Facult atea de Psihologie și Științe ale Educației [602419]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facult atea de Psihologie și Științe ale Educației
Departamentul de Științe ale Educației

Managementul învățării la elevii cu performanțe
înalte în învățămâ ntul secundar superior.
Metode și bune practici

Coordonator știin țific:
Prof. Univ. Dr. Romi ță Iucu

Student: [anonimizat]
2016

1

The Management of Learning in High Performing Students in Secondary Superior
Education System. Methods and Good Practices

This research is aimed at the learning methods by which students from the upper secondary
education achieve high performance.
At the latest summer session of the Baccalaureate exam in Bucharest, which could be taken
into consideration up to the time of this research, there were 6 marks of 10, two at the National
College of " Gheorghe Lazar" and one at the National College of “Mihai Viteazul”. These two
institu tions, according to data centralized by the Ministry of Education, are placed at the top of
upper secondary educational institutions with the best results in the “maturity exam” in Bucharest.
103 students from the two top high schools, National College of "Gheorghe Lazar" and
National College of “Mihai Viteazul”, participated in this research as follows : 56 from “Mihai
Viteazu l” and 47 from "Gheorghe Lazar" ; 48 students from XI grade and 55 from XII grade.
More than half of high school students s urveyed, 55% responded that graduating from a
top ranking high school is the path to a successful career. It can be said that these students had
chosen these two high schools after their positions in the top and their desire to have a successful
career.
The average grades of the surveyed students for the first semester of 2015 -2016 school
year range from 7 to 10. It is true that a single student: [anonimizat] 7, and other students have
marks ranging between 8 and 10. Moreover, the marks show that the me thods used to learn are
efficient, a fact that resulted from the interpretation of the answers from item 2, where 17 % said
that a school is ranked by the teaching methods used.
The method by which the research was conducted was a survey type, and it was
conducted through a questionnaire. The short time available limited the possibility of deeper
interac tion with interviewed students.
The methods by which students with high performance learn to achieve the desired
results were also followed in this resea rch. Regarding the best way to study for a test, half of high
school students mentioned making their own “memory cards”. On the other hand, the methods
by which most high school students learn how something works, are reading about this or by

2
realizing it by themselves. Following these answers it can be inferred that a student: [anonimizat], we can confirm the supposition that the high
school students with results of Ba ccalaureate in the top 10, spend over three hours a day on
individual study, therefore the level of performance at school is high.
The high performance among top rated high school students can also be sustained by
one-to-one tuition sessions, because the interpretation of data showed that a high percentage of
the number of high school students participate to such sessions.
Therefore, high school results are determined by the time the student devotes to
individual study, by the time allocated to his favorite school subject and the degree of self –
discovery learning methods specific to each student.

3
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 5

1. BAZELE TEORETICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 6
1.1 Axe de perspectivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 6
1.2 Metode de învățare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 8
1.3 Măsurarea inteligenței ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 9
1.4 Performanța individuală ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 9
1.5 Performanță și vârstă ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
1.6 Învățarea școlară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 11
1.7 Caracteristici ale învățării școlare ………………………….. ………………………….. ……………….. 12
1.8 Etapele învățării școlare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 12
1.9 Motivația școlară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 13
1.10 Optimum motivațional ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 14
1.11 Nivelul de aspirație ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 14
1.12 Mediile școlare obținute de elevi ………………………….. ………………………….. ………………. 15
1.13 Autodirecționarea învățării ………………………….. ………………………….. ………………………. 16
1.14 Chestionarul ca tehnică de cercetare ………………………….. ………………………….. …………. 16

2. METODOLOGIA CERCETĂRII ………………………….. ………………………….. ……………………. 17
2.1 Problema de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
2.2 Obiectivele cercetării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 17
2.3 Enunțuri cu caracter ipotetic ………………………….. ………………………….. ………………………. 17
2.4 Context, premise, eșantion ………………………….. ………………………….. …………………………. 18

3. REZULTATELE CERCETĂRII, INTERPRETARE, COMENTARII ………………………….. 19

CONCLUZII. LIMITELE CERCETĂRII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. …………. 35

BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 38

ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 40
CHESTIONAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 40

4
Lista figurilor

Figura 1. Relația școală de top – o carieră de succes……………………………….. …………………………19
Figura 2. Percep ția asupra atributelor școlii de top…………………………………………………….. ………20
Figura 3. Materia preferată…………………………………………………………………… …………………………21
Figura 4. Timpul alocat studiului individual…………………………………………… …………………………22
Figura 5. Timpul de studiu alocat materiei preferate……………………………….. …………………………23
Figura 6. Metod e de predare folosite la materia preferată………………………… …………………………24
Figura 7. Percep ția asupra eficienței metodei folosite………………………………………….. …………….25
Figura 8. Cea mai bună metod ă de a studia pentru un test……………………….. …………………………26
Figura 9. Alte metode folosite pentru a studia pentru un test……………………………………………….27
Figura 10. Cea mai bună metodă pentru a învăța cum funcționează ceva…… …………………………27
Figura 11. Alte metode pentru a învăța cum funcționează ceva……………………………………………28
Figura 12. Participarea la sesiuni de preg ătire individuală la materia preferată.. ………………… ….28
Figura 13. Desfășurarea sesiunilor de pregătire individuală…………………………………………………29
Figura 14. Motivația pentru a învăța la materia preferată……………………………………………. ………30
Figura 15. Aspecte particulare ale motiva ției pentru a învăța la materia preferată……………….. …31
Figura 16. Materia de aprofundat în viitor…………………………………………………………….. ………….32
Figura 17. Perspective pentru învățământul superior……………………………….. …………………………32
Figura 18. Perspective pentru studiul în România…………………………………………………………. ……33
Figura 19. Perspe ctive individuale……………………………………………………………………………………34

Lista tabelelor
Media generală pe semestrul I………………………………………………………………………. ………… ………35

5
INTRODUCERE

În ultimii ani se vorbește tot mai mult despre nivelul scăzut de cunoștințe al elevilor din
învățământul secundar superior, despre rezultatele slabe obținute la examenul de B acalaureat.
Performanța este determinată de mai mulți factori, a nalizați îndelung în ultima perioadă .
Pornind de la situația socio -economică regională, până la calitatea pregătirii cadrelor didactice,
fiecare aspect este discutat în spațiul public, obiectiv sau subiectiv, motivat mai mult sau mai puțin
de re zultate obținute științific.
Dar ce înseamnă performanța? Ce face o instituție din învățământul secundar superior să
fie una de prestigiu? Care sunt centrele de excelență ale învățământului secundar superior
românesc? Ce caracteristici are o astfel de uni tate de excelență ? Ce mecanisme, în afara celor
manageriale supuse unor reguli care nu fac obiectul cercetării noastre, au fost instituite în timpul
alocat învăț ării? Cum este legat nivelul de prestigiu de metodele aplicate de elevi pentru a învăța?
Cum au învățat să învețe performerii acestei generații? Cum se diferențiază modul de a învăța la
școală de cel de a învăța acasă ?
Acestea sunt câteva dintre întrebările es ențiale și condițiile contextuale pentru care am ales
tema “Managementul învățării la elevii cu performanțe înalte în învățământul secundar superior.
Metode și bune practici”. Aceste întrebări se subscriu obiectivului cercetării noastre de a identifica
esențial termenii definitorii , mecanisme le de management al timpului, de subliniere a condițiilor
de învățare specifice unităților prestigioase ale învățământului secundar superior din cel mai mare
oraș al țării – București .
Ca educator titular în cadrul si stemului românesc de învățăm ânt și ca studentă la Științe
ale Educației, am ales să mă opresc asupra unui segment adesea adus negativ, aș nota cu rezerva
unei opinii personale argumentate însă, disproporționat și nedrept în atenția opiniei publice , dintr –
o perspectivă mult prea centrată pe experiențe trăite sau povestite , fără a fi analizate câteva
resorturi fine care, odată identificate, statuate și aplicate, ar putea ameliora procesele desfășurate
în mod uzual în liceele românești .
Fără a avea pr etenția statuării și fără operațiunea avansată de generalizare, care implică
numeroase aspecte în domeniul științelor educației, ne vom opri asupra identificării de bune
practici în unități performante din învățământul secundar superior, cu sublinierea uno r condiții
care țin strict de mecanismele învățării.

