FACULT ATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE SPECIALIZAREA MEDICINĂ DENTARĂ REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE CONJUNCTE LA PACIENȚII CU… [626866]

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”
GALAȚI
FACULTATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
SPECIALIZAREA MEDICINĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific
Prof. Univ. Dr. Earar KAMEL

Absolvent: [anonimizat]

2019

UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS”
GALAȚI
FACULT ATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
SPECIALIZAREA MEDICINĂ DENTARĂ

REABILITAREA ORAL Ă
PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI
PROTETICE CONJUNCTE LA
PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ
REDUSĂ

Coordonator științ ific
Prof. Univ. Dr. Kamel EARAR

Absolvent: [anonimizat]

2019

“A fi medic înseamnă să percepi
medicina și în latura sa umanistă,
nu numai î n latura sa tehnică. Cu
alte cuvinte știința în medicină
trebuie să aibă și conștiință .”
-Vasile Ast ărăstoae

CUPRINS
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………. 1

PARTEA GENERAL Ă
Capitolul I. Noțiuni generale privind edentația parțială ……………….. 2
I.1. Definiție ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 2
I.2. Etiopatogenie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2
I.3. Clasificarea edentațiilor parțiale ………………………….. ………………………….. …………………… 3
I.4. Complicațiile edentației parțiale ………………………….. ………………………….. …………………… 6
Capitolul II. Examinarea pacientului edentat parțial …………………… 8
II.1. Anamneza ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 8
II.2. Examenul clinic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 10
II.3. Diagnosticul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 14
Capitolul III. Etape clinice în confecționarea lucrărilor protetice
conjuncte ………………………….. ………………………….. ………………………… 15
III.1. Obiectivele preparării dinților ………………………….. ………………………….. …………………. 15
III.2. Principii de preparare ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
III.3. Algoritmul de tratament ………………………….. ………………………….. …………………………. 16
III.3.1. Educația sanitară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 16
III.3.2. Pregătirea generală a pacientului ………………………….. ………………………….. ………… 16
III.3.3. Pregătirea preprotetică și proprotetică ………………………….. ………………………….. ….. 17
III.3.4. Tratamentul protetic propriu -zis ………………………….. ………………………….. …………. 17
III.3.5. Tratamentul post-protetic ………………………….. ………………………….. …………………… 21
Capitolul IV. Materiale utilizate în confecționarea lucrărilor
protetice conjuncte ………………………….. ………………………….. ………….. 22
IV.1. Compozit ul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 22
IV.2. Zirconiul ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 25
IV.3. Ceramica ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 27
IV.4. Restaurarea metalo -ceramică ………………………….. ………………………….. ………………….. 30

PARTEA SPECIAL Ă
Capitolul V. Studiu clinic
V.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 34
V.2. Scopul si motiva ția studiului ………………………….. ………………………….. ………………………… 34
V.3. Material și metodă ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 35
V.4. Rezultate și discuții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 35
V.5. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 66
Bibliografie ………………………….. ………………………….. …………………….. 68

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

1

INTRODUCERE

Lucrarea de licență și-a propus să prezinte principalele aspec te practic e și teoretice în
cadrul edentaț iilor parțiale. Edentația parțială reprezintă o afecțiune cu o rată a incidenței crescută
în rândul populației. Reabilitarea orală poate fi definită ca restaurarea funcțională și estetică a
sistemului stomatognat .
Pentru o elaborarea corectă a unui plan de trat ament, este necesar să cunoaște m
componentele aparatului stom atognat și examinarea cu atenție a acestora. O examinare
superficială și incompletă va conduce la o evaluare incorectă a situației clinice și a unui plan de
tratament nepotrivit, ceea ce va avea efecte nefavorabile asupra adaptării lucrării protetice dar ș i
asupra evoluției în timp a elementelor anatomice locale și loco -regionale.
În primul capitol s-a încercat evidenț ierea noțiuni lor generale privind edentația parțială,
printre care au fost surprinse cauzele ce duc la apariția acesteia, clasificarea tipur ilor de edentație ,
dar și multitudinea de complicații ce pot să apară în cazul unei astfel de afecțiuni netratate.
Capitolul II prezintă etapele de examinare a unui pacient edentat parțial, etapă foarte
importantă ce ne ajută la elaborarea un ui plan de tratament adecvat și individualizat a fiecărui
pacient.
Capitolul III surprinde etapele clinice de confecționare a lucrărilor protetice conjucte,
etapa care se referă la obiectivele preparării dintelui, principiile de preparare și algoritmul de
tratament .
În final, capitolul IV cuprinde tipurile de materiale din care pot fi confecționate aceste
restaurări protetice, cu avantajele și dezavantajele aferente fiecăreia.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

2

CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND EDENTAȚIA PARȚIALĂ

I.1. Definiție
Edentația parțială este reprezentată de pierderea parțială a unităților dento -parodontale de
la nivelul celor două arcade dentare.
I.2. Etiopatogenia
Cauzele ce duc la apariția edentaț iilor parțiale sunt multiple, printre cele mai importante
amintim:
1) Factori congeni tali:
 absența mugurelui den tar în timpul formării din viața intrauterină

2) Factori cauzali:
 lipsa unei igiene satisfăcătoare ;
 procesele carioase complicate netra tate sau tratate necores punzator , un proces
cronic distruct iv;
 dinți incluși ;
 afecțiuni parod ontale ;
 migr ări dentare în urma unor edentații neprotezate;
 afecțiuni tumorale;
 trauma ocluzală;

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

3

3) Factori favorizanț i:
 Avitaminoză;
 diverse boli generale (diabet zaharat);
 iatrogenii ;

I.3. Clasificarea edentațiilor parțiale:
I.3.1. Kennedy
a. Edentația bilaterală – cuprinde ambele regiuni ale arcadei , iar breșele edentate sunt limitate de
unități dentare doar mezial;

Figura 1 Edentaț ia clasa a I – a Kennedy1

b. Edentația unilaterală – este prezentă doar într -o regiune a arcadei , iar aria edentată este limitată
de unități dentare doar mezial ;

1 https://www.juniordentist.com/kennedys -classification -of-edentulous -space -and-applegates -rules.html ,
22.02.2019

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

4

Figura 2 Edentaț ia clsasa a II-a Kennedy2

c. Edentația laterală – este limitată de unități dentare mezial și distal;

Figura 3 Edentaț ia clasa a III – a Kennedy3

2 Idem 1
3 Idem 1

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

5
d. Edentația frontală – este limitată de unități dentare doar distal .

Figura 4 Edentaț ia clasa a IV-a Kennedy4

Kennedy a adăugat și modificări claselor de edentație, astfel că fiecare dintre acestea, cu
excepția clasei a IV -a, poate prezenta una sau mai multe modificări.

I.3.2. Costa
Clasificarea după Costa se ba zează pe topografia edentației. Descrierea edentaț iei începe
cu arcada maxilară , respectiv din cadranul 1 și se termină la mandibulă , în cadranul 3.
Avem astfel 3 clase de edentație:
 Frontală – când lipseș te un dinte din grupul anterior;
 Laterală – atunci când lipsește un dinte din grupul molar -premolar, dar care este
delimitat distal și mezial de alte unități dentare;
 Terminală – când breșa este limitată doar mezial de unități dentare .

4 Idem 1

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

6

Figura 5 Clasificarea edentaț iei E . Costa5

I.4. Complicațiile edentaț iei parț iale
a) Tulburări masticatorii
Este principala compl icație ce apare în cazul edentaț iilor (fie ele frontale, situație î n care
este împiedicată triturarea alimentelor, fie ele laterale , caz în care este îngreunată masticația.
Edentația reduce capacitatea de efectuare a unei masticații corespunzătoare, în timp apar
probleme digestive.
b) Tulburări fizionomice
Edentația frontală poate produce complexe la nivelul psihicului pacientului, acesta evitând
interrelaționarea socială .
c) Tulburări fonetice
Dinții frontali au o importanț ă deosebită în fonație. Prin pierderea acestora, limba nu mai
vine î n raport cu fețe le palatinale ale incisivilor, astfel sunetele sunt alterate.

5 Norina Forma, Protetică dentară , Editura Enciclopedică Bucure ști, 2011

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

7
d) Modificări ocluzal e
Absența dinților din zona laterală (premolari, molari) poate produce modificări în plan
orizontal sau vertical între cele două arcade , maxilar și mandibulă , uneori chiar ajungâ ndu-se la
reducerea dimensiunii verticale de ocluzie.

Figura 6 Migrarea dinților î n sens orizontal6

e) Modificări dento -parodontale
Lipsa unităților dentare favorizează migrarea în plan veritical și orizontal a dinților vecini
și antagoniști, c u repercursiuni la nivelul parodonțiului.

6 Sursa: https://www.infodentis.com/punte -dentara/consecinta -pierderii -dintilor.php , 14.03.2019

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

8

CAPITOLUL II
EXAMINAREA PACIENTULUI EDENTAT PARȚIAL
Examenul clinic urmărește depistarea afecțiunilor de la nivel dentar: leziuni carioase,
afecțiuni pulpare, afecțiuni parodontale, leziuni ale mucoasei. Datele culese sunt notate într -o
fișă, acestea având valoare medico -legală, documentară și administrativ -statistică .
II.1. Anamneza
II.1.1. Date personale
 Nume ;
 Prenume ;
 Domiciliu ;
 Sex;
 Vârsta: este necesară a se cunoste deoarece în fun cție de aceasta putem administra un
tratament al afecț iunilor corespunzătoare vârstei;
 Ocupația: ne poate ajuta la identificarea etiopatogeniei (exemplu: la cofetari – apar
frecvent leziuni carioas e la nivelul dinților frontal i; la cei care lucrează în industria
acizilor apare eroziunea dentară).
II.1.2. Motivele prezentării
 Durere ;
 Tulburări în procesul de masticație, fizionomie, fonație ;
 Abcese ;
 Fracturarea sau decimentarea unor lucrări protetice .

