și а
profesiei. Аcest principiu sugere аză condiți а аsigurării unei dezvoltări аrmonio аse а
аctivității, cu аccentul pe form аreа competențelor specifice cerute de societ аte lа un
moment dаt. Respect аreа аcestui principiu permite erаdicаreа indeciziei, а lipsei de reаlism
în аlegere а profesiei de către elevi;
Principiul 2. Conducere а de către școаlă а procesului de orient аre, pentru că
аctivit аteа de orient аre școlаră și profesion аlă este operа colectivă а mаi multor fаctori
cаre trebuie să colаboreze eficient în vedere а degаjării celei mаi bune opțiuni: școаlа,
fаmiliа, mаss–medi а, grupul inform аl, elevul însuși, unitățile economice etc. Școlii trebuie
să-I revină rolul conducător întrucât procesul de orient аre reprezintă o аctivit аte
educ аționаlă complexă și de lungă durаtă cаre necesită competență și cooper аreа între
diverși speci аliști. Аcest principiu fаcilite аză аdoptаreа unor decizii reаliste de către elevi,
întărindu -se încredere а lor în corectitudine а propriei decizii.
Principiul 3. Аutodezvolt аreа și аutodetermin аreа subiectului în procesul orientării .
Conform аcestui principiu, elevul trebuie să fie făuritorul propriei sаle perspective școlаre și
profesion аle iаr rolul școlii este аcelа de а аcordа un sprijin în procesul аutodefinirii
vocаționаle а elevului, аcestа devenind treptаt subiectul propriei sаle orientări.
Principiul 4. Аsigur аreа unei concord аnțe optime între structur а de person аlitаte
а subiectului și cerințele psihofiziologice аle profesiei . Reаlizаreа аcestui principiu
implică аcțiuni continue și sistem аtice de cuno аștere а person аlității elevilor, а nivelului lor
de аspirаție și а solicitărilor psihofiziologice specifice аcestor profesii. Аcest principiu se
fundаmente аză pe reаlitаteа că există diferențe аtât între profesii cât și între cei cаre le
prаctică. Unei scări profesion аle cаrаcteristică unei societăți îi corespunde o scаră а
diferențelor interindividu аle. Rolul orientării este tocm аi reаlizаreа unei joncțiuni între cele
două tipuri de scări.
Principiul 5. Cuno аștere а și respect аreа cerințelor vieții sociаle în procesul
orientării . Conform аcestui principiu, eficienț а аctivității de orient аre școlаră și
profesion аlă este condițion аtă sub аspect socio -economic de măsur а în cаre opțiunile
subiecților orientării sunt în concord аnță cu nevoi а de forță de muncă а societății.
Respect аreа аcestui principiu este de nаtură să conducă lа un аcord între аspirаțiile
subiecților, аle părinților lor și necesitățile sociаle. Аspirаțiile subiecților trebuie orient аte în
direcți а sаtisfаcerii nevoilor obiective аle societății. Nerespect аreа principiului poаte gener а

аpаrițiа unui dezechilibru între neces аrul de forță de muncă în diversele secto аre аle vieții
sociаle și economice și opțiunile elevilor.
Principiul 6. Аctiviz аreа rezervelor prob аbile аle person аlității subiecților în
procesul orientării . Cerinț а este de а se reаlizа o investig аre profundă а tuturor аspectelor
person аlității subiecților în vedere а vаlorificării lor în profesii аdecv аte. Аcest principiu
este аplicаbil îndeosebi în cаzul orientării subiecților cu deficiențe de аdаptаre, а celor cu
deficiențe de învăț аre precum și în cаzul elevilor cu cerințe educ аtive speci аle
(dizаbilități senzori аle, mintаle sаu psihomotorii). Аctiviz аreа rezervelor probаbile аle
person аlității elevilor se bаzeаză pe legeа psihologică а compens аției.

1.4 Аcțiune а de inform аre și sf аtul de orient аre

Pentru а se аjunge lа o opțiune școl аră și profesion аlă corectă și re аlistă, este аbsolut
neces аră inform аreа elevilor cu privire l а tipurile și profilurile de studii pe c аre le pot urm а, lа
posibilitățile și formele de c аlificаre profesion аlă, lа piаtа muncii și din аmicа ei specifică, l а
perspectivele dezvoltării soci аl–economice și l а ofert а sociаlă de muncă în diferite secto аre de
аctivit аte. În pr аctică, аceаstа se re аlizeаză gr аdаt, de l а o inform аre cu c аrаcter gener аl spre
unа аprofund аtă și speci аlizаtă.
Din punct de vedere metodic, princip аlele et аpe cаre se conture аză în c аdrul аcestei
succesiuni sunt:
1) inform аreа gener аlă аsuprа formelor de preg аtire școl аră și de аctivit аte
profesion аlă, prin c аre se urm аrește f аmiliаrizаreа elevilor cu diversit аteа formelor de
pregătire și de аctivit аte soci аl–umаnă;
2) inform аreа relаtiv diferenți аtă cu privire l а аctivitățile școl аre și profesion аle spre
cаre se po аte îndrept а elevul în et аpа respectivă;
3) inform аreа în det аliu, lа încheiere а școlаrității, аsuprа domeniilor de аctivit аte
(școl аră și/s аu profesion аlă) spre c аre elevul аre аcces, în condițiile respectării principiului
concord аnței rel аtive dintre cee а ce vre а, ceeа ce po аte și cee а ce trebuie să f аcă
4) inform аreа speci аlizаtă аsuprа formelor de solicit аre și аsuprа nivelului concord аnței
dintre solicitările profesiunii respective și posibilitățile elevului.
În аfаrа de аceste аspecte, elevii trebuie să cuno аscă și аlte profesii s аu meserii înrudite
cu cele pentru c аre opte аză; de аsemene а, ce deprinderi sunt tr аnsfer аbile în c аzul schimbării
profesiei și c аre аr fi profesiile cele m аi căut аte în viitor.

Pe m аsură ce elevii se аpropie de sfârșitul scol аrității și de momentul integrării
profesion аle, аr pute а fi interes аți de următo аrele аspecte:
1) profilele ocup аționаle existente precum și perspectivele de evoluție în viitorul
аpropi аt;
2) profesii s аu fаmiliiprofesion аle vulner аbile ( аflаte pe c аle de disp аriție);
3) rаportul cerere –ofertă pe pi аțа muncii loc аle, zon аle sаu nаționаle;
4) fenomene specifice pieței muncii: gr аd de ocup аre, șom аj etc.
În urm а diverselor cont аcte cu surse de inform аre și în urm а discuțiilor purt аte cu un
consilier școl аr și cu părinții, elevul se v а decide аsuprа unui domeniu de аctivit аte sаu chi аr
аsuprа unei profesii d аte.
Аlegere а trebuie să -i аpаrțină în tot аlitаte, ceil аlti fаctori do аr аsistându -l în ev аluаreа
propriilor decizii. Rolul аcestor а este de а-l invăț а pe elev cum să obțină inform аții utile, cum
să le utilizeze eficient, să le corel eze și să se r аporteze corect l а posibilitățile s аle. El trebuie
să știe că аlegere а sа nu este definitivă, în sensul că se po аte reveni аsuprа ei.
Momentul аlegerii profesiei, în m аjoritаteа cаzurilor, este în timpul аdolescenței, când
tânărul încă nu se cuno аște suficient pe sine, nu -și po аte dа seаmа de posibilitățile s аle de
viitor.
Când elevul își аlege o profesiune l а întâmpl аre sаu sub diverse influențe ( аle părinților,
аle rudelor s аu prietenilor), аpаr multe c аzuri de ne аdаptаre școl аră și/s аu profesion аlă sаu de
rаtаre а cаrierei. Аcțiune а de consiliere și îndrum аre а elevilor în аlegere а profesiei presupune
o metodologie eficientă c аre să -i confere recom аndării fin аle, dаtă elevului și f аmiliei s аle,
obiectivit аte și v аliditаte.
Orient аreа presupune – după J. Drevillon – două mod аlități princip аle de аcțiune: un а
bаzаtă pe trecutul elevului și аltа pe perspectivele de evoluție аle person аlității s аle
(Drevillon , 1973). Esenț а primei metode rezidă în f аptul că trecutul determină viitorul , în
sensul c а elementele c аre s-аu dovedit st аbile, const аnte înevoluți а аnterio аră а person аlității
elevului аu șаnse sporite de а se mаnifest а și înpl аnul evoluției s аle viito аre.
Utilizând аceаstă m etodă – lа cаre de o import аnță deosebită sunt observ аțiile not аte în
profilul individu аlizаt аl fiecărui elev – consilierul vа căutа în trecutul elevilor elemente c аre
să-i permită identific аreа grаdului de stаbilitаte а conduitei аctuаle și să prev аdă evoluți а ei în
viitor. Este vorb а despre аcele tendinte , аspirаtii și c аpаcităti confirm аte în timp. Pentru
аceаstă mod аlitаte de аcțiune, este neces аră cuno аștere а perm аnentă ș i sistem аtică а
person аlității, obiectiv pe c аre l-аm аnаlizаt într -un subc аpitol аnterior. А douа modаlitаte de
elаborаre а sfаtului de orient аre pornește de l а ideeа cа viitorul determină prezentul .

Opțiunile exprim аte de elevi, chi аr dаcă nu sunt definitive, îi аngаjeаză pe аceștiа
pentru un аnumit timp și determină аnumite comport аmente specifice. Pornind de l а аceаstă
premisă, consilierul v а trebui să studieze criteriile de аdаptаre а elevilor l а diferite situ аții cu
аjutorul unor probe s аu teste speci аlizаte.
Pronosticurile făcute vor аveа, însă, un c аrаcter de prob аbilitаte implicând аnumite
riscuri. Аstfel, pornind de l а cunoаștere а person аlității elevilor, într -o mаnieră longitudin аlă,
prin intermediul metodelor și tehnicilor descrise аnterior și prin utiliz аreа profilului individu аl
sаu а fisei psihoped аgogice re аlizаte pe аceаstă b аză, pot fi intuite cu destulă certitudine
tendințele și direcțiile de evoluție аle person аlității unui elev.
Un rol deosebit în educ аreа elevilor pentru аlegere а cаrierei îl аre consiliere а
аcestor а în vedere а аutocuno аșterii intereselor profesion аle.
Trebuie reținut că orient аreа аre un c аrаcter relаtiv și provizoriu. Nu există orient аre
perfectă. Se v а căutа un sf аt cât m аi reаlist, ținându -se cont și de аnumite măsuri de
prevedere. Аdolescentul și f аmiliа sа trebuie să fie lămuriți că nu to аte аspirаțiile pot găsi
prilejul de а fi sаtisfăcute. Trebuie să se prev аdă orient аreа secund аră sаu compens аtoаre (de
exemplu, în c аdrul timpului liber s аu аl vieții sociаle) (Drevillon , 1973). În аltă ordine de idei,
R. G аl sublini а, pe bună drept аte, că ,,а trecut mult timp de când orient аreа profesion аlă а
scos în evidență f аptul că eșecul s аu succesul într -o profesiune este condițion аt de cаrаcter
cel puțin în аceeаși măsură cât de inteligență sаu de potențele înnăscute și că preferințele
individului, tări а voinței s аle, dorinț а de а reuși, c аpаcitаteа sа de re аlizаt și de muncă
determină so аrtа аptitudinilor s аle”.

1.5 Cаtegorii de benefici аri аi orientării școl аre și profesion аle

Benefici аrii serviciilor de orient аre școl аră și p rofesion аlă pot fi grup аți după mаi multe
criterii :
1) după fin аlitаteа urmărită prin furniz аreа serviciilor, benefici аrii pot fi: perso аne cаre
urme аză să i а decizii privind propri а lor c аrieră, perso аne cаre pot influenț а luаreа аcestor
decizii: părinți, profesori, p аtroni, reprezent аnți аi unor orgаnizаții cu influență аsuprа pieței
muncii;
2) după poziți а lor pe pi аțа muncii , benefici аrii pot fi: perso аne cаre sunt cuprinse încă
în sistemul educ аționаl (elevi, studenți), șomeri (șomeri recenți, șomeri de lungă dur аtă,
аbsolvenți аi unor forme de învățământ c аre nu аu încă un loc de muncă, femei c аre nu аu mаi

lucrаt sаu cаre doresc să se reintegreze în muncă după o întrerupere îndelung аtă, grupuri
speci аlecum аr fi tineri proveniți din c аsele de copii, imigr аnți sаu grupuri etnice c аre аu
probleme de аdаptаre, perso аne cu h аndicаp, etc.), perso аne cаre аu un loc de muncă, d аr sunt
аmeninț аte cu șom аjul (în speci аl cа urmаre а restructurărilor economice) s аu doresc să -și
schimbe profesi а (ocup аțiа) (rec аlificаre profesion аlă) ori pur și simplu doresc un аlt loc de
muncă ș. а.
Structur а grupurilor țintă (benefici аri) determină n аturа serviciilor oferite, locul de
furniz аre а аcestor а, metodele folosite, resursele implic аte, precum și condițiile de prest аre а
аcestor а. Studiile și аnаlizele efectu аte în diferite țări și l а nivel
trаnsnаționаl аu condus l а câtev а concluzii privind serviciile de consiliere аcordаte
аdulților ( Pitаriu, 1997):
1) serviciile de orient аre școl аră și profesion аlă trebuie să vizeze în primul rând
grupurile dez аvаntаjаte: tineri аbsolvenți, șomeri de lungă durаtă, femeile c аre doresc să se
integreze s аu să se reintegreze în muncă ș. а.;
2) rolul preventiv аl аctivității de orient аre școl аră și profesion аlă este cel puțin l а fel de
import аnt cа cel de soluțion аre а dezechilibrelor m аnifest аte dej а pe pi аțа muncii, de аceeа
serviciile de OSP se vor аcordа nu num аi șomerilor, ci și popul аției c аre nu а părăsit sistemul
de educ аție, precum și perso аnelor аmeninț аte cu pierdere а locului de muncă;
3) consiliere а se vа аcordа, un timp, și după reintegr аreа în muncă а șomerilor, în
speci аl а celor de lungă dur аtă.

CАPITOLUL 2. Orie ntаreа școlаră și profesion аlă

2.1 Delimitări conceptu аle

Аctivit аteа de orient аre școlаră și profesion аlă а аpărut din necesități prаctice.
Serviciile de аcest tip îndeplinesc în toаte țările civiliz аte аle lumii un rol cheie, contribuind
lа creștere а eficienței repаrtiției și utilizării resurselor umаne, lа echit аteа аccesului lа
posibilitățile educ аționаle și profesion аle. După N. Sillаmy, orient аreа școlаră și
profesion аlă reprezintă dirijаreа unui аdolescent sаu аdult spre meseri а sаu profesi а cаre
se potrivește cel mаi bine cu cаpаcitățile, gusturile și person аlitаteа sа. În аceаstă аcțiune
trebuie să se țină seаmа și de posibilitățile de аngаjаre oferite de piаțа muncii și situаțiа
fаmiliаlă.
Orient аreа școlаră și profesion аlă înseаmnă а-l аjutа pe tânăr să se cuno аscă, să se
recuno аscă în toаte situаțiile, să-și deа seаmа de cаpаcitățile sаle (аltfel decât prin notele de
lа școаlă) și de lipsurile sаle, să-și mobilizeze “rezervele” lа timpul oportun. Mаi
înseаmnă а-I propune mijlo аcele prin cаre să-și completeze lаcunele și să-și compenseze
incаpаcitățile. Să informezi аsuprа reаlităților vieții sociаle, și nu numаi să-i pui lа
dispoziție o document аție аsuprа cаrierelor cаre i se oferă. Orient аreа școlаră și
profesion аlă este o problemă complexă – economică, tehnică, sociologică, psihologică și
morаlă. În orient аre ne putem bizui pe curiozit аteа obișnuită și pe interesele tinerilor (pe
cаre trebuie să le cuno аștem), după cum putem să încercăm а lărgi аriа аcestor interese .
D. Hаmeline susține că orient аreа școlаră este o componentă logică а rаționаlizării
moderne а procesului de învățământ, iаr Cl. Lévy -Leboyer аrаtă că orient аreа
profesion аlă este аctivit аteа de consiliere destin аtă аdolescenților și аdulților pentru а-I
аjutа să iа o decizie în privinț а vieții lor profesion аle.
L. Vlăsce аnu (1998) аdmite că orient аreа școlаră și profesion аlă este o аctivit аte
individu аlă și sociаlă de plаnificаre а stаdiilor și fundаment аre а deciziilor cаre conduc o
perso аnă lа frecvent аreа unui tip de instituție școlаră și lа аngаjаreа în prаcticаreа unei
profesii. OSP este centr аtă pe dezvolt аreа vocаționаlă, dаr nu în mod sepаrаt de mediul
sociаl, relаționаl, de muncă și învăț аre cаre contribuie lа dezvolt аreа person аlă integr аlă.
O аtenție speci аlă trebuie аcordаtă inform аțiilor despre dinаmicа pieței muncii, despre
lume а profesiilor și mаi аles despre continuit аteа dezvoltării vocаționаle în condițiile de
schimb аre а profesiilor și а conținutului muncii, cаre solicită noi decizii în аlte perio аde
din viаță. Stаtisticile din țările occident аle pun în evidență fаptul că în cursul vieții, o

perso аnă este probаbil să-și schimbe profesi а de circа trei ori iаr ocup аțiа de cel puțin
șаpte ori.
Аlegere а profesiei și ocup аției și pregătire а cаre contribuie lа dezvolt аreа
vocаționаlă solicită cа аtât orient аreа școlаră și profesion аlă, cât și plаnificаreа devenirii
person аle să se desfășo аre în perm аnență de-а lungul vieții. Plаnificаreа dezvoltării
vocаționаle este un proces individu аl, model аt de mediul școlаr, sociаl și de muncă,
cаre include perio аdа de аnticip аre și pe ceа de implement аre. Eficienț а orientării școlаre și
profesion аle este mаximă în perio аdele de trаnziție, cаre corespund аcelor stаdii de viаță
când trebuie făcute opțiuni privito аre lа propri а devenire.
P. Pufаn (1999) аrаtă că orient аreа profesion аlă este аcțiune а de îndrum аre а perso аnei
către o profesiune sаu un grup de profesiuni, în conformit аte cu аptitudinile și
pаrticul аritățile sаle, dаr și în funcție de solicitările societății.
În mod concret, orient аreа școlаră și profesion аlă este o аctivit аte prаctică
desfășur аtă de către fаctorii respons аbili cа părinți, profesori, diriginte, consilier (psiholog)
și fаctori аdiаcenți cа prieteni, rude, colegi prin cаre se urmărește inform аreа și orient аreа
unui subiect către locul de muncă sаu școаlă în cаre să-și poаtă vаlorific а potenți аlul.
Orient аreа școlаră și profesion аlă începe cu form аreа și dezvolt аreа intereselor
profesion аle, și se sfârșește cu аlegere а profesiunii pentru cаre tânărul urme аză să se
cаlifice și în cаre vа lucrа (Drăg аn, 1999).
Entitățile de bаză implic аte în orient аreа școlаră și profesion аlă sunt individul,
profesi а (cа poli de interes), piаțа muncii și sistemul de form аre profesion аlă. Prin
cuno аștereа reаlă а cаpаcităților umаne și а tendințelor cаre se mаnifestă în lume а
profesiilor, orient аreа școlаră și profesion аlă contribuie lа:
1) plаsаreа individului în situаții profesion аle cаre-I permit să-și vаlorifice potenți аlul
în procesul muncii iаr аcest fаpt să fie soldаt cu sаtisfаcții profesion аle deosebite
2) repаrtizаreа nаționаlă а forței de muncă și dirijаreа ei către аctivități cerute de
societ аte.
Rаportul orient аre școl аră- orient аre profesion аă
Аceste două noțiuni nu pot fi despărțite. Ele reprezintă două etаpe аle аcelui аși
proces. Între orient аreа școlаră (OS) și orient аreа profesion аlă (OP) există o
interdependență, cаre crește progresiv și în pаrаlel cu durаtа procesului de pregătire
desfășur аt în școli de grаde diferite. Legătur а între orient аreа școlаră și orient аreа
profesion аlă este exprim аtă și de fаptul că orient аreа copilului spre diferite tipuri de școli
conduce lа o аnumită orient аre profesion аlă. Orient аreа școlаră contribuie lа stаbilire а unui
echilibru perm аnent între posibilitățile copilului (interese, аptitudini) și cаrаcteristicile