6
1. BAZELE TEORETICE

1.1 Axe de perspectivă

Cercetarea noastră tratează problema obținerii performanței în învățare, metodele folosite
de elev pentru a duce la bun sfârșit o sarcină de învățare eficientă.
“Învățarea este o modificare în comportamentul unui individ care are loc prin experiențe
repetate, în interacțiunea cu mediul. Se presupune că această modificare a repertoriului
comportamental nu depinde de maturizarea neurofiziologică sau de a numi te stări prin care trece
organis mul. Procesele de învățare nu se observă nemijlocit, ci ele rezultă din compararea
manifestărilor succesive ale celui care învață. Indicatorul general al învățării este schimbarea.
Schimbare a poate însemna învățare sau neînvățare, adaptare sau neadaptare. Experiențele pe care
se sprijină învățarea sunt legate de percepțiile ș i informațiile venite din mediu și de p relucarea lor
de către individ. ” (Bower , G. H. & Hilgard , E. R. apud Horst , S., Karl , G. Z., 2001, p. 146 ).
“Învățarea este principala activitate prin care devenim oameni ” (Vințanu, N., 2008 ). 95%
din comportament și din activități le umane sunt învățate , potrivit aceleiași surse . Vințanu
subliniză că , “din punct de vedere pedagogic, învățarea școlar ă este înțeleasă ca un scop ce trebuie
să țină seama de o serie de factori – biologici, psihici, de mediu natural, social și cultural, de ni velul
dezvoltării anterioare a celui care învață. În funcție de acest scop, avem învățarea înțeleasă ca
proces organizat ri guros, în raport cu organizarea socială și a comunității de viață, de experiență
și de nivel ul de dezvoltare a trebuinț elor ce lor care învață, de conținuturile ce se cer învățate și
metodologiile de lucru ” (Vințanu, 2008 , p. 13). De asemenea, Vințanu subliniază ideea conform
căreia , din punct de vedere istoric, atât la nivelul societăților, cât și al indivizilor, învățarea este
“spontană ” și “sistematică ”.
Învățarea spontană este întâmplătoare și nu are reguli de organizare sau sisteme de
aprecie re a rezultatelor . Nu deține reguli de organizare, pe când învățarea organizată, sistematică
se realizează “gradual și controlabil ”, având o concepție despre om și învățare care constă în
“interacțiune a unor factori, conți nuturi și mijloace, toate conferind un grad mare de certitudine al
transformărilor la nivelul ideilor, aprecierilor și modurilor practice de acțiune ” (Vințanu, 2008 ).
Aici intervine decisiv școala, cu mecanisme specifice și o dimensiune de management atât
la nivelul gestionării ins tituției ca întreg, cât și la nivelul grupului școlar.

7
Metodele de învățare sunt folosite specific de fiecare subiect în parte, astfel încât acestea
să producă o bună înțelegere a materiilor asimilate.
Un element esențial este motivația. Numeroase lucrări de specialitate atrag atenția asupra
acestei condiții primordiale. “Ar fi minunat ca toți elevii să vină la școală motivați pentru a învăța,
dar nu este așa. Și chiar dacă ar fi așa, activitatea din șco ală poate să devină uneori chiar
plictisitoare sau fără semnificație pentru unii. În aceste situații, motivația trebuie creată, elevii
trebuie educați pentru a se angaja, profund și temeinic în sarcinile de învățare” (Woolfolk, A.
1998, p. 379 apud Negovan , V. 2013, p. 164).
Așadar, o motivație optimă este stimulatoare pentru obținerea randamentului școlar.
Potrivit lui Postelnicu (2000), “optimul motivațional reprezintă intensitatea optimă a motivației
care permite obținerea unor perormanțe superioare în a ctivitatea de învățare sau a celor dorite de
subiect”.
Din perspectivă organizațională, “managementul clasei de elevi are în vedere relaționarea
în plan social pentru organizarea elevilor în interacțiunea cu sarcina de lucru. Momentul prielnic
între conta ctul dintre elevi și cerințe este atunci când se cunoaște stadiul dezvoltării psihologice la
elevi, modul de înțelegere asupra învățării și asimilării conținuturilor ”. (Iucu, R. 2006.
Managementul clasei de elevi: aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională, Ed.
a 2-a, rev. Iași: Editura Polirom ).
“Învățământul actual tinde spre diversificarea exercițiilor aplicative și optimizarea
condițiilor corespunzătoare de exersare, astfel mărindu -se șansele de succes în învățare” (Ioan
Cerghit et al., 2001).
Silvia Făt (2015) consideră că investiția părinților este crucială pentru reușita socială a
elevului, în condițiile în care școala și familia dețin un rol sensibil egal în reușita socială. Autoarea
susține că r eușita școlară este redată de “cap acitatea elevului de a răspunde pozitiv standardelor
educaționale și este o consecință a unui bun management”. Din această perspectivă, calitatea
educației parcurse este, potrivit Silviei Făt, un element de descriere a clasei sociale, alături de
profesia membrilor familiei și de venit.
Totodată, Elena Cocoradă este de părere că atitudinile părinților față de fete sau față de
băieți pot să influențeze performanțele acestora în domeniile discutate și pot fi interiorizate de
către copii, limitând sau favorizâ nd actualizarea potențialului genetic (2010, p. 154).

8
Pe de altă parte, autoarea susține că prezența unor structuri anterioare la care se pot raporta
cele noi este esențială pentru învățare. Cel mai important dintre factorii care influențează învățarea
este “ceea ce elevul știe deja”. Aceste cuno ștințe anterioare determină reușita învățării numai când
îndeplinesc următoarele condiții: claritate, cantitate, organizare (Cocoradă, E., 2010, p. 154).

1.2 Metode de învățare

Metoda este “drumul parcurs de elev de la necunoaștere la cunoaștere ” (Ioan Cerghit, 2006,
p. 18). Se prezintă ca “o modalitate de asimilare activă a unui sistem de noi cunoștințe, priceperi
și deprinderi ”.
Potrivit lui Ioan Cerghit , o primă metodă de învățare eficientă o constituie lectur a. Metoda
prin care elevul citește cu scopul de a învăța s -a dovedit o foarte eficientă cale de acces la
cunoș tințe, pentru î nmagazinarea noilor concepte. În același timp, metoda lecturii este una
economică . Într-un timp foarte scurt, de dou ă sau trei ori mai redus decât cel cerut de comunicarea
orală , se pot asimila noi cunoștințe, astfel încât acest proces poate fi prescurtat spre deosebire de
metodele de descoperire (Ioan Cerghit, 2006, p. 175).
Metoda studiului individual este o altă metodă de învățare în dihotomia realizată de Ioan
Cerghit. Studiul individual cap ătă o importanță semnificativă, având un caracter independent , ce
face parte din rutina zilnică a elevului, fie că acesta consumă timpul destinat învățării în clasă sau
acasă (Ioan Cerghit, 2006, p. 184). Potrivit aceluiași autor, a ceastă modalitate de lucru se sprijină
pe independența și autonomia elevului care înva ță, dar și dezvoltă aceste două trăsături. Pentru cei
cu personalitate puternică, poate deveni un proces de invenție a unor noi procedee de învățare.
Pe când Ioan Cerghit consideră că metodele de descoperire consumă mai mult timp, Ioan
Nicola (2003) subliniază că învățarea prin descoperire este realizată de elevul care este pus în
situația de a reorganiza informațiile de care dispune pentru a obține o nouă informație.
O altă metodă de învățare identificat ă și statuată științific în literatura de speci alitate este
cea a exercițiului (Cerghit , I. et al., 2001 , pg. 245 -246). Exercițiul este perceput în sensul
deprinderii unei acțiuni în care elevul încearcă să rezolve, să refacă o sarcină de lucru până ce
această acțiune se automatizează și se internalizează “devenind o a doua natur ă”. “Există
convingerea că exersarea unei funcții este condiția dezvoltării ei și a apariției altor funcții ” (E.
Claparède apud Ioan Cerghit et al., 2001 ).

9
O altă metodă asupra căreia ne -am aplecat și noi în cercetarea noastră este “ metoda lecturii
performante” ( Neacșu, I., 2015). Această metodă cuprinde mecanismele de autodirijare prin care
elevul să poată finaliza sarcina de lucru prin recunoașterea imediată a unor cuvinte -cheie, prin
înțelegerea relațiilor dintre noțiunile întâlnite.

1.3 Măsurarea inteligenței

S-a constatat că, în aplicarea testelor de inteli gență , o serie de factor i influențează
performanțele un ei persoane, r elevante în acest sens fiind mot ivația subie cților, siguranț a cu
privire la ceea ce se cere în situațiile de testare sau frică de examinator (Popa, S. et al., 2000,
p.179) . Psihologia îi de numește “factori de performanță ”. Vectorii de performanță sunt
caracteristici personale ale unui individ, sau circumstanțe ce însoțesc situația de testare care
cauzează apari ția unor rezultate slabe în urma aplicării testului de inteligență, sub nivelul
respectivului individ .
“Clasificare a condiții lor interne și externe ale învățării se prezintă în literatură de
specialitate astfel:
– condiții interne (structura cognitivă, mot ivația, stilul de învățare ), pe de o parte, și condi ții
externe (personalitatea profesorului, gestiunea timpului de învățare, atmosfera, și climatul școlar
și familial), pe de altă parte;
– condiții in dividuale și condiții sociogrup ale;
– condiții intrapersonale și interpersonale;
– condiții biosomatice, psihologice , pedagogice, igienico -ergonomice, socio culturale ”
(Neacșu, I., 1999 apud Iucu, R., 2008) .

