Faculatea de Chimie Aplicată și Ingineria Mediului [600137]

1
Faculatea de Chimie Aplicată și Ingineria Mediului
Universitatea POLITEHNICA București

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Student: [anonimizat]: Master IM – Anul II

2017

2
CUPRINS

1. DENUMIREA P ROIECTULUI ……………………………………………………… 5
2. INFORMAȚII GENERALE ……………………………………………………………5

2.1 Proiectant general ………………………………………………………………….5
2.2 Beneficiarul proiectului de mediu ……………………………………………… .5
2.3 Autoritate contractanta ……………………………………………………………5
2.4 Elaboratori de sp ecialitate ………………………………………………………. 5

3. DESCRIEREA PROIECTULUI ……………………………………… ………………………….5

3.1 Necesitatea proiectului …………………………………………………………….
3.2 Descrierea proiectului ………………………………………………………………6
3.3 Amplasament ……………………………………………………………………… …9

4. FLUXURI DE DESEURI …………………………………………………………….10

4.1 Reciclare si recuperare ……………………………………………………………12
4.2 Tratarea deseurilor biodegradabile …………………………………………… ..13
4.3 Depozite existen te …………………………………………………………………14
4.4 Prezentarea generala a proiectului …………………………….. …………………………15
4.5 Colectarea deseurilor ………………………………………………………………19
4.6 Statii de sortare …………………………………………………………………….. 20
4.7 Tratarea deseurilor biodegradabile ……………………………………………..20
4.8 Depozitul conform Tutora …………………………………………………………20
4.9 Informatii privind productia care se va realize si resursele folosite in
scopul producerii energiei necesare asigura rii productiei …………………………..22
4.10 Informatii despre materii prime, substante sau preparate ………………….. .23
4.11 Informatii despre poluanti fizicisi biologic i ………………. …………………………23
4.12 Descrierea principalelor alternative ………………… …………………………24

5. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE ……………………………………27

5.1 Statii de transfer ……………………………………………………………………27
5.2 Statii de sortare ……………………………………………………….. …………………………29
5.3 Statia de sortare Ruginoasa …………………………………………………….29
5.4 Statia de sortare Tutora …………………………………………………………..30

6. VALORILE LIMITA ALE PARAMETRILOR RELEVANTI ATINSI PRIN
TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI D ISPONIBILE …36

6.1 Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) pentru tratarea industriala a
deseurilor ……………………………………………………………………………………………………. ..36

3
6.2 Compararea tehnici lor BAT cu cele cuprinse in proiectul evaluat ……… ..37

7. DESEUR I………………………………………………………………………………38

7.1 Centrul de management al deseurilor Tutora …………………………………38
7.2 Statiile de sortare si transfer ……………………………………… ……………. …………..39
7.3 Inchiderea depozitelor neconforme ……………………………………………..40

8. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI MASURI
DE REDUCERE A ACESTUIA ………………………………………………………41

8.1 Apa……… …………………………………………………………………………….41
8.1.1 Cent rul de management al deseurilor Tutora ……………………………….42
8.1.2 Statie de transfer Baltati ………………………………………………………..48
8.1.3 Statia de sortare si transfer Ruginoasa ……………………………………..48
8.1.4 Prognozarea impactului …………………………………………………………49
8.1.4.1 Centrul de management al deseurilor Tutora ……………………………49
8.1.4.2 Statia de transfer Baltati ……………………………………………………..51
8.1.4.3 Statia de transfer si sortare Ruginoasa …………………………………..5 2
8.1.4.4 Inchiderea depozitelor neconform e ………………………………………..53
8.2 Aer………… …………………………………………………………………………..54
8.2.1 Date climatic ………………………………………………………….. …………………………54
8.2.2 Surse si poluanti generate …………………………………………… ……… ………..55
8.2.2.1 Centrul de management al deseurilor Tutora ……………………………..5 5
8.2.2.2 Statia de transfer Baltati ………………………………………………………57
8.2.2.3 Statia de transfer si sortare Ruginoasa ……………………………………58
8.2.2.4 Inchidere depozite ur bane neconforme ……………………………………58
8.2.3 Prognozarea poluarii aerulu i……………………… …………………………..59
8.2.3.1 Centrul de management al deseurilor Tutora …………………………….59
8.2.3.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa …60
8.2.3.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme …………………………..60
8.2.4 Masuri de diminuare a impactului ……………………………………………..60
8.2.4.1 Centrul de management al deseurilor Tutora ……………………………..60
8.2.4.2 Statia de transfer Baltat i si statia de transfer si sortare Ruginoasa ….60
8.2.4.3 Inchiderea depozitelor neconform e…………………………………………61
8.3 Solul si subsolu l…………………………………………………………………….62
8.3.1 Centrul de management al deseurilor Tutora ……………………………….62
8.3.1.1 Prognozarea impactului ………………………………………………………63
8.3.1.2 Masuri de diminuare a impactului ………………………………………….64
8.3.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa ……65
8.3.2.1 Prognozarea impactului ……………………… ………………………………65
8.3.2.2 Masuri de diminuare a impactului …………………………………………..66
8.3.3 Inchiderea depozitelor neconforme ………………………………………….67
8.3.3.1 Prognozarea impactului ………………………………………………………68
8.3.3.2 Masuri de diminuare a impactul ui………………………………………..…68
8.4 Biodiversitatea ………………………………………………………………………69

4
8.4.1 Centrul de management al deseurilor Tutora ………………………………..69
8.4.1.1 Impactul prognozat …………………………………………………………….69
8.4.1.2 Masuri de diminuare a impactului ……………………………………………70
8.4.2 Statia de transfer Baltati …………………………………………………………72
8.4.2.1 Impactul prognozat …………………………………………………………….72
8.4.2.2 Masuri de diminuare a impactului ……………………………………………72
8.4.3 Statia de transfer si sortare Rugin oasa ……………………………………….73
8.4.3.1 Impactul prognozat ……………………………………………………………..73
8.4.3.2 Masuri de diminuare a impactului ……………………………………………73
8.4.4 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ……………………………..75
8.4.4.1 Impactul prognozat ……… ……………………………………………………..75
8.4.4.2 Masuri de diminuare a impactului …………………………… ………………75
8.5 Peisajul ………………………………… ………………………………………………..76
8.5.1 Statii d e transfer, sortare, compostare ………………………………………..76
8.5.2 Inchidere depozite neconforme …………………………………………………77
8.6 Zgomotul ……………………………………………………………………… ………..77

9. MONITORIZAREA ……………………………………………………… …………………………78

9.1 Monitorizarea in faza de executie ….……………………………………………..78
9.2 Monitorizarea in faza de exploatare …………………………………………… .80
9.3 Monitoringul emisiilor …………………… .…………………………………………80
9.4 Monitoringul tehnologic ………………… .………………………………………..82
9.5 Monitoringul calitatii factoril or de mediu ….……………………………………83
9.6 Monitorizarea post – inchidere ……………… .……………… …………………….84

10. SITUATII DE RISC …………………………………………………………………….85

10.1 Accidente potentiale ………………………………………………………………85
10.2 Analiza posibilitatii de aparitie a unor acci dente industriale cu impact
semnificativ asupra mediului ……………………………………………………… ………..86
10.3 Planul pentru situatii de risc …………………………………………………….86
10.4 Masuri de prevenire a accidentelor …………………………………………….87

11. CONCLUZII ………………………………………………… …………………………89

5

1.DENUMIREA PROIECTULUI : „SISTEM DE MANAGEMENT
INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL IASI”

2.INFORMA ȚII GENERALE

2.1 Proiectant general

S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti;
Tel: +40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15;
E-mail: office@romair.ro; website: www.romair.ro.

2.2 Beneficiarul proiectului de mediu: Consiliul Judetean Iasi

Adresa: Strada Stefan cel Mare si Sfant, nr 69, Municipiul Iasi, judetul Iasi.
Telefon :0232 235 100

2.3 Autoritate contractanta :

MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR – Str. Justitiei, Nr. 59 – 61, sector 5, Bucuresti.

2.4 Elaboratori de specialitate

Departamentul Studii de Mediu: Ecolog Catalina PAUN
Ing. Marinela RUSU

3. DESCRIEREA PROIECTULUI
3.1 Necesitatea proiectului

Scopul principal al proiectului „Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖
este proiectarea unui sistem integrat de management al deseurilor si programul de investitii
pentru Jud etul Iasi, ajutand astfel Romania sa -si indeplineasca obligatiile asumate prin
transpunerea Directivei Cadru privind Deseurile 75/442/EEC precum si a Directivei privind
Deseurile Periculoase 91/689/EEC.

Ca raspuns la reglementarile Comunitatii Europen e, in ceea ce priveste managementul
fondurilor comunitare intre 2007 -2013 s -a dezvoltat Programul Operational Sectorial al
Romaniei (POS). POS -ul de Mediu este in stransa corelare cu Planul national de Dezvoltare
2007 -2013 si cu Cadrul Strategic National d e Referinta, continand un numar de „axe prioritare‖,
una dintre ele fiind si Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de sisteme de management integrat al
deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric".

Pentru a atinge acest obiectiv specific a fost definita Axa Prioritara (nr. 2): "Dezvoltarea de
sisteme de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric", cu
urmatoarele obiective:
cresterea numarului populatiei racordate la colectarea si gestionarea deseuril or municipale;

6
servicii de calitate corespunzatoare si la tarife accesibile;
reducerea cantitatii de deseuri depozitate;
cresterea cantitatii de deseuri reciclate si refolosite;
configurarea unor structuri eficiente de gestionare a obiectivelor deseurilor.

In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la
nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele probleme
identificate sunt:
Rata scazuta de colectare selectiva. In prezent, colectarea selectiva se realizeaza la scara
foarte mica, chiar daca in unele orase si comune a fost implementata colectarea selectiva;
Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt
stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un sistem de
management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si componenta de
colectare selectiva a deseurilor;
Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu toate
deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent nu se practica
devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, a sa cum se cere prin legislatia
nationala si a CE;
Echipamentele utilizate pentru serviciile desalubritate sunt insuficiente pentru colectarea
selectiva a deseurilor in intregul judet;

Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au i mpact negativ asupra
mediului;
Lipsa facilitatilor de transfer in partea centrala si de vest a judetului, ceea ce conduce la
preturi mai mari pentru transfer in viitor, cand depozitulde deseuri neconform din Targu Frumos
se va inchide.

Indeplinire a obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de Aderare si in
planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea
in aplicare a sistemului de management integrat al deseurilor.
Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat
cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri depozitate, precum
si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si
sanatatea publica.
3.2 Descrierea proiectului

Scopul proiectului consta in implementarea unui sistem modern de gestionare a deseurilor,
dimensionat dupa cerintele judetului, prin intermediul caruia toate exigentele nationale si
europene vor fi indeplinite.
Sistemul de management integrat al deseurilor in judetul Iasi (SMID) consta din urmatoarele
componente:
Colectarea deseurilor;
Transferul deseurilor;
Sortarea deseurilor reciclabile (facilitati de recuperare materiale si reciclare);
Tratarea deseurilor biodegradabile (tratare mecano -biologica – TMB, compostare);
Eliminarea deseurilor in depozit ul de deseuri conform;

7
Reabilitarea depozitelor de deseuri urbane neconforme existente.

Initial, in cadrul proiectului SMID pentru judetul Iasi au fost prevazute investitii pentru
componentele de colectare, statii de transfer, statii de sortare si sta tii de compostare.
Investitiile pentru depozitul ecologic nou de la Tutora au fost prevazute din fondurile conventiei
de finantare nr. 5542/23.10.2006 dintre Ministerul Mediului si Consiliul Local Iasi. Proiectul,
denumit ―Managementul Integrat al Deseuri lor in Iasi‖ cuprinde:
Componenta A1 – Inchiderea depozitului neconform de la Tomesti;
Componenta A2 – Depozitul nou conform de la Tutora -deschiderea primei celule;
Componenta B – Statia de sortare si statia de compostare;
Componenta C – Colec tare selective

Pana in prezent s -a finalizat primul subcompartiment al celulei 1 de la depozitul Tutora, (care
s-a dat in exploatare la 16.07.2009), statia de sortare de la Tutora (care a fost data in folosinta
in anul 2010) si o parte din celelalte in vestitii, mai putin inchiderea depozitului de la Tomesti
unde nu s -a inceput nici o lucrare.

Celula 1 a depozitului nou de la Tutora este alcatuita din 3 subcompartimente dintre care doar
primul subcompartiment este functional si are un volum de 598.00 0 mc. Tinand cont de volumul
actual ocupat, situatia actuala a contractelor de depozitare ale operatorului cu unitatile
administrativ teritoriale din judet si de faptul ca statia de sortare si compostare nu functioneaza
inca, subcompartimentul 1 se estimea za a se inchide in anul 2013.
In conditiile actuale ale crizei economico -financiare pe care o strabate Romania, proiectul
―Managementul Integrat al Deseurilor in Iasi‖ finantat prin Conventia nr. 5542/23.10.2006, a
intrat in impas in ceea ce priveste asigurarea sumelor necesare realizarii tuturor componentelor
de investitie.

Pentru rezolvarea acestei situatii, Ministerul Mediului si Padurilor, de comun acord cu
Beneficiarii celor 2 proiecte, au ales solutia integrarii proiectului derulat prin Conventie in cadrul
Aplicatie de Finantare derulate prin POS -ul de Mediu.

Prin urmare, proiectul „ Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖, pentru
care a fost emisa in data de 10.02.2010 decizia privind incadrarea si definirea domeniului de
impact, a suferit o serie de modificari, care sunt prezentate in cele ce urmeaza.

Preci zam faptul ca pentru investitiile propuse in cadrul centrului de management al deseurilor
de la Tutora, respectiv:

de compost

cat si pentru inchiderea depozitului neconform Tomesti, evaluarea impactului asupra mediului a
fost realizata in cadrul procedurii de mediu pentru proiectul „Managementul integrat al deseurilor
in Mun.Iasi‖ (MID), pentru care a fost emis in da ta de 30.06.2005 Acordul integrat de mediu
nr.2.
Sistemul propus pentru colectarea deseurilor va fi reprezentat de un sistem cu 4
pubele: hartie/carton, sticla, plastic/metal si rezidual.

8
In zona urbana, pentru locuintele individuale, se recomanda o pub ele de 120 litri pentru fiecare
gospodarie, pentru colectarea deseului rezidual. Pentru deseurile de hartie/carton, plastic/metal
si sticla, se vor instala puncte de colectare separata constand din 3 containere de 1,1 m 3.

In ceea ce priveste zonele cu blocuri cu apartamente, se va amenaja un punct de pre –
colectare la 200 de persoane pentru deseurile reciclabile cat si pentru deseul rezidual. Punctul
de pre -colectare pentru deseurile reciclabile va consta din 3 containere de 1,1 m 3, in timp ce
pentru col ectarea deseului rezidual se vor utiliza camerele speciale existente la parterul
blocurilor.

In zonele rurale, fiecare gospodarie va primi o pubela de 120 litri penru colectarea deseului
rezidual, iar pentru deseurile reciclabile se vor amenaja puncte de pre -colectare, cu 3
containere de 1,1 m3, pentru colectarea hartiei/cartonului, sticlei si plasticului/metalului, cate un
astfel de punct pentru 250 de persoane.
De asemenea, pentru compostarea deseurilor biodegradabile au fost distribuite pentru 25%
din gospodariile din zonele rurale recipiente de 280 litri.

Deseul stradal va fi colectat in sistem mixt, in timp ce deseurile din parcuri si gradini vor fi
colectate in sistem dual: o pubela pentru colectarea fractiei organice si o alta pubela pentru
restul deseului.
Deseurile periculoase continute in deseurile menajere, deseul voluminos si DEEE vor fi
colectate prin intermediul unor campanii regulate.
In ceea ce priveste transferul deseurilor , judetul Iasi va fi deservit de trei statii de transfe r, una
existenta, si alte doua statii propuse prin prezentul proiect.
Pentru zona 1 (Ruginoasa – Targu Frumos), deseurile colectate vor fi direct transportate catre
statia de sortare si apoi, prin intermediul statiei de transfer, deseurile reziduale si ref uzul de la
sortare vor fi transportate catre depozitul conform de la Tutora.
Pentru zona 2 (Baltati), in urma analizei a rezultat necesitatea construirii unei statii de transfer in
zona respectiva.
Pentru zona 3 (Voinesti, Popricani si Iasi) deseul colec tat va fi direct transportat la statia de
sortare si statia de TMB si apoi, refuzul de la statia de sortare side la statia de TMB vor fi
depozitate in cadrul depozitului conform din cadrul aceluiasi amplasament.
In zona 4 (Harlau), colectarea se realizeaz a direct la statia de transfer simpla existenta
(din2010). Deseurile reziduale si refuzul de la sortare (de la statia de sortare Harlau) vor fi
transportate direct catre depozitul de la Tutora.
Avand in vederea existenta statiei de sortare finalizata de la Tutora (construita de catre
Primaria municipiului Iasi si de catre Ministerul Mediului), cu o capacitate de 29.000 t/an (a cate
doua schimburi), in vederea atingerii tintelor pentru reciclarea si valorificarea deseurilor din
ambalaje, au fost propuse ur matoarele investitii:
Extinderea statiei de sortare de la Tutora cu o linie de sortare pentru o capacitate de 11000
t/an, 1 schimb, 5 zile/saptamana; din lipsa spatiului disponibil, aceasta linie va fi amplasata in
vecinatatea statiei existente, intr -o alta hala, fiind practic considerata o noua statie de sortare pe
acelasi amplasament;
Construirea unei statii de sortare la Ruginoasa.

In judetul Iasi exista, de asemenea, si o statie de sortare la Harlau care prelucreaza anual
aproximativ 2.000 tone de reciclabile.

9
Tintele cu privire la reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitat in judetul Iasi vor fi
atinse prin construirea unei statii de TMB pentru deseuri biodegradabile la Tutora, cu o
capacitate de intrare de 95.000 t/an, prin stimu larea compostarii in gospodarii si prin finalizarea
statiei de compostare existente de la Tutora.
Astfel, prezentul proiect include finalizarea lucrarilor la statia de compostare existenta de la
Tutora (cu o capacitate de 10.000 t/an), care a fost ince puta de catre Primaria Municipiului Iasi
si Ministerul Mediului.
In ceea ce priveste deseurile reziduale, avand in considerare compozitia lor, se estimeaza ca
statia de TMB va genera refuz reprezentand aproximativ 20% din capacitatea de intrare, care
va fi depozitat in depozitul existent de laTutora, fara a fi tratat.

Depozitarea deseurilor se va realiza la depozitul conform de deseuri existent, amplasat in
apropierea municipiului Iasi. Lucrarile la depozit nu au fost finalizate in intregime datorita lipsei
de fonduri. Primaria Municipiului Iasi si Ministerul Mediului nu mai au posibilitati de finantare a
lucrarilor.
In prezent, doar doua compartimente din prima celula au fost finalizate. Capacitatea totala a
acestor doua compartimente este de aproxi mativ 1.300.000 m3. Capacitatea celui de al treilea
compartiment din prima celula va fi de aproximativ 764.000 m3.
Prin prezentul proiect se vor inchide 4 depozite neconforme . Pentru trei dintre ele,
depozitarea a fost sistata in iulie 2009 (Pascani, Harl au si Tomesti) iar al patrulea (Targu
Frumos) va fi operational pana in 2012.

3.3 Amplasament

 Amplasament statie de transfer si sortare Ruginoasa
Amplasamentul viitoarei statii de sortare si transfer Ruginoasa este situat la circa 1 km Vest de
comuna R uginoasa, pe partea stanga a drumului judetan DN 28A, mergand dinspre Orasul
Targu Frumos catre orasul Pascani.
Amplasamentul cuprinde 4 ha, fiind si tuat in extravilanul Comunei Ruginoasa, Judetul Iasi, in
zona denumita ―Osoi‖, la o distanta de aproximativ 1 km de zona intravilana a localitatii si
apartine domeniului public al localitatii Ruginoasa.
Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumul ui judetean DN 28A.
In vederea realizarii proiectului ―Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖ si
a obiectivului proiectat statie de transfer, sortare si compostare Ruginoasa a fost obtinuta HCL
nr. 79 din data 10.09.2009, care face d ovada punerii la dispozitie a terenului.
 Amplasament Statie de transfer Baltati
Amplasamentul viitoarei statii de transfer Baltati este situat la circa 2.0 km Nord de comuna
Erbiceni, pe partea dreapta a drumului comunal DC 115, mergand dinspre localitat ea Baltati
catre localitatea Erbiceni.
Amplasamentul pus la dispozitie conform HCL cuprinde 1.0 ha, fiind situat in extravilanul
comunei Baltati, judetul Iasi, la o distanta de aproximativ 2 km de zona intravilana a localitatii
Erbiceni si apartine domeni ului public al comunei Baltati.
Accesul rutier se realizeaza prin intermediul drumului comunal DC 115.
 Amplasament centru de management integrat al deseurilor Tutora
Amplasamentul facilitatii centrale de la Tutora este pozitionat in partea de V a comunei Tutora.
Terenul este amplasat in zona neincorporata a comunei Tutora. Suprafata ocupata de intreaga
investitie este de 69 ha, din care doar 50 ha au fost concesionate de primaria Tutora catre
Primaria Iasi. Din aceste 50 ha, 27 ha au fost scosi din circui tul agricol in cadrul Conventiei.