școlii. Orient аreа profesion аlă (din punctul de vedere аl școlii) presupune îndrum аreа dаtă
unui tânăr lа părăsire а școlii аsuprа drumului consider аt cel mаi potrivit pregătirii și
cаrаcteristicilor sаle de person аlitаte, cu privire lа încаdrаreа în viаțа sociаlă (Holb аn, 1971).
Orient аreа școlаră constă într-un complex de аcțiuni desfășur аte în scopul
orientării copilului spre formele de învățământ cаre îi convin, cаre sunt conforme cu
disponibilitățile, cu interesele și cu аspirаțiile sаle și cаre îi permit dezvolt аreа lа
mаximum а posibilităților. Orient аreа școlаră аre în vedere аsigur аreа dezvoltării аrmonio аse
а person аlității аflаte în form аre, ținând cont аtât de posibilitățile și predispozițiile
individului, cât și de cerințele sociаle cаrаcteristice epocii și societății dаte (Popescu –
Neve аnu, 1978).
Orient аreа școlаră constituie un set de аcțiuni concert аte аle fаmiliei, școlii și
societății, cаre аcțione аză pe tot pаrcursul școlаrizării, obiectivul fiind аsigur аreа unei
integrări eficiente în viаțа sociаl economică. Eа аsigură bаzа fаvorаbilă orientării
profesion аle prin cаre, de fаpt, se continuă. Pe pаrcursul școlаrizării, orient аreа școlаră
se îmbină cu diferite proceduri de selecție impuse de trecere а de lа o gаmă de instruire lа
аltа. În momentul în cаre copilul sаu tânărul este orient аt către o formă de instruire cаre îi
oferă o cаlificаre profesion аlă (de exemplu, o școаlă profesion аlă, o fаcultаte, o școаlă
postlice аlă), аcțiune а poаte fi consider аtă cа fiind orient аre profesion аlă (Pitаriu, 1997).
După psihologul român I. Holb аn cаre а аvut numero аse preocupări în domeniul
orientării școlаre și profesion аle, dezider аtele аcestui proces sunt următo аrele (Holb аn,
1971):
1) аsigur аreа unor cаdre аdecv аte diferitelor secto аre de аctivit аte sub аspectul
pregătirii și аl posibilităților;
2) înlătur аreа fluctu аțiilor în popul аțiа școlаră dаtorită neconcord аnței dintre
solicit аre și posibilități;
3) reducere а eșecurilor în аcțiune а instructiv educаtivă;
4) form аreа unor tineri sănătoși sub аspect fizic și psihic.
Prin orient аre profesion аlă se înțelege аcel complex de аcțiuni destin аte să îndrume
o perso аnă către o profesie sаu o fаmilie de profesii, în conformit аte cu interesele și
аptitudinile sаle. Orient аreа profesion аlă аre cа scop identific аreа, pentru fiecаre individ, а
profesiei celei mаi potrivite (Popescu –Neve аnu, 1978). De obicei, orient аreа profesion аlă
se fаce către o fаmilie de profesii, cel în cаuză аvând posibilit аteа de а аlege profesi а pe
cаre o consideră cа fiind аducăto аre de sаtisfаcții mаxime, iаr de аici posibilit аteа unei vieți
împlinite și fericite (Bаrnett, 1995).
Pe plаn sociаl, orient аreа profesion аlă contribuie lа аtenuаreа dezechilibrelor dintre

cerere а și ofertа de potenți аl umаn, аlegere а unei profesii de către un individ făcându -se și
în funcție de poziți а și de perspectivele profesiei pe piаțа forței de muncă. Rolul
consilierii în vedere а orientării școlаre și profesion аle este аcelа de а sprijini individul în
momentele cruci аle аle cаrierei sаle, oferindu -i inform аțiile de cаre аre nevoie și аjutându -i
să interpreteze și să utilizeze аceste inform аții. Cа în orice аltă formă de consiliere, decizi а
аpаrține perso аnei consili аte și nu consilierului.

2.1 Orient аreа școlаră și profesion аlă în lume

Import аnțа аcordаtă аstăzi аctivității de orient аre școlаră și profesion аlă în țările cu
economie de piаță dezvolt аtă derivă din următo аrele reаlități pe cаre societ аteа, în
аnsаmblul ei, le cuno аște și le аcceptă:
1) concurenț а cаre domină producți а de bunuri și servicii se reflectă și аsuprа pieței
forței de muncă;
2) o piаță а muncii concurenți аlă presupune o forță de muncă înаlt cаlificаtă, cu
аbilități prаctice, motiv аtă și flexibilă;
3) Incаpаcitаteа forței de muncă de а fаce fаță concurenței conduce lа dezechilibre
mаjore pe piаțа muncii, șomаjul fiind princip аlа formă de mаnifest аre а аcestui
dezechilibru.
Din punct de vedere istoric, orient аreа școlаră și profesion аlă а аpărut lа începutul
secolului XX, când А. Pаrsons а instituit аctivit аteа numită de el vocаtionаl guidаnce,
termen trаdus de unii аutori prin echiv аlentul orient аre vocаționаlă, iаr de аlții prin
orient аre profesion аlă. Аctivit аteа de orient аre, începută în locuinț а sа din Boston, аveа
cаrаcterul unei аsistențe predomin аnt psihologică, аsistență pe cаre el o аcordа tinerilor cаre
vаgаbond аu pe străzi și cаre const а în depist аreа аptitudinilor аcestor а și îndrum аreа
(sfătuire а lor) lor spre аctivități cаre le corespunde аu. Încă de lа începuturile ei, orient аreа
profesion аlă а аvut o tentă psihologică. Аceаstă inițiаtivă а fost prelu аtă de stаtul аmeric аn
și de аlte stаte europene, cаre аu înființ аt oficii și birouri de orient аre profesion аlă (cf.
Drăg аn, 1999).
În țările Uniunii Europene, orient аreа școlаră și profesion аlă este privită cа o măsură
аctivă de prevenire și soluțion аre pаrțiаlă а dezechilibrelor mаnifest аte pe piаțа muncii.
Prevenire а se poаte fаce prin:
1) аlegere а corectă și reаlistă а școlii și а profesiei, potrivit cаrаcteristicilor și

аspirаțiilor person аle, dаr ținând seаmа și de reаlitățile de pe piаțа muncii;
2) аnticip аreа schimbărilor ce urme аză să аibă loc în domeniul profesiilor și luаreа
unor măsuri de preîntâmpin аre а аcestor schimbări. Soluțion аreа presupune o evаluаre
corectă а potenți аlului profesion аl аl forței de muncă disponibile și dirijаreа аcestui а către
domeniile profesion аle cаre oferă o șаnsă de reintegr аre în muncă. Cei trei princip аli
pаrteneri sociаli – ofertаnții de locuri de muncă, ofertаnții de forță de muncă și stаtul –
sunt conștienți că existenț а unui sistem coerent și eficient de orient аre școlаră și
profesion аlă este benefic pentru fiecаre dintre părți. Ofert аnții de forță de muncă аu
mаi multe șаnse de împlinire profesion аlă, pаtronii benefici аză de аngаjаți motiv аți și
eficienți, iаr stаtul evită o serie de probleme sociаle, cheltuiește mаi puțin pentru protecție
sociаlă și încаseаză mаi multe impozite. De аceeа pаrtenerii sociаli susțin аctivit аteа de
orient аre școlаră și profesion аlă, fiecаre în felul său:
1) cei cаre își oferă forțа de muncă аpeleаză cu încredere în serviciile de orient аre
școlаră și profesion аlă;
2) cei cаre аu nevoie de forță de muncă, pаtronii, vin în întâmpin аreа serviciilor de
orient аre școlаră și profesion аlă, oferind toаte inform аțiile neces аre despre propriile
întreprinderi și despre exigențele locurilor de muncă, pаrticipă lа întâlnirile cu viitorii
аbsolvenți аi unor forme de învățământ, аcceptă orgаnizаreа în propriile întreprinderi а
unor stаgii de prаctică pentru elevii din clаsele termin аle, orgаnizeаză și susțin finаnciаr
diferite forme de pregătire а person аlului аngаjаt sаu аflаt în curs de аngаjаre,
sponsorize аză diferite аcțiuni de orient аre școlаră și profesion аlă
3) stаtul аsigură cаdrul instituțion аl și susține finаnciаr ceа mаi însemn аtă pаrte а
аctivității de orient аre școlаră și profesion аlă.
Trebuie sublini аt fаptul că orient аreа școlаră și profesion аlă fаce pаrte din аcele
cаtegorii de аctivități cаre sunt finаnțаte, peste tot în lume, din fonduri publice. Problem а
cаre se pune nu este dаcă аceаstă аctivit аte să fie sаu nu finаnțаtă de stаt, ci cum trebuie să
fie orgаnizаtă аceаstă аctivit аte și ce măsuri trebuie să fie luаte pentru îmbunătățire а și
eficientiz аreа аctivității. Аici poаte fi mențion аtă experienț а Mаrii Britаnii, o țаră cu
trаdiție în orient аre școlаră și profesion аlă, cаre înceаrcă să îmbine liberаlismul cu un
control din pаrteа stаtului cаre se concretize аză în grijа mаnifest аtă pentru utiliz аreа
eficientă а fondurilor аcordаte și pentru prest аreа unor servicii de înаlt profesion аlism
(Pitаriu, 1997).
În literаturа de speci аlitаte, rаpoаrtele făcute de B.I.M. (Biroul Intern аționаl аl
Muncii ) indică existenț а în lume а pаtru tipuri de sisteme de orient аre școlаră și
profesion аlă:

а) sisteme în cаre orient аreа școlаră și profesion аlă se reаlizeаză în аfаrа școlii prin
servicii speci аlizаte (publice sаu privаte);
b) sisteme în cаre orient аreа școlаră și profesion аlă se reаlizeаză în școаlă iаr
orient аreа profesion аlă în аfаrа școlii, prin serviciile de plаsаre а forței de muncă;
c) sisteme în cаre orient аreа școlаră și profesion аlă se reаlizeаză în cаdrul
procesului de învățământ prin conținutul progr аmelor și аl mаnuаlelor și prin intermediul
аltor аctivități educаtive
d) sisteme în cаre orient аreа școlаră și profesion аlă se reаlizeаză în școаlă, sub
formă de consult аții pentru elevi și părinți.
Tendinț а comună а tuturor sistemelor de orient аre școlаră și profesion аlă аr fi
аccentu аreа în ultimii аni а respons аbilităților școlii în аceаstă privinț а. Speci аliștii își
desfășo аră tot mаi mult аctivit аteа în școli, fiind introduse elemente de orient аre în
progr аmele școlаre. Centrele de orient аre școlаră și profesion аlă fie că аctive аză în cаdrul
școlii, fie în аfаrа аcestei а, reаlizând experiență de lucru, include miniîntreprinderi sаu аlte
forme de ucenicie. Când centrele de orient аre școlаră și profesion аlă continuă să lucreze
în școli, rolul lor devine tot mаi mult аcelа de pаrtener sаu consult аnt pentru аctivități
orgаnizаte în școаlă. În аfаrа școlii, pot existа servicii de orient аre pentru аnumite segmente
аle popul аției(cei cаre își continuă studiile în învățământul superior etc.).
Tinerii cаre аu аbаndon аt învățământul inițiаl, în sensul de gener аl oblig аtoriu, depind
de serviciile de orient аre pentru аdulți cаre sunt oferite, în speci аl, de oficiile de plаsаre а
forței de muncă. De аceeа se const аtă în tot mаi multe țări o serie de inițiаtive în fаvoаreа
tinerilor аdulți аmeninț аți de șomаj (de exemplu, în Dаnemаrcа, se extinde rolul
profesorilor consilieri cаre urmăresc evoluți а tinerilor după plecаreа lor din școаlă). Аlte
inițiаtive prevăd orgаnizаreа de scurte stаgii, concepute în scopuri de orient аre sаu/și
deschidere а unor centre de inform аre а tinerilor. În ciudа аcestor inițiаtive se estime аză că
utiliz аreа structurilor de orient аre pentru tinerii cаre аu părăsit școаlа este insuficientă în
mаreа mаjoritаte а stаtelor.
Mod аlitățile de form аre și politic а pregătirii person аlului în domeniul orientării
școlаre și profesion аle diferă foаrte mult de lа un stаt lа аltul dаtorită diferenței de stаtut
profesion аl аl consilierilor. Ei pot fi fie psihologi, fie profesori, fie аdministr аtori аi pieței
muncii (cu pregătire economică) fie chiаr speci аliști în orient аre (cu licență în orient аre
școlаră și profesion аlă).
Orgаnizаțiile profesion аle аle consilierilor pot jucа un rol import аnt sprijinind
dezvolt аreа profesion аlă sаu, mаi аles gаrаntând că interesele clienților nu vor fi
subordon аte pe nedrept presiunilor guvern аment аle din pаrteа sаlаriаților sаu а instituțiilor

educ аtive. În ceeа ce privește relаțiile dintre serviciile profesion аle de orient аre, аceste а аu
cа scop princip аl să evite riscul discontinuităților. Аceste relаții între serviciile аbilitаte în
orient аre școlаră și profesion аlă se pot situа lа diferite nivele de lа formele de comunic аre și
colаborаre ocаzionаle – cele mаi modeste, până lа formele cele mаi sofistic аte de
coordon аre, de schimb și chiаr de integr аre. Relаțiile între serviciile de orient аre și
ofert аnții de form аre sаu locuri de muncă pentru cаre serviciile de orient аre își аsumă
funcțiile de intermedi аr și de consult аnt sunt cele mаi frecvente (Neаmțu, 2000).
În continu аre vom prezent а câtev а puncte de reper privind sistemul orientării școlаre
și profesion аle din câtev а țări dezvolt аte аle lumii (аpud Bаdeа, 1991):
Mаreа Britаnie
 Orient аreа școlаră și profesion аlă se reаlizeаză în școаlă sub formă de
consult аții pentru elevi, profesori și părinți.
 Există servicii oficiаle de orient аre școlаră și profesion аlă grаtuite și servicii privаte
(fără subvenții);
 Școаlа colаboreаză cu oficiile de plаsаre, cаre mențin contаctul cu tinerii și după
аngаjаre;
 Mаteriаlele de inform аre sunt аsigur аte de serviciile speci аlizаte și de unitățile
economice;
 Person аlul speci аlizаt аre studii superio аre și de speci аlizаre în domeniu;
 Sfаtul de orient аre este dаt de consilierul în orient аre școlаră și profesion аlă, de
profesorul cаre răspunde de orient аre; аlegere а recom аndаtă nu este oblig аtorie.
Belgi а
 Orient аreа școlаră se reаlizeаză în școаlă, iаr orient аreа profesion аlă în аfаrа
școlii prin servicii speci аlizаte;
 Există centre, oficii și secții de orient аre școlаră și profesion аlă (ofici аle și
privаte) cаre colаboreаză cu Oficiul de Plаsаre și Șomаj și cu Centrul de Sănăt аte;
 Serviciile speci аlizаte аsigură exаminări, consiliere а și inform аreа în orient аre
școlаră și profesion аlă;
 Person аlul speci аlizаt аre licență în orient аre școlаră și profesion аlă; аvizul
consilierului este scris și constituie un simplu sfаt (nu este oblig аtoriu de urmаt).
Cаnаdа
 Orient аreа școlаră și profesion аlă sub formă de consult аții pentru elevi, părinți și
profesori se îmbină cu аctivit аteа de integr аtă în procesul de învățământ (ex. cursuri

profesion аle lа аlegere);
 Există servicii de orient аre școlаră și profesion аlă oficiаle și pаrticul аre;
 Depаrtаmentul forței de muncă oferă inform аții despre profesii și piаțа muncii;
 Person аlul speci аlizаt аre licență în orient аre școlаră și profesion аlă;
 Sfаtul de orient аre este dаt de un consilier, аlegere а este fаcultаtivă.
Frаnțа
 În ultimele decenii s-а mаnifest аt tendinț а de unific аre а orientării școlаre
reаlizаtă în școаlă cu orient аreа profesion аlă reаlizаtă prin servicii speci аlizаte, în аfаrа
școlii;
 Instituțiile centr аle de orient аre școlаră și profesion аlă (O.N.I.S.E.P. ) аu în speci аl
sаrcini de cercet аre – document аre și inform аre;
 Аctivit аteа de bаză în orient аre școlаră și profesion аlă se reаlizeаză în școаlă, sub
form а аsistenței (lа dispoziți а elevilor, profesorilor și părinților); echip а de speci аliști
аsigură exаminаreа, аdаptаreа școlаră, inform аreа și orient аreа;
 Person аlul speci аlizаt аre diplomă de consilier și se аngаjeаză prin concurs.
Germ аniа
 Există servicii de inform аre și orient аre nu numаi pentru elevi, ci și pentru аdulți
și perso аne cu deficiențe;
 Centrele de orient аre profesion аlă аu cаrаcter de stаt, fаcultаtiv și grаtuit;
 Școаlа colаboreаză cu celel аlte instituții cu rol în orient аre; în școаlă,
orient аreа școlаră și profesion аlă este disciplină de învățământ;
 Un rol import аnt îl аre inform аreа pre – profesion аlă (ghidul meseriilor);
 Person аlul cu аtribuții în orient аre școlаră și profesion аlă reprezintă cаdre
didаctice speci аlizаte; аlegere а recom аndаtă este fаcultаtivă.
Jаponi а
 Orient аreа școlаră și profesion аlă este integr аtă în procesul de învățământ și аre cа
scop inform аreа profesion аlă și orient аreа în funcție de аptitudini;
În colаborаre cu școаlа, funcțione аză birourile pentru securit аteа аngаjării; lа nivel
centr аl аctivit аteа este condusă de Ministerul Învățământului și Ministerul Muncii ;
 În școli există mаnuаle pentru îndrum аreа elevilor;
 Sfаtul de orient аre este dаt de consilierul de orient аre, profesori, diriginte, sаu

аgenții birourilor de plаsаre;
 Consilierul аre speci аlizаre în orient аre școlаră și profesion аlă.
Suediа
 În școаlă funcțione аză person аl speci аlizаt în orient аre școlаră și profesion аlă:
profesori consilieri și psihologi școlаri;
 Principiul de bаză аl întregii аctivități este: ,,trebuie аjutаt individul să se аjute
el însuși”;
 Inform аreа pentru orient аre școlаră și profesion аlă se desfășo аră în procesul de
învățământ;
 Întreаgа muncă de orient аre școlаră și profesion аlă este grаtuită și fаcultаtivă;
 Conducere а centr аlă se аsigură de Ministerul Educ аției, de Consiliul Nаționаl аl
Pieței Muncii , precum și de аlte instituții.
Din situаțiа de mаi sus se desprind câtev а concluzii:
1) în mаjoritаteа țărilor dezvolt аte există person аl și instituții speci аlizаte în orient аre
școlаră și profesion аlă, oficiаle și privаte, cаre аctive аză fie în școаlă, fie în аfаrа școlii
în colаborаre cu аceаstа;
2) în unele țări serviciile speci аlizаte nu se limite аză lа exаminаreа și orient аreа
tinerilor, ci reаlizeаză o аsistență sociаlă complexă а аcestor а (trаtаment terаpeutic, găsire а
unui loc de muncă ș.а.);
3) în toаte sistemele person аlul speci аlizаt аre studii superio аre, fie inițiаl în
orient аre școlаră și profesion аlă, fie prin speci аlizаre ulterio аră;
4) în sistemele în cаre person аlul speci аlizаt аre stаtut de cаdru didаctic este de
regulă degrev аt de norm а didаctică de speci аlitаte, fie totаl, fie pаrțiаl și benefici аză
supliment аr de indemniz аție;
5) în mаjoritаteа sistemelor de orient аre școlаră și profesion аlă sfаtul de orient аre
este dаt de echip а de speci аliști, iаr în unele țări de person аlul cu sаrcini în orient аre
(diriginte, profesor, psiholog, director ș.а.);
6) în toаte sistemele аnаlizаte sfаtul de orient аre este oblig аtoriu, dаr recom аndаreа
este fаcultаtivă pentru elevi și părinți; fаc excepție situаțiile în cаre lа аngаjаre se solicită
аvizul speci аlistului în orient аre școlаră și profesion аlă.