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

9
II.1.3. Antecedente heredo -colaterale
a. Generale:
 boli genetice ;
 malfornaț ii congenitale .
b. Locale:
 displazii dentare ;
 parodontopatii ;
 anomalii dento -maxilare ;
 carioactivitate crescută .
II.1.4. Antecedente personale
a) Generale:
 boli infecto -contagioase ;
 rahitism ;
 afecțiuni respiratorii ;
 afecțiuni cardio -vasculare ;
 afecțiuni hepatice ;
 afecțiuni renale SIDA ;
 TBC ;
 diabet zaharat .
b) Locale:
 erupția dinților;
 cronologia extracțiilor;
 respirație orală ;
 obiceiuri vicioase: interpoziții interdentare a obi ectelor, sugerea buzei, sugerea
degetelor, poziții vicioase ;
 tratamente stomatologice în antecedente.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

10
II.2. Examenul clinic
II.2.1. Examenul general
 apreciem dezvoltarea individului: normosom, hipersom, hiposom ;
 starea sitemului nervos ;
 cooperarea pacientului .
II.2.2. Examenul exobucal
a. Inspecție
 Normă frontală
Urmărim aspectul și culoarea tegumentelor, prezența unor cicatrici sau a fistulelor.
Apreciem simetria feței și a celor trei etaje.
 Etajul inferior: trichion -nasion
 Etajul mijlociu: nasion -subnazale
 Etajul inferior: subnazale -gnation

Figura 7 Etajele feței7

7 http://4.bp.blogspot.com/ -Pt1WO7mAy8A/VqHr5QBQAoI/AAAAAAAACrg/V7amdVz8Vag/s1600/1.png ,
14.02.2019

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

11
 Normă laterală
Se apreciază profilul pacientului , care poate fi drept, concav sau convex. Un profil convex
poate fi dat de prognati smul maxilarului superior sau de retrognaț ia mandibulară, iar un profil
concav poate apare în ocluzia inversă.

Figura 8 Tipuri de profil8

b. Palpare
Se începe cu verificarea integrității conturul ui osos, apoi se continuă cu punctele de
emergență al e nervului trigemen ( supraorbital, infraorbital și mentonier ), și punctele sinusale
(frontale, maxilare și etmoidale ). Se folosesc presiuni digitale.
Se urmă rește apoi palp area grupelor ganglionare: sensibili tate, aderență, mobilitate.
Se apreciază tonusul urmă toarelor formațiuni musculare: mușchii mimici, mușchiul
buccinator, mușchii orbiculari ai buzelor.

8 http://www.vorply.com/entertainment/list/your -facial -profile -type-can-reveal -a-lot-about -your-personality/ ,
16.01.2019

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

12
Examenul articulației temporo -mandibulare este de ase menea un examen foarte
important . Se face prin inspecție, palpare și auscultație. Se urmă rește inițial amp litudinea de
deschidere a cavităț ii bucale care în limit e normale trebuie să se î ncadreze între 30 -40 mm și
traiectoria de deschidere (arc de cerc, sacadată, în treaptă).
Palparea se efectuează prin introducerea indexului în canalul auditiv extern, iar policele
plasat pretragian, pacientul în acest timp executȃnd o mișcare de închidere -deschidere a cavității.
Trebuie să se observe dacă în timpul manoperei apar cracmente, crepitații și dacă se produce
simultan intrarea condililor în cavitatea glenoidă.
II.2.3. Examenul endobucal
Se începe cu examinare a buzelor: formă , contur, culoare, roșul buzelor și urmărindu -se
totodată prezența unor eventuale modificări sau ulcerații.
Examenul se continuă apoi cu mucoasa jugală. Se urmărește papila canalului Stenon,
exercit ând în același timp o presiune la nivelul gl andei parotide pentru a observa caracterul
salivei.
Se trece apoi la examenul pereților cavității bucale : bolta palatină (formă, adâncime ,
aspect , rugi palatine ) , amigdalele palatine, vălul palatin .
Se examinează limba prin inspecție și palpare , se urmărește consistența , mobilitatea,
mărimea, examinarea fiind urmată apoi de regiunil e sublinguale cu ostiumul canalului Warthon.

Examenul arcadelor

Urmă rim forma normală a acestora , care poate fi:
 Semicerc – la dinții temporari;
 Parabolă – la maxilar ;
 Semielips ă – la mandibulă .

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

13

Figura 9 Forma arcadelor dentare9

Forme patologice:
 Trapez ;
 V;
 U;
 W;
 M.
Se urmărește distribuția unităților dentare, dacă avem sau nu modificări de poziție, număr,
formă. Urmează apoi apelul dinților unde se notează integritatea, prezența leziuni lor carioase, a
obturații lor, mobilității , aspectul parodonțiului.
Se consta tă gradul de abraziune dentară , direcția și întinderea acesteia.

9 Sursa: https://docslide.net/documents/analiza -de-model -55b08a44819de.html , 14.03.2019

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

14
II.2.4. Examenul ocluziei

Examinăm raporturile celor 2 arcade în sens static și dinamic. Rapoartele se fac în cele 3
planuri: vertical, sagital și transversal.

II.3. În final, se stabilește diagnosticul :
a. Diagnosti cul de urgență ( pulpite, abcese);
b. Diagnostic odontal (policarii simple/com plicată, tratate sau netratate);
c. Diagnosticul de edentație (K ennedy, Costa) ;
d. Diagno sticul afecțiunilor parodontale;
e. Diagnosticul de ocluzie (echilibrată, dezechilibrată) ;
f. Diagnosticul chirurgical .

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

15

CAPITOLUL III
ETAPE CLINICE ÎN CONFECȚIONAREA LUCRĂRILOR
PROTETICE CONJU NCTE

Prepararea dinților poate fi definit ă ca tratamentul mecanic al afecțiunilor dentar e sau al
țesuturilor dure dentare . Prepararea mecanică sau tratamentul chimic de la nivelul dintelui are
rolul de a facilita adaptarea lucrării protetice.
III.1. Obiectivele prepar ării din ților
Obiectivele preparării sunt bine definite, iar modalitatea de revizuire a acestor obiective
sunt frecvent revizuite.
1. Reducerea dintelui în miniatură pentru a asigura retenția
2. Conservarea structurii dentare pentru a asigura rezistență

III.2. Principi i de preparare
III.2.1. Biologic
 Menținerea vitalității pulpare ;
 Conservarea structurilor dentare ;
 Plasarea supragingivală a marginilor ;
 Stabilirea unei relații ocluzale armonioase ;
 Păstrarea unui parodonțiu san ătos.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

16
III.2.2 . Mecanic
 Forma de retenție ;
 Rezistenț ă;
 Durabilitatea structurală;
 Integritatea marginală.
III.2.3. Estetic
 Culoare cât mai asemănătoare cu cea a dinților restanți ;
 Forma și dimensiun ea să fie în armonie și asemanatoare cu ce a adintilor absenți;
 Se pot face unele animații, care redau aspectul cât mai real a l dinților naturali a i
pacientului;
 Vizibilitatea minimă a me talului în cazul confecț ionării unei lucrări protetice
conjuncte metalo -ceramice ;
 Suprafața ocluzal ă e indicată a fi din ceramică ;
 Pentru un aspect estetic corespunzător în z ona frontală e indicat ă plasarea
marginilor subgingival .

III.3. Algoritmul de tratament
III.3.1. Educația sanitară
Se realizează printr -o discuție de unde va reieși nivelul de educație a pacientului și
conștientizarea acestuia în ceea ce privește starea sa de sănăta te. Pacientul trebuie să cunoasc ă
toate riscurile la care se supune în cazul nerespectării igienizării.

III.3.2. Pregătirea generală a pacientului
Marea diversitate a afecțiunilor de care sufer ă pacienții, duc la formarea unui plan de
tratament individualizat . Este foarte important să cunoaștem problemele de sănătate cu care
aceștia se confruntă. Prima etapă în pregătirea gene rală se referă la pregătirea psihică a
pacientului.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

17
III.3.3. Pregă tirea preprotetic ă si proprotetică
III.3.3.1 Pregătirea preprotetică – nespecifică
Această etapă constă în ansamblul de măsuri ce trebuiesc luate pentru igienizarea și
asanarea cavității orale. Un prim pas se face prin efectuarea unui detartraj și periaj profesional
pentru îndepărtarea plăcii bacteriene și a factorilor de iritație parodontală. În paralel cu această
etapă, se încearcă eliminarea și celorlalți factori de iritație parodontală : tratamentul leziunilor
carioase, extracția resturilor radiculare, efectuarea tratamentelor endodontice, îndepărtarea
obturațiilor incorect adaptate și a restaurărilor fixe ce au un raport incorect cu țesuturile.
III.3.3.2 Pregătirea proprotetică – specifică
Se referă la obținerea unui câmp protetic favorabil protezării. În acestă etapă intră
pregătirea dinților stâlpi (tratamentul leziunilor carioase, devitalizări în scop protetic, aplicarea
unui t ratament ortodontic pentru redre sarea axului de inserție a dintelui, dar și chirurgie corectivă
dacă este cazul).
La nivelul suportului muco -osos putem interveni pentru corectare prin efectuarea unor
excizii și plastii de creastă alveolară. O altă etapă foarte importantă este stabilizarea echilibrului
ocluzo-articular și în acest fel suprimarea disfuncțiilor aparatului stomatognat.
III.3.4. Tratamentul pr otetic propriu -zis
III.3.4.1. Pregătirea substructurilor organice
Trebuie să ținem cont de principiile de preparare a structurilor dentare (biologic,
biomecanic și estetic). Unul din tre aceste pricipii se referă la conse rvarea unei cantități cât mai
mari de substanță dură dentară, pentru a oferi o rezistenț ă crescută la presiunile exercitat e asupra
sa. Scurtarea excesivă sau realizarea unei convergențe exagerate duc la scăderea retenției și
stabilizării.
Conservarea structurilor în timpul preparării bontului dentar, trebuie să țină cont de
următoarele criterii:
 Convergență ocluzală minimă a pereților axiali ;

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

18

Figura 10 Unghiul de convergență a pereț ilor axiali10

 Pereții axiali necesită o preparare uniformă ;
 Se alege tipul de restaurare care necesită o preparare cât mai mică a structurilor
dentare, se evită alegerea nejustificată a unei lucrări protetice metalo -ceramice ;
 Preparare anatomică a suprafeței ocluzale ;
 Zona terminală a l ucrării protetice trebuie să ai ba contact direct cu o s uprafață
dentară ;
 Evităm extinderea inutilă în șanțul gingival ;

Figura 11 Extinderea margini i restaurării in șanț ul gingival11

 Geometria zonei terminale să fie cât mai conservatoare .