10
Suprafetele ocupate de investitiile din cadrul centrului de management al deseurilor Tutora sunt
urmatoarele:
Suprafata depozitului Tutora – 55,65 ha;
Spatii comune si administrative – 4,40 ha;
Statie de sortare existenta – 0,38 ha;
Statie de compostare existenta – 1,23 ha;
Statie de sortare – extindere – 0,38 ha;
Statie TMB – 3,34 ha;
Spatii comune intre celule – 3,62 ha.

Centrul de management al deseurilor Tutora este amplasat la o distanta de 2,3 km fata de
localitatea Cristesti, 3,8 km fata de localitatea Tutora si 3,2 km fata de localitatea Holboca.
Accesul pe amplasament se realizeaza de la DJ 249A, pana la pod peste Jijia pe DC22 spre
satul Tutora.

4. FLUXURI DE DESEURI
Proiectul ―Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Iasi‖ trateaza doar deseurile
municipale, celelalte categorii de deseuri nu fac obiectul proiectului.
Datele prezentate in acest capitol, referitoare la fluxurile si cantitatile de deseuri generate in
judetul I asi si la organizarea si transportul deseurilor la nivel judetean, au fost furnizate de
Agentia de Protectie a Mediului Iasi, de Consiliile Locale ale municipiilor Iasi si Pascani si ale
oraselor Targu Frumos, Harlau si Podu Iloaiei, precum si de operatori i de salubritate care
functioneaza pe raza judetului Iasi.
Tabel 1: Gradul de acoperire cu servicii de salubritate in judetul Iasi

Structura deseurilor municipale generate si colectate in judetul Iasi intre anii 2007 –2009, pe
categorii de deseuri, este p rezentata in tabelul urmator:
Tabel 2: Structura deseurilor municipale generate in perioada 2007 – 2009

11

Tabel 3: Compozitia medie a deseurilor colectate de la populatie si a deseurilor din ambalaje in anul 2005 –
judetul Iasi

12
4.1 Reciclare si recuper are

Pana in anul 2006, in judetul Iasi nu au existat puncte pentru colectarea selectiva a deseurilor
municipale de la populatie.
Colectarea selectiva a deseurilor menajere a inceput in municipiul Iasi in anul 2006, printr -un
proiect pilot intitulat „ERAC OLECT‖, care s -a desfasurat pe o perioada de 12 luni (iunie 2006 –
mai 2007) si a cuprins un perimetru delimitat de urmatoarele repere: campusul universitar
Copou -Codrescu, Bulevardul Independentei (numere impare), B -dul Carol I (numere pare), Str.
Oastei, Str. Sararie (numere impare). Populatia care a beneficiat de acest proiect a numarat
11.000 locuitori, iar fractiunile colectate separat au fost: hartie/carton si PET. Proiectul a fost
derulat de catre S.C. SALUBRIS S.A. Iasi in colaborare cu ECOROMAMBALA JE si a avut o
valoare de 60.000 EURO (38.500 EURO contributie ECOROMAMBALAJE si 21.500 EURO co –
finantare S.C.SALUBRIS S.A.). Cantitatea totala de deseuri colectata in cele 12 luni a fost de
5,537 tone hartie si carton si 3,449 tone PET. In anul 2007 s -a extins colectarea selectiva in 5
cartiere mari ale municipiului Iasi (Alexandru cel Bun, Dacia, Mircea cel Batran, Galata si
Nicolina I), iar cantitatile colectate au fost: 35,762 tone hartie/carton si 122,241 tone PET.
Totodata, in anii ce au urmat, SC EC OROMAMBALAJE SA a infiintat puncte de colectare
selectiva a deseurilor menajere in orasele Iasi, Pascani si Podu Iloaiei. Cantitatile colectata in
aceste puncte se regasesc in tabelul de mai jos:
Tabel 4: Cantitati de deseuri reciclabile colectate in Judet ul Iasi

Colectare selectivă în județul Iași este în prezent efectuata prin intermediul punctelor ce apartin
SC ECO -ROM AMBALAJE SA (10 puncte de colectare în Podu Iloaiei, 15 puncte de colectare
in Pascani și 55 puncte de colectare in Municipiul Iasi).
Exista de asemenea, un sistem de colectare selectivă în Orasul Harlau si comunele Deleni,
Scobinti, Raducaneni, Dumesti, Țigănași, Barnova si Sipote (aceste comune au/au avut
proiecte de management al deșeurilor in implementare).
Intrucat in prezent, in j udetul Iasi, nu este implementat sistemul de colectare selectiva la scara
larga, cantitatile de deseuri municipale reciclabile colectate si valorificate sunt scazute. De aici
reiese si problema reciclarii, fapt ce trebuie sa conduca la o amplificare a poli ticii de mediu
printr -un sistem de management integrat al deseurilor.

13
Agentii economici tip REMAT existenti in judetul Iasi achizitioneaza, de la persoane fizice si
juridice autorizate, deseuri reciclabile (ex. hartie si carton, metale, mase plastice) pe care le
trateaza in vederea reciclarii si apoi le trimit la unitatile valorificatoare, dupa o prelucrare
prealabila (sortare, dezmembrare, maruntire, presare, balotare).
Deseurile municipale reciclabile colectate selectiv de catre operatorii de salubr itate, sunt
transportate la punctul de selectare, unde se realizeaza trierea materialelor iar apoi materialele
valorificabile sunt livrate la diversi agenti economici valorificatori.

In ceea ce priveste piata de reciclare a deseurilor in judetul Iasi, exista un numar mare de
agenti economici autorizati de APM sa colecteze materiale reciclabile. Existenta acestor agenti
reprezinta un avantaj pentru implementarea unui sistem de de colectare selectiva a deseurilor,
prin prisma existentei unei piete pentru reciclarea deseurilor.
Punctele existente de colectare cuprind doar containere pentru hârtie și carton, plastic si
deseuri reziduale.
Avand in vedere faptul ca in judetul Iasi sistemul de colectare selectiva nu este implementat la
scara larga, statia de sortare existenta la Tut ora functioneaza in prezent la o capacitate redusa
(aproximativ 18 tone/zi).
Pe langa statia de sortare de la Tutora, doua alte statii de sortare erau functionale la finalul
anului 2010 (una in orasul harlau – 1.800 tone/an si o alta statie in Comun a Raducaneni – 300
tone/an), iar o alta statie va fi finalizata pana la sfarsitul anului 2011 in comuna Sipote – 200
tone/an.
Statia de sortare de la Harlau va prelua deseurile din acest oras si din 2 comune invecinate:
Deleni si Scobinti. Acest proiect a fost finantat prin PHARE CES 2005.
Mini-statia de sortare de la Raducaneni a fost finantata prin O.U.G. 7/2006, in timp ce mini –
statia de sortare din comuna Sipote este finantata prin FEADR.
4.2 Tratarea deseurilor biodegradabile
Un proiect privind in fiintarea unei statii de compostare (nu statie de tratare mecanica –
biologica) cu o capacitate de 10.000 de tone pe an este in curs de implementare in incinta
depozitului conform de la Tutora, proiect finantat prin Grant Guvernamental, dar pentru care
finan tarea a fost suspendata.
Aceasta statie de compost va prelucra doar deseurile biodegradabile colectate separat din
Municipiul Iasi – fractia biodegradabila din deseurile din parcuri, gradini si piete. Pana in
prezent, doar o parte a constructiei a fost fi nantata.
In urma implementarii masurilor propuse in acest proiect, in judet vor fi suficiente capacitati de
compostare a deseurilor biodegradabile si astfel se vor putea atinge tintele de deviere impuse
de legislatia nationala si europeana:
Devierea deseurilor biodegradabile care ar trebui sa ajunga la depozitul de deseuri din zona
proiectului, catre alte facilitati de tratare (statii de compostare sau statii de sortare si apoi
reciclare):
– 107.068 tone de deseu trebuie deviate de la depo zitare in anul 2013;
– 134.847 tone de deseu trebuie deviate de la depozitare in anul 2016;

Cantitatea totala generata de deseuri biodegradabile in judetul Iasi in anul 1995 a fost de
173.060 tone.

14
4.3 Depozite existente
Situatia actuala a depozitelor d e deseuri municipale in judetul Iasi este cea descrisa in tabelul
urmator:
Tabel 5: Capacitatea de depozitare a deseurilor municipale in judetul Iasi

De asemenea, mai trebuie amintite si cele 3 depozite urbane neconforme unde s -a sistat
depozitarea in anul 2009, acestea fiind localizate in Pascani -Valea Seaca, Harlau si Tomesti,
ultimul facand parte din proiectul realizat de Primaria Iasi, dar din cauza lipsei de fonduri,
inchiderea acestuia nu s -a mai realizat.
Inchiderea depozitelor rurale a fost rea lizata pana in luna august 2009, aceasta activitate fiind
finantata de catre fiecare Unitate Administrativ Teritoriala de pe raza judetului Iasi.

15
4.4 Prezentarea generala a proiectului
Tabel 6: Investitii propuse in judetul Iasi

16
Sistemul de manage ment integrat al deseurilor consta din urmatoarele etape :

Colectarea deseurilor (amestecate, separate la sursa);
Transferul deseurilor (la statia de transfer, centru de recuperare si reciclare, statie de
tratare sau depozit de deseuri);
Colectare a deseurilor la statiile de transfer;
Separarea mecanica a deseurilor (centru de recuperare materiale si reciclare);
Tratamentul deseurilor ( tratament termal, fizic, chimic sau biologic);
Eliminarea deseurilor la depozitul de deseuri conform;
Reabilitarea gropilor de gunoi existente.

Figura 1: Schema de management integrat al deseurilor in judetul Iasi

17
Sistemul propus pentru colectarea deseurilor va fi reprezentat de un sistem cu 4 pubele:
hartie/carton, sticla, plastic/metal si rezidual .

In zona urbana, pentru locuintele individuale, se recomanda o pubele de 120 litri pentru
fiecare gospodarie, pentru colectarea deseului rezidual. Pentru deseurile de hartie/carton,
plastic/metal si sticla, se vor instala puncte de colectare separata constand din 3 containere de
1,1 m 3.
In ceea ce priveste zonele cu blocuri cu apartamente, se va amenaja un punct de pre –
colectare la 200 de persoane pentru deseurile reciclabile cat si pentru deseul rezidual. Punctul
de pre -colectare pentru deseurile reciclabile va consta din 3 containere de 1,1 m 3, in timp ce
pentru colectarea deseului rezidual se vor utiliza camerele speciale existente la parterul
blocurilor.
In zonele rurale, fiecare gospodarie va primi o pubela de 120 litri penru colectarea de seului
rezidual, iar pentru deseurile reciclabile se vor amenaja puncte de pre -colectare, cu 3
containere de 1,1 m 3, pentru colectarea hartiei/cartonului, sticlei si plasticului/metalului, cate un
astfel de punct pentru 250 de persoane.
De asemenea, pe ntru compostarea deseurilor biodegradabile au fost distribuite pentru 25%
din gospodariile din zonele rurale recipiente de 280 litri.
Deseurile stradale vor fi colectate in sistem mixt, in timp ce deseurile din parcuri si gradini si
cele din piete vor fi colectate in sistem dual: cate un recipient pentru colectarea fractiei organice
si unul pentru restul deseurilor.
Avand in vedere ca deseurile voluminoase generate de catre populatie sunt responsabilitatea
autoritatilor locale prin intermediul serviciil or de salubritate, operatorii desemnati vor colecta, de
asemenea, si aceste deseuri, prin campanii de colectare regulate. Consultantul a estimat ca 3
campanii de colectare pe an sunt suficiente pentru acest tip de deseu.

Deseurile periculoase continute i n deseurile menajere vor fi colectate prin campanii de colectare
„din usa in usa‖ de doua ori pe an pentru intregul judet. Deseul periculos va fi colectat si
transportat direct catre facilitatea de incinerare din judetul Iasi (SC AVAND SRL implementeaza
in acest moment o statie de incinerare a deseurilor periculoase).
In vederea colectarii DEEE -urilor din gospodarii, autoritatile administrative ale unitatilor
teritoriale trebuie sa indeplineasca urmatoarele sarcini:
 Sa organizeze, gestioneze si sa coordon eze colectarea separata a DEEE -urilor
provenite din gospodarii si transportul catre punctele de colectare prin intermediul
serviciului public de salubritate sausa atribuie serviciile de colectare a DEEE -urilor unui
operator economic, autorizat de catre APM Iasi;
 Organizarea de campanii de colectare cel putin semestrial;

Asigurarea si functionarea a cel putin un punct de colectare selectiva a deseurilor de
echipamente electrice si electronice pentru 50.000 de locuitori, dar nu mai putin de un punct de
colectare in fiecare localitate.
In ceea ce priveste transferul deseurilor , judetul Iasi va fi deservit de trei statii de transfer, una
existenta, si alte doua statii propuse prin prezentul proiect.

18
Tabel 7: Statii de transfer in judetul Iasi

Avand in vederea statia de sortare finalizata de la Tutora (construita de catre Primaria
municipiului Iasi si de catre Ministerul Mediului) cu o capacitate de 29.000 t/an (a cate doua
schimburi), in vederea atingerii tintelor pentru reciclarea si valorificare a deseurilor din ambalaje,
au fost propuse urmatoarele investitii

– Extinderea statiei de sortare de la Tutora cu o linie de sortare, 1 schimb, 5 zile/saptaman;
– Construirea unei statii de sortare la Ruginoasa.

In judetul Iasi exista, de asemenea, s i o statie de sortare la Harlau care prelucreaza anual
aproximativ 2.000 tone de reciclabile.
Tintele cu privire la reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitat in judetul Iasi vor fi
indeplinite prin construirea unei statii de TMB pentru deseuri biodegradabile la Tutora, cu o
capacitate de intrare de 95.000 t/an, prin stimularea compostarii in gospodarii si prin finalizarea
statiei de compostare existente de la Tutora.
Mai mult decat atat, prezentul proiect include finalizarea lucrarilor la stat ia de compostare existenta de
la Tutora (cu o capacitate de 10.000 t/an), care a fost inceputa de catre Primaria Municipiului
Iasi si Ministerul Mediului.
In ceea ce priveste deseurile reziduale, avand in considerare compozitia lor, se estimeaza ca
statia de TMB va genera refuz reprezentand aproximativ 20% din capacitatea de intrare, care
va fi depozitat in depozitul existent de laTutora, fara a fi tratat.
Depozitarea deseurilor se va realiza la depozitul conform de deseuri existent, amplasat in
apropier ea municipiului Iasi. Lucrarile la depozit nu au fost finalizate in intregime datorita lipsei
de fonduri. Primaria Municipiului Iasi si Ministerul Mediului nu mai au posibilitati de finantare a
lucrarilor.
In prezent, doar doua compartimente din prima cel ula au fost finalizate. Capacitatea totala a
acestor doua compartimente este de aproximativ 1.300.000 m 3. Capacitatea celui de al treilea
compartiment din prima celula va fi de aproximativ 764.000 m 3.
Prin prezentul proiect se vor inchide 4 depozite necon forme. Pentru trei dintre ele, depozitarea a
fost sistata in iulie 2009 (Pascani, Harlau si Tomesti) iar al patrulea va fi operational pana la 16
iulie 2012.

19
4.5 Colectarea deseurilor
Principalele investitii cu privire la colectarea si transportul deseuril or sunt:
Investitii in sistemele de colatre selectiva a deseurilor (pubele, containere, etc.), prin
implementarea sistemului de colectare selectiva – colectarea pe cinci tipuri de fractii pentru
deseuri menajere si asimilabile: hartie/carton, plastic, metal, stic la si rezidual. De asemenea,
pentru 25% din gospodariile rurale, vor fi furnizate containere pentru compostarea in gospodarii;
Investitii in doua statii de transfer: Ruginoasa si Baltati cu rol de colectare, compactare si
transport al deseului catre fac ilitatile de la Tutora.
Investitii in sistemul de transport al deseului de la statiile de transfer catre depozit.

In tabelul de mai jos este prezentat numarul de recipienti estimat pentru colectarea deseului
menajer:
Tabel 8: Numarul necesar de recipi ent de colectare pentru deseurile menajere in judetul Iasi

20
4.6 Statii de sortare
Investitiile propuse prin proiect urmaresc indeplinirea urmatoarelor obiective:
Recuperarea/reciclarea deseurilor de ambalaje, in comformitate cu prevederile legisl atiei
nationale si internationale;
Suplimentarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor de ambalaje, prin crearea
punctelor de colectare selectiva formate din 3 pubele: hartie/carton, sticla, plastic/metal;
Reducerea cantitatii de deseu depoz itat.

In vederea indeplinirii obiectivelor mai sus mentionate, este necesara construirea unei noi
statii de sortare – in cadrul amplasamentului de la Ruginoasa, precum si extinderea celei de la
Tutora, in vederea acceptarii fluxurilor de deseuri din zonele 2 si 3.
Fractiile recuperate vor fi de tipul hartie/carton, PET -uri, alte tipuri de plastic, metale si sticla.
Hartia/cartonul, PET -urile si alte tipuri de plastice vor fi separate manual. Metalele vor fi
colectate de catre magneti, in timp ce stic la nu va necesita sortare.

4.7 Tratarea deseurilor biodegradabile
Investitiile propuse vor indeplini urmatoarele obiective:
Reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitatat, in vederea reducerii impactului
asupra mediului cauzat de depozitarea acestei fractii;
Reducerea cantitatii totale de deseu depozitat;
Minimizarea capacitatii necesare pentru tratarea levigatului si a biogazului din depozit.

In urma analizei de optiuni de sistem au rezultat urmatoarele:
1. necesitatea construirii unei statii de TMB la Tutora cu o capacitate de 95.000 t/an, in
vederea atingerii obiectivelor mai sus mentionate;
2. necesitatea finalizarii statiei de compostare de la Tutora cu o capacitate de 10.000 t/an, al
carei proiect a fost initiat de Primaria Muni cipiului Iasi.

4.8 Depozitul conform Tutora

In judetul Iasi exista un depozit conform la Tutora si este functional din 2009. Acest depozit va
deservi intregul judet. Are o capacitate proiectata de 8.176.000 m 3, in 4 celule. Depozitul va fi
functional timp de 30 de ani.
Tabel 9: Capacitatea proiectata a depozitului conform Tutora

21
Prima celula a depozitului conform Tutora este impartita in 3 compartimente, dintre care, in
prezent, doar doua compartimente au fost finalizate. Capacitatea totala a ace stor doua
compartimente este de aproximativ 1.300.000 m 3. Capacitatea compartimentului 3 a primei
celule va fi de aproximativ 764.000 m 3.
Drept urmare, prin prezentul proiect se va construi doar al treilea compartiment al primei
celule.
Al treilea com partiment de depozitare a deseurilor va fi realizat prin construirea unui dig de
inchidere in partea de nord si doua diguri de separare in partile de est si sud.
Digul de nord va avea o latime constanta de 3 m si panta de 1:3. Digurile de nord si de es t vor
avea o latime de 1,5 m si panta de 1:3. Baza compartimentului va fi modelata cu o panta de 1%
in sectiune longitudinala (de la nord spre sud) si panta de 1% in sectiune transversala de -a
lungul axului compartimentului. Astfel va fi realizat un sistem de coame, pentru a asigura
colectarea gravitationala, transportul si evacuarea levigatului catre caminele de colectare
localizate pe canalul principal de colectare a levigatului.
Baza compartimentului va fi acoperita cu straturile specifice pentru izolar ea amplasamentelor
pentru depozite de deseuri nepericuloase, in conformitate cu HG 349/2005, si anume:
Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m, inclusiv un geocompozit bentonitic cu
o permeabilitate de 1 x 10 -11 m/s, 1 cm grosime;
Strat impermeabil astificial – geomembrana din PEID;
Geotextil de protectie;
Strat de drenaj din sort de balast 16/32 – grosime de 0,5 m;
Conducte de drenaj si colectare din PEID;
Geotxtil de separatie.