1.4 Performanța individuală
Belous , V., (1995) afirmă că sistemul de referință l a care se raportează performanța umană
este atașat unui anumit individ, și, în raport cu acest sistem intri nsec, se cuantifică progresul sau
regresul acelu iași individ, performanța poartă denumirea de performanță individuală (sau, în cazul
regresului, nonperformanță ).

10
Din alt punct de vedere, performanța individuală, fiind constituită din raportul dintre ce se
obține și ceea ce se consumă, reprezintă randamentul uman (Belous, V., 1995) .
Elena Cocoradă (2010) observă că eșecul școlar este mai prezent la acei elevi care
utilizează prepon derent emisfera dreaptă. Prevenirea eșecului necesită o strategie de predare –
învățare care să îi antreneze mai mult intuiția elevilor și viziunea acestora.
“Cea mai importantă formă de influențare corectă a dezvoltării psihicului este educația, iar
dezvoltarea psihică permite învățarea la anumite nivele de performanță. Din punct de vedere al
pedagog iei, învățarea este înțeleasă ca un proces organizat riguros, bazat pe anumite reguli
fundamentale în legătură cu asimilarea experienței, a cunoașterii, a precierii și activității proprii,
ținând seama de nivelul de dezvoltare al celui care învață, de obiective, conținuturi, metodologii
de învățare, de tehnologii utilizate în acest sens. Aceste aspecte fund amentale ale ști ințelor
educației este didactica, nu mită și teoria și practica instruirii școlare ”(Vințanu, N., 2008, p. 97 –
99).
Unii autori precum Popa et al. (2000 ) afirmă că în clasa de elevi sunt întâlnite scopuri ce
vizează învățarea și scopuri ce vizează performanța. Scopul învățării se referă la îmb unătățirea
abilităților și înțelegerea, indiferent de felul în care este afectată performanța. Elevii care își
stabilesc astfel de scopuri sunt cei implicați în sarcina de învățare, nefiind interesați de
performanță. Scopurile care implică performanța se referă la intenția elevului de a fi văzut
compete nt de către ceilalți. Acești elevi sunt centrați pe ei mai mult decât pe sarcină urmând cea
mai ușoară cale de a rezolva o sarcină, copiază, caută atenție pentru performanță bună, muncesc
doar pentru notă, s e supără când iau note mici, compară not ele proprii cu a celor din clas ă, alege
sarcini pe care le poate rezolva, care asigură succesul garantat, nu le plac criteriile neclare de
evaluare. Scopurile care vizează învățarea sunt motivaționle comparativ cu sc opurile care vizeaz ă
performanța (Popa et al. , 2000, pg. 149 -150).

1.5 Performanță și vârstă

“Învățarea este dependentă de natura sarcinii, dar și de particularitățile de vârstă și
individuale ” (Bonchiș, E., 2000). Elevii din cercetarea noastră se află la vârsta adolescenței, iar
înțelegerea se realizează mai ușor în această etapă și se folosesc mediatori semantici, astfel
cuvântul purtător de semnificație poate fi decodat ușor.

11
Constantin Postelnicu (2000) spune ca ideile lui Thorndike au avut un impact major asupra
practicilor școlare, insistând asupra unui fundament științific al educației. El a sugerat că practica
educațională ar trebui să fie reglementată conform practicilor specifice diverselor domenii . Unele
implica ții ale conexionismului asupra învățării școlare au fost evidențiate de autorul însuși:
– “cel care învață trebuie să cunoască proprietățile unei bune performanțe pentru ca
exercițiul să fie eficient, astfel, legături greșite se pot întări în același timp cu legăturile corecte;
– pentru a obține rezultatele bune sunt importante: interesu l pentru muncă și perfecționare ,
semnificația activității, atenția și problematizarea, recunoscându -se implicit, rolul activ al celui
care învață;
– transferul cunoștințelor, considerat esențial pentru învățarea în școală, depinde de prezența
elementelor identice, car pot fi eleme nte de conținut sau de procedură ;
– mecanismul transferului între deprinderi care au elemente asemănătoare a fost explicat
într-o manieră asociaționistă: cu cât similaritatea este mai mare, cu atât transferul este mai ușor ”
( Postelnicu, C., 2000, p. 86) .

1.6 Învățarea școlară

În lucrarea “Fundamente ale didacticii școlare ” (Postelnicu, C., 2000, p. 53) , învățarea
școlară este definită ca un proces de dobândire de către individ a unor n oi forme de comportament
sau de modif icare a unora existente prin exersare sau prin repetarea situațiilor în care acesta trăiește
și se manif estă.
Învățarea umană se definește prin câteva aspecte esențiale:
– caracterul ei, i ntențional -definit prin existen ța unei motivări conștiente ș i a unui scop,
pentru realizarea căruia depune eforturi voluntare, folosește mijloace, metode și procedee adecvate
și creează condiții favorabile;
– caracterul rațional – învățarea umană se întemeiază pe activitatea gândirii;
– caracterul activ – se expr imă prin eforturile conștiente depuse de un om pentru
reconstruc ția, reelaborarea elementelor ce trebuie învățate, pentru orgnizarea și integrarea noilor

12
achiziții în sistemul propriu de valori (cunoștințe, pricepri, de prinderi, atitudini, aptitudini etc. )
deja însușite;
– caracterul selectiv – este strâns legat de caracterul conștient al învățării și constă în însușirea
de către individul uman a acelor forme de compo rtament, socialmente necesare, car e asigură
adaptarea lui la cerințele și condițiile mediului social și natural dat;
– controlul și autocontrolul acțiunilor de învățare (Postelnicu, 2000, p. 53) .

1.7 Caracteristici ale învățării școlare

Dependența învățării școlare de activitatea școlară este o primă caracteristică, fiind str âns
legată de calitatea predării. Astfel, randamentul învățării depinde considerabil de calitatea predării
(Postelnicu, C., 2000, p. 54).
Cea de -a doua caracteristică este c aracterul relațional. La acest nivel î nvățarea se
desfășoară în cadrul rela ției educator -elev, înțeleasă ca o relație de comunicare și toto dată
modalitate de interacțiune (Postelnicu, C., 2000, p. 54) .
Caracter acțional. Elevul învață acționând, lucrând, rezolvând diferite sa rcini teoretice și
practice. E l acționează mental, r aționează, face eforturi intelectuale de reactualizare a unor
cunoștințe însuș ite anterior, de selecție, prelucrare și corelare a noilor cunoștințe, de înțelegere a
lor și de rezolvare a problemelor și sarcinilor cu care se confruntă (Postelnicu, C., 2000, p. 54) .
Caracter transformator. Prin desfășurarea activităților de învățare deprinderile, priceperile
și cunostințele, prin intermediul programelor școlare, sunt transformate dintr -o acțiune
programată, în fapte psihice concrete, adică în achiziții personale, integrate în structura
personalității elevului. Dobândirea lor produce unele modificări în comportamentului celui educat
(Postelnicu, C., 2000, p. 54) .

1.8 Etapele învățării școlare

Conform lui Constantin Postelnicu (2000) , etapele învățării școlare sunt:
“Sensibilizarea elevilor față de conținutul învățării. Aceasta determ ină activarea cerebrală,
mobilizarea energiei nervoase și psihice absolut folositoare angajării elevului în actul învățări,
înfruntarea obstacolelor întâmpinate și rezolvării sarcinilor.

13
Receptarea materialului constă în perceperea act ivă și selectivă, memorarea conținutului
concret preze ntat de profesor sau a celor inte grate în actvitat ea independent ă a elevilor, în scopul
elaborării și însușirii unor cunoștințe.
Înțelegerea ș i elaborarea cunoștințelor. Elevii, prin operațiile logice efectuate asupra
materialului informațional, îndrumați de profesor, reușesc să distingă ș i să desprindă anumite
aspecte, relații și elemente, iar pe ba za acestora să -și formeze idei ș i noțiuni noi ” (Postelnicu, 2000,
p.57).
Fixarea și retenția conținutului informaț ional. Noile cunoștințe e laborate sunt fixate și
conso lidate în memoria elevi lor, asigurându -se astfel durabi litatea păstră rii lor, prin diferite
modalități: repetarea lor independentă , reproducerea și selecția unor cunoștințe, operarea practică
în acțiuni sau exerciții aplicative.
Aplicarea cunoștin țelor și formarea de priceperi ș i deprinderi noi. Pe baza unor cunoștințe,
priceperi ș i deprinder i însușite anterior, elevii elaborează răspunsuri sau comportamente prin
rezolvarea diferitelor sarcini de învățare, formându -și noi priceperi și deprinderi.