10 Norina Forna, Protetică dentară vol. 1, Editura Enciclopedică, Bucureș ti, 2011, p.556
11 Norina Forna, Protetică dentară vol. 1, Editura Enciclopedică, Bucureș ti, 2011, p.558

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

19
III.3.4.2. Amprentarea
Amprentarea are un rol important în elaborarea lucrării protetice. Ea reprezintă copia
negativă a câmpului protetic. În executarea unei ampre nte corecte, trebuie respectate câteva
criterii:
 Câmpul protetic să aibă o consistență fermă ca re să permită modificarea materialului de
amprentă;
 Inițial , materialul de amprentă să se găsească în stare plastică, iar ulterior adaptării pe
câmpul protetic acesta să își modifice forma, fără a mai reveni la forma inițială ;
 Materialul trebuie să își păstreze forma înregistrată

Figura 12 Etapele amprentă rii12

“De-a lungul anilor au fost efectuate mai multe clasificări ale materialelor de amprentă
( Falk 1948, J. Poggioli1959, L. Ieremia 1981, R.Nussbaum1986 , D. Munteanu și D. Bratu 1993).
Ultima dintre cele menționate recunoaște 4 grupe de materiale:
a. Rigide și semirigide ireversibile (gipsuri, polimeri acrilici, pastă ZOE);
b. Rigide reversibile (termoplastice) – Compouduri Stents, gutapercă, ceruri,
materiale buc oplastice ;

12 Sursa: [ https://clinicadentanacas.ro/informare -pacienti/proceduri/protetica/ ] ,14.03.20 19

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

20
c. Elastice reversibile (hidrocoloizi ireversibili: alginate, elastomeri de sinteză:
polisulfuri, siliconi, polieteri, poliuretano -dimetilacrilaț i)” (Forna, 2011) .

Tabel I Proprietăți mecanice ale unor materiale elastice de amprentă13

III.3.4.3. Înregistarea relațiilor mandibulo -craniene
După etapa de amprentare, trecem la înregistrarea relațiilor mandibulo craniene. Cele mai
importante sunt relația de postură și relația centrică, relații ce au o importan ță deosebită în
afectarea funcțiilor aparatului stomatognat.

III.3.4.4. Verificarea clinică, adaptarea și cimentarea provizorie a lucrării protetice
conjucte
Cimentarea provizorie are drept scop verificarea adaptării și tol erării lucrării protetice de
către țesuturile parodontale și dentare. Ea durează de obicei între 1 -2 săptămâni. Dacă urmări m și
o echilibrarea ocluzală , fixarea provizorie se poate extinde până la 6 luni.

13 Norina Forna, Protetic ă dentară vol. 1, Editura Enciclopedică, Bucureș ti, 2011, p.651

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

21
III.3.4.5. Cimentarea definitivă a punții dentare
Are drept scop crearea unei suprafețe cât mai etanșe între bontul dentar și luc rarea
protetică pentru a realiza astfel o profilaxie parodontal ă și în același timp și o retenție bună a
lucrării .

III.3.5 Tratamentul post -protetic
Se adresează atât pacientului cât și restaurării protetice. Trebuie urmărită calitatea igienei
dentare dar și transformările ce se produc la nivelul țesuturilor dento -parodontale. Pacientul va fi
chemat la controlul periodic o dată la 6 luni. Se vor realiza și radiografii retrodentare pent ru a
putea vizualiza atât starea dinților stâlpi , cât și cea a crestei edentate.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

22

CAPITOLUL IV
MATERIALE UTILIZATE Î N CONFECȚIONAREA LUCRĂRILOR
PROTETICE CONJUNCTE

IV.1. Compozit
Diferite materiale compozite sunt disponibile în prezent pentru tehnicile de restaurare.
Cele mai cunoscute materiale sunt compozitele hibride. Această tehnologie, bazată pe metacrilați
și diferite tipuri de umplutură cup late cu silani, a fost imbunătăț ită în mod continuu .
Tabelul I I Clasificarea compozitelor în conformitate cu componentele matricei14
Matrice Elemente chimice Grupa Exemple materiale
Conven ționale Metacrilat pur Compozit hybrid
Nano compozit Tetric EvoCeram®
Filtek supreme XT®
Anorganic ă Anorganic
policondensat Ormocer Admira®
Definite®
Acid metacrilat modif icat Grupuri polar Compomeri Dyract eXtra®
Deschiderea ciclului
epoxidic Polimerizare
cationic ă Silani
Filtek Silorane®

14 Brigitte Zimmerli ,Matthias Strub Franziska, Jeger Oliver Stadler, Adrian Lussi, Composite materials:
Composition, properties and clinical applications, Department of Preventive, Restorative and Pediatric Dentistry,
School of Dental Medicine, University of Bern,2010

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

23
IV.1.1. Componentele compozitului
 matrice de rășină (c onținut de substanțe organice);
 materiale d e umplutură (partea anorganică);
 agenți de cuplare.
Matricea rășinii const ă ȋn principal in Bis-GMA (bisfenol –
Aglycidyldimethacrylate). Deoarece Bis -GMA este f oarte vâscos , este amestecat în diferite
combinaț ii cu monomeri cu durată scurtă , cum ar fi TEGDMA (triethylenglycol -dimetacrilat).
Conținutul de Bis -GMA este cu atȃt mai scăzut cu cât propor ția TEGDMA este mai
crescută ( astfel se produce totodată și cea mai mare contracție de polimerizare ). Înlocuirea Bis –
GMA cu TEGDMA crește tracțiunea, dar reduce rezistența la încovoiere a materialului.
Umpluturile sunt realizate din cuarț, ceramică sau silice. Odată cu creșterea conținutului
de umplutură contracția de polimerizare, coeficientul de dilatare liniară și absorbția de apă sunt
reduse. Pe de altă parte, cu creșterea conținutului de umplutură, rezistența la compresiune și la
tracțiune, modulul de elasticitate și rezistență sunt în general crescute. Conținutul de umplere al
unui compozit este uneori determinat de forma materialului de umplutură .
Compozitele care au avut c el mai mare conținut de umplere , au fost asociate cu o duritate
mai mare și rezistență la încovoiere ridicată. Pentru particulele de umplutură mixte (compozite
hibride) nu a existat o relație liniară între conținutu l de umplere și rezistență la flexiune. Relația
dintre conținutul de umplere, rezistența la încovoiere și modulul de elast icitate a fost cel mai
evident.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

24
Tabelul III Clasificarea compozitelor î n conform itate cu particulele de umplutură15
Umplere Macroumplere
(>10µm) Microumplere
(0.01 -0.1µm) Complex micro -umplere
Tipul
compozitului Compozit de
macroumplere Compozit hibrid Umplutur ă de
compozit
omogenă Umplutur ă de
compozit
neomogenă
Proprieta ți + proprietă ți
fizice
+radiopacitate
-polizabilitate
-rezistenț ă la
uzură
+ proprietă ți fizice
+radiopacitate
+polizabilitate
-contracț ia de
polimerizare
+ polizabilitate
– rezistenț ă la
uzură
– absorbț ia apei
– radiopacitate
-contracț ia la
polimerizare
+ polizabilitate
-proprietă ți
fizice

Scop Nu mai este
indicat in
restaur ările
indirecte Toate clasele de
restaurare Restaurări
anterioare mici
clasa V Restaurări
anterioare mici
clasa V
Exemple Prisma -Fil® Tetric Ceram ® Palfique® Filtek A110®

+: proprietăți pozitive, performanț ă acceptabilă
–: proprietăți negative, performanț a neacceptat ă

15 Brigitte Zimmerli ,Matthias Strub Franziska, Jeger Oliver Stadler, Adrian Lussi, Composite materials:
Composition, properties and clinical applications, Department of Preventive, Restorative and Pediatric Dentistry,
School of Dental Medicine, University of Bern,2010

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

25
IV.1.2 Avantaje
 estetică satisfăcătoare ;
 conservarea structurilor dentare ;
 reabilitare ușoară în caz de deteriorare ;
 preț de cost redus .

IV.1.3 Dezavantaje
 Contracția de polimerizare ;
 Adeziunea bacteriană;
 Efectele secundare datorate eliberării monomerulu i.
Obiectivul dezvoltării materialului este de a elimina , sau cel puțin de a reduce acești
factori negativi prin adaptarea componentelo r individuale ale materialului.
IV.2. Zirconiu l
IV.2.1 Generalităț i
Zirconiul este cel mai puternic material ce are ca ș i substructură o culoare asemănă toare
dintelui. În starea sa naturală, la temperatura camerei, zirconiu l este într -o fază relativ slabă. La
punctul său de topire, 2680 ° C, zirconiu l presupu ne o structură cubică, deoarece se răcește,
materialul suferă o schimbare ȋ ntr-o fază tetragonală la 2370 ° C și, în final, la 1170 ° C, în faza
originală.
“Deoarece materialul suferă această schimbare de fază finală, aceasta crește în volum de
3% la 5%, ceea ce provoacă tensiuni interne ridicate .”16
Zirconiu l este parțial stabilizat , și prezintă rezistența la tracțiune ridicată și rezistența la
rupere necesară pentru restaurări dentare.