Pentru colectarea levigatului se vor utiliza drenuri absorbante striate din PEID cu DN 250 mm,
perforate 2/3 din sectiune. Drenul principal de colec tare va fi realizat din conducte de PEID de
DN 315 mm, PN 10, perforat pe ¼ din sectiune si va fi amplasat pe axul compartimentului, cu o
panta de 1% dinspre nord spre sud. Evacuarea levigatului din compartiment se va realiza
gravitational catre caminele c onectate la conducta principala de transport care, de asemenea,
evacueaza din primele doua compartimente catre rezervorul tampon de levigat existent..
Vor fi prevazute canale pluviale perimetrale pentru colectarea si evacuarea apei pluviale de
pe taluz urile digurilor si de pe drumurile de acces si tehnologice. Apa pluviala va fi evacuata in
canalul amplasat la nord de amplasament.

Depozitul va fi prevazut cu:
sistem de colectare a levigatului;
sistem de colectare a gazelor de depozit;
sistem de colectare a apelor pluviale.

Inchiderea depozitului de deseuri va fi efectuata conform HG 349/2005 privind depozitarea
deseurilor, Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor si legislatia europeana pentru
inchiderea depozitelor de deseuri nepe riculoase in vigoare.

22
4.9 Informatii privind productia care se va realize si resursele folosite in scopul
producerii energiei necesare asigurarii productiei

Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite.
In acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru
tratare si depozitare.

In figura de mai jos este prezentat circuitul deseurilor in judetul Iasi:

Figura 2: Schema de management integrat al deseurilor in jud etul Iasi

23

4.10 Informatii despre materii prime, substante sau preparate
Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderea depozitelor de deseuri
urbane neconforme, va necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de
exploatare si inchidere a depozitului se vor folosi materialele existente in teren precum argila,
sol steril, pamant vegetal. Lista de materiale folosite in constructia si exploatarea obiectivelor
proiectului este prezentata in tabelele de mai jos.
La con structie si exploatare nu se vor folosi substante periculoase altele decat solutiile de
spalare/curatare a statiei de epurare a levigatului prin procedeul cu osmoza inversa,
combustibili, ulei de motor pentru functionarea vehiculelor de transport deseuri s i a utilajelor de
exploatare a depozitului. Aceste materiale, desi mentionate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin
care s -a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in
incinta depozitului sau a statiilor de t ransfer in cantitati relativ mici – nerelevante – astfel incat nu
impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de
accidente majore.
Utilajele si echipamentele cu care vor fi dotate facilitatile proiectate vor fi noi si de ultima
generatie, astfel incat eventualele descarcari accidentale de substante periculoase (ex.
motorina, ulei de motor, hipoclorit de sodiu etc.) vor fi in totalitate evitate.
Cantitatea de produse periculoase ce vor fi prezente pe amplasamentu l acestor facilitati variaza
in functie de mai multi factori: proces tehnologic, schimburi de lucru, consum de apa etc.
Acest lucru va fi asigurat si prin instruirea corespunzatoare a personalului angajat, instruiri ce
vor cadea in responsabilitatea opera torului acestor facilitati.
4.11 Informatii despre poluanti fizicisi biologici

 Poluarea fizica
Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat si
in cea de exploatare este poluarea sonora .
Nu exista poluar e prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante.
Sursele de poluare sonora sunt:
a) in faza de constructie – functionarea utilajelor de constructie si transport materiale;
b) in faza de exploatare – functionarea utilajelor de transport deseur i, utilajelor de compactare
deseuri, utilajelor de sortare si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule.
Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele
mentionate – in anumite momente – sa se realiz eze nivele semnificative de zgomot, dar acestea
nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat . (Prin ―mediu protejat‖ se intelege mediul locuit
urban sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care – in cazul de fata – se afla la minimum 1000
m distanta).
Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt:
includerea de specificatii tehnice pentru echipamentele de productie (prevederea cu
sisteme de reducere a zgomotului);
intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru;
stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile).

24
Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului sau in statiile de
transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte
industriale (65 dB(A)).
 Poluarea chimica
Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse
sunt: apa, aerul, solul.
Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si
formele de impact determinate pentru f iecare factor de mediu in parte sunt prezentate in
capitolul 4 din continutul acestui raport.

 Poluarea biologica
Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:
poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt
vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari;
poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti
in mod normal in deseuri.

Referitor la poluarea bacte riologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta –
de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural – a germenilor patogeni in masa
de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.
Factorii de me diu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi
propuse sunt: apa, aerul, solul.
Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese
aerobe si temperaturi corespunzatoare proces elor in zonele de compostare si maturare, etc.
Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt
prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.
De asemenea, in capitolul 4 sunt analizate masurile prevazu te in proiect in scopul limitarii sau
combaterii diferitelor forme de poluare.

4.12 Descrierea principalelor alternative
In aceasta sectiune, vor fi definite si examinate solutiile tehnice alternative pentru dezvoltarea
unui sistem de management integrat al deseurilor, precum si atingerea tintelor, asa cum au fost
stabilite anterior.
Intr-o prima etapa, se vor analiza optiunilor tehnice pentru componentele sistemului de
management al deseurilor.
In cea de -a doua etapa se vor evalua alternativele sistemul ui de management integrat al
deseurilor.

Prima etapa: Evaluarea optiunilor tehnice pentru componentele sistemului de management al
deseurilor, astfel:
A. Colectarea deseurilor
1. Deseuri menajere
2. Deseuri asimilabile celor menajere din comert, indus trie, institutii
3. Deseuri din ambalaje

25
4. Deseuri biodegradabile
5. Deseuri voluminoase
6. Deseuri din parcuri si gradini
7. Deseuri din piete
8. Deseuri stradale
9. Namoluri de la statiile de epurare
10. Deseuri periculoase din deseuri menajere
11. Deseuri din constructii si demolari
12. Alte fluxuri de deseuri

B. Transportul si transferul deseurilor
C. Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje
D. Tratarea deseurilor biodegradabile
E. Depozitarea deseurilor
F. Inchiderea depozitel or de deseuri neconforme

sunt descrise si analizate din punct de vedere al :
– Tintelor generale (nationale, regionale, judetene)
– Obiectivelor specifice
– Justificarii necesitatii masurilor propuse.

In figura urmatoare se prezinta metodologia impr euna cu criteriile de evaluare folosite in
aceasta prima etapa pentru analiza de optiuni.

26

Schema 3: Schema logica a analizei optiunilor
A doua etapa: Evaluarea alternativelor sistemului de management al deseurilor.

27
5. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRO DUCTIE

5.1 Statii de transfer
Statiile de transfer pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al
deseurilor, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare a deseurilor menajere
si asimilabile si locatia fina la pentru depozitarea deseurilor.

Daca dimensiunile locatiei precum si serviciile oferite variaza intr -o mare masura in cazul
statiilor de transfer, in practica servesc aceluiasi scop de baza — compactarea deseurilor
colectate si transportate pe distan te relativ scurte de autospecialele cu volum mic si mediu in
vederea incarcarii in vehicule de mare volum. De asemenea, gradul de compactare al deseurilor
pentru transport creste la transportul lung curier fata de cel scurt curier (de colectare), rezultand
astfel o incarcare masica mai mare. Astfel creste eficienta economica a transportului deseurilor
catre locatiile de depozitare sau tratare aflate la mare distanta.

Cea mai simpla forma de statie de transfer este o locatie cu zona desemnata pentru rece ptie
unde camioanele pentru colectarea deseurilor isi descarca incarcaturile. Adesea, deseurile sunt
compactate, apoi sunt incarcate in vehicule mai mari (de obicei remorci de transfer) pentru
transporturi grele catre locatia finala de depozitare, de obice i un depozit ecologic, o statie de
sortare deseuri sau o statie de prelucrare deseuri organice (statie de compostare).
Intr-o statie de transfer nu se depoziteaza deseurile pe termen lung, compactarea si incarcarea
deseurilor in camioanele mari de transpo rt lung curier fiind realizata de obicei in cateva ore
dupa descarcare.

Motivul principal pentru a utiliza o statie de transfer este reducerea costurilor de transport a
deseurilor catre locatiile de depozitare. Compactarea incarcaturilor mici din camio anele de
colectare a deseurilor pentru a le transfera in unele mai mari pentru transportul la distante mari
reduce costurile deoarece echipele pierd mai putin timp cu deplasarea la si de la locatiile de
depozitare, colectand astfel mai multe deseuri. De as emenea, astfel se reduc atat consumurile
de combustibil cat si costurile de intretinere pentru flota de autovehicule, traficul se
descongestioneaza si emisiile poluante se reduc.

In plus, o statie de transfer ofera:
Oportunitatea de a tria deseurile inainte de a fi prelucrate sau depozitate;
Flexibilitate in selectarea optiunilor privind depozitarea deseurilor;
oportunitatea de a servi ca locatie la indemana publicului larg pentru categoriile de deseuri
ce nu sunt cuprinse in schema generala de management (agabaritice, din debarasari de spatii,
etc.).
La statiile de transfer, pe langa activitatile de pregatire a deseului pentru transport la depozitul
ecologic, lucratorii realizeaza si trierea primara a deseurilor prin identificarea acelor cat egorii
care nu se incadreaza in filierele de selectare, compostare sau depunere directa, de exemplu
deseuri sau materii periculoase, anvelope, baterii auto sau substante cu potential infectios.
Eliminarea deseurilor necorespunzatoare se face mai eficient l a statiile de transfer decat la
locatia depozitului ecologic.

 Structura statiilor de transfer
Structura amplasamentului trebuie sa ia in calcul utilizarea vehiculelor de transport folosite
pentru colectare, utilizarea vehiculelor de transport lung curie r si vehiculele persoanelor sau
institutiilor ce aduc direct deseurile la statia de transfer precum si tehnologia utilizata pentru a

28
descarca, a manipula, a compacta si a transfera deseurile. Statia de transfer trebuie sa ofere
angajatilor si publicului si guranta si trebuie sa protejeze mediul, protejand astfel sanatatea
comunitatii.
Planurile locatiilor includ urmatoarele amenajari si dotari principale:
Intrari si iesiri. Includ benzi pentru accelerare / franare pe drumurile publice si puncte de
acces pentru deseurile care sosesc si pleaca la / de la statia de transfer. Unele locatii sunt
prevazute cu acces separat pentru vizitatori si angajati astfel incat vehiculele acestora sa nu
blocheze benzile destinate camioanelor.
Zone pentru camioanele aflat e in asteptare. Se pot forma cozi in zona cantarelor la
intrare, zona de descarcare si zona cantarelor la iesire. Spatiul pentru camioanele aflate in
asteptare trebuie delimitat clar, iar cozile nu trebuie sa se intinda pana in intersectii.
Locatia cant arului. Aici sunt cantarite incarcaturile care intra si ies si tot aici sunt colectate
taxele (daca este cazul).
Zona principala de transfer. Cea mai mare parte a activitatii a unei statii de transfer are
loc in cladirea principala de transfer. Aici, ca mioanele isi descarca incarcatura intr -o palnie cu
rol de buncar ce se afla la capatul unei rampe de acces ce asigura o inaltime suficienta pentru
alimentarea prin cadere a capului de presare. Cele mai moderne statii de transfer contin cladiri
protejate. U nele tipuri mai mici sunt partial inchise (de exemplu o cladire cu trei pereti) sau doar
partial acoperite (de exemplu o cladire cu acoperis, dar fara pereti laterali). Cladirile pot fi
inconjurate de garduri pentru limitarea accesului si pentru ingradirea deseurilor.
Sistemul de compactare. Este reprezentat de un cap fix de presare a deseurilor in
containerele metalice cu care se va face transportul lung curier al deseurilor. Capul fix de
presare este prevazut cu sistem de impingere cu actionare hidraul ica cu inaintare lenta si
revenire rapida, pompa hidraulica, rezervor de ulei hidraulic, instalatie de alimentare de forta si
panou de comanda si automatizare.
Containerele de transport. Sunt containere metalice cu capacitati intre 24 si 32 m 3
realizate din tabla tratata pentru lucrul in medii dificile. Au o structura de rezistenta ce permite
compactarea deseului in interiorul acestora. Sunt prevazute cu elemente interioare de dirijare a
deseului in procesul de umplere cu compactare si au forma usor coni ca pentru a facilita
descarcarea prin rasturnare. Sunt prevazute cu urechi de andocare la capul fix de presare, sibar
de separare a volumului de deseu compactat de capul de alimentare si sistem de agatare
specific masinilor port -container. Au de asemenea u sa de descarcare cu pivotare in sus cu
actionare hidraulica.
Sistemul de siftare. Asigura schimbarea (siftarea) containerelor la atingerea gradului de
umplere/compactare specific. Sistemul asigura toate operatiunile in mod automat:
decupleaza container ul plin prin inchiderea sibarului de separare, deplaseaza containerul plin in
lateral prin culisare pe un carucior cu deplasare pe sine, pozitioneaza un container gol in dreptul
capului de presare, cupleaza containerul gol la capul de presare, deschide sib arul de separare
si comanda inceperea procesului de umplere/compactare.
Zona de asteptare. Pentru verificarea incarcaturilor care intra si pentru blocarea
incarcaturilor necorespunzatoare sau a materiilor care urmeaza a fi scoase din circuitul de
procesre in statia de transfer.
Zone tampon. Spatiu deschis, teren, copaci, berme si pereti care reduc impactul asupra
comunitatii
.
Echipamentul de transport de la punctul de transfer la zona depozitului ecologic are o
capacitate medie de 15 to si un volum de incarcare de aproximativ 20 m 3. Pe masura ce se va
impune schimbarea p arcului auto de vehicule de transport lung curier, daca situatia drumurilor
va permite, se va trece la sarcini utile nominale mai mari, de pana la 30 de to.

29
Zona locatiei va fi inconjurata de un gard de sarma inalt de 3 m pentru a tine la distanta intrus ii si
animalele si pentru a tine in interiorul statiei deseurile in cazul in care acestea sunt accidental
imprastiate de vant. Se va lua in considerare posibilitatea de a planta copaci pentru a ajunge la o
izolare vizuala si fonica naturala a activitatii d e administrare a deseurilor.
5.2 Statii de sortare
Statiile de sortare pentru deseuri joaca un rol important in sistemul general de management al
deseurilor pentru comunitati, servind drept legatura intre programul comunitar de colectare
selectiva a deseur ilor urbane si reciclatorii fractiilor selectate.
Cu toate ca dimensiunile locatiei si tehnologiile utilizate variaza intr -o mare masura in cazul
statiilor de sortare, in practica acestea realizeaza aceleasi functii de baza :
preluarea deseului colecta t selectiv pentru reciclare;
selectarea deseurilor neadecvate de tip grosier inainte de prelucrarea de sortare;
sortarea deseului reciclabil pe categorii si calitati de materii si materiale;
colectarea refuzului de sortare;
prelucrarea pentru t ransport a fractiilor selectate si a refuzurilor;
stocarea temporara a fractiilor selectate si a refuzurilor.

Structura statiei de sortare trebuie sa ia in calcul tipul de vehicule si tehnologia utilizata pentru a
prelucra si transfera deseurile, treb uie sa ofere angajatilor si publicului siguranta si trebuie sa
protejeze mediul, protejand astfel sanatatea comunitatii.
5.3 Statia de sortare Ruginoasa

Investitiile propuse prin prezentul proiect urmaresc realizarea urmatoarelor obiective:
-Recuperarea / reciclarea deseurilor de ambalaje, in conformitate cu dispozitiile de drept intern
si international;

-Completarea sistemului de colectare selectiva a deseurilor reciclabile, prin crearea de puncte
de colectare selectiva pe trei pubele: hartie/carton, sticla, plastic/metal;
Reducerea cantitatii de deseu depozitat.
Fluxul tehnologic aferent statiei de sortare este urmatorul:
deseurile din zona 1 sunt aduse cu autospecialele de colectare si sunt descarcate pe o
platforma betonata de receptie;
dese urile se incarca prin impingere cu un utilaj de tip mini -tractor cu lama in cuva de
alimentare;
deseurile trec prin desfacatorul de saci unde se face spargerea sacilor si afanarea deseului,
dupa care sunt descarcate (cad printr -un jgheab) pe banda de so rtare;
la inceputul benzii de sortare se afla un sistem de deferare magnetica sau electromagnetica
cu banda si un container de colectare;
pe banda de sortare se face selectarea manuala de catre operatori a diferitelor fractii
reciclabile (PET, hartie , carton, sticla, plastic, lemn si/sau compozite) care vor fi depozitate in
containerele asezate sub estacada benzii de selectare; deseurile sunt aruncate de personalul
de deservire, pe categorii, in ghenele cu palnie ce se afla in dreptul fiecarui post de lucru;
fiecare ghena debusaza intr -un container prevazut cu roti;

30
la baza liniei de sortare, se va instala un sistem de separare a materialelor neferoase, de tip
gravitational, cu curent Eddy;
banda de sortare va deversa refuzul de sortare intr -o ghena ce alimenteaza un buncar de
refuz;
refuzul va fi preluat de o banda elevatoare din buncarul de refuz si va fi deversat in sistemul
de compactare ce alimenteaza containerele speciale de transport la depozitarea finala.
dupa realizarea balotilor, acestea se depun pe categorii in zonele special desemnate ale
rampei de incarcare material selectat; manipularea deseurilor selectate se face manual de la
linia de sortare la presa de balotare; descarcarea containerelor cu fractii sortate in presa de
compactare se face automat de catre sistemele speciale ale sistemului de p resare -balotare;
transportul balotilor se realizeaza cu masini speciale de manipulare de tip motostivuitor cu brate
apucatoare.

Schema 4: Fluxul tehnologic in statia de sortare Ruginoasa

5.4 Statia de sortare Tutora

Statia de sortare existenta cons ta dintr -o cladire principala cu o suprafata de 0,38 ha si o
capacitate de 29.000 t/an , unde se gasesc urmatoarele facilitati:
– Zona receptie deseuri;
– Banda transportoare ce alimenteaza ciurul rotativ, separatorul de metale si cele 2 linii de
sortare de la nivelul superior;
– Incapere situata la nivel superior unde are loc sortarea deseurilor reciclabile, cu spatii de
depozitare temporare la nivelul inferior;
– Banda transportoare ce alimenteaza utilajul de balotare a deseurilor reciclabile separate;

31
– Linia de sortare a materialului organic, linia de sortare a deseului din ambalaje si alte
echipamente aditionale, zona de incarcare, incaperi de lucru, birouri, vestiare. Statia de sortare
existenta are 2 linii de sortare cu, in doua schimburi.

Stati a de sortare proiectata va fi amplasata in apropierea statiei existente cu acces de pe o
platforma de acces comuna si va avea o capacitate de 11.000 tone/an . Suprafata ocupata de
aceasta statie este de aprox 0,59 ha si va include:
– hala de sortare cu zon a de receptie, sortare -balotare si livrare;
– zona de depozitare temporara deseuri voluminoase;
– rampa de descarcare sticla colectata selectiv;
– zona de stationare temporara containere pentru transport lung -curier;

– platforme de acces utilaje si a utocamioane.
Capacitatea totala de sortare in cadrul CMD Tutora va fi de 49.100 tone/an , inclusiv deseurile
voluminoase si sticla.
Fractiile recuperate vor fi: hartie/carton, plastic, metale feroase, lemn si sticla. Toate fractiile, cu
exceptia metalelor , vor fi colectate manual, in timp ce metalele vor fi colectate cu ajutorul
magnetilor. Procesul de sortare va genera refuz, in special organic, precum si parti de
reciclabile care nu au putut fi recuperate.

Functiile principale ale statiei de sortare su nt:
Preia deseurile colectate selectiv in vederea reciclarii („fractia uscata‖);
Selecteaza deseurile necorespunzatoare in stare bruta, inainte deprocesul de sortare;
Sorteaza deseurile reciclabile pe categorii si aspecte si calitatea materialelor;
Colectea za refuzul de la sortare;
Transportul fractiilor sortate si a refuzului;
Depozitare temporara a deseului selectat si a refuzului.

Statia de sortare Tutora are un nivel mediu de mecanizare, unde incarcarea, transportul,
sortarea si procesarea fractiil or selectate se realizeaza partial mecanic, partial manual:
o Incarcarea liniei de sortare se realizeaza automat, cu instrumente automatizate (buncar de
alimentare, banda transportoare, prelucrare mecanica a deseurilor granulometrice);
o Sortarea manuala a hartiei, cartonului, PET -ului, plasticului, sticeli si lemnului;
o Separarea metalelor feroase si neferoase se realizeaza automat (transportor magnetic sau
electro -magnetic pentru selectarea metalelor cu descarcare directa in container, agregat pentru
separea automata cu curent Eddy sau jet de curent comprimat);
o Transportul fractiei sortate catre instalatia de balotare se realizeaza manual in containere
impinse de oameni;
o Toate fractiile sunt balotate prin utilizarea unei masini semi -automate pent ru balotare
(incarcare manuala si descarcare automata), balotii sunt legati si se utilizeaza masini de
prelucrare primara a unor fractii (masina de perforat PET -uri, masina de tocat sticla, etc.);
o Refuzul de la sortare este incarcat in containere si tra nsportat catre depozit.

