Facult atea de Comandă și Stat Major Departamentul Forțe Terestre Maior Silviu -Stelian BORȘA Programul de studii universitare de master Conducere… [601415]

ROMÂNIA NECLASIFICAT
MINISTERUL A PĂRĂRII NAȚIONALE Exemplar unic
UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE APĂRARE „Carol I”

Facult atea de Comandă și Stat Major
Departamentul Forțe Terestre

Maior Silviu -Stelian BORȘA

Programul de studii universitare de master
Conducere interarme Forțe Terestre

Tema: APLICABILITATEA
STRATEGIILOR CONVENȚIONALE
ÎN GESTIONAREA CONFLICTELOR
HIBRIDE

Conducător științific
Lt.col .dr. Alexandru HERCIU

-București, 201 6-

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
2 din 149

Pagi nă albă

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
3 din 149

CUPRINS UL LUCRĂRII

INTR ODUCERE ………………………………………… .…… ……………………….. ……… …………… 4
CAPITOLUL 1: CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CONFLICTUL
HIBRID ………………………………………… …….…… ……………………………… ….………… .…………9
1.1 CONFLICTUL HIBRID – DELIMITĂRI CONCEPT UALE …… ……… …………… ………..…..10
1.2 COMPONENTELE CONVENȚIONALE ȘI NECONVENȚIONALE ALE
AMENINȚĂRII HIBRIDE ……… …………………………… …………………………………… ……….. ………..17
1.3 ALTE TIPURI DE MIJLOACE ȘI ACȚIUNI NECONVENȚIONALE UTILIZATE DE
FORȚELE HIBR IDE. …………………………………………… ……………………… ….…… ………38
CAPITOLUL 2: ORGANIZAREA ȘI ÎNTREBUINȚAREA ÎN LUPTĂ A
COMPONENTELOR ADVERSARULUI HIBRID …………… …………. ….…… …….……59
2.1 FORȚE DE TIP HIBRID – ORGANIZARE ȘI ÎNZESTRARE ……… …………. …… ……………60
2.2 MODUL DE ACȚIUNE AL FORȚELOR DE TIP HIBRID …… ……….. ……… .…… ….………67
2.3 STUDIU DE CAZ – CONFLICTUL DIN UCRAINA ….……… …………. ……… ………………………79
CAPITOLUL 3: ANGAJAREA FORȚELOR CONVENȚIONALE ÎN
OPERAȚ II ÎN CADRUL CONFLICTULUI DE HIBRID .……… ………. …..……..………93
3.1 POSIBILE AMENINȚĂRI HIBRIDE LA ADRESA ROMÂNIEI .……………….…..………… 94
3.2 POSIBILITĂȚI DE ÎNTREBUINȚARE A DIVIZIEI ……………… ………….. ..…… ….………103
3.3 POSIBILITĂȚI DE ÎNTREBUINȚARE A BRIGĂZII MECANIZATE ……… .…… ………..111
3.4 POSIBILITĂȚI DE ÎNTREBUINȚARE A BATALIONULUI DE INFA NTERIE …………..119
CONSIDERAȚII FINALE ………………………. …………. ………………………… ………. ……….. ………… ……….124

BIBL IOGRAFIE ……………………………………………………… .………………………….… ……131

LISTA ABREVIERILOR ……………………………… ………………….. ……………… …….….135

ANEXE ………………………………………… …………… ………………………….. …… …………..…….139

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
4 din 149

INTRODUCERE

Securitatea și apărarea națională reprezintă elementele fundamentale pe care
se întemeiază starea de normalitate în funcționarea unei societăți. Astfel, cetățenii
unei țări dispun de condițiile necesare și, pe cât posibil, suficiente pentru a -și
desfășura viața și activitatea fără teama unor pericole, riscuri, și mai ales
amenințări de securitate iminente. Într -un fel și într -o bună măsură, securitatea și
apărarea n ațională se pot aprecia ca fiind bunuri publice, de care trebuie să
beneficieze nestingherit toți cetățenii unui stat. De aceea, fiecare stat trebuie să se
preocupe constant ca acestea să fie capabile să asigure condițiile normale
desfășurării vieții și ac tivității cetățenilor săi. În prezent, securitatea și apărarea
națională se confruntă continuu cu presiunea exercitată asupra lor de riscurile și
amenințările generate și/sau alimentate de globalizare, fenomenele demografice
mondiale și naționale, schimbăr ile climatice, conflictualitatea datorată competiției
actorilor statali și non statali pentru resurse naturale. Riscurile și amenințările
cărora trebuie să le facă față zi de zi securitatea și apărarea națională sunt de o
mare diversitate ca natură, forme de manifestare, dimensiuni și caracteristici.
Astfel, se poate vorbi de riscuri și amenințări generale în materie de securitate și
apărare, cunoscute și împotriva cărora se pot lua măsuri eficace de prevenire și/sau
limitare a efectelor nedorite. Pe lângă acestea, există și se afirmă cu putere
amenințări numite asimetrice și hibride.1
Prin aderarea la NATO și UE, România și -a asumat atât beneficiile, cât și
riscurile ce decurg din această apartenență. Chiar dacă actualmente nu sunt
identificate amenințări m ajore la adresa securității naționale , riscurile
neconvenționale și asimetrice vor necesita o monitorizare și contracarare eficientă,

1 Dr. Petre Duțu, Amenințări asimetrice sau amenințări hibride : delimitări conceptuale pentru fundamentarea
securității și apărării naționale , București : Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", 2013, p.6

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
5 din 149 în strânsă cooperare cu partenerii europeni și euroatlantici.2 Evenimente le
desfășurate în ultima perioadă pe plan mondial pot contrazice sau nu acest paragraf
din Doctrina Armatei României. Aici mă refer la evoluția situației din Ucraina, la
acțiunile desfă șurate de către Statul Islamic, la tensiunile dintre Rusia și Turcia în
contextul în care Turcia este o țară membră NATO , deci un aliat al României și nu
în ultimul rând la situația din Siria care deși nu se află în apropierea granițelor
României, influențează în mod indirect securitatea națională prin comasarea și
tranzitarea valurilor de refugiați î n apropierea granițelor noastre. O influență o are
și modul de gestionare a acestei criz e de către Ungaria, care datorită acțiunilor sale
poate devia fluxul de refugiați pe teritoriul României. Actualizând evenimentele
care se desfășoară în imediata vecinătate a granițele lor țării noastre , criza politică
din Republica Moldova poate de asemenea avea implicații asupra securității
Rom âniei. Un astfel de scenariu face obiectul unui studiu detaliat în capitolul III al
acestei lucrări.
Toate aceste evenimente pot face parte sau nu dintr-un scenariu, planificat
din timp sau desfă șurat ad -hoc, și pot face parte sau nu dintr -un război hibrid în
desfășurare, iar pentru România pot reprezenta o am enințare hibridă la care nu știm
dacă suntem pregătiți să facem față. Afirm aceste lucruri deoar ece o recunoaștem
indirect prin art. 67 din Strategia Națională de Apărare a României: ”Reacția inter –
instituțională în situații de criză este afectată de precaritatea resurselor și incoerența
în gestionarea diverselor tipuri de riscuri. Această vulnerabil itate devine și mai
importantă dacă ne referim la capacitatea de interoperabilitate a diverselor instituții
ale statului care trebuie să reacționeze în cazul unor amenințări asimetrice sau de
tip hibrid”3. Totodată în art. 29 al aceluiași document se preci zează faptul că ”la
nivel global, mediul de securitate se află într -o continuă transformare, care se
reflectă în principal în accentuarea interdependențelor și impredictibilității în

2 S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București, 2012, p. 32
3 Administrația prezidențială, Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015 -2019, București, p.16

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
6 din 149 sistemul de relații internaționale și dificultatea de a delimita riscuril e și
amenințările de tip clasic de cele asimetrice și hibride”4.
Corupția , forma principală de manifestare a crimei organizate,
vulnerabilizează statul, generează prejudicii economiei și afectează potențialul de
dezvoltare a țării, buna guvernanță, decizi a în folosul cetățenilor și comunităților,
precum și încrederea în actul de justiție și în instituțiile statului. În plan extern,
persistența corupției are impact negativ asupra credibilității și imaginii țării
noastre. Alte vulnerabilități derivă din excl uziunea și polarizarea socială, gradul de
sărăcie, declinul demografic, migrația forței de muncă specializate, disparitățile
socio‐economice între regiuni ș i județe, fragilitatea spiritului și solidarității civice.5
Toate aceste vulnerabilități , recunoscut e de altfel, de statul Român pot fi
exploatate la un moment dat de către un agresor de tip hibrid. În acest sens se
apreciază în Doctrina Armatei României faptul că, „delimitările dintre acțiunile
actorilor statali și non -statali – insurgenți, teroriști și membri ai crimei organizate sunt
dificil de evidențiat, existând posibilitatea confruntării cu un adversar care utilizează
mijloace convenționale și neconvenționale. Această situație poate determina apariția
unui amalgam de amenințări, stimulate de actori întâmplători sau necoordonați, sau
amenințări hibride când sunt utilizate într -o manieră simultană și coordonată de către
un adversar determinat. Acești adversari vor utiliza amenințările hibride pentru a
exploata vulnerabilitățile proprii, iar situarea l or în afara cadrului legal și etic
democratic le permite să genereze provocări de natură militară în moduri dificil de
anticipat. Contracararea amenințărilor hibride este posibil să solicite concentrarea
eforturilor pentru acțiuni cu efect în domeniul cogn itiv, cărora le va urma câștigarea
încrederii populației. Totodată, adversarii pot opta pentru o strategie pe termen lung,
prin care să evite înfrângerea în locul câștigării victoriei. Este posibil ca succesul în
contracararea amenințărilor hibride să nu f ie obținut prin întrebuințarea numai a

4 Administrația prezidențială, Strategia națională de apărare a țării pentru perioa da 2015 -2019, București , p.11
5 Ibidem , p.16

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
7 din 149 instrumentului militar, fiind necesară o abordare cuprinzătoare, sprijinită inclusiv de
operații informaționale ”.6
În general, se apreciază că, p rimul pas în dezvoltarea unui sistem sau
corectarea anumitor deficiențe este identificarea vulnerabilității sau a deficienței,
recunoașterea că ea există pentru a fi corectată. Sub acest aspect, f aptul că această
vulnerabilitate de a ră spunde la o amenințare hibridă este recunoscută de către
Statul Român reprezintă un lucru po zitiv. Cu această vulnerabilitate se confruntă
nu numai România dar și majoritatea statelor cu potențial economic și militar mult
mai puternic decât România, cum este cazul SUA, Rusia ș.a. De ce provoacă atâtea
probleme acest tip de conflict? Din simplul f apt că nu are reguli clar definite,
componentele și modul de acțiune se updatează permanent în funcție de reacție și
răspuns. Pur și simplu pentru faptul că este un așa zis război „cameleon” care se
adaptează permanent situației și este cu un pas înaintea forțelor convenționale.
Acest prim pas pentru a lupta împotriva ac estor amenințări hibride este fă cut,
România propunându -și în viitorul apropiat dezvoltarea capabilităților necesare
înfruntării acestor amenințări, astfel că în același document și anume St rategia
Natională de Apărare a României, la art. 73 se precizează faptul că una dintre
direcțiile de acțiune pentru asigurarea securității naționale este „dezvoltarea
capabilităților necesare pentru a reacționa în cazul unor amenințări asimetrice de
tip hi brid”7.
În această lucrare am tratat pe scurt unele aspecte referitoare la amenințarea
hibridă și războiul hibrid, am încercat să delimităm unele concepte care sunt auzite
destul de des în relaț ie cu ră zboiul hibrid, de asemenea am analizat posibilitatea
folosirii forțelor convenționale avute la dispoziție împotriva unor com ponente ale
amenințării hibride și nu în ultimul rând am încercat să facem câteva propuneri
privind posibilitatea constituirii de forțe capabile să confrunte o amenințare
hibridă. De ase menea am identificat o serie de măsuri necesare gestionării unui
război de tip hibrid.

6 S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București, 2012, p. 33
7 Administrația prezidențială, Strategia națională de apărare a țării pentru perioada 2015 -2019, București, p.18

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
8 din 149 Am structurat această lucrare pe trei capitole. În primul capitol am definit
războiul hibrid și amenințarea hibridă, am încercat să explic ăm ponderea
componentel or și modul în care acestea pot fi acestea folosite . Capitolul doi se
referă la tipul de forțe de tip hibrid și anume la unele variante privind modul de
organizare și înzestrare a acestora. Tot în acest capitol am făcut o prezentare a unui
conflict recent , despre care nu putem spune că s -a încheiat (conflictul din Ucraina),
încercând să scoatem în evidență aspectele hibride ale acestuia , iar în ultimul
capitol am analizat capabilitățile și posibilitățile de angajare ale eșaloanelor tactice
(divizie de infanterie, b rigadă mecanizată și batalion de infanterie ) împotriva
fiecărei compo nente a unei amenințări hibride. T otodată am încercat să analizăm
cu ce tipuri de forțe și elemente pot fi augmentate aceste eșaloane pentru a putea
duce acțiuni de luptă împotriva unui p osibil advesar hibrid.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
9 din 149

CAPITOLUL 1
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND
CONFLICTUL HIBRID

„Pentru a putea fi combătute, amenințările hibride trebuie înțelese”.8 Pentru a
le înțelege trebuie să le cunoaștem componentele și modul lor de ac țiune, de
asemenea trebuie să diferențiem termeni i relaționați acestui subiect .
Componentele amenințării hibride nu le găsim și nici nu le vom găsi în
manualele de luptă sau în regulamentele militare. Ceea ce o să găsim vor fi doar
păreri și definiții dat e acestui concept de către diverse persoane care au studiat
acest fenomen, au încercat să -l explice și să găsească soluții care până acum nu
prea au dat rezultate. Unul din motivele pentru care găsirea de soluții întâmpină
dificultăți este faptul că, perma nent sunt introduse noi componente ingenioase
odată cu evoluția tehnologică și nu numai. Acest tip de război este într -o continuă
modificare și evoluție atât ca și componente cât și ca mod de acțiune.
Acest prim capitol al lucrării este menit să familiari zeze cititorii cu termenii
specifici folosiți în această lucrare. De asemenea, în acest capitol am încercat să
explicăm detaliat componentele amenințării hibride , pe care noi le -am identificat
până în acest moment și să delimităm anumiți termeni care pot c rea sau crează
confuzii.

8 Buletinul Universității Național e de Apărare „Carol I“, septembrie 2014, Col.dr. Valerică Cruceru, Despre
conceptul de război hibrid în gândirea militară americană, p.29

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
10 din 149

1.1 . Conflictul hibrid – delimitări conceptuale

Dacă vorbim despre amenințare hibridă și război hibrid trebuie să înțelegem
termeni ca: război simetric și asimetric, război /mijloace convenționale și
neconvenționale, forțe/acțiun i regulate și neregulate, operații informaționale,
operații speciale, terorism, gherilă, criminalitate, migrație, etc.
a. Amenințare hibridă / război hibrid
În primul rând diferența dintre amenințare hibridă și război hibrid se poate
face ușor afirmând faptul că, amenințarea hibridă este cea care generează un
război hibrid .
Analizând conflictele recente, specialiștii internaționali au căzut de acord că
amenințările generatoare de războaie pot fi împărțite în convenționale,
neconvenționale și hibride, ultimele considerate a fi preponderente în viitorul
imediat.9
Acest concept al războiului hibrid a apărut și s -a dezvoltat în gândirea
militară americană a ultimului deceniu, ca un răspuns teoretic la necesitatea de
adaptare a forțelor SUA la noile realități ale u nui mediu neclar de confruntare.
Vârful de lance în dezvoltarea conceptului analizat l -a constituit o echipă din
Corpul de Infanterie Marină al SUA, condusă de către Frank G. Hoffman și James
N. Mattis, aceștia fiind considerați părinții conceptului de răz boi hibrid.
Sintagma " război hibrid " este un concept care nu are o definiție unanim
acceptată, însă subscrie legităților războiului și se explică în mod deosebit prin
„legea flexibilității și interdependențelor active ”, evidențiind caracterul complex al
războiului sub diferitele lui forme de exprimare, de la cel informațional la cel
economic, de la amenințările cu folosirea forței la agresiuni mediatice și
psihologice, de la insurgențe și gherilă la confruntarea armată propriu zisă.

9 Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“, septembrie 2014, Col.dr. Valerică Cruceru, Despre
conceptul de război hibrid în gândirea militară americană, p.29

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
11 din 149 Războiul hibrid încorpor ează o plajă de moduri diferite de război incluzând
capabilități convenționale, tactici, tehnici și proceduri neregulate, acte teroriste
incluzând violența confuză și coercitivă, precum și activități criminale.10
În opinia altor autori, războiul hibrid reprezintă „o combinație de conflicte
armate simetrice și asimetrice, în cadrul cărora forțele de intervenție desfășoară
operații militare tradiționale împotriva unor forțe militare și ținte inamice, în timp
ce acționează simultan și decisiv pentru a obține co ntrolul populației indigene din
zona de operații, prin operații de stabilitate”.11
Concluzionând, putem spune că războiul hibrid , presupune o angajare
complexă într-o confruntare, nedeclarată de către state sau alți actori, unde, cel care
generează agresiun ea urmărește obținerea unor efecte sinergice prin exploatarea
combinată a slăbiciunilor societale (tensiuni etnice, instituții slabe și corupte,
dependența economică/energetică e tc.) cu cele militare, dar acestea din urmă
nefiind asumate în mod explicit.
Revenind la termenul de amenințare hibridă , Doctrina Armatei României
definește amenințarea ca fiind „un pericol potențial, exprimat prin acțiuni, gesturi,
cuvinte, care are sursă/autor, scop, obiective și o țintă”.12 În DEX găsim cuvântul
hibrid explicat as tfel: I. adj., s. m. (organism) rezultat prin hibridare; bastard,
metis. II. adj. 1. care aparține la două categorii, tehnologii, clase diferite. 2. din
elemente eterogene, disparate; lipsit de armonie. ◊ (despre cuvinte) prin
contaminare sau încrucișare, din elemente caracteristice unor tipuri flexionare sau
unor construcții diferite.
În literatură există o mulțime de definiții date acestui concept de diferiți
analiști și autori. Astfel, în doctrina din 2011, armata SUA definea amenințarea
hibridă ca fiin d „combinația diversă și dinamică a forțelor convenționale,

10 James N. Mattis & Frank Hoffman, Future Warfare: The Rise of Hybrid Wars , U.S. Naval Institute, Proceedings
Magazine, November 2005,p2
11 Colonel John J. McCuen, USA, Retired, Hybrid Wars , Military Rev iew, March -April 2008, United States Army
Combined Arms Center, Fort Leavenworth, Kansas, pp. 107 – 108
12 S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București, 2012, p. 140

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
12 din 149 asimetrice, a elementelor criminale, sau o combinare a acestor forțe și elemente
unificate pentru a realiza și beneficia reciproc de efectele produse” .13
Pe de altă parte, amenințarea hibridă poate fi definită ca reprezentând
activitatea concertată a unui adversar statal sau non -statal ce încorporează într -o
manieră adaptativă și rapidă elemente diverse și dinamice ce țin de convențional,
asimetric, terorism și criminalitatea organizată, precum și d e mijloace non -militare,
simultan, folosind întregul spectru de conflict ca o forță unificată pentru a -și atinge
obiectivele.14.
Cu alte cuvinte amenințarea hibridă reprezintă o fuziune de elemente,
acțiuni și mijloace convenționale și neconvenționale capab ilă să acționeze sinergic
împotriva unui stat sau împotriva unei organizații, fiind capabilă să se adapteze
permanent în funcție de reacția adversarului, neținând cont de legile internaționale,
de legile războiului sau de legile statului agresat fiind capa bilă de orice fel de
acțiune pentru a -și atinge obiectivele propuse. Scopul acesteia nu este înfrângerea
adversarului ci hărțuirea și uzarea acestuia pe o perioadă mai îndelungată acționând
multidimensional (politic, economic, etnico -cultural, informaționa l-mediatic,
tehnologic, strategic, operațional, ș.a.)
Amenințările hibride , agreate ca reprezentare la nivelul Comandamentului
Aliat pentru Transformare (ACT) al NATO, se definesc în marja unei abilități a
unuia sau a mai multor actori statali, sau a unui grup de actori non -statali, de a
folosi un amestec de acțiuni (convenționale și neconvenționale) în spațiul de luptă
și dincolo de sfera acestuia, cu efecte negative asupra ciclului decizional al
adversarului, în scopul atingerii obiectivelor vizate15.
Pe de altă parte, amenințările hibride sunt produsul unei mari varietăți de
circumstanțe nefavorabile și de acțiuni existente, așa cum sunt terorismul, migrația,
pirateria, corupția, conflictul etnic și nu numai. Amenințările hibride nu sunt

13 U.S. Army, Field Manual 3-0 Operations C -1 (GPO, Washington, DC: February 2011), pp. 1-5
14 Dr. Petre Duțu, Amenințări asimetrice sau amenințări hibride : delimitări conceptuale pentru fundamentarea
securității și apărării naționale , București : Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", 2013, p.48
15 Gabriel ANGHEL, Particularită ți ale conflictelor viitoare. Amenințările hibride. Război/conflict hibrid, disponibil
online la: http://www.mapn.ro /publicatii/1_20 11, pdf, p. 58., accesat de 21.01.2016

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
13 din 149 exclusiv un instr ument al actorilor asimetrici sau non -statali, ci se pot aplica de
actori statali și non -statali în egală măsură.16
Potrivit NATO, amenințările hibride sunt cele puse de adversari, cu
capacitate de a utiliza simultan mijloace convenționale și neconvenționa le de o
manieră adaptativă pentru a -și atinge obiectivele17. Adversarii NATO și ai
membrilor săi sunt capabili să amenințe de o manieră hibridă fără a fi obligatoriu
state, ci actori anonimi.
b. Amenințare asimetrică / război asimetric
Criticii conceptului de amenințare hibridă argumentează că această
construcție este, de fapt, un simplu război asimetric pus în practică prin operațiile
convenționale. Unii văd acest concept ca un subansamblu de război asimetric și nu
ca o amenințare unică într -un continuum opera țional. Unii critici afirmă că există
dovezi insuficiente pentru a susține ideea. Alții caracterizează conceptul ca un
spațiu pentru mediul activităților non lineare de amenințare într -un mediu
operațional sau locul de aplicabilitate al actorilor non -statali. Astfel, conflictul din
2006 între Israel și Hezbollah este exemplul de amenințare hibridă citat cel mai
adesea.
Ce reprezintă de fapt un război asimetric sau o amenințare asimetrică ?
Doctrina Armatei României definește amenințarea asimetrică ca fiind o
amenințare provenită din posibila utilizare a unor metode și mijloace substanțial
diferite de cele proprii cu scopul de a ocoli sau diminua tăria forțelor proprii, prin
exploatarea vulnerabilităților acestora și de a obține astfel un rezultat
disproporțio nat.18
Utilizând metode neconvenționale – deseori ilegale în conformitate cu
legislația internațională – și forțe neregulate, unii dintre adversari vor încerca să
diminueze avantajul militar prin subminarea coeziunii alianței/coaliției, a hotărârii
de a ac ționa, a credibilității și influenței acesteia. Amenințarea pe care un astfel de

16 Gabriel ANGHEL, Particularități ale conflictelor viitoare. Amenințările hibride. R ăzboi/conflict hibrid, disponibil
online la: http://www.mapn.ro /publicatii/1_2011, pdf, p. 5., accesat de 21.01.2016
17 IMSM -0292 -2010, Hybrid threats description and context, May 31, 2010
18 S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București, 2012, p. 141

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
14 din 149 adversar o reprezintă pentru forțele armate și societatea civilă este una asimetrică,
întrucât nu poate fi contracarată prin metode echivalente.
Amenințarea asimetrică este de finită de următoarele caracteristici:
a) natura adversarului, acesta fiind recunoscut, identificat și combătut cu
dificultate sau nu este dispus să negocieze;
b) natura idealurilor și obiectivelor adversarului, acestea intrând în coliziune
cu valorile, cre dința, prioritățile și constrângerile legale și morale larg acceptate;
c) metodele neconvenționale angajate pentru contracararea unui avantaj
cantitativ și calitativ.19
Amenințarea asimetrică mai poate fi definită ca „evantaiul larg și
imprevizibil al opera țiilor militare, paramilitare și de informație, conduse de
națiuni, organisme, indivizi sau de forțe indigene sau de plasare sub comanda lor,
ce vizează în mod specific slăbiciuni și vulnerabilități într -o guvernare inamică sau
într-o forță armată”.20
În ge neral, o confruntare asimetrică se produce atunci când o parte
folosește tactici sau arme neașteptate sau neobișnuite pentru a suprima, reduce sau
depăși superioritatea opozantului.
Pentru a diferenția amenințarea hibridă de cea asimetrică putem spune că
amenințarea hibridă o poate include și pe cea asimetrică sau putem spune că o
amenințare asimetrică este și cea de tip hibrid. Amenințarea asimetrică nu este
obligatoriu compusă din mai multe tipuri de forțe, mijloace și acțiuni. De exemplu,
simpla detonare a unui IED reprezintă o acțiune asimetrică dar nu și hibridă.
c. Război convențional / Război neconvențional
Pentru a înțelege pe deplin toți acești termeni este necesar să amintim ce
reprezintă un război convențional și neconvențional . Astfel războiul
conve nțional este o formă de război purtat cu mijloace de luptă și tactici
convenționale între două sau mai multe state suverane. Forțele ambelor părți
beligerante sunt clar definite și se luptă în principal împotriva forței armate a

19 S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București, 2012 , p. 31
20Michael L. KOLODZIE, Commentary The Asymmetric Threat, disponibil on line la:
http://www.almc.army.mil/alog/issues/JulAu g01 /MS628.htm , p.1., accesat la 11.11.2015

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
15 din 149 celeilalte părți. Se folose sc arme convenționale și nu
arme chimice , biologice sau nucleare .
Scopul general al războiului convențional este de a distruge forța militară a
oponentului, eliminând capacitatea acestuia d e a se angaja în luptă. Pentru a obține
capitularea celeilalte părți, una sau mai multe părți pot apela la tactici de luptă
neconvenționale.
Termenul de neconvențional ascunde o gamă foarte largă de posibilități.
Exemple de războaie neconvenționale pot fi cele informaționale, psihologice,
economice și asimetrice, iar mai nou apărute radioelectronic, cibernetico –
informational, psihotronic, geofizic.
Războiul hibrid poate fi o combinație a tuturor felurilor de războaie, acțiuni,
mijloace, forțe, iar regula pr incipală este că nu există o regulă de combinare a
acestora. Pur și simplu se adaptează în funcție de resursele avute la dispoziție, de
reacția advers arului, de efectele avute, etc.
d. Actorii conflictului hibrid
Cine sunt actorii și de ce se alege a acționa sub forma unui război hibrid?
Actorii care pot recurge la un război hibrid sunt de natură statală sau non-
statală . În ultima perioadă statele puternice aleg din ce în ce mai des să recurgă la
război hibrid împotriva altor state atunci când situația și cond ițiile o impun. Un
astfel de exemplu este războiul hibrid condus de Rusia împotriva Ucrainei și există
speculații că se va extinde și asupra țărilor Baltice.
Unele forțe armate statale, în special cele aparținând unor regimuri totalitare
sau ale unor stat e cu guvernări defectuoase, pot desfășura concomitent cu acțiunile
convenționale și acțiuni asimetrice, în sprijinul îndeplinirii unor obiective militare
convenționale. Operațiile majore de tip combatant pot fi exacerbate, perpetuate sau
exploatate prin ac țiuni asimetrice, în scopul menținerii instabilității prin intermediul
insurgenței, terorismului, criminalității și dezordinii sociale.
Actorii non -statali pot fi diferite organizații teroriste sau nu care la rândul lor
pot fi susținute sau nu de diferite state și care pot acționa pe teritoriul unuia sau a
mai multor state. Actorii non -statali operează acum sisteme de armament

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
16 din 149 sofisticate, pot controla teritorii și populații și pot deține tehnologie letală și
sofisticată care odată țineau numai de domeniul apărării și se regăseau în dotarea
forțelor armate regulate.
e. De ce conflict hibrid ?
Motivele pentru care se recurge la un a stfel de conflict sunt diferite. Aici nu
mă refer la motivele pentru care unele state sau organizații aleg să -și îndeplinescă
scopur ile prin agresiune21, ci mă refer la alegerea acestora de a recurge la o
agresiune de tip hibrid. Majoritatea acțiunilor componentelor amenințării hibride se
doresc a acționa în ascuns pentru realizarea surprinderii și producerea de efecte
deosebit de puter nice care pe lângă faptul că produc victime, afectează și emoțional
prin crearea de efecte psihologice.
Unele state aleg această variant ă pentru a se sustrage acuzațiilor celorlalte
state, în majoritatea cazurilor, dacă nu în toate, aceste state nu recuno sc implicarea
lor în conflictul respectiv. Acest lucru se leagă și de faptul că, componentele
amenințării hibride, forțele cu care acționează și acțiunile acestora sunt extrem de
greu de identificat și contracarat. Există și organizații care recunosc totuș i
implicarea lor în astfel de conflicte și revendică atacurile, ca de exemplu
organizațiile teroriste de genul Al -Qaida sau Statul Islamic. Aceștia chiar doresc să
le fie recunoscute acțiunile pentru a demonstra lumii de ce sunt ei în stare, ce
putere au ș i că dorințele lor trebuie luate serios în considerare. Aceștia acționează
de cele mai multe ori susținuți de alte state sau organizații care bineînțeles că nu
vor recunoaște implicarea lor.
Un alt motiv pentru care se recurge la un război hibrid este fapt ul că se pot
îndeplinii obiectivele propuse chiar și fără implicarea forțelor armate regulate și
fără folosirea conflictului armat. Folosirea forțelor regulate presupune un mare
efort financiar din partea statului respectiv și automat recunoașterea acțiuni lor sale.
De exemplu un stat poate agresa hibrid un alt stat prin acțiuni cibernetico –
informaționale, media, acțiuni psihologice, forțe pentru operații speciale și de ce nu

21 Atac împotriva unei persoane sau a unui stat; folosire a forței armate de către un stat sau o coaliție de state
împotriva suveranității, integrității teritoriale și independenței politice a unui alt stat; ata c asupra persoanelor sau
bunurilor; acțiune exterioară care primejduiește echilibrul și integritatea unui sistem viu.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
17 din 149 psihotronice și geofizice. După cum se poate vedea nu sunt forțe convenționale,
dar efectul sinergic ale acestora pot duce la îndeplinirea unor obiective strategice
propuse.
Acest tip de amenințare poate avea efect și poate uza o forță mult superio ară
din punct de vedere tehnologic, numeric și bine pregătit ă asupra căr eia metodele
conve nționale nu ar da nici un rezultat . Acesta este încă unul din motivele alegerii
unui conflict hibrid. Multe state sau organizații nu au puterea militară de a lupta
împotriva statelor puternice ca SUA sau Rusia, astfel aleg această variantă cu
acțiuni simpl e, pe mai multe planuri, hărțuind și uzând în permanență aceste forțe
mai puternice, în speranța că se va ajunge la o înțelegere, compromis sau pur și
simplu forțele respective vor fi retrase din zona respectivă.
Acest tip de conflict se poate duce cu efor t financiar mult mai redus dacât un
război convențional și fără multe pierderi omenești , astfel că , acesta poate fi un alt
motiv pentru care se poate alege varianta războiului hibrid. În contrast însă, un
război hibrid poate fi și un imens consumator de r esurse financiare, dar cu efecte
puternice. Astfel că statele care își permit antrenează într -un coflict hibrid
majoritatea componentelor pe care le au la dispoziție, putând îndeplini astfel mai
multe obiective strategice în același timp sau mai multe obie ctive de dimensiuni
mai mici care sinergic vor îndeplini obiectivul strategic propus.