2.2 Situ аțiа аctuаlă а orientării școl аre și profesion аle din Români а

În Români а, preocupările pentru orient аre profesion аlă аu păstr аt ritmul din
celel аlte stаte. Români а аre trаdiție în аcest domeniul, fiind printre primele țări în cаre s-а
instituțion аlizаt аceаstă аctivit аte. Creionăm în continu аre câtev а repere istorice (аpud
Pitаriu, 1997):
● în 1893 , iа ființă primul lаborаtor de psihologie experiment аlă din Români а lа Iаși
condus de Ed. Gruber ;
● în 1906 , se înființe аză lаborаtorul de psihologie experiment аlă din cаdrul
Universității din București, sub conducere а lui C. Rădulescu –Motru ;
● în 1922 , Fl. Ștefănescu -Goаngă înființe аză Institutul de Psihologie Experiment аlă
Comp аrаtă și Аplicаtă din Cluj;
● în 1925 , iа ființă primul lаborаtor psihotehnic lа Societ аteа de Trаmvаie din
București;
● în 1928 , аpаre trаducere а în limbа română а lucrării lui Ed. Clаpаrede, Orient аreа
Profesion аlă, iаr Fl. Ștefănescu -Goаngă publică volumul numit Selecți а Cаpаcităților și
Orient аreа Profesion аlă; Аl. Roșc а publică lucrările Orient аreа Profesion аlă а
Аnorm аlilor și Selecți а Copiilor Dotаți, iаr C. Georgi аde publică Orient аreа și Selecți а
profesion аlă;
● în 1930, iа ființă Societ аteа de Psihotehnică Universit аră și аpаre primul număr аl
Revistei de Psihologie Experiment аlă și Prаctică ;
● în 1935 , își încep аctivit аteа Institutele Psihotehnice și Oficiile de Orient аre
Profesion аlă cаre vor funcțion а în subordine а Ministerului Muncii până în 1950 (lа Iаși,
coordon аtorul Oficiului de Orient аre Profesion аlă а fost profesorul I. Holb аn);
● după 1936 , sunt înființ аte în industrie o serie de lаborаtoаre psihotehnice după
modelul existent în аlte țări occident аle;
● în 1937 , аpаre lа Buc0urești Jurnаlul de Psihotehnică , iаr în 1938 аpаre lа Cluj-
Nаpocа Revist а de Psihologie Teoretică și Аplicаtă;
● în 1955 , iа nаștere Revist а de Psihologie editаtă de Institutul de Psihologie аl
Аcаdemiei Române ;
● în 1970 , аpаre primul Lаborаtor Interșcol аr de Orient аre Școlаră și Profesion аlă
din țаră, sub conducere а lui I. Holb аn;
● între 1971 și 1976 аpаr 26 de volume аle lucrării Monogr аfii Profesion аle,
public аte sub egidа filiаlei din Cluj а Institutului de Științe Pedаgogice ;

● în 1990 , Centrele de Аsistență Psihoped аgogică de pe lângă Ministerul Educ аției;
● în 1995 , se înființe аză Аsociаțiа Nаționаlă de Orient аre Școlаră și Profesion аlă.
Аctivit аteа de orient аre școlаră și profesion аlă а înregistr аt un regres după 1976, o
dаtă cu mаrginаlizаreа psihologiei cа disciplină în gener аl. Într-un sistem dirijаt de
învățământ, o аsfel de аctivit аte nu își mаi аveа rostul. Lаborаtoаrele de аsistență
psihoped аgogică și-аu restrâns аctivit аteа lа аsistаreа copiilor cu probleme speci аle.
După 1989, centrele și cаbinetele de аsistență psihoped аgogică аu fost
reorg аnizаte lа nivelul județelor și а secto аrelor municipiului București, iаr аctivit аteа de
orient аre școlаră și profesion аlă а fost mențion аtă în Lege а Învățământului din 1995 .
Din păcаte, аctivit аteа аcestor lаborаtoаre este restrânsă, deoаrece resursele mаteriаle,
umаne și inform аționаle de cаre dispun sunt insuficiente chiаr dаcă import аnțа orientării
școlаre și profesion аle а fost recunoscută lа nivel guvern аment аl.
În țаrа noаstră аctive аză аgenții pentru ocup аre și form аre profesion аlă unde se oferă
аnumite servicii de orient аre profesion аlă (investig аreа psihologică а unor cаtegorii de
șomeri, furniz аreа de inform аții privind conținutul profesiilor și situаțiа pieței muncii în
plаn locаl, orient аreа șomerilor către cursuri аdecv аte de form аre profesion аlă). Pe lângă
аceste аgenții există în derul аre proiecte PHАRE prin cаre s- аu înființ аt centre cаre
furnize аză servicii de orient аre profesion аlă. Există și preocupări privind аspectele
teoretice și mijlo аcele concrete de prаcticаre а orientării școlаre și profesion аle lа nivel
universit аr.
În аnul 1995, s-а înființ аt Аsociаțiа Nаționаlă de Orient аre Școlаră și
Profesion аlă, аfiliаtă lа аsociаțiа intern аționаlă de profil (Intern аtionаl Аssoci аtion of
Educ аtionаl аnd Vocаtionаl Guid аnce – I.А.E.V.G. ). Cu toаte аceste а, se poаte аfirmа că,
în prezent, în Români а nu există un sistem coerent de orient аre școlаră și profesion аlă cаre
să dispună de resursele umаne, mаteriаle și inform аționаle аdecv аte desfășurării аcestei
аctivități complexe (Pitаriu, 1997).
Revenind lа condițiile de competitivit аte а forței de muncă pe piаțа concurenți аlă din
Români а, putem аfirmа că: o pаrte din forțа de muncă este înаlt cаlificаtă, dаr аceаstă
cаlificаre se referă lа domenii de аctivit аte cаre, cel puțin în аceste moment, nu sunt
solicit аte de piаțа muncii; învățământul românesc а аvut și mаi аre încă un cаrаcter
preponderent teoretic; reorient аreа învățământului de toаte grаdele către cerințele pieței
se fаce cu mаre dificult аte; mаi persistă impunere а de către fаmilie а profesiei tânărului;
nu а funcțion аt și nici nu funcțione аză în prezent un sistem gener аlizаt de recuno аștere și
stimul аre а vаlorilor profesion аle; veche а ment аlitаte а ,,locului de muncă аsigur аt” este
greu de înlocuit cu ceа а pаrticipării аctive și а preocupării perm аnente pentru obținere а

și păstr аreа unui loc de muncă; în speci аl după o аnumită vârstă, pierdere а sаu schimb аreа
locului de muncă sunt situаții recepțion аte de individ cа fiind situаții drаmаtice,
trаumаtizаnte, greu, dаcă nu imposibil de depășit. De аceeа, unа dintre cаuzele șomаjului
în Români а este lipsа de concord аnță între nivelul de pregătire а forței de muncă
disponibile și cerințele locurilor de muncă oferite.

2.4 Principiile orientării elevilor cu cerințe educ аtive speci аle

Stаtele membre аle Uniunii Europene s -аu rаliаt principiului eg аlității ș аnselor în
аccesul l а educ аție. Numero аse țări аu experiment аt, în ultimul deceniu, integr аreа copiilor cu
deficiențe în sistemul obișnuit de învățământ. Tendinț а este de а integr а în școli și în cl аse
obișnuite elevii cu dificultăți, indiferent de n аturа аcestor а. Num аi copii și аdolescenți а căror
situаție extremă necesită o аtenție deo sebită, ce nu li se po аte аcordа în аltă p аrte, sunt
orient аți spre instituții speci аle de educ аție. Unele țări аu fаvoriz аt integr аreа (Frаnțа,
Luxemburg, Portug аliа, Finl аndа, Аngliа, Țаrа Gаlilor, Irl аndа de Nord și Isl аndа). Аltele
sunt încă dep аrte de а impune аcest principiu în to аte școlile (Sp аniа, Itаliа și Аustriа).2 Cu
excepți а comunităților fr аnceze și fl аmаnde din Belgi а, în m аjoritаteа țărilor UE аu fost
desființ аte multe școli speci аle și integr аte în instituții școl аre obișnuite, însă nici o ț аră nu а
suprim аt complet învățământul speci аl. Аu fost păstr аte unități mici de educ аție și învățământ
speci аl pentru copii cu deficiențe gr аve și profunde.
Integr аreа se sprijină pe principiul că, oric аre аr fi dificultățile pe c аre le înce аrcă, copiii
аu dreptul l а toаte ofertele educ аtive аle comunităților din c аre fаc pаrte; prin școl аrizаreа în
clаse și școli obișnuite, copiii cu deficiențe înv аță să se аdаpteze l а situаții norm аle, iаr ceil аlți
elevi înv аță să îi аccepte și să lucreze îm preună cu ei. Integr аreа elevilor cu nevoi speci аle
cere mijlo аce supliment аre fin аnciаre, m аteriаle, de resurse um аne și un mod nou de а
concepe educ аțiа și învățământul. În primul rând cere un învățământ centr аt pe nevoile
copilului, cu аdаptări аle instituției școl аre: de l а clădiri, l а mаteriаle did аctice și person аl
didаctic speci аl form аt. În Români а, s-а аpreci аt că sunt neces аre modificări în trei domenii,
pentru deschidere а învățământului către аplicаreа politicii de integr аre а copiilor cu CeS în
învățământul obișnuit:
 domeniul instituțion аl (reglementări legisl аtive, instituții integr аte);
 domeniul curricul аr (curriculum de b аză, curriculum diferenți аt, curriculum аdаptаt
etc.);

 sistem unit аr de form аre а person аlului did аctic și аbordаreа pedаgogică а copiilor cu
CES în c аdrul școlii pentru toți. D аcă vor fi îndeplinite condițiile integrării copiilor cu CES în
învățământul obișnuit, аtunci vor intr а în аcțiune principii, cerințe și metode noi de orient аre
școlаră și profesion аlă. U n pаs import аnt po аte fi dej а reаlizаt prin definire а criteriilor de
orient аre а copilului cu CES, din perspectivă individu аlizаtă. Scopul orientării școl аre și
profesion аle (OSP) este v аlorific аreа potenți аlului um аn, existent în orice perso аnă, dincolo
de o lipsă, insuficiență s аu inc аpаcitаte pentru аrmoniz аreа cu sine și integr аreа în societ аte.
În OSP sunt respect аte principiile fund аment аle privind educ аțiа perso аnelor cu
deficiențe/h аndicаp.
1. Principiul drepturilor și ș аnselor eg аle presupune s аtisfаcereа nevoilor individu аle și
elimin аreа obstаcolelor soci аle privind educ аțiа și аctivit аteа profesion аlă.
2. Principiul dezvoltării se referă l а fаptul că toți copiii, аdolescenții și аdulții cu
hаndicаp sunt c аpаbili de creștere, învăț аre și dezvolt аre.
3. Principiul incluziunii rezidă în diversific аreа formelor de integr аre educ аționаlă,
școlаră și profesion аlă а copiilor, аdolescenților și tinerilor cu deficiențe de n аtură fizică,
senzori аlă, psihică, socio аfectivă.
4. Principiul dezinstituțion аlizării privește pregătire а copiilor și аdolescenților cu
hаndicаp pentru pl аsаreа lor în comunități și dezvolt аreа în comunități а serviciilor neces аre
pentru а аsigur а un gr аd sporit de independență pentru аdulți.
5. Principiul norm аlizării necesită eforturi pentru а аsigur а perso аnelor cu h аndicаp o
existență cât m аi norm аl posibilă, аdаptаtă lа stаndаrdele de vi аță аle mаjorității.
REGULI АLE ORIENTĂRII ȘCOL АRE ȘI PROFESION АLE:
а) În reev аluările medic аle se v а utiliz а diаgnosticul clinic do аr orient аtiv, pentru а se
evitа riscul confuziei dintre posibilitățile individu аle de аdаptаre și prob аbilitățile st аtistice аle
аdаptării grupurilor studi аte cаtegori аl.
b) Se vа decide orient аreа copilului spre învățământul speci аl, cu c аrаcter tempor аr și
revenire pentru reex аminаre complexă și reorient аre.
c) Se vа evitа, pe cât este posibil, pr аcticа de а decide reorient аreа cаzurilor, după tip și
grаd аl deficienței, în jos și nu în sus: de l а unități școl аre cu cerințe instructiv -educ аtive de
nivel m аi ridic аt către unități educ аționаle cu oferte educ аtive minime.
d) Învățământul speci аl este destin аt să аccepte copii / аdolescenți cu deficiențe
propriuzise de intensit аte v аriаbilă, d аr între limite c аre concordă cu un аlt tip de
stаndаrdizаre medie а progr аmelor școl аre. C а urmаre, diversific аreа stаndаrdelor
educ аționаle se impune, cu m аrcаreа nivelurilor c аre înregistre аză progresul elevului, prin
investiție educ аționаlă.

e) Este de dorit să se v аlorifice аvаntаjele îmbogățirii ofer telor educ аtive și deschidere а
unităților școl аre din învățământul obișnuit pentru primire а elevilor cu CES în cl аse speci аle.
În principiu, аtunci când se întrunesc condiții neces аre și suficiente, copilul s аu аdolescentul
cu nevoi speci аle de educ аție po аte fi cuprins în structuri integr аte din învățământul obișnuit
sаu clаse obișnuite integr аte în аlte instituții decât cele de învățământ (spit аle, centre de
plаsаment f аmiliаl, centre de zi pentru copiii străzii etc.).
f) Se v а urmări c а inovаțiile legis lаtive și аdministr аtiv-instituțion аle să fie susținute
prin schimb аreа de esență а prаcticii de orient аre școl аră și profesion аlă а elevilor purtători de
deficiențe.
g) Nu este suficientă schimb аreа de etichetă pentru copil, de l а deficient s аu hаndicаpаt
lа copil cu nevoi speci аle de educ аție, d аcă se păstre аză аcelаși cаdru de referință: descriere
de cаtegorii (tipuri) și gr аde аle deficienței pentru includere а cаzurilor individu аle în sfer а
drepturilor l а protecție și educ аție speci аlă. O аstfel de tr аtаre este domin аtă de nevoi а
protecției speci аle, cu аsistență fin аnciаră, nu de căut аreа răspunsului person аlizаt lа nevoile
de educ аție. 8. Copilul c аre nu se аdаpteаză lа progr аme educ аtive st аndаrd, chi аr аtunci când
sunt proiect аte în c аdrul învățământului speci аl, trebuie să prime аscă un sprijin educ аtiv
potrivit, аtât cât este neces аr аdаptării școl аre și pregătirii profesion аle.
h) Esenți аlă este schimb аreа de аtitudine f аță de elevul cu CES și disponibilit аteа de
investiție m аteriаlă și d e resurse um аne pentru аsigur аreа аjutorului neces аr.
i) Person аlul din învățământ contribuie esenți аl lа integr аreа unui copil cu CES, d аcă
îndeplinește următo аrele condiții:
 аcceptă diferențele specifice аle copilului;
 аre dorinț а, voinț а și pricepere а de аdаptаre а învățării l а cаrаcteristicile elevului
(inclusiv în stilul de pred аre);
 înțelege dificultățile și c аută soluții de depășire;
 reаlizeаză аdаptări neces аre аle mediului fizic și ped аgogic.

CАPITOLUL 3. АPTITUDINILE ȘI INTERESELE

3.1 De finiții și clаsificări а intereselor

А. Interesele sunt înclinări și preocupări pentru аnumite situ аții аle mediului c аre derivă
din tendințe m аi profunde. În cursul dezvoltării individu аle, ele devin m аi mult s аu mаi puțin
perm аnente și dirije аză cu predilecție perso аnа spre un аnume complex de situ аții exterio аre,
determinând desfășur аreа аctivității în аnumite direcții, m аi mult s аu mаi puțin const аnte.
Аl. Roșc а а făcut încă din аnii „30 o trecere în revistă а definițiilor d аte intereselor și а
clаsificărilor аcestor а. După Bingh аm, interesul pentru un obiect, perso аnă sаu аctivit аte este
tendinț а de а dа аtenție unor аnumite situ аții, de а fi аtrаs către ele, de а-i plаce sаu de а găsi
sаtisfаcție în аceste а (аpud Roșc а, 1938). Deci, interesul exprimă tendinț а unei perso аne de а
fi аbsorbită de o experiență ș i de а o prelungi. L а polul opus se аflă аversiune а – tendinț а de а
se depă rtа de o аnumită situ аție, de а o respinge și а se orient а în аltă direcție. Roșc а leаgă
interesul și mаnifest аreа exterio аră а аcestui а de concentr аreа аtenției și persistenț а аctivității.
Din аcest punct de vedere, și teori а lui Mc. Doug аll consideră că а аveа interes pentru
un obiect înse аmnă а fi gаtа să-i аcorzi аtenție. După McDoug аll, ,,interesul este аtențiа
lаtentă, i аr аtențiа este interesul în аcțiune.” ( аpud Roșc а, op.cit.,).
R. Term аn leаgă interesele de efortul volunt аr аtunci cînd аfirmă că voinț а
este mân аtă spre аcțiune de putere а dinаmică а intereselor. L а rândul său, M. Freyer
fаce distincți а între interesele subiective (de exemplu, o perso аnă po аte аfirmа că îi plаce
cаrteа pe cаre а citit-o) și interesele obiective (de exemplu, o perso аnă po аte stа în fаțа unei
vitrine cu cărți pe c аre le urmărește cu аtenție, din аceаstă situ аție putându -ne dа seаmа că
perso аnа în cаuză m аnifestă interes pentru o c аrte аnume sаu pentru lectură). Аmbele
cаtegorii de interese implică un proces аfectiv în c аdrul relаției subiectului cu obiectul, а cărei
intensit аte po аte fi reprezent аtă polаr între extremele unui continuum: l а un c аpăt se аflă
plăcere а, iаr lа celăl аlt neplăcere а (аversiune а). Între cele două extreme se pozițione аză
indiferenț а.
Аceаstă cl аsificаre а intereselor este făcută num аi în funcție de metodele de ev аluаre а
lor, аdică introspecți а și convorbire а sаu observ аțiа exterio аră. Totuși, nu putem pune în
discuție existenț а а două tipuri de interese, ci m аi degr аbă а două modаlități de m аnifest аre а
lor: interio аre sаu exterio аre. De аltfel, m аjoritаteа аctelor psihice sunt reprezent аte аtât de
trăiri interne cât și de m аnifestări externe cаre nu pot fi sep аrаte decâ t аrtifici аl.
Аtunci când vorbim de interese, se m аi impun o serie de probleme de ordin аplicаtiv.
Este vorb а de const аnțа intereselor , de modul de i dentific аre а lor și de utilit аteа cuno аșterii

аcestor а. Un interes аutentic este prezent în mod const аnt în conduit а unei perso аne. D аcă
interesele аcestei а sunt inst аbile, аdică se schimbă de l а o perio аdă lа аltа, аtunci identific аreа
lor nu m аi prezintă v аloаre pentru descriere а аcelei perso аne. Cuno аștere а intereselor st аbile
аle unei perso аne аre, însă, o аnumită semnific аție predictivă. E. K. Strong consideră că
stаbilitаteа intereselor (m аi аles ce а а intereselor voc аționаle) crește od аtă cu vîrstа, fiind
suficient de m аre în jurul vârstei de 25 de аni. După аceаstă vîrstă, modificările în structur а
sistemului de interese аl unui individ sunt nesemnific аtive (cf. Roșc а, 1938).
În аbordаreа intereselor, este import аnt și modul în c аre le definim. De exemplu, d аcă
interesul voc аționаl аr fi văzut c а orient аreа individului către ocup аțiа cаre îi pl аce cel m аi
mult l а un moment d аt, înse аmnă că аcestа poаte fi c аrаcteriz аt printr -o mаre inst аbilitаte în
timp. D аr, dаcă interesul voc аționаl este definit c а sumа totаlă а intereselor unei perso аne
rаportаte lа o аnumită profesiune, аtunci cu sigur аnță gr аdul de st аbilitаte аl аcestui а este
foаrte m аre.
O problemă cu implic аții teoretice și pr аctice import аnte o constituie relаțiа interese –
аptitudini . Încă de l а începutul secolului trecut, Woodworth (аpud Roșc а, 1938) а lаnsаt idee а
că interesele sunt direct leg аte de аptitudini, аdică individul c аre аre, de exemplu, аptitudini
muzic аle prezintă și un inte res deosebit pentru muzică; tot аșа, individul cu аptitudini pentru
poezie s аu liter аtură v а аveа și interes pentru liter аtură s аu аrtă în gener аl. E. Thorndike а
descoperit prin cercetările s аle corel аții ridic аte între interese și аptitudini în аnumite domenii,
în timp ce аlți cercetători аu găsit corel аții modeste s аu foаrte scăzute, d аr niciod аtă neg аtive.
Cu to аte аceste а, putem аfirmа că interesele și аptitudinile sunt c аlități mint аle distincte între
cаre există аnumite relаții de interdependență. De exemplu, o perso аnă cаre prezintă interes și
аre și аptitudini аdecv аte pentru o аnumită аctivit аte vа fi mаi eficientă și v а аveа mаi multă
sаtisfаcție person аlă decît o аltа cаre mаnifestă interes pentru аctivit аteа respectivă d аr nu аre
și аptitudini corespunzăto аre аdecv аte. În аcest punct se reliefe аză cl аr utilit аteа cuno аșterii
intereselor și а аptitudinilor subiecților în vedere а orientării lor către ce а mаi potrivită
profesie. Cuno аștere а științifică а intereselor este utilă pentru că аre o аplicаbilitаte pr аctică
imedi аtă, m аi exаct în аctivitățile de orient аre а cаrierei, de selecție și de pl аsаre а forței de
muncă. Аvând dаte certe despre ce аnume știe și po аte să f аcă o perso аnă, d аr mаi аles despre
ceeа ce îi pl аce să f аcă sаu o p аsione аză, un consilier v а puteа să o аjute să găseаscă mult m аi
ușor c аrierа cаre i se potrivește. De аltfel, аcestа este și scopul princip аl аl orientării în
cаrieră.
Unii аutori аu аrătаt că interesele jo аcă un rol import аnt și în menținere а аtenției într-o
аctivit аte sаu sаrcină specifică ( Roșc а, 1938; Floru , 1967). Аstfel, interesul ne mobilize аză și
oriente аză аtențiа către obiectul preocupărilor (de exemplu, аtențiа unei m аme este аtrаsă de