16 Conrad HJ, Seong WJ, Pesun IJ. Current ceramic materials and systems with clinical recommendations: A systematic
review. J Prosthet Dent 2007;98:389 –404

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

26
O trecere în revistă a studiilor clinice disponibile în prezent arată faptul că nu au existat
rapoarte de eșec a substructurii sc heletelor de dioxid de zirconiu -oxid de ytriu -stabilizate. Această
predictibilitate presupune că parametrii recomandați pentru grosimea și dimen siunile
conectorilor sunt urmați .
Procesul de scanare și proiectare variază între diferitele sisteme. Cu toate acestea, cele
mai multe cadre sunt frezate din oxid de zirconiu presinterizate .
Există un procent de 20% până la 25% de contracție în timpul sinterizării finale, care
trebuie să fie compensa tă cu exactitate. Prin urmare, coronamentul presinterizat este semnificativ
supradimensionat și nu po ate fi așezat pe matriță până cȃ nd sintetizarea este finalizată.
Producătorii recomand ă aceste re staurări pentru zona posterioară cu proteze dentare
parțiale fixe .

IV.2.2. Avantaje

 Coroanele din zirconiu sunt extrem de biocompatibile ;
 Suprafața netedă ajută la reducerea acumulării de placă ;
 Coroanele de zirconiu sunt puternice, fracturarea acestora fiind extrem de rar ă;
 Zirconiu l este potrivit pentru pacienții care prezintă alergii la metal , sau pentru cei care
nu acceptă confecționarea unor coroane de ȋnveliș cu structură metalică;
 Elimi nă posibilitatea expunerii componentei metal ice în cavitatea orală , ceea ce ar putea
determina instalarea recesiuni i gingivale;
 Transluciditatea materialul ui poate transmite culoarea di nților adiacenti ;
 Este fabricat ȋntr -o gamă largă de nuanțe, putȃndu-se potrivi cu exactitate culorii natural e
a dinț ilor pacientului ;
 Coroanele pot fi cimentate con vențional ;
 Asigură o bună termoizolare, netransmițȃnd pulpei dentare variațiile de temperatură (rece
și cald) .

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

27
IV.2.3. Dezavantaje

 Duritatea a ridicat unele probleme legate de uzura dinților antagonisti ;
 Opacitatea prezentă î n cazul unor dinți modificați la culoare, care î n urma unor
devitalizări, capătă o culoare mai ȋnchisă ș i creează uneori probleme estetice coroanelor
din zirconiu integral. Din acest motiv este indicat ca pentru astfel de dinți prezenți in
zona anterioară, să se opteze pentru coroane ceramice pe suport de zirconiu, oferind
astfel o estetică superioară;
 Zirconiul este un material casant, ce nu rezist ă unor for țe puternice ;
 Preț de cost ridicat .

IV.3. Ceramica
IV.3.1. Generalităț i
Prima coroană din ceramică a fost confecționată de Land1 în 1886 fiind cunoscut ă sub
numele de coroană de porțelan. Pentru mai multe d ecenii, a fost cel mai estetic material de
restaurare dentară.
El s-a bazat pe etapele pregătirii dintelui , care să ii ofere adaptabilitate ȋ n mediul oral. Din
cauza tendinței la fractură a acestui tip de restaurare , de obicei, utilizarea acesteia a fost limitată
la dinți i anteriori, în special la nivelul incisivilor.
Deoarece cererea pentru obținerea unor coroane cu aspect natural a crescut, stomatologii,
tehnicieni i de laborator și producătorii de porțelan au investigat o varietate de metode pentru a
consolida ceramica cu scopul final de a rezulta un material care posedă nu numai un nivel ridicat
de estetică și bioco mpatibilita te în relația cu țesutul moale, ci și rezistență suficientă pentru a
permite fabricarea protezelor parțiale fixe.
În ultimele trei decenii, cercetarea s -a concentrat pe consolidarea ceramicii dentare prin
modificarea microstructur ii porțelanului și prin dezvoltarea unor materiale cu o rezistență înaltă.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

28
Forța din spatele cercetării și dezvoltă rii materialelor de restaurare integral ceramice este
reprezentată de o opțiune mai estetică decât restaurări metalo -ceramice (MCRS).
Un alt inter es în ceea ce privește rezistența substructurii, a fost dezvoltarea unor sisteme
nemetalice, ce ar putea fi utilizate în protezarea parțial fixă.
Diferite sisteme integral ceramic e au fost descrise pe baza mai multor criterii:
 Clasificarea microstructurii ;
 Metodele de fabricație ;

IV.3.2. Tehnica de p reparare a structurilor dentare
Zona anterioară:
1. Se aplică firul de protec ție;
2. Prepararea suprafeței dentare:
 1,0 mm vestibular și axial ;
 1,5 mm incizal ;
 1,5 mm palatinal.
Se acordă mai multă atenție la nivelul marginii incizale. Se ȋ ncearcă evitarea unor margini
subțiri sau puncte ascuțite ce pot duce la fracturarea structurii dentare.

Figura 13 Prepararea din ților anteriori din norm ă frontal ă17

17 Kenneth W. Aschheim, Barry G. Dale , Estethic Dentistry

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

29

Figura 14 Prepararea din ților anteriori din norm ă lateral ă18
Zona posterioar ă:
1. Se monteaz ă firul de protec ție;
2. Prepararea suprafe ței dentare
 1,0-1,5 mm axial ;
 1,5-2,0 mm ocluzal, pentru a asigura existe nța rezisten ței la for țele laterale ;
 Reducerea suprafe ței vestibulare ș i linguale trebuie să respecte cele 2 planuri .

Este necesar ă verificarea tuturor suprafețelor dentare, ce trebuie să aibă un aspect neted, cu
margini rotunjite, evitȃ nd muchiile ascuțite unde pot aparea for țe excesive.

Figura 15 Prepararea dinților din zona laterală pentru o lucrare ceramic ă19

18 Kenneth W. Aschheim, Barry G. Dale , Estethic Dentistry
19 Kenneth W. Aschheim, Barry G. Dale, Estethic Dentistry

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

30

IV.3.3. Avantaje
 Culoare asemănă toare cu cea a dinților naturali ;
 Rezistență mecanică ș i la atacul chimic;
 Duritate ridicată ;
 Izolare electrică .

IV.3.4. Dezavantaje
 Șlefuirea unei suprafeț e semnificative de țesut dentar ;
 Abrazarea dinților antagoniș ti naturali ;
 Imposibilitatea prelucrării după finalizarea lucrării ;
 Preț de cost ridicat .

IV.4. Restaurarea metalo -ceramică
IV.4.1. Noțiuni generale
Restaurările metalo -ceramice combină rezistenț a metalului turnat cu cea a esteticii
porțelanului. Utilizarea lor a crescut semnificativ în ultimii 40 de ani, ca urmare a îmbunătățirii
tehnicii de obț inere.
Restaurarea metalo -ceramică este compusă dintr -o structură metalică , care este adaptată
peste d intele preparat anterior. Aceasta va fi acoperită cu porțelan,care va reda contururile dorite
și va restaura aspectul estetic.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

31

Figura 16 Punte metalo -ceramică20
Metalul este acoperit cu trei straturi de porțelan:
1. Porțelanul opac: ascunde metalul și joacă un rol important în dezvoltarea legăturii
dintre ceramică și metal ;
2. Dentina: formează cea mai mare parte a restaurării ;
3. Email: conferă transluciditate restaurării .

Figura 17 Straturile porț elanului21

20 Sursa: [ http://iemc.ro/servicii -dentare/protetica -dentara/coroane -metalo -ceramice/ ]14.03.2019
21 Sursa: Shillingburg ,pagina 818

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

32
IV.4.2. Mecanisme de lipire
Au fost descrise patru mecanisme pentru a explica legătura dintre metal ș i materialul
ceramic:
1. Mecanice ;
2. Forțele compresive ;
3. Chimic ă;
4. Forțele Van der Waals .

IV.4.3. Indicațiile restaurării metalo -ceramice
1. Coroanele metalo -cermice sunt indicate la dinții ce ne cesită o acoperire completă,
dar care să respecte în același timp și principiul estetic ;
2. Indicată în cazul dinților cu o distrucț ie mare apărut ă în urma proceselor carioase sau
atunci când există obturații coronare ;
3. Atunci c ând coroanele ceramice sunt contraindicate ;
4. Pentru creșterea rezistenței (prin intermediul componentei metalice) ;
5. În cazul dinților tratați endodontic, care prezintă o rezistență mai scăzută .

IV.4.4. Contraindicațiile restaurării metalo -ceramice

1. Pacienți cu afecțiuni parodontale ;
2. Pacienți tineri, cu pulpă dentară mărită în volum .

IV.4.5 . Avantaje
1. Restaurarea metalo ceramică combină rezistența metalului turnat cu estetica
ceramicii ;
2. Retenție foarte bună .

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUSĂ

33
IV.4.6. Dezavantaje
1. Îndepărtarea unei cantități mari de substanță ;
2. Fragilitatea porț elanului ;
3. Dificil de obț inut o ocluzie corect ă;
4. Preț de cost ridicat ;
5. Estetică diminuat ă față de coroanele integral ceramice .

IV.4. 7. Factorii care cauzează coroziunea metalului
1. Ph salivar ;
2. Adaptarea protetică incorectă ;
3. Depozitele alimentare ;
4. Igienă precară ;
5. Alimente care eliberează anumite componente chimice ;
6. Drogurile ;
7. Fluctuațiile de temperatur ă.