1.2. Componentele convenționale și neconvenționale ale ameninț ării hibride

Pentru a exista o amenințare hibridă, trebuie îndeplinită condiția ca hibridul
de forțe/mijlo ace să cuprindă cel puțin două din componentele prezentate în acest
subcapitol . Pentru a avea eficiență amenințarea hibridă trebuie să cuprindă cât mai
multe componente, atât convenționale cât și neconvenționale, iar abordarea trebuie
să fie multidimension ală astfel încât domeniile afectate să fie cât mai multe și dacă
este posibil acționate simultan.
Având capacitatea de a se adapta rapid noilor situații, componentele
amenințării hibride se actualizează permanent. Nu putem închide lista cu
componentele ac esteia. Puteam doar să le enumerăm pe cele identificate până în

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
18 din 149 prezent, lista rămânând deschisă. Tehnologia și inventivitatea actorilor participanți
la astfel de conflicte produc în permanență noi componente care vor putea fi
integrate în conflictul hibri d.
Cum spuneam anterior amenințarea hibridă constă într -o fuziune de acțiuni
executate de componente convenționale sau regulate și componente
neconvenționale .
a. Componentele convenționale
Forțele convenționale/regulate conform Doctrinei Armatei României sunt
forțe, altele decât cele nominalizate în mod expres de autoritățile naționale, ca fiind
abilitate pentru executarea operațiilor speciale, precum și forțe care nu folosesc
armament nuclear pentru îndeplinirea misiunilor.22 Sunt forțele armate ale unui s tat
sau a unei alianțe care se identifică printr -un echipament specific, cu funcții
specifice militare cu capabilități ofensive și defensive care servesc interesele
statului respectiv și acționează în legitimitatea acestuia.
Din cadrul forțelor convenționa le fac parte :
 Forțele terestre ;
 Forțele navale ;
 Forțele aeriene.
În continuare o să prezentăm pe scurt aceste componente deoarece sunt
cunoscute și medi atizate, iar informații despre compunerea, înzestrarea și modul de
acțiune al acestora pot fi găsite atât în mijloacele mass -media, în literatura de
specialitate și în unele dintre cazuri chiar în doctrinele acestor forțe, fiind puse la
dispoziție și pe internet .
Forțele Terestre constituie una din componentele de bază ale Armatei
României. Activitatea acestora este fundamentată și se desfășoară pe baza unor
principii doctrinare specifice, care cuprind toate aspectele sale de bază respectiv
organizarea și dotarea, pregătirea și executarea operațiilor militare.23

22 S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București , 2012, p. 154
23 FT-1, Doctrina operațiilor forțelor terestre , București, 200 6, p.12

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
19 din 149 Forțele Terestre, având ponderea majoritară în totalul efectivelor Armatei
României, constituie categoria de forțe ale armatei prezentă pe întregul teritoriu
național.
Forțele Terestre, componenta de bază a armatei , sunt destinate să execute
întreaga gamă de operații, cu caracter terestru și aerop urtat, independent și întrunit
sau combinat – în compunerea unor forțe multinaționale, NATO sau UE, precum și
sub mandat ONU, pe teritoriul național sau în afara acestuia, în orice zonă și pe
orice direcție, pentru apărarea armată a țării sau a alianței, p romovarea valorilor
păcii și stabilității internaționale și a intereselor strategice ale României.
Forțele Terestre reprezintă o componentă interarme a Armatei României cu
o mare capacitate de comandă, de manevră și de protecție, precum și cu putere de
lovire la toate eșaloanele, aptă să realizeze prezența, extinderea, continuitatea și
dominația în teren, să se proiecteze rapid în orice zonă în care interesul alianței o
cere și să genereze atât grupări care să răspundă cerințelor în situații de criză, cât și
forțe redimensionate pentru starea de război. De asemenea, au posibilitatea să
participe în mod decisiv și cu un cost cât mai scăzut la prevenirea, descurajarea și
zădărnicirea agresiunii armate împotriva României și a aliaților ei.24
Misiunile principa le ale Forțelor Terestre sunt următoarele:25
 participarea la lupta armată pentru apărarea țării sau a spațiului integrat al
Alianței și promovarea intereselor României și ale aliaților privind pacea și
stabilitatea regională;
 participarea la asigurarea secu rității României pe timp de pace;
 participarea la promovarea stabilității regionale și a celei globale prin alte
mijloace decât lupta armată;
 participarea la sprijinirea instituțiilor statului și a autorităților locale în caz de
urgențe civile.
Forțele nav ale constituie categoria de forță armată, destinată să desfășoare
acțiuni militare, împreună cu celelalte categorii de forțe sau independent, în cadrul

24 FT-1, Doctrina operațiilor forțelor terestre , București, 200 6, p.13
25 Ibidem , p.14

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
20 din 149 sistemului național de apărare ori în compunerea unor grupări multinaționale, la
pace, în situații de cr iză și pe timp de război, în apele naționale, maritime și
fluviale, în spațiul terestru adiacent și cel aerian aferent, precum și în afara
acestora.
Element consacrat al puterii militare a națiunii, Forțele Navale reprezintă un
instrument militar și de pol itică externă a statului. Ele dispun de anumite atribute
operaționale, care, adăugate la misiunile ce le pot îndeplini, le fac de neînlocuit în
apărarea intereselor proprii sau ale aliaților .
Misiunile Forțelor Navale derivă din misiunile generale ale Arma tei
României și constau în :
 contribuția la securitatea României în timp de pace;
 apărarea României și a aliaților săi;
 promovarea stabilității regionale și globale, inclusiv prin utilizarea diplomației
navale;
 sprijinirea instituțiilor statului și a auto rităților locale în caz de urgențe civile.26
Forțele Aeriene reprezintă o categorie importantă de forțe ale Armatei
României, care acționează în și din spațiul aerian și integrează acțiunile desfășurate
în acest spațiu de către celelalte categorii de forțe ale armatei.
Ele sunt destinate să apere suveranitatea statului în spațiul aerian național și
să mențină integritatea acestuia, încă din timp de pace, să obțină/mențină controlul
asupra unei părți a spațiului aerian de interes strategic în situații de criz ă/conflict
armat, să reducă potențialul militar al agresorului și să sporească eficacitatea
celorlalte forțe ale sistemului apărării naționale, pe timpul gestionării
crizelor/ducerii acțiunilor militare.27
Obiectivele și activitățile sau misiunile Forțelor Aeriene în timp de pace :
Pentru realizarea unei capacități de descurajare și reacție credibilă, adecvată
situațiilor concrete, în timp de pace, Forțelor Aeriene le revin următoarele
obiective:

26 FN-1, Doctrina pentru operații a forțelor navale, București, 2004, p.14
27 FA-1, Doctrina forțelor aerien e, București, 2000 , p.14

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
21 din 149  Creșterea potențialului și asigurarea capacității operaționale a Forțelor Aeriene ;
 Asigurarea suveranității statului român în spațiul aerian național și a integrității
acestuia ;
 Integrarea în structurile euroatlantice ;
 Participarea la prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor dezastrelor și a
noilor riscuri ș i amenințări în situații excepționale ;
 Obiectivele și activitățile sau misiunile Forțelor Aeriene în situații de criză .
În situații de criză , Forțele Aeriene continuă îndeplinirea obiectivelor,
activităților și misiunilor din timp de pace, unele din acest ea cu intensitate sporită,
concomitent cu trecerea la îndeplinirea și a altor obiective care fac posibilă
gestionarea sau participarea la gestionarea acestor situații prin executarea
diferitelor misiuni, pe baza și în limitele mandatului primit de la autor itățile
constituționale, în virtutea unor prevederi legale în domeniu, aflate în vigoare și
recunoscute de părțile angajate, astfel:
 Creșterea potențialului și asigurarea capacității operaționale a Forțelor Aeriene ;
 Asigurarea suveranității statului român în spațiul aerian național, a integrității
acestuia și apărarea teritoriului național ;
 Participarea la realizarea unei noi arhitecturi de securitate regională, zonală,
continentală ;
 Participarea la prevenirea, limitarea și înlăturarea efectelor acțiunii factorilor
implicați în situațiile de criză și a catastrofelor ;
Obiectivele și misiunile Forțelor Aeriene la război :
La război, Forțele Aeriene au obiective adecvate situației concrete de ducere
a luptei armate pentru apărarea independenței, suveranității naționale și integrității
teritoriale, astfel:
 Menținerea controlului asupra spațiului aerian propriu și extinderea controlului
asupra spațiului aerian corespunzător zonei de conflict armat ;
 Reducerea potențialului militar și economic al agresorului și am plificarea
capacității acționale a celorlalte categorii de forțe ale armatei sau elemente ale
sistemului național de apărare ;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
22 din 149  Amplificarea capacității acționale a Forțelor Aeriene ;
 Asigurarea capacității de operare și a altor acțiuni/activități esențiale ;
 Menținerea controlului asupra spațiului aerian propriu și extinderea controlului
asupra spațiului aerian corespunzător zonei de conflict armat ;
 Reducerea potențialului militar și economic al agresorului ;
 Amplificarea capacității acționale a celorlalte c ategorii de forțe ale armatei sau
forțe ale sistemului național de apărare ;
 Amplificarea capacității acționale proprii ;
 Asigurarea capacității de operare și a altor acțiuni/activități esențiale ;
Obiectivele și activitățile sau misiunile Forțelor Aeriene în perioada post
război/post conflict armat :
După încheierea conflictului și restabilirea păcii, Forțele Aeriene își refac
capacitatea operațională cel puțin la nivelul minim necesar asigurării descurajării și
reacției adecvate respingerii oricărei agresi uni. Acestora le revin următoarele
obiective, în majoritate specifice perioadei de pace:
 Refacerea capacității operaționale a Forțelor Aeriene ;
 Asigurarea suveranității statului în spațiul aerian național și a integrității
acestuia ;
 Reluarea colaborării cu Forțele Aeriene ale celorlalte state ;
 Participarea la prevenirea, limi tarea și înlătura rea efectelor dezastrelor și a unor
riscuri și a menințări în si tuații excepți onale;
b. Componentele neconvenționale
Componentele neconvenționale reprezintă to ate celelalte forțe și arme altele
decât forțele regulate/convenționale . În literatura de specialitate componentele
acestora au fost grupate în diferite categorii. Luând în considerare modul acestora
de acțiune, org anizarea lor sau alte criterii, unele din tre componente se regăsesc
sau sunt incluse în altele dintre ele, ca de exemplu din cadrul forțelor paramilitare
pot face parte insurgenții și gherilele. Pentru o mai bună delimitare a acestora, noi
le-am grupat în felul următor :
 Armele de distrugere în ma să (ADM) ;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
23 din 149  Forțele pentru operații speciale (FOS) ;
 Forțe neregulate:
– forțele paramilitare;
– insurgenții;
– teroriștii ;
– gherilele ;
– mercenarii;
– partizanii;
– crima organizată.
 Alte tipuri de mijloace și acțiuni:
– informaționale ;
– psihologice ;
– economice ;
– radioe lectronice ;
– cibernetico -informationale ;
– psihotronice ;
– geofizice ;
– migrația.
Armele de distrugere în masă (ADM)

Pe viitor, echilibrul puterii militare între state va fi influențat decisiv de
posesia armelor de distrugere în masă – ADM, de situația statelor – interesele
geopolitice ale acestora și alianțele între acestea, respectiv de alte amenințări.
ADM și mijloacele de întrebuințare a acestora vor prolifera semnificativ dacă
nu sunt supuse unui control strict. Un număr limitat de state vor putea dezvolta
capabilități nucleare militare fără un ajutor extern, însă un număr semnificativ au deja
posibilitatea de achiziție a armelor biologice și chimice. Sistemele balistice de
întrebuințare a ADM își vor mări raza de acțiune, iar utilizarea sistemelor de
întrebu ințare non -balistice, în special cele non -militare28, va deveni mult mai

28 De exemplu: aeronave civile, nave sau di spozitive improvizate.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
24 din 149 răspândită. Dacă actorii non -statali vor achiziționa ADM, aceștia vor fi mult mai
dificil de identificat și descurajat decât un actor statal, ei reprezentând o amenințare
strategică la adresa securității globale.29
Termenul arme de distrugere/de nimicire în masă este uneori dificil de descris.
Elaborată în anul 1948 de Comisia Națiunilor Unite pentru Armament Convențional,
definiția oficială se referă la „armamente nucleare explozive, ba zate pe material
radioactiv, arme chimice sau biologice letale și orice altă armă dezvoltată în viitor cu
caracteristici comparabile ca efect distructiv armei atomice sau celorlalte de mai
sus”30.
Armele de distrugere în masă sunt acele arme care au un pote nțial înalt de
distrugere sau pot fi folosite astfel încât, cu ajutorul lor, să fie anihilat un număr
mare de oameni. Printre armele de distrugere în masă se numără explozibili
puternici sau armele nucleare, armele biologice, chimice și radiologice. În caz ul
acestora, mijloacele de propulsie sau de transport nu se iau în considerare ca
făcând parte din arma propriu -zisă, atunci când acestea sunt o parte separată și
divizibilă a sistemului.31
După cum reiese și din definiția de mai sus, armele de distrugere î n masă se
împart în patru mari categorii: chimice, biologice, radiologice, nucleare.
Odată cu încheierea Războiului Rece, amenințarea reprezentată de armele de
distrugere în masă s -a transformat dramatic, datorită apariției unor arme noi, cu
dezvoltarea fă ră precedent a rețelelor criminale transnaționale și a organizațiilor
teroriste și diminuarea capacității unor state de a controla arsenalele de care dispun.
În mâinile organizațiilor radicale, armele de distrugere în masă pot distruge mii de
vieți omeneșt i și proprietăți în valoare de zeci de milioane de lei. De asemenea,
folosite fără discernământ, aceste arme pot distruge mediul înconjurător și pot
determina paralizia comerțului internațional.

29 S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București, 2012, p. 29
30 Baylis și Smith, în John Baylis et al, 2007, p 232
31 Department of Defense – “Dictionary of Military and Associated Terms: Joint Publication 1 -02”, (As Amended
Through 14 April 2006, promulgated for mandatory use by the Office of the Secretary of Defense, Military
Departments, Joint Staff, publicat de US Government Printing Office, Washington, DC 20402, disponibil on line la:
http://www.dtic.mil/doctrine/jel/doddict accesat la 18.11.2015 .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
25 din 149 Folosite într -un conflict hibrid acestea pot influența decisi v modul de acțiune
al unor state, pot da naștere unor noi conflicte sau le pot încheia pe altele. Chiar și
amenințarea cu folosirea acestora are o influență semnificativă. Folosirea unei
astfel de arme pe teritoriul unui stat ar putea ține ocupate autorită țile acestuia o
perioadă destul de mare, timp în care agresorul își poate concentra efortul pe alte
direcții , iar apoi acțiunile statului respectiv vor fi probabil spre încercarea de a
pedepsi agresorul, ceea ce va da naștere unui nou conflict.
Forțele pentru operații speciale (FOS )

O altă componentă deosebit de importantă a amenințării hibrid e care este
folosită frecvent în ultima perioadă de către actorii de tip statal care agresează
hibrid alte state o reprezintă forțele pentru operații speciale. Totodată aceasta este
una din componentele de bază pentru a răspunde unei amenințări hibride.
Cu ajutorul acestor tip de forțe, infiltrate în teritoriul statu lui agresat se pot
îndeplini multe tipuri de obiective cu efect operativ și strategic, ca parte a un ui
război hibrid și nu numai .
Forțele pentru operații speciale sunt forțe special destinate, organizate,
instruite și echipate pentru a desfășura și sprijini operațiile speciale.32
Operațiile speciale reprezintă acțiuni militare executate de forțe special
desemnate, organizate, instruite și echipate, care utilizează tehnici de operare și
modalități de angajare diferite de cele ale forțelor convenționale. Aceste acțiuni
sunt executate în întregul spectru de operații militare, independent sau în cooperare
cu operațiile forțelor convenționale, pentru a îndeplini obiective politice, militare
psihologice sau economice. Implicațiile la nivel politico -militar ale acestor acțiuni
pot necesita angajarea în secret a forțelor pentru operații speciale sau utilizarea
unor tehnici de operare ascunse, precum și acceptarea unui nivel de risc fizic și
politic mai mare decât în cazul unor operații convenționale.33
Operațiile speciale sunt acțiuni militare executate de forțe special destinate,
organizate, antrenate și echipate ca re utilizează tehnici, tactici și proceduri distincte

32 S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București, 2012, p. 154
33 Ibidem , p.137

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
26 din 149 față de cele utilizate de forțele convenționale, în vederea îndeplinirii unor obiective
militare, politice, economice și informaționale, la nivel tactic, operativ și
strategic.34
Datorită naturii lor, op erațiile speciale sunt prin excelență întrunite. De
aceea, misiunile FOS nu se pot desfășura fără sprijin adecvat din partea
elementelor de aviație, informații, precum și logistice. În funcție de situație și de
misiune, operațiile speciale pot fi independe nte sau integrate.
Forțele pentru Operații Speciale pot executa misiunile specifice independent,
sau în alte situații, în cooperare cu forțele convenționale.
În contextul Operațiilor Întrunite Aliate, SOF desfășoară trei sarcini
principale: SR, DA și MA35:
Supraveghere și cercetare specială (Special reconnaissance – SR). SR
completează efortul și sistemul de colectare a informațiilor la nivel național și al
teatrelor de operații , prin obținerea unor date și informații semnificative la nivel
strategic și ope rativ, specifice, foarte bine definite și încadrate în timp. Misiunile
SR pot completa de asemenea, alte metode de colectare, când se manifestă anumite
constrângeri dictate de condiții meteo, teren dificil, măsuri ostile de contracarare,
etc. SR este o fun cțiune predominant HUMINT care are abilitatea de a plasa „ochii
pe țintă” într -un teritoriu ostil, interzis sau sensibil din punct de vedere politic.
SOF pot oferi analize oportune prin utilizarea inițiativei și a modului propriu de
evaluare, într -un mod în care alte elementele tehnice nu pot. Activitățile specifice
SR includ următoarele: cercetarea mediului natural în zona operațională, evaluarea
amenințării, evaluarea țintei, cercetarea post -lovitură.
Acțiuni directe (Direct Action – DA). Acestea sunt operații de mare precizie,
normal limitate în scop și durată . Acțiunile directe implică, în mod normal, o
retragere planificată din zona din vecinătatea imediată a obiectivului. DA se
concentrează asupra unor ținte specifice, bine definite, de valoare strat egică sau
operativă, sau în contextul unor operații tactice decisive. SOF pot desfășura acest e

34 Doctrina Forțelor pentru Operații Speciale, Bucure ști, 2003 , p.5
35 AJP- 3.5, Doctrina aliată în trunită pentru operații speciale , p 2.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
27 din 149 tipuri de misiuni independent sau cu sprijinul forțelor convenționale. Activitățile
DA includ următoarele: raiduri, ambuscade, asalturi directe , operații de diri jare
finală pentru angajarea țintei, operații de recuperare a personalului , distrugeri de
precizie.
Asistența militară ( Military Assistance – MA). MA reprezintă un ansamblu
larg de măsuri în sprijinul forțelor prietene în tot spectrul conflictului. MA pot fi
desfășurate de către, cu sau prin forțele prietene care sunt antrenate, echipate,
sprijinite sau întrebuințate într -o măsură variabilă de către SOF. Amploarea MA
este deci considerabilă și poate varia de la oferirea instruirii în domeniul militar
până la sprijinul material acordat angajării forțelor indigene active în operații
majore. Activitățile MA pot include următoarele: instruirea și consilierea.
Forțele pentru Operații Speciale sunt forțe care necesită o perioadă mare de
timp pentru a fi generate , cu costuri mult mai ridicate decât o unitate similară
convențională. Pentru realizarea acestui deziderat este necesar sprijinul continuu și
decisiv al factorilor politico -militari. Procesul de selecție, pregătire, dotare și
utilizare a Forțelor pentru Op erații Speciale este unul complex și de durată.
Principiile care guvernează procesul de selecție, pregătire, dotare și utilizare
a FOS sunt:
 Oamenii sunt mai importanți decât echipamentele ;
 Calitatea este mai importantă decât cantitatea ;
 Forțele pentru Ope rații Speciale nu sunt și nu pot deveni un produs de
masă ;
 Forțe pentru Operații Speciale competente nu pot fi create în timpul
situațiilor de criză.36
Acești factori au implicații directe asupra duratei necesare de pregătire a
unui operator FOS. În medie s unt necesari 4 -5 ani pentru pregătirea unui operator
FOS competent. Din această cauză se impune ca Forțele pentru Operații Speciale
să fie utilizate cu precădere pentru obiective de nivel strategic și operativ.

36 F.M. 5 -0 (101 -5) – Army Planning and Orders Production, International Special Operations Center, 2005 , p.41

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
28 din 149 Forțele neregulate
Acțiunile neregulate, așa cum le găsim definite în Doctrina Armatei
României, reprezintă u tilizarea sau amenințarea cu utilizarea forței de către forțe
neregulate, grupuri sau indivizi, de regulă motivați ideologic sau infracțional,
pentru a determina schimbarea sau menținerea une i anumite stări de lucruri, ce
constituie o provocare pentru guvernare sau autoritatea statului. Acțiunile
neregulate pot include insurgența, terorismul, criminalitatea, destabilizarea socială
sau regimurile nelegitime.37
Așadar, putem spune că, forțele ner egulate sunt formate din indivizi sau
grupuri de indivizi care nu sunt membri ai forțelor armate regulate și care
desfășoară acțiuni neregulate, îndeplinindu -și scopurile prin tactici de acțiune
indirecte și asimetrice.
Acțiunile forțelor neregulate nu sun t o formă mai mică de conflict decât un
război. La nivel tactic aceștia pot aplica tactici, tehnici și proceduri comune
forțelor regulate, dar fac acest lucru prin aplicații și mijloace asimetrice. De
asemenea forțele neregulate pot utiliza metode, cum ar fi război de gherilă,
terorism, sabotaj, subversiune, constrângere și activități criminale pentru a submina
și eroda putere a, influența și voința unui adversar de a -și exercita autoritate a
politică asupra unei populații relevant e.
Din cadrul forțelor nere gulate fac parte:
Forțele paramilitare :
Forțele paramilitare reprezintă forțe sau grupuri, distincte de forțele armate
regulate ale oricărui stat, dar asemănătoare lor ca și organizare, echipament, pregătire
și misiuni.38 Există forțe paramilitare non -statale ca de exemplu grupurile de
insurgenți, gherile, grupuri teroriste și mercenari. De asemenea există și multe tipuri
de forțe paramilitare statale sau mai bine zis agreate de stat, cum ar fi forțele de
securitate, poliția de frontieră, poliția, care nu su nt în mod specific parte din forțele
armate regulate ale statului respectiv. Există state mici, cum sunt Islanda, Monaco,

37 S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București, 2012, p. 139
38 TC 7 -100, Headquarters Department of th e Army, Hybrid Threat, Washington DC, 2010, p.2 -5

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
29 din 149 Haiti, Mauritius, care nu au forțe armate regulate dar păstrează diferite formațiuni sau
unități de forțe paramilitare.
Insurgenții:
În DEX insurgenții reprezintă persoanele care participă la o
insugență/insurecție ; nume dat coloniștilor americani care s -au ridicat împotriva
Angliei în sec. XVIII . Termenul de insurecție îl găsim explicat ca fiind o formă de
luptă armată, având ca scop în lăturarea regimului politic existent sau a unei armate
ocupante; revoltă, răscoală.
Insurgența este o mișcare organizată care are drept scop răsturnarea unui
guvern constituit prin utilizarea unor metode și mijloace subversive și a
conflictului armat. Insu rgența este o confruntare dusă în interiorul unui stat și nu
este o confruntare între state. În mod normal este un conflict politic și militar de
lungă durată, destinat slăbirii puterii, controlului și legitimității regimului aflat la
conducere concomitent cu sporirea puterii, controlului și legitimității
insurgenților.39
Grupurile de insurgenți nu au regulă de organizare sau un echipament
specific. Tipurile de misiuni, mediul înconjurător, factorii geografici și mulți alți
factori determină configurația și compunerea fiecărei organizații de insurgenți
precum și a celulelor subordonate acestora. O puternică organizație de insurgenți
poate include organizații la nivel regional, provincial, districtual, național și
transnațional. Astfel de organizații sunt form ate de obicei din insugenți locali și
organizații de tip gherilă. Odată ce acest tip de organizații se dezvoltă și cresc își
formează un sediu politic pentru a comunica cu populația din zonă, cu susținătorii
din exterior și cu opozanții sau inamicii. Lider ii acestora direcționează forțele
paramilitare insurgente și se asigură că acestea rămân concentrate la atingerea
obiectivelor politice pe termen lung.

39 FT-5, Manualul operațiilor de contrainsurgență, București, 2011, p.9

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
30 din 149 Obținerea succesului de către mișcarea insurgentă impune utilizarea atât a
tacticilor nonviolente cât ș i a tacticilor violente. Formele de război nonviolent
predominante sunt acțiunile subversive și acțiunile de propagandă.40
Tacticile violente utilizate de forțele insurgente se caracterizează prin
surprindere, rapiditate și rezultate greu de anticipat. În fazele incipiente ale mișcării
insurgente tacticile teroriste și războiul de gherilă sunt folosite alternativ. În ultima
etapă de evoluție se estimează utilizarea preponderentă a operațiilor convenționale.
Au fost identificate patru mari categorii de tactic i violente utilizate de insurgenți
respectiv:41
– terorismul;
– tacticile de gherilă;
– tacticile convenționale ;
– activități ilegale.
Teroriștii :
Terorismul , o altă componentă a amenințării hibride și forțelor neregulate ,
este explicat în DEX ca fiind t otalitatea actelor intenționate de violență comise de
un grup sau de o organizație pentru a provoca o teamă generalizată și pentru
atingerea unor scopuri politice; atitudine, manifestare teroristă.
Un terorist este individul care comite un act sau acte de violență sau
amenință cu violența în scopul atingerii obiectivelor politice, religioase sau
ideologice. Un grup terorist – orice număr de teroriști care acționează împreună
pentru a comite un act sau acte de violență sau de amenințare cu violența în scopu l
atingerii obiectivelor politice, religioase sau ideologice propuse.42 Având în vedere
afilierea cu guverne sau organizații grupurile teroriste pot fi direcționate de diferite
state, pot fi sponsorizate/finanțate de state sau pot fi sponsorizate/finanțate de
organizații non -statale. În unele cazuri însuși statul respectiv poate fi un regim
terorist.

40 FT-5, Manualul operațiilor de contrainsurgență, București, 2011 , p.73
41 Ibidem , p.70
42 TC 7 -100, Headquarters Department of the Army, Hybrid Threat, Washington DC, 2010, p.2 -7

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
31 din 149 În condițiile prezenței lor tot mai frecventă în mediile de informare, termenii
de „insurgență” și „terorism” (și mai ales „insurgent” și „terorist”) sunt dese ori
confundați sau utilizați impropriu. Confuzia este atât de frecvent întâlnită, încât,
surprinzător, poate trece neobservată chiar și pentru redacțiile specializate în
securitate ale unor instituții de presă de prestigiu, sau în lucrări ale unor speciali ști.
Pentru a explica cei doi termeni, este suficient să prezentăm relația dintre ei:
insurgența este o mișcare politică , în vreme ce terorismul (ca și războiul de
gherilă) este o tactică subordonată realizării scopurilor unei mișcări politice
(insurgenței ).
În concluzie, insurgența este o mișcare populară care are ca scop
realizarea /schimbarea unei stări de fapt, întrebuințând pentru aceasta tactici
precum: subminarea autorității, activitate politică , insurecția, propaganda,
terorismul, etc. Insurgența duc e o luptă asimetrică împotriva puterii de stat și
forțelor convenționale.
Terorismul este violență pură împotriva civililor, motivată politic, cu scopul
impunerii prin frică. Terorismul face parte din arsenalul insurgențelor.
Gherilele :
O altă component ă a forțelor neregulate o reprezință gherila . În DEX găsim
explicat acest termen ca fiind r ăzboi purtat de partizani; grupă mică de partizani
sau trupe regulate care duc un asemenea război; război de hărțuială sau luptă de
ambuscadă dusă de partizani sau d e trupe regulate.
Publicațiile americane definesc războiul de gherilă ca „operații militare și
paramilitare desfășurate de forțe neregulate, predominant indigene, într -un teritoriu
ostil/ocupat de inamic.”43
Războiul de gherilă modern este o manifestare a l uptei armate, se supune
legilor și principiilor acesteia, are cauze și efecte, luând formă prin mijloace, căi și
finalități specifice. În mod tradițional, războiul de gherilă a însemnat lupta celui
slab împotriva celui puternic, a celui ocupat împotriva in vadatorului, a rebelului

43 US Department of Defense, Joint Publications (JP) 3 -05.1, Joint Special Operations Task Force Operations, 26
April 2007, p. GL -11.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
32 din 149 împotriva regimului de la putere, a obiditului împotriva opresorului, luptă dusă în
anumite condiții, de regulă, cu sprijinul unei părți a populației.44
Tactica de gherilă reprezintă arma săracului/a celui slab și ia formă printr -o
multitudine de tehnici, metode și procedee prin aplicarea cărora se slăbește
potențialul militar al inamicului, în timp ce se păstrează potențialul propriu;
simplitatea, acțiunea clandestină, manifestarea operațională îndelungată, lipsa
atributelor formale întâlnite la forțele regulate, precum și posibilitatea întrebuințării
unor șiretlicuri pentru a evita loviturile inamicului și a -l lovi puternic pe acesta,
sunt elemente caracteristice ale tacticilor de gherilă.
Tactica de gherilă poate fi înțeleasă ca o materializare a operațiilor/
acțiunilor de tipul „lovește și fugi”, cu binomul acțiune -reacție văzut ca element de
referință pe timpul etapelor angajării, astfel: atacă un inamic slab – treci în
retragere când ești atacat de un inamic puternic; atacă atunc i când ai realizat
surprinderea – dispari când ai fost descoperit de către inamic. Gherilele eficiente
evită să fie descoperite, nu angajează deschis un inamic puternic, pun oponentul în
dilemă și lovesc întotdeauna prin surprindere.
Termenii de terorism și gherilă se înlocuiesc de multe ori r eciproc, deși ele
sunt noțiuni ș i forme de insurgență diferite. Walter Laqueur – istoric, expert
antiterorist și comentator de politică externă americano -britanic, consideră c ă
utilizarea excesivă ș i incorectă a noțiun ii de gherilă urbană (guerrilla warfare) a
contribuit ș i mai mult la această confuzie.45
Pornind de la zicala „ One man’s terrorist is another man’s freedom fighter” ,
cea mai dificilă întrebare este dacă luptătorul de gherilă este terorist. Desigur că, în
funcție de poziționarea politică, socială sau culturală a unor părți aflate în conflict,
răspunsul poate fi atât afirmativ, cât și negativ, având în vedere faptul că acțiunile
proprii unei mișcări sau organizații sunt prezentate, subiectiv, ca acți uni legitime,
în vreme ce acțiunile de aceeași natură ale adversarului sunt, adeseori incalificabile

44 Col.dr. Valerică Cruceru , Elemente de artă militară întâlnite în războiul de g herilă modern în Buletinul
Universității Naționale de Apărare „Carol I”, Nr. 2/2013 , p.2.
45 Walter Laqueur, Guerilla: un studiu istoric si critic, Boston, Little Brown, 1976, p.17

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
33 din 149 și injuste. Pentru a le diferenția p utem pleca de la clasificarea conflictelor violente,
așa cum o prezintă analistul Boaz Ganor46:

Figura 1: Tipuri de conflict
Așa cum reiese din diagramă, atât războiul de gherilă, cât și terorismul sunt
exprimări specifice mediului neconvențional. Există totuși o corespondență între
acestea și exprimările tipice conflictului convențional. Astfe l, așezând cele două
tipuri de conflict în oglindă, operației militare îi corespunde războiul de gherilă, iar
crimei de război îi corespunde terorismul. Totuși, într -un conflict convențional este
relativ simplu a se face delimitarea clară între crimele de război și operațiile
militare desfășurate într -un cadru legal și moral, în conformitate cu legile
războiului, pe când terorismul și războiul de gherilă sunt mult mai greu de separat.
Mai mult decât atât, și terorismul și războiul de gherilă reprezintă răs punsuri
violente la aceleași perturbări: la ocupația străină, fanatismul religios, diferențele
sociale accentuate, controlul asupra resurselor, impunerea unui model de sistem
politic și social, discriminarea etnică sau de alt fel, colonialismul etc. și ace eași
finalitate dorită – realizarea unui scop politic, ideologic sau religios prin metode
violente. Ce este total diferit? – Un singur factor împiedică un analist obiectiv să
confunde o forță de gherilă cu una teroristă, cu toate consecințele ce decurg din
această confuzie (acordarea statutului de combatant, sau nu, încadrarea juridică
etc.): ținta primară a violenței . Organizațiile teroriste utilizează violența în mod
voluntar și nediscriminator împotriva populației civile, în vreme ce gherilele au ca

46 Boaz Ganor: Defining Terrorism , International Policy Institute for Counte r-Terrorism CONFLICTUL
VIOLENT
CONFLICTUL
CONVENȚIONAL

CONFLICTUL
NECONVENȚIONAL
OPERAȚII
MILITARE
CRIME DE RĂZBOI RĂZBOIUL DE
GHERILĂ
TERORISMUL

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
34 din 149 țintă entități reprezentative ale puterii statului (simboluri ale puterii de stat, armată,
forțe de menținere a ordinii publice, leadership politic etc).
Comparând teroriștii cu luptătorii de gherilă , aceștia din urmă se consideră
„luptători pentru libertate” și își canalizează lupta necovențională asupra armatelor
sau guvernelor, fiind o luptă cu profil antistatal. Cu toate acestea, grupurile de
luptători de gherilă folosesc tactic i folosite in războiul terorist (răpiri, asasinări,
atacuri cu bomba ) pentru a i ntimida populația, pentru a răsturna o guvernare sau
pentru a prelua puterea.
Formațiunile de gherilă luptă de obicei în structuri tipic militare, plutoane,
companii , detașamente, batalioane, etc. Teroriștii acț ionează în unități foarte mici.
Altă diferenț ă este aceea cu privire la armamentul utilizat. În timp ce gherilele
folosesc arme de tip militar obișnuit, cum ar fi puști automate, mitr aliere,
aruncatoare de grenade ș i chiar piese de artilerie sau mașini de luptă, armele tipic
teroriste cele mai utiliz ate sunt bombele artizanale plasate în mașini capcană sau
alte dispozitive explozive improvizate.
Mercenarii:
Conform DEX un mercenar este un ostaș angajat cu leafă într -o armată
(străină); persoană care, pentru bani sau pentru unele avantaje materiale, fa ce orice
fel de servicii.
Conform Protocolului adițional la Convențiile de la Geneva din 12 august
1949 privind protecția victimelor conflictelor armate internaționale, la art. 47 se
precizează că un mercenar nu are dreptul la statutul de combatant sau de prizonier
de război. Prin termenul mercenar se înțelege orice persoană:
a) care este special recrutată în țară sau în străinătate pentru a lupta într -un
conflict armat;
b) care, în fapt, ia parte la ostilități;
c) care ia parte la ostilități în special în vederea obținerii unui avantaj
personal și căreia îi este efectiv promisă, de către o parte la conflict sau în numele
ei, o remunerație superioară aceleia promise sau plătite combatanților având un
grad și o funcție analoage în forțele armate ale aceste i părți;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
35 din 149 d) care nu este nici resortisant al unei părți la conflict și nici rezident al
teritoriului controlat de o parte la conflict;
e) care nu este membru al forțelor armate ale unei părți la conflict și
f) care nu a fost trimisă de către un stat, al tul decât o parte la conflict, în
misiune oficială ca membru al forțelor armate ale statului respectiv.
Ca urmare a faptului că mercenarul are ca principală motivație banii,
termenul în sine a căpătat o conotație negativă. Între termenii mercenar și volunt ar
străin sau soldat al Legiunii Străine există o demarcare semantică greu sesizabilă,
în cazul celor din urmă presupunându -se de obicei că militarii sunt motiva ți în
primul rând de considerații politice și ideologice. De exemplu, Legiunea Străină
Franceză și unitățile Gurkha din Armata Britanică și cea indiană nu sunt formate
din mercenari, în conformitate cu prevederile legilor războiului . Deși militarii lor
corespund descrierii Articolului 47 din Protocolul I a l Convențiilor de la Geneva ,
ei sunt exceptați de la clauzele 47 a, c, d, e și f. Cu toate acestea, ei sunt descriși
uneori pe nedrept ca fiind mercen ari.
Partizanii:
Deși în zilele noastre și în războiul modern acest termen a cam dispărut , el
identificându -se foarte mult cu luptătorii de gherilă, l -am prezentat pe scurt în
această lucrare deoarece fac e parte din cadrul forțelor neregulate.
Conform DEX partizanul este o persoană care adoptă și susține o idee, o
teorie etc.; persoană care este de partea cuiva, care luptă alături de cineva pentru o
cauză; adept ; membru al unui detașament organizat de luptă, care acționează în
timp de război împotriva inami cului, în spatele frontului.
Termenul partizan a fost folosit în secolul al XVII -lea pentru a numi liderul
unui detașament războinic. În acea perioadă, în Europa, detașamentele războinice
erau folosite în mod frecvent pentru executarea de raiduri pentru s trângerea sau,
dimpotrivă, pentru distrugerea de provizii.
Conceptul inițial al războiului de partizani era folosirea trupelor recrutate din
cadrul populației din regiunea de război, sau în unele cazuri a unităților militare
regulate, care luptau în spatel e liniilor inamice pentru dezorganizarea liniilor de

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
36 din 149 comunicație sau aprovizionare, stabilirea unor avanposturi, atacarea subunităților
inamice în ambuscade, culegera de informații, taxe sau efectuarea de rechiziții,
distrugerea stocurilor de provizii ale dușmanului, etc.
În timpul celui de -al doilea război mondial „partizanii” au devenit forța
dominantă din spatele liniilor Axei , fiind formate în special din trupe neregulate,
întărite de cele mai multe ori cu specialiști în luptele de gherilă trimiși în sprijinul
insurgenților de cartierele generale aliate. Partizanii sovieti ci, în special cei
din Belarus , au reușit să hărțuiască neîncetat Wehrmachtul și să-i întârzie sau chiar
să-i oprească acțiunile. Ca urmare, autoritatea statului sovietic a fost reinstaurată
adânc în spatele liniilor germane. În teritoriile controlate de partizanii sovietici au
putut fi organizate până și colhozuri pentru aprovizionarea insurgenților.
Organizațiile criminale:
Organizațiile criminale ca și componentă a războiului hibrid sunt în mod
normal independente de controlul statelor. Deseori, acestea își extind influența în
afara granițelor pentru a ope ra la nivel regional sau global incluzând și o
componentă de influență politică.
Evoluția societăților contemporane evidențiază faptul că deși s -au
intensificat măsurile și intervențiile instituțiilor specializate de control social
împotriva faptelor de de licvență și criminalitate, în multe țări se constată o
recrudescență și o multiplicare a delictelor comise cu violență și agresivitate
precum și a celor din domeniul economic și financiar -bancar, fraudă, șantaj, mită și
corupție.
Definirea noțiunii de crimă organizată și mai ales definirea acesteia în
structura de ansamblu a criminalității, a constituit și constituie subiectul a
numeroaselor studii ale specialiștilor în domeniu.
În concepția specialiștilor din țările în care crima organizată are rădăcini a dânci
și se manifestă permanent în viața cotidiană a societății, aceasta este definită prin
existența unor grupuri de infractori structurate în ideea înfăptuirii unor activități
ilegale conspirate, având drept principal scop obținerea de profituri ilicite la cote
deosebit de ridicate. Arsenalul complex al acestor grupuri de infractori cuprinde, în

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
37 din 149 diferite proporții folosirea violenței, șantajul, excrocarea forței de muncă, traficul
de droguri, jocurile de noroc, camăta, răpirea de persoane, prostituția,
contrafacerea și plasarea mijloacelor de plată false, contrabanda, evaziunea fiscală,
coruperea oficialităților publice și chiar acțiuni aparent legale dar cu urmări
delictuoase, toate acestea în scopul acumulării unor venituri substanțiale pe care
apoi le c analizează în reluarea activității infracționale la niveluri superioare cu un
grad de pericol social mai ridicat, inclusiv pentru a penetra și controla organismele
puterii și administrației statului.
După opinia fostului secretar general al O.I.P.C. – INTE RPOL, Raymond
Kendal, „ criminalitatea organizată constituie un sistem economic paralel, care
realizează cifre de afaceri și beneficii ilegale care depășesc, în unele țări, produsul
național brut al acestora”.47
O caracterizare mai riguroasă, care combină tr ăsăturile activităților
infracționale care ar intra în sfera criminalității organizate (spălarea banilor,
terorismul, furtul obiectelor de artă sau cultură, traficul ilicit de droguri, de arme,
de persoane, deturnarea de aeronave, frauda în asigurări etc.) este cea rezultată din
criteriile propuse de Uniunea Europeană:48
• cooperarea între mai mult de două persoane, fiecare având sarcinile lui
prestabilite, pentru o perioadă lungă sau nedeterminată;
• folosirea uneia sau mai multor forme de disciplină sau c ontrol;
• suspiciunea comiterii unor crime grave;
• impact la nivel internațional;
• utilizarea unui comportament violent sau care să servească la intimidare;
• utilizarea unor structuri comerciale sau de afaceri și amestecul în spălarea
banilor;
• exercitarea de influențe la nivel politic, în mass -media, în administrația
publică, asupra autorităților de justiție, sau asupra condițiilor socio -economice;

47 Raymond Kendal – Interpolul și lupta împotriva criminalității organizate transnaționale, Studiu publicat în
„Criminalitatea organizată”, coordonator Marcel Lectere, Editura La documentation Francaise, Paris, 1996, p. 225
48 Jean Claude Monet – Criminalitatea organizată, Paris, 1996, p. 9.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
38 din 149 Fenomenul criminalității are o dimensiune națională (respectiv suma
infracțiunilor ce se comit pe te ritoriul unui stat și nu comportă aspecte de cooperare
infracțională transnațională) și o dimensiune transnațională (respectiv totalitatea
infracțiunilor care se comit și se consumă prin cooperarea dintre infractori care
acționează pe teritoriul mai multor state).
De comun acord sau atunci când interesele lor coincid organizațiile criminale
devin afiliate cu alți actori cum ar fi formațiuni paramilitare astfel luând naștere o
amenințare de tip hibrid. Grupuri de insurgenți sau organizații de tip gherilă car e
controlează sau operează în aceeași regiune cu o organizație criminală , pot oferi
securitate și protecție acestora din urmă, în schimbul sprijinului financiar, de
informații, cu ar me și de materiale sau sprijinului logistic general.
Organizații le de gher ilă sau insurgente pot crea acțiuni diversioniste sau
executa misiuni de recunoaștere și de avertizare timpurie, spălare de bani,
contrabandă, de transport, precum și acțiuni civice în numele organizației
criminale. Interesele lor reciproce pot include î mpiedicarea intervenirii forțelor
guvernamentale în activitățile lor.
În anumite conjuncturi, organizațiile criminale pot fi afiliate cu organizații
militare sau paramilitare statale. În timpul unui conflict armat sau în sprijinul unei
insurecții, un stat po ate încuraja sau sprijini organizațiile criminale în comiterea
unor fapte care ar duce la destabilizarea controlului civil într -un stat vecin. Aceste
tipuri de acțiuni coroborate cu acțiunea și altor tipuri de componente prezentate
mai sus dau naștere unor amenințări hibride deosebit de periculoase pentru
securitatea statului agresat.