32

Fluxul tehnologic este urmatorul:
– Deseul este adus de camioane de colectare si apoi este descarcat pe o platforma de beton;
– Apoi, are loc indepartarea materialelor care pot afecta functionarea liniei de sortare; refuzul va
fi depozitat in containerele care sunt amplasate la limita zonei de manevre aferenta platformei
de descarcare;
– Deseul ramas dupa prima selectie este incarcat in buncarul de alimentare prin impingere cu un
mini-tractor cu lama;

Banda transportoare a sta tiei de sortare este alimentata cu un sistem de tip buncar;
– Banda transportoare este prevazuta cu praguri, care asigura preluarea deseurilor de la cota –
1.5 a arboreului de incarcare si le descarca la cota 5.0 in utilajul pentru deschiderea sacilor;
– Statia va fi prevazuta cu o noua linie de sortare: sortarea manuala a diferitelor fractii reciclabile
se realizeaza de catre operatori; fractia va fi depozitata in containere amplasate sub linia de
sortare;
– Dupa sortare, deseul este transportat pe categ orii la presa balotoare unde se realizeaza balotii
din materiale reciclabile pentru transpotarea catre reciclatori;
– Linia de sortare descarca refuzul de la sortare intr -un buncar pentru refuz;

Fluxul tehnologic din statia de sortare este prezentat in figura de mai jos:

Schema 5: Fluxul tehnologic in statia de sortare Tutora

33
 Facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile

Statia TMB va fi integrata in facilitatea existenta si va include:
Treapta de tratare mecanica;
Tratare biologica: des compunere aeroba;
Platforma de maturare pentru continuarea biodegradarii.

Tratarea mecano -biologica a deseului municipal rezidual (DMR) consta din doua faze
principale:
Pre-tratare mecanica;
Treapta biologica de stabilizare a materialului biodeg radabil.
A. Tratarea mecanica

Aceasta etapa va avea urmatorul program de lucru: 5 zile/saptamana, 16 ore/zi.
Fluxul tehnologic este urmatorul:
Cantarirea vehicolelor de colectare a refuzului la platforma cantar de la intrarea in facilitate;
Desca rcarea deseului municipal rezidual intr -o zona de depozitare temporara de
aproximativ 1.000 m 2;
Pregatirea deseului (suprafata de aproximativ 2.000 m 2) alcatuita din doua linii, fiecare
dintre ele alcatuita din:
Separarea manuala a deseului voluminos ;
Deschizator de saci;
Reducerea dimensiunilor prin utilizarea unui tocator;
Separarea deseului cu ajutorulunui ciur rotativ cu ochiuri de 75 mm;
Separarea metalului.

Din hala de tratare mecanica refuzul de ciur este transportat catre depoz it, iar materialul
biodegradabil rezultat catre banda de incarcare in transee.
Suprafata totala a halei este de aproximativ 2.100 m 2.

B. Tratarea biologica

In statia de tratare mecano -biologica Tutora, are loc un proces aerob in doua etape:
Prima e tapa – descompunere aerobica intensiva intr -o hala inchisa, utilizand un sistem de
tip transee;
A doua etapa – maturarea are loc intr -o hala din hotel.

Prima etapa – descompunere aeroba – intrare 76.000 t/an ~ 150.000 m 3/an 
Va avea loc intr -o hala in chisa. Procesul este o descompunere intensiva partii biodegradabile
din deseul rezidual, pre -tratat in partea mecanica a statiei.
Avand in vedere ca inputul este mare (76.000 t/an) este necesara utilizarea unei tehnici de
descompunere care minimizeaza sup rafata necesara halei inchise.
Latimea deschiderii transeului – 5 m;

34
Latimea peretului transeului – 0,3 m;
Inaltimea totala a transeului – 3 m;
Inaltimea deseului in transeu – 2,7 m;
Volumul de deseu/metru – 13,5 m 3/m.

Unitatea de masa a deseului este considerata a fi 0,5 t/m 3. In consecinta, 76.000 t/an
reprezinta aproximativ 150.000 m 3/an sau 410 m 3/zi (descompunerea are loc 7 zile/saptamana,
24 h/zi).
Considerand 28 zile pentru prima etapa de descompunere, lungimea totala a transeelor va fi de
850 m. Lungimea uzuala pentru transee este 30 -50 m, deci luand media de 40 m, se vor
construi 21 de transee, in 3 grupuri a cate 7 transee fiecare.
Aerarea intensiva va fi efectuata de:
– Utilaj pentru intoarecerea deseului in transeu – o data la 2 zile;
– Pardoseala prevazut a cu orificii.

Alimentarea transeelor se realizeaza cu ajutorul unei benzi transportoare.
Hala inchisa va avea o suprafata de 7.500 m 2, filtrarea aerului se realizeaza cu ajutorul unui
biofiltru, care derserveste, de asemenea, si hala pentru tratare m ecanica.
Reducerea masei in timpul primei etape este de aprox. 30%, reprezentand un total de
aproximativ 53.200 t/an, sau, la o unitate de masa de 0,55 t/m 3, 95.000 m 3 de deseu partial
stabilizat care va merge la etapa de maturare
.
A doua etapa – maturare – intrare 53.200 t/an ~ 95.000 m 3/an
Din prima etapa de descompunere, deseul partial stabilizat este transportat catre o zona de
receptie, cu o suprafata de 250 m 2.
De aici, cu ajutorul a 2 incarcatoare frontale (alternativ) se formeaza gramezile. Gramezile vor
avea o inaltime minima de 2 m si o latime de 5 m. In vederea reducerii perioadei de maturare la
6 saptamani, aerarea se va realiza cu ajutorul unei masini speciale care va intoarce gramezile,
o data la 5 zile.
Suprafata totala necesara p entru faza de maturare este determinata de urmatorii parametri:
– Volumul de deseu stabilizat per metru – 6,2 m 3/m;
– Lungimea necesara pentru o perioada de maturare de 6 aptamani – 1.760 m;
– Inaltimea gramezii – 5 m; distanta intre gramezi – 5,5 m;
– Suprafata totala necesara = 5,5 m * 1.760 m ~ 9.700 m 2;
– Lungimea gramezii ~ 40 m; numarul total de gramezi ~ 44.

Deci, suprafata totala efectiva a zonei de maturare (constructie din otel) va fi de 10.000 m 2
inclusiv zona de receptie din etapa de d escompunere.
In urma acestei etape se va realiza o reducere a masei de aprox. 5%, care va conduce la o
cantitate de 50.540 t/an, transportata catre depozit.

35

Schema 6 : Fluxul tehnologic in cadrul statiei TMB Tutora

36
6. VALORILE LIMITA ALE PARAMETRI LOR RELEVANTI ATINSI PRIN
TEHNICILE PROPUSE SI PRIN CELE MAI BUNE TEHNICI
DISPONIBILE

6.1 Cele Mai Bune Tehnici Disponibile (BAT) pentru tratarea industriala a
deseurilo r

Cele mai bune tehnici disponibile
In documentele de referinta, CELE MAI BUNE TEHNICI DISPONIBILE sunt descrise pe
categorii, cat si in functie de natura, amploarea si complexitatea instalatiilor. Pe domenii,
activitatile care compun generic procesarea industriala a deseurilor, se apreciaza ca sunt BAT,
atunci cand:
A. In domeniul managem entului de mediu:
Este implementat Sistemul Managementului de Mediu, sau sunt indeplinite circumstantele
de implementare a lui in viitorul apropiat;
Exista siguranta unor prevederi in SMM suficient de detaliate;
Exista proceduri adecvate de gospodarire si mentenanta , programe adecvate de pregatire a
personalului, pentru prevenirea aparitiei unor situatii de risc de mediu;
Exista suficient personal disponibil, cu pregatire profesionala adecvata;
Exista suficiente cunostinte tehnice despre deseuri

B. In domeniu l managementului utilitatilor si a materiilor prime
Asigura o defalcare a consumului si generarii de energie (inclusiv export) de tipul de sursa
(de exemplu, electricitate, gaz, lichid combustibilii conventionali, solizi combustibilii
conventionali si d eseuri)
Asigura o crestere continua a eficientei energetice a instalatiei
Efectueaza o analiza comparativa interna (de exemplu, pe o baza anuala) a consumului de
materii prime
Identifica optiunile pentru utilizarea deseurilor ca materie prima pent ru tratarea altor
deseuri. In cazul in care deseurile sunt folosite pentru a trata alte deseuri,

atunci este necesar un sistem care sa garanteze cantitatea de desuri ca fiind dispinibila . Daca
acest lucru nu poate fi garantat, un tratament secundar sau alte materii prime trebuie introduse
pentru a evita orice asteptare in plus a tratarii deseurilor.
C. In domeniul stocarii si procesarii:
Aplicarea tehnologiei descrise in capitolul destinat depozitarii;
Separarea fractiei lichide decantate si stocarea utilizand materiale impermeabile si
rezistente;
Aplicarea masurilor de evitare a problemelor asociabile stocarii/acumularii deseurilo r;
Aplicarea tehnologiilor referitoare la procesarea deseurilor;
Asigurarea faptului ca umidificarea/mixarea deseurilor se face in spatii speciale cu aceasta
destinatie, prevazute cu instalatii de aerisire/exhaustare, de catre personal calificat;

D. Tratamente pentru emisiile in aer
Pentru a preveni sau a controla emisiile de praf in principal, mirosuri si COV si unii compusi
anorganici, BAT trebuie sa:
interzica containerele sa fie deschise la fel si autocamioanele si gropile de gunoi

37
sa uti lizeze un sistem inchis cu extractie, sau in depresie, la o instalatie adecvate de
reducere. Aceasta tehnica are relevanta in special la procesele care implica transferul de
volatile lichide, inclusiv in timpul de incarcare/descarcare a containerelor.
sa aplice un sistem de extractie de dimensiuni adecvate care sa acopere containerele de
exploatare, zonele de pretratare, rezervoare de stocare, rezervoare de amestecare/reactie si
zonele de filtrare, sau sa aiba un sistem separat pentru a trata gazele din rezervoarele specifice
(de exemplu, filtre de carbon din rezervoarele de exploatatie care contin deseuri contaminate cu
solventi)
sa opereze si sa mentina in mod corect echipamentul de imprastiere, inclusiv manipularea
si tratarea/eliminarea a materialelor uzate
au un sistem de curatare, pentru gazele anorganice emanate de la acesle unitati
operationale care au un punct de desca rcare pentru emisiile de proces. Instalarea unei instalatii
de curatare secundare pentru pretratare in cazul in care descarcarea este incompatibila, sau
este prea concentrata pentru instalatia principala de curatare.
sa aiba detectoare de scurgere si pr oceduri de reparare rapida a) manipularea unui numar
mare componente de conducte si depozitare b) compusi care pot curge usor si ar crea o
problema de mediu (de exemplu, emisiile usor dispersabile, contaminarea solului) Acesta poate
fi vazut ca un element al SMM.

Pentru sarcini scazute ale COV, pot ajunge pana la cota 50 prin utilizarea unei combinatii de
prevenire si/sau tehnici de reducere. Tehnicile mentionate mai sus in BAT la sectiunea ―emisii
de aer‖ (BAT numere 35 – 41) de asemenea contribuie la realizarea a cestor valori.
E. Tratamente biologice BAT trebuie sa:
utilizeze tehnici de depozitare si de manipulare in sistemele biologice;
regleze tipurile de deseuri admisibile si sa separe in functie de tipul de proces efectuat,
precum si reducerea tehnica a plicabila (de exemplu, in functie de continutul de componente
nonbiodegradable)
utilizeze tehnici adecvate de reducere a emisiilor atunci cand se aplica fermentarea
anaeroba
reduca emisiile atmosferice ale gazelor de evacuare in cazul utilizarii de b iogaz pe post de
combustibil prin restrictionarea emisiilor de praf, NOx, SOx, CO, H2S si COV, utilizand o
combinatie corespunzatoare a tehnicilor
imbunatateasca tratamentele mecanico -biologice
reduca emisiile provenite de la tratamente mecanico -biologice

6.2 Compararea tehnicilor BAT cu cele cuprinse in proiectul evaluat

Comparand tehnicile prevazute/recomandate de BAT, cu cele cuprinse in proiectul evaluat,
contatam urmatoarele:
Sunt respectate/atinse tehnicile Bat in ceea ce priveste:
Manage mentul de mediu pe intreg proiectul;
Managementul utilitatilor si materiilor prime;
Stocarea si procesarea deseurilor;
Tratamentele biologice a deseurilor.
Sunt respectate/atinse tehnicile privind emisiile in aer, in sensul ca:
Aerul incarca t cu componenti urat mirositori, in procesele tehnologice de sortare si tratare
mecano -biologica a deseurilor, este colectat cu instalatii de exhaustare;
Inaintea eliberarii in atmosfera, emisiile de la Statia de sortare si Statia de tratare mecano –
biologica sunt deodorizate prin filtrare bioactiva;

38
 Gazele emise la instalatia de ardere a gazului de depozit sunt dispersate printr -un cos
de dispersie de inaltime adecvata pentru asigurarea protectiei zonelor limitrofe
amplasamentului depozitului.

7. DESEURI

7.1 Centrul de management al deseurilor Tutora

 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada de executie
In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi
periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand
deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:
deseuri din con structii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod
17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod
17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale
de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17
09);
uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele
de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;
anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase,
cod 16 01 07) di n activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.
De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la
bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20
03 04 ), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).

In perioada de exploatare
Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri:
deseuri menajere sau asimilabile acestora;
deseuri de tip stradal;
deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea
tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin ha rtie, sticla, plastic, resturi
alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.
Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor
verzi si a zonei de compostare si sortare deseuri. Ace ste deseuri sunt de asemenea
nepericuloase.
Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de
compostare, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare.
Deseurile de la zona de la spalarea platform elor din zona de interventii utilaje vor fi:
namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate
tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol
(deseuri periculoase codificate 13 05 02);

39
emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa de
spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje neetanse
(deseuri periculoase codificate 13 05 07);

Deseur ile din zona de tratare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite
din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul
brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de
depozitare.
Atelierele de intretinere – reparatii vor produce deseuri specifice acestor tipuri de activitati, si
anume:
deseuri metalice feroase si neferoase (deseuri nepericuloase, cod 17 04 07)
uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere (deseuri periculoase, cod 13 02)
lavete imbibate cu produs petrolier (deseuri periculoase, cod 15 02 02)
baterii uzate (deseuri periculoase, cod 16 06 01)
anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03)
filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07)
ambalaje de la piesele de schimb (deseuri nepericuloase, cod 15 01 06)
Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat va fi preluat de catre o
companie specializata, in vederea tratarii si eliminarii definitive. Din activitatea statiei de epurare
ape uzate menajere va rezulta namol de epurare excedentar care va fi deshidratat mecanic
pana la umiditatea de 65%. Datorita regimului de functionare in conditii de aerare prelungita,
cantitatea de namol excedentar va fi mica, in componenta acestuia predominand materialul
colectat in treapta mecanica.
Din activitatea statiei de epurare a levig atului, concentratul rezultat va fi preluat de catre o
companie specializata, in vederea tratarii si eliminarii definitive. Din activitatea statiei de epurare
ape uzate menajere va rezulta namol de epurare excedentar care va fi deshidratat mecanic
pana la umiditatea de 65%. Datorita regimului de functionare in conditii de aerare prelungita,
cantitatea de namol excedentar va fi mica, in componenta acestuia predominand materialul
colectat in treapta mecanica.

7.2 Statiile de sortare si transfer

 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada de executie
In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi
periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand
deseuri le, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si
pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:
deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod
17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod
17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materia le izolante

(cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri
nespecificate (cod 17 09);
uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele
de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;
anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase,
cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.

40
De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase : deseuri biodegradabile de la
bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20
03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).
In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pent ru depozitarea deseurilor
rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

In perioada de exploatare
Activitatea desfasurata in cadrul statiilor de sortare si transfer este la randul ei generatoare de
deseuri:
deseuri menajere sau asimilabile acestora;
deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea
tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, rest uri
alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.
Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si
anume:
namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoas e codificate 13
05 02).
Modul de gospodarire a deseurilor

In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor
rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.
Cantitatile de des euri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative.
Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu -se pe
cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.
Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:
deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de
lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul
deseurilo r municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;
produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati specializate.

7.3 Inchiderea depozitelor neconforme

 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada exe cutiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod
uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care
se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa n r. 2 din HG
856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile,
inclusiv deseurile periculoase:
deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod
17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod
17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materia le izolante (cod 17 06), materiale
de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17
09);
uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele
de transport; deseuri pe riculoase, cod 13 02;
anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase,
cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.

41

Din lucrarile de intretinere in faza de post -inchidere ar put ea rezulta unele deseuri de materiale
de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati nesemnifivative.
Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau
periculoase in cantitati mici.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii
special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate
incheiate cu societati de profil.
Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post -inchidere se va face de catre
personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis

8. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR DE MEDIU SI
MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

8.1 Apa

Apele de suprafata
In ba zinul hidrografic Prut pe teritoriul judetului Iasi, din lungimea totala a cursurilor de apa de
suprafata un procent de 37.5% se incadreaza in clasa a III a de calitate, iar 13.5% in clasa a IV –
a de calitate.
Principalele surse de poluare sunt date de efl uentii statiilor de epurare neretehnologizate ale
localitatilor riverane urbane sau rurale, lipsa retelelor de canalizare si a statiilor de epurare in
cele mai multe zone rurale ale judetului.

Tabel 1: Repartitia sectiunilor de monitorizare, pe clase de c alitate pentru anul 2009

Tabel 11: Repartitia lungimilor de rau pe clase de calitate, in functie de starea ecologica –
indicatori fizico -chimici, pentru anul 2009

42
Tabel 12: Repartitia lungimilor de rau pe clase de calitate, in functie de starea eco logica –
indicatori fizico -chimici, pentru anul 2009

Apa subterana
Calitatea apei freatice ramane in continuare majoritar necorespunzatoare, procentul
nepotabilitatii ramane peste 80% din totalul forajelor monitorizate.Cauzele probabile pentru care
in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate in scopuri
potabile sunt date de poluarea apelor de suprafata, acumularea in timp a ingrasamintele
chimice, etc.
Sunt necesare masuri de realibitare si modernizare a statii lor de epurare ape uzate, infiintarea
de retele de canalizare si statii de epurare in localitati cu peste 2000 locuitori echivalenti,
realizarea in termen a masurilor din planurile de etapizare /conformare,implicarea autoritatilor
locale in atragerea fondu rilor europene pentru investitii de apa/canal si epurare, indepartarea
surselor de poluare locale.

8.1.1 Centrul de management al deseurilor Tutora

Amplasamentul studiat se afla situat in imediata vecinatate a raului Jijia, pe malul stang al
acestu ia, dupa digul de protectie. In partea de nord a amplasamentului se afla drumul judetean
249E, care face legatura intre Iasi si Tutora, via Holboca. Acest drum pietruit este in rambleu cu
inaltimea de 2 – 3 m fata de suprafetele invecinate de cota medie 36 mdMN.
Hidrografia si hidrogeologia din zona amplasamentului este influentata de raurile Jijia si Prut, in
interfluviul carora se afla. Nivelul apei freatice, oscileaza dependent de cotele raului Jijia,
precum si de regimul pluvial local la adancimi de cc a 3 ÷ 5 m

 Alimentarea cu apa

Pentru alimentarea cu apa se va construi o gospodarie de apa ce va fi alimentata prin
bransament la conducta de aductiune aflata in imediata vecinatate a amplasamentului. Acest
bransament va asigura necesarul de apa pentru consumul menajer si tehnologic.
Alimentarea cu apa pentru asigurarea consumurilor se va face la urmatoarele obiective:
pavilionul administrativ – pentru asigurarea apei reci si prepararea apei calde de consum;
cabina cantar
zona de interventii utilaje – lavoar;
zona spalare utilaje;
zona de receptie, sortare si expeditie deseu reciclabil;
zona de tratare m ecano -biologica a deseului biodegradabil;
statia de epurare ape uzate menajere – apa tehnologica;
statia de epurare a levigatului.

43
Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologica si pentru consum
igienico – sanitar.
Pentru c alculul necesarului de apa menajera s -a considerat un numar de maximum 119
persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478 -90 de 50 l/om/zi,
rezultand astfel un debit zilnic mediu de 7,07 m 3/zi.
Pentru consumul tehnologic de apa, cons tituit din spalare pardoseli hale, spalare roti
autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00
l/s. S -a estimat un necesar de 3 m 3/zi.
Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 10,07 m 3/zi si un debit
maxim zilnic de 12,20 m 3/zi.