IV.4.8. Tipuri de metale utili zate î n medicina dentar ă

1. Metale nobile: au o rezistenț ă mai crescut ă în cavitatea bucal ă (Aur, Platina, Paladiu) ;
2. Metale seminobile : argintul ;
3. Aliaje: Cr -Co,Ni -Cr.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

34

CAPITOLUL V. STUDIU CLINIC
V.1 INTRODUCERE
Edentația parțială reprezintă o afecțiune marcată de absența unuia sau mai multor dinți de
pe o arcadă, are în cadrul populației o incidența destul de crescută. După cum s -a prezentat și în
capitolele anterioare, pacienții se prezintă în cabinetul de medic ină dentară din diverse motive.
Unul din cele mai frecvente este refacerea fizionomiei, deoarece perturbarea acesteia poate
produce
• De la simple până la grave afecț iuni la nivelul psihicului pacientului ;
• Pe locu l doi, printre motivele prezentării regă sim restaurarea funcț iei masticatorii,
apariția unor complicații digestive ;
• Ca urmarea a dificultății de efectuare a unei masticaț ii corespunzătoare .

V.2 SCOPUL Ș I MOTIVAȚIA STUDIULUI
S-a ales această temă deoarece au fost observat e un număr mare de edentații ce au dus la
apariția unor complicații la nivelul aparatului dento -maxilar. Scopul acestei lucrări a fost
realizarea unui studiu clinico -statistic pe un lot de 45 de radiografii panoramice, ale unor pacienți
cu vârste cuprinse între 19 -70, ce s -au prezentat cu diferite edentații parțiale restaurate sau nu.
Cauzele ce duc la acest lucru sunt diverse, de la o igienă inadecvată până la instalarea unei
afecțiuni parodontale. În cadrul acestui studiu statistic au fost urmărite următoarele obie ctive:
1) Sexul persoanelor ;
2) Vârstă ;
3) Clasa de edentație de la nivelul mandibulei ;
4) Clasa de edentație de la nivelul maxilarului ;
5) Protezarea sau nu a edentațiilor ;
6) Tipul protezării .

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

35
7) Stabilirea celui mai frecvent motiv pentru care pacienții se prezintă în cadrul
cabinetului stomatologic ;
8) Liza osoasă ;
9) Tipul protezării finale .

V.3 MATERIAL ȘI METOD Ă
Contribuția originală constă în efectuarea unui studiu clinico -statistic cu priv ire la
edentațiile și reabilitar ea acestor zone. În acest sens s-au analizat un număr de 45 de radiografii
ortopantomograf ice, ale unor pacienți cu vârste cuprinse între 19 -70, pe o perioadă de 4 ani din
arhiva unui cabinet individual stomatologic din Galaț i, ce prezentau diferite edentaț ii care erau
sau nu restaurate.
Criteriile de includere în acest studiu au fost următoarele:
1) Persoanele ce prezintă cel puțin o edenta ție;
2) Prezența unui tip de liză osoasă ;
3) Alegerea tipului de restaurare po trivit situației clinice individuale .

V.4 REZULTATE ȘI DISCUȚII
V.4.1 Date generale despre pacienți
Tabelul IV. Repartiția pe sexe a pacienților

Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Feminin 32 71.1 71.1 71.1
Masculin 13 28.9 28.9 100.0
Total 45 100.0 100.0

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

36
În urma analizei statistice, s -a observat faptul că din numărul total de 45 de pacienți ai
lotului de studiu care au beneficiat de tratament protetic î n edentațiile parțiale , un procent de
71,1% a fost î n favoarea sexului feminin.

Tabelul V. Vârsta medie a lotului de studiu
Varsta
N Valid 45
Missing 0
Mean 44.71
Median 49.00

În urma rezultatelor statisticie , vârsta medie a lo tului de studiu a a fost 44.71 ani .

Figura 18. Repartiția pe sexe in funcție de categoria de vârstă

În ceea ce privește repartiția pe sexe în funcție de vârstă, a reieșit faptul că sexul feminin
cu vârste trecute de 51 de ani a avut cea mai mare pondere, în timp ce nivelul cel mai scăzut s -a
înregistrat la sexul masculin cu vârste cuprinse între 31 -40 de ani.

0246810121416
< 30 ani 31-40 ani 41-50 ani > 51 aniNumăr pacienți (n)
Categoria de vârstăSex feminin
Sex masculin

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

37
V.4.2. Motivul prezentării

Figura 19 . Repartiția motivului prezentării în funcție de sex
Motivul prezentării cel mai frecvent întâlnit în cadrul lotului de studiu a fost refacerea
funcției masticatorii, cu valoarea cea mai importantă în rândul sexului feminin .

Figura 20. Repartiția motivului prezentării în funcție de categoria de vârstă

Refacerea funcției masticatorii este o tulburarea funcțională ce a fost sesizată de
persoanele cu vârste > 51 de ani.

0 5 10 15 20 25DurereRefacerea funcției
masticatoriiRefacerea funcției
fizionomiceRefacerea funcției
masticatorii și a…Refacerea lucrării
protetice
Număr pacienți (n)Motivul prezentăriiSex feminin
Sex masculin
0 5 10 15 20 25DurereRefacerea funcției
masticatoriiRefacerea funcției
fizionomiceRefacerea funcției
masticatorii si a fizionomieiRefacerea lucrării protetice
Număr pacienți (n)Motivul prezentării<30 ani
31-40 ani
42-50 ani
>51 ani

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

38
V.4.3. Aspectul clinic inițial

Tabelul VI. Distribuția aspectului breșelor edentate în funcție de protezarea acestora
Frequency Percent Valid Percent
Valid Edentație neprotezată 16 35.56 35.56
Edentație protezată
parțial 28 62.22 62.22
Edentație protezată
complet 1 2.22 2.22
Total 45 100.0 100.0

.

Figura 21 . Distribuția aspectului breșelor edentate în funcție de protezarea acestora

În urma examenului clinic, s -a constatat faptul că, în momentul prezentării î n cadrul
cabinetului stomatologic , un procent de 62.22 % dintre pacienți au prezentat edentații protezate
parțial, fiind urmat de valoarea procentuală 35.56% reprezentat de edentații neprotezate.

35.56%
62.22%2.22%
Edentație neprotezată
Edentație protezată parțial
Edentație protezată
complet

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

39

Tabelul VII . Distribuția claselor de edentație (după clasificarea lui Kennedy) la nivelul
arcadei maxilare
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Dentiție completă 1 2.2 2.2 2.2
clasa I cu 1 modificare 2 4.4 4.4 6.7
clasa I cu 2 modifică ri 1 2.2 2.2 8.9
clasa I cu 3 modifică ri 2 4.4 4.4 97.8
clasa I cu 4 modifică ri 2 4.4 4.4 13.3
clasa II cu 1 modificare 7 15.6 15.6 28.9
clasa II cu 2 modifică ri 4 8.9 8.9 37.8
clasa II cu 3 modifică ri 3 6.7 6.7 44.4
clasa III cu 1 modicare 13 28.9 28.9 73.3
clasa III cu 2 modică ri 6 13.3 13.3 86.7
clasa III cu 3 modică ri 1 2.2 2.2 88.9
clasa III cu 4 modifică ri 2 4.4 4.4 93.3
clasa IV 1 2.2 2.2 100.0
Total 45 100.0 100.0

Cel mai frecvent tip de edentație la nivelul maxilarului în urma clasificării după
Kennedy , a fost edentația de clasa a III a cu 1 modificare, într-un procent de 28.8%.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

40

Tabelul VIII. Distribuția claselor de edentație (după clasificarea lui
Kennedy) la nivelul arcadei man dibulare
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Dentitie completă 1 2.2 2.2 2.2
clasa I cu 1 modificare 7 15.6 15.6 17.8
clasa I cu 2 modifică ri 1 2.2 2.2 20.0
clasa II cu 1 modificare 16 35.6 35.6 55.6
clasa II cu 2 modifică ri 2 4.4 4.4 60.0
clasa II cu 4 modifică ri 1 2.2 2.2 62.2
clasa III cu 1 modicare 14 31.1 31.1 93.3
clasa III cu 2 modică ri 3 6.7 6.7 100.0
Total 45 100.0 100.0

Cea mai frecventă clasă de edentație la mandibulă după Kennedy a fost clasa a II -a cu 1
modificare, cu un procent de 35.6%.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

41

V.4.4 Aspectul clinic final. Tipul protezării finale

Figura 22. Aspectul clinic final. Tipul protezării finale

Tratamentul i nstituit a fost de tip protezare conjunctă în 76% din cazuri , protezare hibridă
în 22% din cazuri și de tip protezare adjunctă în doar 2% dintre cazuri .

2%
76%22%Tipul protezării
Protezare adjunctă
Protezare conjuctă
Protezare hibridăTabelul IX . Aspectul clinic final. Tipul protezării finale
Frequency Percent Valid Percent Cumulative
Percent
Valid Protezare adjunctă 1 2.2 2.2 2.2
Protezare conjuctă 34 75.6 75.6 77.8
Protezare hibridă 10 22.2 22.2 100.0
Total 45 100.0 100.0

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

42

CAZ CLINIC NR. 1
Anamneza
Pacientă în vârsta de 65 de ani, de sex feminin, c u domiciliul î n Municipiul Galaț i, s-a
prezentat î n cadrul cabin etului stomatologic. Conform fiș ei de observație aceasta nu prezintă
antecedente perso nale sau heredo colaterale cu importanță semnificativă pentru manoperele ce au
urmat a fi efectuate.
Motivul prezentă rii
Pacienta s -a prezentat pentru restaurarea funcț iei fizionomice, respectiv protezarea breș ei
edentate de la nivelul gr upului frontal superior, edentație ce a determinat tulbură ri psihice
importante.