1.3. Alte tipuri de mijloace și acțiuni neconvenționale utilizate de
forțele hibride
Din sfera componentelor neconvenționale și implicit a amenințării hibride
un rol deoseb it de important îl au și operațiile informaționale, psihologice,
economice, radioelectronice, cibernetico -informationale, psihotronice, geofizice.
Sunt componente care în majoritatea lor au apărut datorită evoluției tehno logiei, au

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
39 din 149 un aspect de noutate , iar altele au fost folosite și în trecut. Există informații că și pe
timpul celui de -al doilea război mondial, Hitler și Stalin ar fi folosit cu succes
unele dintre ele. Ceea ce este însă de noutate la acestea o reprezintă faptul că sunt
folosite în fuziune cu alte componente, adică sunt utilizate în cadrul conflictului
hibrid.
Operațiile informaționale și psihologice :
În Doctrina Armatei României găsim explicate operațiile informaționale și
psihologice astfel:
 Operațiile informaționale – acțiuni militare coo rdonate și realizate în scopul
influențării procesului de luare a deciziilor a unui adversar pentru a sprijini
realizarea obiectivelor politice și militare prin influențarea voinței acestuia, în
același timp protejând proprii comandanți și procese.49
 Operaț iile psihologice – activități psihologice planificate și desfășurate pentru a
influența atitudini și comportamente care afectează realizarea obiectivelor
politice și militare.50
În timp ce despre propagandă a auzit și vorbește toată lumea, despre operații
informaționale ( information operations cu acronimele INFO OPS in va riantă
NATO și IO în accepție ame ricană) doar câțiva inițiați din anumite sfere militare,
politice și academice pot spune că știu despre ce este vorba. Asemănător, reclama
și publicitat ea sunt binecunoscute tuturor, dar la ce se referă și cum se practică
operațiile psihologice sau PSYOPS ( Psychological Operations ) doar câțiva militari
specialiști din câteva armate moderne pot răs punde în deplină cunoștință de cauză.
În fine, noțiunea de relații publice sau PR ( Public Relations în terminologie euro –
peană) sau PA ( Public Affairs în terminologia nord -americană) tinde să -și câș tige
identitatea în conștiința publică cu din ce în ce mai multă acuratețe, datorită
aplicabilității sale, deopot rivă comerciale și instituționale. Toți acești termeni sunt
folosiți în legătură cu tendința dintotdeauna a oamenilor de a -și influența, de a -și

49 S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București, 2012, p.160
50 Ibidem , p.160

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
40 din 149 convinge sau pur si simplu de a -și impresiona semenii, cu sau fără un scop bine
definit, și într -un mod mai mul t sau mai puțin onest.
Termenul de propagandă aparține limbajului comun al omului de pe stradă .
Deși nu au cunoscut niciodată antecedente propagandistice totalitare de tip nazist
sau comunist, americanii au elaborat o definiție oficială destul de cu prinză toare a
propagandei. În doc trina pentru operații psihologice a forțelor armate americane
din 1994 și 2003 se poate găsi una din puținele definiții „oficiale" ale propagandei
înscrisă într -un document doctrinar militar: „ orice formă de comunicare în
spriji nul unor obiective naționale în scopul influențării opiniilor, emoțiilor,
atitudinilor sau comportamentelor oricărui grup de oameni în beneficiul direct sau
indirect al spon sorului acestei comunicări ". Tot în aceste documente poate fi găsit
drept termen d e comparație și definiția propa gandei cuprinsă în documentele
NATO, definiție similară cu cea ame ricană: orice informație, idee, doctrină sau
apel special diseminat în scopul influențării opiniilor, emoțiilor, atitudinilor sau
comportamentului oricărui grup specificat, în beneficiul direct sau indirect al
sponsorului acestei acțiuni. Mai mult decât atât, aceeași doctrină americană pentru
operații psihologice întrunite din 2003 definește contrapropaganda drept activități
de operații psihologice de identif icare și avertizare asupra intențiilor propagan –
distice ale adversarului.51
Analiza țintei avută în vedere de propagandist sau de specialistul în
PSYOPS, la fel ca și cel în INFO OPS, se face plecând de la ex ploatarea acelorași
vulnerabilități de ordin sen timental, material sau precon ceptual al celor cărora se
dorește a li se influența comportamentele și reacțiile.
Chiar și printre militarii români există o confuzie referitoare la acest concept
nou, de sorginte americană și care a fost adoptat și de NATO î n 1999. Multora le
este încă imposibil să deosebească operațiile informaționale (INFO OPS ) de cele
psihologice (PSYOPS) sau să desprindă sintagma operațiilor informaționale, de
cea total diferită a informațiilor militare, cunoscute sub genericul de intell igence .

51 Lumea militară, nr.4/2005
Sectiunea Masin a timpului , disponibil on line la:
http://www.lumeamilitara.ro/index.php?mod=articol&idart=24&numar=4/2005&sectiune=Masina%20timpului
accesa t la data de 02.12.2015

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
41 din 149 Americanii fiind considerați „părinții legitimi" ai operațiilor informaționale,
credem că analiza conceptului trebuie să plece de la definiția doctrinară militară.
În 1995 Doctrina operațiunilor militare întrunite a forțelor armate ale
SUA identi fica afacerile publice (PA) PSYOPS -ul și diplomația publică drept
aspecte ale instrumentarului informa țional al strategiei de securitate națio nală,
fiecare dintre aceste aspecte reprezentând funcții distincte ale unui obiectiv unic.
Conform doctrinei ame ricane întrunite a operațiilor informa ționale (IO) acestea
implică acțiuni îndrep tate împotriva informațiilor și sistemelor informaționale ale
adversarului, simul tan cu protejarea propriilor informații și sisteme
informaționale .52
La fel de generale su nt și aspectele definitorii ale operațiilor informaționale
ofensive și defensive. Astfel operațiile informaționale ofensive presupun utilizarea
integrată a acelor capacități de semnate care – sprijinite fiind prin acțiuni de
intelligence – pot susține a tât influențarea liderilor și factorilor de decizie ai
adversarului, cât și îndeplinirea unor obiective specifice. Lucrurile încep să se
limpezească în momentul în care doctrina americană enumeră, fără a limita,
capacitățile avute în vedere a fi utilizate de operațiile informaționale ofensive la o
serie de acțiuni tipic războinice, precum opera țiile de securitate operațională, de
înșelare militară, PSYOPS, război electronic, atacuri și distrugeri fizice, operații
infor maționale speciale și atacuri asupra rețelelor de calculatoare.
În ceea ce privește operațiile infor maționale defensive americane, aces –
tea presupun integrarea și coordonarea politicilor, procedurilor, operațiilor,
personalului și tehnologiilor în scopul protejării și apărării propriilor informații și
sisteme informaționale . Această defensivă informațională este realizată de militarii
americani prin operații de securitate informațională, de contra -înșelare militară, de
contra -propa gandă, contra -informativă, război electronic și speciale. Lipsesc deci

52 Lumea militară, nr.4/2005
Sectiunea Masina timpului, disponibil on line la:
http://www.lumeamilitara.ro/index.php?mod=articol&idart=24&numar=4/2005&sectiune=Masina%20timpului
accesat la data de 02.12.2015

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
42 din 149 din panoplia defensivei informaționale americane PSYOPS -ul, distrugerea fizică și
înșelarea militară.53
În comparație cu americanii, con ceptul de operații informaționale – INFO
OPS – este mult mai precis delimitat în doctrina NATO, probabil pentru a nu trezi
suspiciuni sau resentimente nici unuia dintre membri. In primul rând, domeniul
INFO OPS este definit de trei piloni: oamenii – adică liderii de opinie și factorii de
decizie; apoi sistemele de hard – respectiv rețelele de calcula toare și procesare date
și în fine, pro cesele ce -i leagă pe lideri de sisteme, de exemplu structurile
organizaționale tehnici, tactici, proceduri. În cadrul acestui spectru, operațiile
informa ționale sunt acele procese coordonate, în continuă mișcare care reunes c
activi tățile diplomatice, politice și militare ale NATO pentru influențarea
factorilor de decizie non -NATO în sprijinul obiec tivelor Alianței . Pe de altă parte,
conform Politicii NATO, operațiile informa ționale militare sunt acele acțiuni coor –
donat e în scopul influențării liderilor și factorilor de decizie adversari pentru
sprijinirea totalității obiectivelor Alianței prin afectarea informațiilor, sistemelor
și proceselor bazate pe informație ale acestora, simultan cu exploatarea și
protejarea prop riilor informații și sis teme bazate pe informație.
În manualul din 2000 al PSYOPS -ului american este specificat scopul
acestor acțiuni drept acela de a influența com portamentele audienței țintă în
sprijinul obiectivelor naționale ale politicii Statelor U nite, precum și intențiile co –
mandantului militar la nivelul strategic, operativ și tactic de ducere a războiului .
Practic, comandanții planifică operațiile psihologice pentru a dirija informații și
indicatori selectați spre audiențe țintă străine în scopu l de a le influența emoțiile,
motivele, raționamentele și în ultimă instanță comportamentele guver nelor,
organizațiilor, grupurilor și indivi zilor străini . Manualul american de operații
psihologice din 1994, în glosarul de termeni și acronime, definește și concept ul de
război psihologic drept o combinație între propagandă și acțiuni psihologice
planificate, având același scop de influențare a opiniilor, emoțiilor, atitudinilor și

53 Lumea militară, nr.4/2005
Sectiunea Masina timpului, disponibil on line la:
http://www.lumeamilitara.ro/index.php?mod=articol&idart=24&numar=4/2005&sectiune=Masina%20timpului
accesat la data de 03.12.2015

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
43 din 149 comporta mentelor grupurilor ostile străine pentru sus ținerea îndeplinirii
obiectivelor națio nale. Cu alte cuvinte, în caz de război, propaganda devine accep –
tabilă atunci când este îndreptată împotriva unui grup ostil străin.
Conform politicii NATO pentru ope rații psihologice din 2002 acestea
sunt desfășurate pentru a transmi te direct anumite informații și indicatori selectați
spre guverne, grupuri și indivizi aparținând unei tabere dușmane, aliate sau
neutre , în scopul influențării emoțiilor, atitu dinilor, motivelor, percepțiilor,
raționa mentelor și în final a deciziilor ș i com portamentelor acestora, pentru
îndepli nirea unor obiective politice și militare. Din această definiție pot fi detectate
câteva constante prezente atât în doc trina NATO, cât și în cea a SUA, conf orm
cărora PSYOPS -ul lucrează: cu informații selectate , îndreptate doar împotriva unor
audiențe care inițial erau doar străine, ulterior fiind acceptată orice țintă aprobată,
în scopul in fluențării respectivelor ținte, în bene ficiul sponsorului PSYOPS. 54
Operațiile/acțiunile geofizice :
Până acum cele mai p uternice și eficiente arme, erau considerate armele de
distrugere în masă, cum ar fi bomba atomică, neutronică, hidrogenică, asfel încât
pe planetă s-au adunat 27000 de astfel de bombe atomice, care ar fi capabile să
distrugă de 12 ori pl aneta. Anumiț i oam eni de stiință și -au dat seama că astf el de
arme sunt ineficiente ș i au trecut la construirea de alte arme mult mai sofisticate
cum ar fi armele psihotronice , armele geofizice ș i armele climatronice.
Războiul geofizic cunoscut în literatura de specialitat e și sub numele de
război ecologic sau geoclimatic , reprezintă o forma de manifestare a războiului
total în care se folosesc mijloace ș i metode de m odificare a mediului na tural atât de
mari, încat obligă adversarul să înceteze acțiunile de luptă, și chiar să se predea
necondi ționat.
Cele mai importante modalități al acestui tip de ră zboi sunt:
 diferite met ode de creare a ploii la comandă prin împrăștierea în atmosferă a
unor aerosoli prin intermediul unor rachete asa -zise meteorologice;

54 Lumea militară, nr.4/2005
Sectiunea Masina timpului, disponibil on line la:
http://www.lumeamilitara.ro/index.php?mod=articol&idart=24&numar=4/2005&sectiune=Masina%20timpului
accesat la data de 03.12.2015

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
44 din 149  tot cu rachete ș i proiectile de mare calibru se realiză distrugerea norilor de
grindină și decompensarea zonelor ameninț ate de furtuni. Americanii au folosit și
în Vietnam această modalitate pentru a provoca ploi pe traseul prin care Vietnamul
de Nord aproviziona cu arme tru pele comuniste din Vietnamul de Sud;
 detonarea unor încărcături explozive de mare putere în anumite puncte de
îmbinare a plăcilor tectonice, poate determina cutremure la comandă în zone
stabilite cu exactitate;
 se pot crea artificial alunecă ri de teren în zonele în care se intenț ioneaz ă
destabilizare a din punct de vedere tectonic și există chiar posibilitatea activă rii
unor vulcani. Ca mijloace de iniț iere a unor astfel de f enomene comandate, se
folosesc încărcă turi nuc leare (detonate chiar la distanț e de m ii de km de locul unde
se vor declan șa seismele devastatoare sau unde oscilatorii pe frecvenț e ultrajoase
sau ultraînalte);
 cu ajutorul laserelor de mare putere se pot crea adevarate furtuni de foc, iar de
la bordul satelitilor art ificiali incendii devasta toare î n orice punct al globului ce se
dorește pârjolit;
 unul din avantajele acestui tip de razboi este posibilit atea folosirii acestor
tehnici în secret î mpotriva adversarului, fără ca acesta să știe că este victima unei
agresiuni premeditate.
Operațiile/ acțiunile psihotronice:
Armele psihotronice acționea ză asupra psihicului uman alterâ ndu-i starea sa
de normalitate. Există două tipuri de astfel de arme: psihotropice și psihotronice.
Armele psihotropice reprezintă o categorie de substanțe care au apărut de
curând. Prin substante psihotropice , se înteleg compuș i naturali sau sintetici
promovați pe cale olfactivă , intramus culară, alimentară, capabili de a genera la
oameni sănătoș i cele mai diferite ano malii psihice sau fizice, de a î ndeplini cele
mai diferi te sar cini. Aceste substanț e generează distrugeri psihice și mentale ce se
manifestă printr -o schimbare bruscă de comporta ment a omului. Starea de psihoză ,
generat ă de anumiți compuși psihotropici sunt analogice î mbolnavirii de
schizof renie. Unele din aces te substanțe sunt capabile să genereze incapacitatea de

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
45 din 149 coordonare a mișcărilor, orbire temporară, surditate, vomă , pot br usc modifica
tensiunea arterială . Există substanț e ce pot fi folosite î n scopuri militare cu efecte
de sedare, relaxare (tranchilizant e) care generează apatie, indiferență, letargie,
influențe negative asupra gândirii, generează incapacitatea de a te concentra și de a
gândi.
Armele psihotronice reprezintă un complex de influențe prin intremediul
cărora se distruge sistemul nervos, inima, vezica bil iară, pancreasul, ficatul,
generează o dischinezie artificială a că ilor biliare, a organelor sexuale ș i urinare, a
tractului intestinal, desincronizează si frâ nează activitatea cerebrală, picioare
permanent î ncordate, a spatelui, rinichilor, g ât, încheietur i, distruge dantura,
infectează organismul cu microbi, viru și, stafilococi, streptococi, as tfel, scopul
final al armei este de a distruge omul sau de a -l schilodi.
Categorii de arme psihotronice:55
 arme psihotronice pe bază de radiaț ii cu frec vență extrem de î naltă care se
încadrează în lungimi de undă milimetrice, cuprind diapazonul dintre 30 ghz – 300
ghz. O astfel de armă poate, într -un mod ascuns, să distrugă la o anumită distanță
centre ale creierului, poate declanș a distrugerea sau oprirea comp letă a orică rui
sistem vital. O astfel de armă nu este utilizată cu același scop ca și armele de
distrugere în masă. Atunci când puterea armei este mai mică , poate distruge u n
singur om . Pentru ca efectul să fie maxim victima trebuie să se afle singură î n
încăpere, de preferință să stea întins, relaxat și să nu se miște, deoarece î n acest
mod poate fi distrus doar un singur centru dorit. (ex. inima) .
 arme psihot ronice care care funcționează î n baza frecvenț elor ultradecimetrice
și care cupri nd paleta oscilatorie de la 300 mhz – 3 ghz. Lungimea de undă este de
la un metru p ână la 10 cm. O asfel arma poate penetra profund organismul
omenesc și ca rezultat poate activa sau ge nera celule cancerigene, asfel încât peste
o perioadă de timp, omul î n mod natural moare de cancer. O astfel de armă nu este

55 Adrian Pop, Psihotronica războiul viitorului , disponibil on line la: http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/5350 –
Psihotronica -%E2%80%93 -razboiul -viitorului?s=3dfaae16564b0f8e8ae0f985f4f2abe9 accesat la data de 17.11.2015

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
46 din 149 capabilă să distrugă instantaneu o victimă precum arma de foc. Î n schimb,
rezultatul morții pare î ntotdeauna a fi unul natural.
 arme psihotronice care se bazează pe radiații și frecvențe superioare precum
cuptorul cu microunde cu frecvente de 3000 mhz . Acestea sunt cele mai puternice
unde , aproape identice cu cele d in cuptorul cu microunde . În calitate de in ițiator al
acestor unde , foarte eficient pot fi folosite cablurile telefonice, tv, tel efonul, arme le
antiincendiu, reț elele radio . O astfel de armă îndreptată că re un om sau mai multi,
de regulă genere ază spasme ale picioarelor, arsuri î n tălpi, dureri î n urechi,
înțepături în ochi, pocnituri în cap care v âjâie, vomă ș i dureri de cap. Emiță torul
trebui e sa fie î n apropierea victimei, nu trebuie sa aibă dimensiuni mari ș i nu
trebuie sa fie foarte puternic. Dacă doza unei as tfel de arme e prea puternică,
victima, se pră jeste exact ca un sandwich în cuptor ul cu microunde.
 arme psihotronice bazate pe ultras unete – funcționează pe lungimi de undă de
aproximativ 0.017 metri – frecvenț a mai mare de 30khz . O as tfel de armă poate fi
utilizată pentru inhibarea sau frâ narea sistemului imunit ar al organismului.
Oamenii de știintă , afirmă că ultrasune tul poate opri b rusc inima orică rui om , iar
înțeparea anumitor zone ale creierului cu ajutorul ultrasunetelor, poate șterge din
memorie anumite amintiri dorite.
 armele care funcț ionează î n baza radiaț iilor infra sonice. Lungime de unda 17
m cu frecvenț a mai mică de 17 hz. Cel mai periculos diapazon este considerat cel
de la 6 hz-9 hz. Î n acest interval, omul simte cum î i va exploda creierul. Un sunet
cu o asemenea instensitate, generează vo mă, sunete în urechi, deformarea ș i
distrugerea vederii, o frică necon știentizată . O astfel de armă poate fi cu uș urință
folosită ca armă de distrugere în masă. Pe același principiu, funcționează multe
dintre aparaturile civile , cu efecte mai mici, orientate spre a speria câ inii, șobolanii ,
alte animale. Unele dintre a stfel de tehnologii se pot cumpăra liber, se montează pe
automobile, cu sco pul de a genera unde specifice în jurul mașinii î n vederea
sperierii animalelor de a nu sări în faț a acestora.
 arma care foloseș te cel de -al 25 -lea cadru. Arma a fost folosită de Stalin ș i
Hitler cu su cces. În ultima perioadă de timp, s -au adus îmbunătăț iri remarc abile

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
47 din 149 acestui principiu iar noile descoperiri a u fost folosite cu succes î n Cecenia. Ochiul
nostru este c onstruit în așa fel, încâ t filmul este posibil numai datorită inerției
percepț iei, cu al te cuvinte vitezei de excitare a receptorilor. Dacă montă m cel de-al
25-lea cadru cu o anumită imagine, atunci 1/25 secunde va apărea o imagine. Dacă
imaginea va fi foa rte luminată, o vom vedea ș i ne va deranja, oarecum o vom
percep e ca un mic blitz pe ecr an. Dacă va fi prea întunecată în comparaț ie cu
celelalte 24 de c adre, aceasta nu va fi remarcată, deci va deveni ineficientă. Dacă
cel de -al 25 -lea cadru î ntruneș te an umite condiț ii de fond general, atunci el va fi
perceput rapid de ochi, aruncat î n sub conștient și va genera efecte (dorinț e, afecte,
dispoziții, etc). O bună parte di n armele psihotronice nu sunt făcute pentru a omorî ,
sarcina lor este de a produce infuen țe de cele mai diferite tipuri cu cele mai diferit e
scopuri. Din acest motiv, mulți oame ni de stiință au tendința să le numească
mijloace de influență psihotronică sau psihotropică .
Operațiile/acțiunile economice:
În general , războiul economic include folosirea instrumentelor economice
pentru a constrânge adversarul să -și schimbe politic a ori comportamentul sau
pentru a submina capacitatea statului respectiv de a întreține relații normale cu
celelalte state. Un astfel de război poate fi definit prin „folosirea agresivă a
mijloacelor economice în vederea atingerii obiectivelor naționale”56. Am putea
adăuga și amenințarea cu folosirea acestor mijloace pentru a slăbi economia
adversarului, ceea ce ar duce la reducerea puterii sale politice și militare. Războiul
economic reprezintă, de fapt, o fază postconcurențială în care concurența loială se
transformă în concurență neloială, apoi în criză și, în final, poate degenera într-un
conflict în cadrul procesului de cucerire a piețelor și dominanție în spațiul
resurselor.
Războaiele economice se caracterizează prin continuitate, desfășurându -se
atât în timp de pace, cât și în timp de război.
În 1939, André Piatier susținea că „Războiul economic nu implică în mod
obligatoriu starea de război, el este una din formele de luptă ale perioadei de pace.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
48 din 149 În cazul unui conflict, această luptă economică se ampl ifică: piața externă devine o
armă politică cu atât mai eficace, deoarece însăși statul conduce operațiile”57.
Războaiele economice, ca și cele tradiționale, sunt bazate pe surpriză, inducere în
eroare și spionaj pentru a obține informații despre inamic și implică un transfer
rapid al acestor informații. Prin urmare, strategia războiului economic este
componentă a strategiei generale a unui stat sau grup de state aflate în conflict
declarat ori nedeclarat.
În prezent, războiul economic se manifestă sub noi f orme și se duce între
civilizația industrialo -agricolă și cea informațională, interesată de globalizarea
afacerilor și finanțelor. Confruntarea economică actuală este centrată într -o măsură
mult mai mare pe deținerea, cererea, aprovizionarea și utilizarea materiilor prime și
resurselor energetice. În centrul acestei competiții economice globale se găsesc
marii actori politico -economici (SUA, UE, China, Federația Rusă, Japonia, India),
organizațiile economico -financiare internaționale și corporațiile transna ționale ce
caută să controleze sursele de materii prime și resurse energetice, tehnologiile,
piețele și prețurile, ceea ce dinamizează și complică și mai mult relațiile
internaționale.
De obicei, formele mai dure și mai evidente de concurență între econom ii,
sectoare sau companii sunt asimilate războiului economic, deoarece războaie
economice distincte (în stare pură) aproape că nu există. Războaiele economice, fie
se încadrează în războaiele politico -militare, fie sunt corelate perioadelor de
tensiune și criză dinaintea declanșării conflictelor armate. Chiar dacă ar exista în
viitor, războaiele efectiv economice s -ar finaliza tot prin înfruntări militare. O
astfel de formă de război economic este în desfășurare în momentul de față între
Rusia și Turcia und e liderii acestora pun în aplicare diverse acțiuni și sancțiuni
economice pentru a pune în dificultate economia celuilalt stat.

57 DOD Dictionary of Military Terms, Economic Warfare , disponibil on line la:
www.dtic.mil/doctrine/jel/doddict/data/e/ 01830.html. accesat la data de 15.12.2015
57 André Piatier, L’économie de guerre , Librairie générale de droite et de jurissprendence, Paris, 1939, p. 189.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
49 din 149 Actorii confruntării economice actuale utilizează o mare varietate de
instrumente și metode pentru a influența strategiile și po liticile unor guverne.
Aceste „unelte”, din punct de vedere al exigenței aplicării și efectelor, sunt:
apelurile publice, demersurile politico -diplomatice, măsuri le cu caracter
jurisdicțional, sancțiunile non -economice, sancțiunile economice, acțiunea mili tară.
De asemenea, manevrele și procedeele folosite în cadrul războiului economic sunt
diverse: de la embargouri, boicoturi, blocade, bariere vamale, redevențe, cote de
producție sau import/export la politici de dumping și monopol, alianțe, preluări și
fuzionări sau chiar spionaj, piraterie navală și „terorism economic”.
Alte măsuri specifice cu caracter economic ce pot fi adoptate împotriva
statului sau statelor „delincvente”, ce nu își rezolvă pe cale pașnică diferendele,
sunt: retragerea asistenței econo mice și financiare acordate de comunitatea
internațională; limitarea sau restricționarea investițiilor; înghețarea și sechestrarea
conturilor și posesiunilor externe; stânjenirea liberei dezvoltări a schimburilor
economice bi – și multilaterale; declararea ca nule și inoperante a unor acorduri și
tratate economico -financiare, bilaterale și multilaterale, ce implică statul respectiv;
nerespectarea unor drepturi și obligații contractuale; excluderea din organizațiile
economico -financiare regionale și internați onale etc.
Operațiile/acțiunile radioelectronice:
Rolul tot mai important și numărul în continuă creștere al mijloacelor
electronice în acțiunile militare moderne au impus apariția unui nou concept și a
unei noi arme, războiul electronic . Acesta exprimă o acțiune militară specifică,
derulată cu forțe specializate și o formă aparte de asigurare pentru toți utilizatorii
spectrului electromagnetic.
Dacă pentru comunicații ori radiolocație spectrul electromagnetic este
mediul de propagare, pentru războiul elect ronic acesta reprezintă terenul de
acțiune, obiectul de studiu, metoda și unealta de lucru.
Din acest moment, specialiștii militari au confirmat, în unanimitate, că
superioritatea în domeniul mijloacelor electronice, în general, a utilizării spectrului
electromagnetic, în special, determină obținerea și menținerea supremației militare

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
50 din 149 (cosmice, aeriene, terestre, maritime) și prin extensie a victoriei.
Dominația spectrului electromagnetic este o componentă crucială a
majori tății operațiilor militare modern e bazate pe folosirea intensă a sistemelor
informatice, de comunicații și electronice, în general. Dacă aceste sisteme sunt
distruse, degradate sau bruiate, atunci comandantul nu poate realiza un act de
comandă eficace, fiind, metaforic spus orb, surd și mu t.
Războiul electronic cuprinde ansamblul acțiunilor militare care implică
utilizarea energiei electromagnetice pentru a determina, exploata, contracara,
reduce și preveni acțiunile în spațiul electromagnetic, precum și măsurile care
asigură desfășurarea î n siguranță a acțiunilor trupelor proprii și/sau aliate.
Scopul strategic al războiului electronic este acela de controla și folosi
spectrul electromagnetic pentru maximizarea eficienței operațiilor militare ale
trupelor proprii, respectiv de a produce ina micului interzicerea, întreruperea,
degradarea, derutarea în folosirea întregului spectru electromagnetic concomitent
cu asigurarea folosirii depline a acestuia de către trupele proprii și/sau aliate.
Activitățile specifice războiului electronic au acțiune directă și/sau indire ctă
asupra tuturor operațiilor militare, convenționale sau neconvenționale, în timp de
pace, elementele specializate ale forțelor armate fac eforturi pentru a intercepta,
localiza și identifica sursele de emisie electronică ale potenț ialilor adversari.
Domeniul de acțiune al războiului electronic are două mari componente :
războiul electronic de comunicații și non-comunicații .
Războiul electronic de comunicații este aproape la fel de vechi ca și războiul
electronic însuși și, se concent rează, în special, asupra surselor de comunicații care
transmit în benzile de frecvență UHF și VHF (respectiv 3 MHz * 30 GHz).
Interceptarea și analiza acestor transmisii este, mult mai importantă decât
măsurarea caracteristicilor emițătoarelor sau a semna lelor.
Războiul electronic non -comunicații s-a dezvoltat odată cu utilizarea
radiolocatoarelor în cel de -al doilea război mondial și este, în principal, axat pe
protecția platformelor militare, fiind orientat, din punct de vedere tehnic și

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
51 din 149 tehnologic, cătr e sistemele radar care funcționează în benzile radar UHF și
superioare (respectiv peste 300 MHz, în benzile de frecvență alocate radarelor).
Informațiile asupra cărora se concentrează acțiunile de război electronic sunt
denumite informații din semnale sau informații de origine electromagnetică.
Informațiile din semnale (SIGINT) au două componente: informațiile din
comunicații – COMINT și informațiile electronice – ELINT .
Informațiile din comunicații (COMINT) desemnează informațiile tehnice
sau de altă natur ă care au ca sursă comunicațiile, recepționate de altcineva decât
adresantul dorit.
Informațiile electronice (ELINT) reprezintă informațiile tehnice și de
localizare care rezultă din radiația electromagnetică a echipamentelor non –
comunicații, emise de alte surse decât exploziile nucleare sau sursele radioactive.
Războiul electronic are trei componente principale: protecția electronică,
sprijinul electronic și atacul electronic.
Cunoscută până nu demult și sub denumirile de contra -contra măsuri
electronice ( ECCM) sau măsuri de protecție electronică (EPM), protecția
electronică (EP), cuprinde ansamblul de măsuri pasive și active pentru diminuarea
efectelor utilizării războiului electronic de către forțele proprii sau inamic asupra
personalului, mijloacelor și echipamentelor proprii.
Sprijinul electronic (ES) cuprinde acțiunile de căutare, interceptare,
identificare și localizare a surselor de radiație intenționată sau neintenționată a
energiei electromagnetice, în scopul cunoașterii imediate a unei amenințări,
contracarării, planificării și executării operațiilor viitoare. Informațiile obținute
prin sprijin electronic servesc, pe lângă recunoașterea imediată a amenințărilor și la
elaborarea ordinului electronic de luptă (EOB).
Atacul electronic (AE) reprezintă a nsamblul acțiunilor care întrebuințează
energia electromagnetică, energia dirijată sau armele antiradiație pentru a degrada,
neutraliza sau distruge capabilitățile de luptă ale inamicului.
Atacul electronic este esența războiului electronic pe timpul crize lor și
conflictelor militare, cuprinzând următoarele elemente:

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
52 din 149  bruiajul electronic (BE);
 înșelarea electronică (IE);
 distrugerea electronică (DE).
Bruiajul electronic (BE) este partea atacului electronic, care constă în emisia
intenționată sau reflexia en ergiei electromagnetice pentru împiedicarea
adversarului de a -și folosi sistemele electronice. Astăzi, bruiajul a devenit o armă
de temut pentru cei care o stăpânesc cu abilitate, cunoscând o puternică dezvoltare
în benzi de frecvență, până nu de mult, mai puțin accesibile (UHF, SHF și EHF).
Înșelarea electronică (IE) este partea atacului electronic, care cuprinde
acțiunile bazate pe radiația (emisia intenționată), modificarea, absorbția sau
reflexia undelor electromagnetice, pentru interpretarea eronată a informațiilor
recepționate de sistemele electronice sau provocarea disfuncționalităților în
funcționarea acestora, înșelarea electronică se realizează prin simulare, manipulare
și imitare.
Simularea și manipularea reprezintă forme ale dezinformării electro nice
(inducerea în eroare a adversarului asupra situației electronice și operative a
forțelor proprii), iar imitarea urmărește realizarea diversiunii electronice (acțiunea
prin care se penetrează sistemele electronice ale adversarului).
Distrugerea electr onică (DE) reprezintă partea atacului electronic, care
cuprinde acțiunile bazate pe folosirea armamentului autodirijat pe radiațiile
electromagnetice ale adversarului, precum și a armamentului cu radiofrecvență, de
la sol și din aer (cosmos), cu efecte let ale și nonletale. Preocupările cercetătorilor
se focalizează, în ultima vreme, pe dispozitive tot mai sofisticate care să afecteze
serios componentele electronice inamice.
Operațiile/acțiunile cibernetico -informaționale:
Spațiul cibernetic a devenit un med iu ideal pentru ducerea acțiunilor de
război hibrid, iar structurile militare trebuie să fie pregătite pentru a putea răspunde
amenințărilor care sunt generate în acest mediu. Putem considera spațiul cibernetic
ca pe un domeniu global comun în cadrul mediu lui informațional, fiind alcătuit
dintr -o infrastructură de rețele interdependente de informații, înglobând rețelele de

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
53 din 149 telecomunicații și sistemele de calculatoare. Informația a avut întotdeauna un rol
important în obținerea superiorității, nu numai milit are.
Războiul cibernetic este una din marile amenințări ale planetei, iar
specialiștii militari cer schimbarea legislației internaționale pentru a putea face față
provocărilor. Este nevoie de o îmbunătățire a legislației, mai ales în zona acțiunilor
purta te pe tip de pace, criză și război care au conexiune cu sectorul siguranței
naționale. Războiul cibernetic este un pericol la fel de mare ca un atac militar
clasic. Bombardarea unei centrale este război. Distrugerea programelor software
ale centralei trebu ie să fie percepută tot ca un act de război.
Modul în care este purtat războiul s -a schimbat odată cu apariția noului
„front de luptă”: spațiul cibernetic. Câmpul de luptă este alcătuit din cinci
dimensiuni, respectiv dimensiunea aeriană, terestră, maritim ă, cosmică (spațială)
și cea cibernetică (informațională). Toate aceste dimensiuni sunt interdependente,
având zone care se suprapun, astfel că elemente ale spațiului cibernetic se situează
fizic, în cadrul tuturor celorlalte domenii.
Spațiul cibernetic, la rândul său, este compus din trei medii
interdependente, astfel:
 mediul fizic sau „lumea reală”, care constă din componentele fizice ale rețelei,
reprezentate de resursele hardware, infrastructura și spațiul concret de dispunere a
acestora.
 mediul virtua l care este reprezentat de resursele software, aplicațiile și
conexiunile logice dintre nodurile rețelei.
 mediul cognitiv care este reprezentat de conexiunea în spațiul cibernetic dintre
persoane, grupuri, relații sociale și informații, prin adrese de ema il sau IP și
persoanele sau comunitățile de interese cu care interacționează utilizând sau
operând rețelele.
Războiul cibernetic este o altă parte componentă a operațiilor cibernetice
prin care se extinde puterea cibernetică dincolo de limitele defensive pentru
detectarea, angajarea, dominarea și învingerea inamicului. Obiectivele capacităților
de război cibernetic constau în rețelele de calculatoare și de comunicații prin care

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
54 din 149 se asigură procesarea datelor, controlul echipamentelor, sistemelor și
infrastr ucturii58. Acțiunile de război cibernetic angajează exploatarea, atacul și
apărarea dinamică cibernetică pentru realizarea următoarelor funcțiuni: colectarea
și analizarea datelor din rețea; studierea și clasificarea amenințărilor cibernetice;
urmărirea, lo calizarea și exploatarea acțiunilor adversarilor; asigurarea de indicii,
indicații și avertizări cibernetice; asigurarea imaginii recunoscute a situației
cibernetice.
În spațiul cibernetic intervalul de timp dintre planificare și execuție poate
fi de ordin ul milisecundelor59. Se pot crea efecte în mod simultan la nivelurile
strategic, operativ și tactic, în cadrul mai multor domenii. Procesul de observare,
orientare, decizie, acțiune rămâne o construcție viabilă pentru a examina procesul
elaborării deciziei și în spațiul cibernetic. Operațiile în mediul cibernetic se pot
produce aproape instantaneu, cu o viteză care nu a mai fost atinsă, fenomen care
conduce la necesitatea de a lua decizii rapide.
Statele naționale pot să execute cele mai sofisticate atacuri. Prin acestea
ele urmăresc atingerea următoarelor obiective:
 obținerea de informații despre planuri și capabilități p olitice, economice sau
militare;
 atacuri subversive directe sau indirecte asupra sistemelor militare și comerciale
de comunicații și inform atice din zona de operații sau împotriva elementelor
care pot contr ibui la îndeplinirea misiunilor;
 blocarea accesului la resursele media și la canalele de comunicare strategică ;
 acțiuni coordonate și sincronizate prin intermediul rețelelor fizice și virtu ale
interconectate folosind conectivitatea la Internet și exploatând rețele sau
sisteme de acces individuale pentru ati ngerea unor obiective punctuale.
O altă categorie de atacatori este reprezentată de hackeri și de grupuri de
activiști, motivați politic . Aceștia pot fi susținuți sau sponsorizați de organisme