1.9 Motivația școlară

Cosmovici , A., și Iacob , L., (2005) afirmă că motivația intrinsecă și cea extrinsecă stau la
baza performanței școlare a elevilor. Motivația intrinsecă este redată de interesul, cur iozitatea pe
care o acordă elevul materiilor predate, de dorința de a înțelege ceea se urmează să înveț e, iar prin
motivația extrinsecă se întelege că elevul are ca obiectiv obținerea unor note deosebite, fară a avea
vreun interes față de ceea ce predă profesorul ( Cosmovici, A., Iacob, L. , 2005).
Reglarea motivațională a învățării include atitudinile, abilitățile și strategiile care
facilitează învățarea, susțin efortul și atenția necesare desfășurării activității de învățare
(Leutwyler , B., 2009 apud Negovan, V., 2013 ).
“Un elev motivat să învețe este acela care găsește activitățile școlare semnificative și
valoroase și încearcă să câștige beneficii academice în urm a lor” (Woolfolk, 1998 apud Popa et
al., 2000 ).

14
1.10 Optimum motivațional

Dorina Sălăvăstru (2004) vorbește de motivație ca o condiție esențială în activitatea școlară
a elevului. Submotivarea conduce la tratarea sarcinilor cu superficialitate și ca urmare a acesteia
scopul propus nu este realizat. Supramotivarea contribuie la tensiune emoțională și la mobilizare
energetică maximă ce poate avea drept consecință stresul, de zorganizarea, blocajul psihic, iar în
final eșecul. De aceea, nivelul optim motivațional este cel care conduce elevul la performanțe
școlare înalte. Acesta nu depinde numai de dificulta tea sarcinilor de învățare, ci ș i de
particularitățile psihice indiv iduale: emotivitate, stăpânire de sine, echilibru.
Aceeași autoare susține că elevii învață pentru a obține calificări profesionale, pentru a lua
note bune sau pentru a primi laude din partea profesorilor. În timp ce unii elevi învață pentru a
primi note bune, alții învață din curi ozitate, din dorința de a ști câ t mai multe dintr -un anumit
domeniu.
Există o situație în care motivația excesivă, numită și supramotivare, nu este
contraproductivă când această activitate este motivată intrinsec (Postelnicu, 200 0, p. 67). Motivele
interne și activitatea pe care o determină și susțin energetic se asociază cu stări de mulțumire,
satisfacție și plăcere intelectuală iar acestea nu pot avea efecte negative, oricât de înalt ar fi nivelul
motivației. Dimpotrivă, stările afective specificate, având un caracter stenic, potențează și întrețin
resursele energetice ale elevului, ho tărârea lui și dorința de a învă ța, precum și atitudinea lui
favorabilă față de această activitate.
Constantin Postelnicu ( 2000) afirmă că una din tre legile eficiente ale învățării școlare este
legea optimu mului motivațional. “Optimu mul motivațional reprezintă intensitatea optimă a
motivației care permite obținerea unor performanțe superioare în activitatea de învățare sau, cel
puțin, a celor dorite de elev. Această lege exprimă relația care trebuie să existe între dificultatea
sarcinii de învăț are și intensitatea motivului ( nivelul mobilizării nervose și psihice) a subiectului
în activitatea de răspuns la solicitări ”(Postelnicu, C., 2000, p g. 64-65).

1.11 Nivelul de aspiraț ie

Termenul “nivel de aspira ție” se referă la “așteptă rile, scopurile or i pretenț iile unei
persoane, privind realizarea sa viitoa re într -o sarcină dată ” (Cosmovici și Iacob, 2005 apud E.
Hoppe). A șteptările pot arăta dorinț a unui elev de a deveni medic, dorinț a altuia de a ajunge

15
educator sau orice altă meserie care să coincid ă cu aptitudinile celui care o execută . Așadar, nivelul
de performanță urmărit ș i eforturile depuse î n realizarea acestuia sunt diferite de la o meserie la
alta, de la un elev la altul . Aspiraț iile sunt în funcț ie de mediul de provenien ță al celui care dore ște
să obțină performanță în învățare și care să aducă după sine o meserie potrivită . Elev ul care face
parte dintr -o clasă cu elevi performan ți și cu as pirații înalte, tinde să ajungă de asemenea la
rezultate mari.
Boroș, M. (1998) susț ine că studiile asupra nivelului de aspirații specific elevilor este
definit ca fiind nivelul de performanță, indicat printr -o notă școlară, pe care aceștia încearcă să -l
atingă cu prilejul verificării cunoștințelor la un obiect de învățământ oarecare . A sugerat
posibilitatea folosirii de către profesor a dorințelor acestora ca mijloc de stimulare a activită ții de
învățare și, prin aceasta , de ridicare a randamentului școla r. Autorul apreciază că profesorul poate
influența nu numai fixarea cunoștințelor, ci și realizarea acestora. Așadar, supoziția acestuia a fost
aceea că analiza și comentarea de către profesor și grupul de elevi a rezultatelor școlare actuale,
având ca sistem de referință nivelele de aspirație formulate explict de către aceștia vor conduce în
cele din urmă la creșterea performanțelor școlare individuale. Firește, realizarea unui astfel de
deziderat nu poate fi conceput fără o implicare deplină a elevului î n activitatea dată, a stimulării
efortur ilor acestuia pe parcursul încercă rilor sale d e atingere a scopului stabilit (Boro ș, M., 1998,
p. 43) .

1.12 Mediile școlare obținute de elevi

În opinia lui Constantin Cucoș (2006) “nota este un indice care corespunde unei anumite
realizări a randamentului școlar ”. Totodat ă, nota poate avea rol de informare pentru elevi și
părin ți, dar și rol de reglare a procesului de învățare ( Cucoș, C., 2006, p. 391). De nenumărate ori
nota este oglinda elevului, iar ace asta arată interesul crescut sau nu al elevului cu privire la
învățarea școlară.
Pe langă notarea școlară, aprecierea verbală este o altă mod alitate prin care elevul este
lăudat, mustrat în urma rezolvării unei sarcini școlare de învățare (Cucoș, 2006, p. 391). Elevii
consideră că aprecierea este modalitatea de stimulare prin care ei își pot mări randamentul școlar,
prin care capătă încredere în forțele proprii și se simt încurajați în procesul de învățare.
Paul H. Stahl ( 2002) menț ionează că notele obținute la toate materiile creează o viziune
de ansamblu asupra învățării, asupra reușitei școlare. Autorul subliniază ideea conform căreia
notele nu sunt suficient de semnificative în cazul fiecarui elev, dar pentru prezenta lucrare de

16
licentă, mediile obținute de elevi ajută la aprecierea situației actuale din cele două licee incluse în
cercetare .
“Când elevii își pot monitoriza sau autoregla învăț area, ei pot folosi mai eficient
feedba ckul pentru a reduce discrepanța dintre nivelul la care sunt în propria învățare și rezultatele
școlare dorite ” (Hattie, 2014, p. 245).

1.13 Autodirec ționarea învăță rii

În cazul învățării autodirecționate, elevul care înva ță joacă și îndeplineș te simultan rolul
de experim entator ș i cel de experiment ( Sprinthall, Sprinthall și Oja, 1994 apud Negreț -Dobridor,
I., Pânișoară, I -O., 2005). Cei trei autori îș i sprijină demersul pe un exemplu frecv ent întâlnit în
viața cotidiană: dorinț a unei persoane de a slabi un numar de kilograme. Primul pas este susț inut
de decizia celui ce urmează să slăbească , cel de-al doilea pas este de sta bilire a unui program de
exerciții, iar dacă persoana nu reușeste să slăbească un numa r de kilograme, atunci este privat ă de
anumite activităț i favorite. Un asemenea exemplu est e util ș i motivant și în cazul în care elevul
intenționează să dezvolte comportamente de învăț are (Negreț -Dobridor, I., P ânișoară, I -O., 2005,
p. 157) .
Negovan , V. (2013) definește conceptul de învățare autoreglată ca unul ce aparține
eficienței învățării astfel: a) capacitatea individu lui de a -și activa și susține continuu atât cogniția
cât și comportamentul pentru a tingerea scopurilor învățării ( Schunk, 2008) ; b) “capacitatea de
mobilizare, direcționare și susț inere a propriului efort în vederea învățării ” (Zimmerman, 1995,
p.217); c) capacitatea de “ a învăța efectiv de unul singur ” (Winnie, 1995, p.173).

1.14 Chestionarul ca tehnică de cercetare

,,Chestionarul de cercetare reprezint ă o tehnică și, corespunzător, un instrument de
investigare constând dintr -un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate
logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin
autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi
înregistrate în scris ’’( Chelcea, S., 2001, p. 177).

17
2. METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1 Problema de cercetare

Cercetarea prezentă își propune să investigheze implicațiile managementului învățării
asupra elevilor cu performanțe înalte din învățământul secundar superior.