Examinarea radiologică

Figura 23. Ortopantomograma

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

43

Aspect radiologic
La nivelul maxilarului, sunt prezenț i majoritatea d inților, cu exceptia: 1.2, 1.7, 2.6, 2.7,
2.8. La nivelul situ surilor 1.1, 2.1, 2.2 se observă o radiotransparență ca urmare a uzurii dent are,
iar la nivelul dinț ilor 2.3 coronar , și 2.4 proximal , se observă o radiotransparență corespunzatoare
unor procese carioase. Putem observa o radiopacitate la 2.3 corespunză toare unei obturaț ii de
canal core ct și complet efectuate, cu o distribuție omogenă . 1.3 pre zintă o distrucție coronară
masivă, până la stadiul de rest radicul ar, la acest nivel se identifică ș i un tratament endodontic
incorect ș i incomplet efectuat.
În analiza osului maxilar se poate observa o liză osoasă orizontală generalizată , medie
spre prof undă .
La arcada inferioară sunt prezenți majoritatea dinților cu excepț ia 3.6, 3.8, 4.6, 4.7, 4. 8.
Putem observa la nivelul dinț ilor 3.1, 3.2, 4.1, 4. 2 o radiotransparență corespunzatoare uzurii
dentare fiziologice .
La nivelul osului mandibular este prezen tă o liză osoasă orizontală generalizată
superficială .
Diagnostic
➢ Odontal : leziuni carioase simple ș i complicate netratate
➢ Parodontal : parodontită marginală cronică generalizată
Maxilar: parodontită marginală cronică medie spre profundă generalizată
Mandibulă: parodontită margin ală cronică medie generalizată
➢ De edentaț ie : Maxilar:
o Kennedy clasa a II cu 2 modifică ri
o Costa L,F -T
Mandibulă :
o Kennedy clasa a II -a cu 1 modificare
o Costa T -L

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

44
De asemenea, din cauza edent ațiilor neprotezate se mai pot observa bascularea mezială a
dinților vecini 1.8 si 3.7 si migră ri verti cale a dinților antagoniș ti 1.6 (extruzie).
➢ Ocluzal : Se poa te observa o dizarmonie ocluzală ce se dator ează edentaț iilor
neprotezate ce au ca ș i consecinț ă modifica rea curbelor de ocluzie sagitală și
transversală
➢ Chirurgical : extracț ia situsului 1.3

Plan de tratament
Preprotetic
În această etapă , după tratamentul endodontic , dintele 1.3 a beneficiat de un disp ozitiv
corono -radicular turnat ș i a fost efectuat tratamentul leziunilor carioase de la nivelul dinț ilor
vecini ș i igienizarea cavităț ii bucale.

Figura 24. Situația inițială clinică a pacientei Figura 25. Situația inițială a pacientei
Aspect intraoral

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

45

Figura 26 . Situaț ia clinică inițială a pacientei Figura 2 7. Situaț ia inițială a pacientei
Aspect intraoral î n pozița de IM – vedere frontală Aspect intraoral î n pozitia de IM – vedere laterală

Figura 28. Aspectul cavităț tii bucal e după tratamentul leziunilor carioase ș i igienizare

Alegerea culorii lucră rii protetice

Etapa de alegere a culorii s -a realizat împreună cu pacientul ș i cu asistenta, pentru o
culoare cât mai apropiată de cea a dinților naturali. Există o gamă variată de culori, iar alegerea
acesteia reprezintă o etapă foarte impor tantă.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

46
Pot apărea situații când dinții restanți din cavitatea bucală au nuanțe diferite, iar î n acest
caz vom alege culoarea cea mai apropiată de cea a dinților învecinați. Această etapă se face cu
ajutorul cheii de culori.

Figura 29. Aleger ea culorii lucră rii potetice conjuncte Figura 30. Aleger ea culorii lucră rii potetice conjuncte
(3M2) (3M3)
Figura 31. Aleger ea culorii lucră rii potetice conjuncte Figura 32. Aleger ea culorii lucră rii potetice conjuncte

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

47
Protetic propriu zis
➢ Au fost prepara ți dinții stâ lpi 1.1, 1.3, pentru lucrarea protetetică conjunctă metalo
ceramică ;
➢ Zona terminală a bontului a fost de tip Chanfrein, pentru o conservarea cât mai eficientă a
țesuturilor dentare .

Figura 33. Etapa de ș lefuire a dinților stâ lpi Figura 34. Etapa de ș lefuire a dinților stâ lpi- aspect ocluzal

Figura 35. Etapa de șlefuire a dinților stâ lpi

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

48
Amprentarea

Această etapă a fost realizată cu ajutor ul unei portamprente standard. A rcadele dentare au
fost î nregistrate cu un hidrocoloid ireversi bil pentru o fidelitate crescută . A fost realizat ă
amprentarea în doi timpi pentru înregistrarea cu exactitate a câ mpului protetic maxilar , respectiv
madibular.

Figura 36. Amprenta câmpului protetic maxilar Figura 37. Amprenta câmpului protetic mandibular

Figura 38. Amprentele ambelor arcade dentare

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

49
Proba scheletului metalic
S-a efectuat proba comp onentei metalice intraoral, urmă rind caracteristicile urmă toare:
• Existenț a unui spațiu corespunzator pentru aplicarea c omponentei estetice din
ceramică ;
• Adaptarea corectă la nivelul marginii gingivale.

Proba extraorală pe modelul de lucru a lucră rii protetice fără stratul de
glazură
Modelul de lucru reprezintă copia fidelă a arcadelor dentare, ca urmare a turnă rii unui g ips
special î n interiorul amprentei . Acesta are scopul de a ghida tehnicianul in realizarea lucră rii
protetice si proba acesteia î nainte de a o trimite î n cabinet pentru proba din cavitatea orală .

Figura 39. Modelul antagonist Figura 40. Modelul de lucru cu bonturi
mobilizabile 1.1, 1.2, 1.3

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

50

Figura 41. Aspectul modelelor cu lucrarea protetică conjuctă aplicată pe câ mpul protetic din
normă frontală

Figura 42. Aspectul modelelor cu lucrarea protetică conjuctă aplicată pe câ mpul protetic din
norma laterală

Proba lucră rii protetice fără stratul de glazură î n cavitatea bucală

Inserarea lucră rii protetice a fost efectuată fără obstacole până în poziția finală . Aceasta a
pătruns subgingival 1 -2 mm pentru a nu lasă la vedere marginile inest etice și prntru o mai bună
integrare estetică .

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

51

Figura 43. Proba lucării protetice fără glazură Figura 44. Proba lucrării protetice fără glazură

Figura 45. Proba lucră rii protetice conjucte fără Figura 46. Proba lucrării protetice fără
stratul de glazură stratul de glazură

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

52
Lucrarea protetică finală
Restaurarea protetică conjuctă a fost probată și adaptată corect la nivelul dinților stâlpi.
După cimentarea lucrării protetice s -a obținut o îmbunatațire rapidă a funcției estetice, urmată de
ameliorarea funcț iei masticatorii. De asemenea s -a observat o in tegrare armonioasă a lucră rii
protetice conjucte î n cadrul arcului dentar, din punct de vedere al formei, dimensiunii și culorii
acesteia.

Figura 47. Lucrarea protetică finală , aspect Figura 48. Lucrarea protetică finală
intraoral, vedere laterală aspect intraoral, veder e frontală

Figura 49. Lucrarea protetică finală , aspect Figura 50. Lucrarea protetică finală ,
intraoral, î n inocluzie aspect in traoral î n intercuspidare maximă

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

53

Figura 51. Lucrarea protetică finală Figura 52. Lucrarea protetică finală
în surâs, norma frontală în surâs, norma fronto -laterală

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

54

CAZ CLINIC NR. 2
Anamneză
Pacient C.I . în vârsta de 45 ani, de sex masculin, cu domiciliul î n Galaț i, s-a prezentat în
cadrul cabinetului stomatologic. Conform anamnezei, acesta nu prezintă antecendente personale
sau heredo -colaterale cu importanț ă semnificativă pentru tratamentul ce urmează a fi efectuat.

Motivul prezentă rii
Acesta s -a prezentat pentru reabilitarea funcției masticatorii ș i fizionomice.

Diagnosticul de edentaț ie
Maxilar:
o Kennedy Clasa a III -a cu 1 modificare
o Costa Latero -Laterală

Mandibulă :
o Kennedy Clasa a III -a cu 1 modificare
o Costa Latero -Latera lă

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

55

Plan de tratament
a) Preprotetic
➢ s-a efectuat igienizarea cavităț ii or ale cu ajutorul unui detartraj ș i periaj
profesional, cu scopul îndepărtării tartrului ș i a plă cii bacteriene;
➢ au fost refă cute tratamentele de canal incorecte;
➢ s-au tratat leziunile ca rioase.

b) Proprotetic
➢ S-au refă cut tratamentele endodon tice incorect realizate ale dinț ilor pilieri;

c) Protetic propriu -zis
➢ Au fost preparați din ții stâlpi pentru lucrarea pro tetică conjunctă ;
➢ In zona terminală a bontului a fost un prag de tip Chanfrein, pentru o conservare
cât mai eficientă a țesuturilor dentare .

Figura 53. Șlefuirea dinților stâ lpi Figura 54. Șlefuirea dinților stâ lpi

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

56
Amprentare a

Pentru realizarea acestei etape s-au utilizat materiale din clasa hidrocoloizilor ireversibili
(siliconi) . Tehnica de amprentare folosită a fost cea în doi timpi, pentru o înregistrare cât mai
fidelă a câmpului protetic edentat parț ial.
În prima etapă s -a înregistrat amprenta cu un material d e consis tență dură, iar în faza a doua am
introdus î n amprenta efectuată anterior un material de con sistență fluidă ( silicon de adiț ie).