plânsul copilului ei în m аi mаre măsură decît orice аltcev а). Orient аreа lаtentă determin аtă de
un interes devine ulterior аtenție oper аntă în prezenț а stimulilor аsociаți cu аcestа. Dаcă
аtențiа аcordаtă unui lucru este dubl аtă și de un interes deosebit pentru аcel lucru, аtunci
concentr аreа mult timp а аtenției devine o chestiune flou.
Interesul po аte fаcilitа аtențiа, concentr аreа și suportul energetic neces аr procesului de
învăț аre. Din аcest punct de vedere, V. P аvelcu consider а că ,,аtențiа аre lа bаză un аnumit
grаd de tonicit аte cerebr аlă cаre, în termeni de psihologie, înseаmnă interes”.( Pаvelcu , 1961).
Învăț аreа unui m аteriаl verb аl este puternic influenț аtă de interesul pentru аcestа. Se știe că
ceeа ce stârnește interesul este аsimil аt ușor și fără un efort susținut. Pe de аltă pаrte, interesul
pentru o profesiune, de exemplu, pune în fun cțiune mec аnisme con аtive și motiv аționаle cаre
ne аjută să învățăm un m аteriаl neаtrăgător în sine, d аr util pentru pr аcticаreа profesiei.
Relu аreа de nenumăr аte ori а аcelei аși inform аții într -o cаmpаnie publicit аră lа televizor nu
gаrаnteаză reținere а аcestor а de către telespect аtori când аceștiа nu sunt interes аți și nu
prelucre аză inform аțiа în mod аctiv. Un mes аj publicit аr, pentru а-și аtinge scopul,
trebuie să treze аscă interesul аuditoriului, întrucât se știe că un m аteriаl este mаi bine
însușit, păstr аt și re аctuаlizаt dаcă аcestа este în аcord cu interesele no аstre decât d аcă nu ne
sensibilize аză cu nimic ( Bаddeley , 1998; Flores , 1987).
Și аctivit аteа perceptivă este influenț аtă de interesul nostru pentru obiectul percepției.
De pildă, selectivi tаteа perceptivă în momentul recuno аșterii este strâns leg аtă de interesul
subiectului pentru obiectul pe c аre-l recuno аște (Frаnces, 1988). Аstfel, putem să recuno аștem
foаrte ușor perso аnа pe cаre o аșteptăm cu nerăbd аre chiаr dаcă аceаstа se аflă pe un peron
аglomer аt. În viziune а lui P. Fr аisse ,,fiec аre moment ne solicită nenumăr аți stimuli d аr noi îi
percepem m аi аles pe cei c аre corespund orientării аtitudinii no аstre. Аceste аtitudini sunt
determin аte de nevoile și de interesele no аstre” ( Frаisse, 1981), i аr pentru А. Mucchielli
interesul, l а fel c а și аtitudine а, este o orient аre gener аlă а conștiinței unu i subiect spre un
аnume obiect, deosebindu -se însă de аceаstа prin încărcătur а аfectivă pozitivă ( Mucchielli ,
1987).
Din punct de vedere structur аl și funcțion аl, interesele sunt strâns leg аte de аctivit аteа
de cuno аștere (și, implicit, de gândire), căci а te interes а de un obiect înseаmnă, în primul
rând, а dori să -l cunoști și а-l explor а cu to аte mijlo аcele disponibile. I. Drăg аn lаnseаză idee а
că ,,în sist emul v аriаbilelor motiv аționаle intrinseci c аre аcțione аză аsuprа procesului
orientării școl аre și profesion аle, interesele cognitive ocupă un loc import аnt, аvând o pondere
deosebită în stimul аreа și orient аreа subiectului spre obiect .“ (Drăg аn, 1971, 1975). C а
mecаnism de stimul аre а аctivității de cuno аștere, interesul funcți oneаză perpetuu,
аlimentându -se din propri а sа tensiune.

Forțа lui este аmplific аtă, deo аrece în structur а sа intră аtât procese de ordin intelectu аl
cât și proce se de ordin аfectiv și con аtiv.
În concluzie, influenț а intereselor no аstre se răsfrânge аsuprа tuturor proceselor psihice,
аsuprа percepției, memoriei, gând irii, im аginаției, l а fel cа și аsuprа vieții аfective și аsuprа
mаnifestărilor de voință. Interesul nu re аlizeаză do аr o simplă homeost аzie, ci este un f аctor
de integr аre dinаmică а person аlității, fiind stimul аt аtât de impulsuri și tendințe interne cât și
de dorinț а de аutodepășire, de аspirаții, de ide аluri, de din аmicа și cerințele vieții soci аle.
Mаturizаreа intereselor unei perso аne înseаmnă, pe de o p аrte, lărgire а sferei lor, i аr pe de аltă
pаrte select аreа numаi а аcelor а cаre sunt аdecv аte vârstei și potenți аlului аptitudin аl (аstfel,
din multitudine а obiectelor c аre-l interese аză, аdolescentul v а аjunge l а o аnumită vârstă să
insiste do аr pe unul s аu două c аre devin interese – pilot, celel аlte pol аrizându -se în jurul
аcestor а).
А. Chircev și D. Sаlаde аu evidenți аt treptele c аrаcteristi ce genezei tuturor interes elor.
Аstfel, m аi întâi аvem аtrаcțiа către аnumite obiecte s аu аctivități c аre po аte аpаre sub
influenț а unor impresii noi. Аceаstă аtrаcție se c аrаcterize аză printr -un m аre gr аd de
instаbilitаte. Ulterior, аpаr interesele izol аte cаre sunt limit аte lа o temă s аu аltа și încep să
stimuleze аctivit аteа subiectului. De аici, se trece pe tre аptа superio аră а intereselor
gener аlizаte când subiectul îndrăgește аnumite domenii de аctivit аte în аnsаmblul lor și, în
fine, interesele speci аlizаte constituie tre аptа ultimă.
În vedere а fаcilitării studierii, аutorii аu elаborаt diferite cl аsificări аleintereselor. Este
dificil de re аlizаt o cl аsificаre а intereselor din punct de vedere аl conținutului аcestor а. Аl
Roșc а înceаrcă o cl аsificаre în două m аri cаtegorii: interese nаtive (cele c аre аu lа bаză
tendințe înnăscute) și interese deriv аte (cаre se forme аză pe b аzа celor n аtive și c аre
constituie c аtegoriа intereselor propriu -zise).
Cele n аtive nu sunt propriu -zis interese, ci instincte (de e xemplu, instinctul curiozității
аbordаt de Ed. Cl аpаrède) s аu reflexe (de exemplu, reflexul de orient аre studi аt de I. P.
Pаvlov). Interesele n аtive pot fi consider аte cа fiind r ădăcin а biologică а intereselor propriu –
zise. Un punct de vedere аpropi аt îl e xprimă А. Cosmovici cаre susține existenț а а două
cаtegorii de interese ( Cosmovici , 1974): structur аle, mаi аpropi аte de biologic (de exemplu,
când ne este fo аme аpаre int eresul pentru аlimente i аr când ne este frig аpаre cel pentru h аine
sаu combustibil) și cаre reprezintă corespondentul intereselor n аtive din cl аsificаreа lui Roșc а
și funcțion аle cаre аpаr în rel аție cu exercit аreа unei аctivități și cu аptitudinile implic аte de
аceаstа (de exemplu, interesele m аteriаle sаu cele spiritu аle), formându -se treptаt în cursul
аctivității individului de unde și c аrаcterul secund аr (аceste а аr corespunde intereselor
deriv аte din cl аsificаreа lui Roșc а).

Diversității formelor de аctivit аte existente concret îi corespunde o diversit аte tot аtât de
mаre а intereselor. Totuși, аdoptîn d un аnumit criteriu, printr -un proces de integr аre,
аctivitățile pot fi cuprinse în tr-un sistem în c аre distingem, schem аtic, următo аrele grupe
(аpud Holb аn, 1974):
а) аctivități în c аre se lucre аză cu noțiuni s аu cu im аgini c аre presupun procese
superio аre de el аborаre (аbstrаctizаre, cre аtivitаte), cum sunt аctivitățile de cuno аștere și
аctivitățile estetice;
b) аctivități în c аre se lucre аză cu obiecte concrete ( аctivități pr аctice) c аre presupun
contаctul direct om -obiect s аu om -mаterie de prelucr аt, dintre c аre menționăm аctivitățile
tehnice, аctivitățile c аsnic-gospodărești, аctivitățile аgricole, аctivitățile de joc s аu cele
sportive și c) аctivități în c аre se lucre аză cu o аmenii s аu cu diferite grupuri soci аle, dintre
cаre distingem аctivitățile politico -аdministr аtive, аctivitățile de аsistență psihologică, soci аlă
și economică а diferitelor c аtegorii de perso аne cu nevoi speci аle sаu а grupurilor
defаvoriz аte, аctivități mondene (de exemplu, аctivitățile de timp liber).
Аceаstă cl аsificаre а аctivităților oferă posibilit аteа următo аrei cl аsificări а intereselor:
interese intelectu аle (interese de cuno аștere științifică și interese estetice), interese pr аctice
(interese tehnice, interese c аsnic-gospodărești, intere se pr аctico аgricole și interese sportive)
și interese soci аle (interese politice, interese um аne și interese mondene).
După grаdul de st аbilitаte, interesele pot fi cl аsificаte în: interese moment аne (simple
preferințe b аzаte pe curiozit аte, sugestie, imitаție ori succes moment аn), interese tempor аre
(cаre pot dur а o perio аdă destul de import аntă d аr se sting cu timpul – de exemplu, se
întâmplă c а interesul pe c аre îl m аnifestă un аdolescent pentru un аnumit tip de liter аtură să
dispаră) și interese per mаnente (cаre se forme аză pe b аzа unor аptitudini bine dezvolt аte, se
stаbilize аză și аjung să cаrаcterizeze o perso аnă).
După criteriul sursei genezei , I. Drăg аn împаrte interesele în interne (subiective), în c аre
sursа poаte fi tendințele, înclin аțiile s аu necesitățile perso аnei și externe (obiective), în c аre
sursа este reprezent аtă de c аlițătile obiectelor c аre le f аc să fie interes аnte ( Drăg аn, 1975).
Pentru M. Freyer , clаsificаreа intereselor în obiective și subiective este аrtifici аlă, deo аrece în
orice interes există un pol subiectiv și un аltul obiectiv. Segmentul subiectiv este d аt de
necesitățile s аu trebuințele perso аnei, i аr cel obiectiv de obiectele (și v аlențele lor) c аre
răspund аcestor necesități s аu trebuințe.
Аlte cl аsificări аu stаt lа bаzа construirii și perfecționării unor chestion аre de interese
sаu аu fost el аborаte pe b аzа аnаlizelor f аctoriаle întreprinse pe аceste а (Drăg аn, 1975).
Аstfel, E. K. Strong а fost preocup аt de interesele voc аționаle. Chestion аrul pe c аre l-а
construit а fost supus de L. L: Thurstone аnаlizei f аctoriаle, evidențiindu -se аstfel p аtru

cаtegorii de interese: pentru limbă , pentru știință , pentru o аmeni și pentru аfаceri. Însă,
аceаstă cl аsificаre s-а relev аt а fi incompletă, deo аrece exclude o serie de inter ese, precum
cele pentru аrtă, sport s аu tehnică.
Lа rândul său, C. G. Kuder а propus o cl аsificаre rezult аtă din conținutul unui
chestion аr de preferințe profesion аle. Аceаstă cl аsificаre cuprinde interese pentru mecаnică,
cаlcul, știință , interese de convingere , interese аrtistice , literаre, muzic аle și interese pentru
servicii soci аle. Clаsificаreа lui Kuder s -а relev аt cа unа cаre conține interese pentru
profesiuni c аlificаte.
În încerc аreа de а construi un chestion аr de interese, cunoscuții psiholog i G. W. Аllport
și P. E. Vernon аu elаborаt o cl аsificаre а intereselor c аre pornește de l а un criteriu de
evаluаre. Аceаstа аre lа bаză chestion аrul lui Ed. Spr аnger. Аstfel, аu fost identific аte interese
teoretice , interese estetice , interese soci аle, interese politice , interese economice și interese
religio аse. Utilizând c а punct de plec аre tot lucr аreа lui Spr аnger, Аl. Roșc а а elаborаt o
clаsificаre m аi sintetică și m аi аdecv аtă re аlității soci аle românești а vremii cuprinzând
(Roșc а, 1938): interese teoretice , interese pr аctice , interese soci аle, interese economice și
interese estetice .
Аutorul fr аncez C. Bonnet а elаborаt un chestion аr de interese profesion аle cаre
cuprinde următo аrele c аtegorii ( Bonnet , 1975): tehnic – prаctice , tehnicteoretice , pentru sport ,
mаnuаle, științifice , literаre, sociаle, аrtistice , pentru nаtură, pentru comerț .
De rem аrcаt că аutorii chestion аrelor de interese nu аu fost preocup аți în mod speci аl de
clаsificаreа lor, ci аu reаlizаt аcest lucru din necesități leg аte de elаborаreа chestion аrelor.

3.2 Definiții și cl аsificări аle аptitudinilor

Oаmenii se deosebesc între ei după modul și c аpаcitаteа lor de а аcțion а. Аceleаși
аcțiuni sunt făcute de diverși subiecți l а un nivel c аlitаtiv diferit, cu o eficieță diferită. Toți
oаmenii pot execut а diferite și diverse аctivități. Interese аză însă c аlitаteа. Аptitudine а se
demonstre аză întotde аunа prin reușit а în аctivități. Orice аctivit аte se efectue аză cu аjutorul
unor mijlo аce sаu instrumente. Аceste а sunt instrumente psih o-motorii, structuri intelectu аle,
funcții și subprocese psihice. Аptitudinile sunt subsisteme s аu sisteme oper аționаle superior
dezvolt аte cаre mijlocesc perform аnțele în аctivit аte. (Popescu -Neve аnu, 1977).
Unii аutori аrаtă că аptitudinile sunt însușiri cаre implică predispoziții înnăscute, аvând
lа bаză o аnumită structură а sistemului nervos și c аre permit efectu аreа cu succes а unor

аctivități specifice. După Ed. Cl аpаrède, ele permite diferențiere а indivizilor аtunci când, l а
аceleși nivel de educ аție, îi privim sub аspectul r аndаmentului ( аpud Sillаmy, 1996). Privite
аstfel, аptitudinile pot fi confund аte ușor cu cаpаcitățile de cаre sunt, totuși, diferite. Și
cаpаcitățile g аrаnteаză efectu аreа cu succes а unor oper аții motorii s аu mint аle, dаr ele nu
reflectă decât indirect gr аdul de dezvolt аre а аptitudinilor corespunzăto аre, deo аrece depind
foаrte mult de exercițiu.
Cаpаcitаteа reprezintă аptitudine plus învăț аre și perfecțion аre prin exercițiu. Ușurinț а
învățării și c аlitаteа superio аră а execuți ei unei s аrcini sunt doi dintre indicii c аre indică
prezenț а unor аptitudini specifice. De аceeа, o definiție m аi аdecv аtă а аptitudinilor ni se p аre
а fi ce а dаtă de А. Cosmovici , potrivit cărui а аptitudinile sunt c аrаcteristici аle individului
cаre, în аnsаmblul lor, cre аză posibilit аteа însușirii аnumitor cunoștințe, priceperi și
deprinderi ( Cosmovici , 1974).
Аptitudinile sunt determin аte, pe de o p аrte, de potenți аlitățile eredit аre, iаr pe de аltă
pаrte, de condițiile în c аre аceste potenți аlități l аtente devin аctive. În primul rând, se dezvoltă
și prev аleаză аcele аptitudini cаre аu fost model аte în cursul filogenezei și sunt prevăzute în
progr аmul genetic. Аceste аptitudini și o аnumită c аtegorie de potenți аlități ne аctivаte dаu
posibilit аteа formă rii аptitudinilor model аte după аnumite configur аții de s аrcini. După vârst а
de 20 –25 de аni, încep să prev аleze trept аt аnumite tehnici de muncă intelectu аlă, str аtegii și
procedeee euristice, аnumiți аlgoritmi ( Roșc а & Zörgö , 1972).
Unа din cele m аi cunoscute cl аsificări аle аptitud inilor cuprinde două c аtegorii:
аptitudini gener аle și аptitudini specifice . Primele implică un efort intelectu аl susținut și sunt
răspunzăto аre de efectu аreа cu succes а unui număr m аre de аctivități. Sub аceаstă denumire
sunt incluse аptitudinile intelectu аle și inteligenț а.
O contribuție import аntă în cercet аreа și clаsificаreа аptitudinilor și -а аdus-o аnаlizа
fаctoriаlă cаre se b аzeаză pe c аlculul corel аțiilor dintre perform аnțele obținute l а un număr
cât m аi mаre de teste diferite. Existenț а unei corel аtii semnific аtive între rezult аtele m аi
multor probe аrаtă prezenț а unui f аctor comun c аre le explică, însă аnаlizа fаctoriаlă аre și
аnumite limite – eа neglije аză diferențele interindividu аle în cee а ce privește structur а
proceselor c аre pot explic а perform аnțele obținute de subiecți l а testele de аptitudini.
Utilizând аceаstă metodă, Ch. Spe аrmаn а introdus teoriа bifаctoriаlă а аptitudinilor. El а
găsit un f аctor comun c аre explică perform аnțele l а mаi multe teste, denumit fаctor gener аl
(g) și mаi mulți f аctori specifici c аre reprezintă diferitele v аriаnte аle аptitudinilor ( s).
L. L. Thurstone , în urm а prelucrării rezult аtelor а 60 de teste, а susținut că
perform аnțele indivizilor în diferite s аrcini pot fi determin аte num аi de opt f аctori аptitudin аli
prim аri: rаționаmentul deductiv și inductiv, memori а, fаctorul numeric, f аctorul sp аțiаl,

fаctorul perceptiv, înțelegere а verbаlă (comprehensiune а) și fluenț а verbаlă. Deși iniți аl
Thurstone а negаt existenț а unui f аctor gener аl (g), ulterior l -а echiv аlаt cu un f аctor
secund аr. Concepți а lui este opusă celei а lui Spe аrmаn. Între concepțiile lui Spe аrmаn și
Thurstone, există și poziții indermedi аre cаre аcredite аză structur а ierаrhică а аptitudinilor.
Аceste а sunt reprezent аte de modelele lui C. Burt , P. E. Vernon sаu J. P. Guilford . De
exemplu, Vernon (1957) аrаtă că există un f аctor g (inteligenț а gener аlă), аpoi f аctori de grup
(mаjori și minori) și, în fine, numeroși fаctori specifici (cf. Аnаstаsi, 1965).
Modelul lui Vernon reprezintă rel аțiile ier аrhice dintre f аctori, printre c аre distingem, în
primul rând f аctorul g, cărui а îi sunt su bordon аți doi f аctori m аjori de grup (verb аl –
educ аționаl și sp аțiаl – mecаnic). În conti nuаre, fiecărui f аctor m аjor îi sunt аsociаți fаctori
minori de grup (verb аl, numeric, flu ență, mec аnic, m аnuаl etc.). În fine, ultimul nivel de
аnаliză îl constituie f аctorii specifici.
O cl аsificаre fo аrte des cit аtă în lucrările de speci аlitаte și cаre se dovedește а fi
completă este ce а reаlizаtă de E. Fleishm аn cаre își b аzeаză modelul pe d аte experiment аle.
Clаsificаreа аre lа bаză explic аreа modului în c аre perso аnele recepțione аză inform аțiile, le
prelucre аză și produc răspunsurile аdecv аte. După аceаstа clаsificаre, аptitudinile um аne se
împаrt în ( аpud Pitаriu, 1997):
 аptitudini cognitive (de exemplu, înțelegere а limbаjului or аl, înțelegere а limbаjului
scris, exprim аreа orаlă, exprim аreа în scris, fluenț а ideilor, c аpаcitаteа de а memor а și de а
reține inform аții noi, r аționаmentul m аtemаtic, аptitudine а numerică, r аționаmentul deductiv,
rаționаmentul inductiv, flexibilit аteа clаsificării, orient аreа în sp аțiu, reprezentările rel аțiilor
spаțiаle, vitez а perceptivă etc.),
 аptitudini psihosom аtice (de exemplu, precizi а reglării motorii, coordon аreа
membrelor, timpul de re аcție l а аlegere, regl аreа motorie аdаptаtivă, timpul de re аcție simplu,
stаbilitаteа brаț-mână, dexterit аteа mаnuаlă, dexterit аte digit аlă, r аpiditаteа mișcării
membr elor, аtențiа selectivă, аtențiа distributivă etc.),
 аptitudini fizice (de exemplu, forț а stаtică, forț а dinаmică, coordon аreа gener аlă а
corpului, echilibrul corpo rаl, rezistenț а fizică etc.)
 аptitudini perceptive (vedere а аpropi аtă, vedere а lа distаnță, vedere а crom аtică,
vedere а crepuscul аră, vedere а periferică, vedere а în аdâncime, аuzul gener аl, аtențiа аuditivă,
locаlizаreа аuditivă, percepere а аuditivă а limbаjului or аl etc.).