2.2 Obiectivele cercetării

Obiectivul general al cercetării de față vi zează investigarea felului în care elevii din
liceele cu rezultate de top la examenul de Bacalaureat manageriază procesul de învățare, cu
desprinderea și reliefarea bunelor practici.
Ca obiective specifice, dorim
 să evidențiem legătura directă dintre studiul individual și rezultatele școlare
 notarea corelării dintre motivația de a învăța și perspectiva profesională
 relația dintre managementul învățării , rezultatele obținute la examenul maturității și
prestigiul unității școlare.

2.3 Enunțuri cu caracter ipotetic

1. Rezultatele școlare sunt direct determinate de timpul alocat studiului individual
2. Numărul orelor alocate studiului individual în unitățile din învățământul secundar superior
cu rezultate de top la Bacalaureat este direct proporțional cu gradul de performanță școlară
a unității
3. Cu cât crește timpul alocat studiului individual pentru materia preferată, cu atât crește
gradul de performanță școlară individuală
4. Gradul de autocunoaștere a metodelor de învățare specifice la nivel individual determină
direct gradul de performanță școlară individuală .
Studiul documentelor oficiale pentru a asigura acuratețea rezultatelor cercetării a fost o
condiție imperativă în etapa documentării prealabil e.

18
Aplicarea chestionarului ca instrumen t de cercetare a fost dublată de folosirea metodei
observației externe pentru formularea concluziilor.

2.4 Context, premise, eșantion

Unitățile din învățământul secundar superior plasate pe primele 10 poziții la nivel național
se disting drept centre generatoare de performanță. Elevii obțin premii internaționale care aduc în
prim -planul vieții publice o altă percepție asupra si stemului educațional românesc.
Un prim criteriu de selecție a unităților de învățământ din eșantion a fost constituit de
rezul tatele obținute la sesiunea de Bacalaureat iunie 2015, centralizate online în ierarhii specifice
de instituția guvernamentală care răspunde de proiectarea, fundamentarea și aplicarea strategiilor
naționale în domeniul educației, în colaborare cu partenerii săi (Ministerul Educației ș i Cercetării
Științifice. 2015. Bacalaureat 2015 . Consultat pe 8 ianuarie 2016, la adresa
http://static.bacalaureat.edu.ro/2015/rapoarte/ ).
În București s -au obținut 6 note de 10 la cea mai recentă sesiune de Bacalaureat de vară
care a putut fi luată în considerare până la data redactării acestui studiu, dintre care două note de
10, o notă la Colegiul Național “Gheorge Lazăr” ș i una la Colegiul Național “Mihai Viteazul”.
Aceste două instit uții se plasează în topul instituțiilor de învățământ secundar superior cu cele mai
bune rezultate în Capitală la “examenul maturi tății”, potrivit datelor central izate de Ministerul
Educației.
Ceea ce a atras totodată atenția în constituirea eșantionului a fost ștacheta impusă de
accesul în aceste unități de învățământ, dată de rezultatele obținute la Evaluarea Națională 2015
(Ministerul Educației și Cercetării Științifice. 2015. Admiterea 2015 . Consultat pe 8 ianuarie 2016,
la adresa http://static.admitere.edu.ro/2015/ ).
De menționat că, l a nivel întregii țări, Colegiul “Gheorghe Lazăr” se situează pe poziția a
zecea în topul rezultatelor obți nute la Evaluarea națională. Aici, m edia ultimului admis la cele 3
clase Matematică – Informatică a fost 9,69 în anul 2014, 9,62 la cele 3 clase de Științe ale naturii,
9,55 la singura clasă de Filologie, 9,54 la cele două clase de Științe sociale. Anul trecut, ultima
medie de acces la Matematică – Informatică a fost 9,80.

19
La Colegiul Național “Mihai Viteazul ”, pentru clase le de Matematică – Informatică media
ultimului admis a fost 9,40 în 2014. Anul trecut, la același profil nu s -a intrat cu medii mai mici
de 9,58.

3. REZULTATELE CERCETĂRII, INTERPRETARE, COMENTARII

Eșantionul de respondenți a fost format din elevi de liceu din clasele a XI -a și a XII -a de
la cele două licee de top.
La cercetarea prezentă au participat 103 elevi de la liceele Colegiul Na țional “Mihai
Viteazul ” și de la Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”, după cum urmeaz ă: 56 de la Colegiul
Național “Mihai Viteazul” și 47 de la Colegiul Național “Gheorghe Lazăr”; 48 de elevi de la
clasele a XI -a și 55 de la clasele a XII -a.
Vârsta elevilor chestionați este cuprinsă între 17 ani și 19 ani.

Figura 1. Relația școală de top – o carieră de succes

55%31%14%Credeți că absolvirea unei școli
renumite este calea către o carieră de
succes?
da
nu
nedecis

20
Peste jumătate dintre elevii de liceu chestionați, cu un procent de 55% au răspuns că
absolvirea unei școli renumite este calea către o carieră succes. Se poate spune că acești elevi au
ales cele două licee după poziționarea în top și din dorința de a avea cariere de su cces.
La ac eeași întrebare , 31% dintre elevi au spus că nu aceasta este calea către cariera de
succes, iar 14% au bifat nedecis.

Figura 2. Percep ția asupra atributelor școlii de top

La acest item , elevii de liceu au fost puși să ordoneze 7 variante de răspuns care descriu
elemente ce fac o școală renumită, sub forma unei ierarhii proprii. Pe primul loc s -au clasat
profesorii cu un procent de 18%.
Pe cel de -al doilea loc, la o diferența de un proc ent, s -au poziționat metodele de predare
folosite cu 17 %. Pe cea de -a treia poziție, la egalitate, s -au clasat elevii și rezultatele școlare cu un
procent de 16%.
Profesorii
18%
Elevii
16%
Rezultatele
școlare
16%
Metodele de
predare folosite
17%
Felul în care
este dotată
școala
12%
Felul în care se
desfășoară
activitățile
extrașcolare
11%
Apartenența
elevilor la
comunitate
10%Ce element crezi că face o școală s ăfie
,,renumită''?

21
Următoarea poziție este ocupată de felul în care este dotată școala cu 12 %, iar cu 11% felul
în care se desfășoară activitățile extrașcolare. Pe cea din urmă poziție se regăsește apartenența
elevilor la comuni tate cu 10%.

Figura 3. Materia preferată

La itemul cu numarul 3, elevii au enumerat materiile preferate. Pe prima poziție în top cu
un procent de 32% se situează matematica. Pe cea de -a doua poziție cu 16 % procente se află
materia chimie.
Pe al treilea loc în clasament, la egalitate cu 15% se si tuează informatica și biologia, iar
dupa aceea scade cu 9 procente și se ajunge la limba și literatura română cu 6%, fiind urmată de
fizică cu 5%.
Pe următoarele poziții se clasează cu prcente scăzute urmatoarele materii: 4% englez ă, 2%
filosofie și 1% educație fizică. La această întrebare 4 % dintre elevii chestionați nu au răspuns.

Biologie
15%
Chimie
16%
Educație fizică
1%
Engleză
4%
Filosofie
2%
Fizică
5%
Informatică
15%
Limba și
Literatura
Română
6%
Matematică
32%
Niciun răspuns
4%Care este materia ta preferată?

22

Figura 4. Timpul alocat studiului individual

Întrebați de timpul alocat pe zi studiului individual, elevii au ales varianta potrivită pentru
ei. 44% dintre respondenți au răspuns că alocă peste 3 ore pe zi studiului individual, rezultatele
acestui a reflectand u-se și în mediile de pe primul semestru, dar și în prestigiul liceelor.
Alți 22% dintre elevi au sp us că timpul alocat studiului e ste de aproximativ 3 ore pe zi . Pe
al treilea cu 2% procente mai mici se află elevii care au spus că învață aproximativ 2 ore pe zi.
Pe urm ătorul loc se află elevii care î nvață mai puțin de o oră cu 13% procente, iar pe
ultimul loc cu un procent foarte mic, de 1%, se află cei care nu acordă deloc timp studiului
individual.

Mai puțin de o
oră
13%
Aproximativ 2
ore
20%
Aproximativ 3
ore
22%
Peste 3 ore
44%
Deloc
1%Cât timp aloci pe zi studiului
individual?

23

Figura 5. Timpul de studiu alocat materiei preferate

În strânsă legătură cu itemul anterior , aici dorim să arătăm cât din timpul alocat studiului
individual îi revine studiului pentru materia preferată.
37% dintre elevii de liceu chestionați au răspuns că aproximativ jumătate din timpul
studiului individual il alocă materiei preferate. Alți elevi în procent de 29% au spus că timpul
dedicat studiului pentru materia preferată este de peste 50% din timpul dedicat studiului
individual. Pe locul trei, cu 20% de procente se află elevii de liceu are au afirmat că mai puțin de
jumătate din aces t timp este dedicat materiei preferate.
Pe ultimele două locuri se situează 8% dintre elevii care au spus că din timpul acordat
studiului individual, nu dedică timp materiei preferate, iar 6% dintre respondenți au spus că dedică
tot intervalul mteriei pre ferate.