Figura 55. Material de amprentă
Figura 56. Primul timp al amprentă rii Figura 57. Timpul doi al amprentă rii

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

57

Figura 58. Aspectul amprentei

Modelul de lucru

În cadrul laboratorului, cu ajutorul amprentei s -a confecț ionat modelul de lucru. La
confecț ionarea acestuia au fost utilizate două tipuri de g ips. Pentru reproducere a arcadei dentare
s-a folosit g ips moldano, iar pentru baza modelului s -a utilizat g ips obiș nuit.

Figura 59. Gips moldano

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

58

Figura 60. Modelul de lucru al arcadei mandibulare Figura 61. Modelele ambelor arcade în poziția de
intercuspidare maximă

Figura 62. Aspectul lucră rii protetice conjucte pe modelul de lucru în poziția de intercuspidare maximă

Figura 63. Aspectul lucră rii protet ice conjucte pe modelul de lucr u- vedere ocluzală

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

59

Proba scheletului metalic
A fost efectuată proba scheletului metalic pentru a putea aprecia daca spaț iul disponibil
este suficient pen tru a aplica componenta estetică .

Proba lucrării protetice fixe fără statul de glazură
Urmărim inserarea lucră rii protetice, fără ca aceasta să î ntâmpine obstacole pe traiectul ei.

Proba, a daptarea ș i cimentarea lucră rii prote tice conjucte î n cavitatea orală
Ca etapă finală î n terapia protetic ă, se fac e adaptarea ș i verificarea lucrării protetice
conjuncte pe câmpul protetic edentat parț ial.
După verificarea extraorală pe model, urmează cea intraorală , unde se urmă rește
adaptarea proximală , ocluzală ș i cervicală .
Adaptarea ocluzală a fost veri ficată cu ajutorul hârtiei de articulaț ie. În zone le în care s -a
înregistrat o înă lțare a ocluziei s -au realizat ș lefuiri selective.
În final, după verificarea lucrării atâ t intraoral , cât ș i extraoral, cu îndepărtarea oricărui
factor perturbă tor, s-a realiz at cimentarea lucră rii cu un ciment provizoriu.

Figura 64. Adaptarea și cimentarea lucră rii protetice

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

60

CAZ CLINIC NR. 3
Anamneză
Pacientă î n vârsta de 35 de ani, d e sex feminin , din Municipiul Galati, s -a prez entat î n
cabinetul stomato logic. Conform fiș ei de observație aceasta nu prezintă antecedente perso nale
sau heredo -colaterale cu importanță semnificativă .

Motivul prezentă rii
Pacienta s -a preze ntat pentru reabilitarea cavităț ii bucale din punct de vedere estetic și
masticator.

Examinare radiologică

Figura 65. Ortopantomograma

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

61
Aspect radiologic
La nivelul maxilarului sunt prezenți majoritatea dinților, cu excepț ia : 2.1 , 2.5. La nivelul
situsurilor 1.1 distal, 2.2 disto -incizal ca urmarare a unor proc ese carioase. Se mai pot observă
radioopacităț i în zonele later ale corespunzatoare unor obturații de durată. D e asemenea o
radioopacitate se poate observa ș i la nivelul lui 1.3 ca urmare a unui tra tament end odontic
incomplet si i ncorect efectuat. Î n analiza osului maxilar se observă o liză osoasă orizontală
generalizată superficială .
La arcada infer ioară sunt prezenți majoritatea dinților, cu excepț ia 3.5 , 4.6 ,4.7 ,4.8.
Putem observa la nivelul situsurilor 3.4 ,3.6,3.7 o radioopaci tatea corespunză toare unei lucră ri
protetice conjucte ce utilizează ca stâlpi acești dinț i, iar la 4.5 avem o radioopac itate datorată unei
lucră ri protetice unidentare. În anali za osului mandibular avem o liză osoasă orizontală
generalizată superficială spre medie.

Diagnostic
➢ Odontal : leziuni carioase simple ;
➢ Parodontal : parodontită marginală cronică superficială spre medie ;
➢ De edentaț ie : Maxilar :
• Kennedy clasa a III cu 1 modificare
• Costa F,L
Mandibular:
• Kennedy clasa II cu 1 modificare
• Costa T -L
Din cauza eden tațiilor neprotezate pot apărea migrări orizontale a dinț ilor vecini.
➢ Ocluzal : se poa te observa o dizarmonie ocluzală ce se datorează edentaț iilor
neprotezate ce au ca ș i consecinț ă modifica rea curbelor de ocluzie sagitală ș i transversală

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

62
Plan de tratament
Preprotetic :
• igienizarea cavități i
• în această etapă a fost efectuat tratamentul leziunilor carioase
Proprotetic
• refacerea tratamentelor de canal la nivelul la 2.2
Protetic propriu -zis
• prepararea substructurilor organice
• prepararea chanfrein a zonei terminale
Figura 66. Situația inițială a pacientei Figura 67. Situația inițial ă a pacientei
Normă frontală Normă laterală stângă
Figura 68. Situaț ia inițială a pacientei Figura 69. Situația inițială a pacientei
vedere frontală normă laterală dreptă

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

63
Alegerea culorii lucră rii protetice

Etapa de alegere a culorii s -a realizat împreună cu pacienta ș i cu asistenta, pentru o
culoare cât mai apropiată de cea a dinților restanț i vecini ș i antagoniș ti.

Figura 70. Alegerea culorii lucră rii protetice Figura 71. Alegerea culorii lucră rii protetice

Figura 72. Alegerea culorii lucră rii protetice Figura 73. Alegerea culorii lucră rii protetice

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

64

Figura 74. Alegerea culorii lucră rii protetice Figura 75. Alegerea culorii lucră rii protetice

Situa ția finală

Figura 76. Lucrarea protetică finală Figura 77. Lucrarea protetică finală
Aspect intraoral -vedere frontală Aspect intraoral -norma frontală ,inocluzie

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

65
Figura 78. Lucrarea protetică finală Figura 79. Lucrarea protetică finală
Aspect intraoral -inocluzie Aspect intraoral in inocluzie

Figura 80. Lucrarea protetică finală Figura 81. Lucrarea proteti că finală
În poziția de intercuspidare maximă Vedere ocluzală

Figura 82. Lucrarea protetică finală Figura 83. Lucrarea protetică finală
Aspect extraoral, în surâ s

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

66

Figura 84. Lucrarea protetică finală
Se observă aspectul final al lucrării protetice conjuncte, care are rolul de a restabili funcția
fizionomică a pacientei.

V.5 CONCLUZII
1. Reabilitarea orală prin intermediul protezării conjuncte reprezintă un ansamblu de
tratamente odontale, parodontale, chirugicale, protetice, ortodontice, în strânsă corelație
cu principiile funcționale și estetice.
2. Pe baza datelor anamnestice a examenelor endobucal și exobucal, prin intermediul
examenului radiologic și a modelelor de studiu se p un diagnosticele și se elaboreaz ă un
plan de tratament.
3. Principiil e de preparare a le dinților sunt clasificate în: biologic, mecanic și estetic.
4. Fiecare etapă de preparare a dinților este efectuată după un criteriu bine definit, care ne
poate folosi la identificare și corectarea eventualelor problemele .
5. Succesul preparărilor a fost obținut prin urmărirea sistematică a fiecărui pas .
6. Este important să evaluăm fiecare etapă efectuat ă înainte de a trece la etapa următoare
pentru o calitate sat isfăcătoare a lucrării pro tetice finale cu o durabilitate crescută.

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

LISTA FIGURILOR

CAPITOLUL I
Figura 1. Edenta ția clasa a I -a Kennedy
Figura 2. Edenta ția clasa a II -a Kennedy
Figura 3. Edenta ția clasa a III -a Kennedy
Figura 4. Edenta ția clasa a VI -a Kennedy
Figura 5. Clasificarea edentației E. Costa
Figura 6. Migrarea dinților în sens orizontal

CAPITOLUL II
Figura 7. Etajele feței
Figura 8. Tipuri de profil
Figura 9. Forma arcadelor dentare

CAPITOLUL III
Figura 10. Unghiul de convergență a pereților axiali
Figura 11. Extinderea marginii restaurării în șanțul gingival
Figura 12. Etapele amprentării

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

CAPITOLUL IV
Figura 13. Prepararea dinților anteriori din normă frontală
Figura 14. Prepararea dinților anteriori din normă laterală
Figura 15. Prepararea dinți lor din yona laterală pentru lucrarea ceramică
Figura 16. Punte metalo -ceramică
Figura 17. Straturile porțelanului

CAPITOLUL V
Figura 18. Repartiția pe sexe în funcție de vârstă
Figura 19. Repartiția motivului prezentării în funcție de sex
Figura 20. Repartiția motivului prezentării în funcție de vârstă
Figura 21. Distribuția aspectului breșelor edentate în funcție de protezarea acestora
Figura 22. Tipul protezării
Figura 23. Ortopantomograma
Figura 24. Situația inițială clinică a pacientei . Aspect in traoral
Figura 25. Situația inițială a pacientei
Figura 26. Situația inițială clinică a pacientei . Aspect intraoral în poziția de IM – vedere frontală
Figura 27. Situația inițială clinică a pacientei . Aspect intraoral în poziția de IM – vedere laterală

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

Figura 28. Aspectul cavității bucale după tratamentul leziunilor carioase și igienizarea
Figura 29. Alegerea culorii lucrării protetice conjuncte
Figura 30. Alegerea culorii lucrării protetice conjuncte
Figura 31. Alegerea culorii lucrării proteti ce conjuncte
Figura 32. Alegerea culorii lucrării protetice conjuncte
Figura 33. Etapa de șlefuire a dinților stâlpi
Figura 34. Etapa de șlefuire a dinților stâlpi. Aspect ocluzal
Figura 35. Etapa de șlefuire a dinților stâlpi
Figura 36. Amprenta campului protetic maxilar
Figura 37. Amprenta campului protetic mandibular
Figura 38. Amprentele ambelor arcade dentare
Figura 39. Modelul antagonist
Figura 40. Modelul de lucru cu bonturi mobilizabile 1.1, 1.2, 1.3
Figura 41. Aspectul modelelor cu lucrare protetic ă conjunctă aplicată pe câmpul protetic din
norma frontală
Figura 42. Aspectul modelelor cu lucrare protetică conjunctă aplicată pe câmpul protetic din
norma laterală
Figura 43. Proba lucrării protetice fără glazură
Figura 44. Proba lucrării protetice fără glazură
Figura 45. Proba lucrării protetice fără glazură
Figura 46. Proba lucrării protetice fără glazură