58 Cyberspace Operat ion Concept Capabilty Plan 2016 -2028, Tradoc Pamphlet 525 -7-8, Departament of the
Army, Training and Doctrine Command, Fort Monroe, Virginia, 2010, p.22.
59 Cyberspace Operation, Air Force Doctrine Document 3 -12, 15 July 2010 , disponibil on line la:
www.E -publishing.af.mil , accesat la 15.11.201 5, p.9.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
55 din 149 guvernamentale din motive politice sau ideologice și urmăresc atingerea
următoarelor obiective:
 provocarea de întreruperi ale rețelelor și sistemelor care aduc preju dicii de
imagine sau financiare;
 mediatizarea prin intermediul atacurilor asupra site -urilor web și serviciilor on –
line din se ctorul public și din cel privat;
 exploatarea resurselor media și a site -urilor web pentru propagandă.
O categorie distinctă de actori este reprezentată de teroriști . Inamicul nu
va mai fi doar simplul terorist înarmat cu un AK -47, o bombă (centură sau vestă
explozivă) pe bază de Semtex sau utilizând alte dispozitive explozive
improvizat e, dar nici acesta nu va dispărea ; inamicul va fi grupat în grupuri
acționând în spațiul cibernetic care va ataca folosind noile arme de război: viruși,
troieni, viermi sau bombe logice. Aceștia, cât și suporterii și simpatizanții acestora
vor urmări să -și facă propagandă, să radicalizeze populația, să -și coordoneze
acțiunile, să comun ice criptat pentru planificarea și declanșarea de atacuri
cibernetice împotriva infrastructurii critice și a operatorilor care acționează în
zona serviciilor vitale pentru stat și populație.
Hackerii sunt persoane motivate de provocările tehnice și de teri bilism,
care caută să penetreze rețelele pentru a accesa informații, a introduce malware
sau pentru a -și face reclamă.
Crackerii vor urmări penetrarea rețelelor în scopul obținerii și exploatării
informațiilor în scopul oferirii acestora pentru avantaje fi nanciare, comiterii de
fraude sau furtului de identitate sau pentru a provoca distrugeri pur și simplu, fără
nici o altă motivație.
În cazul amenințărilor cibernetice se disting două categorii importante de
atacuri: cele pasive și respectiv cele active.
Atacurile pasive sunt acelea în care atacatorul observă informația ce trece
prin canalul de comunicații, fără să interfereze cu fluxul sau conținutul acesteia.
Atacurile pasive nu cauzează pagube, încalcă regulile de confidențialitate și au ca
obiectiv monit orizarea traficului/informațiilor tranzitate prin rețea.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
56 din 149 Atacurile active reprezintă penetrarea rețelelor, exploatarea, manipularea
datelor sau inserarea de diferite variante de coduri nocive și atacuri cibernetice
asupra unor elemente intermediare, mai a les asupra senzorilor ce furnizează date
sistemului. Acestea implică acțiuni prin care atacatorul acționează pentru a degrada
sau manipula sistemele de informații ale unui adversar, apărându -le totodată activ
pe cele proprii.
Migrația:
Este sau nu migrați a o armă sau o componentă hibridă a războiului de ultimă
generație? Pot fi controlate masele de oameni și pot ei fi direcționați intenționat
spre anumite teritorii țintă? Dacă privim spre ultimele evenimente la nivel global și
dacă aveam dubii asupra acest or întrebări, evenimentele anului 2015 ne duc cu
gândul tot mai mult spre a accepta că DA, migrația este o formă de luptă și o
componentă a războiului hibrid. Direcționarea maselor de oameni spre anumite
teritorii au un efect major asupra securității statu lui respectiv și implicit asupra
economiei și confortului cetățenilor din statul respectiv. Dacă privim valurile de
refugiați care au invadat Europa în anul 2015 și modalitatea de gestionare a acestui
fenomen din partea instituțiilor statelor europene ne d ăm seama că întradevăr avem
o mare problemă. Europa a fost luată pe nepregătite scoțând în evidență un număr
foarte mare de vulnerabilități și slăbiciuni ale Uniunii Europene. Oricare dintre
acei refugiați pot reprezenta o posibilă amenințare. Dacă au fost direcționați sau nu
intenționat de anumite organizații sau state rămâne de văzut. Ca o actualizare a
listei cu componentele războiului hibrid suntem așadar nevoiți să trecem și
migrația, iar în viitorul foarte apropiat trebuie să găsim soluții, să dezvolt ăm
proceduri atât la nivel național cât și la nivel european și mondial pentru
gestionarea acestui fenomen.
Migrația este un fenomen complex, ce constă în deplasarea unor persoane
dintr -o arie teritorială în alta, urmată de schimbarea domiciliului și/sau d e
încadrarea într -o formă de activitate în zona de sosire60. Această definiție nu face

60 Rotariu, Traian, Migrație , în „Dicționar de sociologie”, coord.: Cătă lin Zamfir și Lazăr Vlăsceanu, Ed. Babel,
București, 1998, pp. 351 -353.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
57 din 149 referire la granițele naționale, însă tipologia migrației distinge, în funcție de acest
criteriu, între migrația internă și migrația externă sau internațională.
Din persp ectiv ă demografic ă, prin raportare la o popula ție dată, se poate
vorbi despre dou ă forme de migra ție: imigrație și emigrație, adic ă ansamblul
intrărilor și ansamblul ie șirilor de persoane. De fapt, orice migrant este în acela și
timp imigrant, pentru țara d e destina ție, și emigrant, pentru țara de origine.
Din punct de vedere al securit ății interna ționale, migra ția intereseaz ă în
special sub aspectul s ău extern. Migra ția interna țional ă se desf ășoară în prezent sub
mai multe forme:
 migra ția minorit ăților etn ice spre țările de origine;
 migra ția for ței de munc ă;
 migra ția de familie (migra ția familiilor lucr ătorilor anterior emigran ți) conform
dreptului la reunirea familiei, garantat de legisla ția interna țional ă;
 migra ția for țată de calamit ăți naturale, de perse cuții politice sau religioase, de
războaie etc.
De asemenea, aceste tipuri de migra ție pot fi clasificate la rândul lor în
funcție de urm ătoarele criterii:
 legalitate: legal ă (se realizeaz ă prin respectarea normelor respective) și
clandestin ă (se realizeaz ă prin încălcarea normelor, ceea ce o face greu de evaluat);
 motiva ție: voluntar ă și involuntar ă, forțată;
 durata șederii în țara de destina ție: temporar ă, pe termen lung, permanent ă.
Alte tipuri de migra ție interna țional ă sunt:
 migra ția bazat ă pe etnicita te. Teoretic, statul are dreptul de a decide cine intr ă și
prime ște drept de ședere pe teritoriul s ău dintre imigran ți;
 migra ția postcolonial ă, în cazul țărilor colonizatoare care au stabilit reguli
stricte pentru imigran ții din fostele colonii;
 migra ția economic ă, ce reprezint ă una dintre formele cel mai des întâlnite în
ultimele decenii. Este motivat ă de diferen țele dintre țări cu privire la accesul la
resurse și locuri de munc ă, precum și de criza anumitor specializ ări. Astfel, multe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
58 din 149 dintre țările dezvo ltate au „recrutat ” asiduu imigran ți și continu ă să încurajeze
migra ția for ței de munc ă înalt calificat ă din țările slab dezvoltate;
 azilan ți și refugia ți, care reprezint ă al doilea mare grup de imigran ți legali, dup ă
cel al for ței de munc ă. Ca și migra ția de familie, acest tip este protejat de legisla ția
interna țional ă; persoanele respective au dreptul s ă rămână pe teritoriul unui stat, în
care nu sunt cet ățeni na ționali, doar dac ă unica lor alternativ ă este s ă se întoarc ă
într-un spa țiu în care se tem de tratament inuman sau degradant sau de sanc țiuni pe
baze bine definite.
Teoria sociologic ă actual ă analizeaz ă efectele migra ției din perspectiva a trei
direc ții: efectele migra ției asupra țării de origine, asupra popula ției țării de
destina ție și asupra mig ranților înșiși. De asemenea, consider ăm că este necesar ă și
investigarea comunit ăților mici p ărăsite de emigran ți, respectiv a celor în care intră
imigran ții.
Așadar, prin faptul c ă focalizeaz ă în jurul s ău un set foarte larg de fenomene
sociale, migra ția are o importan ță deosebit ă atât asupra securit ății țării de destina ție
și de origine, c ât și asupra securit ății indivizilor umani implica ți în acest fenomen.
Introducând migrația ca o ultimă componentă a războiului hibrid
considerăm că am cuprins în acest capitol majoritatea elementeleor componente ale
războiului hibrid. Spunem majoritatea datorită faptului că în orice moment poate fi
folosită o nouă componentă iar modalitatea de acțiune a agresorului poate fi
”updatată” de la o zi la alta .
Un element imp ortant al acestui capitol este faptul că au fost făcute destul de
clar, spunem noi, diferențieri între termeni ca război hibrid și amenințare hibridă,
între amenințare asimetrică și amenințare hibridă, între terorist și insurgent, între
luptător de gherilă și terorist.
Tot aici am considerat necesar să analizăm și motivele pentr u care o
structură, organizație sau stat poate recurge la un astfel de conflict și după cum am
văzut, avantajele utililizării acestuia sunt considerabile.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
59 din 149

CAPITOLUL 2
ORG ANIZAREA ȘI ÎNTREBUINȚAREA ÎN LUPTĂ A
COMPONENTELOR ADVERSARULUI HIBRID

Forțele de tip hibrid își adaptează modul de organizare conform misiunilor
pe care urmează să le execute. Aceștia determină misiunile care trebuie executate
pentru a îndeplinii obiec tivele propuse, constituie echipe și organizații care să
execute misiunile respective, fără să țină cont de ierarhiile militare tradiționale,
legile războiului sau regulile de angajare.
Acest capitol încearcă să sintetizeze modul de organizare și de acțiun e al
organizațiilor de tip hibrid , sunt exemplificate unele tehnici și tactici de acțiune ,
sub forma unor scenarii tactice ipotetice bazate pe tipologia de acțiune a
amenințărilor hibride. Din acest motiv, c onsiderăm că acest capitol poate fi folosit
de că tre unitățile și subunitățile tactice în vederea instrui rii în teren , pe baza
scenariilor prezentate , și realizării coeziunii și cooperării necesare contracarării
acestor tipuri de acțiuni.
Tot în acest capitol am considerat necesar să exemplificăm un as tfel de
conflict desfășurat recent și anume conflictul din Ucraina . Anul 2014 reprezintă
sfârșitul unei perioade marcate de o relativă apropiere între SUA și Federația Rusă ,
apărută imediat după desființarea URRS î n anul 1991. Anexarea Peninsulei
Crimeea a polarizat scena internațională, cu Federația Rusă de o parte și
Occidentul de cealaltă. Războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă în estul
Ucrainei are o rezoluție mai mare decât cel din C rimeea , deoarece permite o
înțelegere în detaliu a componentelo r specifice acestui tip de conflict.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
60 din 149

2.1. Forțe de tip hibrid – organizare ș i înzestrare
Forțele de tip hibrid se vor organiza în așa fel încât obiectivele pe care
trebuie să le îndeplinească să corespundă cu resursele avute la dispoziție. În cele ce
urmează vom analiza patru dintre cele mai frecvente tipuri de organizații și anume
cele de tip militar, cele de insurgenți, gherilă și criminale, de asemenea legăturile
ce se pot crea între ele dând naștere unor amenințări hibride.
a. Organizații militare
Orga nizațiile militare regulate ale amenințării hibride vor include capabilități
convenționale și neconvenționale.
În cadrul forțelor militare regulate ale unui stat -națiune, care este parte din
amenințarea hibridă , sunt cuprinse de regulă șase categorii de f orțe armate. Acestea
includ forțele terestre, forțele navale, forțele aeriene, f orțele strategice (cu rac hete
cu rază lungă de acțiune și cu proiectil reactiv), forțele speciale și forțe interne de
securitate. For țele de securitate internă pot fi subordona te Ministerului de Interne,
mai degrab ă decât Ministerul ui Apărării . În timp de război declarat toate
ministerele de stat se pot pune în subordinea unui Comandament Suprem .
Înzestrarea organizațiilor militare depinde de la stat la stat, în funcție de
posib ilitățile financiare a le acestor state și de interesele strategice ale acestora.
Majoritatea statelor fac publi ce înzestrarea acestora în scopul demonstrațiilor de
forță și implicit descurajarea acțiunilo r altor state . Există o mulțime de date pe
internet privind înzestrarea statelor și echipamentele din dotarea armatelor
acestora. Fiind cele specifice fiecărei categorii de forțe în parte, nu voi insista
asupra acestui aspect , deoarece, cum spuneam anterior, înzestrarea acestora este în
mare parte cunosc ută.
Forțele pentru operații speciale pot include și unități comando de elită.
Patru din celelalte categorii de forțe au sau pot avea propriile forțe pentru operații
speciale. În contrast cu forțele pentru operații speciale de sine stătătoare, cele
aparți nând forțelor terestre, navale și aeriene sunt destinate s ă acționeze la nivel

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
61 din 149 operativ . Forțele interne de securitate pot avea și ele la rândul lor forțe pentru
operații speciale. Toate aceste forțe pentru operații speciale pot fi incluse în
operații spec iale de tip întrunit (joint) pentru îndeplinirea cerințelor la nivel
național. Comandamentului forțelor pentru operații speciale de sine stătătoare îi
revine misiune a de a conduce aceste operații speciale de tip întrunit (joint).
Oricare dintre aceste for țe pentru operații speciale care execută misiuni de
cercetare sau acțiuni directe pentru îndeplinirea obiectivelor strategice sau
cerințelor de informații vor fi în mod normal sub comanda directă a
Comandamentului Suprem sau a Comandamentului forțelor pent ru operații
speciale de sine stătătoare care va raporta direct Comandamentului Suprem. Unele
dintre aceste forțe pot fi puse sub comanda operațională sau chiar tactică a unor
comandanți din diferite tipuri de structuri în funcție de necesități.
Indiferent de organizarea lor administrativă, forțele pentru operații speciale
acționează în echipe mici. Când sunt introduse într -un teatru de operații, aceste
echipe pot acționa individual sau pot fi organizate pentru misiune în detașamente.
Termenele de echipă ș i detașament indică modul lor temporar de grupare. Pe
timpul desfășurării acțiunilor , echipele se pot despărți de detașament pen tru
îndeplinirea unor sarcini, iar apoi se pot alătura din nou. În funcție de misiune
fiecare echipă se poate împărți în echipe m ai mici (chiar de 2 militari) sau pot
acționa împreună cu altele formând echipe mai mari. La un anumit moment al
operației, echipe se pot întruni formând un detașament (de exemplu pentru
executarea unui raid), ca apoi să se despartă în orice moment în echi pe. Acest
proces poate fi planificat înainte de începerea operației sau se poate desfășura pe
timpul acesteia.
Forțele interne de securitate sunt conduse pe timp de pace de către Șeful
Securității Interne din cadrul Ministerului de Interne. Majoritatea ace stora sunt
echipate cu uniforme și poartă grade și însemne similare cu cele militare. Chiar și
unitățile din Direcția Generală de Poliție ș i Directia de Apărare C ivilă pot îndeplini
sarcini asemănătoare celor militare.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
62 din 149 Pe timp de război o parte sau chiar t oate forțele de securitate internă din
cadrul Ministerului de Interne pot deveni a șasea categorie de forțe din cadrul
Forțelor Armate sub denumirea de „Forțele Interne de Securitate”. Acestea pot fi
puse sub comanda comandantului teatrului de operații sau sub comandă
operațională sau tactică a unui comandant milit ar capabil să conducă operații de tip
întrunit sau interagenții. În aceste cazuri când forțele interne de securitate împart
aceeași zonă de responsabilitate cu forțele armate regulate, se trimit o fițeri de
legătură în comandamenele acestora pentru a le reprezenta interesele și pentru
realizarea unei cooperări mult mai bune.
Diferite tipuri de actori non -statali pot face parte sau pot fi afiliați
amenințării hibride sau o pot sprijini în diferite mo duri. Chiar dacă aceste forțe
interne de securitate nu fac parte din amenințarea hibridă sau nu o sprijină în mod
direct și intenționat, pot fi exploatate sau manipulate de forțele hibride în suportul
propriilor obiective.
Forțele de Poliție răspund de fo rțele de poliție naționale, regionale și locale.
În unele circumstanțe forțele de poliți e de la toate cele trei niveluri acțione ază ca
forțe paramilitare. Aceșt ia pot acționa cu tactici, arme și echipament similare cu
cele ale forțelor armate regulate. For țele naționale de poliție includ unități
paramilitare de nivel tactic care sunt echipate de luptă dacă situația impune.
Acestea sunt echivalente cu unități de infanterie din forțele armate regulate. Pe
lângă aceste tipuri de forțe de poliție, forțele speci ale de poliție sunt cele care se
aseamănă cel mai mult cu forțele armate regulate în ceea ce privește organizarea,
echipamentul, pregătirea și misiunile executate. Deoarece acestea sunt echipate cu
armament greu și vehicule blindate au capabilitatea de a e xecuta operații defensive
dacă este necesar. Aceste forțe pot suplimenta forțele armate regulate.
Forțele de Apărare Civilă comprimă o varietate de unități paramilitare și
civile. În timp ce majoritatea personalului este format din civili, membrii unitățil or
paramilitare și factorii de conducere de nivel național sau districtual, dețin grade
militare. Unitățile paramilitare din cadrul Apărării Civile sunt responsabile pentru
protecția și apărarea unor zone sau a unor instalații/aparaturi/obiective important e

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
63 din 149 din regiunea în care își desfășoară activitatea. De asemenea unitățile/firmele civile
de geniști pot sprijini forțele militare de geniști prin executarea acțiunilor de
cercetare, construirea diverselor dispozitive explozive sau prin diverse accesorii și
echipamente necesare.
Rezervele și milițiile . Toate cele șase categorii de forțe prezentate dețin forțe
de rezervă cons tituite din rezerviști militari, iar toate forțele de miliție aparțin
componentei militare. Planificarea activității de mobilizare a aces tora este
responsabilitatea statului și al Direcției de Organizare a Mobilizării din cadrul
Statului Major General. Fiecare comandament din cele șase categorii de forțe au la
rândul lor componente responsabile pentru organizarea mobilizării acestor forțe.
Pe timpul mobilizării unii rezerviști pot înlocui pierderile din cadrul forțelor
armate regulate sau pot îndeplini unele funcții de specialiști pe diverse domenii,
lăsate vacante pe timp de pace. De asemenea se pot forma unități întregi de
rezerviști capab ile să înlocuiască alte unități care și -au pierdut capacitatea de luptă
sau pot fi alocate altor unități pentru executarea unor operații de o mai mare
amploare.
Ca și forțele armate regulate, unitățile de rezerviști și de miliție nu vor lupta
sub conducere a structurilor care i -au manageriat pe timp de pace. În funcție de
misiuni, aceștia vor fi alocați, pe timpul organizării forțelor pentru luptă, sub
comandă operațională sau tactică unor comandanți. Î n majoritatea cazurilor acestea
vor fi integrate în cadr ul forțelor armate regulate. Sunt rare cazurile în care mari
unități de rezerviști vor executa operații ca structuri de sine stătătoare .
b. Organizații de insurgenți
Organizațiile de insurgenți nu au o regulă standard în ceea ce privește
organizarea și echipa rea. Tipul misiunii, mediul, factorii geografici și multe alte
variabile sunt cele care influențează modul de organizare al organizațiilor de
insurgenți și celulele subordonate. Structura, personalul, echipamentul și
armamentul sunt mixate în funcție de sp ecificul misiunii, ca și mărimea,
specialitatea/tipul, numărul lor și tipul structurilor subordonate.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
64 din 149 Există câțiva factori care diferențiază structura și capabilitățile organizațiilor
de insurgenți față de organizațiile de tip gherilă. În timp ce organiza ția de
insurgenți este mai întâi de toate una secretă/ascunsă cu o structură celulară de tip
rețea, organizațiile de gherilă reflectă o structură militară organizată pe batalioane,
companii, plutoane și echipe.
La modul general , organizațiile de insurgenți nu dețin armamentul greu și
sofisticat pe care îl au organizațiile de gherilă. Armamentul acestora se limitează la
armament individual, lansatoare de grenade antitanc, dispozitive explozive
improvizate (IED) sau aruncătoare de tipul celui de 82 mm și lans atoare de rachete
model tubular ca cel de 107 mm. În cazul în care aceștia au nevoie de armament
mai puternic, le solicită organizațiilor de gherilă sau aceștia din urmă pot executa
acțiuni în sprijinul organizațiilor de insurgenți, în funcție de relația c are există între
cele două tipuri de organizații.
Organizațiile de insurgenți sunt forțe neregulate fără un tabel regulat de
organizare și echipare. De altfel, regula de bază în organizarea acestora este chiar
lipsa unei reguli de organizare, ceea ce face mult mai greu modul de pregătire al
unei forțe armate regulate pentru contracararea acțiunilor acestora. Astfel aceștia
sunt organizați în modelul „rețea” iar un model de organizare al acestora este
prezentat în anexa nr. 161.
Relațiile dintre organizațiil e de insurgenți locale cu unele regionale sau
naționale pot fi de afiliere sau dependente de îndeplinirea unui obiectiv comun sau
similar. Aceste relații sunt, în general fluctuante și pot fi temporare , pot apărea și
înceta din diverse motive .
Când organiz ațiile de insurgenți se constituie pentru misiune, unitățile de
gherilă pot fi subordonate unei organizații de insurgenți mai mare sau ar putea fi
afiliate uneia din care nu fac parte. De asemenea o uniate de gherilă poate fi afiliată
unei organizații mili tare regulate sau poate fi subordonată acesteia.

61 TC 7 -100, Headq uarters Department of the Army, Hybrid Threat, Washington DC, 2010, p.6 -4

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
65 din 149 În ceea ce privește înzestrarea unei organizații locale de insurgenți aceasta
diferă de la caz la caz. Astfel, un exemplu de dotare a acestora este prezentat în
anexa nr. 262.
c. Organizații de gherilă
Organizaț iile de gherilă pot fi destul de mari până de valoarea unei brigăzi,
sau mici până la valoarea unui pluton sau a unei echipe de atac și captură /hărțuire .
Structura organizației depinde de mai mulți factori incluzând factori de mediu,
sociologici, demografi ci, economici precum și de posibilitățile de sprijin din partea
altor organizații și state.
O organizație de gherilă poate fi afiliat ă unor forțe din alte țări decât sta tul
cu care se află în conflict. Unele organizații de gherilă pot constitui componenta
paramil itară a unei mișcări insurgent e, în timp ce altele pot urmări defășurarea unui
război de gherilă independent sau slab afiliate unei organizaț ii de insurgenți. În
Anexa nr. 363 este prezentată, ca și exemplu, o variantă pentru o companie de
gherilă ca re acționează în scop de atac/captură/hărțuire.
După cum se poate vedea, în comparație cu o organizație de insurgenți,
organizațiile de gherilă au mai m ult o organizare de tip militar . Mai mult decât atât,
organizațiile de gherilă dețin armament similar cu cel al forțelor armate regulate.
Acesta poate conține inclusiv aruncătoare, tunuri sau obuziere de 120 mm și chiar
mai mari, rachete antitanc dirijate (ATGMs), sisteme portabile de apărare
antiaeriană (MANPADS) , pot planta câmpuri de mine limitate și pot duce acțiuni
de atac cu pionieri. Alte exemple de armament și capabilități pe care organizațiile
de gherilă le dețin și pe care cele de insurgenți nu le au în general, sunt mitraliere
grele de 12,7 mm, arme fără recul de cal. 73, 82, 84 mm, obuziere de cal 100 și
120 mm, lansator de rachete de 107 și 122 mm, sisteme de bruiaj GPS și
capabilități de cercetare de transmisiuni și comunicații.

62 FM 7 -100.4, Opposing Force Organization Guide, Washington DC, 2007, p.C -6
63 Ibidem , p.E-3

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
66 din 149 Un exemplu de înzestrare a unei companii de gherilă organizată în scop de
atac și captură/hărțuire ar putea cea din anexa nr. 464.
d. Organizații criminale
Organizațiile criminale sunt în mod normal independente de controlul
statelor iar unele își pot extinde acțiunile în afara granițelor statului pentru a opera
la nivel regional sau global. Organizațiile criminale de mărime m ică de obicei nu
pot afecta domeniul politic militar sau judiciar însă cele la nivel regional și global
o pot face. Armamentul și echipamentul pot varia în funcție de tipul și mărimea
acestor organizații. Acestea pot fi constituite având caracteristicile u nei
grupări/organizații paramilitare. În anexa 565 este prezentat un exemplu de
organizație criminal ă de nivel mai mare.
De comun acord sau atunci când interesele coincid, organizațiile criminale
se pot afilia cu alți actori non -statali paramilitari ca insu rgenții și forțele de gherilă.
Insurgenții și forțele de gherilă pot acționa în aceeași zonă cu organizațiile
criminale, le pot oferi securitate și protecție acestora în schimbul sprijinului
financiar sau cu armament. Organizațiile de gherilă și insurgenți pot desfășura
acțiuni de diversiune, de cercetare și avertizare, spălare de bani, contrabandă,
transport și alte tipuri de acțiuni în numele și interesul organizațiilor criminale.
La un anumit moment, organizațiile criminale pot fi afiliate cu actori mili tari
și paramilitari statali. Pe timpul războiului, de exemplu, statele pot încuraja și
sprijini cu materiale organizațiile criminale pentru executarea unor acțiuni de
destabilizare a populației civile a unui stat învecinat.
Organizațiile criminale, pot fo losi ca metode de acțiune pentru înd eplinirea
obiectivelor propuse, acțiuni criminale, tac tici de tip terorist , metode militare
neconvenționale. Aceștia pot deține tehnologii performante, echipament și
armament avans at datorită faptului că au potențial ul financiar necesar achiziționării
acestor tehnologii. Organizațiile criminale nu -și vor modifica structura pe timpul

64 TC 7 -100, Headquarters Department of the Army, Hybrid Threat, Washington DC, 2010, p.6 -6
65 Ibidem , p.6-7

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
67 din 149 războiului decât dacă acest lucru ar aduce anumite avantaje acestora sau decât dacă
ar fi obligați.
Organizațiile criminale pot executa acțiu ni de manipulare a populației pentru
a câștiga și menține spjinul acesteia. O populație atrasă de partea lor poate oferi
securitate și sprijin. Aceasta constituie o sursă foarte bună de informații,
contrainformații și sprijin de securitate. Informații și s ecuritate se mai pot obține
prin acțiuni de constrângere, tortură și mită.
e. Legăturile de tip hibrid
Amenințarea hibridă este o compoziție formată din mai multe grupări
diferite. Legăturile dintre aceste grupări nu vor avea un standard organizațional
ușor de identificat. Ceea ce unește capabilitățile și intențiile componentelor
amenințării h ibride este scopul comun. Acesta poate aduce împreună diferite
grupuri care în mod normal luptă unele împotriva celorlalte.
Organizațiile afiliate cooperează pentru în deplinirea acestor scopuri în ciuda
faptului că nu au o comandă formală sau o organizare de tip ierarhic. Acestea sunt
în mod normal grupări nonmilitare și paramilitare ca d e exemplu carteluri de
droguri sau criminale, insurgenți, celule teroriste sau merc enari.
Acele forțe neregulate care operează în zona de responsabilitate a unei
unități militare pot fi afiliate acesteia fără să existe relații de subordonare între
acestea. În unele cazuri aceste forțe afiliate pot primi i suport din cadrul unității
milita re conform înțelegerii de colaborare dintre acestea.

2.2. Modul de acț iune al forțelor de tip hibrid
a. Concepte tactice
Inițiativa și mobilitatea caracterizează tacticile folosite de amenințarea
hibridă pentru apărarea și securizarea bazelor în care se ant renează, se autosusțin,
se pregătesc pentru misiunile următoare și își îmbunătățes c capabilitățile
operaționale. În același timp acțiunile tactice colective pot avea consecințe
strategice. Aceste acțiuni sunt îndreptate spre a menține inamicul stresat perm anent

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
68 din 149 fizic și psihic prin acțiuni de hărțuire și inducere în eroare , nedorindu -se
înfrângerea totală a inamicului deoarece a cest lucr u nu ar aduce avantaje .
Acțiunile tactice ale amenințării hibride pornesc de la acțiuni de culegere de
informații, constrâ ngeri pentru obținerea de sprijin logistic și financiar, asasinarea
unor lideri considerați inamici, sabotaj și ajung până la desfășurarea unor acțiuni
specifice luptei armate (apărare și ofensivă ) îndreptate împotriva unor forțe armate
regulate.
Sinergia acțiunilor executate de forțe regulate și neregulate
Forțele amenințării hibride înțeleg că mediul care produce cele mai multe
consecințe asupra statului agresat este unul în care operațiile militare convenționale
se îmbină cu acțiunile forțelor neregulate . Con ceptul amenințării hibride nu este de
a face ceva cu ceea ce are la dispoziție ci de a crea în mod deliberat acțiuni
complexe cu capabilitățile pe care le au la dispoziție.
Fiecare componentă a amenințării hibride aduce o capabilitate în plus.
Acțiuni le sinergice ale acestor capabilități crează o multitudine de acțiuni
complexe care afectează toate variabilele operaționale. Mai mult de atât,
amenințarea hibridă îmbunătățește aceste ac țiuni co mplexe prin crearea unei
matrici de forțe, tehnologii și tehn ici într -o continuă schimbare.
Războiul informaționa l-element cheie
Acțiunile forțelor hibride sunt des îndreptate spre a conduce acțiuni de
război informațional (INFOWAR) și nu doar acțiuni pur militare.
Managementul, diseminarea și controlul informațiil or au fost întotdeauna
critice pentru succesul acțiunilor tactice. Aducând avantaje imense , informațiile și
sistemele tehnologice informaționale își diversifică domeniile de aplicare, măresc
impactul acestora și devin din ce în ce mai sofisticate. Forțele hibride
conștientizează ce importanță are războiul informațional și ce avantaje aduce
acțiunilor tactice, de aceea comandanții acestora depun eforturi considerabile
pentru a încorpora aceste acțiuni în cadrul tuturor acțiunilor și misiunilor tactice
execut ate.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
69 din 149 Războiul informațional poate degrada comunicațiile și modul de comunicare
al inamicului și poate manipula sau bruia imaginea generală a câmpului de luptă.
De asemenea, prin intermediul războiului informațional forțele hibride pot încetini
sau controla ritmul de desfăș urare al operații lor militare prin acțiuni de inducere în
eroare, acțiuni combinate de influențare a percepției inamicului și război
electronic. De exemplu, amenințarea hibridă poate acționa pentru distr ugerea unor
ținte inamice sau pot or chestra și executa acțiuni de manipulare a percepției care
vor conduce la diminuarea sprijinului național și internațional al inamicului,
cauzând ezitare sau pierderea temporară a inițiativei. Multe dintre acțiunile
tradiționale de război electronic pot co ntribui la succesul aplicării războiului
informațional la nivel tactic influențând sau slăbind superioritatea informațională a
inamicului.
Războiul informațional sprijină misiunile critice de contracarare ale
elem entelor de cercetare aparținând forțelor co nvenționale adverse. Amenințarea
hibridă caută în permanență metode de atac, de degradare și de manipulare a
capabilităților de cercetare, de informații, de supraveghere și de achiziția țintelor
(ISTAR) aparținând adversarului. Tot acest sisitem de achiziț ie a țintelor și toți
senzorii reprezintă o biective importante pentru amenințarea hibridă.
Poziții de luptă complexe
Amenințarea hibridă diminuează expunerea la focul inamicului și la
elem entele ISTAR ale acestuia prin utilizarea pozițiilor de luptă copl exe precum și
prin utilizarea factorilor cultural i. Acestea sunt destinate protecției forțelor hibride
împotriva detecției și atacului precum și pentru menținerea puterii de luptă a
acestora până când condițiile permit executarea de acțiuni ofensive. În ca zul unui
atac, pozițiile de luptă vor fi apărate atâta timp cât nu afectează puterea de luptă ,
altfel forțele hibride se vor retrage din acestea.
Pozițiile de luptă coplexe au unele caracteristici care le diferențiază de
pozițiile de luptă standard, cum ar fi:
 căi de apropiere limitate (nu este o necesitate ca acestea să fie dispuse pe căi de
apropiere);

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
70 din 149  căile de apropiere sunt foarte ușor de supravegheat de către forțele aflate în
aceste poziții de luptă;
 au posibilități de apărare și observare 360° ;
 măsuri de contramobilitate reduse. Acestea ar putea demasca locația acestora;
 posibilități de organizare în secret a stocurilor/depozitelor de armament și
materiale;
 refugiu din care se vor lansa atacuri locale.
Factorii cultural i reprezintă posibilitatea de ap ărare a forței hibride față de
sistemele de armament ale forțelor considerate inamice folosind diferențele
culturale în măsură să descurajeze folosirea acestora. Ca de exemplu folosirea
facilităților religioase sau medicale ca bază de foc sau legarea prizo nierilor în fața
pozițiilor de tragere și în fața mașinilor.66
Războiul sistemelor
Forțele hibride vor urmări fracționarea puterii de foc prin distrugerea sau
neutralizarea punctelor vu lnerabile existente în sistemul de luptă al inamicului. Un
sistem r eprezintă un set de elemente care conectate și relaționate între ele dau un
rezultat care nu poate fi obținut prin utilizarea în mod independent a oricărei
componente ale acestuia. Ingredientele esențiale ale unui sistem o reprezintă
componentele acestuia și sinergia rezultată din folosirea împreună a componentelor
cu alte sisteme. Mai mult de atât un sistem de sisteme este un set de sisteme
diferite , atât de conectate și relaționate între ele încât să producă un efect care nu
poate fi atins de nici un si stem folosit individual. Amenințarea hibridă vede mediul
operațional, câmpul de luptă, propriile instrumentele de putere și instrumentele
adversarului de putere ca o colecție de sisteme complexe, dinamice, și integrate ,
compuse din subsisteme și componente.
Războiul sistemelor servește ca un instrument conceptual și analitic pentru
a ajuta la planificarea, pregătirea și executarea război ului. I ntenția este de a
identifica componentele critice ale sistemului și de a le ataca într-un mod care va
degrada sau dis truge utilizarea sau im portanța sistemului în ansamblu . Principalul

66 TC 7 -100, Headquarters Department of the Army, Hybrid Threat, Washington DC, 2010, p.5 -2

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
71 din 149 principiu al războiului sistemelor este identificarea și izolarea subsistemelor critice
sau a componentelor care dau posibilitatea oponentului să -și îndeplinească
obiectivele propuse. Acce ntul este pus pe dezagregarea sistemului făcând
subsistemele și componentele sale ineficiente. În timp ce agregarea acestor
subsisteme sau componente este ceea ce face ca activitatea sistemului să
funcționeze , interdependența acestor subsisteme constituie o potențial ă
vulnerabilitate .
Adaptarea după funcție
Amenințarea hibridă va alege opțiunea cea mai efi cientă pentru exercitarea
fiecărei funcțiuni de luptă , indiferent de scop ul inițial, legile război ului sau ierarhia
militară . În cazul în care un copil la un colț de stradă , cu un telefon mobil este cel
mai eficient mijloc de a furniza avertizare timpurie a liderilor i mplicați într -o
acțiune tactică , atunci așa se va acționa chiar dacă există posibilitatea folosirii unor
dispozitive ISTAR scumpe și sofistic ate sau a altor tehnici .
Amenințarea hibridă va achiziționa, în mod normal, o capabilitate care să -i
permită libertate de acțiune împotriva oponenților săi. Aceste capabilități vor fi
adaptate pentru a exploata caracterisicile potrivite să -i aducă cel mai bun avantaj
împotriva forțelor oponente.
b. Tactici de acțiune

Amenințarea hibridă determină tacticile potrivite fiecărei acțiuni
desfășurate pentru a duce la îndeplinirea obiectivelor propuse , alocă actorii
adecvați pentru fiecare tactică folosită și sin cronizează efortul .
Pentru fiecare misiunie propusă, amenințarea hibridă pregătește și execută
un număr diferit de tehnici și tactici de acțiune . Deși aceste tehnici și tactici de
acțiune pot fi de multe feluri, acestea pot fi împărțite în patru mari categ orii: tactici
de securizare, de fixare , de angajare și de atac .
Tehnici și t actici de securizare
Pentru aceste tactici sunt folosite un număr de capabilități care acționează
pentru a proteja alte capabilități împotriva observării, distrugerii sau fixării d e către

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
72 din 149 advesar. Aceasta se po ate realiza prin asigurarea unei avertizări și reacții din timp
sau prin întârzierea și distrugerea forțelor adverse care se apropie.
Un exemplu de folosire a tacticilor de securizare de către forțele de tip
hibri d, este preze ntat în anexa nr. 6 .67
În acest exemplu, după cum se poate vedea, forțe de tip gherilă au fost de
acord să furnizeze securitate unei organizații criminale la o unitate de producție de
droguri
aflată într -o porțiune izolată de teren contestată de două state. Cercetarea
insurgenților identifică faptul că locația nu este situată pe o cale importantă de
comunicații și ar fi potrivită pentru amenajarea unei poziții de luptă complexă.
Poziția de luptă complexă
este configurată pentru a proteja elementele și
materi alele din interiorul zonei de apărat, pentru a le feri de detecția și atacul
adversarilor precum și de a interzice capturarea și ocuparea acesteia. Deși
amenințarea hibridă este conștie ntă de posibilitățile de acțiune ale adversarilor în
zonă, scopul princ ipal al poziției de luptă coplexă este de a asigura refugiu/adăpost.
Dacă este necesar această protecție a zonei poate fi folosită și pentru apărare sau
întârziere.
Posturile de observare (PO) monitorizează posibilele căi de acces ale
adversarului
spre po ziția de luptă coplexă . Insurgenții identifică căile de acces
cele mai probabile și cele mai periculoase și prioritizează apărarea poziției în
funcție de acestea. Focul direct și indirect este planificat în anumite zone cum ar fi
puncte obligate de trecere , iar terenul în acea zonă este consolidat dacă este posibil,
spre exemplu în singurul vad de trecere peste râu. Pentru a face și mai dificilă
trecerea , punctele obligate de trecere se consolidează cu un câmp de mine
antipersonal.
Astfel , echipa de distru gere
folosește mine antipersonal,
obstacole de sârmă ghimpată, abatize pentru a provoca avertizarea din timp și
pentru a împiedica executarea manevrelor forțelor adverse către poziția de luptă
complexă. La ordin se folosește focul indirect în zonele stab ilite sau asupra țintelor

67 TC 7 -100, Headquarters Department of the Army, Hybrid Threat, Washington DC, 2010, p.5 -4

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
73 din 149 preplanificate pentru a întrerupe din timp orice atac. Pe cea laltă direcție probabilă
de apro piere se găsește o mlaștină adâncă
acoperită prin foc direct și indirect.
Forțele adverse sunt de valoarea unui pluton de infanterie ușo ară și
operează în combinație cu organele de stat antidrog. Elementele de supravehere a
insurgenților au indicat faptul că în zonă nu există sprijin aerian imediat în zona de
patrulare a forțelor adverse.
Terenul specific junglei, mlaștina și vegetația den să face ca avansarea spre
locația insurgenților să fie aproape inaccesibilă. Fo rțele insu rgente estimează că
orice atac de la sol nu se va putea executa cu mai mult de un pluton de infanterie
pe oricare din cele două direcții de apropiere. Locașurile de tr agere sunt amenajate
pe direcția ambelor căi de apropiere.