 Managementul apelor uzate

In urma activitatilor de prelucrare si eliminare finala a deseurilor menajere, pe amplasament vor
rezulta mai multe categorii de ape uzate:
Levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat la baza celulei de depozitare (format
din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin deseuri);
Ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative si cu
folosinte similare;
Ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice;
Ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor.

Apa pluviala provenita de pe suprafata primei celule va fi colectata prin 3 sisteme:
colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului eferent celulei de
depozit se face prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza acestuia;
colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit,
reprezentand apa potential contaminat a (levigat) se face prin intermediul stratuluide drenaj si a
conductelor de drenaj;
colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit.

Conditii de evacuare in emisar

Pentru efluentul epurat, indicatorii de cali tate trebuie sa se incadreze in limitele impuse de A.N.
Apele Romane si prevederilor normativului NTPA 001 -2002, si anume:
– 60 mg/l – Materii in suspensie (MSS)
– 25 mg/l – Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO 5).
– 15 mg/l – Azot total (Nt)
– 2,0 mg/l – Fosfor total (Pt)
– 125 mg/l – Consum chimic de oxigen -metoda cu dicromat de potasiu (CCOCr)
– 20 mg/l – Materii extractibile cu solventi organici
– 6,5-8 – Unitati pH

a) Levigatul
Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul g enerat de depozitul de deseuri este
considerat cel mai nociv pentru protectia mediului. Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata

44
foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de cantitatea, natura si
vechimea deseurilor pre cum si de cantitatea de apa care le traverseaza.
Compozitia tipica a levigatelor din depozitele aflate in diferite faza de descompunere este
prezentata in tabelul urmator:
Colectarea levigatului se va face prin:
conducte de drenaj apa meteorica drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit,
reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si
a conductelor de drenaj;
colectoare de canalizare a levigatulu i depozit catre facilitate de epurare.

Levigatul este transportat prin intermediul sistemelor enumerate mai sus si in cele din urma,
deversat in cadrul bazinului de retentie.
Levigatul va fi colectat prin intermediul conductelor perforate de drenaj (PEI D PN 10 De
250mm) si a conductei colectoare (PEID PN 10 De 315mm), intr -un bazin de retentie levigat cu
un volum de 200 mc. Apoi va trece prin unitatea de prefiltrare de unde ajunge in unitatea de
osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filt re. Unitatea de osmoza inversa include
2 linii de osmoza inversa in 3 pasi (care lucreaza in mod simultan), permitand ca procedura de
curatare sa nu implice stoparea intregului proces (detalii despre statia de epurare se regasesc
la punctul 4.1.2.4.1).

b) Apele uzate menajere si reziduale ( industriale)
Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte
similare sunt colectate si directionate catre statia de epurare ape uzate menajere si apoi
evacuate prin gura de descarcare in canalul de desecare HCA -46/4.
Apele uzate reziduale provin de la spalarea platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de
sortare. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si tratate in statia de epurare ape
uzate menajere.
Debitul maxim de ape uzate menajere este 9,20 mc/zi . Reteaua de colectare a apelor uzate
menajere (Dn 250 mm PVC) va avea o lungime de 497 m.

Schema 7 : Managementul apelor uzate

 Managementul apelor pluviale

Apele pluviale provenite de p e suprafata platformelor exterioare si din zona de spalare roti vor fi
colectate prin intermediul retelei de canalizare ape pluviale. Mai departe apele pluviale vor fi
directionate catre canalul de desecare existent HCA – 46/4, aflat in imediata apropiere a
amplasamentului. Inainte de a fi deversate, apele pluviale vor fi preepurate intr -un separator de
produse petroliere.

45
Apele pluviale colectate de pe platformele exterioare aferente facilitatilor prevazute prin
proiectul inceput in cadrul Conventiei de F inantare cu Primaria Iasi vor fi descarcate intr -un
bazin de retentie a apelor pluviale prevazut cu plasa de sarma pentru a retine corpurile mari.
Bazinul va fi echipat cu 2+0 pompe si 3 senzori de nivel, astfel va fi asigurata evacuarea
eficienta a apelor pluviale din incinta. Lungimea canalelor colectoare de apa pluviala este de
627 m, cu diametre cuprinse intre Dn 300 – 600 mm PVC SN4,
Pentru platformele exterioare aferente statiei TMB proiectata in cadrul aplicatiei de finantare prin
POS Mediu, s -a pre vazut o retea de canalizare cu guri de scurgere la suprafata platformei cu o
lungime de 279 m cu diametru de 250 mm PVC SN4. Apele pluviale colectate vor fi descarcate
intr-un separator de hidrocarburi cu o capacitate maxima de 60 l/s.
Apa pluviala proven ita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit nr. I va fi
colectata prin intermediul santurilor de garda amplasate la baza acestuia; apa este directionata
direct in canalul de desecare aflat la Nord de depozit, in paralel cu DC 22 Ias i – Tutora. Santurile
de garda vor avea sectiunea trapezoidala cu taluze inierbate si baza protejata cu pereu sau
dale din beton.
Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de
suprafata, precum si cele r ezultate din siroirea pe pantele depozitului – ambele categorii fiind
considerate conventional curate – vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi
deversate in emisar.

 Managementul levigatului

Levigatul se produce in depozitele de deseuri , cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca
urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane.
Levigatul contine particule solide suspendate, componente solubile ale deseurilor, produse
solubile descompuse si microbi. Maj oritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot cauza
degradarea apelor, in mod direct (prin toxine si CBO5) sau indirect (prin eutrofizare). Apa
potabila poate fi de asemenea contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu trebuie
descarcat i n ape de suprafata sau in apele subterane.
Experienta ne -a aratat ca izolarea bazei, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza
mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este una
dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata de viata
a izolare depinde in mare masura de acesta.
Pentru subcompartimentele 1 si 2 deja executate ale celulei 1 de depozitare acest sistem de
colectare a levigatului a fost realiz at.
Pentru colectarea levigatului in subcompartimentu 3 se vor prevedea lucrari similare, drenuri
absorbante riflate din PEID, Dn 250 mm, perforate pe 2/3 din sectiune. Acestea vor fi amplasate
pe directie este – vest. Distanta intre drenurile absorbant e va fi de 30 m. curgerea catre drenul
colector va fi gravitationala datorita pantelor iar racordarea intre cele doua drenuri va fi libera.
Drenul colector se va realiza din tuburi PEID Dn 315 mm, perforat pe ¼ din sectiune si va fi
amplasat pe axul comp artimentului 3. Panta colectorului de levigat va fi de 1% pe directie nord –
sud.
Conectarea drenului colector a levigatului se face in cadrul caminelor de conectare si spalare
prefabricate din PEID Dn 1100 mm, prevazute fiecare cu o vana de retinere din PE ID DN 315
mm. Panta de amplasare a conductelor va fi de 0,50% in lungul generatoarei conductei, catre
bazinul de retentie.
De-a lungul colectoarelor de levigat, se amplaseaza camine de vizitare, care vor permite
curatarea acestora cu jet de apa.
Colect orul de levigat existent de la baza digului de sud are o lungime totala de 536 m si
scurgere gravitationala pana la caminul de pompare executat, ce refuleaza levigatul in bazinul
de stocare temporara a levigatului.

46

Debitele de levigat generate din ca drul celulei nr. I de depozitare
Valorile debitului anual mediu, precum si maximul debitului de apa drenat dint -o celula vor
prezenta fluctuatii considerabile de -a lungul perioadei de exploatare a depozitului.
Debitele de apa drenate vor fi mari in situ atia cand celulele sunt goale, cu o capacitate scazuta
de retentie a apelor pluviale si cu o accentuata stabilizare in situatia cand celulele sunt pline.
In prezent, se depoziteaza in subcompartimentul 1 cu un grad de umplere de cca. 70%. Debitul
maxim de levigat inregistrat a fost de 1,04 mc/h, 25 mc/zi. In momentul sistarii depozitarii in
subcompartimentul 1 si realizarea acoperirii temporare, debitul de levigat generat va fi minim,
dar va creste debitul generat in subcompartimentul 2.
Tinand cont de aceste variatii de debit, sistemul de colectare, transport si epurare a levigatului
a fost dimensionat pentru o capacitate maxima de 84 mc/zi.
Debitele de apa pluviala evacuate dintr -o celula goala a depozitului de deseuri (fara deseuri
depuse), vor fi maxime in absenta fenomenului de retentie si evaporare si datorita
permeabilitatii marite a stratului drenant.
Cu fiecare cantitate suplimentara de deseu depus in celula, cantitatea de levigat va scade
datorita fenomenului de evaporare a apei pluviale r etinuta in straturile superioare si de retentie
in corpul depozitului.
Debitele maxime vor scadea, datorita retentiei apei in straturile de deseu depus, ceea ce
va duce la o echilibrare a volumelor de apa drenate.

 Statia de epurare levigat existenta

Levigatul este un deseu lichid, o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori
variaza in functie de natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le
traverseaza.
Statia de epurare va avea capacitatea de 84 mc/zi.
Statia de epurare existenta pe amplasamentul Centrului de management al Deseurilor Tutora
foloseste ca tehnologie de tratare a levigatului osmoza inversa. Acestea sunt metode de filtrare
tangentiala, sub actiunea presiunii.
In statia de epurare levigat vo r fi evacuate urmatoarele debite :
levigat din celula 1 de depozitare;
apele reziduale provenite din procesul de biostabilizare si compostare a deseului
biodegradabil.

Statia de epurare levigat este executata si functioneaza in prezent, asigurand epurarea
levigatului colectat din s ubcompartimentul 1 de depozitare aflat in exploatare. Capacitatea
statiei instalata este de 84 mc/zi.
Procesul de epurare foloseste principiul osmozei inverse. Statia de epurare levigat existenta
este un produs al PALL Austria Filter Ges.m.b.H si respect a prevederile in domeniu impuse de
directivele UE. Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se incadreaza in prevederile NTPA
001/2002 modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007.
S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozitele de deseuri
se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate
elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia
de poluanti este chiar sub val orile standard pentru apa potabila.
Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte
metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2 000 de astfel de
instalatii in intreaga lume . Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare
simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

47

 Statia de epurare ape uzate menajere

Statia proiectata pentru CMD Tutora, este obiectiv ce a fost prevazut a fi exec utat in cadrul
Conventiei de Finantare, dar din lipsa de fonduri aceasta nu a mai fost executata. Prin prezentul
proiect, aceasta statie de epurare ape uzate va fi executat pentru a asigura epurarea apelor
uzate menajere si reziduale.

Debitele de proie ctare luate in considerare la dimensionarea Statiei de epurare ape uzate
menajere sunt calculate tinand cont de numarul de personal necesar in aria de servicii, astfel:
Qu zi med = 9,0 m 3/zi
Qu zi max = 13,8 m 3/zi
Indicatorii de calitate ai apelor uza te evacuate la intrarea in statie de epurare sunt conform
incarcarilor tipice pentru apa uzata menajera, iar conditiile de evacuare in emisar sunt in
conformitate cu NTPA001/2002.

Valorile rezultate impun o epurare mecano -biologica cu nitrificarea -denitr ificarea apelor uzate.
Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

-Camin de intrare ;
-Bazin de omogenizare si pompare ape menajere ;
-Treapta de epurare mecanico – biologica;
-Camine de canalizare;
-Camine de prelev are probe.

In urma procesului de epurare se produce o cantitate redusa de namol in exces astfel ca
namolul trebuie evacuat odata la 8 -12 luni din statie. Namolul rezultat fiind oxidat total, este
stabilizat si nu mai contine substante organice si nutri enti, nu are miros si manipularea lui este
accesibila din punct de vedere igienic si sanitar. Namolul se va vidanja si se va transporta la
depozitul de deseuri din incinta CMD Tutora.
Statia va dispune de un tablou de automatizare cu sistem de programar e digitala, cu
posibilitatea conectarii la PC. Acest sistem permite supravegherea automata a proceselor
tehnologice in diferite faze, mentinerea eficientei maxime de epurare, economii la consumul de
energie electrica si evacuarea apei epurare la parametri proiectati.

Valorile instantanee ale parametrilor de proces se transmit la dispecer unde se prelucreaza
automat si sunt puse la dispozitia operatorului uman.

48
Functia de monitorizare se va realiza printr -un calculator compatibil IBM, imprimanta si tabl ou
cu interfata, automate programabile – calculator si modem radiocomunicatie.
Efluentul rezultat in urma procesului de epurare va fi descarcat in canalul de desecare HCA –
46/4 aflat in apropierea obiectivelor proiectate.

8.1.2 Statie de transfer Balt ati

 Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa potabila se va face cu ajutorul cisternelor alimentate din reteaua de
alimentare cu apa potabila a comunei Baltati sau din orasul Targu Frumos. Alimentarea cu apa
pentru statia de transfer Baltati va fi asigura ta cu ajutorul unui rezervor de apa potabila, pompa
cu hidrofor si a retelei de alimentare interna.
Pentru calculul necesarului de apa menajera s -a considerat un numar de maximum 6 persoane
– utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 d e 50 l/om/zi, rezultand astfel un
debit zilnic mediu de 0,36 m 3/zi. Debitul maxim zilnic este de 0,46 mc/zi.

 Managementul apelor uzate

Apele uzate provenite de la grupul sanitar vor fi colectate intr -un bazin de colectare ape uzate
(3,5 mc) si vidanjat e periodic.
Debitul maxim zilnic de ape uzate menajere va fi de 0,46 mc/zi .

 Managementul apelor pluviale

Apele pluviale provenite de pe platforma betonata si cladiri vor fi colectate prin intermediul
retelei de colectare a apelor pluviale (250 m) prev azuta cu doua guri de scurgere. Apele vor fi
directionate catre un separator de hidrocarburi cu o capacitate de 60 l/s unde vor fi preepurate
si apoi descarcate intr -un bazin tampon, apoi in canalul de desecare aflat la sud -est de
amplasament HCA 858.

8.1.3 Statia de sortare si transfer Ruginoasa

 Alimentarea cu apa

Pentru alimentarea cu apa se va construi o gospodarie de apa ce va cuprinde o captare de
adancime cu put forat, cabina foraj, o statie de tratare a apei, (pentru eliminarea NH 4, H 2S si
clorinare apa) un rezervor de apa potabila 50 mc si instalatii hidromecanice. Acest put va
asigura necesarul de apa pentru consumul menajer si tehnologic.
Pentru calculul necesarului de apa menajera s -a considerat un numar de maximum 29
persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 50 l/om/zi,
rezultand astfel un debit zilnic mediu de 1.72 m 3/zi.
Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti
autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiu ne, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00
l/s. S -a estimat un necesar de 1 m 3/zi.
Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 2,72 m 3/zi si un debit
maxim zilnic de 3,24 m 3/zi.
Reteaua de apa va lua in considerare alimentare a cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in
scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare.
Reteaua de alimentare cu apa Dn 40 mm va avea o lungime de 235 m.

49

 Managementul apelor uzate

Apele uzate menajere si reziduale din aceasta incinta au urmatoarele surse:
– Cladirea administrativa cu grupuri sanitare;
– Cladirea de interventii utilaje cu grupuri sanitare;
– Apele rezidulae provenit de pe platforma interioara a halei de sortare.

Reteaua de canalizare va fi real izata din tuburi PVC Dn 250 mm cu lungimi de 56 m canalizare
menajera si 172 m canalizare ape reziduale.
Debitul maxim zilnic de ape uzate va fi de 2,24 mc/zi .
Apele uzate menajere ce vor fi vidanjate si apoi descarcate in statia de epurare trebuie se
respecte indicatorii de calitate conform NTPA 002/2005, privind conditiile de evacuare a apelor
uzate in retelele de canalizare ale localitatilor si direct in statiile de epurare, conform HG
352/2005 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarca re in mediul acvatic a
apelor uzate. Operatorul va asigura vidanjarea si transportul apei uzate catre cea mai apropiata
statie de epurare. In cazul in care nu exista posibilitati de epurare in imediata apropiere (de
exemplu SEAU Pascani), apa uzata va fi t ransportata catre CMD Tutora.

 Managementul apelor pluviale

Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi colectate prin intermediul retelei
de colectare a apelor pluviale (419 m) prevazuta cu 13 guri de scurgere si dirijate catre
separatorul de produse petroliere si preepurate cu o capacitate de 100 l/s. Toate echipamentele
sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea
evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare.
Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere
automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de
NTPA 001/2002.
Apa conventional curata rezult ata va fi descarcata catre rigola drumului national si ravena din
vecinatate, prin intermediul punctului de cea mai joasa cota, aval de amplasament. Aceasta
solutie a tinut cont de conditiile de amplasament, fara a afecta suprafetele invecinate.

8.1.4.Prognozarea impactului

8.1.4.1 Centrul de management al deseurilor Tutora

In perioada de constructie si amenajare a depozitului si statiei de sortare Tutora se pot
manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnifi cative,
temporare sau definitive.
In faza de constructie nu se prognozeaza niciun impact negativ asupra apelor de suprafata sau
freatice din zona
.
 Impactul asupra calitatii apei freatice

In raport cu conditiile climatice si cu de modul de amenajare si exploatare al depozitului se
apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita
impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG
349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 – Directiva Con siliului Europei 1999/31/EC).

50
Tinand cont de caracteristicile geometrice, geotehnice si hidrogeologice ale amplasamentului,
ca si de volumul de pamant necesar realizarii digurilor perimetrale, s -a adoptat solutia executiei
depozitului semiingropat.
Integ ritatea impermeabilizarii de fund se va asigura astfel incat nu va exista un impact asupra
calitatii apei freatice.
Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum
depozitele de combustibil sau canalizarea de ape u zate tehnologice si menajere. Realizarea lor
conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de
monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.

 Impactul asupra regimul ui de curgere al apei de suprafata

Acest proiect nu va avea impact asupra regimului de curgere al apei de suprafata.

 Impactul asupra calitatii apei de suprafata

Schema de epurare selectiva a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea
unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a
procesului.
Proiectul prevede urmatoarele instalatii:
statia de epurare a levigatului;
statia de epurare ape uzate menajere si reziduale;
separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe platforma incintei.

In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr -un bazin tampon
de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare.

 Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate (levigat,
menajere, tehnologice)

Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventual e defectiuni la
statiile de epurare. Deoarece prin proiect este prevazut un bazin de retentie pentru levigat si
apele uzate tehnologic cu o capacitate de stocare de 4 zile, in cazul unor defectiuni la statia de
epurare, nu exista riscul deversarii acetor a pe in mediul natural.

 Masuri suplimentare de protectie a calitatii apelor subterane

Lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor
subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, c onstau in principal din:
impermeabilizarea de fund si a taluzelor depozitului;
colectarea levigatului din depozitul de deseuri printr -un sistem de drenaj amplasat deasupra
hidroizolatiei de fund;

includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au ati ns cota finala de
depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul
reducerii debitului de levigat din depozit;
pentru colectarea apelor pluviale cazute pe suprafata depozitului dupa inchidere se va
executa un sistem de drenaj din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de
10%;

51
un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a
apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile ext erioare ale digului
perimetral;
urmarirea calitatii apei subterane prin intermediul stationarelor (foraje) hidrogeologice;
Pentru celelalte activitati, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum:
colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului
propriu -zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica;
epurarea acestor ape in statia de epurare cu osmoza inversa;
colectarea apelor uza te menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a
celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare ape menajere;
prevederea unui separator de hidrocarburi in sistemul de colectare a apelor pluviale
provenite de pe platforma betonata din incinta.

In raport de conditiile climatice si de modul de amenajare si exploatare al depozitului se
apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita
impermeabilizariide fund a depozitului la nivelu l standardelor nationale si europene (HG
349/2005 care aproximeaza Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC si Ord. MAPM 757/2004).
Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum
canalizarea de ape uzate tehnologi ce si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si
controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite
eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane. Impact direct nul.

8.1.4.2 Statia de transfer Baltati

Statia de transfer Baltati se va afla in bazinul hidrografic al raului Calmatui.
Cel mai important curs de apa ce trece prin apropierea statie de transfer este raul Calmatui,
aflat la o distanta de ~3,5 km. Raul Calmatui cu un bazin hidrografic de 670 km 2 si o lungime de
57 km la intrarea in judet insumeaza la varsarea in Dunare o suprafata totala de bazin de 1460
km 2 si o lungime de 144 km. Debitul mediu multianual de apa la varsare este de 1.50 m 3/s. Un
alt curs de apa, aflat la o distanta de ~ 2 km este Paraul Puturos.

Atat in perioada de executie, cat si in perioada de exploatare nu vor exista surse de poluare a
apelor de suprafata sau subterane.