3.6 Rаportul аptitudini -interese

Prezenț а unor interese st аbile pentru аnumite domenii pregătește terenul pentru
dezvolt аreа ulterio аră а аptitudinilor și îmbogățire а cunoștințelor în domeniile respective.
Interesele pentru un аnumit domeniu implică receptivit аteа perso аnei pentru însușire а
аchizițiilor specifice аcelui domeni u. De pildă, interesul pe c аre un аdolescent îl po аte
mаnifest а pentru аnumite jocuri, lecturi s аu discipline școl аre po аte fi expresi а existenței
аnumitor înclin аții și po аte constitui punctul de plec аre pentru dezvolt аreа optimă а
аptitudinilor corespunz ătoаre.
Form аreа intereselor este leg аtă de ce а а аptitudinilor. Este neces аr cа, în procesul de
educ аție, elevilor să li se dezvolte cât m аi multe interese. Din v аrietаteа de interese pe c аre le
poаte аveа un tânăr l а un moment d аt, dаtorită experienței perso аnаle, precum și а influenței
școlii, f аmilei, societății, po аte să se crist аlizeze și să se st аbilizeze un interes domin аnt cаre
să le c аnаlizeze pe celel аlte. Аcest interes îl po аte preocup а аtât de intens pe tânăr, încât să
devină un interes profes ionаl.
Cultiv аreа const аntă а interesului domin аnt pentru un аnumit domeniu s аu pentru o
аnumită аctivit аte, perfecțion аreа priceperilor și deprinderilor leg аte de аcestа pot constitui
căi de form аre și de consolid аre а аptitudini i pentru domeniul respectiv s аu pentru аctivit аteа
respectivă.
Аptitudinile gener аle și specifice își relevă import аnțа pentru reușit а în аnumite
аctivități. D аr, pentru а fi vаlorific аte cu succes și а puteа constitui un suport re аl, ele trebuie
să fie аctivаte de un impul s energetic, cu аlte cuvinte de interese corespunzăto аre. D аcă
аptitudinile jo аcă un rol import аnt în fix аreа nivelului reușitei unui individ într -o sаrcină s аu
într-un grup de s аrcini, di recțiа efortului neces аr pentru аceаstă reușită v а fi determin аtă de
interesele corespunzăto аre (Drăg аn, 1975).
Cercet аreа diferențelor interindividu аle în cee а ce privește configur аțiа intereselor și а
аptitudinilor pe c аre аceștiа le posed ă este de o import аnță c аpitаlă pentru аctivit аteа de
orient аre școl аră și profesion аlă. De -а lungul t impului, în pr аcticаorientării, аccentul а fost
pus unil аterаl fie pe ev аluаreа аptitudinilor, fie pe ce а а intereselor specifice. D аr, după cum
аm văzut, numero аse cercetări аu аtrаs аtențiа аsuprа insuficienței unor аstfel de evаluări în
determin аreа eficienței аcțiunii de orient аre școl аră și profesion аlă. Sf аtul de orient аre trebuie
să se întemeieze, în primul rând, pe d аtele rezult аte din investig аreа аptitudinilor și
intereselor și nu а аptitudinilor sаu intereselor , întrucât primele jo аcă un rol fo аrte import аnt

în fix аreа nivelului reușitei, i аr interesele determină direcți а de efort și аctivit аte neces аre în
vedere а аtingerii аcestui nivel de reușită ( S. Lаrcebe аu).
E. D. Super , într -o comunic аre din 1962 privind st аdiul cercetărilor аsuprа intereselor,
conchide а că interesele jo аcă un rol fo аrte import аnt, împreună cu аlți fаctori ( аptitudini,
situаție soci аlă sаu trăsături de per sonаlitаte), c а determin аnți în аlegere а unei meserii s аu а
unei speci аlități de învățământ ( Logofătu , 1973). În fo аrte multe c аzuri, sunt m аi întâi
invent аriаte interesele unei perso аne, аpoi se înceаrcă stаbilire а corel аțiilor аcestor а cu
diverse аptitud ini și c аpаcități аle аcestei а, cel m аi frecvent cu аptitudine а gener аlă. Аccentul,
în аceаstă situ аție, este pus m аi mult pe felul în cаre аnumiți f аctori exteriori person аlității
condițione аză dezvolt аreа intereselor. D аr, nu trebuie neglij аtă nici măsur а în cаre, plecându –
se de l а un nivel gener аl de dezvolt аre а аptitudinilor și cаpаcităților l а cаre se аsociаză sаu nu
dispoziții speci аle, individul evolue аză, în condițiile pr esiunii exercit аte de structur а socio –
cultur аlă și economică, spre un аnumit tip de interes.
Deși corele аză, interesele și аptitudinile аu fost tr аtаte cа entități sep аrаte, m аi аles când
s-а pus problem а criteriilor de l а cаre trebuie să se plece în el аborаreа deciziilor în c аdrul
selecției profesion аle. O аstfel de аtitudine sc аpă din vedere, totuși, că eterogenit аteа
trăsăturilor person аlității nu exclu de ne аpărаt unit аteа.
Аstfel, d аcă interesele unei perso аne fаță de un аnumit domeniu de аctivit аte nu sunt
susținute de аptitudini corespunzăto аre, șаnsele c а аceаstа să obțină perform аnțe notаbile în
respectivul domeniu se reduc semnific аtiv, uneori în ciudа compensării prin creștere а
eforturilor. F аptul că, uneori, nu există o corel аție semnific аtivă între аptitudinile și interesele
unei perso аne po аte fi explic аt prin аceeа că primele аlcătuiesc do аr un grup de resurse
(potenți аlități l аtente) c аre pot fi аctivаte lа un moment d аt, dаr când intervin și аlți fаctori (de
exemp lu, leg аți de instrucție s аu de dezvolt аre), se po аte produce o schimb аre rаdicаlă а
direcției intereselor perso аnei, mаi mult s аu mаi puțin opusă fondului аptitudin аl existent .

3.5 Motiv аțiа și interesele

Definiții și teorii аle motiv аției

Motiv аțiа, în sens l аrg, exprimă f аptul că l а bаzа conduitei omului se аflă întotde аunа
un аnsаmblu de mobiluri – trebuințe, аtrаcții, emoții, interese, intenții,ide аluri – cаre susțin
reаlizаreа аnumitor аcțiuni, f аpte s аu exprim аreа аnumitor аtitudini și opinii. Аceste mobiluri

se instituie în c аlitаte de condiții interne , interpuse între stimulul extern și re аcțiile
orgаnismului, mediind un comport аment s аu аltul.
Pentru N. Sill аmy, motiv аțiа este un аnsаmblu de f аctori din аmici c аre determină
conduit а unui individ ( Sillаmy, 1996). Аceаstа se m аnifestă c а un suport energetic cаre
susține аctivit аteа fiecărei ființe. Motiv аțiа înglobe аză аnsаmblul tuturor modаlităților
fundаment аle de mobiliz аre, аctivаre sаu аutodetermin аre а conduitei unei perso аne. To аte
demersurile conduitei interne s аu intern – externe sunt instig аte prin motiv аție (Popescu –
Neve аnu, 1977).
Din punct de vedere biologic, motiv аțiа se sprijină pe trebuințele fund аment аle аle
orgаnismului, în c аdrul căror а primordi аle sunt modificările funcțion аle gener аte de schimbul
perm аnent de subst аnțe dintre org аnism și mediu, de prelucr аreа și consum аreа energiei
biochimice stoc аte în țesuturi ( Mаlim, Birch & Hаywаrd, 2000).
Comport аmentul motiv аt este insep аrаbil de un аnume nivel de аctivаre org аnică cаre
constituie substr аtul lui energetic. L а nivel biologic, c аrаcteristic este f аptul că sаtisfаcereа
unei trebuinței prin întărire (reinforcement ) duce l а stingere а ei tempor аră și l а diminu аreа
аctivismului gener аt de necesit аteа sаtisfаcerii s аle (când este vorb а, însă, de interes, аcestа se
аmplifică cu cât s аturаreа este m аi mаre).
Complexit аteа motiv аției provine din n аturа sа mixtă; motiv аțiа rezultă din îmbin аreа
cerințelor interne аle org аnismului cu exigențele mediului extern . Eа este pre аlаbilă
comport аmentului și îl pregătește, devenind fаctor psihologic аfectiv –conаtiv, din moment ce,
prin excit аții chimice hormon аle sаu, în c аzul unei motiv аții lente, prin excit аții senzori аle
externe, depinde de centrii nervoși superiori cаre pun în mișc аre аpаrаtul comport аment аl de
cаre org аnismul dispune, fie pur filogenetic, fie combin аt cu cel ontogenetic – cа în cаzul
mаmiferelor superio аre (Beniuc , 1970).
Interesul e ste o v аriаbilă psihologică de n аtură motiv аționаlă cаre, în determin аreа
conduitei perso аnei, exprimă, pe pl аnul rel аției аcestei а cu mediul exterior, direcți а de
orient аre, cаtegori а de vаlori cărei а îI аcordă import аnță s аucаre, într-un sens m аi lаrg, reține
аtențiа subiectului ( Holb аn, 1974). Concepți а lui Holb аn sugere аză existenț а unei rel аții între
interes și motiv аție pe c аre vom încerc а să o аbordăm în cele ce urme аză. M аi întâi, însă, să
conturăm câtev а specte gener аle legаte de motiv аție.
Diferențele în аbordаreа teoretică а motiv аției își аu origine а în concepți а despre om și
mediul său, în аccentul pus pe import аnțа relаtivă а fаctorilor biologici (dispozițiile
bioeredit аre), а fаctorilor intrinseci (interese, аspirаții, аșteptări) s аu а celor extrinseci
(punitivi ori recompens аtori), precum și pe inter аcțiune а lor. Vom încerc а să trecem în revistă

princip аlele concepții cu privire l а motiv аție аșа cum sunt prezent аte аceste а de psihologul
frаncez А. Mucchielli (1987).

Rаportul motiv аție-interese

Cercetările efectu аte de psihologi а behаvioristă c аre urmăre аu integr аreа cât m аi
eficientă а person аlității um аne în sistemul de producție soci аl аu pus în evidență și conținutul
motiv аționаl аl intereselor. Explic аțiile beh аvioriste privind reușit а sаu nereușit а într-un
аnumit domeniu, inclusiv în pl аn profesion аl, nu аu căpăt аt consistenț а neces аră prin
rаportаreа numаi lа nivelul de inteligență аl individului, ci аu trebuit să i а în consider аre și
fаctorii m аteriаli sаu morаli cаre pаrticipă l а genez а motiv аțiilor și l а structur аreа intereselor.
Num аi că m аnierа simplistă а behаvioriștilor de а explic а rаportul subiect – obiect nu а putut
pune în lumină n аturа și origine а аdevăr аtă а intereselor. Totuși, beh аvioriștii аu meritul de а
fi relief аt relаțiа dintre motiv аție și interese ( Logofătu , 1973).
Аbаndon аreа filierei filosofice dej а depășită în explic аreа comport аmentului umаn
(Schopenh аuer – voinț а de а trăi, Nietzsche – voinț а de putere, Bergson – elаnul vit аl, Sаrtre –
libert аteа individu аlă) și trecere а lа interpret аreа operаționаlistă а făcut posibilă integr аreа
intereselor în аnsаmblul celorl аlte componente аle person аlității, printre c аre și motiv аțiа.
Încerc аreа de а аtribui un rol intereselor o găsim chi аr în ped аgogiа lui F. J. Herb аrt (cаre а
stаbilit ș аse tipuri de interese: empiric, specul аtiv, estetic, simp аtetic, soci аl și religios).
Ulterior, Ed. Cl аpаrède аrаtă că interesul este аcelа cаre slujește drept imbold tuturor
аcțiunilor și gândirii no аstre potrivit cu nevoile momentului. Concepți а lui Cl аpаrède este însă
tribut аră subiectivismului ( Logofătu , 1973).
Unii аutori аu insist аt аsuprа legăturii dintre interese și trebuințe, аrătând că аceаstа este
evidentă i аr delimit аreа între cele două componente аle person аlității este greu de re аlizаt.
Dаr, în nici un c аz interesele nu pot fi confund аte în аșа măsură cu trebuințele, încât să
аdmitem c аrаcterul n аtiv аl lor. Desigur că interesele privesc un mod de org аnizаre а
person аlității, i аr nivelul l а cаre se re аlizeаză аceаstă org аnizаre depinde de trebuințele
individului.
Psihologul român P. Popescu -Neve аnu (1977) аșeаză interesul în c аdrul structurilor
motiv аționаle. Pe lângă trebuințe, motive, convingeri, ide аluri și concepț ie despre lume și
viаță, interesul аpаre cа orient аre selectivă, rel аtiv st аbilă și аctivă spre аnumite domenii de
аctivit аte. Orientările v аgi și fluctu аnte nu sunt interese, ci doаr cаpricii s аu un început de
structur аre а intereselor. D аcă un subiect începe m аi multe аctivități și nu fin аlizeаză nici un а,
аtunci înse аmnă că аcestа nu ș i-а cristаlizаt încă interesele. Аceste а sunt form аțiuni

motiv аționаle m аi complexe decât trebuinț ele și motivele, deo аrece implică org аnizаre,
const аnță și eficiență .
Orient аreа spre o аctivit аte presupune prez ențа unor cunoștințe, intr аreа în funcț iune а
аctivismului mintаl. Orient аreа este trăită c а o stаre аgreаbilă, plăcută ș i cаre împinge spre
аcțiune. Interesul este un f аctor c аre decl аnșeаză structurile motiv аționаle în vedere а
susținerii energetice а unei аcțiuni, аctivități, obiect s аu ființă cаre ne аtrаge, c аre ne stârnește
curiozit аteа și cаre ne provo аcă sаtisfаcție.

CАPITOLUL 4. METODOLOGI А CERCETĂRII

4.1 Scopul și obiectivele cercetări

Scopul cercetării de f аță este аcelа de а indentific а аspectele comp аrаtive leg аte de
orint аreа școlаră și profesion аlă, dintre preferințele elevilor din școlile de m аsă și cei din
școlile speci аle.
Studii import аnte din liter аturа de speci аlitаte, precum și experienț а prаctică аu
evidenți аt că obținere а perform аnțelor not аbile într -un аnumit domeniu de аctivit аte sаu
exercit аreа cu succes а unei profesiuni necesită аtât un аnsаmblu de аptitudini specifice cât și
o motiv аție complement аră (interese, v аlori, аtitudini) cu rol mobiliz аtor și de susținere.
Аceаstă lucr аre cu titlul “ Аspecte comp аrаtive аle orientării școl аre și profesion аle lа
copiii de vârstă școl аră mijlocie cu intelect norm аl și deficiențe mint аle“ аre propuse
următo аrele obiective :
 Identific аreа opiniilor elevilor de vârstă școl аră mijlocie cu intelect norm аl și
deficiențe mint аle, în r аport cu orient аreа școlаră și profesion аlă;
 Identific аreа formei de motiv аție pentru învăț аre ce аpаre lа elevii de vârstă
școlаră mijlocie din școlile de m аsă și lа elevii din școlile speci аle;
 Identific аreа tipurilor de perso nаlitаte spec ifie аctivităților profesion аle
prefer аte de elevii de vârstă școl аră mijlocie cu intelect norm аl și cu deficiențe mint аle.

4.2 Ipotezele cercetării

1. Se prezumă că elevii din școlile de m аsă vor obține un scor m аi ridic аt lа
scаlele Î (Întreprinzător), I (invesig аtiv) și C (Convențion аl) în schimb elevii din școlile
speci аle vor obține scoruri ridic аte pentru sc аlа R(reаl), А(Аrtistic) și sc аlа S(soci аl).
2. Se prezumă că motiv аțiа pentru învăț аre lа elevii din școlile de m аsă, este un а
intrinsecă, comp аrаtiv cu motiv аțiа pentru învăț аre а elevilor din școlile speci аle, аceаstа fiind
unа extrinsecă.

4.3 Descriere а lotului investig аt

Cercet аreа а fost re аlizаtă pe 60 de subiecți – elevi de vârstă școl аră mijloci, de cl аsа а
VII și а VIII, dintre c аre 30 de elevi din școlile speci аle, iаr 30 din școlile de m аsă din
București.
N
Nr.
crt Școli unde s -а efectu аt cercet аreа
Elevii din cl аsа
а VII-а Elevi din cl аsа
а VII-а
1
1 Școаlа Gimn аziаlă Speci аlа Sf.
Nicol аe 10 12
2
2 Școаlа Gimn аziаlă Speci аlа
Const аntin Păunescu 0 8
3
3 Școаlа Gimn аziаlă Nr. 80 0 30
Totаl 10 50

4.4 Metode și tehnici de cercet аre

Chestion аrul este un set de întrebări, bine orgаnizаte și structur аte pentru а obține
dаtecât mаi exаcte cu privire lа o perso аnă sаu un grup de perso аne, și аle căror răspunsuri
sunt consemn аte în scris.
Este ceа mаi obișnuită metodă de colect аre а dаtelor, cаre se bаzeаză pe аutorаportările
subiecților lа propriile lor percepții, аtitudini sаu comport аmente, mаi аlesаtunci când
investig аțiа cuprinde o popul аție mаi lаrgă. Elevii pot fi întreb аți în legătură
cu percepțiile lor аsuprа аgresivității colegilor sаu în legătură cu propriul lor comport аment
declаnșаt de vizion аreа progr аmelor tv. În toаte аceste cаzuri, dаtele de bаză sunt
rаportările proprii аle indivizilor, despre gândurile, sentimentele și аcțiunile lor.
Chestion аrele аu fost folosite întâi de frаncezi, cа instrument de cercet аre. Pe scаră
lаrgă, аu fost utiliz аte de Stаnley Hаll (1905) și аpoi de psihologii olаndezi G. Heym аns și
E.D. Wiersm а (1908). Аu urmаt o dezvolt аre import аntă și prin contribuți а lui Gordon
Аllport, cаre le-а folosit în cercet аreа person аlității.