Mai puțin de
jumătate
20%
Aproximativ
jumatate
37%
Mai bine de
jumatate
29%
Tot intervalul
6%
Deloc
8%Cât din acest timp este dedicat studiului
pentru materia preferată?

24

Figura 6. Metode de predare folosite la materia preferată

Întrebați de modul în care este predată de obicei, la clasă, materia preferată, 50% dintre
respondenți au spus că sunt folosite toate metod ele enumerate, precum: profesorul expune lecția,
profesorul face demonstrații folosind diverse mijloace (audio -video, grafice etc.), profesorul ne
adresează întrebări și construiește lecția cu ajutorul răspunsurilor.
Cu un procent semnificativ de 29% se a flă elevii ce afirmă că materia preferată este de
obicei predată de profesor prin expunerea acesteia. 11% dintre elevii de liceu chestionați au spus
că la materia preferată profesorul adresează întrebări și construiește lecția cu ajutorul
răspunsurilor. Cu un procent mai mic față de poziția anterioară, cu 10% se află răspunsul elevilor
care arată că profesorul face demonstrații folosind diverse mijloace (audio -video, grafice etc.)
La această întrebare niciun elev nu a bifat răspunsul prin care să arate alt e metode de
predare.

Profesorul
expune lecția
29%
Profesorul face
demonstrații
folosind diverse
mijloace (
audio -video,
grafice etc.)
10%
Profesorul ne
adresează
întrebări și
construiește
lecția cu
ajutorul
raspunsurilor
11%
Sunt folosite
toate metodele
de mai sus
50%
Alte metode.
Precizați.
0%Cum este predat ăde obicei, la clas ă,
materia preferată?

25

Figura 7. Percep ția asupra eficienței metodei folosite

Itemul numărul 7 vine în completarea întrebării cu numărul 6 și dorește să arate dacă
metoda prin care este predată materia preferată il ajută pe elev să învețe lecția chiar din timpul
orei.

77% dintre elevii de liceu chestionți au spus că metoda folosită îi a jută să învețe lecția în
timpul orei.

Alți 14 % dintre elevi au fost nedeciși în a spune dacă metoda folosită îi ajută sau nu să
învețe încă din timpul orei. 9% dintre respondenți au spus că metoda nu îi ajută să învețe din timpul
orei.

Da
77%
Nu
9%
Nedecis
14%Metoda folosită te ajută să înveți
lecția chiar din timpul orei?

26

Figura 8. Cea mai bună metodă de a studia pentru un test

La itemul numărul 8 elevilor de liceu li s -au dat variante de răspuns prin care aceștia să
aleagă cea mai bună metodă de a studia pentru un test. 50% dintre elevii chestionți au spus că își
fac fișe pentru memor are, 32% citesc cartea aferentă sau notițele, iar la egalitate cu 9%, elevii spun
că roagă pe cineva să le adreseze întrebări la care răspund cu voce tare și au prec izat și alte metode .

Figura 9. Alte metode folosite pentru a studia pentru un test
Citesc cartea
aferentă sau
notițele
32%
Rog pe cineva
sa îmi
adreseze
întrebări la
care răspund
cu voce tare
9%Îmi fac fișe
pentru
memorare
50%Alta.
Precizați.
9%Care este cea mai bună metodă de a
studia pentru un test?
00,511,522,533,5
a, c și ascult pe
cineva din
materieÎnvăț din clasă Învăț teoria,
rezolv exercițiiRealizez
portofolii de
teorie, rezolv
exercițiiRezolv exerciții Toate cele de
mai susToate de mai
sus, dar și
exercițiul

27

Figura 10. Cea mai bună metodă pentru a învăța cum funcționează ceva

Puși să aleagă care este cea mai bună metodă prin care învață cum funcționează ceva, 43%
dintre elevii chestionați au spus că citesc despre cum funcționează ceva. Pe al doilea loc, cu 3 2%
de procente, aceștia spun că își dau seama singuri de cum funcționează ceva. Următorul loc este
ocupat de elevii care roagă pe cineva să le arate cum funcționează , cu 21% procente.
La aceeași întrebare 4% dintre elevii de liceu chestionați au precizat alte metode

Figura 11. Alte metode pentru a învăța cum funcționează ceva

Rog pe cineva
să îmi arate
21%
Citesc despre
cum
funcționează
43%
Îmi dau seama
singur
32%
Alta. Precizați.
4%Care este cea mai bun ămetod ăsăînveți
cum func ționeaz ăceva?
Caut pe youtube
video -uri
25%
Caut text și grafice
25%Mă informez
teoretic, întreb
păriții la practică
25%Toate cele de mai
sus
25%Altă metodă
Caut pe youtube video-uri
Caut text și grafice
Mă informez teoretic, întreb
păriții la practică
Toate cele de mai sus

28

Figura 12. Participarea la sesiuni de preg ătire individuală la materia preferată

Referitor la sesiunile de pregătire individuală la materia preferată, 64% dintre elevii
chestionați au menționat că fac pregatire la materia preferată, iar 36% au spus că nu participă la
astfel de pregătiri.

Figura 13. Desfășurarea sesiunilor de pregătire individuală

Da
64%
Nu
36%Participi la sesiuni de preg ătire
individual ăla materia preferat ă?
Elevi care nu
au răspuns
28%
În mod
organizat
3%
Profesorul
expică ce nu
am înțeles
12%
Rezolv
exerciții
57%Cum se desfașoară, de obicei,
sesiunile de preg ătire individuală?

29
Legat de itemul anterior , răspunsurile la această întrebare ne arată modul în care se
desfășoară sesiunile de pregătire individuală.
Peste jumătate, respectiv 57% dintre respondenți au dat ca răspuns la această întrebare
rezolvarea de exerciții.
Totodată, 28% dintre elevi nu au răspuns la această întrebare. Cu un procent de 12% elevii
au menționat că profesorul le explică ceea ce nu au înțeles, iar 3% au abordat și organizarea
pregătirilor individuale.

Figura 14. Motivația pentru a învăța la materia preferată

Dorința de a obține
note mari
7%
Dezideratele
părinților
3%
Dorința de a merge
la o universitate de
prestigiu
19%
Dorința de a avea o
carieră de succes
63%
Dezideratele
colegilor
0%
Alt element.
Explicați
8%Ce te motivează în cel mai înalt grad când înveți
pentru materia preferată? (Alege o singură
variantă de raspuns)

30

Figura 15. Aspecte particulare ale motiva ției pentru a învăța la materia preferată

Întrebați de ceea ce îi motivează pe elevi în cel mai înalt grad când învață la materia
preferată, aceștia au avut de ales un singur răspuns dintre cele șapte variante de răspuns.
Cel mai mare procent, de 63% revine elevilor care sunt motivați din dor ința de a avea o
carieră de suc ces. 19% dintre elevii de liceu chestionați spun că dorința de a merge la o universitate
de prestigiu îi motivează atunci când învață.
Pe ce a de-a treia poziție se situează alte elemente cu 8% procente. Cu un procent mai
scăzut, elevii spun că dorința de a obține note mari îi motivează să învețe la materia preferată.
Ultima poziție este ocupată de dezideratele p ărinților cu 3%, ceea ce ne arată că puțini sunt
acei elevi care sunt motivați să învețe din dorința părinților.

Aflu informații
noi
Bucuria
succesului
Doresc să
excelez în acest
domeniu
Faptul că
această materie
este un punct de
interes
Mă face să învăț
în mod natural,
fără un scop pur
academic
Mândria
Să-i înțeleg pe
ceilalți
Stimularea
creativitățiiALT ELEMENT

31

Figura 16. Materia de aprofundat în viitor

Fiind rugați să menționeze ce materie doresc să aprofundeze în viitor, elevii au enumerat
diferite materii. Printre cele mai dorite materii se regăsesc biologia și informatica, având cele mai
mari procente.
Următorul loc revine matematicii, unde peste 10 % dintre elevii de liceu respondenți au
ales-o, iar cu două procen te mai jos se situează fizica. Ș i chimia are un pr ocent de 5% c are aparține
elevilor ce au meț ionat -o. Pe următoarele poziții cu procente scăzu te sau asemănătoare se regăsesc
următoarele materii: arhitectur ă, economie, engleză etc . Primele două materii au cele mai mari
procente și datorită profilului fiecărei clase din cele două licee. 051015202530Ce materie dorești să aprofundezi în viitor?

32

Figura 17. Perspective pentru învățământul superior

La acest item , 99% dintre elevii paticipanți au răspuns că își doresc să studieze la o
universitate de stat, 1% dintre elevii de liceu chestionați au spus că doresc să studieze la o
universitate privată. Această clasificare ne arată că toți elevi i doresc să urmeze învățământul
superior și aproape toți doresc să studieze la universitate de stat după terminarea liceului. Totodată
se arată dorința de a urma o altă instituție de stat, ceea ce însemna că sunt mulțumiț i de condițiile
oferite în cadrul u nităților de stat.