Principalele surse de poluare a apelor in faza de executie sunt reprezentate de :
deversari accidentale de ape uzate menajere provenite de la organizarea de santier;
scurgeri accidentale de uleiuri, hidrocarburi provenite de la echipamentele si

utilajele folosite.
Pentru protectia calitatii apelor vor fi luate urmatoarele mas uri, in faza de executie:
echiparea organizarii de santier cu cabine ecologice etanse si descarcarea periodica a
acestora;
folosirea echipamenetelor si utilajelor performanente, corespunzatoare si verificarea
periodica a acestora.
organizarea de s antier nu va fi amplasata in apropierea apelor de suprafata.

Sursele potentiale de impurificare a apelor in perioada de exploatare vor fi reduse la minim
prin executia retelei de canalizare interna, a separatorului de hidrocarburi si a bazinului
vidanj abil.

52
Pentru protectia calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri:
colectarea apelor uzate menajere prin reteaua de canalizare menajera interna si
deversarea lor in bazinul vidanjabil etans, de unde vor fi colectate si transportate la cea mai
apropiata statie de epurare;
preepurarea apelor pluviale in separatorul de hidrocarburi prevazut, inainte de deversarea
acestora in mediul natural;
pastrarea curateniei pe amplasament.

8.1.4.3 Statia de transfer si sortare Ruginoasa

In perioada de constructie , apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenime nte
accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto
angrenate in activitatile de santier.
Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare
pe suprafata so lului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane.
Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind
decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evita ta eventualitatea
poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.
Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si
subterane, in faza de constructie.
In perioada de exploatare impactul a supra apelor subterane si de suprafata este
nesemnificativ , avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in
proiect.
Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor
subterane, in caz ul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.

 Masuri de protectie a calitatii apelor

Avand in vedere ca nu s -a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de
constructie , nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acest ui factor de mediu. In
activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea
scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea
utilajelor, schimbul de ulei si alim entarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special
amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile
utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la
ateliere specializate.
Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa,
se vor lua urmatoarele masuri:
optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie
preluat din gropi de imprumut
-imprejmuirea incintelor inca din faza construct de constructive
-monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei
-verificarea periodica si mentinerea intr -o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelo r
-respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se
executa.

In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt:

53
-betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice
-colectarea a pelor uzate menajere printr -o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea
acestora intr -un bazin etans vidanjabil
-evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de
epurare;
-preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de
pe amplasament.

8.1.4.4 Inchiderea depozitelor neconforme

Principala sursa de poluare a apei freatice o reprezinta levigatul si scurgerile de apa pe
suprafata deseurilor. Levigatul s e formeaza atunci cand apa din precipitatii sau apa rezultata din
deseurile depozitate patrunde prin corpul depozitului si ajunge la baza acestuia. Avand in
vedere ca terenul pe care se afla depozitul este plan, frecvent pe suprafetele libere apar
acumular i de apa din precipitatii. Aceasta sursa de poluare va fi eliminata prin inchiderea
depozitului.
In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitului, apele subterane pot fi afectate
doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scur geri accidentale de carburanti si
uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier. Eventualele scurgeri de
hidrocarburi pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru
neutralizarea poluan tului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii stratelor freatice cu
hidrocarburi.
Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza
depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona
depozitului.
Prin inchiderea depozitelor neconforme, in conformitate cu prevederile proiectului si prin
respectarea HG 349/2005, a Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin
Ord. nr. 757/2004, se preconizeaza un impa ct pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand
cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra
apelor subterane, prin patrunderea in masa acestora a levigatului. Acest lucru va putea fi pus in
evidenta prin for ajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentul depozitului inchis.
Avand in vedere ca nu s -a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de
executie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. I n
activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru
prevenirea scurgerilor accidentale de hidrocarburi, care pot fi antrenate de precipitatii,
intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combust ibil se vor efectua numai in
locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si
reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor
tehnice, la ateliere speci alizate.

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu
apa, se vor lua urmatoarele masuri:
verificarea periodica si mentinerea intr -o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor;
respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se
executa;
prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de
preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului;
monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare.

54

Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului,
fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor
subterane si de suprafata.

8.2 Aer

8.2.1 Date climatice

Teritoriul judetului Iasi apartine zonei de climat te mperat – continental pronuntat, aflat sub
influenta anticiclonilor atlantic si euro -asiatic.

Radiatia solara globala, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distributie neuniforma in cursul
anului. 40% din total revine perioadei de vara (iulie = 17 kc al/cm2), in timp ce iarna se
realizeaza doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm2).

Temperatura medie anuala a aerului este cuprinsa intre 8°C si 9°C in vest si sud si intre 9°C
si 10°C in nord si nord -est, scazand odata cu cresterea altitudinii.
Cele mai ma ri valori medii lunare se inregistreaza in iulie (18°C – 20°C in zonele inalte si 20°C –
21,5°C in zonele joase), iar cele mai mici valori se inregistreaza in ianuarie ( – 3°C – 4°C si chiar
sub – 4°C pe vai).
Durata de stralucire a soarelui atinge 2000 o re anual, repartizate intre 200 si 290 de zile; la
Cotnari se inregistreaza 2076 ore de stralucire in timp ce la Iasi, doar 1953 ore de stralucire a
soarelui;
Caracterul continental e pus in evidenta de valorile extreme ale temperaturilor: 40°C la Ias i (in
iulie, 1909) si -32,3°C la Podu Iloaiei (in ianuarie, 1963), rezultand o amplitudine de 72,3°C.
Temperaturile de peste 5°C incep de la 23 martie si dureaza pana spre 11 noiembrie, iar cele
ce depasesc 10°C se inregistreaza intre 11 aprilie si 20 octombrie (180 -185 zile), aceasta fiind
si perioada de dezvoltare optima a culturilor agricole.
O caracteristica termica specifica intervalului noiembrie – martie este inghetul, care se
produce, in medie, toamna in octombrie si primavara in aprilie , numarul mediu al zilelor cu
inghet fiind de 110. Cel mai timpuriu inghet s -a inregistrat la 10 septembrie, iar cel mai tarziu la
21 mai. In mod obisnuit, primul inghet se produce in jurul datei de 14 octombrie, la Iasi, iar
ultimul la 20 aprilie. In deal urile cu inaltimi mai mari de 350 m se inregistreaza peste 120 zile cu
inghet si peste 40 zile de iarna, iar in dealurile si culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350
m, numarul mediu al zilelor cu inghet este 110.
In perioada calda a anului se inr egistreaza in medie 85 zile de vara cu temperaturi maxime
egale sau mai mari de 25°C si 23 zile tropicale cu temperaturi maxime egale sau mai mari de
30°C.
Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 75 – 76 % in zona inalta din vest si sud
si 74 % in zona joasa din est. Cele mai mari valori lunare depasesc 85 – 90 % iarna, iar cele
mai reduse coboara pana la 64 – 65% vara. Important de mentionat este deficitul de umiditate
din aer care se inregistreaza in aprilie – mai (67 – 66%), influentan d negativ dezvoltarea
vegetatiei.
Nebulozitatea este direct influentata de temperatura si umezeala aerului, valoarea medie
anuala variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare inregistrandu -se
iarna (peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectiva de stralucire a soarelui variaza intre 1900 si
2000 ore/an in zonele inalte din vest si sud si intre 2000 si 2100 ore/an in zona campiei colinare.
In cadrul acestor zone se inregistreaza valori mai reduse pe vaile principale si pe Coasta I asilor,
respectiv sub 1900 ore/an in vest si sud si intre 1900 – 2000 ore/an pe vaile din campie.

55
Precipitatiile atmosferice care cad pe teritoriul judetului variaza de la 450 – 500 mm in medie
pe an la limitele de nord – est si sud, la 550 mm in zona de contact dintre zona inalta si campia
colinara si peste 600 mm in zonele inalte din vest si sud.
In timpul anului, regimul precipitatiilor este de asemenea neuniform, inregistrandu -se cantitati
mari in mai si iunie, uneori si iulie (65 – 75 mm in med ie) si mici in decembrie – martie (25 – 35
mm in medie). In proportie de 70% ele cad sub forma de ploaie, cu exceptia intervalului din
ultima decada a lunii noiembrie, pana in ultima decada a lunii martie, cand se inregistreaza 34 –
42 zile cu ninsoare. Di n totalul precipitatiilor, 35 – 40% cad vara, 23 – 30% primavara, 17 -23%
toamna si 10 -17% iarna.

8.2.2 Surse si poluanti generati

8.2.2.1 Centrul de management al deseurilor Tutora

 Faza de constructive

Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata
excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc.

Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici.
Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.

Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand, suspensii de funingine iar prin
circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf.

Poluantul specific fazei de constructie este cons tituit de particulele in suspensie cu un spectru
dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 μm (particule
inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii
de poluanti s pecifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile
si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna de tip
Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu conti nut de metale grele (Cd,
Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP,
substante cu potential cancerigen).
Cele mai mari consumuri de carburanti vor avea loc in faza de constructie a depozitului
volumele de lucr ari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare fiind cu
mult mai reduse.

Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru
transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capa citatea de 10 – 20 t.
Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de
operare.

 Faza de operare

Surse potentiale de poluanti emisi in aer sunt urmatoarele:

-Lucrari de constructie (deschidere celule/inchi dere finala)

56
-Descarcarea/manipularea deseurilor (instalatie de tratare mecano -biologica, statia de sortare si
depozit) si compactarea deseurilor in cadrul depozitului

-Descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice: CO 2, CH 4, N2 si urme de H 2S,
compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si de mercur.
-Autovehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala.

Durata de viata a proiectului va fi de 30 de ani, aceasta incluzand constructia , operarea si
inchiderea finala. Realizarea depozitului va implica trei etape, care insa nu vor fi decat partial
distincte. Astfel, etapa de constructie va include o faza de pregatire distincta cu durata de 2 ani,
urmata de etape anuale de constructie pana cand se va atinge capacitatea proiectata.

Etapa de operare a depozitului va include faze zilnice de operare propriu -zisa urmate de
inchideri zilnice intermediare si anuale finale ale celulelor (incepand din cel de al patrulea an de
la deschidere):
-Descarcarea gunoaielor din utilajele de transport;
-Impingerea lor in celule,
-Compactarea si acoperirea zilnica cu pamant a deseurilor;
-Inchiderea finala a celulelor;
-Lucrari de constructie a celulei anuale.

Etapa de inchidere finala va fi dist incta abia dupa epuizarea capacitatii de stocare a
depozitului si va include numai inchiderea finala a ultimei celule .
Intrucat lucrarile de constructie si de inchidere a celulelor presupun in principal manevrarea
pamantului, aceste situatii vor avea aso ciate cele mai mari rate de emisie pentru particule si
pentru poluantii rezultati din functionarea utilajelor.

Emisii datorate operarii depozitului au urmatoarele caracteristici comune:
– sunt emisii la nivelul solului, nedirijate;
– au impact prepo nderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor);
– sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Sursele si emisiile de poluanti se prezinta pentru fiecare categorie de lucrari:
-Lucrari de constructie (deschidere celule /inchidere zilnica/inchidere finala)

-Activitatile de inchidere zilnica si finala, cele de construire a celulelor, inchiderea depozitelor
care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt asemanatoare celor descrise in faza de
constructie. Poluant ii specifici sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii specifici
gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele
pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut
de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.

-Descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor:
Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt reduse.
Prin acoperirea zilnica a deseurilor de pozitate cu materiale inerte si umectarea depozitului in
perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a
mirosurilor in atmosfera.
In ceea ce priveste poluantii cu impact olfactiv (H 2S, mercaptani, etc) concentrat iile in emisie vor
fi extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor
situa mult sub pragurile olfactive.

57

-Descompunerea deseurilor depozitate
Pentru subcompartimentele 1 si 2 din CMD Tutora au fost realiz ate fundatia si puturile de gaz
pe o inaltime de 3 m, protejate cu conducta de otel de 1 m diametru. Aceeasi masura va fi
prevazuta si pentru subcompartimentul 3 inclus in aplicatia de finantare a investitiei prin POS
Mediu. Prelungirea puturilor pana la i naltimea finala a depozitului ramane in sarcina
operatorului. In prezentul proiect nu vor fi prevazute instalatii de transport si eliminare a gazului
de depozit din urmatoarele motive:
Nu exista informatii clare despre cantitatea si calitatea gazului de depozit decat dupa
inchiderea corespunzatoare a corpului depozitului cand vor putea fi prelevate si analizate
mostre de gaz;
Orice investitie in eliminarea sau valorificarea gazului nu este justificata decat dupa sistarea
depozitarii si inchiderea depo zitului de deseuri in conformitate cu Normativul tehnic.

-Vehiculele care vor asigura transportul deseurilor pana la depozitarea finala.
In vederea reducerii emisiilor provenite de la autovehicule se vor lua urmatoarele masuri:
optimizarea circulatie i vehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului
plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.

Emisii din utilajele si mijloacele de transport auto utilizate in activitate

Cele mai mari debite masice or are de poluanti (altii decat poluantii generati de depozitarea
deseurilor) apar in perioada de constructie (etapa de pregatire) a depozitului.
Sursele aferente lucrarilor de constructie, de depozitare a deseurilor si de inchidere sunt surse
nedirijate, ca re nu pot fi evaluate in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM 462/1993
privind concentratiile in emisie. Comparatia cu debitele masice orare de la care OM 462/1993
limiteaza concentratiile in emisie indica faptul ca doar debitele masice de particule generate de
unele lucrari de manevrare a materialelor (pamant, nisip, balast), prezinta un impact
semnificativ.

8.2.2.2 Statia de transfer Baltati

In etapa de constructie , sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de
constructii :
pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii;
emisii de gaze de esapament de la utilaje.

In etapa de operare , poluantii emisi in atmosfera sunt in principal cei produsi de gazele de
esapament provenite de la mijloa cele de transport auto utilizate in activitate.

Emisiile de poluanti de la mijloacele de transport auto provin din surse necontrolate si mobile;
conform Ordinului MAPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea
acestor emisii se r ealizeaza cu caracter preventiv prin Conditiile Tehnice impuse de Ministerul
Transporturilor.
Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de
operare.

58
Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi c u caracter temporar , impactul asupra
aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona
de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.
Pe durata operarii statiei vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de
esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul
deseurilor respectiv din depozitele de carburanti, dar nu se prognozeaza un impact
semnificativ asupra aerului din aceste surse.
In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.

8.2.2.3 Statia de transfer si sortare Ruginoasa

In etapa de constructie , sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de
cons tructii:
pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii;
emisii de gaze de esapament de la utilaje.

In etapa de operare , poluantii emisi in atmosfera sunt in principal cei produsi de gazele de
esapament provenite de la mij loacele de transport auto utilizate in activitate.

Emisiile de poluanti de la mijloacele de transport auto provin din surse necontrolate si mobile;
conform Ordinului MAPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea
acesotr emisii s e realizeaza cu caracter preventiv prin Conditiile Tehnice impuse de Ministerul
Transporturilor.
Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de
operare.
Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar , impactul asupra
aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona
de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.

Pe durata operarii statiei vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de
esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul
deseurilor respectiv din depozitele de carburanti, dar nu se prognozeaza un impact
semnificativ asupra aerului din aceste surse.
In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.

8.2.2.4 Inchidere depozite urbane neconforme

In perioada de executie a lucrarilor, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice
activitatilor de constructii:
pulberi rezultate din manevrarea pamantului;
emisii de gaze de esapament de la utilaje.

De asemenea, emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit pot constitui surse de
poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere.
Aceste emi sii vor inceta la terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitelor.
Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar , impactul
asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi
dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de
inchidere.

59
Executarea lucrarilor de inchidere si remediere a suprafetelor de teren ocupate de depozitele
neconforme va avea un impa ct pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora
actuala.
Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului,
dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnif icativ ,
tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea controlata a acestor gaze (in
facla).

8.2.3 Prognozarea poluarii aerulu i

8.2.3.1 Centrul de management al deseurilor Tutora

Constructia depozitului va insemna aparitia si de zvoltarea unui santier care va functiona
practic pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi
efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc.

Toate aceste util aje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea
aerului – CO 2, SO 2, COV -uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier
vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf ( impact direct temporar ). Acesti poluanti pot
influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducer ea luminozitatii si a radiatiei
solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar ).

Desi probabil de intensitate semnificativa pe amplasame nt si in imediata sa vecinatate, aceste
efecte sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita
dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii.

Emisiile provenite din activita tile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici comune:

-sunt emisii la nivelul solului, nedirijate;
-au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor);
-sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor ).

Emisiile datorate operarii curente a depozitului ecologic dureaza pana la inchiderea acestuia
(30 ani), si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din
constructii.
Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor
afecta semnificativ aerul .

In cazul depozitului ecologic Tutora s -a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se
colecteaza prin cosurile de gaz. Poluantii investigati in acest sens au fost CH 4, CO 2, H 2S. Se
mentioneaza ca pentru CH 4 si CO 2, legislatia (nationala si UE – transpusa in legislatia nationala)
nu prevede limite pentru calitatea aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala,
ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara
locala si sub -regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.

Caracteristicile surselor de poluare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt:

-Manevrarea deseurilor si a m aterialelor – surse la sol, nedirijate, de suprafata;

60
-Depozitarea finala a deseurilor – surse punctuale in apropierea solului (conductele pentru
colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata (suprafetele
celulelor de pe car e se emit gaze de depozit necolectate);
-Utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pe amplasament – surse mobile din care
rezulta gaze de esapament, evacuate in apropierea solului.

Emisiile din tratarea biologica a deseurilor vor fi neglija bile si nu reprezinta o sursa
semnificativa de poluare atmosferica.

8.2.3.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa

Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar , impactul asupra
aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona
de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.
Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gaz ele de
esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul
deseurilor, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.
In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi s emnificativ.

8.2.3.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar ,
impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mob ile
vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice
de inchidere.

Inchiderea si remedierea suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un
impact pozitiv asupra calitatii aerului , fata de situatia existenta la ora actuala. Astfel, cantitatile
de poluanti atmosferici emisi prin modul de colectare, transport si depozitare actual vor fi reduse
semnificativ, urmand ca disconfortul olfactiv asupra zonelor limitrofe actualelor depozite sa fie
redus semnificativ fata de situatia actuala. Totodata se va reduce semnificativ riscul de
autoaprindere ori incendii in depozitele de deseuri, acest fapt fiind de asemenea un element
important de imbunatatire a calitatii aerului.
Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului,
dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ ,
tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si arderea controlata a acestor gaze (in
facla) la depozitele neconforme din judet.

8.2.4 Masuri de diminuare a impactului

8.2.4.1 Centrul de management al deseurilor Tutora

Pentru protectia aerului, in perioada de constructie , se vor respecta normele in vigoare.
Transportul material elor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz
prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii
lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentio na:

folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii
reduse de noxe;

61
reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto;
detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru
eliminarea cauzelor;
stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii
pana la anulare a poluarii cu praf.
In prezentul proiect nu vor fi prevazute instalatii d e transport si eliminare a gazului de depozit
din urmatoarele motive:
Nu exista informatii clare despre cantitatea si calitatea gazului de depozit decat dupa
inchiderea corespunzatoare a corpului depozitului cand vor putea fi prelevate si analizate
most re de gaz;
Orice investitie in eliminarea sau valorificarea gazului nu este justificata decat dupa sistarea
depozitarii si inchiderea depozitului de deseuri in conformitate cu Normativul tehnic.

Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului:

exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In fiecare
zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se desfasoara concomitent
si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi;
portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv;
evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In acest
mod, se evita riscul de autoaprindere a d eseurilor si de explozii ;
amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate intre
cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de exterior;
retinerea unor poluanti gazosi ( ex: CO 2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor
neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe
perimetrul intregului centru de management.

8.2.4.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sor tare Ruginoasa

Pentru protectia aerului, in perioada de constructie , se vor respecta normele in vigoare.
Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz
prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii
lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:
folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii
reduse de noxe;
reduce rea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto;
detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru
eliminarea cauzelor;
stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii
pana la anulare a poluarii cu praf.

In perioada de operare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand
cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transpo rt auto, se vor
respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat
acestor surse.

8.2.4.3 Inchiderea depozitelor neconforme

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normele in vigoare.
Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in

62
aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada
executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a imp actului asupra aerului se pot mentiona:
folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii
reduse de noxe;
reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto;
detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru
eliminarea cauzelor;
stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele, in vederea reducerii
pana la anulare a poluarii cu praf.

In perioada de post -inchidere a depozitelor neconfor me se va realiza monitorizarea calitatii
aerului.
Masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post -inchidere vor fi:
prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de
fermentare, in mod controlat.