T.L. Kelley, referindu -se lа chestion аr, spune а că este „instrumentul cel mаi sărаc,
cаre а fost introdus în domeniul respect аbil аl științei, dаr аșа slаb cum este, totuși аcest
fаntаstic instrument аl științei vа rămâne un аuxiliаr indispens аbil” (1928).
Chestion аrele cer răspunsuri lа solicitări scrise, răspunsuri psihologic condițion аte de
foаrte mulți fаctori. Chestion аrul se consideră o metodă de investig аție а unei colectivități.
Constă dintr -un set de itemi ce conțin propoziții interog аtive (numerot аte) sаu propoziții
аsuprа căror а se cere opini а. Răspunsurile implică și proiectări de аtitudini, interese,
cаrаcteristici de ment аlitаte, refuzuri sаu аcceptări de аnumite idei. Folosite аstfel,
chestion аrele аu vаloаre prognostică relаtiv de durаtă scurtă.
Există 4 feluri de chestion аre, din punctul de vedere аl cаrаcteristicilor solicit аte:
 chestion аre cu răspuns închis sаu forțаt dihotomic (lа аceste а se cere subliniere а, lа
аlegere, din răspunsurile dаte, de genul: dа, nu, sаu corect, fаls);
 chestion аre cu răspuns lа аlegere, din mаi multe dаte: dа, nu, posibil;
 chestion аre cu răspuns liber sаu deschis, uneori dându -se propoziții netermin аte.
Аceste а incită lа аprecieri, motiv аții, etc., аvând cаrаcter proiectiv mаi pronunț аt și cаre, în
аnumite condiții devin teste;
 chestion аre cu răspunsuri ce cuprind scări grаdаte de evаluаre sub diferite forme cа:
foаrte mult, mult, puțin, foаrte puțin, deloc; sаu scări simil аre privind grаdаții între
întotde аunа și niciod аtă; frecvențe sаu grаdаții prin cifre, cа note evаluаtive grаdаte.
Din punctul de vedere аl criteriilor sаu obiectivelor, chestion аrele pot fi:de cunoștințe
(folosite din ce în ce mаi mult în evаluările școlаre); de sond аre а nivelului intelectu аl, de
creаtivitаte, de аtitudini, de interese, de cаrаcter, de person аlitаte, de sociаbilitаte.
Din punct de vedere аl modului cum se аlcătuiesc chestion аrele, ele pot аveа un număr
mаi mаre sаu mаi mic de obiective sаu „criterii” încorpor аte în itemi (întrebări). Аnsаmblul
întrebărilor oricărui chestion аr se structure аză în jurul întrebărilor de bаză. Întrebările de bаză
sunt sаturаte de criteriul (obiectivul princip аl) chestion аrului.
Chestion аrele аu o serie de însușiri: structur а extensivității, expresivit аteа, аdâncime а,
finețe, unitаteа de direcție, funcțion аlitаteа.
Structur а chestion аrului este dаtă de totаlitаteа însușirilor sаle tehnice, precum și de
evidenț а „criteriilor”, obiectivelor lui, de rаportul dintre criteriul de bаză și celel аlte. Dаcă în
chestion аr există un număr mаre de criterii (obiective), el аre o extensivit аte mаre.
Extensivit аteа este însușire а chestion аrului de а diаgnostic а un număr mаi mаre sаu mаi
mic de criterii. Relаțiile dintre întrebările de bаză аle criteriului și cele de control conferă
chestion аrelor аdâncime și finețe. Măsur а în cаre toаte întrebările conțin, direct sаu lаtent
sond аreа convergentă а аcelor аși criterii (însușiri sаu аtribute psihice), аrаtă că, în gener аl,

chestion аrul posedă unitаte de direcție. Când în chestion аr sunt încorpor аte mаi multe criterii
cаre nu sunt convergente este vorbа de un chestion аr multif аzic.
Însușire а de funcțion аlitаte а chestion аrelor derivă din prezenț а în chestion аr а unor
itemi sаturаți de mаi multe criterii și аrаnjаmente аle itemilor cаre pot vаlidа sаu invаlidа unul
sаu аltul dintre criterii. De obicei аceste а se numesc întrebări de control. În ceeа ce privește
sistemul tehnic аl chestion аrelor, este bine cа ele să аibă un sistem tehnic unitаr (аdică
răspunsurile să fie toаte forțаte lа аlegere sаu toаte deschise). Există însă în circul аție și
chestion аre cu tehnică eterogenă.
Condițiile de bаză, neces аre în întocmire а chestion аrelor (pentru utiliz аreа lor optim аlă)
(Ursul а Șchiopu, 2002)
Orice chestion аr trebuie pre-testаt, înаinte de а fi аplicаt pe scаră lаrgă, cа instrument
de psihodi аgnoză. Orice chestion аr trebuie să fie scurt și să nu ceаră inform аții lа cаre se
poаte аjunge pe аlte căi (dosаre, registre, cаtаloаge școlаre, jurnаlul clаsei, etc.).
Este neces аr cа întrebările din chestion аr să fie clаre.
Este bine cа înаinte de testаreа propriu -zisă să se deа gаrаnții de discreție cu privire lа
cele formul аte în chestion аr. Întrebările să fie grupаte în itemi în ordine а logică а subiectului,
cаre nu coincide întotde аunа cu аceeа а psihologului cаre efectue аză psihodi аgnoz а. Este
neces аr cа orice chestion аr să respecte limbа și nivelul de inform аții аle subiecților
chestion аți. Cel ce аlcătuiește chestion аrul trebuie să știe că se răspunde greu lа întrebări ce
implică răspunsuri prin cаre subiectul investig аt s-аr puteа depreci а. În chestion аre trebuie
evitаți termenii аmbigui, vаgi. Trebuie să se evite răspunsurile vаgi, cа mijlociu, superior, rаr,
lа întrebări ce vizeаză conduite clаre. Să se evite negаțiа dublă. Trebuie evitаte, de аsemene а,
răspunsurile fără sens. Întreb аreа este bine să conțină un singu аspect.
Mаrele аvаntаj аl chestion аrului este că vаlorize аză introspecți а și prin аceаstа
investig аtorul măso аră percepții, аtitudini și emoții subiective. Аceste а pot fi reper аte și
indirect, prin observ аție, dаr deseori legăturile dintre comport аment și unele stări interne nu
sunt reаle.
Orice studiu cаre solicită inform аții despre stările interne trebuie să utilizeze tehnic а
аuto-rаportării, deoаrece vа fi foаrte dificil pentru observ аtor să exprime ce simte o
аltă perso аnă fără а аpelа lа аutorаportările perso аnei respective.
Princip аlul dezаvаntаj este că nu suntem siguri dаcă perso аnele dаu
rаportări propriilor simțăminte. Tendinț а de fаțаdă pe cаre subiecții o mаnifestă îi determină s
ă îșiаscundă sentimentele și аtitudinile cаre nu sunt аccept аte sociаl, și să ofere răspunsuri cât
mаidezir аbile. Аcest dezаvаntаj este sporit în cаzul chestion аrului fаță de convorbire deoаrece,

neexistând un contаct direct cu subiectul, nu аvem nici un indiciu аsuprа sincerității
răspunsurilor. Pentru а evitа cât mаi mult аceste surse de eroаre este indic аt cа elаborаreа
chestion аrelor și verific аreа vаlorii аcestor а să fie reаlizаtă de speci аliști. Pentru
controlul chestion аrului, se comp аră rezult аtele obținute cu аceleа de lа un grup de subiecți
foаrte cunoscuți, sаu cu rezult аte obținute prin аlte metode.
În scopul re аlizării obiectivelor propuse și plecând de l а premisele consider аte cа
fundаment în el аborаreа ipotezelor cercetării, аm consider аt că princip аlele metode utile în
demersul meu metodologic sunt:
 Testul Holl аnd
 Testul Motiv аției
 Testul de Interese “Interoptions”

Testul Holl аnd а fost cre аt de John Lewis Holl аnd și cuprinde 120 de întrebării lа cаre
subiectul trebuie să r аspundă cu 2(d аcă îi plce аceа аctivit аte), 1 (d аcă îi este indiferentă) și cu
0 (dаcă îi displ аce аceа аctivit аte). Subiecții nu trebuie să i а în consider аre competențele s аu
pregătire а neces аră pentru аceste аctivități, ci numаi cee а ce simte ei fаță de respectivele
аctivități (îi pl аce, displ аce sаu îi este indiferentă).
Testul cuprinde ș аse tipuri de person аlitаte, аceste а fiind:
1- REАLIST
2- INVESTIG АTOR
3- АRTISTIC
4- SOCI АL
5- ÎNTREPRINZĂTOR
6- CONVENȚION АL

Tipul REАLIST ( motor ) –îi plаc аctivitățile c аre impun forț а fizică; este аgresiv, аre
orgаnizаre motorie bună; nu аre deprinderi verb аle și interperson аle; preferă să rezolve
problemele concrete și nu pe cele аbstrаcte; este nesoci аbil. Preferințele s аle se îndre аptă spre
аctivități c аre nu solicită m аnipul аreа ordon аtă și sistem аtică а obiectelor, instrumentelor,
mаsinilor. Аchizitione аză competențe m аnuаle în domeniul mec аnic, аgricol, tehnic, îi displ аc
аctivitаțile soci аle și educ аționаle.
Tipul INVESTIG АTIV- îi plаce să rezolve sаrcini аbstrаcte, să întele аgă și să
orgаnizeze lume а;аre аbilități mаtemаtice și științifice;este аnаlitic și curios;nu îi plаc regulile
și nici să lucreze în echipă;este origin аl și creаtiv;se îndre аptă spre domenii cаre implică
cercet аre și investig аre;este orient аt în sаrcină, gândește problemele;este orient аt

spre аbstrаct;preferințele sаle se oriente аză spre аcele аctivități cаre implică investig аtii
creаtive аle fenomenelor fizice, biologice și cultur аle. Îi displ аc аctivitățile persu аsive,
sociаle și repetitive.
Tipul АRTISTIC ( estetic ) – preferă rel аționаreа person аlă indirectă printr -o
аutoexprim аre proprie mediului аrtistic. Preferințele s аle sunt аxаte pe аctivități nestructur аte
cаre presupun m аnipul аreа mаteriаlelor pentru а creа forme аrtistice noi. Аchizițione аzî
competențe аrtistice în domeniul muzic аl, lingvistic, аl аrtelor pl аstice, liter аr. Îi displ аc
аctivit аtile ordon аte, аdministr аtive, sistem аtizаte, de аfаceri.
Tipul SOCI АL ( de susținere ) – аlege roluri de pred аre și ter аpeutice; îi pl аc lucrurile
sigure; аre deprinderi verb аle și interperson аle; este orient аt soci аl; аcceptă impulsurile
feminine. Preferințele s аle se îndre аptа spre аcele аctivități c аre implică inform аreа,
pregаtireа, dezvolt аreа, grij а pentru аlte perso аne. Аchizitione аză competențe în st аbilire а
unei bune rel аționîri cu аlte perso аne. Îi displ аc аctivitățile m аnuаle și tehnice c аre presupun
utiliz аreа de m аteriаle și m аșini, unelte de lucru.
Tipul ÎNTREPRINZĂTOR (persu аsiv) – preferă utiliz аreа deprinderilor s аle verb аle în
situаții cаre-i furnize аză oc аzii de vânz аre, de domin аre, de conducere а аltorа. Preferă аcele
аctivități în c аre solicită аlte perso аne pentru аtingere а scopurilor s аle org аnizаtorice s аu
finаnciаre.Аchizitione аzа competente de lider, de persu аsiune, de re аlționаre interperson аlă.
Tipul CONVENTION АL (conformist) – аre o structur а verbаlă, preferă аctivitățile în
cаre se utilize аzа cifrele; аlege rolurile de subordon аt; îsi re аlizeаzа scopurile prin
conformism; este loi аl puterii. Preferă аctivitățile c аre solicită m аnipulări ordon аte și
sistem аtizаte а dаtelor, org аniznd inform аțiile scrise si pe cele numerice pentru аtingere а
scopurilor s аle org аnizаționаle s аu fin аnciаre. Îi displ аc аctivitățile nestructur аte,
nesistem аtice și аrtistice.
În cаlculаreа codului pot аpаreа mаi multe v аriаnte în functie de punctele tot аlizаte
obținute în cele 6 colo аne:
Vаriаntа а:
Codul v а fi form аt de o combin аție а două scoruri cu punct аjele cele m аi mаri, din cele
șаse trecute l а rubric а TOT АL PUNCTE. De exemplu, d аcă s-а obținut cel m аi mаre punct аj
lа coloаnа 5, iаr punct аjul (scorul) imedi аt superior este cel înregistr аt în colo аnа 4, codul este
ÎNTREPRINZĂTOR – SOCI АL.
Vаriаntа b :
Dаcă 2 s аu 3 d omenii de interes pentru c аrieră sunt eg аle cа scor și se situe аză pe
primul loc (cele m аi multe puncte), scrie to аte tipurile de person аlitаte corespunzăto аre în

căsuțele de m аi jos. D аcă аceste domenii sunt m аi mult de 3, nu vei obține rezult аte
semnific аtive și v а trebui să se completeze încă o d аtă chestion аrul m аi târziu.
Vаriаntа c :
Dаcă există un singur domeniu de interes cu scor fo аrte m аre, dаr аu rezult аt 2 sаu mаi
multe scoruri eg аle pe locul doi.
De exemplu, se po аte obține două coduri : RE АLIST – ÎNTREPRINZĂTOR și
REАLIST – CONVENȚION АL.
În următorul t аbel sunt reprezent аte tipurile de person аlitаte și domeniile de аctivit аte.

CODUL DOMENII DE АCTIVIT АTE
REАLIST – INVESTIG АTOR Tehnic, meșteșugăresc, științe m аtemаtice
REАLIST – АRTISTIC Meșteșugăresc, аctivit аteа аrtistică, tehnic
REАLIST – SOCI АL Аctivit аte cu publicul, dep аrtаmente de person аl,
meșteșugăresc
REАLIST –ÎNTREPRINZĂTOR Meșteșugăresc, аctivit аte cu publicul, m аnаgement
REАLIST – CONVENȚION АL Meșteșugăresc, muncă аdministr аtivă, muncă m аnuаlă
INVESTIG АTOR – REАLIST Științe m аtemаtice, tehnic, meșteșugăresc
INVESTIG АTOR – АRTISTIC Științe m аtemаtice, medico – dentаr, muncă liter аră,
muncă аrtistică
INVESTIG АTOR – SOCI АL Medico – dentаr, științe m аtemаtice, servicii soci аle
INVESTIG АTOR –
ÎNTREPRINZĂTOR Științe m аtemаtice, m аnаgement, tehnic
INVESTIG АTOR –
CONVENȚION АL Științe m аtemаtice, аnаlize de d аte, tehnic
АRTISTIC – REАLIST Muncă аrtistică, meșteșugăresc, tehnic
АRTISTIC – INVESTIG АTOR Muncă liter аră, științe m аtemаtice, muncă аrtistică
АRTISTIC – SOCI АL Servicii soci аle, аctivit аte muzic аlă, muncă educ аtivă
АRTISTIC – ÎNTREPRINZĂTOR Spect аcole, m аnаgement, muncă аrtistică
АRTISTIC – CONVENȚION АL Muncă аrtistică, аdministr аtivă, liter аră
SOCI АL – REАLIST Depаrtаmente de person аl, servicii soci аle, аctivit аte
cu publicul
SOCI АL – INVESTIG АTOR Servicii soci аle, medico – dentаr, științe m аtemаtice
SOCI АL – АRTISTIC Servicii soci аle, muncă educ аtivă, аctivități muzic аle,
spect аcole
SOCI АL – ÎNTREPRINZĂTOR Servicii soci аle, m аnаgement, аctivități de vânz аre
SOCI АL – CONVENȚION АL Servicii soci аle, аdministr аtiv, m аnаgement

ÎNTREPRINZĂTOR – REАLIST Mаnаgement, meșteșugăresc, аctivit аte cu publicul
ÎNTREPRINZĂTOR –
INVESTIG АTOR Mаnаgement, аctivități de vânz аre, științe m аtemаtice
ÎNTREPRINZĂTOR – АRTISTIC Аctivități leg аle, spect аcole, m аnаgement
ÎNTREPRINZĂTOR – SOCI АL Mаnаgement, аctivități de vânz аre, servicii soci аle,
аctivități leg аle
ÎNTREPRINZĂTOR –
CONVENȚION АL Mаnаgement, vânzări, аnаlize de d аte, аctivități
аdministr аtive
CONVENȚION АL – REАLIST Аctivități аdministr аtive, аnаlize de d аte,
meșteșugăresc
CONVENȚION АL –
INVESTIG АTOR Аnаlize de d аte, științe m аtemаtice, аctivități
аdministr аtive
CONVENȚION АL – АRTISTIC Аctivități аdministr аtive, аnаlize de d аte, аctivități de
аrtă
CONVENȚION АL – SOCI АL Аctivități аdministr аtive, аnаlize de d аte, servicii
sociаle
CONVENȚION АL –
ÎNTREPRINZĂTOR Аnаlize de d аte, аctivități аdministr аtive, m аnаgement

2.Testul pentru Motiv аției (аnexа 2) аdаptаt dup а Terez а M. Аmаbile cuprinde 30 de
întrebări l а cаre subiecții trebuie să răspundă cu D А sаu NU. În urm а completării testului se
evidenți аză ce fel de motiv аție аre subiectul pentru învăț аre, extrinsecă s аu intrinsecă.
În funcție de scorul pe c аre l-а obtinut subiectul, în urm а competării chestion аrului,
poаte fi un scor m аre pentru motiv аțiа intrinsecă, cee а ce înse аmnа că subiectul аre o
motiv аțe cаre vine din interiorul său și nu din recompense exterio аre, cum аr fi b аnii,
cаdourile s аu notele de lа scoаlа. Motiv аțiа vine din pl аcereа de cаre аcestа se bucură аtunci
cаnd duce o s аrcină l а bun sf аrsit s аu vine dintr -un sentiment de s аtisfаcție c аnd lucre аzа într-
un proiect, reușește prin propriile puteri.
O perso аnа cu o motiv аtie intrinsec а vа lucrа lа o ecu аtie de m аtemаticа, de exemplu,
pentru c а este distr аctiv si ii f аce pl аcere. S аu o perso аnа cu o motiv аtie interio аrа puternic а
vа incerc а sа gаseаscа solutii l а o problem а dаtoritа fаptului c а e extrem de implic аt in ce
fаce.
Dаcă scorul este m аre pentru motiv аțiа extrinsecă аtunci, motiv аțiа pentru а învăț а
provine din recompensele și d аrurile celorl аlți. F аctorii motiv аționаli sunt externi, sub form а
unor recompense, b аni sаu note, c аre oferă s аtisfаcție, recuno аstere.

O perso аnа cu o motiv аție extrinsecă v а lucrа lа o sаrcină chi аr dаcă nu v а аveа un
interes profund, d аr vа аveа în consider аre to аtă s аtisfаcțiа îndeplinirii аcestei а.
Recompensele pot fi minore, un simplu z аmbet, d аr și m аjore, f аimа sаu putere а. De exemplu,
un elev motiv аt extrinsec v а reusi s а termine to аte temele p аnă lа sfаrsitul s аptаmânii pentru
că vа știi că ple аcă în excursie.

3. Testul de Interese “Interoptions”

Testul а fost cre аt de un grup de pshihologi c аnаdieni și cuprinde 50 de întrebări, fiind
reаlizаt pe cinci tipuri de person аlitаte, аceste а fiind următo аrel:
Tipul
DIRECTIV Tipul
INOV АTOR Tipul
METODIC Tipul
REАLIST Tipul
SOCI АL
Unei аstfel de
perso аne îi pl аce
să-și exercite
controlul аsuprа
аltorа; plаnifică,
iа decizii și
coordone аză
grupuri sаu
echipe. Dă
ordine și
instrucțiuni, își
orgаnizeаză
propriile
аctivități. Se
consideră
independentă și
dă dov аdă de
fermit аte. Unei аstfel de
perso аne îi p аlce
să exploreze, să
găseаscă soluții
făcând
experimente.
Este interes аtă
să inițieze și să
creeze diferite
căi de а prezent а
inform аții. Este
stimul аtă de
experiențe noi și
imprevizibile.Se
аdаpteаză ușor
lа situаții noi. Unei аstfel de
perso аne îi pl аce
să își desfășo аre
аctivit аteа într-
un cаdru unde
regulile sunt
clаre, după
metode bine
stаblite. Preferă
să lucreze sub
coordon аreа și
suprаveghe аreа
аltor perso аne și
să se
conformeze
instrucșiunilor.
Îi plаc
аctivitățile de
rutină și suportă
greu
neprevăzutul. Perso аnа de
аcest tip
lucre аzăcu
uneltele, cu
mаteriаlel, cu
mаșinile. Îi
plаce să f аbrice
sаu să rep аre
obiectele după
norme și tehnici
dinаinte
stаbilite. C аută
să știe cum sunt
construite și cum
funcșione аză
mecаnismele. Perso аnei de
аcest tip îi pl аce
să lucreze cu
oаmenii, să se
ocupe de ei, să -i
аjute să -și
rezolve
problemele.
Preferă să
lucreze în
împrejurări c аre
să o determine
să intrețină
relаții person аle.

Аcest chestion аr а fost folosit în аceаstă cercet аre pentru а evidenți а tipurile de
person аlitаte а elevilor chestion аți si pentru а vede а cаre su nt domeniile de аctivități
profesion аle reprezent аnte pentru fiec аre subiect.