Figura 18. Perspective pentru studiul în România

Universitate de
stat
99%
Universitate
privată
1%
Niciuna
0%Ce tip de învățământ superior dorești
să urmezi?
DA
80%
NU
11%
NEDECIS
9%Vrei să studiezi la o universitate din
România?

33
După aflarea tipului de învățământ superior pe care elevii doresc să îl urmeze după
terminarea liceului, aceștia au fost întrebați dacă vor să studieze la o universitate din România.
80% dintre elevii chestionați au spus că doresc să studieze în România, 11% au menționat
că nu doresc acest lucru, iar 9% nu s -au decis în alegerea unei universități.
Deoarece la cercetare au participat atât elevi de clasa a XI -a, cât și elevi de clasa a XII -a
putem deduce faptul că sunt el evi care mai au timp un an să se g ândească la acest aspect.

Figura 19. Perspective individuale

La această întrebare deschisă s -au evidențiat mai multe modele comune, care au permis o
abordare pentru o astfel de ilustrare, corelată direct cu profilul instituțiilor de învățământ incluse
în studiu.
Astfel, 34% dintre elevii respondenți spun că peste 1 0 ani vor fi medici.
Alți 27% au răspuns că vor lucra în diferite domenii. Pe următorul loc se află cariera de
succes cu un procent de 18%. Pe același loc cu patru procente se află elevii care au răspuns:
Antepreno
Arhitect
1%
Carieră de succes
18%
Cercetător de
succes
4%
Elevi care nu au
răspuns
2%
Inginer
2%
Judecătoare
1%
Lucrând
27%
Medic
34%
Profesor
2%
Programator
4%
Traducător
1%Cum te vezi peste 10 ani?

34
cercetător de succes, anteprenor și programator. U rmătoarele locuri sunt ocupate de elevi care au
răspuns inginer, profesor, traducător, arhitect și judecătoare.

Fiind două licee de top din București în urma aplicării chestionarelor s -a constatat faptul
că un procent foarte mic din numărul elevilor de li ceu chestionați, 11%, sunt participanți la
olimpiade naționale sau intern aționale, iar 89% nu participă la aceste olimpiade.

Tabel 1. Media generală pe semestrul I
2 medii de 10
59 medii între 9,00 ș i 9,98
30 medii între 8,00 ș i 8,96
1 medie de 7,00
11 nu au răspuns

35
CONCLUZII. LIMITELE CERCETĂRII ȘI RECOMANDĂRI

Primul enunț ipotetic conform căruia absolvirea unei școli renumite este calea spre o
carieră succes se verifică în urma analizării rezultatelor. Astfel, elevii care au spus că absolvirea
unei școli renumite este calea spre o carieră de succes au fost apr oape aceiași care spun că ceea ce
îi motivează să învețe la materia preferată este dorința de a avea o carieră de succes.
Mediile generale ale elevilor chestionați pe semestrul I al anului școlar în curs 2015 -2016
variază de la 7 la 10. Este adevărat faptul că un singur elev are media 7, iar restul elevilor au medii
cuprinse între 8 și 10. De asemenea, notele arată că metodele folosite pentru a învăța sunt eficiente,
aspect redat și în urma interpretării răspunsurilor de la itemul 2, unde 17% au spus că o școală este
renumită prin metodele de predare folosite.
În urma interpretării răspunsurilor primite se confirmă enunțul ipotetic conform căruia acei
elevi care fac parte din învă țământul secundar superior cu rezultate în top 10 la Bacalaureat alocă
peste trei ore studiului individual, astfel gradul de performanță școlară este înalt. Așadar, liceeni
care alocă peste trei ore studiului individual au performanță în învățare.
La itemu l 5 s-a constatat în urma interpretării că peste 50% dintre respondenți au menționat
că din timpul acordat studiului individual ,, mai bine de jumătate’’ sau ,,aproximativ jumătate’’
din acesta este alocat materiei preferate. Atunci când un elev învață cu plăcere are și rezultate
foarte bune exprimate în note.
Tot referitor la materia preferată, jumatate din numărul elevilor de liceu chestionați au
menționat că aceasta este expusă de profesor prin folosirea diverselor mijloace și prin construirea
lecției cu ajutorul răspunsurilor elevi lor. De asemenea, aceste metode îi ajută pe elevi să învețe
lecția chiar din timpul orei, fapt ce reiese din interpretarea datelor de la itemul corespunzător , unde
77% dintre elevi au confirmat.
În privința celei mai bune metod e de a studia pentru un test, jumătate din numărul elevilor
de liceu au menționat că iți fac fișe de memorare. Pe de altă parte, metodele prin care majoritatea
elevilor de liceu din învățământul secundar superior învață cum funcționează ceva este de a citi
despre cum funcționează sau î și dau seama singuri. În urma acestor răspunsuri se poate deduce
faptul că elevul învață eficient prin propriile mecanisme și strategii.
Performanța elevilor din liceele de top poate fi susținută și de sesiunile de pregătire
individuală, deoarece în urma interpretării datelor un procent foarte mare din numărul elevilor de

36
liceu participă la astfel de sesiuni. De asemenea, desfășurarea sesiunilor de pregătire individuală
constă în rezolvarea de exerciții, 57% dintre elevii de liceu confirmând acest aspect.
O diferență semnificativă reiese din comparația făcută între itemul cu numărul trei și itemul
cu numărul treisprezece (a se vedea Anexa 1) . Din primul item reise că materia preferată a elevilor
este matematica și ocupă primul loc fiind aleasă de 32% dintre elevi, urmată de biologie și
informatică. Pe când primul item arată o clasificare a materiilor preferate de elevi, celălalt item
aduce pe primele locuri biologia și inform atica ca materii ce doresc a fi aprofundate, ia r
matematica le urmează. Astfel, din interpretarea și legătura făcută între acești itemi se arată că
materia preferată nu se află pe același loc cu materia dorită pentru aprofundare. Un alt aspect
important este acela că aceleaș i materii preferate și mater ii dorite spre aprofun dare ocupă primele
trei locuri î n cadrul celor doi itemi.
Locul pe care se statuează biologia, materie pe care elevii de liceu doresc să o aprofundeze
este susținut și de răspunsul elevilor la cel de -al șaisprezecelea item. La aceast ă întrebare elevii de
liceu sunt lăsați să se vadă pe ei însăși practicând meseria dorită peste 10 ani și să o noteze. Cei
mai mulți dintre elevii de liceu, 32%, au notat ca meserie dorită pe cea de medic și astfel se justifică
alegerea biologie i ca materi e de aprofundare.
Aproape 100%, respectiv 99% dintre elevii celor două licee de top din București, Colegiul
Național ,, Gheorghe Lazăr’’ și Colegiul Național ,, Mihai Viteazul’’, doresc să urmeze o
universitate de stat. Acest procent care rei ese din inter pretarea datelor colectate surprinde
aprecierea elevilor de liceu față de învățământul de stat și față de condițiile oferite de sistemul
actual de învățământ.
Conform interpretării răspunsurilor de la itemul cincisprezece, procentajul arată că 80%
dintre elevii de liceu, un numar semnificativ, doresc să studieze la o universitate din România.
Acest lucru arată din nou aprecierea elevilor de liceu față de învățământul româ nesc, dar ne poate
duce cu gandul și la o altă interpretare a datelor precum gratuita tea oferită de învățământul
preuniversitar și universitar de stat.
În cele mai multe cazuri, este necesar să recunoaștem faptul că o cercetare de anchetă deține
o serie de recomandări și limite. Rezultatele cercetării nu sunt cu mult influențate de limite le care
apar în momentul începerii acesteia, dar este de ajutor a fi știute și luate în seamă în studiile și
cercetările viitoare.

37
Metoda prin care s -a desfășurat cercetarea a fost de tip anchetă, iar aceasta s -a desfășurat
prin intermediul unui chestionar . Timpul scurt avut la dispoziție a limitat posibilitatea de
interacțiune profundă cu cel chestionat.
Toate chestionarele au fost aplicate în timpul orelor de curs, ceea ce arată că elevii au stat
unul lângă celălalt, astfel existând posibilitatea de influențare din partea colegilor. Pe de altă parte,
elevii au fost supravegheați de profesori, iar prezența acestora a fost în favoarea sau defavoarea
obținerii unor rezultate adevărate. Profesorii care erau văzuți permisivi de elevi nu au avut o mare
stăpânire asupra situației, iar unii elevi au tratat cu superficialitate sau dezinteres întrebările din
chestio narul aplicat. De asemenea, profesorii văzuți ca fiind drastici și riguroși au manageriat
foarte bine timpul de aplicare al chestionarelor și i -au determinat pe elevi să răspundă cu seriozitate
și responsabilitate fiecărui item.
O altă limită în obținerea răspunsurilor corecte a fost influența venită din partea colegilor
care fie spuneau cu voce tare răspunsurile, fie cereau opinii despre cum să completeze itemii, fară
să se găndească la propria persoană.
Au existat și momente în care elevii au avut anumit e nelămuriri cu privire la completarea
itemilor din chestionar, dar unii dintre aceștia au ales să nu ceară lămuriri și să continue să
răspundă itemilor după propria opinie sau după cea a colegului alăturat.