8.3 Solul si subsolul

8.3.1 Centrul de management al deseurilor Tutora

 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat
pentru realizarea investitiei propuse.

Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt:
depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea afecta
calitatea acestuia;
depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport
utilizate la constructia depozitului;
pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe amplasament;
scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier;

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile
accide ntale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor sau mijloacelor de
transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoar ele actiuni:

-Decopertarea solului
In perioada de constructie propriu -zisa activitatile de decopertare a solului sunt o sursa
principala de afectare a calitatii solului.
Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impac t direct
asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si peisajului.
Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de
depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila
care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament.
Aceste activitati vor determina:
modificari in calitatea pamantului (rocilor) extras prin deranjarea stratificatiei naturale si
compactare (efect direct si ireversibil);

63
modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va
pierde total sau part ial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil
impact indirect si definitiv);
modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de
constructie si a realizarii de drumuri tehno logice (impact direct si partial reversibil).

 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare

Surse potentiale de poluare
a) Instalatiile din zona tehnica

Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata incat toate activitat ile sa se desfasoare
fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt
prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel,
posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe
amplasament, este diminuata la maxim.
b) Instalatiile de canalizare

Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distincte pentru apele uzate
menajere, tehnologice si pluviale.
Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor
fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale apelor
uzate, respectiv meteorice, in apele freatice.
c) Sistemul de cole ctare si tratare levigat

Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului si a
subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, avand in vedere faptul ca
lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat.
d) Zona de depozitare

Celulele de depozitare sunt astfel proiectate incat straturile de impermeabilizare de la baza
depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a scurgerilor
de levi gat in sol si subsol.
Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului si
gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea
deseurilor, in ceea ce priveste constructia depoz itului.
Realizarea investitiei in stricta conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui sa asigure
prevenirea in totalitate a poluarii solului si subsolului prin infiltratii de levigat.
Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului si sub solului, in cazul aparitiei unor fisuri
in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de levigat.

8.3.1.1 Prognozarea impactului

Solul decopertat
Studiul de fezabilitate prevede ca lucrarile de decopertare sa fie realizate astfel incat solu l fertil
de la suprafata sa fie depozitat separat de argila, acesta fiind necesar la copertarea exterioara a
digurilor de protectie si a stratului superior de inchidere a depozitului neconform.
Solul fertil va fi depozitat intr -o zona conditionata de asig urarea unui optim la depozitare si
utilizare ulterioara. In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca
operatiunile determinate de constructia celulelor de depozitare, cu un impact fizic (mecanic)

64
major asupra solului si subsolului, nu vor avea totusi o influenta negativa asupra mediului, decat
local.
Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol
Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de
construire a celule lor de depozitare, in timpul exploatarii, cat si la inchiderea lor. Din perspectiva
evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele sunt
circumscrise tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia depo zitelor de
deseuri.
Proiectul prevede lucrari de compactare si tasare a solului, insa, aceste lucrari sunt destinate
protectiei mediului prin construirea unui depozit de deseuri conform.
Impactul asupra retelei hidrologice
Constructia si exploatarea dep ozitului de deseuri menajere, desi va dezvolta activitati limitrofe
retelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor de depozitare, a bazinelor statiilor de epurare,
sau chiar penetrante, prin forarea putului pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact
semnificativ asupra acesteia.
Impactul transfrontiera
Luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un
impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.

8.3.1.2Masuri de diminuare a impactului

 In peri oada de constructie
respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea in
totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de depozitare,
a constructiilor, instalatiilor, platf ormelor si cailor de acces din zona tehnica;
scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de
carburanti sau lubrefianti;
la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe terme n
lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incat sa fie evitate perioadele
ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale.

 In perioada de exploatare
verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a eventualelor
fisuri/crapaturi;
verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat si a
bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea operativa a
eventualelor fisuri/sparturi a le peretilor;
respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de deseuri.
levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;
verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;
executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe
platforma betonata;
se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare
necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate

 In perioada post -inchidere

65
respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post -inchidere a
depozitului de deseuri.

Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzat oare apelor subterane.
Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor
subsolului.

8.3.2 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa

 Surse de poluare a solului in perioada de constru ctie
Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat
pentru realizarea statiilor.
zona ce va fi betonata, in faza de executie.
Deseurile rezultate in faza de executie a proiectului, pot fi: resturi de mate riale de constructii,
materiale izolatoare, deseuri menajere etc.
Sursele posibile de poluare a solului sunt:
depozitarea pe sol a deseurilor menajere si cele din constructie;
infiltrarea de ape uzate in sol, datorate unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor
uzate rezultate din organizarea de santier;
scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere de la utilaje.

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si depunerile
accidentale de carburanti/l ubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor sau mijloacelor de
transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare

Surse potentiale de poluar e :
-Instalatiile de procesare a deseurilor
Toate activitaile se vor desfasura fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie in spatii
deschise cu platforme betonate. In acest fel, nu exista posibilitatea poluarii solului si subsolului
prin activi tatile desfasurate in incinta statiei de transfer.
-Instalatiile de canalizare
Pentru statia de transfer Baltati precum si pentru statia de transfer si sortare Ruginoasa a fost
prevazut un sistem intern de colectare a apelor uzate menajere provenite d e la cladirea
administrativa si un sistem separat de colectare si preepurare a apelor pluviale.
In consecinta, poate exista riscul poluarii solului si subsolului doar in cazul unor defectiuni la
sistemul de colectare a apelor uzate menajere.

8.3.2.1 Prognozarea impactului

Decopertare stratului de sol
Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operatiuni de decopertare a solului
vegetal, in zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum si a cailor de
acces. Sol ul fertil va fi depozitat pe amplasament si va fi folosit la aducerea la starea initiala a
perimetrelor afectate de lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de executie.
In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem c a operatiunile
determinate de constructia statiilor, cu un impact fizic (mecanic) destul de important asupra
solului si subsolului, nu vor avea o influenta negativa asupra mediului.

66
Impactul asupra componentelor subterane
Avand in vedere ca nu se vor e xecuta sapaturi, cum am intalnit in cazul depozitului, si datorita
dimensiunilor constructiei, va exista un impact nesemnificativ.
Impactul asupra retelei hidrologice
Constructia si exploatarea statiilor nu prevede lucrari sau activitati limitrofe retele i hidrologice.
Alimentarea cu apa pentru Baltati se va face cu o cisterna care va alimenta un bazin de
alimentare cu apa din incinta, iar pentru Ruginoasa pentru alimentarea cu apa se va construi o
gospodarie de apa ce va cuprinde o captare de adancime cu put forat, cabina foraj, o statie de
tratare a apei, (pentru eliminarea NH 4, H 2S si clorinare apa) un rezervor de apa potabila 50 mc
si instalatii hidromecanice. In consecinta, nu se preconizeaza un impact semnificativ asupra
retelei hidrologice.
Impac tul transfrontiera
Luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un
impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.

8.3.2.2 Masuri de diminuare a impactului

 In perioada de constructie

Deseurile me najere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de
executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenajate pentru
depozitarea acestora si incheierea unui contract cu operator autorizat de preluar e si transport al
deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea
necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitati tehnologice propuse.
Pentru protectia poluarii solului vor trebui res pectate urmatoarele masuri atat in perioada de
constructie, cat si in cea de exploatare:
evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;
orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;
mentinerea curateniei pe amplasament;
folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa obt inerea
aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare;
verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;
organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;
utilizarea toa letelor ecologice pe durata executiei.

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va
interveni imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.
In perioada de exploata re
folosirea statiilor doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;
verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale cont ainerelor
de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare;
verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la
containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imprastierii deseurilor;
functio nalitatea echipamentului hidraulic;

67
interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in
containerele prevazute;
utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora
pentru a evita po sibile scurgeri de carburanti pe sol.

8.3.3 Inchiderea depozitelor neconforme

 Poluarea existenta

Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite.
Nu se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acest ea fiind depuse amestecat, pe langa
deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri
textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse deseuri
industriale etc.
Acest e date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a
condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de
deseuri menajere.

 Natura poluantilor

Deseurile care au condus la nivelul ridicat al poluarii solului sunt reprezentate de substante
organice, compusi ai metalelor grele, grasimi si uleiuri, diverse substante anorganice, uleiuri si
baterii auto (acumulatoare), alte deseuri de natura industriala etc.

 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie)

Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele,
sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor.
Sursele posibile de poluare a solului sunt:
deseurile menajere si cele din constructie depozitate necontrolat;
infiltrarea de ape uzate in sol, provenite de la organizarea de santier;
scurgeri accidentale de ulei si produse petroliere provenit de la utilajele ce se vor afla pe
amplasament.

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de
executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenajate pentru
depozitarea acestora si incheierea unui contract cu un operator autorizat de preluare si
transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata
depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitati tehnologice
propuse.
In cazul scurgerilor accident ale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va interveni
imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.

 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada post -inchidere

In perioada post -inchidere nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului.

68
8.3.3.1 Prognozarea impactului

Din perspectiva modului de utilizare a solului si subsolului, proiectul evaluat are
particularitatea de a opera repere interferente, uneori inseparabile, nivele lor sol – subsol. Din
acest motiv, impactul potential asupra acestor doua componente distincte ale mediului, precum
si masurile de reducere a acestuia, vor fi analizate impreuna.
Inchiderea depozitelor neconforme
Inchiderea depozitelor neconforme conf orm proiectului propus, va avea un impact pozitiv foarte
puternic asupra factorilor de mediu sol -subsol, in principal, prin reducerea considerabila a
procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de
fermentare din c orpul de deseuri si prin reducerea producerii de levigat, prin stoparea
patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului de deseuri.
Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor
In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor can titati mari de argila si sol
vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un
factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi
abundente.
Compactarea, tasarea, ame stecarea straturilor de sol
Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de
inchidere a depozitelor neconforme. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere
nu pot fi apreciate negativ intrucat ele se circumscriu tocmai proceselor de prevenire a poluarii
mediului in constructia si inchiderea depozitelor de deseuri.
Impactul asupra componentelor subterane
In ceea ce priveste impactul asupra componentelor subterane, se preconizeaza un impact
pozitiv prin reducerea substantiala a cantitatii de levigat.
Impactul asupra retelei hidrologice
Se prevede ca nivelul de poluare al retelei hidrologice datorat functionarii depozitului, sa scada
semnificativ ca urmare a scaderii nivelului de levigat , pe o perioada mai indelungata.

8.3.3.2 Masuri de diminuare a impactului

Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri in perioada de
constructie:
evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;
orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;
mentinerea curateniei pe amplasament;
verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;
organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;
utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.

Dupa inchiderea depozitului apa pluviala nu se va mai infiltra in corpul depozitului, asftel ca
substantele poluante rezultate din descompunerea de seurilor nu vor mai fi antrenate de apa
pluviala si infiltrate in masa solului.
Deseurile imprastiate in afara amplasamentului vor fi adunate, amplasamentul din jurul
depozitului va fi curatat, indepartandu -se astfel pericolul de poluare in jurul depozitu lui.

69
8.4 Biodiversitatea

8.4.1. Centrul de management al deseurilor Tutora

8.4.1.1 Impactul prognozat

Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a
vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, a cuiburil or si adaposturilor pentru insecte ( efect direct ).
De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de
comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi si va fi afectata
noua g eneratie. Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa distrugerea mediului lor
natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive
pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea u nui efect indirect
negativ asupra lantului trofic respectiv.

Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o
perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.

De asemenea, se va reduc e numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot.
Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a
deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara
situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o
data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti.

Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea pe parcursul
exploatarii depozitului sunt:
praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta:
– caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;
– procesul de fotosinteza al plantelor – prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente
deponeului;
zgomotul pro dus de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile;
compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna;

caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pen tru
hrana si adapost);
prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente;

Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra
florei si faunei terestre care sa insemne dispa ritia totala a unora din speciile existente in zona.

Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe
dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu
acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.).

De asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii).
Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditi ilor
climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor. Astfel, compusi

70
precum SO 2 sau NO 2, in contact cu apa, creaza un mediu acid care este favorabil aparitiei
ploilor acide. In schimb, generarea de CO 2 este favorabila procesului de fotosinteza.
Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al deponeului ca si
probabilitatea de a se depasi valorile recomandate drept concentratii ghid pentru protectia
plantelor si a culturilor din zona (pentru mentinerea constanta a productiei agricole) este foarte
mica.
Metanul (CH 4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si
CO 2 si unele COV -uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste
gaze pot, prin sinergism cu a lte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu
influenta si asupra componentelor biocenozelor locale.

La evaluarea impactului proiectului asupra SCI/SPA s -au avut in vedere urmatoarele criterii:
Afectarea integritatatii sitului;
Posibila afectare a speciilor tinta din sit in faza de constructie si in faza de operare a
proiectului, avand in vedere vulnerabilitatile sitului;
Posibila afectare a parametrilor cantitativi si calitativi ai speci ilor tinta, avand in vedere
cerintele ecologice ale speciilor tinta relevante pentru posibilul impact al proiectului si
vulnerabilitatile sitului

Posibile surse de afectare a siturilor sunt:
organizarile de santier;
executarea lucrarilor;
devers ari accidentale de substante;
depozitarea necontrolata a deseurilor de constructie.

Tinand cont de distanta fata de situri, si de specificul proiectului, activitatile de depozitare si
tratare mecano -biologica desfasurate nu vor avea un impact asupr a acestuia.
In etapa de inchidere impactul asupra biodiversitatii este similar cu cel din etapa de
constructie a noului depozit. Suprafata acoperita va fi recultivata in intregime, activitate care va
avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii. Odata cu trecerea timpului, pe terenul inierbat pot
aparea si alte specii vegetale care vor constitui biotopul unor noi specii de fauna.
In etapa de post -monitorizare nu exista activitati cu impact asupra factorului de mediu
biodiversitate.

8.4.1.2 Masuri de diminuare a impactului

Plantarea unei perdele vegetale
Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s -a prevazut realizarea unei
perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curenti i de
aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia.
Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul amplasamentul ui, va oferi de
asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s -au obisnuit cu zgomotele specifice
activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o
fauna specifica.
Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat
perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.

71
Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de
specia litate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.
Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu
plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice.
O data cu inchiderea treptata a de pozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate constitui
suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de
adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici.
Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu acest profil.

Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din
multe puncte de vedere si anume:
reduce poluarea cu suspensii si CO2,
ecraneaza zgo motele si vizibilitatea asupra deponeului,
ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.

Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.
Prin realizarea proiectului de investitii nu se v or efectua defrisari si nu se vor produce
modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau
habitatele unor specii de plante protejate.

In vederea reducerii impactului asupra speciilor tinta din situri, vor fi luate ur matoarele masuri:
Amplasarea organizarilor de santier se va face in zone cat mai indepartate de situri si a
coloniilor de pasari;
Lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa fie cat
mai mic;
Amenajarea corespunzatoare a orga nizarilor de santier in ceea ce priveste utilitatile (apa,
electicitate, dotarea cu grupuri sanitare ecologice, colectarea apei uzate menajere, dupa caz) si
depozitarea materialelor periculoase si inflamabile, conform legislatiei in vigoare;
Programul d e lucru la depozit si statia de sortare vor fi pe timp de zi astfel incat sa nu se
produca perturbatii in zonele de innoptat ale pasarilor;
Colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatile de excavare, executie, constructie, etc.
si transportul lor la depozitele de deseuri;
Autovehiculele si utilajele folosite pentru constructia depozitului, pentru operarea depozitului
si transportul deseurilor vor respecta normele si prevederile privind emisiile de noxe si de
zgomot;
Alegerea unor trasee d e transport a materialelor de constructii optime astfel incat impactul
asupra sitului sa fie cat mai redus;
Echipele de specialisti care vor efectua lucrarile de constructie vor fi instruite cu privire la
existenta siturilor din vecinatatea zonei de exe cutie a lucrarilor si asupra masurilor si
responsabilitatilor privind protectia habitatelor si speciilor existente in situri;
Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s -a prevazut realizarea unei
perdele verzi, dese in jurul am plasamentului depozitului si a statiei de sortare care are printre
altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, aceasta perdea
verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. Printre randurile de
arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai
deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece;

72
Realizarea unei perdele verzi in jurul amplasamentului va avea un impact pozitiv asupra
zonei din multe puncte de vedere si anume:
– reduce poluarea cu suspensii si CO 2,
– ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra depozitului,
– ofera adapost si sur se de hrana unor specii de pasari si insecte, etc.
Plantari de arbusti si plante ierboase deasupra celulelor inchise;
Odata cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate
constitui suportul pe care se pot face plant ari de arbusti si plante ierboase.

Pe perioada de realizare a investitiilor nu va fi afectata integritatea siturilor, si se vor lua toate
masurile necesare pentru reducerea impactului asupra speciilor si habitatelor tinta.

8.4.2 Statia de transfer Balta ti

8.4.2.1 Impactul prognozat

Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe
amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situri, nu se
preconizeaza un impact asupra sit ului.
Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din
perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:
organizarea de santier;
descarcari accidentale de ape uzate menajere;
emisii necontrolate de particul e, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de
descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;
deseuri menajere si de constructie.

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor
prevedea uti laje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si
prevederilor in vigoare.

8.4.2.2 Masuri de diminuare a impactului

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de
proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat
sa aduca prejudicii minime mediului natural;
suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul
necesar;
se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu –
se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;
la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare reface rii ecologice a
suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.

73
Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament,
zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:
partic ule 0,222 kg
SOx 0,005 kg
CO 0,001 kg
hidrocarburi 0,480 kg
NOx 1,450 kg
aldehide si cetone 0,120 kg
substante organice 0,080 kg

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si
transportarea lor catre statiile de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statiile de
transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea
protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:
utilizarea autovehic ulelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;
alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu -se pe cat posibil
tranzitarea ariilor protejate;
in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protej ate, se recomanda evitarea
tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in
functie de caz;

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s -a prevazut realizarea unei
perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de
aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestui a. In zona de protectie
cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand
salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata, va of eri de asemenea adapost pentru
animalele si pasarile care s -au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta
perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica.
Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat
perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.
Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de
specialitate care sa s e ocupe de optima dezvoltare a plantelor.

8.4.3 Statia de transfer si sortare Ruginoasa

8.4.3.1 Impactul prognozat

Construirea statiei de transfer si sortare va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna
doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situri,
nu se preconizeaza un impact asupra sitului.
Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din
perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:
organizare a de santier;

74
descarcari accidentale de ape uzate menajere;
emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de
descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;

deseuri menajere si de constructie.
Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor
prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si
prevederilor in vigoare.

8.4.3.2 Masuri de diminuare a impactului

Masurile de protect ie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de
proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat
sa aduca prejudicii minime mediului natural;
suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul
necesar;
se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu –
se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;
la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare reface rii ecologice a
suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.

Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament,
zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:
particule 0,222 kg
SOx 0,005 kg
CO 0,001 kg
hidrocarburi 0,480 kg
NOx 1,450 kg
aldehide si cetone 0,120 kg
substante organice 0,080 kg

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si
transportarea l or catre statiile de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statiile de
transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea
protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:
utilizarea autovehicu lelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;
alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu -se pe cat posibil
tranzitarea ariilor protejate;
in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii proteja te, se recomanda evitarea
tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in
functie de caz;

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s -a prevazut realizarea unei
perdele verzi c are are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de

75
aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile
ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia . In zona de protectie
cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand
salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata, va ofe ri de asemenea adapost pentru
animalele si pasarile care s -au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta
perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica.

Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat
perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.

Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de
specialitate ca re sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.

8.4.4 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

8.4.4.1 Impactul prognozat

Lucrarile de inchidere a depozitelor neconfore de deseuri vor avea un impact pozititv asupra
tuturor factorilor de mediu (aer , apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).
In faza de exploatare a depozitelor factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care
insa pot aparea si pe parcursul inchiderii acestora, au fost:
praful ridicat de autovehic ulele si utilajele aflate in miscare care poate afecta:
– caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;
– vizibilitatea in zbor pentru pasari;
– procesul de fotosinteza al plantelor – prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente
deponeului;
zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile;
caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru
hrana si adapost).

8.4.4.2 Masuri de diminuare a impactului
Masur ile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de
proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:
amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat
sa aduca prejudicii mini me mediului natural;
– suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul
necesar;

– se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu -se
cu strictete depozitarea in locu rile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;
la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a
suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.
Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitelor va avea un impact negativ do ar pe durata
executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora,
prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile de inchidere

76
si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin
lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu -se conditii pentru
dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).
Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de ex ecutie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se
vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in
perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.
Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a
mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare
executarii lucrarilor.