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

Figura 47. Lucrare protetică finală, aspect intraoral, vedere laterală
Figura 48. Lucrare protetică finală, aspect intraoral, vedere fr ontală
Figura 49. Lucrare protetică finală, aspect intraoral, în inoculzie
Figura 50. Lucrare protetică finală, aspect intraoral, în intercuspidare maximă
Figura 51. Lucrare protetică finală, în surâs, normă frontală
Figura 51. Lucrare protetică finală, în surâs, normă frontolaterală
Figura 52. Șlefuirea dinților stâlpi
Figura 53. Șlefuirea dinților stâlpi Figura 45. Proba lucrării protetice fără glazură
Figura 54. Material de amprentă
Figura 55. Primul timp al amprentării
Figura 56. Timpul doi al amprentăr ii
Figura 57. Aspectul amprentei
Figura 58. Ghips moldano
Figura 59. Modelul de lucru al arcadei mandibulare
Figura 60. Modelele ambelor arcade în poziția de intercuspidare maximă
Figura 61. Aspectul lucrării protetice conjuncte pe modelul de lucru în pozi ția de intercuspidare
maximă
Figura 62. Aspectul lucrării protetice conjuncte pe modelul de lucru – vedere ocluzală
Figura 63. Adaptarea și cimentarea lucrării protetice
Figura 64. Ortopantomograma
Figura 65. Situația inițială clinică a pacientei norma fr ontală

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

Figura 66. Situația inițială clinică a pacientei norma laterală stânga
Figura 67. Situația inițială clinică a pacientei – vedere frontală
Figura 68. Situația inițială clinică a pacientei norma laterală dreapta
Figura 68. Alegerea culorii lucrării protetice
Figura 70. Alegerea culorii lucrării protetice
Figura 71. Alegerea culorii lucrării protetice
Figura 72. Alegerea culorii lucrării protetice
Figura 73. Alegerea culorii lucrării protetice
Figura 74. Alegerea culorii lucrării protetice
Figura 75. Lucrare protetică finală, aspect intraoral, vedere frontală
Figura 76. Lucrare protetică finală, aspect intraoral, vedere frontală, inocluzie
Figura 77. Lucrare protetică finală, aspect intraoral, vedere frontală, inoc luzie
Figura 78. Lucrare protetică finală, aspect intraoral, vedere frontală, inocluzie
Figura 79. Lucrare protetică finală, în poziția de intercuspidare maximă
Figura 80. Lucrare protetică finală, vedere ocluzală
Figura 81. Lucrare protetică finală, aspec t extaroral, în surâs
Figura 82. Lucrare protetică finală
Figura 83. Lucrare protetică finală

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

LISTA TABELELOR

CAPITOLUL I II
Tabelul I . Proprietăți mecanice ale unor materiale elastice de amprentă

CAPITOLUL IV
Tabelul II . Clasificarea compozitelor în conformitate cu componentele matricei
Tabelul III . Clasificarea compozitelor în conformitate cu particulele de umplutură

CAPITOLUL V
Tabelul IV . Repartiția de sexe a pacienților
Tabelul V . Vârsta medie a lotului de studiu
Tabelul VI . Distribuția aspectului breșelor edentate în funcție de protezarea acestora
Tabelul VII . Distribuția claselor de edentație la nivelul arcadei maxilare
Tabelul VIII. Distribuția claselor de edentație la nivelul arcadei mandibulare
Tabelul IX. Aspectul clinic final. Tipul protezării finale

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

BIBLIOGRAFIE SELECTIV Ă

I. Cursuri de specialitate și alte lucrări de specialitate

1. Al-Fouzan A.F, Volumetric measurements of removed tooth
structureassociated with various preparation designs Int J Prosthodont 2013; pp 26:545 –8
2. Att W, Grigoriadou M, Strub JR. ZrO2 three -unit fixed partial dentures:
comparison of failure load before and after exposure t o a mastication simulator. J Oral
Rehabil. 2009; pp 34:282–90
3. Bayne SC. Dental restorations for oral rehabilitation – testing of laboratory
properties versus clinical performance for clinical decision making . Review Article. J Oral
Rehab. 2010; pp 34:921–32
4. Borelli etal In vitro analysis of residual tooth structure of maxillary anterior
teeth after different prosthetic finish line preparations for full -coverage single crowns Journal
of Oral Science , Vol. 55, No. 1, 2013, pp 79 -84
5. Borelli e tal, In vitro analysis of residual tooth structure of maxillary anterior
teeth after different prosthetic finish line preparations for full -coverage single crowns Journal
of Oral Science , Vol. 55, No. 1, pp 79 -84, 2013
6. Chhatwal N. Effect of tooth preparati on and coolants on temperature within the
pulp chamber . TPDI 2010; pp 1(2):45 -48.
7. Conrad HJ, Seong WJ, Pesun IJ. Current ceramic materials and systems with
clinical recommendations: A systematic review . J Prosthet Dent 2007; pp 98:389 –404
8. E. Wintermantel, S.N. Aqida, In Reference Module in Materials Science and
Materials Engineering , 2016
9. Forna N., Protetică dentară volumul 1, Editura Enciclopedică Bucure ști, 2011
10. Guess C, Kulis A, Witkowskia S, Wolkewitz M, Zhang Y, Strub JR. Shear
bond strengths between different zirconia cores and veneering ceramics and their
susceptibility to thermocycling . Dent Mater. 2009; pp 24:1556 –67
11. Guess PC, Zavanelli RA, Silva NR, Bonfante EA, Coelho PG, Thompson VP.
Monolithic CAD/CAM lithium disilicate versus veneered Y-TZP crowns: Comparison of failure
modes and reliability after fatigue. Int J Prosthodont 2010;23:434 –442

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

12. Iven Klineberg, Steven E. Eckert, Functional Occlusion in Restorative
Dentistry and Prosthodontics , 1st Edition, Imprint: Mosby Ltd., Elsevier, 2015

13. John Powers, John Wataha, Dental Materials , 11th Edition, Imprint: Mosby,
Elsevier, 2016

14. Kamel Earar, Diana Cerghizan, Protetică Dentară.Protezarea fixă. Principii de
evaluare și tratament , Editura ,,Gr. T. Popa”, U.M.F Iași, 2017

15. Kamel Earar, Ionuț Bistriceanu, Mădălina Nicoleta Matei, Biomateriale
dentare , Editura Junimea, Iași, 2014

16. McLaren EA, Cao PT. Ceramics in dentistry —Part I: Classes of materials.
Inside Dent 2009; pp 5:93 – 104.
17. N. Lawson, In Reference Module in Materials Science and Materials
Engineering , 2016
18. Parker MH. Resistance form in tooth preparations . Dent Clin N Am 2004; pp
48: 387 -96
19. Shillingburg HT, Fundamentals of Fixed Prosthodontics , 4th edition, USA,
Quintessence publications ,2012, pp 119-137
20. Stephen F. Rosenstiel , Martin F. Land, Junhei Fujimoto, Contemporary Fixed
Prosthodontics , 5th Edition, Imprint: Mosby, Elsevier, 2015

II. Surse Internet

1. Brigitte Zimmerli, Matthias Strub, Franziska Jeger, Oliver Stadler, Adrian
Lussi, Composite materials: Composition, properties and clinical applications, Schweiz
Monatsschr Zahnmed Vol. 120 11/2010. Available from: URL:
https://www.sso.ch/fileadmin/upload_sso/2_Zahnaerzte/2_SDJ/SMfZ_2010/SMfZ_11_2010/s
mfz_11_2010_research1.pdf
2. Dr Rakesh R Nair, Principles of tooth preparation , 2014. A vailable from:
URL: https://www.slideshare.net/rakeshrakz/principles -of-tooth -preparation -39102422
3. Dr. George Ghidrai , Edenta ția. Clasificări și posibilități de tratament .
Available from : URL: https://www.infodentis.com/punte -dentara/edentatia.php
4. Dr. George Ghidrai , Etapele execuției lucrărilor pe implanturi dentare , 2019 .
Available from : URL: https://www.infodentis.com/lucrari -dentare -fixe-etape -de-
laborator/modelul -de-gips.php
5. Dr. George Ghidrai , Implantul dentar. Ghid complet pentru paci enți, 2019 .

RAMONA MARINA SPÎNU REABILITAREA ORAL Ă PRIN INTERMEDIUL TERAPIEI PROTETICE
CONJUNCTE LA PACIENȚII CU EDENTAȚIE PARȚIALĂ REDUS Ă

Available from : URL: https://www.infodentis.com/lucrari -dentare -fixe-etape -clinice/alegerea –
culorii -alte-indicatii.php
6. Elie E. Daou , The Zirconia Ceramic: Strengths and Weaknesses , Open Dent J,
2014. Available from: URL: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4026739/
7. V Alonso & M Caserio, A clinical Study of Direct Composite Full -Coverage
Crowns: Long -Term Results , Direct Composite Crowns, Operative Dentistry, 2012, pp 37 -4,
432-441. Avail able from: URL: https://www.jopdentonline.org/doi/pdf/10.2341/11 -229-S
8. Vinay Pavan Kumar K, Principles of tooth preparation, 2015. Available from:
URL: https://www.slideshare.net/Drvinaypavankumarkadavakolanu/principles -of-tooth –
preparation -in-fixed -partial -dentures