De altfel, s -au ivit și cazuri în care neînțelegând modul de completare, elevul a acordat
același punctaj variantelor de răspuns, clasându -le pe aceeași poziție, de și itemul era de tip
ierarhie. Puțini dintre elevi au ales să pună întrebări pentru a -și clarifica nelămuririle, astfel încât
au re zolvat după propriile considerente sau după părerea colegului.

38
Bibliografie

1. Belous , V. (1995). Bazele performanței – ingineria performanței umane. Iași: Editura
Performantica
2. Boroș, M. (1998). Nivelul de aspirații școlare . Baia-Mare: Editura Gutinul
3. Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ, Ed. a 4 -a rev. Iași: Editura Polirom
4. Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative.
București: Editura Economică
5. Cocoradă, E. (2010). Introducere în teoriile învățării . București: Editura Polirom
6. Cosmovici, A., Iacob, L. (2005). Psihologie școlar ă. Iași: Editura Poliom
7. Cucoș, C. (2006). Pedagogie – Ed. a II -a, rev. și ad ăug. Iași: Editura Polirom
8. Făt, S. (2015). Managementul instruirii în clasele simultane . București: Editura D idactică
și Pedagogică
9. Hattie, J. (2014). Învățarea vizibilă. Ghid pentru profesori . București: Ed itura Trei
10. Horst , S., Karl , G. Z. (2001). Dicționar de pedagogi e. Iași: Editura Polirom
11. Iucu, R. B. (2006). Managementul clasei de elevi: aplicații pentru gestionarea situațiilor
de criză educațională, Ed. a 2 -a, rev. Iași: Editura Polirom
12. Iucu, R . B. (2008). Instruirea școlară: perspective teoretice și aplicative. Iași: Editura
Polirom.
13. Jinga, I., Negreț, I. (1994). Învățarea eficientă. București: Editura Editis
14. Jinga, I., Petrescu, A., Gavotă, M., Ștefănescu, V. (1996). Evaluarea performanțelor
școlare . București: Editura Afeliu
15. Joița, E. (2006). Instruirea constructivistă – o alternativă: fundamente, strategii . București:
Editura Ara mis
16. Ministerul Educației și Cercetării Științifice. 2015. Admiterea 2015 [online] . Consultat pe
8 ianuarie 2016, la adresa http://static.admitere.edu.ro/2015/
17. Ministerul Educației și Cerce tării Științifice. 2015. Bacalaureat 2015 [online] . Consultat
pe 8 ianuarie 2016, la adresa http://static.bacalaureat.edu.ro/2015/rapoarte/
18. Neacșu, I. (2015). Metode și tehnci de învățare eficien tă: fundamente și practici de succes.
Iași: Editura Polirom
19. Negovan, V. (2007). Psihologia învățării -forme, strategii și stil . București: Editura
Universitară
20. Negovan, V. (2013). Psihologia învă țării. Frome, strategii și stil, Ed. a 3-a. București:
Editura Universitară

39
21. Negreț -Dobridor , I., Pânișoară, I -O. (2005). Știința învățării. De la teorie la practică. Iași:
Editu ra Polirom
22. Nicola, I. (2003). Tratat de pedagogie școlară. București : Editura Aramis
23. Paloș, R. (2007). Teorii ale învățării și implicațiile lor educaționale. Timișoara: Editura
Universit ății de Vest
24. Popa, S., Breban D., Bochiș Radu et al., Bonchiș, E. ( coord.). (2000). Învățarea școlară –
teorii-modele -condiții -factori . Oradea: Editura Universității Emanuel
25. Postelnicu, C. (2000). Fundamente ale didacticii școlare . București: Editura Aramis
26. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educației. Iași: Editura Polirom
27. Sălăvăstru, D. (2009). Psihologia învățării: teorii și aplicații educaționale . Iași: Editura
Polirom
28. Stahl, P. H. (2002). Familia și școala: contribuții la sociologia educației -București 1949 –
1952 . București: Editura Paideia
29. Vințanu, N. (2008). Educația . București: Editura Zerana Flores
30. Vințanu, N. (2008). Teoria instruirii școlare . București: Editura Zerana Flores .

40
ANEXE

CHESTIONAR

Acest chestionar are o finalitate științifică, și anume cunoașterea principalelor metode pe
care le folosesc în învățare elevii instituțiilor de învățământ de top, pentru a ajunge la performanțe
școlare înalte, a practicilor care favorizează învățarea și a țintelor pe care le urmăresc elevii în
contextul de învățare.
Vă rugăm să răspundeți tuturor întrebărilor (fie prin ierarhizare, încercuirea
răspunsului/răspunsurilor dorite, notarea cu X în căsuța corespunzătoare răspunsului dorit, sau,
acolo unde est e cazul, prin completarea cu propria variantă) după cum este cazul în situația dvs.,
chiar dacă uneori vă va fi greu să vă decideți.
Vă asigurăm că la acest chestionar adresat elevilor din liceele bucureștene nu există
răspunsuri bune sau rele. Răspunsur ile sunt confidențiale .
Amintiți -vă că de sinceritatea răspunsurilor dumneavoastră depinde valabilitatea încercării
noastre de a prezenta relația elev –managementul învățării –metode de învățare.
Vă mulțumim pentru ajutorul dumneavoastră!

1. Crezi că absolvirea unei școli renumite este calea către o carieră de succes ?
a) Da
b) Nu
c) Nedecis

2. Ce element crezi c ă face o școală să fie “renumită”? Notează fiecare varianta de la 1 la
7, unde 1 este cel mai puțin important, iar 7 cel mai important .
a) Profesorii
b) Elevi i
c) Rezultatele școlare
d) Metodele de predare folosite
e) Felul în care este dotată școala
f) Felul în care se desfășoară activitățile extrașcolare
g) Apartenența elevilor la comunitate

3. Care este materia ta preferată?

41

4. Cât timp aloci pe zi studiului individual?
a) Mai puțin de o oră
b) Aproximativ 2 ore
c) Aproximativ 3 ore
d) Peste 3 ore
e) Deloc

5. Cât din acest timp este dedicat studiului pentru materia preferată?
a) Mai puțin de jumătate
b) Aproximativ jumătate
c) Mai bine de jumătate
d) Tot intervalul
e) Deloc

6. Cum este predată de obicei , la clasă, materia preferată? (Alege un singur răspuns)
a) Profesorul expune lecția
b) Profesorul face demonstrații folosind diverse mijloace (audio -video, grafice etc.)
c) Profesorul ne adresează întrebări și construiește lecția cu ajutorul răspunsurilor
noastre
d) Sunt folosite toate metodele de mai sus
e) Alte metode. Precizați

7. Metoda folosită te ajută să înveți lecția chiar din timpul orei?
a) Da
b) Nu
c) Nedecis

8. Care este cea mai bună metodă de a studia pentru un test?
a) Citesc cartea aferentă sau notițele
b) Rog pe cineva să îmi adreseze întrebări la care răspund cu voce tare
c) Îmi fac fișe pentru memorare
d) Alta (precizați)
___________________________________________________________________

42

9. Care este cea mai bună metodă să înveți cum funcționează ceva?
a) Rog pe cineva să îmi arate
b) Citesc despre cum funcționează
c) Îmi dau seama singur
d) Alta (precizați)
_____________________________________________________________________

10. Participi la sesiuni de pregătire individuală la materia preferată?
a) Da
b) Nu

11. Cum se desfășoară, de obicei, sesiunile de pregătire individuală?
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
_______________________________________ ________________________________
___

12. Ce te motivează în cel mai înalt grad când înveți pentru materia preferată? (Alegeți o
singură variantă de răspuns )
a) Dorința de obține note mari
b) Dezideratele părinților
c) Dorința de a merge la o universitate de prestigiu
d) Dorința de a avea o carieră de succes
e) Dezideratele colegilor
f) Alt element. Explicați
13. Ce materie dorești să aprofundezi în viitor?
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________ ________________
__

14. Ce tip de unitate de învățământ superior dorești să urmezi?
a) Universitate de stat
b) Universitate privată
c) Niciuna

43

15. Vrei să studiezi la o universitate din România?
a) Da
b) Nu
c) Nedecis

16. Cum te vezi peste 10 ani?
_______________________________________________________________________
_______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

Eșantion
Liceul:
Clasa:
Gen
a) F
b) M

Vârsta:
Media generală pe semestrul I:
Participant la olimpiade naționale/internaționale
a) Da
b) Nu