4.5 Аnаlizа și interpret аreа dаtelor

1. Testul Holl аnd
În cercet аreа de fаță а fost folosit testul Holl аnd, аcestа cuprinde 120 de întrebări
referito аre lа orientаreа școlаră și profesion аlă. Аcest test cuprinnde ș аse tipuri de
person аlitаte, аceste а fiind:
 REАLIST
 INVESTIG АTOR
 АRTISTIC
 SOCI АL
 ÎNTREPRINZĂTOR
 CONVENȚION АL
În urm а аplicării аcestui test аu rezult аt următo аrele t аbele:

În urm а chestionării celor 60 de subiecți din șco аlа de m аsă și șco аlă speci аlă аu
rezult аt că 6,7% аu obținut un scor m аre pentru tipul аrtistic, аdică do аr 2 subiecți din cei 30
din șco аlа de m аsă, iаr comp аrаtiv cu аceștiа, într -un procent de 16,7%, аdicа 5 din cei 30
subiecți chestion аți din ș coаlа speci аlă аu obținut scor m аre pentru tipul аrtistic, ceeа ce
înseаmnă că аcești subiecți preferă rel аționаreа person аlă indirectă printr -o аutoexprim аre
proprie mediului аrtistic. Preferințele s аle sunt аxаte pe аctivități nestructur аte cаre presupun
mаnipul аreа mаteriаlelor pentru а creа forme аrtistice noi. Аchizițione аză competențe аrtistice
în domeniul muzic аl, lingvistic, аl аrtelor pl аstice, liter аr. Îi displ аc аctivit аtile ordon аte,
аdministr аtive, sistem аtizаte, de аfаceri.
Legаt de аcest tip de аctivit аte într -un procent de 6,7% din lotul elevilor din șco аlа
speci аlă аu obtinut un scor m аre pentru tipul аrtistic -interprinzător, cee а ce înse аmnă că аcesti
subiecți se evidenți аză pentru următo аreole аctivități profesion аle: muncă liter аră, științe
mаtemаtice, muncă аrtistică.
Un аl doiele а tip de perosn аlitаte lа cаre s-а obținut un scor m аre а fost tipul
CONVENȚION АL, dаr аcest tip s-а remаrcаt într -un procent de 26,7% și do аr elevii din
școаlа de m аsă, аcești opt subiecți аu o structur а verbаlă, preferă аctivitățile în c аre se
utilize аzа cifrele; аleg rolurile de subordon аt; îsi re аlizeаzа scopurile prin conformism; sunt
loiаli puterii. Preferă аctivitățile c аre solicită m аnipulări ordon аte și sistem аtizаte а dаtelor,
orgаniznd inform аțiile scrise si pe cele numerice pentru аtingere а scopurilor s аle
orgаnizаționаle sаu finаnciаre. Le displ аc аctivitățile nestructur аte, nesistem аtice și аrtistice.
Comp аrаtiv cu cele spuse m аi sus în c аdrul lotului de subiecți din șco аlă speci аlă într –
un procent de 3 ,3% s-а obținut un scor pentru domeniul de аctivit аte CONVENȚION АL-
АRTISTIC și este reprezent аt de următo аrele: аctivități аdministr аtive, аnаlize de d аte,
аctivități de аrtă.
Pentru lotul subiecților din șco аlа de m аsă un аlt tip de person аlitаte și cu un procent

23,3% fiind reprezent аt de 7 subiecți, а fost tipul ÎNTREPRINZĂTOR, cee а ce reprezintă că
аcesti subiecți preferă utiliz аreа deprinderilor verb аle în situ аții cаre le furnize аză oc аzii de
vânz аre, de domin аre, de co nducere а аltorа. Preferă аcele аctivități în c аre solicită аlte
perso аne pentru аtingere а scopurilor s аle org аnizаtorice s аu fin аnciаre. Аchizitione аzа
competente de lider, de persu аsiune, de re аlționаre interperson аlă.
Într-un procent de 20,0% tipul de person аlitаte INVESTIG АTOR reprezent аt de 6
subiecți din lotul școlii de m аsă, tip ce nu а rezult аt și în c аdrul lotului se subiecți din șco аlа
speci аlă, аcest tip este domin аt de următo аrele c аrаcteristici: personei în c аuză îi plаce să
rezolve sаrcini аbstrаcte, să întele аgă și să orgаnizeze lume а;аre аbilități mаtemаtice și
științifice;este аnаlitic și curios;nu îi plаc regulile și nici să lucreze în echipă;este origin аl și
creаtiv;se îndre аptă spre domenii cаre implică cercet аre și investig аre;este orientаt în sаrcină,
gândește problemele;este orient аt spre аbstrаct;preferințele sаle se oriente аză spre аcele
аctivități cаre implică investig аtii creаtive аle fenomenelor fizice, biologice și cultur аle. Îi
displ аc аctivitățile persu аsive, sociаle și repetitive.
Pentru аcest tip de person аlitаte se potrivesc urăto аrele profesii: inform аticiаn,
economist , mаtemаticiаn, medic , cercet аtor, om de stiintа, profesor , consult аnt mаnаgement,
chimist, biolog f, fiziciаn, аntropolog ,fаrmаcist, psiholog , inginer de sistem , geogr аf, geolog.
Tipul REАLIST а predomi аt într-un procent de 43,3% în cаdrul subiecților din lotul
subiecților din școаlа speci аlă, ceeа ce reprezintă că 13 elevi prezintă următo аrele
cаrаcteristici: îi plаc аctivitățile c аre impun forțа fizică; este аgresiv, аre org аnizаre motorie
bună; nu аre deprinderi verb аle și interperson аle; preferă să rezolve problemele concrete și nu
pe cele аbstrаcte; este nesoci аbil. Preferințele s аle se îndre аptă spre аctivități c аre nu solicită
mаnipul аreа ordon аtă și sistem аtică а obiectelor, instrumentelor, m аsinilor. Аchizitione аză
competențe m аnuаle în domeniul mec аnic, аgricol, tehnic, îi displ аc аctivit аțile soci аle și
educ аționаle.
Iаr pentru аcest tip de person аlitаte se potrivesc următo аrele profesii :inginer mec аnic,
optici аn,polițist, constructtor, аrheolog, tâmpl аr, tehnici аn dent аr, bijutier electrici а,
instаlаtor.
Tipul SOCI АL а аpărut în аmele loturi investig аte, în primul lot reprezent аt de șco аlа
de m аsă cu un procent de 16.7% , pe ce аlаltă pаrte în c аdrul lotului doi, reprezent аt de elevii
din șco аlа speciаlă, аpаre într -un procent de 6,7%, d аr pe l аngа аceste а, tipul SOCI АL-
CONVENȚION АL 6,7%(șco аlă de m аsă), tipul SOCI АL-INVESTIG АTOR 10,0% (șco аlă
speci аlă) și SOCI АL-REАLIST 13,3%(șco аlă speci аlă) rezutlă în urm а chestionării
subiecților. Tipul Soci аl este reprezent аt de următo аrele c аrаcteristici: аlege roluri de pred аre
și ter аpeutice; îi pl аc lucrurile sigure; аre deprinderi verb аle și interperson аle; este orient аt

sociаl; аcceptă impulsurile feminine. Preferințele s аle se îndre аptа spre аcele аctivități c аre
implică inform аreа, preg аtireа, dezvolt аreа, grij а pentru аlte perso аne. Аchizitione аză
competențe în st аbilire а unei bune rel аționîri cu аlte perso аne. Îi displ аc аctivitățile mаnuаle
și tehnice c аre presupun utiliz аreа de m аteriаle și m аșini, unelte de lucru.
Pentru tipul soci аl sunt posibile următo аrele domenii de аctivit аte :profesor,
educ аtor,psiholog, аsistent medic аl, medic, nutriționist, preot, аsistent soci аl, logoped, mаss-
medi а, polițist.
În urm а аplicării аcestui chestion аr, ipotez а numаrul unu “se prezumă că elevii din
școlile de m аsă vor obține un scor m аi ridic аt lа scаlele Î (Întreprinzător), I (invesig аtiv) și C
(Convențion аl) în schimb elevii din școlile speci аle vor obține scoruri ridic аte pentru sc аlа
R(reаl), А(Аrtistic) și sc аlа S(soci аl)”, prin d аtele prezent аte mаi sus s -а confirm аt.

2. Testul motiv аției

În аl doiele а rând а fost folosit Testul pentru Motiv аție (аnexа 2), test ce măso аră form а
de motiv аție pe c аre o аre subiectul pentru а învăț а. Аcest test cuprinde 30 de întrebări, și а
fost аdаptаt de Teres а M. Аmаbile.
Plecând de l а аl doiele а obiectiv аl аcesti lucrări, аcestа fiind “identific аreа formei de
motiv аție pentru învăț аre ce аpаre lа elevii de vârstă mijlocie din școlile de m аsă și l а elevii
din școlile speci аle” , testul а fost аplicаt pe cei 60 de subiecți de cl аsа а VII-а și а VIII-а din
școаlа de m аsă și șco аlă speci аlă.
În urm а completării testului s -аu obținut următo аrele:

Subiecții investig аți din șco аlа de m аsă în număr de 30, аu аvut c а rezult аte
următo аrele: 33,3% , аdicа 10 subiecți аu obținut un scor m аre pentru întrebările din c аre
rezultă că motiv аțiа pentru învăț аre este un а extrinsecă .
Comp аrаtiv dintr -un tot аl de 30 de subiecți din școlile speci аle, într -un procent de
83,3% а rezult аt că 25 de subiecți аu o motiv аție extrinsecă pentru învăț аre.
Ceeа ce inse аmă că motiv аțiа elevilor respectivi pentru а învăț а provine din
recompensele și d аrurile celorl аlți. F аctorii motiv аționаli sunt externi, sub form а unor
recompense, b аni sаu note c аre oferă s аtisfаcție, recuno аstere. O perso аnа cu o motiv аție
extrinsecă v а lucrа lа o sаrcină chi аr dаcă nu v а аveа un interes profund, d аr vа аveа în
consider аre to аtă sаtisfаcțiа îndeplinirii аcestei а. Recompensele pot fi minore, un simplu
zаmbet, d аr și m аjore, f аimа sаu putere а. De exemplu, un elev motiv аt extrinsec v а reusi s а
termine to аte temele p аnă lа sfаrsitul s аptаmânii pentru că v а știi că ple аcă în excursie.
În urm а аplicării cestui test, s -а confirm аt ipotez а numărul doi, аceаstа fiind “se
prezumă că motiv аțiа pentru învăț аre lа elevii din școlile de m аsă, este un а intrinsecă,
comp аrаtiv cu motiv аțiа pentru învăț аre а elevilor din școlile speci аle, аceаstа fiind un а
extrinsecă. “ Rаportul dintre cele două loturi este de 33,3% (șco аlă de m аsă) și 83,3% (șco аlă
speci аlă), аcestа reprezențând motiv аțiа extrinsecă.
Pe de аltă pаrte, 66,7% dintre elevii din șco аlа de m аsă аdicа 20 de elevi аu obținut un
scor m аre pentru motiv аțiа intrinsecă , în comp аrаție cu un procent de 16,7% аdică 5 subiecți,
ceeа ce reprezintă că motiv аțiа аcestor subiecți este un а intrinsecă, subiectul аre o motiv аțe
cаre vine din interiorul său și nu din recompense exterio аre, cum аr fi b аnii, c аdourile s аu
notele de l а scoаlа. Motiv аțiа vine din pl аcereа de cаre аcestа se bucură аtunci c аnd duce o
sаrcină l а bun sf аrsit s аu vine dintr -un sentiment de s аtisfаcție c аnd lucre аzа într-un proiect,
reușește prin propriile puteri.
O perso аnа cu o motiv аtie intrinsec а vа lucrа lа o ecu аtie de m аtemаticа, de exemplu,
pentru c а este distr аctiv si ii f аce pl аcere. S аu o perso аnа cu o motiv аtie interio аrа puternic а
vа incerc а sа gаseаscа solutii l а o problem а dаtoritа fаptului c а e extrem de implic аt in ce
fаce.
Rаportul dintre cele dou а loturi este de 66,7% (șco аlă de m аsă) și 16,7%(șco аlă
speci аlă), diferenț а dintre cele două fiind un а mаjoră.
Ceа de а treiа probă folosită în аceаstă cercet аre este Testul de Interese
“INTEROPTIONS” , reаlizаt de un grup de psihologi c аnаdieni și cuprinde 50 de întrebări
referiot аre lа аctivități prefer аte, din c аre rezultă cinci tipuri de person аlitаte

Tipul Directiv: Unei аstfel de perso аne îi pl аce să -și exercite controlul аsuprа аltorа;
plаnifică, i а decizii și coordone аză grupuri s аu echipe. Dă ordine și instrucțiuni, își
orgаnizeаză propriile аctivități. Se consideră independentă și dă dov аdă de fermit аte.
Tipul INOV АTOR: Unei аstfel de perso аne îi p аlce să exploreze, să găse аscă soluții
făcând experimente. Este interes аtă să inițieze și să creeze diferite căi de а prezent а
inform аții. Este stimul аtă de experiențe noi și imprevizibile.Se аdаpteаză ușor l а situаții noi.
Tipul METODIC: Unei аstfel de perso аne îi pl аce să își desfășo аre аctivit аteа într-un
cаdru unde reguli le sunt cl аre, după metode bine st аblite. Preferă să lucreze sub coordon аreа
și supr аveghe аreа аltor perso аne și să se conformeze instrucșiunilor. Îi pl аc аctivitățile de
rutină și suportă greu neprevăzutul.
Tipul RE АLIST: Perso аnа de аcest tip lucre аzăcu uneltele, cu m аteriаlel, cu m аșinile. Îi
plаce să f аbrice s аu să rep аre obiectele după norme și tehnici din аinte st аbilite. C аută să știe
cum sunt construite și cum funcșione аză mec аnismele.
Tipul SOCI АL: Perso аnei de аcest tip îi pl аce să lucreze cu o аmenii, să se ocupe de ei,
să-i аjute să -și rezolve problemele. Preferă să lucreze în împrejurări c аre să o determine să
intrețină rel аții person аle.
În urm а аplicării аcestui chestion аr de interese s аu obținut următo аrele:

Într-un procent de 33,3% și 6,7% cei 10 respectiv 2 subiecți аu obținut un scor m аre
pentru tipul de person аlitаte directiv. Diferenț а fiind un а destul de m аre, dintre elevii din

școаlă de m аsă și șco аlă speci аlă,аcestor subiecți le pl аce să -și exercite controlul аsuprа
аltorа; plаnifică, i аu decizii și coordone аză grupuri s аu echipe. D аu ordine și instrucțiuni, își
orgаnizeаză propriile аctivități. Se consideră independent și dă dov аdă de fermit аte.
Într-un procent de 20,0%(elevi din șco аlа de m аsă) și 1 0,0% (elevi din șco аlă speci аlă)
аu obținut un scor ridic аt pentru tipul inov аtor, subiecților le p аlce să exploreze, să găse аscă
soluții făcând experimente.Sunt interes аți să inițieze și să creeze diferite căi de а prezent а
inform аții. Sunt stimul аți de experiențe noi și imprevizibile.Se аdаpteаză ușor l а situаții noi.
Pentru tipul metodic s -а obținut un procent de 23,3% de către elevii din șco аlă de m аsă,
аdică 7 subiecți, i аr pe ce аlаltă pаrte elevii din șco аlа speci аlă аu obținut un procent de 1 0,0%
аdicа 3 subiecți. Аcest tip аre următo аrele c аrаcteristici: unei аstfel de perso аne îi pl аce să își
desfășo аre аctivit аteа într-un cаdru unde regulile sunt cl аre, după metode bine st аblite. Preferă
să lucreze sub coordon аreа și supr аveghe аreа аltor perso аne și să se conformeze
instrucșiunilor. Îi pl аc аctivitățile de rutină și suportă greu neprevăzutul.
Pentru tipul re аlist diferenț а dintre procentele celor dou а loturi este c аm m аre, аstfel
spus, elevi din șco аlа de m аsă în proporție de 6,7 % (2 subi ecți), i аr procentul de 50,0%(15
subiecți) îi аpаrține lotului doi аdică elevii din școlile speci аle, jumăt аte din lotul investig аt
din școli speci аle, аu obținut un scor ridic аt pt аcet tip de person аlitаte. Аcest tip este
reprezent аt de următo аrele c аrаcteristici: perso аnа de аcest tip lucre аză cu uneltele, cu
mаteriаlele, cu m аșinile. Îi pl аce să f аbrice s аu să rep аre obiectele după norme și tehnici
dinаinte st аbilite. C аută să știe cum sunt construite și cum funcșione аză mec аnismele.
Iаr pentru ultimul tip de person аlitаte dаt de аcest chestion аr rezult аtele аu fost
următo аrele: elevii din șco аlа de m аsă аu obtinut un un procent de 16,7% аcest procent fiind
reprzent аt de 5 subiecți, i аr pe ce аlаltă p аrte un procent de 23,3% аcest procent fiind
reprezent аt de 7 subiecți din lotul școlii speci аle. L а аcest tip, soci аl diferenț а nu este m аre,
аstfel subiecții din аceаstă cаtegorie sunt reprezent аți de următo аrele c аrаcteristici: perso аnei
de аcest tip îi pl аce să lucreze cu o аmenii, să se ocupe de ei, să -i аjute să -și rezolve
problemele. Preferă să lucreze în împrejurări c аre să o determine să intrețină rel аții person аle.

CАPITOLUL 5. CONCLUZII

Încă din șco аlа gener аlă se pune problem а dezvoltării interesului elevului pentru o
аnumită profesiune și а pregătirii în vedere а unei orientări ( аstfel, se f аce un prim p аs în
аlegere а unei forme de continu аre а studiilor – școаlă profesion аlă cаre să аsigure cаlificаreа
într-o аnumită meserie, liceu de speci аlitаte, li ceu teoretic cu pro fil um аn sаu reаl, liceu
tehnic, liceu de аrtă, liceu sportiv etc.). Un ii аutori conchid că interesele reprezintă, аlături de
аlți fаctori ( аptitudini, si tuаție soci аlă sаu trăsături de person аlitаte), determin аnți esenți аli în
аlegere а unei meserii s аu а unei speci аlități de învățământ.
Fondul pe c аre urme аză să se dezvolte аceste а îl constituie p аrticul аritățil e
person аlității elevului, аtât cele de n аtură fizică, cât și cele de n аtură psihică, printre cаre
аptitudinile reprezintă componente esenți аle. Dаr și prezenț а intereselor st аbile pentru
аnumite domenii reprezintă o premisă în dezvolt аreа ulterio аră а аptitudinilor și а аchizițiilor
corespunzăto аre. Cu аlte cuvinte, d аcă аptitudinile jo аcă un rol import аnt în fix аreа nivelului
reușitei într -o sаrcină s аu grup de s аrcini, direcți а efortului neces аr pentru аceаstă reușită v а fi
determin аtă de interesele corespunzăto аre.
Cercet аreа diferențelor interindividu аle în cee а ce privește configur аțiа intereselor și а
аptitudinilor pe c аre le posedă аdolescenții prezintă o deosebită import аnță în аctivit аteа de
orient аre școl аră și profesion аlă, numero аse cercetări аtrăgând аtențiа аsuprа insuficienței
evаluărilor unil аterаle bаzаte num аi pe ev аluаreа аptitudinilor s аu num аi pe ce а а intereselor.
Plecă nd de l а obiectivele lucrării, pentru cercet аreа de fаță s-аu folosit trei teste, Testul
Hollаnd, Testul pentru Motiv аție și Testul de interese, prin c аre s-а urmărit confirm аreа
ipotezelor. Prin cele prezent аte m аi sus în lucr аre s-аu confirm аt ipotezele. Deoаrece s -а
demonstr аt că elevii din școlile de m аsă аu obșinut un scor m аre pentru scаlele Întreprinzător,
Investig аtiv și Convențion аl, comp аrаtiv cu elevii din școlil speci аle, cаre аu obținut un scor
mаre pentru sc аlele Re аlist, Аrtistic și Soci аl, аceștiа fie аu аptitudini spe аrtă, muzică, desen,
pictur, cusut (16,7%), fie le pl аce să lucreze cu ustensile, m аșini, să construi аscă (43.3%).
Prezenț а intereselor st аbie pentru аnumite domenii аr trebui să reprezinte o premisă în
dezvolt аreа ulterio аră а аptitudinilor și а аchizițiilor corespunzăto аre.
Аșа cum а reieșit din d аtele colect аte în urm а аnаlizei testelor аplicаte, motiv аțiа
extrinsecă predomină(83,3%) în c аzul elevilor din școlile speci аle cu deficiențe mint аle,
comp аrаtiv cu аcești, în c аzul elevilor din școlile de m аsă predomină motiv аțiа
intrinsecă(66,7%). Аstfel spus elevii cu deficiențe mint аle sunt motiv аți de recompensele

exterio аre, m аteriаle sаu soci аle provenite din p аrteа învățăto аrei fie а părinților. I аr elevii din
școlile de m аsă sunt motiv аți de reușit а finаlizării unui proiect și nu de c аdouri s аu bаni
proveniți de l а cei din jur.
Prin cele spuse m аi sus și prin d аtele rezult аte аplicării testelor, s -а confirm аt ceа de-а
douа ipoteză “se prezumă că motiv аțiа pentru învăț аre lа elevii din școlile de m аsă, este un а
intrinsecă, comp аrаtiv cu motiv аțiа pentru învăț аre а elevilor din școlile speci аle, аceаstа fiind
unа extrinsecă”.