Rezerva insurgenților
este dispusă în zona de sprijin, de unde poate
interveni imediat în oricare direcție este nevoie. Aruncătoare ușoare și medii sunt
poziționate în așa fel încât să poată sprij ini cu foc indirect oricare direcție de atac.
Dacă atacul forțelor adverse are succes și se reușește pătrunderea în
interiorul poziției, iar unitatea de producție de droguri este în pericol fo rțele
insurgente conduc o acțiune de întârziere pentru a permite evacuarea materialelor
și drogurilor pe o rută de exfiltrare prestabilită.

Forțele insugente încercă să se retragă din zonă folosind mine antipersonal și
echipe cu puști automate pentru a întârzia încercarea de urmărire a forțelor adverse.
Dacă nu sunt d escoperite , posturile de observare rămân în zonă pentru a
indica ținte și a corecta focul indirect executat de către insurgenți. Aceștia vor trece
la întârzierea și ruperea luptei în grupuri mici spre diferite ascunzători din zonă.
Observațiile privitoare la modul de acțiune și pierderile suferite se vor analiza în
întâlnirile următoare în așa fel încât să -și perfecționeze în permanență modul de
acțiune.
Tehnici și tactici de fixare
Tehnicile și tacticile de fixare sunt realizat e printr -un set de capabilită ți care
acțion ează pentru a împiedica forțele adverse să intervină în realizarea misiunii

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
74 din 149 proprii . Fixare a este realizată atunci când o parte din forța adversă nu participă la
unele acțiuni care ar putea duce la eșecul cursului de acțiune executat de
ameni nțarea hibridă . Acest obiectiv poate fi îndeplinit prin mai multe căi,
incluzând suprimarea unei forțe prin foc, inducerea în eroare prin război
informațional, implicarea acestora în schimburi de foc undeva departe de acțiunea
principală, restricționându -i deplasarea prin acțiuni de contramobilitate sau
privândul de sprijinul logistic.
Un exemplu de astfel de acțiu ne este prezentat în anexa nr. 768, unde o forță
de gherilă execută un raid pentru a distrage atenția și a proteja o țintă importantă.
O organizaț ie locală de gherilă execută monitorizarea
unor acțiuni de
ajutor umanitar dintr -o zonă urbană aflată în apropierea locației acestora.
Observatorii înregistrează și raportează acțiunile desfășurate pe rutele importante
către și din zona țintă urmărită și își concentrează atenția asupra unui depozit
aparținând acestei organizații umanitare. Cerințele critice de informații includ
programul de livrare, sch imburile la locul de muncă, activitatea forțelor de
securitate aparținând acestui depoz it, proceduri de identificare a personalului și alte
activități de rutină desfășurate la acest depozit precum și act ivitățile urbane din
vecinătatea acestuia.
Forțele de gherilă știu că această zonă urbană este apărată de o companie de
infanterie moto fără existența altor forțe de manevră în zonă. Cea mai mare parte
din puterea de luptă a acestei companii este concentrată în partea de nord al râului
pentru protejarea singurului pod din zonă și a zonei feribotului. Apărarea acestei
companii se concentrează în jurul unui avan post aflat pe ruta cea mai pr acticabilă
de la nord la sud. Foțele de supraveghere ale gherilei confirmă faptul că celela lte
elemente din partea de nord ale companiei execută misiuni de patrulare.
Nici una dintre aceste organizații umanitare nu doresc preze nța forțelor
armate în zona lor de acțiune datorită propagandei forțelor de gherilă care susțin că

68 TC 7 -100, Headquarters Department of the Army, Hybrid T hreat, Washington DC, 2010, p.5 -5

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
75 din 149 guvernul împreună cu coaliția militară vor să co ntroleze populația din zonă prin
distribuirea de hrană, apă, servicii medicale și sprijin general.
O mică for ță de reacție rapidă (QRF) aparținând forțelor militare este
poziționată în partea de sud a râului pentru a putea acționa rapid în zona podului,
feribotului și în zona urbană. Prin intermediul unor acțiuni false și a
demonstrațiilor de forță , forțele de gh erilă au adunat informații referitoare la
valoarea, puterea de luptă , transportul și sistemele de armament ale QRF, timpul de
reacție al acestora și rutele folosite, precum și asupra procedurilor de monitorizare
a traficului și schimbările de personal.
Elementele de cercetare ale gherilei au identificat un vad de trecere pentru
infiltrarea elementelor gherilei în zona urbană. După executarea antrenamentelor și
repetițiilor într -un raion de adunare
, elementele gherilei se dislocă într-o poziție
ascunsă
și sigură din apropierea depozitului organizației umanitare și din
apropierea QRF. Raidul este inițiat de un autovehicul cu exploziv care forțează
bariera și punctul de acces al bazei militare
a adversarilor și este detonat.
Simultan QRF -ul este fixat
cu foc de către echipe înarmate cu arme automate și
cu aruncătoare ușoare. Pe căile de comunicație dintre QRF și zona de țintă
(depozitul organizației umanitare) sunt plantate mine antitanc pentru cazul în care
QRF încearcă să intervină cu autovehicule blindate.
Forțele principale ale gherilei atacă depozitul organizației umanitare
,
preiau cotrolul asupra acestuia și asupra personalului acestuia , încarcă materialele
din acesta în camioane și le transportă într -un loc ascuns de la periferia
orașului
pentru a fi d ispersate în cadrul populației din zonă. Alte elemente de
gherilă mută materialele în mai multe depozite secrete ale acestora. Un alt grup
împreună cu ostatici din cadrul organizației umanitare se deplasează în partea de
nord a râului. Elementele care au f ixat QRF -ul rup lupta, la ordin, și se ascund într –
un loc sigur dinainte stabilit. Posturile de observare supra veghează exfiltrarea
forțelor, coordonează trecerea prin câmpurile de mine antitanc
și focul unor

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
76 din 149 lunetiști
care întârzie orice încercare de urmă rire a forțelor adverse, în special în
zona câmpurilor de mine antitanc.
Forțele de gherilă se divid în echipe și se exfiltrează spre un raion de
adunare
sau spre un loc ascuns dinainte stabilit. Observarea zonei se execută atât
înainte cât și pe timpul și după executarea raidului de către elemente care nu au
fost implicate în executarea acestuia. Aceștia continuă cercetarea și supravegherea
zonei, ulterior se execută o analiză a acțiuni i extrăgându -se lecții învățate pentru
perfecționarea acțiunilor viitoa re.
Tehnici și tactici de angajare
Tehnicile și tacticile de angajare (cunoscute în ofensivă ca și tehnici de asalt)
sunt îndeplinite cu un set de capabilități care acționează pentru a îndeplini funcția
de acțiune. Dacă misiunea este de a pătrunde într -o bază militară adversă și de a
asambla și detona un dispozitiv exploziv, tacticile de angajare constau în acțiunile
executate pentru a pătrunde în interiorul perimetrului bazei sau în a asista
infiltrarea elementelor și amplasarea dispozitivului. În acțiuni defensive, tacticile
de angajare constau în executarea unor cotraatacuri pentru a readuce o porțiune din
zona de responsabilitate sub controlul amenințării hibride.
Un exemplu de utilizare a tehnicilor de angajare, în care o forță hibridă
formată din forțe de gherilă, insurgenți și unități militare apără o zonă pentru a
proteja un lider important s pre a nu fi atacat sau captura t, este prezentată în anexa
nr.8.69
Forțe de gherilă, elemente de cercetare și insurgenți
acționează împreună
pentru a induce în eroa re forțele adverse cu privire la dispunerea și activitatea
forțelor amenințării hibride. Acest lucru oferă apărătorului posibilitatea de a -și
poziționa forțele pentru a răspunde cât mai bine atacului adversarului. Poziția de
luptă complexă
protejează lider ul împotriva descoperirii și atacului din partea
forțelor adverse. Poziții de apărare înaintate
execută tehnici de angajare a

69 TC 7 -100, Headquarters Department of the Army, Hybrid Threat, Washington DC, 2010, p.5 -7

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
77 din 149 inamicului pentru a oferi timpul necesar exfiltrării liderului și transporării acestuia
într-o poziție sigură.
Tehnici de atac
Tehnicile de atac (cunoscute și ca tehnici de exploatare) sunt îndeplinite de
acele capabilități ale căror acțiuni care duc la îndeplinirea misiunii primite. Dacă
obiectivul amenințării hibride este de a distruge un oraș cu arme de nimicire în
masă, atunci fo losirea armelor de nimicire în masă reprezintă o tehnică de atac.
Dacă obiectivul este ocuparea unei capitale și forța hibridă deține o armă de
distrugere în masă într -o altă zonă pentru distragerea atenției forțelor adverse,
atunci forțele folosite pentru ocuparea capitalei execută tehnici de atac iar prin
amenințarea cu folosirea armei de distrugere în masă se execută tehnici de
angajare.
Un exemplu în care se folosesc tehnici de atac pentru executarea unui raid
de către amenințarea hibri dă este prezentat în anexa nr. 970. În acest exemplu o
grupare de insurgenți execută un raid asupra unei poziții de luptă a forțelor
adverse. În acest raid, elementul de asalt execută tehnici de atac exploatând breșa
creată de elementul de rupere care execută tehnici de ang ajare.
Insurgenți locali execută cercetarea și supravegherea unei poziții de luptă

a forțelor adverse. Observatorii înregistrează și raportează activitățile de rutină ale
forțelor adverse, schimbarea turelor și identifică proceduri folosite . Prin
intermed iul unor atacuri false și demonstrații de forță aceștia au adunat informații
privind gradul de coplexitate prin care se realizează securizarea zonei , puterea de
luptă, sistemele de armament, timpi de reacție, senzori, bariere, personal,
autovehicule, tipul și frecvența exercițiilor. Aceste informații sunt necesare pentru
a evita măsurile de siguranță cele mai importante ale adversarului. Observarea se
execută continuu, atât înainte cât și pe timpul și după executarea raidului de către
elemente ale insurgenț ilor care nu sunt implicate în asalt sau în sprijinul direct al
acestuia.

70 TC 7 -100, Headquarters Department of the Army, Hybrid Threat, Washington DC, 2010, p.5 -8

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
78 din 149 Odată de ținta a fost identificată și selectată, forțele insurgente execută
antrenamente și repetiții într -un raion de adunare
. Prin intermediul unor acțiuni
coordonate, aceștia ocu pă pozițiile stabilite care în cazul de față sunt poziții de atac
prin foc, poziții de sprijin și poziții de asalt.
Elementele de atac prin foc
ocupă poziții ascunse în apropierea pozițiilor
de luptă. Elementele de sprijin prin foc
se deplasează pe o rută separată și ocupă
o poziție ascunsă din apropierea avanpostului advers din care poate superviza
avanpostul. Aruncătoarele ușoare sunt amplasate în afara focului direc t al
mitralierelor, armelor automate și armamentului antitanc.Intenția insurgenților este
de a fixa prin foc avanpostul și de a crea o breșă în sistemul de apărare al acestuia.
Elementele de atac prin foc a mplasează mine antitanc lângă pod
pentru a
întârzia orice acțiune a QRF la avanpost. Insurgenții se deplasează rapid în poziția
de atac prin foc și așteaptă. Acestă poziție este planificată și pe ntru sprijin prin foc
indirect.
Elementele de asalt și de pătrundere se deplasează pe o rută acoperită și
ascunsă, continuă deplasarea prin poziția elementelor de atac și ocupă poziția
pentru atac. Elementul de asalt acționează prin breșa identificată într -un punct slab
al avanpostului și creată de elementul de pătrundere. Această breșă odată făcută
este securizată pentru a pătrunde elementul de asalt în interiorul avanpostului.
La ordin, elementul de sprijin
inițiază raidul prin executarea de foc direct și
indirect asupra avanpostului. Pe măsură ce elementul de sprijin prin foc mută focul
și continuă fixarea forțelor din avanpost , elementul de pătrundere
se deplsează
și rupe apărarea avanpostului creân d o breșă. Elementul de asalt
sprijină și el
prin foc elementul de pătrundere apoi pătrunde prin breșă , odată ce aceasta a fost
confirmată și atacă avanpostul.
Elementul de atac prin foc
detonează minele antitanc din zona podului
pentru a întârzia interv enția QRF -ului. QRF -ul este blocat de asemenea și prin foc

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
79 din 149 executat cu mitraliere și arme automate precum și cu rachete antitanc dirijate
(RAD).
Elementul de asalt atacă interiorul avanpostului pentru a înfrânge forțele din
interior și pentru a lua ostatic i. Elem entele de asalt și de pătrundere se retrag sub
presiunea forțelor din avanpost luând ostatici. Retragerea acestora se execută rapid
pe o rută asigurată cu mine antitanc, cu foc indirect executat cu muniție explozivă
și mascată prin fum pentru a întâ rzia urmărirea de către forțele adverse. Insurgenții
din acest grup rup lupta
și se deplasează într -o poziție ascu nsă și sigură
împreună cu ostati cii.
La rândul lor elementul de atac prin foc
rupe lu pta și se deplasează într -un
loc ascuns și sigur. Se con tinuă executarea focului indirect cu aruncătoarele pentru
a hărțui în permanență QRF -ul și rupe lupta în momentul când celelate elemente
sunt în locuri sigure. Acțiunile pot fi înregistrate video, iar împreună cu rapoartele
observatorilor vor servi analize i ulterioare a acțiunii și identificării de lecții
învățate pentru creșterea eficienței acțiunilor viitoare.

2.3. Studiu de caz – conflictul d in Ucraina
Intervenția hibridă din Ucraina a fost posibilă ca urmare a modificării situației
geopolitice în regiu nea extinsă a Mării Negre . Cel mai semnificativ aspect care a
contribuit la inițierea războiului hibrid l -a constituit schimbarea politicii
internaționale a Ucrainei și Republicii Moldova , în sensul apropierii acestora de
UE și NATO, ca parte a tendinței N ATO de a -și extinde influența către Est, dar și a
derulării programului american antirachetă în E uropa . Aceste aspecte au
reprezentat un semnal de alarmă serios pentru M oscova care a considerat că ar fi
putut să piardă semnificativ din sfera sa de influenț ă și, în același timp, să ajungă
în situația de a avea frontieră comună cu NATO. Mai mult, exista pericolul
pierderii bazei navale de la S evastopol , prin rezilierea contractului de către
autoritățile ucrainene cu un efect devastator – pierderea superiorită ții nav ale în
Marea Neagră.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
80 din 149 Pentru a înțelege mai bine ce s -a întâmplat mai exact în Ucraina și care sunt
aspectele hibride a acestui conflict voi prezenta mai întâi un scurt istoric al
Ucrainei și legăturile acesteia cu Rusia, apoi o cronoligie a conflict ului din
Ucraina, urmând apoi să scot în evidență acțiunile hibride întreprinse de Rusia
împotriva Ucrainei.
a. Contextul istoric
 Ucraina – “teritoriu de graniță” în slava veche și “țară” în ucrainiană;
 Sec. IX teritoriu populat de ruși – Rusia Kieveană – cel m ai întins stat din Europa ;
 Numele „Ukraina” apare pentru prima oară în cronicile sec. al XII -lea, iar pe
hărțile politice ale estului Europei apare pentru prima oară în sec. al XV -lea.
 Sec. XIII – Rusia Kieveană distrusă de mongoli – divizare în principate ;
 Sec. XIV – stăpânire polono -lituaniană – Polonia și Lituania au purtat o serie de
războaie împotriva mongolilor, iar cea mai mare parte a Ucrainei a trecut sub
controlul acestor două puteri;
 Sec. XVII – revolta cazacilor (Potopul) – teritoriul ucrainian încorporat în
Imperiul rus – rusificarea populației;
 Primul război mondial – Ucraina divizată (Vest – cu Puterile centrale, Est –
Antanta);
 1921 – Tratatul de la Riga – Ucraina divizată din nou (V polonia, E Rusia);
 Perioada interbelică – bolșevizarea Ucra inei;
 Al doilea război mondial – Ucraina recuperează ținuturi de la Polonia și
România (N și S Basarabiei, N Bucovinei și Herța);
 În primele decenii după încheierea războiului, RSS Ucraineană a devenit vârful
de lance al puterii sovietice;
 În 1954 Crimeea , care până atunci fusese regiune a RSFS Ruse , a fost
transferată sub administrația Ucrainei;
 Ucraina și -a proclam at independența pe 24 august 1991 , ca urmare a procesului
de disoluție a Uniunii Sovietice și a devenit unul dintre membrii fondatori ai CSI.
Cetățenii ucraineni au aprobat cu o majoritate copleșitoare referendumul cu privire

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
81 din 149 la proclamarea independenței față de Uniunea Sovietică. Situație politică volatilă și
armată de 780.000 milita ri, al treilea arsenal nuclear al lumii;
 Uniunea Sovietică a încetat să mai existe din punct de vedere oficial pe 25
decembrie 1991, iar independența Ucrainei a fost recunoscută pe plan
internațional;
 Pe 1 iunie 1996, Ucraina a renunțat la statutul ei de p utere nucleară și a remis
cele 1.900 de focoase nucleare moștenite de la Uniunea Sovietică către Rusia.
Ucraina a admis să renunțe la armele sale nuclea re după semnarea
„Memorandumului de la Budapesta ” din ianuarie 2004. Prin acest tratat, Rusia și
SUA ofe reau asigurări de securitate (security assurances) Ucrainei în schimbul
predării de către aceasta a întregului său inventar de arme nucleare – al treilea din
lume – către Rusia.
 2002 – Ucraina semnează Pact de cooperare cu NATO;
 2004 – Revoluția Portocali e – Viktor Ianukovici pro -rus contra Victor Iușcenko
pro-european.
 2005 – conflict pe tema prețului gazelor naturale rusești tranzitate prin Ucraina,
conflict care a afectat mai multe țări europene, dependente de importurile de gaze
din Rusia. Un compromis a fost semnat pentru rezolvarea acestui conflict în
ianuarie 2006;
 Pe 2 aprilie 2007, președintele Iușcenko a dizolvă Parlamentul, după ce mai
mulți membri ai partidului său au trecut în tabăra opoziției. Opoziția a declarat că
dizolvarea parlamentului es te neconstituțională. Atunci când parlamentarii
opoziției au încercat să aducă problema în fața Curții Constituționale, președintele
Iușcenko a demis trei din cei optsprezece judecători ai acestei curți, acuzându -i de
corupție.
b. Cronologia conflictului
 21 n oiembrie 2013: du pă ce a insistat timp de un an că va semna un acord
politic și comercial cu Uniunea Europeană, președintele ucrainean Viktor
Ianukovici a suspendat negocierile pe fondul opoziției Rusiei, care nu vrea ca

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
82 din 149 Ucraina să se apropie de UE. Zeci d e mii de protestatari au ieșit în stradă zilele
următoare;
 20 februarie 2014: violențele care durau de câteva săptămâni au luat amploare
în momentul declanșării unui schimb de focuri între protestatari și poliție, în Piața
Independenței din Kiev, soldat cu 100 de morți.
 22 februarie 2014: Ianukovici a fugit din Kiev;
 26 februarie 2014: persoane înarmate vorbitoare de limba rusă în uniforme
militare fără însemne, au stabilit un punct de control
între Sevastopol și Simferopol ;
 27 februarie 2014: persoane înarmate în uniforme militare fără însemne au
ocupat clădirea Parlamentului din Crimeea și a Consiliului de Miniștri înlocuind
steagul ucraine an cu steagul rusesc;
 28 februarie 2014: persoane înarmate acuzate de guvernul ucrainean a fi soldați
ruși au ocupat Aeroportul Internațional din Simferopol și Aeroportul Internațional
din Sevastopol, în timp ce mass -media occidentală și cea independentă a u raportat
mișcări de trupe rusești în Crimeea, inclusiv elicoptere militare ruse care se
deplasau de -a lungul peninsulei și camioane ale armatei ruse care se apropiau de
Simferopol, capitala Crime ei. Oficialii ucraineni au declarat că forțele ruse au
preluat o bază aeriană militară în Sevastopol și au înconjurat o bază a pazei de
coastă ;
 1 martie 2014: bazele militare ucrainene din Crimeea au fost "înconjurate și
blocate" de către forțele militare ruse care au preluat controlul peninsulei. Arseni
Iațeniuk , prim -ministru al Ucrainei a cerut mai devreme omologului său turc Recep
Tayyip Erdogan să nu lase o fregată să treacă prin strâmtoarea Bosfor ,
potrivit Kiev Times . Șaisprezece militari s -au infiltrat în compania radio -tehnică de
la Maganome, lângă Feodosia . Au apărut informații că unitatea a 55 -a Antiaeriană
din Eupatoria a fost capturată;
 2 martie 2014: detașamentul ucrainean de infanterie marină staționat l ângă
Feodosia a fost înconjurat de oameni înarmați care cer predarea acestuia în jurul
orei 09:00 . La 2 martie, trupe ale armatei ruse, fără însemne, a blocat unitatea

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
83 din 149 ucraineană de coastă de la Perevalne (între Simferopol și Alușta) și a cerut
pușcașilor marini ucraineni să depună armele. La 2 martie 2014, 14 soldați
ruși Spețnaz au încercat să dezarmeze a 191-a unitate de antrenament a m arinei
ucrainene din Sevastopol. A existat, de as emenea, o încercare de dezarmare a
unității a 39 -a de antrenament a m arinei ucrainene de către 30 de militari ai
Federației Ruse. În seara zilei, abia-numitul comandant al marinei ucrainene ,
amiralul Denis Berezovski , a dezertat, arătând că se supune ordinelor autorităților
proruse din Crimeea. Forțele navale nu l -au urmat, rămânând loiale Kievului.
Imediat, procuratura generală l-a pus pe Berezovski sub acuzare pentru înaltă
trădare ;
 3 martie 2014: Flota Rusiei la Marea Neagră ar fi cerut forțelor ucrainene din
Crimeea să se predea până la ora 5 a .m. ziua următoare, potrivi t Ministerului
Ucrainean al Apărării. Oficialii ruși au respins această informație, de asemenea la
expirarea ultimatului nu s -ar fi înregistrat nici o acțiune militară a Rusiei;
 4 martie 2014: Putin a ordonat retragerea în unități a trupelor de la granița cu
Ucraina. La 4 martie 2014, Putin a ținut o conferință de presă în care a afirmat că
nu va exista luptă armată cu poporul ucrainean și că președintele legitim este doar
Victor Ianukovici. În dimineața zilei de 4 martie, o coloană neînarmată de militari
ucraineni au mers spre aeroportul din Sevastopol pentru a prelua controlul bazei.
Trupele înarmate fără însemne au tras primele focur i de armă în semn de
avertizare;
 5 martie 2014: SUA au trimis spre Marea Neagră portavionul nuclear USS
George H .W. Bush (CVN -77) . Observatorilor militari OSCE nu li s -a permis
accesul în Crimeea. Vladimir Put in a fost nominalizat la Premiul Nobel pentru
Pace. În Rada Supremă din Ucraina a fost înregistrat un proiect pr ivind aderarea
Ucrainei la NATO;
 Forțe militare ruse au preluat controlul parțial a două baze ucrainene de lansare
a rachetelor, una din Fiolent , lângă Sevastopol, și a doua în Evpatoria, dar fără a
folosi armele. Rachetele ucrainene erau deja dezarmate sau evacuate.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
84 din 149  7 martie 2014: Observatorilor militari OSCE li s-a interzis accesul în
Crimeea. Un avion militar rus a survolat litoralul turc în timp ce USS Truxtun
trecea prin Strâmtoarea Bosfor spre Marea Neagră, iar Forțele Aeriene turce au
ridicat de la sol avioane de vânătoare pentru a intercepta avionul rus;
 8 martie 2014: armata rusă a intrat pe teritoriul satului Chonhar din raionul
Henicheski , Regiunea Herson și a b locat a doua intrare în Crimeea;
 16 martie 2014: Are loc Referendumul din Crimea . În sudul Regiunii Herson au
aterizat mai multe elicoptere ruse care au a dus un comando de 60 de soldați;
 18 martie 2014: Ministerul Apărării al Ucrainei a autorizat tr upele sale rămase
în Crimeea să -și folosească arma din dotare. Această decizie a fost luată cu scopul
de a proteja soldații în legătură cu moartea unui militar ucrainean (Kakurin S.V.) în
timpul asaltului asupra centrului operațional de suport fotogrametri c al Forțelor
Armate ale Ucrainei din Simferopol;
 20 martie 2014: Corveta ucraineană „Ternopil” (U209) a fost atacată de indivizi
înarmați cu gre nade. Duma de Stat a ratificat tratatul privind alipirea Crimeii la
Federația Rusă.
 22 martie 2014: Submarinul Zaporojie (U -01) a fost preluat de marina militară
rusă. Două baze militare ucrainiene (de la Novofedorivka și Belbek) au fost atacate
de miliți i proruse asistate de soldați și ofițeri ruși.
 15 aprilie 2014: Guvernul de la Kiev a lansat prima acțiune militară formală
împotriva rebelilor proruși care au ocupat clădiri guvernamentale în orașe din estul
Ucrainei. Putin a avertizat că Ucraina este "î n pragul războiului civil". La mai puțin
de o lună, separatiștii din regiunile estice Donețk și Lugansk au proclamat
independența în urma u nor referendumuri nerecunoscute;
 25 mai 2014: „Regele Ciocolatei" Petro Poroșenko, un magnat de la o companie
de dulc iuri și unul dintre cei mai bogați oameni din țară, a revendicat victoria în
alegerile prezidențiale din Ucraina. Separatiștii proruși au fost acuzați că au
împiedicat alegăt orii să voteze în estul țării;
 27 iunie 2014: Poroșenko a s emnat Acordul de Asocie re cu UE;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
85 din 149  17 iulie 2014: 298 de persoane au fost ucise când un avion al companiai
Malaysia Airlines a fost doborât de o rachetă sol -aer în regiunea separatistă din
estul Ucrainei ;
 20 septembrie 2014: Ucraina și separatiștii proruși au semnat un acord de
încetare a focului incluzând o zonă demilitarizată care cerea tuturor părților să -și
retragă armamentul greu dincolo de linia frontului. Între timp, un convoi de
camioane rusești cu ajutoare umanitare a trecut granița ucraine ană fără permisiunea
Guvernului;
 12 noiembrie 2014: Un comandant al NATO a afirmat că tancuri rusești,
armament și trupe au trecut granița în Ucraina, într -o aparentă încălcare a
armistițiului din septembrie, însă Moscova a negat acuzațiile;
 22 ianuarie 2015: Aeroportul internațional din Donețk, a fost cucerit de rebeli.
Câteva zile mai târziu, președintele Poroșenko a anunțat că va cere Curții Penale
Internaționale de la Haga să investigheze posibile „ crime împotriva umanității "
comise în timpul conflictului;
 6 februarie 2015: Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez
Francois Hollande au discutat o nouă propunere de pace cu Vladimir Putin, în timp
ce Statele Unite luau în considerare posibilitatea de a furniza armament Ucrainei.
Liderii europeni s -au opus înarmării forțelor ucrainene de teamă că ar putea
intensifica luptele, care s -au soldat cu peste 5.000 de mor ți de la începutul
conflictului;
 12 februarie 2015: Putin a anunțat că un acord a fost încheiat la Minsk, în urma
unor negocieri maraton între liderii Rusiei, Ucraine i, Germaniei și Franței, pentru
încetarea ostilităților în Ucraina începând din 15 februarie. Acordul prevede o zonă
demilitarizată, retragerea armamentului dincolo de linia de front, precum și o
retragere a "trupelor străine, a armamentului greu și mercen arilor" din Ucraina, sub
monitorizarea OSCE.
c. Influențe externe care au favorizat conflictul
 extinderea influenței NATO spre țările fostei URSS;
 pierderea influenței de către Rusia asupra țărilor din fostul bloc URSS;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
86 din 149  predarea arsenalului nuclear din Ucrain a către Rusia (care reprezenta o sursă de
putere și influență) ;
 existența memorandumului de la Budapesta71 care a făcut ca Rusia să nu
acționeze direct împotriva Ucrainei (ca urmare recurge la război hibrid) și să nu
recunoască implicarea s -a în conflict precum și înțelegerea greșită de către
politicienii u crainieni a prevederilor acestuia (asigurări de securitate și NU
garantarea securității);
 concentrările de trupe și echipamente asociate dimensiunilor terestre, navale sau
informaționale ale războiului di n Ucraina, manevrele de trupe și aviație desfășurate
de Rusia, eliberată formal în martie a.c. de constrânerile Tratatului CFE72, sub
acoperirea exercițiilor militare desfășurate în apropierea granițelor sale de Vest și
Sud-Vest (vezi anexa nr. 10 )73;
 prelun girea prezenței flotei militare ruse de la Marea Neagră, în Sevastopol
(pentru încă 25 de ani începând din 2017) ;
 accesul Rusiei la Marea N eagră și manifestarea puterii în zonă;
 derularea programului SUA antirachetă în Europa;
 accesul asupra resurselor din estul Ucrainei (zonă extrem de dezbătută de Hitler
și Stalin pe timpul celui de -al Doilea Război Mondial) ;
 cunoașterea de către Rusia a faptului că un stat cu probleme la granițele sale nu
va fi niciodată acceptat în NATO (idem Republica Moldova – Transnis tria);
 dorința Rusiei de a menține o zonă tampon între Rusia și NATO.
d. Aspecte hibride ale conflictului din ucraina
 prelungirea prezenței flotei rusești la Sevastopol a dus la ocuparea Crimeei fără
conflict armat;
 mutarea masivă de forțe către frontiera sta tului țintă, declarativ pentru
gestionarea problemelor create de numărul mare de refugiați și pentru executarea
de exer ciții, dar în fapt menite să intimideze și să descurajeze acțiunile structurilor

71 Budapest Memorandum on Security Assura nces – Prin acest tratat, Rusia și SUA ofereau asigurări de securitate
(security assurances) Ucrainei în schimbul predării de către aceasta a întregului său inventar de arme nucleare – al
treilea din lume – către Rusia.
72 The Conventional Armed Forces in Europe
73 Lt.col. Costel Sima, Aspecte privind războiul hibrid î n estul U crainei , Conferința doctrinară a SMG, p.6

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
87 din 149 de securitate ucrainene împotriva insurgenților din estu l Ucrainei și totodată să
împiedice o acțiune prom ptă a NATO. Rezultat al reformelor din perioada 2010 –
2012, operațiile, manevra forțelor și disciplina trupelor rusești pe parcursul
campaniei din Crimeea au fost mult îmbunătățite față de intervenția din Ge orgia
din 2008. Doctrina militară rusă, stipulează că Federația Rusă, „își rezervă dreptul
de a deplasa forțe militare în afara granițelor, pentru protejarea cetățenilor ruși, în
acord cu prin cipiile dreptului internațional ”74
 folosirea de către Rusia a „omuleților verzi” cu fețe acoperite și “nevorbitori”
atât în Crimeea cât și în estul Ucrainei pentru destabilizarea Ucrainei și producerea
de criză internă;
 violarea frontierelor și sprijinul
insurgenților pro-ruși. Soldați „ voluntari ”
au asigurat blindate, mijloace de artilerie
și de apărare antiaeriană pentru aceștia în
confruntarea cu forțele ucrainene75. În
fața reacțiilor internaționale, menținând
aceeași notă de amibiguitate, Moscova a
negat implicarea în conflict, a denunțat și a clamat refuzul de a sprijini insurgența
din estul Ucrainei, probabil se așteaptă momentul prielnic ;
 acțiuni militare convenționale ale milițiilor separatiste (proxy pentru Rusia) și
armatei ucrainene, diferite ca amploare, s uccesive sau concomitente, purtate în
toate mediile – terestru, aerian și naval ;

74 Doctrina Militară a Federației Ruse, 2014,p.7.
75 Sanders Katie, “Did Vladimir Putin Call the Breakup of the USSR 'the Greatest Geopolitica l Tragedy of the 20th
Century?’” disponibil on line la: Politifact.com, http://www.politifact.com/punditfact/statements/2014/mar/06/john –
bolton/did -vladimir -putin -call-breakup -ussr-great est-geop/ , accesat la 16.11. 2015

Fig. nr.2 Convoi umanitar rus cu destinație
estul U crainei

Fig. nr. 3 Aspecte ale prezenței militare ruse în D onbas

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
88 din 149
 se impune să observăm, cel puțin prin prisma rezultatelor și a pierderilor de pe
teren, că războiul hibrid a fost deosebit de eficient în Crimeea – capturarea într -un
timp foarte scurt a tuturor facilităților politico -militare ucrainene din peninsulă cu
pierderi nesemnificative (aproape fără pierderi) și mai puțin eficient în Donbas –
câștiguri teritoriale lim itate ale separatiștilor pro -ruși însoțite de pierderi și
distrugeri deosebit de mari (de ambele părți) ;
 o caracteristică a războiului hibrid este fap tul împlinit. Așa s -a întâmplat în Cri –
meea. Faptul c ă statele membre UE și SUA nu re cunosc anexarea pen insulei la
Rusia nu în seamnă că, de facto , acest lucru nu s -a realizat. Practic, Rusia a anexat
Crimeea f ără să tragă un foc de armă ;
 consolidarea puteri i politice în interiorul Federației Ruse, prin exploatarea
elementului naționalist, în scopul menține rii și creșterii sprijinului popular. Putin
este conștient de faptul că fără sprijin popular, puterea este greu de menținut î n
condițiile economice vitrege din Federația Rusă, de aceea a reanimat
naționalismului rusesc, prezentând vestul ca principalul ina mic al Rusiei. Mediul
informațional din Federația Rusă asigură avanatje asimetrice, exploatându -se
dorința de a redeveni o marea putere mondială și evitarea situației apărute în anii
următori după colapsul Uniunii Sovietice pe care Putin o descrie ca fiind „cea mai
marea catastrofă geopolitică”76 din istoria Rusiei. Creșterea control ului asupra
mijloacelor media, î i asigură acestuia menținerea controlului asupra populației.
Aceasta este subliniată și în Doctrina militară a Federației Ruse unde se precizează
că „unitatea de efort a statului, societății și individuală de a proteja Federația Rusă,
presupune realizarea și dezvoltarea eficientă a măsurilor propuse pentru
indoctrinarea militar -patriotică a cetățenilor Federației Ruse și pregătirea pentru
serviciul militar” .77

76 Andrew Osborn, Putin: Collapse of the Soviet Union was ‘Catastrophe of the Century ,’ 26 April 2005, disponibil
on line la: http://www.independent .co.uk/news/world/europe/putin -collapse -of-the-soviet -union -was-catastrophe -of-
the-century -6147493.html , accesat la 24.11. 2015
77 Doctrina Militară a Federației Ruse, 2014, p.6

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
89 din 149  comunicarea strategică și valorificarea rezultatelor operațiilor informaționale.
Operațiile informaționale au jucat de asemenea un rol important în valorificarea
oportunităților pentru stabilirea cu ușurință a dominației rusești în Crimeea și estul
Ucrainei.78 Mijloacele folosite în desfășurarea operațiilor informaționale sunt
multiple: posturile de televiziune, programele radio, cluburile sportive, campurile
studențești și de tineret, internetul. Ele sunt destinate să trimită mesajele strategi ce
în Europa, avînd ca țintă principală diaspora rusă în scopul consolidării puterii
actualei conduceri de la Kremlin. În momentul creșterii prețului la petrol, Putin a
acuzat NATO și Statele Unite de subminarea economiei rusești, ceea ce a condus
la întăr irea propriei poziții și popularității, ajungând la o cotă de încredere de peste
80% în rândul populației ruse;
 desfășurarea de acțiuni subversive pentru destabilizarea zonelor locuite de etnici
ruși. Printr -o campanie informațională susținută, completată cu munca de teren a
agenților ruși, s -au exploatat nemulțumirile etnicilor ruși din regiunile vizate.
Acțiunile din Crimeea, ca și în regiunile Donețk și Lugansk au debutat prin
manifestații pașince, de protest față de noua putere de la Kiev, dar în scurt timp s –
au transformat în acțiuni violente, soldate cu ocuparea instituțiilor guvernamentale
din teritoriu și incitarea la insurecții armate. Rebelii ruși din aceste regiuni și -au
proclamat dreptul la autodeterminare și au apelat la sprijinul Federației Rus e. Spre
exemplu, utilizând mijloace propagandistice, spionajul a identificat politicieni și
oficiali ucraineni corupți, vulnerabili la influența rusească și care au ajutat la
anihilarea punctelor de rezistență, acționând ca un veritabil serviciu secret.79 În
fapt, exploatând efectele mișcărilor separatiste inițiate de forțele speciale, Rusia își
legitimează o eventuală intervenție ulterioară cu trupe în Ucraina;
 în timpul conflictului (07 -12.08.2008) dintre F.R usă și G eorgia au fost
înregistrate atacuri regulate de tip „DoS” împotriva site -urilor pro -cecene,
distrugerea comunicațiilor tactice de ambele părți, precum și piratarea și
compromiterea site -urilor guvernamentale georgiene. Aceste tipuri de acțiuni s -au

78 Edward Lucas, “Russia’s Sub Rosa Statecraft,” The American Interest 10, no. 3 (December 10, 2014), disponibil
on line la: http://www.the -american -interest.com/2014/12/10/russias -sub-rosa-statecraft/ , accesat la 24.01. 2016
79 Ibidem

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
90 din 149 executat și în cadrul conflictului în desfă șurare din Estul U crainei dar, spre
deosebire de G eorgia , Ucraina are capabilități ridicate de contracarare a atacurilor
cibernetice și dispune de resurse multiple de specialitate, atât în domeniul militar
cât și în sectorul privat;
 intervenția F.R use în Crimeea și ulterior în sprijinul separatiștilor pro -ruși din
Sud-Estul U crainei a fost susținută de o campanie de propagandă de mare
amploare în mass -media rusă, în cursul căreia audiența a fost „bombardată” cu
imagini ale „violenței, haosului și fascismului din U craina , orchestrate în mod
criminal de Occident” și, în contrapartidă, cu dovezi ale „puterii și generozității
F.Ruse”. Propaganda anti -ucraineană, ca parte a războiului informațional promovat
de K remlin, a avut două componente: una internă, în care ținta a fost reprezentată
de populația consumatoare de presă rusă și una internațională, în care au fost
folosite instrumente mai complexe.
 Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU) a
informat ritmic despre s prijinul aerian acordat de
F.RUSĂ separatiștilor, ca parte a procesului de
cunoaștere a situației și monitorizare a
manevrelor de forțe și mijloace executate de FA
ucrainene de -a lungul aliniamentului de contact.
Potrivit serviciului de presă ucrainean al Operației Contrateroriste din Estul
Ucrainei , misiunile de cercetare aeriană au fost executate cu aparate de zbor fără
pilot (UAV) de mici și mari dimensiuni, fiind observată o creștere semnificativă a
numărului acestora începând cu a doua jumătate a lunii mai 2015. Acestea au vizat
în principal proximitatea orașului M ariupol , partea de vest a orașului D onețk și
aliniamentul Gorlovka -Debalțevo -Lugansk , considerate cele mai semnificative
focare ale conflictului. SBU a obținut mai multe dovezi privind sprijin ul
separatiștilor cu UAV -uri. Astfel, FA ucrainene au doborât (20.05.2015) un UAV
care executa activități de cercetare din aer de-a lungul liniei de demarcație în
sprijinul SPR, în spațiul aerian aferent localității P eski (15 km NV Donețk ).

Fig. 4 UAV rusesc do borât de FSU
lângă Peski

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
91 din 149  concomitent cu componenta tactică a războiului convențional care a presupus
acțiunea forțelor de gherilă în D onbas , în „subteran” a acționat/acționează o
componentă clandestină care a desfășurat/desfășoară activitatea de culegere de
informații, dezorganizare, impunerea unei stări de nesiguranță și panică,
mobilizarea politică și a încercat să pună bazele unei întregi infrastructuri de
guvernare „din umbră”. Astfel, nivelul amenințărilor teroriste și riscul unor acțiuni
subversive a fost în creștere în afara zonei de con flict, vizând regiunile adiacente
Harkov, Odesa, Cernigov, Sumska ș i Dnepropetrovsk , în contextul intensificării
traficului cu armament, explozibili și muniție, a corupției și a contrabandei cu
alcool, țigări și droguri. Concomitent cu acestea s -au intensi ficat și acț iunile de
racolare a militanți lor din cadrul populației locale, pentru a desfășura acț iuni cu
caracter terorist . Recurgerea la pregătirea și executarea unor acțiuni cu caracter
terorist a avut ca scop principal întreruperea sau limitarea spriji nului logistic
(aprovizionarea cu combustibil, armament și muniții) destinat forțelor armate
ucrainene implicate în operația contra -teroristă din Estul Ucrainei ;
e. Concluzii rezultate din conflict
Anterior conflictului din U craina , războiul hibrid nu a mai f ost utilizat într -o
altă zonă de conflict în totalitatea formelor lui, prin urmare mijloacele de apărare
împotriva sa nu sunt încă suficient de dezvoltate pentru a se reuși contracararea
acestuia.
Probabil cel mai important motiv pentru care războiul hibri d și-a manifestat
eficiența în U craina a fost elementul surpriză. Războiul indirect și evaziv
desfășurat de F.R usă nu numai că a surprins U craina , dar și întreaga comunitate
internațională. Modelul intervenției în U craina a generat adevărate dezbateri la
nivel mondial despre utilizarea și eficacitatea războiului hibrid, prin încercarea sa
de a restabili ordinea la nivel regional, de a evidenția ambițiile sale regionale.
Războiul hibrid condus de F.R usă a forțat NATO și UE să -și reevalueze abordarea
în domen iul planificării apărării.
Comunitatea internațională s -a dovedit depășită și nu a adoptat o poziție
fermă împotriva acțiunilor militare și non -militare pe care F.R usă le-a desfășurat în

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
92 din 149 Ucraina , drept pentru care aceste acțiuni au câștigat simpatia popula ției locale și
rusofone din D onbas .
În plus, refuzul F.R use de a purta discuții bilaterale, susținându -și
neimplicarea în conflictul din D onbas , a plasat Ucraina în situația în care nu avea
niciun partener cu care să negocieze. M oscova a urmat modelul conf lictelor
înghețate de la începutul anilor ‘90 și a împins K ievul să negocieze direct cu
separatiștii, ceea ce U craina nu putea face deoarece ar fi însemnat recunoașterea
legitimității acestora. În plus, negarea implicării formale îi permite F.R use să
oprea scă oricând războiul hibrid purtat în estul U crainei , în cazul în care lucrurile
nu se desfășoară conform planurilor sale.
Prin declanșarea și ulterior, menținerea/alimentarea stării conflictuale în
Estul U crainei , Moscova a distras atenția comunității int ernaționale de pe C rimeea ,
timp în care F. R usă și-a impus sistemul politic (legislativ), economic și militar în
peninsulă. Pentru F. R usă, războiul hibrid din Estul U crainei nu s-a încheiat. Mai
mult, M oscova și-a demonstrat potențialul deschizând un alt front în S iria. Deși au
anunțat desfășurarea unei operații contrateroriste împotriva organizației S tatul
Islamic , aceasta poate fi acoperirea unei operații militare prin care K remlinul oferă
sprijin autorităților siriene. Efortul financiar de susținere a o perațiilor în S iria este
mult prea mic în raport cu beneficiile pe care F. R usă le obține – consolidare a
zonei de influență în Estul Mării Mediterane prin dezvoltarea unei baze militare
mixte.
Concluzionând acest capitol putem afirma că reprezintă partea a plicativă a
acestei lucrări deoarece analizează atât aspecte ale înzestrării diferitelor structuri
componente ale forțelor hibride cât și organizarea și tipologia de acțiune a
acestora, iar la final sunt scoase în evidență aspectele hibride ale conflictulu i din
Ucraina, care reprezintă poate, o demonstrație ”ca la carte” din partea Federației
Ruse asupra modului de ducere a acestui tip de conflict, reieșind destul de clar
componentele folosite de aceștia.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
93 din 149

CAPITOLUL 3
ANGAJAREA FORȚELOR CONVENȚIONALE ÎN
OPERAȚII ÎN CADRUL CONFLICTULUI HIBRID

Cum spuneam anterior , ca să lupți împotriva unei amenințări hibride, mai
întâi trebuie să înțelegi foarte bine fenomenul, sa -l accepți că există, să -i identifici
componentele pentru a le putea contracara, să cun oști modul cum acționează
fiecare componentă, să planifici foarte bine operațiile și abia apoi să acționezi.
Din punctul nostru de vedere împotriva unui război hibrid trebuie să răspunzi
cu o „forță hibridă”, sub comandă unică care să coordoneze permanent acțiunile.
Niciodată nu se va putea contracara o amenințare hibridă numai cu forțe
convenționale. Identificând componentele amenințării hibride obligatoriu se vor
identifica și forțele proprii cu care se va putea acționa împotriva fiecărei
componente. Și î n acest co ntext când spunem forțe proprii nu ne referim doar la
forțe armate regulate, ci ne referim la majoritatea instituțiilor statului și la
cooperarea interinstituțională, respectiv interdepartamentală .
În acest ultim capitol al lucrării am analizat c apabilitățile de acțiune ale
eșaloanelor tactice divizie de infanterie, brigadă mecanizată și batalion de
infanterei, eșaloane care sunt reprezentative în ceea ce privește forțele terestre
convenționale din România și nu în ultimul rând am creionat, în viz iunea noastră,
structurile care ar trebui integrate în aceste unități și mari unități pentru a face față
unei amenințări hibride și mai mult decât atât, chiar pentru a executa operații
ofensive de tip hibrid.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
94 din 149

3.1 Posibile amenințări hibride la adresa R omâniei
O soluție mai ușoară, ca răspuns la o amenințare hibridă care include
elemente neconvenționale și neregulate , ar trebui să fie aceea de a ră spunde
folosind pe lângă forțe regulate și forțe neregulate și neconvenționale dar, datorită
acordurilor int ernaționale și prevederilor de Drept Internațional Umanitar (DIU),
nu se poate reacționa astfel . Totuși, pentru a putea contracara diferitele
componente și moduri de acțiune a acestei amenințări este necesară cooperarea
forțelor armate regulate cu forțe neconvenționale.
În privința aspectelor operaționale se subliniază necesitatea realizării
cooperării apropiate și interoperabilității dintre forțele regulate obișnuite și forțele
pentru operații speciale, împotriva unor adversari hibrizi.80 Aceasta este una d intre
condițiile esențiale pentru a începe lupta cu o amenințare de tip hibrid. La noi
această cooperare este , din punctul nostru de vedere, în stare de „fașă”, deoarece
forțele pentru operații speciale române sunt oarecum la început de drum, este
adevărat că sunt pe drumul cel bun, iar exercițiile în comun dintre forțele
convenționale și forțele pentru operații speciale sunt , sau erau puține. În ultima
vreme se încearcă integrarea în cadrul exercițiilor și a forțelor pentru operații
speciale. Din păcate , există încă foarte multe confuzii din partea forțelor
convenționale cu privire la modu l de folosire a forțe lor pentru operații speciale și
posibilitățile de cooperare cu acestea . La nivel tactic confuzia este și mai mare.
Cred em că una dintre soluții ar fi o mediatizare la nivel militar a modului d e
acțiune a forțe lor pentru operații speciale precum și executarea în permanență a
exercițiilor în comun cu scenarii bazate pe o posibilă amenințare hibridă.
În continuare voi prezenta domeniile în care poate acțio na o amenințare
hibridă, pentru a ne putea da seama ce fel de forțe și mijloace trebuie integrate în
această „ Forță Hibridă de Răspuns ” (FHR) .

80 Cent er for Army Lessons Learned, Irregular Warfare: A SOF Perspective, Newsletter 11 -34, Fort Leavenworth –
Kansas, June 2011, p. 25.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
95 din 149 Din această perspectivă putem aprecia că „ războiul hibrid ” are caracteristici
multidimensionale care presupun:
 dimensiunea politică – rezultată din diversitatea intereselor, din
fixarea obiectivelor politice generale sau secvențiale precum și din exploatarea
slăbiciunilor politice ale statului țintă. Sublinierea impactului coeziunii politice a
unuia sau altuia dintr e actori a fost un aspect fundamental al criteriului lui
Clausewitz, dar ideea îndeplinirii în mod indirect mai degrabă decât calea forțelor
militare din teren ale adversarului subliniază caracterul multimodal în creștere a
conflictului. Asistăm, de asemen ea, la creșterea rolului actorilor neconvenționali
care pot opera dincolo de controlul statal, eludând frontierele, normele și acordurile
internaționale.81 O parte dintre aceștia aparțin rețelelor teroriste globale, iar altă
parte cooperează cu elemente cri minale pentru destabilizarea unor anumite zone;
 dimensiunea economică – rezultată din utilizarea mijloacelor
economice, în special a resurselor ca armă în confruntarea hibridă. Un stat
dependent economic de potențiali inamici, măcinat de corupție, ușor de penetrat la
nivelul deciziei strategice, poate constitui o potențială țintă în războiul hibrid;
 dimensiunea etnico -culturală , ce derivă din abilitatea de a exploata
tensiunile etnico -culturale din statul țintă, care să conducă la acțiuni centrifuge și
crearea așa numiților „ cai troieni ”;
 dimensiunea diplomatică – vizează abilitatea și capacitatea de a crea
și dezvolta prin mijloace diplomatice un mediu favorabil discreditării statului țintă
sau obținerea de avantaje strategice pe căi diplomatice ;
 dimensiu nea tehnologică – include capabilități de combinare de înaltă
tehnologie, precum arme anti -satelit și război cibernetic direcționat împotriva
țintelor;
 dimensiunea informațional – mediatică – vizează abilitatea agresorului
de exercitare a influenței asupra populației. Un stat slab poate constitui ținta

81 Colonel Steven C. Williamson, From Fourth Generation Warfare to Hybrid War, U.S. Army War College,
Carlisle Barracks, Pennsy lvania, March 2009, p. 15.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
96 din 149 predilectă a unui război hibrid, exploatându -se nemulțumirea cetățe nilor față de
stat;
 dimensiunea strategică – implică necesitatea unor acțiuni complexe,
pregătite din timp, diversificate și actualizate per manent ă care să aibă ca finalitate
dominarea potențialului adversar. Oponenții hibrizi, caută victoria prin fuziunea
tacticilor neregulate și prin mijloacele cele mai letale cu putință, în scopul de a
ataca și de a obține obiectivele politice.
 dimensiunea operațională – războaiele hibride combină letalitatea
conflictului cu mijloacele războiului neregulat. În astfel de conflicte, adversarii vor
explora accesul la capabilități militare incluzând sisteme de comandă și alte
sisteme letale moderne, la fel ca și promovarea prelungirii insurgenței care
presupune ambuscade, IED și asasinări.82 Spre deosebire de războaiele combinate,
scopul abordării hibride nu este de a determina regresia forței adversarului prin
faze operaționale și nici să sprijine apariția unei f orțe convenționale pentru câmpul
de luptă decisiv. Componenta distructivă a războaielor hibride nu vine din
tehnologia revoluționară ci din criminalitate. Activitatea criminală este folosită
pentru a susține forța hibridă sau pentru a favoriza dezordinea n ațiunii țintă. Scopul
poate include conflicte prelungite cu seturi de capabilități de forțe confuze pentru a
contracara rezistența sau apărarea guvernului convențional orientat83.
Având în ve dere cele prezentate mai sus, o să extinde m ideea de cooperare
pentru lupta cu o amenințare hibridă și o să spun em că aceasta poate cuprinde la un
moment dat cooperarea dintre forțele armate regulate, forțele pentru operații
speciale, SRI, STS, poliția, poliția de frontieră, jandarmeria, pompierii, poliția
locală, instit uții fian ciare, instituții medicale, organizații guvernamentale și non –
guvernamentale, locale, naționale sau internaționale . Am lăsat la sfârșit încă o
componentă foarte importantă cu care trebuie realizată cooperarea și anume forțele
specializate de infor mații. Astfel, se formea ză un hibrid de forțe pe care noi l-am

82 Frank G. Hoffman, Conflict in the 21 st Century: The Rise of Hybrid Wars , Potomac Institute for Policy Studies,
Arlington – Virginia, December, 2007, p. 27.
83 Christopher O. Bowers, Identifying Emerging Hybrid Adversaries , Strat egic Studies Institute, US Army War
College, Carlisle -PA, Parameters , Spring 2012, p 40 – 41.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
97 din 149 denumit Forța Hibridă de R ăspuns (FHR) care poate fi de dimensiuni mai mari sau
mai mici în funcție de amploarea amenințării, iar coordonarea acesteia va fi foarte
greu de realizat , ceea ce im pune crearea unei celule de criză care să cuprindă
membrii din cadrul fiecărei instituții, iar comanda să fie dată unei persoane
abilitate să conducă această forță.
Desigur acest tip de răspuns trebuie pregătit din timp și obligatoriu exersat
pe timp de pa ce, ceea ce presupune exis tența unor exerciții cu scenarii de
amenințare hibridă în care să fie antrenate toate aceste insituții, iar dacă este posibil
chiar simultan. Este foarte greu de realizat acest lucru d eoarece implică mult
personal, efort financiar semnificativ , dar și o sincronizare a activitățil or fiecărei
instituții în așa fel încât să fie posibil de realizat acest exercițiu . Se poate începe cu
un exercițiu la nivel local, ulterior regional iar apoi, la nivel național. Apreciem că
acest obiectiv se poate realiza în decursul a 2 – 3 ani .
Pentru a încerca să găsim soluții împotriva unei amenințări hibride, în
contextul actual, trebuie identificat posibilul agresor la adresa României , iar apoi,
trebuie analizat modul de acțiune al acestuia pe baza ev enimentelor și acțiunilor
desfășurate de acesta în ultima perioadă, în așa fel încât următoarele exerciții
desfășurate să cuprindă scenarii cât mai apropiate de tipologia acestuia de acțiune.
Astfel, analizând contextul internațional global și regional put em afirma că
un posibil agresor la adresa țării noastre ar putea fi Rusia. Afirmăm acest l ucru
datorită următoarelor aspecte:
 instalarea scutului antirachetă pe teritoriul Români ei irită destul de mult Rusia
care nu s -a reținut în a face declarații împotri va României și împotriva NATO;
 faptul că România este un stat la granița dintre NATO și Rusia este, de
asemenea, un aspect care trebuie luat în considerare;
 declarațiile nu prea prietenoase la adresa României ale diferiților oficiali ruși,
dar și ale celor din România, fac ca relațiile dintre aceste două state să fie
relativ încordate;
 relația dintre Turcia ca stat membru NATO și Rusia ne face să ne gândim și mai
mult la posibilitatea izbucnirii unei agresiuni în zonă;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
98 din 149  extinderea granițelor NATO spre est nu convine Rusiei care provoacă
intenționat conflicte în această zon ă (cum este Ucraina unde în partea de est , din
punctul nostru de vedere, nu se v or găsi prea devreme soluții pentru încetarea
ostilităților, pentru că Rusia nu dorește acest lucru ). Orice situație de liniște din
zonă va duce la încercarea NATO de a acapara Ucraina, ceea ce Rusia nu va
accepta niciodată. La fel se întâmplă și în Re publica Moldova . Câștigarea
inițiativei de către partidele proeuropene au împins Republica Moldova spre o
criză politică care nu este greu să degenereze, dacă este „ajutată din exterior ”,
într-un conflict intern ;
 după ultimele declarații ale lui Putin de la sfârșitul lui 2015 și începutul lui
2016, SUA este recatalogată inamicul nr. 1 al Rusiei. Cum România se decla ră
și este unul dintre principalii susținători și parteneri ai SUA este normal ca
Rusia să nu privescă cu ochi buni România.
Care sunt pașii unei posibile agresiuni din partea Rusiei ? Dacă analizăm
ultimele con flicte în care a fost implicată Rusia putem ve dea că acestea au avut la
bază existența etnicilor ruși în zona respectivă , iar ca motiv invocat a fost apărarea
acestora de către Rusia. Rusificarea acestor zone nu a fost întâmplătoare. Ea s -a
desfășurat după un plan bine pus la punct din par tea Rusiei c are s -a desfășurat pe
parcursul mai multor ani. Rusia a prevăzut posibilitatea trecerii unor state de partea
NATO (state foste componente ale Federației Ruse care în trecut erau state aliate și
fidele Rusiei), luând măsuri în consecință pentru a împiedica acest lucru. Astfel că,
prima componentă a amenințării hibride folosite de Rusia a fost migrația prin
popularea anumitor zone cu etnici ruși și prin participarea (cu forțe pentru operații
speciale sau alte agenții) la organizarea acestora.
Următorul pas și următoarea componentă folosită a fost războiul
informațional prin încercarea de a cuceri simpatia opiniei publice din țara
respectivă și mai ales din lume, denigrând și acuzând statul respectiv de agresiune
împotriva etnicilor ruși. Astfel, s-au desfășura t ample operații de m anipulare prin
intermediul mass -media și internet completând cu acțiuni de agresiune cibernetică
(în Estonia și Georgia atacuri de tip DDoS, iar în Ucraina prin atacuri ale

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
99 din 149 comunicațiilor mobile și propagandă, la rândul lor ucrainienii și ei specialiști în
acest domeniu au reușit să răspundă prin intermediul hackerilor). Concomitent cu
aceste acțiuni este folosită o altă componentă și anume forțele pentru operații
speciale , care infiltrate în zonă au fost folosite pentru diverse misiuni : ca agitatori,
pentru formarea, organizarea și pregătirea diferitelor formațiuni de separatiști
pentru a lupta în diferite moduri împotriva forțelor statului respectiv și chiar pentru
a lupta din postura de separatist, pentru culegere de informații, etc.
În cele din urmă, dar la fel de importantă este mobilizarea forțelor armate
regulate în zona respectivă, sub pretextul executării unor exerciții militare de mare
amploare care au continuat sau nu cu acțiuni militare, demonstrații de forță , având
ca scop d escurajarea statului respectiv. La descurajarea statelor în cauză contribuie
și faptul că Rusia este o putere nucleară mondială, deținând de altfel și un arsenal
de rachete balistice și tactice , deci indirect este folosită și această componentă a
amenințăr ii hibride și anume armele de distrugere în masă .
Pe timpul desfășurării acestor acțiuni au mai fos t folosite concomitent și alte
componente ale amenințării hibride ca de exemplu războiul electronic prin bruiaj
asupra capabilităților de comunicații, precu m și războiul economic , Rusia fiind un
furnizor important de energie în Europa deci deține și această „armă”. Multe state
sunt dependente energetic de Rusia, de aceea nu de puține ori a amenințat cu
întreruperea furnizării acestor facilități, de multe ori trecând și la acțiuni prin
reducerea furnizării de gaze către diferite state.
Următorul item pe care vom încerca să -l analizăm este modul și
posibilitățile Rusiei de a declanșa o agresiune hibridă împotriva României , astfel
vom putea crea un scenariu posib il de acțiune.
Un curs probabil de acțiune s -ar putea naște datorită celor prezentate în
continuare . Neexistând foarte mulți etnici ruși în România, Rusia nu va putea
exploata acest lucru cum a făcut în majoritatea cazurilor recente, iar posibilitățile
de migrare a rușilor către teritoriile române sunt destul de reduse. De asemenea nu
există nici motive ca Rusia să agreseze „pe față” România , desigur acestea se pot
crea, așa că , nu prea există motiv e pentru implicarea forțelor armate regulate

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
100 din 149 împotriva Româ niei. O altă vulnerabilitate a României poate fi exploatată pentru
început , și care poate duce destul de ușor la o criză internă în Româ nia. După cum
se cunoaște în regiunea județelor Harghita, Covasna și Mureș, populația
predominantă este formată din etni ci maghiari, iar relațiile dintre aceștia și
populația de etnie română nu a u fost întotdeauna foarte bună. Acest lucru poate fi
exploatat cu ușurință de către Rusia. Astfel, dacă Rusia infiltrează așa numiții
„omuleți verzi”, care aparțin forțelor pentru o perații speciale ruse, în această
regiune , mai întâi pentru a agita situația din zonă, iar ulterior pentru a organiza,
pregăti și înarma diferite formațiuni care vor lua naștere (sau poate există deja) în
această zonă, situația s -ar putea transforma destul de repede într -o criză internă și
nu numai. Ar putea fi o criză NATO datorită faptului că vor fi afectate inclusiv
relațiile dintre Ungaria și România ambele state membre NATO. Mai mult ca sigur
formațiunile de separatiști maghiari vor cere autonomia Ținu tului Secuiesc ceea ce
România nu va accepta. Dacă luăm în cosiderare faptul că relația dintre Ungaria și
Rusia este destul de bună , România s -ar putea găsi la un moment dat singură în
zonă sau cel puțin într -o postură extrem de dificilă . Desigur este un s cenariu
ipotetic dar nu imposibil.
Însă cum s -ar putea implica Rusia în continuare în acest conflict. Aici se pot
întâmpla următoarele două scenarii: menținerea României într -un conflict intern de
lungă durată care va eroda și slăbi forțele armate și statu l implicit sau va încerca să
găsească la un moment dat motiv pentru a ataca România cu forțe armate regulate.
Un alt curs probabil de acțiune și o altă variantă de abordare a României de
către Rusia și de atragere a acesteia într -un conflict ar putea avea loc din exterior și
anume din Republica Moldova. Aici ar putea fi redeschis conflictul din
Transnistria sau ceea ce se întâmplă începând cu ianuarie 2016, o criză politică
care poate degenera cu ușurință. Pentru început scenariul este „copy -paste”
Ucraina. Partidele proeuropene au câștigat inițiativa și au format un guvern, ceea
ce nu convine partidelor proruse și Rusiei implicit care de altfel și -a manifestat
public interesul pentru această criză. Populația Republicii Moldova este împărțită
în proruși și p roeuropeni. Dintre aceștia mulți au obținut cetățenie rusă dar foarte

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
101 din 149 mulți au obținut cetățenie română, ceea ce complică situația pentru statul român.
De ce? Degenerând dintr -o criză politică într -un confl ict intern între cele două
tabere , România va fi n evoită să se implice și să ia poziție pentru a -și apăra
cetățenii cu dublă cetățenie (moldoveană și română). Automat Rusia care și -a
„rezervat” dreptul, prin doctrină, de interveni pentru protecția etnicilor ruși din
teritoriile aflate în afara granițelor sale, va lua poziție și se va implica pentru a
rezolva favorabil acest conflict. Astfel se va afla față în față, desigur indirect, cu
România. De aici și până la escaladarea unui conflict între Rusia și România
depinde doar de factorii politici ai celor do uă țări și de modul cum va fi gestionat
acest conflict. De la existența unor tensiuni până la escaladarea conflictului este de
ajuns un eveniment creat intenționat sau întâmplat din greșeală (vezi incidentul
dintre Rusia și Turcia privind doborârea avionul ui rus care survola în spațiul aerian
al Turciei).
Până acum am prezentat două cursuri probabile de acțiune a Rusiei prin care
aceasta poate „ațâța” România . Cursul ce mai periculos de acțiune ar fi ca cele
două cursuri prezentate anterior să se întâmple s imultan sau unul în continuarea
celuilalt. Astfel dacă la primul curs Rusia nu avea motive să angajeze direct sau cu
forțe convenționale în România, cursul numărul doi creează condițiile favorabile
acestui aspect. Astfel România, cu „ajutorul” Rusiei, s -ar putea găsi la un moment
dat implicată în două conflicte majore: unul în interior și unul la graniță, situație
care va fi extrem de greu de gestionat de către autoritățile române. Pentru astfel de
scenarii, credem noi, vor trebui antrenate instituțiile rom âne în colaborare cu
forțele armate regulate, precum și cu forțele pentru operații speciale și structurile
de informații.
În continuare vom încerca să tratăm modul cum forțele convenționale din
Armata României vor putea fi implicate în contracararea compon entelo r
amenințării hibride .
Divizia, brigada sau batalionul? Care ar fi cel mai potrivit eșalon care să
lupte împotriva unei amenințări hibri de? În cele ce urmează vom încerca să
răspund em la aceste două întrebări având în vedere gradul amenințării și

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
102 din 149 capabilitățile fiecărei structuri în parte de a acționa într -un conflict de tip hibrid.
Pentru aceasta ne vom folosi de tabelul următor în care am sintetizat posibilitățile
fiecărui eșalon de a acționa împotriva componentelor amenințării hibride, iar în
subcapitolele următoare vom încerca să dezvoltăm modul în care vor putea fi
folosite.
Desigur , eșalonul potrivit va fi ales în funcție de amploarea amenințării, de
durata estimată a conflictului, de asigurarea posibilității rotirii forțelor , de
capabilitățil e existente și de misiunile pe care le poate îndeplinii.
Existența capabilităților de acțiune împotriva componentelor amenințării
hibride84:
Eșalonul

Componenta
hibridă DIVIZIA DE
INFANTERIE BRIGADA
MECANIZATĂ BATALIONUL
DE
INFANTERIE Obs.
Forțe conv enționale Foarte bune Foarte bune Foarte bune
ADM Limitat e Mici Foarte mici
FOS Limitat e Limitat e Limitat e
Forțe paramilitare Limitate Limitate Limitate
Insurgenți Limitate Limitate Mici
Teroriști Limitate Mici Foarte mici
Gherilă Limitate Limi tate Mici
Mercenari Mici Mici Foarte mici
Partizani Limitate Limitate Limitate
Crima organizată Foarte mici Foarte mici Foarte mici
Acțiuni
informaționale Mici Mici Foarte mici
Acțiuni psihologice Foarte mici Foarte mici Foarte mici
Acțiuni eco nomice Deloc Deloc Deloc
Acțiuni
radioelectronice Mici Foarte mici Deloc
Acțiuni cibernetico –
informaționale Mici Mici Foarte mici
Acțiuni psihotronice Deloc Deloc Deloc
Acțiuni geofizice Deloc Deloc Deloc
Migrația Limitate Limitate Limitate

84 Modul de clasificare privind existența capabilităților este următoarea: Foarte bune, Limitate, Mici, Foarte mici,
Deloc .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
103 din 149

3.2. Posibilități de întrebuințare a D iviziei de Infanterie
Dacă ne referim la divizie, putem spune că este foarte puțin probabil să
putem implica toate forțele unei divizii într -un război hibrid. Acestea vor fi folosite
în totalitate doar dacă forța de ti p hibrid care amenință, are o componentă
convențională semnificativă care impune angajarea unei divizii sau dacă regiunea
unde acționează forța hibr idă necesită repartizarea unei Z O corespunzătoare unei
divizii pentru a gestiona situația în zona respectivă , desigur, în colaborare cu alte
structuri. Dacă este necesară implicarea unei întregi divizii într -un astfel de
conflict, trebuie avută în vedere posibilitatea înlocuirii acestei divizii după o
anumită perioadă de timp.
Astfel, analizând pe rând posibili tățile de acțiune ale unei divizii împotriva
componentelor unei amenințări hibride putem spune că împotriva componentei
convenționale , divizia are capabilități de apărare precum și ofensive , aceasta fiind
și misiunea de bază a acesteia și pentru care este pregătită cel mai bine: de a lupta
împotriva altor forțe convenționale. Dacă respectăm principiul unui raport de forțe
cantitativ de 3/1 (care nu este obligatoriu) putem spune că divizia se poate apăra
împotriva unei grupări de forțe de nivel corp de armat ă sau care are în componență
trei divizii ca forțe de manevră și po ate executa cu succes operații ofensive
împotriva unei forțe de valoare brigadă mecanizată sau de infanterie . Dacă forța
care amenință este de tip hibrid atunci obligatoriu divizia va trebu i să facă parte
dintr -o grupare de forțe care are în componență și structuri care au capabilități de
apărare și de acțiune împotriva celorlalte componente care amenință hibrid ,
constituind acea Forță Hibridă de Răspuns (FHR) de care am amintit anterior .
Împotriva ADM , divizia nu are posibilități de interceptare sau contracarare a
rachetelor balistice sau loviturilor aeriene cu încărcătură CBRN. Posibilitățile
diviziei de a lupta împotriva acestor arme sunt în principal de avertizare și limitare
a efectelor ca urmare a folosirii armelor ADMCBRN. Totuși prin intermediul
Regimentului/Brigăzii de Artilerie din subordine, respectiv Batalioanelor de

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
104 din 149 Artilerie din subordinea brigăzilor de manevră, poate anihila sau distruge
capabilitățile de artilerie ale inamicul ui prin intermediul cărora se pot întrebuința
ADMCBRN, înainte de a fi lansate (pe teritoriul controlat de inamic). De
asemenea prin intermediul Regimentului de Apărare Antiaeriană se pot intercepta
și anihila/distruge aeronavele care urmează să folosească ADMCBRN împotriva
forțelor proprii. Desigur ideal ar fi ca distanța la care acestea să fie interceptate și
acționate să fie cât mai mare pentru a nu afecta trupele proprii.
Structura din cadrul diviziei specializată să lupte împotriva ADMCBRN este
Batali onul de Apărare CBRN care are capabilități de avertizare privind
întrebuințarea în anumite zone a ADMCBRN, prin intermediul CAPCBRN integrat
în SSACBRN al eșalonului superior, precum și de limitare a efectelor întrebuințării
prin cercetarea și marcarea zon elor contaminate, decontaminarea personalului,
tehnicii, echipamentului și terenului.
O altă posibilitate de limitare a efectelor întrebuințării ADMCBRN este
verificarea din timp a echi pamentelor CBRN și desigur antrenarea militarilor în
ducerea acțiunilo r militare în condiții /medii CBRN, deci implicit în modul de
echipare și îmbrăcare a echipamentului de protecție precum și în proceduri de
decontaminare imediată și operațională , acordare a primului ajutor și
autoajutorului , izolarea zonei și evacuarea ime diată a personalului afectat.
Împotriva Forțelor pentru Operații Speciale (FOS) divizia are capabilități
limitate de luptă directe, însă forțele diviziei sau parte din ele pot fi folosite în două
moduri: în colaborare cu structuri de informații și de forțe speciale proprii , iar dacă
nu există posibilitatea cooperării între aceste structuri , ca forță sine stătătoare în
încercarea de a limita acțiunile acestora.
Astfel, în cooperare cu structurile de informații și FOS parte din forțele
diviziei vor putea fi folosite în acțiuni de tipul Cordon and Search , în care
structurile diviziei să asigure cercurile exterioare, astfel încât elementele FOS să
intervină la obiectiv. Dacă acest tip de cooperare nu este posibilă, forțele diviziei
au posibilitatea să execute c u structurile din subordine acest tip de misiuni, astfel
printr -o cooperare strânsă între G2 și G3, o coordonare a acțiunilor batalionului de

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
105 din 149 cercetare și a structurilor de manevră din subordine se pot organiza acțiuni de
capturare a unor elemente FOS osti le sau de limitare a acțiunilor acestora în
anumite zone prin acțiuni de patrulare, ambuscadă, raid și acțiuni executate de
lunetiști precum și de securizare a unor obiective de importanță
deosebită/strategică.
Împotriva componentelor nergulate și anume îm potriva teroriștilor,
insurg enților, gherilei, mercenarilor și partizanilor , acțiunile diviziei se pot
desfășura în cooperare cu alte tipuri de forțe (cum este de preferat) sau de sine
stătătoare. Astfel , ideal ă ar fi o cooperare dintre structurile divizie i, cu elemente
specializate antitero din cadrul SRI, cu structuri specializate de informații, FOS
precum și CIMIC (un element foarte important în această ecuație este câștigarea
sprijinului populației civile din zonă). Acțiunile desfășurate cu preponderenț ă de
structurile diviziei vor fi din nou de tipul Cordon and Search prin asigurarea
cercurilor exterioare, în timp ce elementele specializate vor interveni la obiectiv,
precum și de securizare a unor zone prin executarea ac țiunilor de cercetare,
monitoriza re, patrulare (similare acțiunilor de stabilitate și sprijin). Acționând fără
sprijinul structurilor specializate, acțiunile acestora vor trebui substituite de către
structurile din componența diviziei . Soluții de abordare a amenințărilor de acest tip
sunt prezentate și în FT -5, Manualul operațiilor de contrainsurgență, București,
2011.
Contrainsurgența implică toate acțiunile politice, economice, militare,
paramilitare, psihologice și civile care pot fi întreprinse de un regim sau de o
autoritate guvernam entală în scopul înfrângerii insurgenței. Operațiile de
contrainsurgență includ sprijinirea acțiunilor militare, paramilitare, politice,
economice, psihologice și civile, întreprinse de națiunea gazdă, în scopul
înfrângerii insurgenței. Neutralizarea mișcă rii insurgente presupune înfrângerea
acțiunilor desfășurate de insurgenți , concomitent cu stoparea inițierii unor noi

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
106 din 149 focare de insurgență. Operațiile desfășurate în contrainsurgență includ sprijinul
direct, sprijinul indirect și operații de luptă armată.85
După cum se poate observa , definiția contrainsurgenței îndeamnă la
cooperarea structurilor de diferite tipuri incluzând politice, paramilitare,
economice, civile și la constituirea Forței Hibride de Răspuns (FHR) .
Majoritatea operațiilor tactice în cont rainsurgență includ:
 acțiuni de lovire în teritoriul controlat de mișcarea insurgentă;
 acțiuni de sprijinire a populației civile și de protecție a resurselor împotriva
acțiunii insurgente.
Acțiunile de lovire în teritoriul controlat de mișcarea insurgentă sunt
acțiuni de descoperire, fixare și anihilare a forțelor insurgente din teritoriile
controlate de aceștia, în care forța contrainsurgentă nu dorește să -și mențină o
prezență ulterioară permanentă. 86
Acțiunile de lovire în teritoriul controlat de mișcar ea insurgentă sunt
operații tactice ofensive de scurtă durată, de la o zi la 1 -2 săptămâni, executate în
zonele rurale sau urbane controlate de mișcarea insurgentă, cu scopul de a
descoperi, fixa și nimici forțele insurgente.
Forțele diviziei, organizate pe structuri mobile de dimensiuni reduse pot
desfășura, în acest caz, operații folosind formații dispersate care vizează
localizarea și fixarea forțelor insurgente, atacarea, urmărirea și distrugerea
acestora.
În eventualitatea în care forțele insurgente rup contactul, unitatea trebuie să
intensifice acțiunile de urmărire și patrulare în scopul restabilirii contactului și
distrugerii forțelor insurgente înainte ca acestea să se reorganizeze.
Acțiunile de lovire urmăresc distrugerea forțelor insurgente și a bazelor
acestora, interzicerea direcțiilor de sprijin și aprovizionare, blocarea acțiunilor
insurgente de infiltrare pe rutele și liniile de comunicații.