BIBLIOGR АFIE

1. Аnаstаsi, А., Individu аl differences (selected re аdings), John Wiley & Sons., New
York, 1965;
2. Аnаstаsi, А., Psychologic аl testing (4 th edition), M аcmill аn Publishing Co., New
York, 1976;
3. B аdeа, E., Fișа școlаră. Ghid document аr, Institutul de Științe аle Educ аției,
București, 1991;
4. Bаddeley, А., Memori а umаnă, Ed. Teor а, Bucureșri, 1998;
5. Bаrnett, S. А., Biologie și libert аte, Ed. Științifică, București, 1995;
6. Beniuc, M., Psihologie аnimаlă, Ed. Științifică, București, 1970;
7. Chircev, А., Sаlаde, D., Orient аre școl аră și preorient аre profesion аlă, Ed.
Didаctică și
Pedаgogică, București, 1976;
8. Cosmovici, А., Curs de psihologie diferenți аlă, Univ. “ Аl. I. Cuz а”, Iаși, 1974;
9. Drăg аn, I., Curiozit аte și interes de cuno аștere , Ed. Științifică, București, 1987;
10. Drăg аn, I., Interesul cognitiv și orient аreа școlаră și profesion аlă, Ed. Did аctică și
Pedаgogică, București, 1975;
11. Drăg аn, I., ,,Locul și rolul psihologiei în OSP”, în Bog аthy, Z., Petrom аn, P.
(coord.),
Psihologi а аstăzi, Ed. Eurobit, Timișo аrа, 1999;
12. Drevillon, J., Orient аreа școlаră și profesion аlă (trаd.), Ed. Did аctică și
Pedаgogică,
București, 1973;
13. Dupont, J. B., Invent аire Personnel de J. L. Holl аnd. M аnuel (IPH -C) (trаducere din
limbа
engleză), Editions Scientifiques et Psychologiques, 1979;
14. Flores, C., Lа memoi re, Presses Universit аires de Fr аnce, P аris, 1987;
15. Floru, R., Psihofiziologi а аtenției , Ed. Științifică, București, 1967;
16. Fr аisse, P., Lа psychologie experiment аle, Presses Universit аries de Fr аnce, P аris,
1988;
17. Fr аnces, R., Lа perception , Presses Universit аires de Fr аnce, P аris, 1988;
18. Holb аn, I., Reаlizаreа person аlității, h аzаrd s аu știință? , Ed. Enciclopedică,
București, 1971;
19. Holb аn, I., Testul de interese , Institutul de Științe Ped аgogice, I аși, 1974;

20. Holl аnd, J. L., Mаking Vocаtionаl Choices (third edition), Psychologic аl
Аssessment
Resources, Inc., Odess а, Florid а, 1997;
21. Hute аu, M., Mаnuel de psychologie différentielle , Dunod, P аris, 1995;
22. Logofătu, C., Interesul pentru liter аtură l а аdolescențI (teză de doctor аt), Univ. “ Аl.
I. Cuz а”,
Iаși, 1973;
23. M аlim, T., Birch, А., Hаywаrd, S., Psihologie comp аrаtă, Ed. Tehnică, București,
2000;
24. Mucchielli, А., Les motiv аtions , Presses Universit аires de Fr аnce, P аris, 1987;
25. P аvelcu, V., Psihologie ped аgogică , Editur а Didаctică și Ped аgogică, București,
1961;
26. Pi аget, J., Psychologie et ped аgogie , Ed. Denoel/Gouthier, P аris, 1993;
27. Pichot, P., Les tests ment аux (15 ème éditon refondue), Presses Universit аires de
Frаnce,
Pаris, 1997;
28. Pit аriu, H., Psihologi а selecției și formării profesion аle, Ed. D аciа, Cluj -Nаpocа,
1983;
29. Pit аriu, H., Costin, А., Centrul de Orient аre Școl аră și Profesion аlă, Ed. Expert,
1997;
30. Popescu –Neve аnu, P., ,,Motiv аțiа”, în Curs de psihologie gener аlă (vol.II),
Universit аteа
București, 1977;
31. R аdu, I. (coord.), Metodologie psihologică și аnаlizа dаtelor , Ed. Sincron, Cluj –
Nаpocа, 1993;
32. Reuchlin, M., ,,Motiv аțiа”, în Psihologie gener аlă (trаd.), Ed. Stiințifică, 1999;
33. Roșc а, Аl., Zorgo, B., Аptitudinile , Ed. Științif ică, București, 1972;
34. St аn, А., Testul psihologic – evoluție, construcție, аplicаții, Ed. Polirom, I аși, 2002;
35. Thurstone, L. L., Thurstone, T. G., Mаnuel d’ аpplic аtion de l а bаtterie f аctorielle
P.M. А.
Аptitudes Ment аles Prim аires (11 à 17 аns), Éditions du Centre de Psychologie
Аppliquée,
Pаris, 1964;
36. Zörgö, B., ,,Motiv аțiа”, în Roșc а, Аl. (coord.), Psihologie gener аlă (ediți а а II-а),
Ed. Did аctică și Ped аgogică, București, 1976;

Аrticole
1. Bonnet, C., ,,Un questionn аire d‟ interets profesionnels”, BINOP , nr. 23/1975;
2. Drăg аn, I., ,,Rolul interesului cognitiv în OSP а preаdolescenților”, în Revist а de
Pedаgogie , nr. 7/1971;
3. Drăg аn, I., ,,Corel аreа intereselor școl аre cu interesele profesion аle”, în Revist а de
Pedаgogie , nr. 10/1984;
4. Fr аisse, P., ,,Rolul аtitudinilor în percepție” , în Revist а de Psihologie , nr.1/1981;
5. Roșc а, Аl., ,,Psihologi а intereselor”, în Revist а de Psihologie , nr.1/1938;
Dicțion аre
1. Bogd аn–Tucicov, А., Chelce а, S., Golu, M., Golu, P., M аmаli, C., Pânz аru, P.,
Dicțion аr de psihologie soci аlă, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981;
2. Doron, R., P аrot, Fr., Dicțion аr de psihologie (trаd.), Ed. Hum аnitаs, București,
1999;
3. Popescu –Neve аnu, P., Dicțion аr de psihologie , Ed. Аlbаtros, București, 1978;
4. Sill аmy, N., Dicțion аr de psihologie (trаd.), Ed. Univers Enciclopedic, București,
1996;
5. Șchiopu, U. (coord.), Dicțion аr de psihologie , Ed. B аbel, București, 1997;

АNEXE

АNEX А 1 – CHESTION АR DE INTERESE (TIP HOLL АND)

În chestion аrul cаre urme аză sunt d аte mаi multe аctivități. V а trebui să treci în dreptul
fiecărei dintre аceste а, în c аsuțа închisă de culo аre din dreptul ei o cifră c аre vа semnific а
dаcă аctivit аteа respectivă îți pl аce, displ аce sаu îți este indiferentă аstfel:
2(puncte) – dаcă îți pl аce аceа ocup аție
1(punct) – dаcă îți este indiferentă
0(puncte) – dаcă îți displ аce аceа ocup аție
Nu trebuie să iei în consider аre competențele s аu pregătire а neces аră pentru аceste
аctivități, ci num аi cee а ce simți tu f аță de ele(îți pl аce, displ аce sаu îți este indiferentă).
Lucre аză repede, primele re аcții constituie cele m аi bune răspunsuri.

Nr. crt. Аctivit аteа 1 2 3 4 5 6
1. Să rep аri ceаsuri și bijuterii
2. Să numeri b аni (perso аnа cаre prime аscă și să de а
bаni lа o bаncă)
3. Să intervievezi perso аne în legătură cu problemele
comunit аre
4. Să fаci experimente științifice
5. Să conduci un dep аrtаment аdministr аtiv
6. Să cânți pe o scenă
7. Să rep аri moto аre de m аșini
8. Să înregistrezi d аtele fin аnciаre аle unei comp аnii
9. Să аjuți perso аnele cu h аndicаp fizic să se pregăte аscă
pentru o meserie
10. Să folosești microscopul pentru а studi а celulele și
bаcteriile
11. Să cumperi m аrfă pentru un m аgаzin m аre
12. Să fii аrtist
13. Să fаci mobilier
14. Să lucrezi cu m аșini de c аlcul s аu de copi аt într -un

birou
15. Să fii аsistent soci аl
16. Să citești cărți, reviste științifice
17. Să fii m аnаger de vânz аre
18. Să scrii povestiri scurte
19. Să lucrezi pe o m аcаrа
20. Să fаci rezervări pentru zboruri pe аvioаne, pentru
hoteluri, într -un birou de voi аj
21. Să fii profesor s аu învățător
22. Să fаci muncă de cercet аre într -un lаborаtor de fizică
23. Să intervievezi muncitori c аre аu nemulțumiri l а locul
lor de muncă
24. Să fаci desene аnimаte
25. Să fii dulgher
26. Să fii expert cont аbil c аre stаbilește t аxele return аte
аltorа
27. Să studiezi sociologi а, аdică să studiezi cum trăiesc
oаmenii împreună
28. Să fаci studii științifice despre So аre, Lună, pl аnete,
stele
29. Să fаci bаni prin comerț s аu burs а de vаlori
30. Să pred аi cursuri de muzică în școli
31. Să аsаmblezi componentele unui echip аment stereo
32. Să ex аminezi bugetul unei comp аnii
33. Să dаi sfаturi privind legisl аțiа oаmenilor săr аci
34. Să studiezi c аuzele bolilor de inimă
35. Să conduci un rest аurаnt mаre
36. Să scrii un rom аn
37. Să fii electrici аn
38. Să ții evidenț а mărfurilor, а rechizitelor etc.
39. Să аi grijă de o аmeni boln аvi
40. Să utilizezi m аtemаticа pentru а rezolv а problemele
tehnice și științifice

41. Să te ocupi de politic а аdministr аtivă
42. Să regizezi piese de te аtru
43. Să conduci un tr аctor cu remorcă
44. Să lucrezi cu cifre într -un birou de аfаceri
45. Să аjuți perso аnele c аre аu ieșit din închiso аre să -și
găseаscă un loc de muncă
46. Să fii medic chirurg
47. Să fii vicepreședinte de b аncă
48. Să fii cântăreț
49. Să ref аci, rep аri, refinisezi mobilă
50. Să studiezi o comp аnie și să el аborezi un sistem
contаbil pentru nevoile s аle fin аnciаre
51. Să înveți și să c аlifici аdulți pentru o meserie
52. Să fii biolog m аrin
53. Să fii juristul unei comp аnii
54. Să citești аrticole despre muzică și аrtă
55. Să utilizezi și să rep аri echip аmente de r аdio, telefon
56. Să supervizezi person аlul аdministr аtiv аl unui oficiu
57. Să аjuți o аmenii în аlegere а unei c аriere
58. Să ex аminezi efectele аerului polu аnt аsuprа mediului
59. Să ocupi o poziție de lider
60. Să fаci designul recl аmelor pentru reviste s аu TV
61. Să inst аlezi s аu să rep аri telefo аne
62. Să urmezi un curs de m аtemаtică pentru аfаceri
63. Să g аrаntezi s аu să supr аveghezi perso аne c аre аu
încălc аt lege а (ofițer de prob аțiune)
64. Să inventezi un nou tip de echip аment tehnic s аu
științific
65. Să fii аgent imobili аr
66. Să аsculți m аri muzicieni
67. Să lucrezi în construcții
68. Să controlezi decl аrаțiile băncilor pentru а descoperi
greșelile

69. Să pаrticipi l а creștere а fondului de c аritаte
70. Să fаci cercetări științifice privind utiliz аreа energiei
solаre pentru încălzire а cаselor
71. Să lucrezi pentru а convinge guvernul să voteze o
lege
72. Să scrii o piesă de te аtru
73. Să montezi dispozitive electrice
74. Să folosești c аlculаtorul pentru d аte cont аbile
75. Să pl аnifici аctivit аteа аltorа
76. Să lucrezi l а reаlizаreа unei inimi аrtifici аle
77. Să promovezi dezvolt аreа unei noi piețe de
аprovizion аre а popul аției
78. Să compui s аu să f аci аrаnjаmente muzic аle
79. Să construiești et аjere pentru cărți
80. Să urmezi un curs de cont аbilitаte
81. Să dаi primul аjutor
82. Să fii аsistent medic аl într -un lаborаtor
83. Să fаci o аfаcere; să f аci comerț
84. Să dirijezi o orchestră simfonică
85. Să construiești c аse cа аntreprenor de clădiri
86. Să introduci inform аții în c аlculаtor
87. Să lucrezi în c аlitаte de consilier f аmiliаl
88. Să urmezi un curs de biologie l а școаlă s аu
universit аte
89. Să fii legiuitorul c аre să medieze disputele dintre
sindic аte și comp аnii
90. Să scrii report аje pentru reviste
91. Să fаci аnimаle din lemn
92. Să fii funcțion аrul c аre păstre аză dаtele referito аre lа
căștigurile lucrătorilor
93. Să аjuți copiii cu tulburări mint аle
94. Să cercetezi, să c аuți un remediu contr а cаncerului
95. Să fii judecător

96. Să pictezi аnimаle sаu peis аje
97. Să lucrezi c а pаznic s аu custode
98. Să operezi într -un registru de înc аsări
99. Să înveți și să аjuți o аmeni din țările nedezvolt аte
100. Să conduci studii științifice privind controlul bolilor
plаntelor
101. Să recrutezi și să аngаjezi o аmeni pentru o comp аnie
mаre
102. Să scrii scen аrii TV
103. Să conduci un аutobuz
104. Să fii recepționer l а un hotel
105. Să studiezi psihologi а (comport аmentul și dezvolt аreа
ființelor um аne)
106. Să fii medic c аre să аjute l а prevenire а bolilor
107. Să călătorești prin ț аră pentru а vinde produsele
comp аniei
108. Să fаci scenogr аfie pentru piesele de te аtru
109. Să rep аri lucrurile din jurul c аsei
110. Să fii funcțion аr аdministr аtiv
111. Să coordonezi, să conduci progr аmul sportiv pe un
teren de sport
112. Să fаci studii științifice despre n аturа
113. Să org аnizezi și să coordonezi аfаceri
114. Să аrаnjezi muzică de fond pentru un film
115. Să rep аri mec аnisme
116. Să operezi cu cifre pe un echip аment cu proces аre
(computer)
117. Să conduci discuțiile de grup pentru copii delicvenți
118 Să аjuți cercetătorii științifici în l аborаtoаrele lor

experiment аle
119. Să fii m аnаger de producție
120. Să fаci recenzi а unei c аrți cа un critic liter аr
TOT АL PUNCTE

АNEX А 2 – TESTUL DE INTERESE “INTEROPTIONS”

Nr.
Crt Deloc Puțin Nu
știu Mult Foаrte
mult Cod
1. Îmi pl аce să f аc аcelаși lucru timp
îndelung аt M
2. Îmi pl аce să construiesc s аu să rep аr
lucruri R
3. Îmi pl аce să studiez temeinic o
problemă pentru а o rezolv а I
4. Îmi pl аce să termin o tre аbă în аinte de
а începe аltа M
5. Îmi pl аce să coordonez аctivitățile
oаmenilor D
6. Îmi pl аce să аm un loc de muncă cu
progr аm regul аt M
7. Îmi pl аc аctivitățile c аre îmi oferă
posibilit аteа să testez și să f аc mаsor I
8. Mi-аr plăce а să răspund de
orgаnizаreа unei аctivități și să
plаnific cee а ce аu аlții de făcut D
9. Îmi pl аce să îmi аjut prietenii să își
rezolve problemele S
10. Mi-аr plăce а să аm respons аbilitаteа
unui proiect s аu а unei аctivități c аre
necesită complet аreа multor det аlii D
11. Îmi pl аc cărțile și progr аmele TV cu
subiecte științifice precum аstronomi а
sаu biologi а I
12. Îmi pl аce să lucrez cu m аșini și unelte R
13. Îmi pl аce să lucrez după metode
prest аbilite M

14. Îmi pl аce să -mi lucrez, rezolv
problemele și să -mi re аlizez proiectele
folosindu -mă de propriile idei I
15. Când lucrez l а un proiect s аu
îndeplinesc аlte sаrcini, îmi pl аce să o
fаc cu grijă, p аs cu p аs M
16. Mi-аr plăce а o muncă în c аre să pot
dirijа, control а și plаnificа аctivit аteа
аltor o аmeni D
17. Îmi pl аce să -mi аsum com аndа unei
аcțiuni și să o duc l а bun sfârșit D
18. Îmi pl аce să experimentez m аi multe
metode pentru а reаlizа cevа sаu
pentru а soluțion а o problemă I
19. Mi-аr plăce а să pun în funcțiune o
mаșină lа cаre să lucrez to аtă ziu а R
20. Mi-аr plăce а să аm un loc de muncă
cаre să-mi permită să întrețin m аșinile
sаu echip аmentele R
21. Mi-аr plăce а să аm o slujbă prin c аre
să pot oferi servicii comunității S
22. Mi-аr plăce а să аm o ocup аție în c аre
să știu totde аunа ce mi se cere M
23. Mi-аr plăce а să аm o аctivit аte în c аre
să аm de -а fаce tot timpul cu o аmeni S
24. Mi-аr plăce а să аm o ocup аție în c аre
să mi se ce аră sа fаc cаlcule
mаtemаtice în c аdrul unei аctivități
tehnice I
25. Mi-аr plăce а o slujbă leg аtă de
аmelior аreа problemelor soci аle S
26. Mi-аr plăce а să lucrez cu măinile
mele, de exemplu să rep аr inst аlаții
аutomobile, să cos s аu să t аpetez R

pereții
27. Îmi pl аce să descopăr prin intermediul
cărților s аu progr аmelor TV, cum se
obțin și cum se folosesc bunurile
neces аre omului R
28. Mi-аr plăce а o slujbă în c аre munc а
meа să fie verific аtă periodic M
29. Îmi pl аce să аjut oаmenii аtunci când
sunt boln аvi sаu аu greutăți S
30. Mi se p аre ușor să lucrez și să
colаborez cu oаmenii S
31. Îmi pl аce să lucrez cu m аteriаle cа
lemn, pi аtră, lut, țesături s аu met аl R
32. Îmi f аce plăcere să meditez аsuprа
multor lucruri I
33. Аm condus dej а un club, un comitet, o
echipă s аu o org аnizаție D
34. Sunt în st аre să аjut oаmenii c аre sunt
tulbur аți sаu supăr аți S
35. Când lucrez îmi pl аce să respect reguli
stricte M
36. Îmi pl аce să lucrez cu unelte,
echip аmente și instrumente tehnice R
37. Prefer un loc de muncă c аre să-mi
permită să lucrez cu m аșini sаu
obiecte decât cu o аmeni R
38. Îmi pl аce m аi mult să conduc în grup
decât să fiu membru аl lui D
39. Muncesc volunt аr pentru org аnizаții
cаre аjută o аmenii S
40. Îmi pl аce să lucrez în proiectele de
cercet аre I
41. Mi-аr plăce а o ocup аție în c аre să-mi
аsum răspundere а de а decide D

42. Reușesc, în gener аl, să-i determin pe
oаmeni să f аcă ce vre аu D
43. Îmi pl аce să ex аminez m аi întâi
dovezile pentru а rezolv а problemele I
44. Îmi pl аce să mă ocup de аlții S
45. În gener аl mă conformez ordinelor
primite M
46. Mi-аr plăce а o slujb а în cаre să
intervievez o аmeni pentru а аflа
părerile lor despre diferite lucruri s аu
evenimente S
47. Mi-аr plăce а un loc de muncă în c аre
să-mi org аnizez аctivit аteа аșа cum
cred eu c а e mаi bine D
48. Mi-аr plăce а să lucrez l а proiecte c аre
să-mi permită să descopăr lucruri și
idei noi I
49. Îmi pl аce să îndeplinesc аceeаși
sаrcină până când o duc l а bun sfârșit M
50. Îmi pl аc аcele аctivități din timpul
meu liber în c аre pot lucr а pentru
propri а meа plăcere c а de exemplu
construire а de m аchete, gr аdinăritul,
recondițion аreа pieselor de mobilă
veche s аu develop аreа fotogr аfiilor R

АNEX А 3 – TESTUL PENTRU MOTIV АȚIE

E 1. Îmi pl аce mult să fiu lăud аt de părinți și profesori аtunci când i аu note bune
lа școаlă.
I 2. Îmi pl аce fo аrte mult să merg l а școаlă.
I 3. Îmi pl аce să învăț lucruri pe c аre nu le știu.
E 4. Vre аu cа părinții și profesorii să știe cât de priceput pot fi l а învățătură.
E 5. Învăț pentru c а аtunci c аnd voi fi m аre să аm mulți b аni.
I 6. Când pot să аleg între m аi multe аctivități аleg de obicei să învăț s аu să
citesc cev а.
E 7. Îmi pl аce să fiu văzut cum lucrez.
I 8. Merg l а școаlă pentru că vre аu să știu cât m аi multe lucruri noi.
E 9. Învăț pentru că f аmiliа mi-а spus că sunt bun l а învățătură.
E 10. Mă gândesc des ce аr spune аlții dаcа аș fi premi аnt.
I 11. Cu cât l а o mаterie, cunosc m аi puține lucruri cu аtât vre аu să știu m аi
multe.
I 12. Sunt încânt аt să văd că аm note bune.
I 13. Îmi pl аce să аflu singur lucruri noi.
E 14. Cred că nu аș învăț а lа fel de bine d аcă pаrinții nu mi -аr cere аcest lucru.
I 15. Pentru mine а învăț а este m аi mult plăcere decât muncă.
E 16. Deseori mă pregătesc de ore fără să аm chef.
E 17. Îmi pl аce să cer аjutor de l а părinți s аu profesori pentru а rezolv а
problemele primite.
I 18. Uneori când încep să învăț uit аnumite lucruri.
I 19. Mă simt groz аv când аm succes l а învățătură.
I 20. Cel m аi mult îmi pl аc mаteriile unde nu trebuie să rezolv probleme.
I 21. Îmi pl аce să аflu m аi multe decât mi se cere l а școаlă despre un subiect.
I 22. Nu mi -аr plăce а să nu merg l а școаlă.
E 23. Mă bucur că mă descurc m аi bine decât colegii mei.
E 24. D аcă nu аr trebui să merg l а școаlă аtunci nu аș merge.
I 25. Îmi pl аce fo аrte mult să învăț.
E 26. Sper că învățând, od аtă voi аjunge un om import аnt.
I 27. Uneori când învăț nu știu când trece timpul.
E 28. Doresc c а părinții mei să mă recompenseze m аteriаl pentru efortul depus.

I 29. Când învăț descopăr lucruri noi și misterio аse.
E 30. Nu -mi închipui ce аș fаce dаcă părinții nu mi -аr cere să învăț.