85 FT-5, Manualul operațiilor de contrai nsurgență, București, 2011, p.10
86 Ibidem , p.109

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
107 din 149 Forțele destinate executării acțiunilor de lovire sunt organizate în baza
misiunii primite și sunt capabile să acționeze în zone izolate, situate departe de
bazele logistice. Aceste forțe pot fi dislocate în zonele mai sus menționate cu
ajutorul mijloacelor terestre, navale, prin desantare sau prin parașutare. În acțiunile
de lovire, se utilizează tacti ci ofensive de tipul: raiduri, recunoaștere în forță,
„scotocire și atac”, atac planificat sau neplanificat, precum și urmărirea. Adesea
acțiunile de lovire sunt complementare operațiilor de tip neutralizare -securizare –
reconstrucție.
În acțiunile de lovire , viteza și surprinderea sunt doi factori extrem de
importanți, astfel, apariția bruscă și pe neașteptate a unei forțe hibride de răspuns
în teritoriul controlat de mișcarea insurgentă reprezintă un avantaj tactic major.
Viteza și surprinderea pot fi real izate prin utilizarea desantului aerian care
permite introducerea forțelor care vor acționa la obiectiv, în zona de operații, pe
baza unor informații exacte culese de elementele de cercetare. Forțele care asigură
inelele exterioare pot fi infiltrate fie pr in desantare, fie cu alte mijloace de
transport.
Acțiunile de lovire impun utilizarea unei forțe cu capacitate de luptă
superioară capacității de luptă a forțelor insurgente. Angajarea imediată a luptei
este foarte importantă pentru a evita dispersarea fo rțelor insurgente.
Acțiunile de sprijinire a populației civile și de protecție a resurselor
împotriva acțiunii insurgente sunt realizate în scopul:87
 protejării populației și a resurselor împotriva insurgenților;
 interzicerii contactului insurgenților cu p opulația și a accesului la resurse;
 identificării și eliminării insurgenților, a organizațiilor insurgente, a
activităților insurgente.
Obiectivul acțiunilor de sprijinire a populației civile și de protecție a
resurselor împotriva acțiunii insurgente co nstă în sprijinirea încercărilor de
menținere sau restabilire a legii și a ordinii, fie numai în anumite regiuni , fie în
întreaga țară.

87 FT-5, Manualul operațiilor de contrainsurgență, București, 2011, p.111

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
108 din 149 Aceste acțiuni nu sunt operații tactice, sunt atributul forțelor de poliție și a
instituțiilor de ordine publică, respo nsabilitatea executării lor revi ne guvernului
națiunii gazdă. În acest context, considerăm că f orțele diviziei pot fi solicitate să
desfășoare astfel de acțiuni până în momentul în care forțele de securitate ale
națiunii gazdă dispun de capacitățile necesa re desfășurării lor. Acțiunile de
sprijinire a populației civile și de protecție a resurselor împotriva acțiunii
insurgente pot fi realizate independent de operațiile de tip neutralizare -securizare –
reconstrucție sau pot fi parte componentă a acestora.
În cadrul acestor etape, unitățile care desfășoară acțiuni împotriva forțelor
insurgente, utilizează tactici și tehnici specifice care includ: scotocire și atac ,
securizare și scotocire , raid, ambuscadă , patrulare , utilizarea echipelor de lunetiști ,
exploatare a datelor din zona tactică .
Desigur, în anumite momente, forțele insurgente, vor putea să atace forțele
proprii aflate în zonă, nepermițând acestora să le izoleze de populația locală, să le
contracareze planurile, cu scopul de a diminua legitimitatea guver nului națiunii
gazdă. Astfel se vor executa operații defensive care vor fi similare operațiilor
defensive convenționale dar trebuie să se aibă în vedere aspectele referitoare la
asigurarea securității populației civile, a guvernului națiunii gazdă și a
infrastructurii.
Împotriva grupărilor de crimă organizată, forțele diviziei nu sunt abilitate
să acționeze, acesta fiind apanajul poliției și a instituțiilor pregătite în mod expres
să lupte împotriva crimei organizate. Totuși elemente din cadrul diviziei pot fi
solicitate să sprijine sau să intervină, la un moment dat, pentru securizarea
anumitor zone în așa fel încât structurile specializate să poată acționa sau pentru
anihilarea anumitor elemente sau grupuri componente ale organizațiilor criminale,
desigur în cooperare cu Secția Crimă Organizată din cadrul poliției, cu forțele
pentru operații speciale dacă se impune sau alte tipuri de forțe.
Împotriva acțiunilor radioelectronice (RE) divizia are capabilități de
acțiune reduse. Dintre cele trei componente ale RE (EP, ES, AE) divizia poate
îndeplini o parte din Protecția Electroni că (EP) și anume luarea de măsuri

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
109 din 149 organizatorice pentru reducerea timpului de emisie, disciplină în trafic și pentru
orientarea legăturilor paralel cu linia frontului. De asemenea, în cadrul structurii
G2-Informații, există un compartiment de RE și SIGINT care este încadrat cu
specialiști în domeniu care coordonează aceste măsuri de protecție RE. În cazul
unei agresiuni radioelectronice , divizia de infanterie primește sau ar trebui să
primească în întărire o companie RE din cadrul structurilor de RE ale eșalonului
superior . Această companie pusă sub coordonar ea compartimentului RE și SIGINT
din cadrul G2 are capabilități de acțiune RE pentru toate cele trei componente de
RE.
Împotriva acțiunilor informaționale și cibernetico -informaționale divizia
de infanterie nu are capabilități de acțiune. Ceea ce divizia poate face în cazul unor
astfel de atacuri sunt doar câteva măsuri de protecție executate prin intermediul
structurii INFOSEC cu cele două componente (COMPUSEC și COMSEC) prin
care se realizează protecția informațiilor clasificate procesate, stocate sau
transmise în SIC, precum și a resurselor și serviciilor SIC, prin asigurarea
îndeplinirii obiectivelor securității informațiilor: c onfidențialitate, integritate,
disponibilitate, autenticitate și nerepudiere . Misiunea principală a acestor
structuri este de a limita scurgerile de informații, adică de prevenție.
Pentru contracararea acțiunior psihologice divizia are la dispoziție un
Compartiment de asistență psihologică și socială încadrat cu doi psihologi precum
și un preot militar. Specializarea acestora pentru c ontracararea acțiunilor PSYOPS
este limitată, de aceea putem spune că divizia poate desfășura doar acțiuni de
protecție psih ologică prin pregătirea personalului din subordine în așa fel încât
efectele unor eventuale operații PSYOPS să fie cât mai reduse.
Împotriva acțiunilo r economice , psihotronice și geofizice , forțele diviziei
vor putea fi prea puțin folosite sau chiar deloc. Lupta împotriva acestor tipuri de
arme trebuie să se facă cu structuri special pregătite pentru acest tip de operații,
însă nu este obligatoriu ca aceste forțe să fie structuri militare . De asemenea, p ot fi
create instituții sau agenții specializate pentr u așa ceva. Elementele diviziei pot fi,

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
110 din 149 în schimb, pregătite și antrenate în ceea ce privește recunoașterea și limitarea
efectelor ca urmare a folosirii acestor tipuri de arme.
Privind migrația /refugiații , forțele unei divizii pot interveni să sprijine
acțiunile poliției de frontiră și ale instituțiilor implicate în gestionarea acestui
fenomen prin intermediul companiei poliție militară care are pregătire specifică
controlului mulțimilor, dar și prin intermediul altor structuri convenționale , pentru
securiz area unor tabere de refugiați sau chiar organizarea acestora , prin
capabilitățile logistice care pot fi puse la dispoziția statului, prin executarea de
patrule în zonă, VCP, prin participarea la acțiuni de asistență umanitară, sprijin
medical, astfel încât , acest fenomen să fie manageriat corespunzător.
În concluzie, împotriva tuturor componentelor amenințării hibride este
foarte greu să creezi o structură de sine stătă toare care să aibă capabilități de
acțiune atât de variate și diferite. Desigur s -ar put ea crea o grupare de forțe
întrunite sub comandă unică care să cuprindă toate aceste capabilități sau se pot
aloca aceste forțe sub comanda diviziei (este mai dificil de realizat având în vedere
faptul că acțiunile diferitelor componente , ca de exemplu FOS , au efect la nivel
strategic ceea ce depășește nivelul de competență a unei divizii) doar pentru
executarea diferitelor tipuri de misiuni. Totuși dacă ar exista posibilitatea creării
unei structuri de nivel divizie care să fie capabilă să lupte împotriva unei
amenințări hibride, ar trebui să aibă din punctul nostru de vedere următoarele
structuri (este o creație ipotetică):
Divizia 1 Hibrid ă
 comandamentul diviziei restructurat , astfel încât să se regăsească pe lângă
structurile existente (care și acestea pot fi redimensionate) și structuri ca:
 consilieri pe linie politică, culturală , dezvoltare, FOS, operații non -kinetice ,
STRATCOM;
 ofițeri de legătură cu instituțiile Sistemului de apărare, ordine publică și
securitate națională (SAOSPN );
 în cadrul G 2 – Informații , să se regăsească secții/compartimente HUMINT,
SIGINT, IMINT , CYBER -INFO, RE, OSINT ;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
111 din 149  În cadrul G 3 – Operații, să se regăsească secții/compartimente /specialiști
pentru planificare și conducere operații FOS, INFO OPS, PSYOPS, KLE,
media , non -kinetice, antitero, CBRN, poliție militară, cyber -informaționale,
psihotronice, geofizice, geniu -EOD și convenționale;
 Secție/compartiment CIMIC și Afaceri civile (Civil Affairs);
 Secție/compartiment planificare și conducere operații RE;
 forțe de manevră: 1 br igadă de tancuri și 2 brigăzi mecanizate (de preferință
aeropurtate);
 forțe sprijin de luptă: 1 brigadă/regiment artilerie, 1 brigadă/regiment apărare
antiaeriană, 1 batalion FOS, 1 batalion cercetare, 1 batalion geniu, 1 batalion
comunicații și informatic ă, 1 batalion apărare CBRN, 1 batalion /escadrilă
elicoptere antiblindate, 1 batalion poliție militară (pregătit pe lângă misiunile
specifice și pentru controlul mulțimilor, migrație i/refugiați lor precum și
proceduri de ordine publică – asta pentru a nu îng loba și un batalion de
jandarmi ), 1 batalion informații militare (HUMINT /CI, IMINT, SIGINT și RE),
1 batalion ISU, 1 companie antitero, 1companie CIMIC, 1 comp anie multirol cu
componente acțiuni și contraacțiuni psihologice, psihotronice, cibernetico –
infor maționale , geofizice, 1 grup EOD.
 forțe de sprijin logistic: 1 brigadă sprijin logistic cu 1 -2 batalioane /esca drile
elicop tere de transport în subordine și o formațiune de valoare batalion medical.
Cam acestea ar fi structurile minim necesare, desigur ar m ai putea fi
adăugate elemente din componenta navală și aeriană dar aceasta face obiectul unui
eșalon superior diviziei și anume constituirea unei grupări de forțe întrunite .

3.3. Posibilități de întrebuinț are a Brigăzii Mecanizate
În ceea ce privește posi bilitățile de întrebuințare a brigăzii mecanizate
împotriva componentelor amenințării hibride, vom încerca să scoatem în evidență
doar diferențele față de eșalonul divizie și desigur să sintetizăm o ipotetică brigadă
hibridă cu capabilită ți proprii de acți une.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
112 din 149 Privind organizarea Forței Hibride de Răspuns (FHR), considerăm că
brigada mecanizată este eșalonul cel mai potrivit să facă parte din aceasta, având
structuri mai compacte, mai ușor de controlat și sincronizat decât ale diviziei . De
aceea considerăm că divizia este un eșalon prea mare pentru a se integra în FHR iar
batalionul unul prea mic și cu capabilități mult prea reduse.
Astfel împotriva forțelor convenționale ca și componentă a amenințării
hibride , brigada mecanizată este abilitată să acționeze , fiind specializată pe astfel
de acțiuni. Teoretic eșalonul maxim împotriva căruia se poate apăra este o d ivizie
de infanterie/mecanizată iar ca și acțiuni ofensive, poate duce lupta împotriva unui
batalion de inaf anterie/tancuri. Desigur brigada poate av ea succes datorită
manevrelor executate, a inițiativei și a realizării surprinderii și asupra unor structuri
superioare celor menționate, cum de altfel poate înregistra înfrângeri și din partea
unor structuri mai mici.
Împotriva ADM posibilitățile de apăr are CBRN scad datorită faptului că
brigada mecanizată are în subordine doar o companie de apărare CBRN. Misiunile
pe care le poate executa această companie sunt aproximativ similare celor de la
batalion la o scară mai mică .
Compania de apărare CBRN, const ituie principala structură de sprijin
CBRN a brigăzii, fiind în măsură să execute următoarele misiuni:
a) controlul CBRN;
b) decontaminarea RBC totală și finală a forțelor și echipamentelor;
c) decontaminarea RBC a terenului, numai pentru raioanele de interes,
dacă situația impune acest lucru;
d) protecția colectivă CBRN a personalului forțelor proprii prin care se
asigură scăderea NPICBRN și menținerea capacității de luptă în condițiile
pericolelor CBRN, precum și asigurarea condițiilor de odihnă și recuperare.
Desigu r și arm amentul de artilerie și apărare antiaeriană permite executarea
tragerilor la distanțe mai mici decât la divizie, crescând astfel riscul ca inamicul să
poată întrebuința ADMCBRN prin intermediul capabilităților de artilerie și aviație.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
113 din 149 La fel ca și la eșalonul divizie, împotriva FOS ale unui stat care agresează
hibrid, brigada mecanizată poate acționa în cooperare cu forțele pentru operații
speciale proprii și elemente din cadrul structurilor de informații, la descoperirea și
anihilare a acestora prin acțiuni de tip cordon and s earch , iar în lipsa acestora poate
organiza misiuni pentru cercetarea, securizarea zonei și capturarea unor elemente
FOS de valoare mai mică.
Împotriva insurgenților și acțiunilor acestora , inclusiv împotriva grupurilor
de tip gherilă, teroriste sau prin folosirea mercenarilor , brigada mecanizată va
acționa în cooperare cu alte tipuri de forțe, în cadrul operațiilor de contrainsurgență
sau operații de stabilitate și sprijin și sunt similare celor prezentate mai sus la nivel
diviz ie.
După cel de -al II lea Război Mondial, România nu a mai participat la acțiuni
militare cu structuri de nivel brigadă sau mai mari. Contingentul cel mai mare a
fost de valoarea a do uă batalioane de infanterie și un Element de comandă și
control CTZ, care au luat parte la misiun i în teatrul de operații din Afganistan
începând cu 2010 , unde misiunile executate de militarii români au fost cele
specifice operațiilor de stabilitate și sprijin.
Împotriva grupărilor de crimă organizată, brigada mecanizată poate doar
sprijini la cerere acțiunile structurilor abilitate în capturarea unor elemente
criminale prin executarea misiunilor de tipul cordon and search prin securizarea
exterioară a perimetrului în care vor acționa aceste structuri pe ntru a captura sau
elimi na aceste elemente . Valoarea eșaloanelor implicate va fi însă mult mai mică:
pluton, companie maxim batalion.
Împotriva acțiunilor psihologice , brigada are o celulă de asistență
psihologică și religioasă formată dintr -un psiholog și un preot militar.
Desig ur că și capabilitățile acestor structuri sunt limitate , astfel că, se impune
ca personalul brigăzii mecanizate să beneficieze de o bună pregătire
psihologică și o educație informațională deosebită pentru a reduce acest e
tipuri de vulnerabilități.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
114 din 149 Protecț ia radioelectronică la nivelul brigăzii mecanizate și modul de
acțiune în cazul unui atac RE, se execută identic cu modul de acțiune de la divizie,
prezentat în subcapito lul anterior. Identic se desfășoară și protecția împotriva
mijloacelor de atac inform aționale și cibernetico -informaționale .
Limitarea acțiunilor economice reprezintă apanajul politicului, brigada
mecanizată neavând capabilități de apărare împotriva acestora, cum de altfel nu are
nici împotriva acțiu nilor psihotronice și geofizice , brigad a mecanizată putând
interveni doar pentru limitarea efectelor ca urmare a folosirii acestor tipuri de
arme.
În cele din urmă împotriva migrației , respectiv refugiaților brigada
mecanizată are capabilități specializate limitate pentru a interveni și anume un
pluton poliție militară care poate fi folosit pentru a controla, verifica, înregistra și
securiza grupuri de refugiați de valoare mai mică. La acest gen de acțiuni pot
participa însă și militarii din batalioanele de manevră care cu o pregătire executat ă
în prealabil pot face față și pot contribui la managementul acestui fenomen care se
extinde din ce în ce mai mult. Așa cum se poate observa în mass -media, țările care
deja se confruntă cu acest fenomen au implicat și forțele armate regulate în
gestionare a acestei crize a refugiaților proveniți din Siria, Afganistan și țările
africane.
În ceea ce privește constituirea unei unități de sine stătătoare de nivel
brigad ă care să aibă cel puțin capabilități defensive (dar nu numai) împotriva unei
amenințări hibr ide, există țări pe lângă SUA, Rusia și China care au început
dezvoltarea acestui concept, cum ar fi Marea Britanie prin reînființarea Brigăzii
7788.

88 A 77 -a Brigadă de infanterie a armatei indiene a fost formată în 1942, din trupe britanice, indiene și birmaneze,
comandate de Winga te. Numele Chindit, după cel al statuilor spiritelor animalelor ce păzesc templele budiste, a fost
sugerat de căpitanul Aung Thin din armata brimană.. Unitățile de „cursă lungă” de penetrare au fost trimise în
Birmania pentru a sabota kiniile de alimentare și comunicare japoneze. Operațiunile au beneficiat de o largă
publicitate dar au fost și criticate, unele dintre echipe fiind conduse direct de Wingate, acuzat că alcătuia rapoarte de
auto-lăudare. El a provocat o profundă neîncredere între ierarhia milit ară a forțelor de elită și a creat divizări în sânul
forței Chindit. Încă din primele operațiuni, trupele Chindit s -au împărțit în mai multe coloane și au atacat și
perturbat pozițiile japonezilor. Au aruncat în aer poduri, liniile feroviare au fost tăiate și pozițiile militare erau
atacate înaintea retragerii rapide din fața masivei forțe nipone.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
115 din 149 Brigada 77 este o combinație între forțele armate regulate și unități militare
de rezerviști (din care se selectează specialiști din cadrul întregului sistem național
de securitate ) constituită pentru a face față provocărilor și dificultăților războiu lui
modern utilizând pârghii non-letale și non -militare ca mijloace de adaptare la
comportamentele forțelor o puse și adversarilor.
În Septembrie , 2014 Grupul de Asistență pentru Securitate a pus bazele și
și-a asumat comanda Grupului Militar pentru Suport și Stabilitate, Grupului pentru
Operații Media, Grupului 15 Operații Psihologice și Echipei de Construire a
Capacității de Securitate.
În Iulie 2015, cele patru structuri mai sus enumerate s -au remodelat dând
naștere celor cinci coloane inițiale ale Brigăzii 7789:
1. oferă s uport în planificarea concentrată pe analiza comportamentală a actorilor,
audienței și advers arului;
2. furnizează sincronizare detaliată și întrebuințarea/livrarea efectului;
3. oferă specialiști ultrapregătiți, dislocabili, altor structuri din Forțele Armate și
Organizațiilor Guvernamentale;
4. furnizează specialiști/profesioniști în domeniul Capacității de Construire a
Securității de Apărare;
5. desfășoară o perații Media și Afaceri Civile.
În Octombrie 2015 a fost adăugată și coloana numărul 7 (numărul 6 nu
există din rațiuni istorice) Corpul de Geniu și Logistică: o unitate militară de
rezerviști înalt cal ificați în a oferi consultanță pe linie de geniu, logistică și
comunicații atât Ministerului Apărării cât și Organizațiilor Guvernamentale.
Șeful armatei britanice, generalul Sir Nick Carter a declarat că oamenii noii
unități militare Brigada -77, când vor fi gata de luptă, vor fi înarmați cu ansamble
militare moderne și vor fi specializați în forme neletale ale războiului psihologic,
folos ind rețelele sociale ca Faceboo k și Twitter pentru a lupta în era informaticii.
Ofițerii superiori estimează că o între agă gamă de conflicte actuale, din Irak până
în Ucraina, au demonstrat că războiul informatic este la fel de vital ca cel al

89 Disponibil on line la: http://www.army.mod.uk/structure/39492.aspx , accesat la 24.0 1.2016

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
116 din 149 combatanților în lupte. Potrivit The Independent, brigada, care va fi dezvăluită
oficial în aprilie la sediul din Hermitage, lângă Newbury, în Berkshire, va fi
responsabilă pentru toate desfășurările armatei britanice în străinătate. Trupele vor
oferi mijloacele de modificare a comportamentului prin intermediul unor
interferențe dinamice cu echipele axate pe operații psihologice și in teracțiunea cu
media. Brigada are o componență alcătuită din trupe regulate din toate cele trei
servicii militare, din rezerviști și civili. Ministrul Apărării a subliniat că brigada a
fost formată pentru a răspunde caracterului schimbător al conflictelor moderne și
pentru a fi în măsură să rivalize ze cu adversari agili și complecș i.90
Armata cehă va înființa o nouă unitate militară, specializată în activități de
comando, în securitatea cibernetică și în operații psihologice, pe fondul noilor
amenințări de t ip hibrid, relatează site -ul agenției CTK. Noua unitate militară va fi
integrată în Divizia 601 a forțelor speciale cehe, a declarat Jana Ruzickova,
purtătorul de cuvânt al Statului Major al armatei cehe. "Actualul mediu de
securitate, care adesea include metode obscure și hibride, necesită adaptarea
capacităților militare cehe la noile amenințări. Armata cehă se adaptează noilor
riscuri de securitate, înființând unități noi de susținere militară ", a precizat
Ruzickova. Noua unitate specială va avea 200 de membri, va fi operațională din
anul 2017 și va avea sediul la Olomouc, în regiunea Moravia.91
În cadrul Conferinței doctrinare a SMG din luna Noiembrie 2015,
Comandorul dr. (Av.) Alfred VASILESCU , șef al structurii CIMIC, PSYOPS și
INFO OPS din Comandament ul Forțelor Întrunite , în lucrarea cu tema „ Apărarea
națională a României împotriva agresiunii hibride, de la intenție la realizare ”,
prezentată în cadrul conferinței, aduce o propunere interesantă privind înființarea
unei Brigăzi „ALFA” Război Hibrid. Pro punerea dânsului este următoarea:

90 Disponibil on line la: http://www.romanialibera.ro/actualitate/inter national/marea -britanie –brigada -77–
specialistii -razboiului -psihologic -365983 , accesat la 11.02. 2016
91 Disponibil on line la: http://www.gandul.info/international/cehia -va-crea-o-unitate -militara -specializata -pe-noul-
tip-de-conflict -14257542 , accesat la 11 .02.2016

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
117 din 149
SecțiaMedia/ New
media OpsSecțiaINFO OPS
Biroul INFOSECServiciul C2
Centrul Cyber/
CNO
SecțiaLNO
SAOPSNCentrul PSYOPSSecțiaanali zăși
evaluare
SecțiaTGT non-
kinetic
Centrul
CIMIC/CMISecțiaCONSILIERE
-POLAD -DEVAD
-CULAD -LEGAD
Secțiaplanificare și
instruc țienon-kSecția
OSINT /Social
mediaSecțiaKLEGrupul de
comandă
Serviciul
STRATCOMSecțiaEWSOF HQ
DIM
Biroul OPSECBG “ALFA ” RĂZBOI HIBRID
Astfel, analizând structurile mai sus menționate întărim ideea că brigada
este eșalonul cel mai potrivit pentru a crea o structură de sine stătătoare care să
aibă capabilități de acțiune împotriva unui adversar hibrid. De asemenea
considerăm că forțele armate regulate trebuie să fie parte a acestei structuri sau să
reprezinte scheletul pe care să se constituie această structură.
În opinia noastră Brigada 1 Hibridă ar trebui să cuprindă următoarele
structuri:
 comandamen tul brigăzii:
 consilieri pe linie politică, culturală -religioasă, psihologică , juridică,
medicală, de dezvoltare, FOS, operații non -kinetice, STRATCOM;
 ofițer de relații cu publicul/purtător de cuvânt (PR);
 ofițeri de legătură cu instituțiile Sistemului de apărare, ordine publică și
securitate națională (SAOSPN );
 structură pe linie de financiar și contabilitate;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
118 din 149  structură de securitate specializată în limitarea scurgerilor de informații și
protecția informațiilor clasificate;
 S 1 – Personal: cu posibilități reale de selecționare și încadrare a funcțiilor
cheie cu specialiști civili sau rezerviști militari, trimiterea militarilor la
specializare în diferite domenii chiar și în instituții/organizații/agenții/companii
civile;
 S 2 – Informații cu un Birou de Pl anificare a Acțiunilor de Informații, un
Birou de Conducere a Acțiunilor de Informații și un Birou de Analiză a
Informațiilor în care să se regăsească specialiști în domeniile HUMINT,
SIGINT, IMINT, RE, OSINT;
 S 3 – Operații : Birou Planificare Acțiuni Mili tare cu specialiști pentru
planificarea op erații lor FOS, INFO OPS, PSYOPS, KLE, media, non -kinetice,
antitero, CBRN, poliție militară, cyber -informaționale , RE , psihotronice,
geofizice, geniu -EOD , artilerie, apărare antiaeriană, aviație și specialiști pe l inia
unităților de manevră: infanterie și tancuri , Birou Conducere Acțiuni Militare
cu personal specializat în conducerea, verificarea, controlul și evaluarea tuturor
tipurilor de acțiuni planificate de BPAM precum și personal specializat în
managementul ț intelor (Targeting) și Birou I nteroperabilitate cu specialiști în
domeniu care vor face posibilă realizarea cooperării și sincronizării dintre toate
tipuri le de operații , specializați în managementul efectelor și întrebuințarea
acestora, precum și în plan ificarea cooperării cu instituțiile SAOSPN și alte
instutuții și agenții civile;
 S 4 – Sprijin Logistic: Birou Planificare Logistică care la fel ca și la S3 să
aibă în componență specialiști în ceea ce presupune susținerea tipurilor de
operații planificate de BPAM , planificarea liniilor de sprijin logistic pentru
operații non -kinetice precum și convenționale, și Birou Conducere Logistică
capabil să conducă, verifice, controleze și evalueze operațiile de sprijin logistic .
 S 5 – CIMIC și Afaceri civile (Civil Affairs);

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
119 din 149  S 6 – Comunicații și Informatică : Birou Planificare specializat în planificarea
modului de întrebuințare a echipamentelor specifice, de realizare a
comunicațiilor pe timpul desfășurării întregii game de operații planificate de
BPAM și Birou Co nducere care conduce, verifică, controlează și evaluează
modul de realizare a acestora;
 forțe de manevră: 2 batalioane de infanterie și 1 batalion de tancuri (de
preferință aeropurtate);
 forțe sprijin de luptă: 1 batalion artilerie (autopropulsată) , 1 batalion apărare
antiaeriană (autopropulsată) , 1 companie FOS, 1 companie cercetare, 1
companie geniu (din care o structură EOD) , 1 companie comunicații și
informatică, 1 companie apărare CBRN, 1-2 patrule elicoptere antiblindate, 1
companie poliție militară (pregătit ă pe lângă misiunile specifice , și pentru
controlul mulțimilor, migrației/refugiaților precum și pentru proceduri de ordine
publică ), 1 companie informații militare (HUMINT /CI, IMINT, SIGINT și RE ),
1 companie ISU, 1 pluton antitero (misiunile sale ar putea fi executate și de
compania FOS) , 1 pluton CIMIC, 1 pluton multirol cu componente acțiuni și
contraacțiuni psihologice, psihotronice, cibernetico -inform aționale și geofizice .
 forțe de sprijin logistic: 1 batalion sprijin logistic cu 1 companie ar mament și
muniții, 1 companie intendență și CL, 1 companie materiale tehnice, 1
companie medicală, 1 companie transport terestru , 1-2 patrule elicoptere de
transport în subordine , 1 pluton deservire .

3.4. Posibilități de întrebuinț are a Batalionului de I nfanterie
Tehnicile și tacticile de întrebuințare a batalionului de infanterie împotriva
unei amenințări de tip hibrid nu diferă foarte mult de cele prezentate în
subcapitolele 3.1 și 3.2. Diferențele apar în existența mult mai limitată a
capabilităților a vute la dispoziție și în posibilitatea de folosire a batalionului
proporțional cu amenințarea și aici mă refer la valoarea inamicului și la folosirea
batalionului de infanterie corespunzător cu amenințarea.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
120 din 149 Astfel, împotriva forțelor convenționale batalio nul de infanterie are
capabilitățile necesare pentru a duce lupta, acesta fiind domeniul în care este cel
mai bine instruit și pregătit. Dacă respectăm principiul de 3/1, valoarea inamicului
împotriva căruia batalionul de infanterie poate duce lupta de apă rare este de o
brigadă, respectiv de o companie, când se află în ofensivă. Acest principiu de 3/1
nu este obligatoriu, cum am mai precizat, rezultatul nu este garantat de respectarea
acestui principiu. Experiențele istorice ne -au arătat faptul c ă acest pri ncipiu este
potrivit însă nu obligatoriu. Tacticile și tehnicile convenționale de luptă ale
batalionului de infanterie sunt prezentate amănunțit în „ FTI-2 Manualul
batalionului de infanterie”, de aceea nu voi insista pe acest subiect.
Împotriva ADM , capabi litățile batalionului de infanterie sunt foarte mici
având în componență doar o grupă de cercetare CBRN cu care se pot executa o
gamă mai redusă de acțiuni specifice, cum ar fi descoperirea zonelor contaminate,
stabilirea modalităților de ocolire sau de tr aversare și marcare a lor, precum și în
luarea măsurilor de decontaminare operațională a personalului și echipamentului în
cazul în care inamicul recurge la folosirea mijloacelor CBRN ori au avut loc
accidente chimice sau cu substanțe radiologice. Alte act ivități specifice de apărare
împotriva ADMCBRN ce se pot executa cu personalul batalionului de infanterie
pot duce doar la limitarea efectelor ca urmare a folosirii ADMCBRN prin
antrenarea militarilor în portul EPICBRN, executarea de antrena mente și exerci ții
în condiții C BRN și în executarea decontaminării individuale cu mijloacele CBRN
avute în dotare. Celelalte activități de specific CBRN se fac numai prin sprijinul
eșaloanelor superioare .
O altă modalitate de luptă împotriva ADM CBRN este folosire a
arma mentului de artilerie din dotarea companiei sprijin pentru anihilarea sau
distrugerea mijloacelor de artilerie ale inamicului prin intermediul cărora se poate
executa foc cu muniție de artilerie cu încărcătură CBRN, de asemenea folosirea
armamentului din dotarea plutonului de apărare antiaeriană pentru
anihilarea/distrugerea aeronavelor care urmează să folosească muniție CBRN.
Desigur, distanțele la care se poate acționa asupra țintelor este destul de redu să

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
121 din 149 ceea ce face ca riscul de fol osire a ADMCBRN împ otriva batalionului de infanterie
să crească.
Împotriva FOS modalitatea de întrebuințare a batalionului de infanterie este
similară cu cea de la brigadă. În colaborare cu alte structuri batalionul de infanterie
poate participa la misiuni de capturare/anihi lare a unor structuri FOS inamice care
acționează în zona de responsabilitate a batalionului prin securizarea inelului
exterior în care urmează să intervină la obiectiv forțele specializate. Desigur, dacă
alte structuri specializate nu sunt la dispoziție, batalionul de infanterie poate
organiza singur misiuni de capturare /anihilare a unor elemente FOS din zonă .
În ceea ce privește lupta batalionului de infanterie împotriva grupărilor de
insurgenți, teroriști, mercenari putem spune că batalionul de infanteri e poate
acționa ca structură unitară executând misiuni specifice de contrainsurgență
precum și de stabilitate. Tehnicile și tacticile sunt similare cu cele prezentate în
subcapitolul 3.2 . De altfel, batalioanele de infanterie din Armata României au
partici pat la foarte multe misiuni internaționale în multe teatre de operații,
începând cu Angola și continuând cu Kosovo, Bosnia, Irak și Afganistan, în care
au executat printre altele și misiuni de contrainsurgență dar și de stabilitate și
sprijin participând a ctiv la menținerea securității în zonele de responsabilitate
repartizate. La fel ca și împotriva FOS și aici batalionul de infanterie po ate acționa
în cooperare cu structuri de forțe speciale, antitero, de informații , ș.a., în acțiuni
care au ca și scop ca pturarea/anihilarea elementelor insurgente/teroriste care
acționează în zona de responsabilitate a batalionului și nu numai . Lucrurile se
prezintă la fel în ceea ce privește lupta împotriva crimei organizate unde batalionul
de infanterie poate sprijini acț iunile structurilor de poliție pentru capturarea
diferitelor grupări sau elemente criminale. Câteva variante de întrebuințare a unor
forțe convenționale de valoare mică (pluton, companie) împotriva acestor grupări
sunt exemplificate și în anexele 6 -9.
Împo triva acțiunilor informaționale , psihologice și cibernetico –
informaționale batalionul de infanterie nu deține capabilități ofensive . Se pot
executa însă acțiuni de protecție psihologică, protecția informațiilor și a

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
122 din 149 calculatoarelor prin implicarea structur ilor INFOSEC precum și a psihologului din
structura batalionului. La fel de reduse sunt și capabilitățile de luptă împotriva RE,
putându -se executa doar o parte din măsurile de protecție radioelectronică.
Batalionul nu primește ca întărire structuri de RE, acțiunile în folosul batalionului
vor fi executate de către compania de RE primită de eșalonul superior.
Împotriva componentelor economice , psihotronice și geofizice , batalionul de
infanterie nu deține capabilități de acțiune.
Neavând structuri de poliți e militară în subordine, batalionul de infanterie
poate acționa împotriva migrației/refugiaților prin sprijinul acordat autorităților și
instituțiilor abilitate, executând misiuni de securizare a taberelor de refugiați, de
monitorizare a acestora prin cont rolul, verificarea și înregistrarea lor, sprijin
medical și logistic precum și prin participarea la acțiuni de asistență umanitară.
Așadar, pentru ca un batalion de infanterie să poată executa acțiuni
împotriva unei amenințări complexe de tip hibrid trebui e să aibă în componența sa
structuri capabile să acționeze împotriva acestora prin executarea atât a acțiunilor
ofensive cât și defensive. Astfel pentru ca acest lucru să fie posibil, în viziunea
noastră batalionul de tip hibrid ar trebui să cuprindă și ur mătoarele structuri:
 Comandamentul batalionului încadrat cu specialiști în planificarea și
conducerea operațiilor FOS, media, non -kinetice, psihologice, informaționale,
cibernetice, psihotronice și geofizice, război electronic, HUMINT, SIGINT,
IMINT, OSINT , KLE.
 Forțe de manevră: 3 companii de infanterie (aeropurtate) cu mobilitate ridicată ;
 Forțe de sprijin: 1 companie sprijin cu armament de artilerie autopropulsat și
armament antitanc autopropulsat, 1 companie stat major cu câte 1 pluton geniu (cu
o grupă EOD) , CBRN, comunicații și informatică, cercetare, apărare antiaeriană
autopropulsată, poliție militară, CIMIC, 1 companie hibrid cu câte un pluton FOS,
război electronic , ISU, antitero, și câte o grupă acțiuni psihologice, psihotronice,
geofizice, cibern etice .
 Forțe de sprijin logistic: 1 companie sprijin logistic cu câte un pluton armament
și muniții, materiale tehnice, intendență și CL, transport, medical, deservire.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
123 din 149 Concluzionând acest capitol putem afirma că ar fi ideală crearea unei divizii
hibride ( vezi pag. 103) care să aibă în subordine ca unități de manevră 2 brigăzi
hibride (vezi pag. 111) și una de tancuri, iar brigăzile hibride să aibă la rândul lor
în subordine ca și unități de manevră 2 batalioane hibride și unul de tancuri. Efortul
cel mai ma re în costituirea acestor tipuri de unități și mari unități ar consta în
găsire a de specialiști în domeniile resp ective sau în formarea acestora , precum și
înlocuirea/ dotarea structurilor cu echipamentul, tehnica și armamentul
corespunzător . Este necesară o perioadă de timp considerabilă pentru realizarea
acestui lucru, însă pentru început se pot forma și instrui separat echipele, grupele,
plutoanele și companiile de specialiști în celelalte domenii decât cele
convenționale, urmând apoi să fie alipite struc turilor convenționale în funcție de
mărimea eșalonului care se vrea a fi format și executarea pregătirii în comun sub
comandă unică. Concomitent, în funcție de potența financiară se pot echipa forțele
(atât cele regulate cât și celelalte) cu echipamentul, tehnica și armamentul
corespunzător misiunilor pe care urmează să le execute. Pe de altă parte,
modularitatea permite constituirea FHR în funcție de ponderea componentelor
hibride.
Rămânem însă la părerea că , pentru Armata Română, la momentul de față, ar
fi de ajunsă crearea unei structuri de acest gen de maxim valoare brigadă, ceea ce
este realizabil cu puțin efort financiar și multă muncă pentru recrutarea/formarea
specialiștilor în domeniile sensibile.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
124 din 149

CONSIDERAȚII FINALE

Din punctul nostru de vedere folosirea războiului hibrid de către marile
puteri pentru îndeplinirea obiectivelor strategice este departe de a se încheia, mai
ales de către Rusia care va duce acest tip de conflict la un nivel mult mai ridicat.
Dimpotrivă, acest tip de război este în faza de început al existenței sale, iar
previziunile specialiștilor la adresa acțiunilor Rusiei nu sunt deloc îmbucurătoare.
Raportul anual privind evaluarea amenințărilor globale, al Comunității Naționale
de Informații din SUA, care adună la un l oc toate serviciil e secrete americane,
arată că în 2016 Rusia va continua să provoace temeri la periferia sa, inclusiv
printre țări membre NATO, prin modul în care își folosește forțele militare și
paramilitare în Ucraina. Rusia, în ciuda problemelor econo mice care vor continua
în 2016, va duce mai departe strategia sa de a folosi conflictul din Siria sau
influența pe care o are în vecinătatea apropiată, pentru a -și promova statutul de
mare putere și a ieși din izolarea internațională. Serviciile secrete am ericane
menționează separat și Republica Moldova în raportul lor public, arătând că
turbulențele vor continua în 2016 .92
„Dorința Rusiei de a -și folosi în mod deschis forțele militare și paramilitare
într-un stat vecin continuă să provoace temeri în statele aflate la periferia Rusiei,
inclusiv printre aliații NATO. Nivelurile de violență din estul Ucrainei au scăzut,
dar obiectivele Moscovei în Ucraina – să mențină o influență pe termen lung
asupra Kievului și să îngreuneze încercările Ucrainei de a se integ ra în instituțiile
occidentale – vor rămâne probabil neschimbate în 2016”, arată raportul prezentat la
începutul acestui an în fața Senatului american de James Clapper, directorul
Comunității Naționale de Informații .

92 Disponibil on line la: http://www.gandul.info/international/raportul -serviciilor -secrete -americane -despre –
amenintarea -de-la-granita -romaniei -15074061 , accesat la 02.02. 2016

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
125 din 149 De asemenea, Rusia va continua să folos ească conflictul din Siria și
apelurile la cooperare împotriva Statului Islamic, pentru „a promova statutul de
mare putere al Rusiei și a pune capăt izolării internaționale”, mai arată raportul,
care susține că rușii au intervenit în Siria, în sprijinul lu i Bashar al Assad, din
cauza îngrijorărilor față de Statul Islamic și alți extremiști .
Intervenția militară a Moscovei în Siria marchează prima folosire
semnificativă a forței de luptă expediționară în afara spațiului post -sovietic, în
ultimii zeci de ani. Intervenția sa subliniază atât îmbunătățirile în desfășurare și
substanțiale ale capabilităților armatei rusești, cât și încrederea Kremlinului de a le
folosi ca pe un instrument de promovare a scopurilor de politică externă. În ciuda
dificultăților econo mice, Moscova rămâne angajată în modernizarea armatei sale .
În ciuda încetinirii economice, Kremlinul rămâne înclinat spre adoptarea
unei politi ci externe încrezătoare în 2016 , mai arată raportul, despre Rusia, dând
exemplu eforturile sale de a -și menține influența în Eurasia, a preveni schimbările
de regim în fostele republici sovietice și a forța statele vecine către integrarea în
Uniunea Eurasiatică.
De asemenea, Rusia va continua să ducă războiul informațional la un nou
nivel, lucrând la ațâțarea sentim entelor anti -americane și anti -occidentale atât în
Rusia, cât și în lume. Moscova va continua să publice informații false și înșelătoare
în efortul de a discredita Occidentul, de a amesteca sau distorsiona evenimentele
care amenință imaginea Rusiei, de a s ubmina consensul asupra Rusiei și de a apăra
rolul Rusiei ca putere globală responsabilă și indispensabilă .
Partea publică a raportului abordează și trei republici ex -sovietice din
vecinătatea României – Moldova, Ucraina și Belarus.
Moldova are în față un an turbulent în 2016. Nemulțumirea populară față de
corupția guvernului și de proasta guvernare continuă să reverbereze, după un
scandal bancar care a aprins proteste publice masive, iar lupta politică a provocat
căderea unui guvern de coaliție între parti de pro -europene, în octombrie 2015.
Revolta este probabil să continue. Regiunea separatis tă pro -rusă Transnistria are și
ea greutăți economice și va rămâne dependentă de sprijinul rusesc .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
126 din 149 În Ucraina, implementarea acordului de pace de la Minsk va continua în
2016, însă va face progrese încete și dificile, dat fiind faptul că violențele de la
marginea zonelor controlate de separatiști continuă, consideră analiștii serviciilor
secrete din SUA. „Ucraina a făcut progrese în eforturile de reformă și face pași
pentru a -și întări legăturile cu instituțiile occidentale. Ucraina va continua să se
confrunte cu provocări serioase, totuși, inclusiv cu progresele în reforme -cheie și
adoptarea unor modificări ale Constituției – cerute în acordul de la Minsk, pentru a
scădea autoritatea politică și fiscală asupr a regiunilor (separatiste )”.
Guvernele europene se vor confrunta cu provocări continue polit ice,
economice și de securitate derivate din migrația în masă către Europa, de
amenințările teroriste, de o Rusie mai agresi vă și de recuperarea economică
înceată. Disensiunile între liderii națiunilor cu privire la cum să abordeze aceste
provocări erodează sprijinul pentru o integrare mai profundă în UE și vor întări
sprijinul pentru liderii populiști, care favorizează preroga tivele naționale față de
strategiile de remediere pan -europene. Comisiile Europene sunt de părere că
numărul imigranților în 2016 va fi de aproximativ 1,5 milioane .
Astfel, conform celor mai sus prezentate, sunt îndeplinite toate condițiile
necesare dezvol tării conflictelor de tip hibrid în Europa și cu precădere în
vecinătatea României. Pe bună dreptate î ntr-una din primele sale alocuțiuni după
numirea în funcție, susținută în fața staff -ului Statului Major General la începutul
anului 2015, șeful SMG, gene ral-locotenent Nicolae CIUCĂ, afirma că pe timpul
mandatului său va pune accentul pe dezvoltarea a două domenii în Armata
României: războiul hibrid și cooperarea inter -agenții . Așadar pericolul există, este
recunoscut, există și dorință de dezvoltare a ace stui domeniu în România, rămâne
de văzut, însă, cât se va putea realiza, ținând cont de factorii politici și financiari.
Trecând peste aceste aspecte care depășesc oarecum nivelul nostru de
abordare , considerăm că cea mai realizabilă variantă în România la ora actuală ,
pentru a răspunde la o amenințare hibridă și ținând cont de factorii exteriori, este
crearea acelei Forțe Hibride de Răspuns (FHR) , creată proporțional cu amenințarea
în momentul cand aceasta este identificată. Desigur FHR, însă, va întâmpi na

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
127 din 149 destule probleme în ceea ce privește buna funcționare a sistemului C2 precum și în
sincronizarea acțiunilor și cooperarea interstructuri implicate. Acest lucru se poate
reuși doar prin executarea în prealabil , de către FHR, a exercițiilor cu scenarii
hibride . Astfel, unei forțe regulate, să -i fie alipite celelalte structuri necesare, în așa
fel încât să existe câte o structură care să răspundă fiecărei componente hibride
care amenință. Comanda poate să fie alocată comandantului structurii regulate sau
altcuiva, însă varianta cea mai bună ar fi constituirea unei celule de criză sau
comandament din care să facă parte reprezentanți/factori de decizie/consilieri din
cadrul fiecărei structuri implicate. Pe lângă varianta cea mai realizabilă există și o
variant ă cea mai potrivită , mai dificil de realizat dar nu imposibilă și anume
crearea unei structuri de sine stătăt oare (de valoare batalion pentru început iar apoi
brigadă) cu toate elementele necesare integrate, cu comandament propriu care să
cunoască capabil itățile și modul de utilizare a fiecărei componente (pe modelul
celor prezentate în capitolul 3), forțele să se instruiască împreună, să realizeze o
coeziune și o sincronizare cât mai bune . Desigur, variantele prezentate în capitolul
3 pot fi , cu siguranță , îmbunătățite prin aportul specialiștilor în fiecare domeniu în
parte. Este o variantă aproape idealistică văzută de noi care poate fi de folos pentru
începutul proiectului.
Diferiți specialiști au încercat să sintetizeze domeniile în care statul și forțe le
sale armate ar trebui să își redefinească poziția în fața agresiunilor de tip hibrid.
Acestea trebuie să cuprindă modificări în: cadrul doctrinar , planificarea și
conducerea operațională și cea strategică (reflectate într -o analiză comprehensivă
a situa ției, într -un design operațional complet, în dezvoltarea unor linii de operații
integrate operației hibride și în conducerea având la ba ză produse de stat major,
OPORD, FRAGO , care să includă cunoașterea domeniilor non -convenționale,
integrate pe deplin în procesul de management întrunit al țintelor, alături de
domeniul kinetic) , procesul de planificare a forței (pentru a crea unități multi -scop,
flexibile și cu o capacitate de luptă credibilă și a constitui pachete de forțe mixte,
convenționale și non -conv enționale), procesul de management al informațiilor ,
cultura organizațională a instituțiilor de forță, conținutul educației și instrucției ,

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
128 din 149 integrarea inter -agenții (pe verticală și omniguvernamentală) sau modul de
exploatare a mijloacelor moderne mass -media.93
În prezent, România dispune de structuri PSYOPS, CIMIC și INFO OPS la
nivelul componentelor operaționale ale categoriilor de forțe și al Comandamentului
Forțelor Întrunite, de structuri de război electronic, de forțe pentru operații
speciale, de un Ce ntru PSYOPS și de un batalion CIMIC. Are ofițeri experimentați
în domeniul operațiilor psihologice, care au acționat în Afganistan (în cadrul
CJPOTF) și în KFOR, dar și câțiva specialiști în INFO OPS, cu experiență în
teatrele de operații. Acești specialiș ti pot fi folosiți atât pentru consiliere cât și
pentru specializarea altor militar. Se poate crea chiar și un centru de specializare
acțiuni hibride unde specialiști din toate domeniile să fie reuniți și să
predea/instruiască militarii în aceste domenii a le războiului hibrid. De asemenea,
pot fi folosiți pentru a consilia, pentru a ține prelegeri la comandamentele unităților
și marilor unități în așa fel încât militarii din cadrul forțelor convenționale să
cunoască posibilitățile de cooperare și modul de f olosire precum și misiunile
acestor structuri. În România, din punctul nostru de vedere, secretizarea
informațiilor și discr eția anumitor structuri, nu este un lucru tocmai bun pentru
toate structurile și mai ales pentru cele convenționale. O deschidere sp re
informarea forțelor armate privind existența și cooperarea cu acestea ar fi mult mai
benefică.
Pe lângă propunerile de mai sus mai există și altele care din punctul nostru
de vedere ar trebuie luate în considerare:
– acceptarea unanimă a faptului că răzb oiul modern nu mai este și nu va mai fi în
viitorul apropiat unul convențional, doar o parte din acesta va reprezenta războiul
convențional care, de altfel, poate lipsi total din spectrul conflict ului actual ;
– implementarea unui sistem de recunoaștere/ident ificare timpurie a
componentelor hibride care pot agresa statul Român , precum și acționarea rapidă

93Marinel Mare (Col.), Securitatea națională în condițiile războiului nec onvențional , Gândirea Militară
Românească, nr. 1, ian. -mar. 2015, pp. 37 -48.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
129 din 149 asupra eventualelor structuri paramilitare sau de forțe speciale care acționează pe
teritoriul național ;
– recrutarea de specialiști civili pentru domeniile m ai puțin cunoscute ale
războiului hibrid precum și trimiterea militarilor la cursuri de specializare nu doar
în țară dar și în străinătate;
– eliminarea vulnerabilităților existente și asumate de statul Român pornind d e la
corupție și terminând cu dotarea mi litarului din grupa de infanterie;
– asigurarea strânsei legături între componenta de informații (intelligence) și cea
acțională pe linie CIMIC, PSYOPS, PA, EW, C NO, KLE etc.
– adaptarea normelor de învățământ în corelație cu noile amenințări ale războiului
hibrid;
– creșterea și conștientizarea importanței structurilor de informații din cadrul
unităților de manevră precum și încadrarea funcțiilor cu specialiști;
– conștientizarea faptului că populația civilă joacă un rol extrem de important în
angrenajul unui conf lict și dezvoltarea de structuri specializate în câștigarea
încrederii populației în structurile militare dar și invers. Existența unei strânse
legături de încredere între societatea civilă și mediul militar;
– dezvoltarea componentelor de război non -kinetic atât defensive cât și ofensive
care permit atingerea unor obiective strategice cu costuri mult mai reduse și prin
implicarea unui număr redus de personal în comparație cu acțiunile convenționale;
– implementarea unor proceduri de cooperare inter -agenții și interdepartamentală
JIMO Concept (Joint Interagency & Multinational Operation) începând cu faza de
planificare a operațiilor , precum și integrarea structurilor cu specific diferit celui
militar cum ar fi: elemente ale sistemului național de securitate dest inate menținerii
ordinii publice (poliție, jandarmerie, poliție de frontieră, comunicații speciale),
structuri/agenții de informații, contrainformații, securitate, structuri cu atribuții în
gestionarea situațiilor de urgență (protecție civilă, pompieri, pr otecția mediului,
servicii și laboratoare medicale) , agenți economici, organizații guvernamentale și
nonguvernamentale, organizații internaționale, centre de excelență, centre de
cercetare .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
130 din 149 Concluzionând această lucrare putem spune că, c onflictele secolu lui XXI
capătă caracteristici unice, care vizează întregul spectru al acțiunii sociale:
economice, identitare, religioase, sociale, militare și pot consta în special în
mișcări masive de refugiați, terorism sau criminalitate transfrontalieră organizată,
acțiuni subversive de natură diferită. Războiul hibrid, prin fuziunea capabilităților
convenționale și neconvenționale, neregulate, letale și non letale cu elemente de
criminalitate organizată are ca principal scop obținerea unui avantaj decisiv asupra
oponenților. Înțelegerea mediului în care se desfășoară conflictul hibrid presupune
o abordarea multifactorială care să includă atât aspectele clasice, de analiză a
factorilor situației cât și a factorilor societali cum sunt cultura, religia, situația și
satisfacția populației.
Aplicarea rezultatelor cunoașterii, valorificarea potențialului uman,
abordarea cuprinzătoare, interagenții, valorificarea produselor de intelligence si nu
în ultimul rând educarea și instruirea pluridisciplinară trebuie să constitui e
priorități în abordarea specifică a războiului hibrid.
Războiul hibrid vizează atât palierul intrastatal cît și interstatal utilizând
arme și tactici variate, fără a ține cont de legile războiului.
Confruntarea hibridă depășește elementele fiz ice ale conflictului, războiul
mediatic și imagologic, unde manipularea mass -media și discreditarea adversarului
pot constitui priorități, și unde integrarea operațiilor informaționale cu programele
strategice de comunicare sunt la fel de importante ca sis temele de armament de pe
câmpul de luptă. Granița dintre războiul regulat și „noile războaie” este tot mai
difuză, grupurile non -statale au acces la acele arme care erau odată în mod exclusiv
apanajul statelor.
Cheia luptei împotriva amenințărilor de tip hibrid o reprezintă identificarea
elementelor componente ale acesteia și înțelegerea modului de acțiune a fiecărei
componente în parte. Succesul operațiilor este dat de sinergia efectelor, efecte care
pot fi obținute la toate nivelurile războiului.

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
131 din 149

BIBLIOGRAFIE

Acte n ormative
1) *** Administrația prezidențială, Strategia națională de apărare a țării pentru
perioada 2015 -2019, București ;
2) *** AJP- 3.5, Doctrina aliată î ntrunită pentru operații special e, 2009 ;
3) *** Center for Army Lessons Learned , Irregular Warfare: A SOF Perspective,
Newsletter 11 -34, Fort Leavenworth – Kansas, June 2011 ;
4) *** Departament of the Army , Training and Doctrine Command , Cyberspace
Operation Concept Capabilty Plan 2016 -2028 , Tradoc Pamphlet 525 -7-8 ,
Fort Monroe, Virginia , 2010 ;
5) *** Doctrina Forțelor pentru Operații Speciale , București, 2003 ;
6) *** Doctrina Militară a Federației Ruse , 2014 ,
7) *** FA-1, Doctrina forțelor aeriene, București, 2000 ;
8) *** F.M. 5 -0 (101 -5) – Army Planning and Orders Production, Internationa l
Special Operations Center, 2005 ;
9) *** FM 7 -100.4, Opposing Force Organization Guide, Washington DC, 2007 ;
10) *** FN-1, Doctrina pentru operații a forțelor navale, București, 2004 ;
11) *** FT-1, Doctrina operațiilor forțelor terestre , București, 200 6;
12) *** FT-5, Manualul operațiilor de contrainsurgență, București, 2011 ;
13) ***TC 7 -100, Headquarters Department of the Army , Hybrid Threat,
Washington DC, 2010 ;
14) *** S.M.G. -103, Doctrina Armatei României , București, 2012 ;
15) *** U.S. Army , Field Manual 3-0 Operations C -1, GPO, Washington, DC,
2011;
16) *** US Department of Defense, Joint Publications (JP) 3 -05.1, Joint Special
Operations Task Force Operations , 26 April 2007 .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
132 din 149 Lucrări de autor
1) Andrew Osborn, Putin: Collapse of the Soviet Union was ‘Catastrophe of the
Century , 2005;
2) André Piatier, L’économie de guerre , Librairie générale de droite et de
jurissprendence, Paris, 1939 ;
3) Baylis și Smith, In John Baylis et al , 2007 ;
4) Boaz Ganor, Defining Terrorism , International PolicyInstitute for Counter –
Terorrism, 2010 ;
5) Christopher O . Bowers, Identifying Emerging Hybrid Adversaries , Strategic
Studies Institute, US Army War College, Carlisle -PA, Parameters , Spring 2012 ;
6) Col. John J. McCuen, USA, Retired, Hybrid Wars , Military Review, March –
April 2008, United States Army Combined Arms C enter, Fort Leavenworth,
Kansas ;
7) Col. Steven C. Williamson, From Fourth Generation Warfare to Hybrid War,
U.S. Army War College, Carlisle Barracks, Pennsylvania, March 2009
8) Dr. Petre Duțu, Amenințări asimetrice sau amenințări hibride : delimitări
conceptua le pentru fundamentarea securității și apărării naționale , București,
Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", 2013 ;
9) Frank G. Hoffman, Conflict in the 21 st Century: The Rise of Hybrid Wars ,
Potomac Institute for Policy Studies, Arlington – Virginia, December, 2007 ;
10) James N. Mattis & Frank Hoffman, Future Warfare: The Rise of Hybrid
Wars , U.S. Naval Institute, Proceedings Magazine, November 2005 ;
11) Jean Claude Monet , Criminalitatea organizată , Paris, 1996 ;
12) Raymond Kendal , Interpolul și lupta împot riva criminalității organizate
transnaționale, Studiu publicat în „Criminalitatea organizată”, coordonator
Marcel Lectere, Editura La documentation Francaise, Paris, 1996 ;
13) Rotariu Traian, Migrație , în „Dicționar de sociologie”, coord.: Cătălin Zamfir
și La zăr Vlăsceanu, Ed. Babel, București, 1998 ;
14) Walter Laqueur, Guerilla: un studiu istoric si critic , Boston, Little Brown,
1976 .

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
133 din 149
Articole, publicații, lucrări de cercetare

1) Col. Marinel Mare , Securitatea națională în condițiile războiului
neconvenționa , Gân direa Militară Românească, nr. 1, ian. -mar. 2015 ;
2) Col. dr. Valerică Cruceru , , Elemente de artă militară întâlnite în războiul de
gherilă modern , Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I”, Nr.
2/2013 ;
3) Col.dr. Valerică Cruceru , Despre conceptul de război hibrid în gândirea
militară americană , Buletinul Universității Naționale de Apărare „Carol I“,
septembrie 2014 ;
4) *** IMSM -0292 -2010, Hybrid threats description and context , May 31, 2010 ;

Resurse bibliografice pe internet
1) Adrian Pop, Psihotronica războiul viitorului ,
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/5350 -Psihotronica -%E2%80%93 –
razboiul -viitorului?s=3dfaae1 6564b0f8e8ae0f985f4f2abe9 ;
2) Edward Lucas, “ Russia’s Sub Rosa Statecraft ,” The American Interest 10, no. 3
(December 10, 2014), http://www.the -american –
interest.com /2014/12/10/russias -sub-rosa-statecraft/ ;
3) Gabriel ANGHEL, Particularități ale conflictelor viitoare. Amenințările
hibride. Război/conflict hibrid , http://www.mapn.ro/publicatii/1_2011 ;
4) Michael L. KOLOD ZIE, Commentary The Asymmetric Threat ,
http://www.almc.army.mil/alog/issues/JulAug01 /MS628.htm ;
5) Sanders Katie, “Did Vladimir Putin Call the Breakup of the USSR 'the Greatest
Geopoli tical Tragedy of the 20th Century? ’”,
http://www.politifact.com/punditfact/statements/2014/mar/06/john -bolton/did –
vladimir -putin -call-breakup -ussr-greatest -geop ;
6) *** Cyberspace Operation, Air Force Doctrine Document 3 -12, 15 July 2010,
www.E -publishing.af.mil ;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
134 din 149 7) *** Department of Defense – “Dictionary of Military and Associa ted Terms:
Joint Publication 1 -02”, (As Amended Through 14 April 2006, promulgated
for mandatory use by the Office of the Secretary of Defense, Military
Departments, Joint Staff, publicat de US Government Printing Office,
Washington, DC 20402, http://www.dtic.mil/doctrine/jel/doddict ;
8) *** DOD Dictionary of Military Terms, Economic Warfare ,
www.dtic.mil/doctrine/jel/doddict/data/e/ 01830.html ;
9) *** Lumea militară, nr.4/2004, Sectiunea Masina timpului ,
http://www.lumeamilitara.ro/index.php?mod=articol&idart=24&numar=4/2005
&sectiune=Masina%20timpului ;
10) *** http://www.independent.co.uk/news/world/europe/putin -collapse -of-the-
soviet -union -was-catastrophe -of-the-century -6147493.html ;
11) *** http://www.army.mod.uk/structure/39492.aspx ;
12) *** http://www.romanialibera .ro/actualitate/international/marea -britanie –
brigada -77–specialistii -razboiului -psihologic -365983 ;
13) *** http://www.gandul. info/international/cehia -va-crea-o-unitate -militara –
specializata -pe-noul-tip-de-conflict -14257542 ;
14) *** http://www.gandul.info/international/raportul -serviciilor -secrete –
americane -despre -amenintarea -de-la-granita -romaniei -15074061 ;

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
135 din 149
LISTA ABRE VIERI LOR

ABREVIEREA EXPLICAȚIA
A
ADM Arme de distrugere în masă
ADMCRBN Arme de distrugere în masă chimice, radiologice,
biologice și nucleare
ACT Alied Command Transformation -Comandamentul
Aliat pentru Transformare
AE Atac electronic
AO Arie de operații
B
BE Bruiaj electronic
BPAM Birou Planificare Acțiuni Militare
BCAM Birou Conducere Acțiuni Militare
C
C2 Comandă și control
CAPCBRN Centru de Analaiză și Prognoză CBRN
CBRN Chimică, biologică, radiologică și nucleară
CFE Forțe armate co nvenționale în Europa
CIMIC Cooperarea civili -militari
CI Contra -informații
CMI Civil Military Interaction – Interacțiunea civili –
militari
CNO Computer Network Operations – Operații în rețele
de computere
COMINT Informații din comunicații
COMPUSEC Computer Security – Securitatea calculatoarelor
COMSEC Communication Security – Securitatea
Comunicațiilor
CJPOTF Combined Joint Psychological Operations Task
Force – Forța Multinațională Întrunită de Operații
Psihologice
CSI Comuniatatea Statelor Indepen dente
CTK Czech News Agency –Agenția de Știri Cehă
CTZ Combined Team Zabul – Elementul de Comandă
și Control Zabul
CYBER -INFO Cibernetico -informațional
CULAD Cultural Advisor – Consilier cultural
D
DA Direct actions – Acțiuni directe

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
136 din 149 ABREVIEREA EXPLICAȚIA
DE Distrugerea electronică
DEVAD Development Advisor –Consilier pentru dezvoltare
DEX Dicționarul Explicativ al Limbii Române
DIM Direcția Informații Militare
DIU Drept Internațional Umanitar
DDoS Distributed Denial of Service -Blocarea distribuită
a serviciului
DoS Denial of Service – Blocarea serviciului
E
ECCM Contra -contra măsuri electronice
ELINT Informații electronice
EP Protecție electronică
EPM Măsuri de p rotecție electronică
ES Sprijinul electronic
EOD Explosive ordnance disposal – Înlăturarea
dispo zitivelor explozive.
EW Electronic Warfare – Război electronic
F
FHR Forță Hibridă de Răspuns
FOS Forțe pentru Operații Speciale
FRAGO Ordin Fragmentar
G
GFÎ Gruparea de forțe întrunită
H
HUMINT Informații obținute prin surse umane
I
ICPO -INTERPO L International Criminal Police Organization –
Secția Crimă Organizată
Internațională/INTERPOL
IE Înșelare e lectronică
IED Improvised Explosive Device – Dispozitiv
exploziv improvizat
IMINT Informații din Imagini
INFO OPS Information Operations – Operaț ii informaționale
INFOSEC Information Security –Securitatea Informațiilor
INFOWAR Război informațional
INTERPOL Poliția internațională
IO Information Operations – Operații informaționale
ISTAR Intelligence, Surveillance, Target Acquisition and
Reconna issance/Cercetare, supraveghere,
achiziționare a țintelor și recunoaștere
ISU Inspectoratul pentru Situații de Urgență

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
137 din 149 ABREVIEREA EXPLICAȚIA
J
JIMO Joint Interagency & Multinational Operation –
Operații întrunite multinaționale interagenții
K
KLE Key Leader Engagement – Angajarea Liderului
Cheie
L
LEGAD Legal Advisor – Consilier juridic
LNO Liaison Officer – ofițer de legătură
M
MA Military Assistance – Asistență militară
N
NATO North Atlantic Treaty Organization/
Tratatul Organizației Nord Atlantice
NPICBRN Nivel de protecție individuală CBRN
O
ONU Organizația națiunilor unite
OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în
Europa
OPSEC Securitatea operațiilor
OPORD Operation Order – Ordin de operații
OSINT Open Sources Intelligence – Informaț ii din surse
deschise
P
PA Public Affairs – Relații Publice
PR Public Relations – Relații Publice
P.M. Poliție Militară
POLAD Political adviser – consilier politic
PSYOPS Psychological Operations – Operatii psihologice
PO Post de observare
Q
QRF Forță de reacție rapidă
R
RSS Ucraina Republica Sovietică Socialistă Ucraina
Ra.A.A. Rachete antiaeriene.
RAD Rachete antitanc dirijate
RSFS Rusia Republica Socialistă Federativă Sovietică Rusia
RE Război electronic
S
SAOPSN Sistemul de a părare, ordine publică și securitate
națională
SBU Serviciul Ucrainean de S ecuritate

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
138 din 149 ABREVIEREA EXPLICAȚIA
SIC Sisteme Informatice și Calculatoare
SIGINT Informațiile din semnale
SMG Statul Major General
SR Special reconnaissance -Supraveghere și
cerecetare specială
SRI Serviciul Român de Informații
SSACBRN Serviciul de Supraveghere și Avertizare CBRN
STRATCOM Strategic Communication – Comunicare strategică
STS Serviciul de Telecomunicații Speciale
T
TGT Targeting – Managementul țintelor
U
UAV Aparat de zbor fără pi lot
UE Uniunea Europeană
V
VCP Vehicle Check Point – Punct Control Autovehicule

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
139 din 149 Anexa nr . 1

EXEMPLU DE ORGANIZAȚIE LOCALĂ DE INSURGENȚI
(VARIANTA I)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
140 din 149 EXEMPLU DE ORGANIZAȚIE LOCALĂ DE INSURGENȚI
(VARIANTA II)

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
141 din 149 Anexa nr. 2

ÎNZESTRAREA UNEI ORGANIZAȚII LOCALE DE INSURGENȚ I
(o variantă)

Echipament Nr.
aprox. Echipament Nr.
aprox.
Pistol cal. 9 mm 79 Antena, satelit 10
Pușcă de asalt, AKM, 7,62mm 27 Binoclu 33
Carabină, AKMS, 7,62 m m 103 Cameră video/digitală 35
GPMG, PKM, 7,62 mm 8 Set electrician 10
LMG, RPK, 7,62 mm 27 GPS 50
PSL, Mosin/Nagant, 7,62 mm 9 Telemetru laser 2
Ar. Gren., BG -15, 40 mm 27 Targă medicală 3
Aruncător 90 sau 60 mm 1 Trusă medicală 2
Lansator rachete 1 07 mm 1 Lunetă de obs., zi/noapte 2
Ar.gren. ATDL, RPG -7V 16 Ochelari de vedere/noapte 45
Lansator ATDL, RPG -22 8 Goniometru 1
Detonatoare și materale pentru
distrugeri După
nevoi Aparatură radio:
IED vestă individuală 3 -Stație de bază, distanță
lungă cu tel.mobil 4
VBIED 2 -Telefon mobil 160
IED, ADM 1 -Computer 24
IED 52 -Laptop 95
Mine AP, AT și AV După
nevoi -Computer, PDA 95
Motociletă/scuter/bicicletă 31 -Telefon fără fir cu bătaie
lungă 85
Sedan, civil 31 -Computer handheld 20
Cami on mediu, comercial 1 -Stație radio 20
Camionetă pickup ½ t, civil 16 -Telefon portabil satelit 38
Autodubă, civilă 10 -Stație pentru mașini 2

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
142 din 149 Anexa nr. 3

ÎNZESTRAREA UNEI COMPANII DE GHERILĂ (ATAC ȘI
CAPTURĂ/HĂRȚ UIRE)
(o variantă)

Echipament Nr.
aprox. Echipament Nr.
aprox.
Pistol cal. 9 mm 12 Generator portabil 1
Pușcă de asalt, AKM, 7,62mm 166 Materiale pentru fumizare După
nevoi
Carabină, AKMS, 7,62 mm 21 Goniometru 1
GPMG, PKM, 7,62 mm 12 Binoclu 15
LMG, RPK, 7,62 mm 18 GPS 13
PSL, Mosin/Nagant, 7,62 mm 9 Lunetă de obs., zi/noapte 2
Ar. Gren., BG -15, 40 mm 28 Antenă HF/UHF/VHF 1
Aruncător 9 0 sau 60 mm 3 Antena, satelit 1
Ar. 82 mm fără recul, 65 -1 3 Ochelari de vedere/noapte 12
Ar.gren. ATGL, RPG -7V 18 Ochelari de vedere/noapte
conducător auto 2
Lansator ATDL, RPG -22 22 Aparatură radio:
Detonatoare și materale pentru
distrugeri După
nevoi -Stație de bază, distanță lungă
cu tel.mobil 1
Lansator portativ de rachete
RPO -A 24 -Telefon fără fir cu bătaie
lungă 6
Mine AP, AT și AV După
nevoi -Stație radio 7
Camion ușor 1 -Stație radio de mână 54
Camion mediu 1 -Stație pentru mașini 2
Remorcă, 2 axe 1 -Receptor avertizare 1
Autocisternă apă 1200 L 1

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
143 din 149 Anexa nr. 4

EXEMPLU DE COMPANIE GHERILĂ
ATAC ȘI CAPTURĂ

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
144 din 149
Anexa nr. 5

ORGANIZAȚIE CRIMINALĂ

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
145 din 149
Anexa nr. 6

GRUP DE INSURGENȚI CARE FURNIZEAZĂ SECURITATE PENTRU O
UNITATE DE PRODUCȚIE A DROGURILOR

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
146 din 149 Anexa nr. 7

FORȚE DE GHERILĂ EXECUTÂND UN RAID

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
147 din 149 Anexa nr. 8

AMENINȚAREA HIBRIDĂ ÎN APĂRAREA UNEI ZONE

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
148 din 149 Anexa nr. 9

GRUP DE INSURGENȚI CARE EXECUTĂ UN RAID ASUPRA UNUI
AVANPOST

NECLASIFICAT
NECLASIFICAT
149 din 149 Anexa nr. 10

PREZENȚA TRUPELOR RUSE ÎN PARTEA DE VEST ȘI SUD -VEST