8.5 Peisajul

8.5.1 Statii de transfer, sortare, compostare

In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a
obiectivului, pentru depozite de materiale, organizare de santier.
Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj
antropizat , plin de miscare si de componente precum:
zone in curs de excavare,
drumuri de acces sau tehnologice,
cladiri si instalatii in constructie
oameni angrenati in diferite activitati
utilaje de diferite dimensiuni si culori.

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza d e exploatare iar o parte vor fi
definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de
constructie.
Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si compostare se vor incadra in
peisaj, fiind in co ncordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile
respective.
Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol si, in peisaj, vor aparea o serie de noi
componente antropice:
drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament;
cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii.

Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va exista un impact
semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.

Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul
necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.
Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces am enajat, iar circulatia utilajelor respectiv a
mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare
executarii lucrarilor.
In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand
cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra
corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia
peisajului.

77
Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfer respective,
permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea
vegetala din arbori si arbusti.

8.5.2 Inchidere depozite neconforme

In ceea ce priveste depozitele neconforme existente ce urmeaza a fi i nchise, putem vorbi de un
impact pozitiv , deoarece masa de deseuri va fi acoperita, in locul sau aparand un teren
inierbat.
Nu putem vorbi de un impact negativ asupra peisajului nici pe durata executiei lucrarilor de
inchidere, avand in vedere folosinta a ctuala a terenului.
Toate masurile prevazute pentru inchiderea depozitului au rolul de igienizare a terenului pe
care s -au depozitat de -a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si
de a le reda mediului inconjurator printr -o integrare cat mai armonioasa cu acesta.

8.6 Zgomotul

Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii
locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului.

Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil pe amplasamente – in
anumite momente – sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi
perceptibile la limita mediului protejat. Prin ―mediu protejat‖ se intelege mediul locuit urban sau
rural care se afla la distante de peste 1000m, asa cum este recomandat in legislatie.

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de
exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru i ncinte industriale (65 dBA), iar la reducerea
sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise,
cat si perdeaua vegetala ce va delimita suprafata incintei. Amplasamentul este izolat fata de
centrele locuite, i ar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incat impactul poluarii
sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim. Distanta de peste
1,5 km fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru po pulatie.

De exemplu, nivelul de zgomot produs la o distanta de 16 m de un excavator, echipat cu un
motor Diesel 4 -53, 115 CP, 2400 rot/min este de 80,5 decibeli. O configurare mai silentioasa, cu
toba de esapament si amortizor de zgomot la admisie imb unatatite, ventilator oprit, si 3 panouri
acustice in jurul motorului, vor reduce nivelul de zgomot la 71,5 decibeli.

Astfel de masuri se pot lua pentru utilaje atat in perioada de executie a lucrarilor, cat si de
exploatare.

Pentru statiile de t ransfer zgomotul produs pe amplasament se va datora in mare parte
utilajelor. Avand in vedere faptul ca statia de transfer este prevazuta cu un sistem de
compostare, zgomotul produs va atinge o valoare maxima de 85 dBA.

Pentru statiile de sortare nive lul de zgomot va fi cuprins intre 75 – 85 dBA, in functie de
tehnologia de sortare aleasa. Avand in vedere distantele la care se afla fata de localitati, nu se
estimeaza un impact negativ asupra populatiei din zonele locuite. In plus programul de lucru va
fi stabilit in intervalele orare in care populatia este activa.

78

La statia de compostare zgomotul va fi produs de utilajele din amplasament. Se estimeaza un
nivel de zgomot care sa nu depaseasca 65 dBA.
Distanta dintre sursa generatoare de zgomot s i cel care receptioneza poate fi considerata o
bariera. Dubland distanta de la sursa, nivelul zgomotului se reduce cu 6 decibeli. Dupa cum se
poate observa si in tabelul de mai jos, inmultind distanta cu 2, nivelul zgomotului la cel care
receptioneaza se r educe mereu cu 6 decibeli.
Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul
necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.
Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a
mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare
executarii lucrarilor.
In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand
cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra
corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia
peisajului.
Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfe r respective,
permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea
vegetala din arbori si arbusti.

9. MONITORIZAREA

Monitorizarea obiectivelor se va efectua atat in faza de executie, in faza de exploatare, ca t si
post-inchidere (pentru depozitul de deseuri) pentru fiecare obiectiv prevazut in proiect.

Monitorizarea va fi efectuata de constructor, pe durata executiei lucrarilor si de beneficiar pe
durata de exploatare a obiectivului, cat si de autoritatile judetene si locale (Agentia pentru
protectia Mediului, filiala locala a Administratiei Nationale ―Apele Romane‖, organele locale de
sanatate publica, organisme ale administratiei locale si judetene, etc).

Programul de automonitorizare a efectelor asupr a mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la
Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA.
Monitorizarea investitiilor se fa efectua atat in etapa de executie a lucrarilor, cat si in etapa de
operare.

Automonitorin gul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente:
monitoringul emisiilor;
monitoringul calitatii factorilor de mediu;
monitoringul tehnologic;
monitoringul post – inchidere.

9.1 Monitorizarea in faza de executie

In vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii ac tivitatii se propune
angajarea de catre antreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o
monitorizare lunara a performantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului, respectiv
conformarea cu normele impuse prin legisla tia actuala.

79
Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu,
care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997.

Planul de management identifica toate sursele de poluare si contine masurile prin care sa
asigure ca nu va fi produsa nici o poluare asupra mediului.Planul de management se va elabora
pentru toata periada executarii lucrarilor si va mentiona termene de indeplinire a obictivelor de
mediu.

Pentru monitorizarea implementarii pla nului de management si monitorizarii activitatii din
punct de vedere al protectiei mediului va fi numit un responsabil de mediu. Se vor face
controale periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de
mediu si respectarea m asurilor si a conditiilor impuse de ARPM Bacau prin Acordul de mediu.

Personalul angajat va fi calificat conform specificului lucrarilor si va fi instruit conform
procedurii de instruire adecvate privind protectia mediului propusa in Planul de managem ent.

Planul de management de mediu va fi inaintat APM Iasi inainte de inceperea lucrarilor.
Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de
amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de material e si deseuri se face de catre
constructori la elaborarea ofertelor.

Constructorul are obligatia notificarii APM a oricarei emisii aparute accidental ori ca urmare a
unui accident major

 Depozitul de deseuri – zona de depozitare propriu -zisa

Monit orizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si
controlul urmatorilor parametri de mediu:
Modul de indeplinire a cerintelor privind terenul de fundare si impermeabilizarea bazei
depozitului regional, cu referire la: proprietatile fizice ale terenului de fundare:omogenitate,
capacitate portanta, pozitia panzei freatice; chimismul terenului de fundare; mineralogia
terenului de fundare; impermeabilizarea bazei de fundare:bariera geologica naturala, rezistenta
barierei construite.
Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind bariera, impermeabilizarea si sistemul
de drenaj pentru levi gat la depozitul regional si depozitele actuale, cu referire la: terenul de
pozare al etansarii sintetice; protectia mecanica a etansarii sintetice; stratul de drenaj aferent
etansarii sintetice; conductele de drenaj pentru levigat; primul strat de deseuri depozitate;
constructia barierelor.
Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind colectarea gazului de depozit la
depozitul regional si la depozitele actuale, cu referire la: constructia puturilor de extractie si
constructia conductelor de colectare a gazelor de depozit.

Monito rizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si
controlul urmatorilor parametrii de mediu:

Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa
tehnologica si apa menajera;
Modul de in deplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu referire la
obligativitatea colectarii si deversarii lor la statia de epurare.

80

9.2 Monitorizarea in faza de exploatare

Prevenirea situatiilor de poluare accidentala poate fi si trebuie realizata, in primul rand prin
respectarea conditiilor de monitorizare a statiei de epurare, in scopul controlarii parametrilor ei
de functionare prin masuratori fizico -chimice si biologice specifice. Ca o masura generala,
trebuie serios luata i n calcul, necesitatea respectarii unei discipline riguroase la locul de munca,
pentru tot personalul depozitului regional si a infrastructurii propuse.

In scopul monitorizarii calitatii apelor se vor lua urmatoarele masuri:
inaintea inceperii depozita rii se vor realiza masuratori ale calitatii apei subterane pe
amplasament cu ajutorul unor foraje piezometrice ce vor fi amplasate in amonte si in aval de
celulele de depozitare, pe directia de curgere a apelor subterane (unul in amonte si doua in
aval), c onform HG nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;
se va monitoriza calitatea apei subterane pe tot parcursul perioadei de exploatare a
depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG nr. 349/2005 privind
depozitarea deseurilor;
se va urmari calitatea apelor de suprafata din veci natatea depozitului pe tot parcursul
perioadei de exploatare a depozitului, cat si dupa inchiderea acestuia, conform prevederilor HG
nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor;
pentru a impiedica patrunderea in apa freatica a exfiltratiilor din depozit , se va realiza
etansarea bazei depozitului cu un sistem de impermeabilizare;
se vor monta pompe si dispozitive care sa asigure evacuarea continua a levigatului din
sistemul de drenaj si se vor lua masuri pentru intretinerea si verificarea sistemului de drenare a
apelor uzate pe toata durata de viata a obiectivului;
se vor utiliza garduri mobile in zona activa de depozitare, astfel incat deseurile usoare
antrenate de curenti de aer sau vant, sa nu afecteze apele de suprafata invecinate;
verificarea deseurilor sosite la depozit si refuzarea celor necorespunzatoare (spitalicesti,
toxice si/sau periculoase)
canalele de evacuare a apelor pluviale conventional curate vor avea pante de scurgere
corespunzatoare si vor fi mentinute in stare de functionar e prin curatire periodica;
se vor executa foraje de observatie pentru monitorizarea calitatii si nivelului apei freatice in
zona depozitului;
se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deseuri de orice fel in apele de
suprafata sau subt erane, pe sol sau in subsol.
Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri vor
cuprinde atat monitoringul emisiilor, monitorizarea tehnologica, cat si monitorizarea calitatii
factorilor de mediu.

9.3 Monitoringul emisiilor

Monitoringul emisiilor in faza de exploatare are ca scop verificarea conformarii cu conditiile
impuse de autoritatile competente (autorizatia de mediu, autorizatia de gospodarire a apelor) si
consta in urmatoarele actiuni:
controlul levigatului;

81
urmarirea producerii gazului de fermentare.

Controlul levigatului: Indicatorii de urmarit si frecventa de analiza pentru caracterizarea
efluentului epurat vor fi stabiliti in autorizatia de mediu conform tabelului din Anexa 2 la
Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA
(republicat in Anexa 4 la HG. 349/2005).

Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza pentru caracterizarea efluentului
evacuat din instalatiil e de epurare a apelor uzate colectate din depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt
prezentate in tabelul urmator:

Tabel 13: Monitoringul emisiilor

Urmarirea producerii gazului de fermentare : Indicatorii de urmarit si frecventa determinarilor
pentru urmarirea cantitatii si calitatii gazului de depozit vor fi stabiliti in autorizatia de mediu
conform tabelului din Normativul Tehniv privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord.
757/2004 al MMGA.
Propuneri privind indicatorii urmariti si frecventa de analiza p entru urmarirea cantitatii si calitatii
gazului de depozit, conf. Ord. 757/2004 sunt prezentate in tabelul urmator:

82

Tabel 14: Monitoringul emisiilor

Metode si proceduri de monitorizare:

Analizele si determinarile necesare pentru automon itorizarea emisiilor vor fi realizate pe baza
de contract, de catre laboratoare acreditate.
Se vor folosi metodele de analiza standardizate prevazute in Ord. 757/2004 – Normativul
Tehnic privind depozitarea deseurilor, Anexa 3.
Valorile determinate i n urma analizarii probelor vor fi comparate cu cele impuse in
autorizatia integrata de mediu, in conformitate cu normele legale in vigoare.
Rezultatele determinarilor vor fi inregistrate pe toata perioada de monitorizare.
Rezultatele activitatii de a utomonitorizare se vor raporta trimestrial de catre operatorul
depozitului de deseuri catre APM Iasi. Orice efect negativ inregistrat prin programul de
automonitorizare va fi raportat catre APM Iasi in maximum 12 ore.
Anual se vor raporta catre APM Iasi si date privind valorile emisiilor conform cerintelor OM
1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi).

9.4 Monitoringul tehnologic

Monitoringul tehnologic va avea ca scop verificarea periodica a starii si functionarii amenajarilor
de pe amplasamentu l depozitului, respectiv: Verificarea permanenta a starii de functionare a
tuturor componentelor depozitului:
starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;
starea impermeabilizarii depozitului
starea sistemelor de drenaj – levigat;
urmarirea anuala a gradului de tasare in zonele de depozitare deja acoperite;
functionarea instalatiilor de epur are a levigatului
functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate menajere
functionarea instalatiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit;
functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluviale;
starea sistemului de dezinfectie a rotilor masinilor de transport deseuri.

83
Urmarirea gradului de tasare si stabilitatii depozitului:
comportarea taluzurilor si digurilor;
aparitia unor tasari diferentiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor;
aplicarea masurilor de preveni re a pierderii stabilitatii, respectiv – modul de depunere a
straturilor de deseuri;

Controlul intrarilor de deseuri:
verificarea documentelor care insotesc transporturile de deseuri;
verificarea calitatii deseurilor in scopul incadrarii in conditi ile prevazute de autorizatia de
mediu.

Controlul intrarii deseurilor se face prin procedura de acceptare/receptie a deseurilor primite
pe depozit (conform Ord. 95/2005 al MMGA privind stabilirea criteriilor de acceptare si
procedurilor preliminare de acc eptare a deseurilor la depozitare si conform Anexei 3 la HG
349/2005); in acest scop se vor efectua instruiri ale personalului.
Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente legat de:
incendii si explozii;
distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare;
colmatarea sistemelor de drenaj;
tasari inegale dupa inchiderea depozitului;
fenomene de saraturare prin stagnarea apei din preci pitatii in zonele mai tasate

9.5 Monitoringul calitatii factorilor de mediu

Monitoringul calitatii factorilor de mediu va consta in urmatoarele actiuni:

Urmarirea nivelului si calitatii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin intermediu l
forajelor de observatie special amenajate:
Urmarirea calitatii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului;
Urmarirea calitatii solului din zona de influenta a depozitului;
Urmarirea dezvoltarii perdelei vegetale de protectie si a grad ului de inierbare a zonelor care
ating cota finala de depozitare.

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor
mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la
Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se
regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).

Indicatorii si frecventa de determinare pentru urmarirea calitatii factorilor de mediu in zona de
influenta a depozitului conf. Ord. 757/2004 sunt prezentati in tabelul urmator:
Valorile determinate in urma analizarii probelor prelevate vor fi comparate cu cele impuse in
autorizatia de mediu sau in alte acte de reglementare, in conformitate cu normele legale in
vigoare.

84
Operatorul depozitului de deseuri va raporta semestrial daca nu se specifica altfel in
autorizatia demediu, catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului rezultatele activitatii de
automonitorizare. Orice efect negativ inregistrat prin program ul de automonitorizare va fi
raportat catre autoritatea teritoriala pentru protectia mediului in maximum 12 ore.

Metode si proceduri de monitorizare: Determinarea nivelurilor poluarii de fond initiale, datorate
altor surse va fi realizata si prezentat a in cadrul Raportului de Amplasament care se va face in
vederea obtinerii Autorizatiei integrate de mediu necesara pentru intrarea in functiune a
depozitului.
Determinarile necesare pentru controlul calitatii componentelor mediului vor fi realizate de ca tre
laboratoare acreditate, pe baza de contract, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada
de monitorizare.

9.6 Monitorizarea post – inchidere

Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pent ru
care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord.
757/2004). In cadrul monitorizarii post -inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate
pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa.

Se va pune accentul pe:
cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia;
analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din
forajele de observatie situate in amonte, respectiv in av al de depozit, pe directia de curgere a
apei subterane;

calitatea aerului si productia de biogaz;
regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului;
calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor bioce noze dezvoltate pe
suprafetele redate circuitului natural.
Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor
mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la
Norm ativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se
regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).
In conformitate cu ord 757/2004 Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si
frecventa de analiza in cazul acestui depo zit sunt prezentate in tabelele urmatoare.

Tabel 15: Parametrii urmariti

85

Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr -un registru si vor fi arhivate pe toata durata
monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor de monstra evolutia
procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.

Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual
pe timpul fazei de functionare si anual pe ti mpul fazei post -inchidere.

Daca dupa realizarea evaluarilor, operatorul va constata modificarea semnificativa a
compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu,
atunci el va fi obligat sa informeze de u rgenta APM Iasi si sa propuna masuri de remediere.
APM are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii care sunt
necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.

10.SITUATII DE RISC

10.1 Accidente potentiale

Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele
accidente potentiale:
scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol;
emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto uti lizate.

Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in
proiect si in prezentul studiu.
In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in cadrul
depozitului de deseuri Tu tora, datorita unor defectiuni la statia de epurare a levigatului.

De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare . In
aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii de
obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit.
Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la
temperaturi de 70 – 900C, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert.
Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este controlat
prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, avand ca dotare minimala: panou cu
unelte si dispozitive specifice; stingatoare portabile cu spuma chim ica obisnuite; stingator
transportabil cu spuma chimica, de 180 l, rezervoare de combustibili semiingropate si cu pereti
dubli.
Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta
prevazute prin proiect va reduce co nsiderabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie
pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a
geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de
tempera tura, variatii de pH si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat pastrarea
calitatii acestora pentru durata indelungata.
Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin
proiectare elimina acest ri sc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s -a facut tinand
seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o panta
de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare.

86

10.2 Analiza posibilitatii de aparit ie a unor accidente industriale cu impact
semnificativ asupra mediului

Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei
unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.
Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate
periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul
asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante pericu loase (care
transpune Directiva 96/82/EC/1996 „Seveso II‖).
In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in
domeniul executiei lucrarilor de constructii.
In ceea ce priveste impactul transfrontalier in c az de accidente de poluare, se apreciaza ca
acesta nu este semnificativ.

10.3 Planul pentru situatii de risc

Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care
va cuprinde toate posibilitatile de aparit ie a unor accidente cu impact asupra mediului. De
asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative.

Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, titularul proiectului va implementa un plan pentru
situatii de urge nta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii factorilor
de mediu.

In toate situatiile in care s -au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde
si intensificarea activitatilor de monitoring.
In majorit atea zilelor, statiile de sortare/compostare desfasoara activitati de rutina.

Cu toate acestea, operatorii statiilor trebuie sa fie pregatiti pentru cazuri de urgenta si sa
includa procedurile pentru situatiile de urgenta in planul de activitate. Trebu ie anticipate cel
putin urmatoarele situatii de urgenta:
Pene de curent. Planul trebuie sa trateze problema tinerii evidentelor clientilor, a incasarii
taxelor si incarcarii camioanelor de transport in caz de intrerupere a energiei electrice.
Lipsa s au defectarea cantarelor. Planul trebuie sa descrie cum se tine evidenta si pe ce
criterii se vor stabili taxele, in conditiile in care cantarul este defect. In instalatiile care au cantare
si la intrarea si la iesirea din statie, daca se defecteaza unul, temporar se poate utiliza celalalt
pentru ambele sensuri.

Incendiu. Apararea impotriva incendiilor si procedeele de stingere sau limitare se refera la
incendiile declansate in toate punctele de lucru din incinta CMID, inclusiv in incintele in care au
loc operatii de sortare/compostare. In mod obisnuit, masurile de aparare impotriva incendiilor
constau in protejarea sanatatii personalului si chemarea fortelor speciale de interventie.

Controlul scurgerilor. Scurgerile pot apare din materialele descarcate sau din vehiculele
care alimenteaza statia. De exemplu, furtunele din sistemele hidraulice de compactare sau care
echipeaza camioanele de gunoi se pot rupe. Planul pentru controlul scurgerilor prevede
identificarea si localizarea scurgerilor, aducerea de materiale absorbante si metode de curatire.
Pentru scurge rile mari, planul trebuie sa includa si prevenirea infiltrarii acestor scurgeri in
sistemele de evacuare a apelor reziudale sau pluviale.

87

Descoperirea unor materiale periculoase . Planul pentru materiale periculoase trebuie sa
prevada metode de identificare si izolare a acestora, depozitarea temporara in spatii special
amenajate si numere de telefon pentru urgent.

Accidente ale angajati lor sau clientilor . Planul trebuie sa prevada procedee de prim
ajutor, numere de telefon pentru urgente si trasee pana la cele mai apropiate spitale.

Planurile pentru situatii de urgenta trebuie sa includa o lista de telefoane de contact,
inclusiv nume rele unde pot fi gasiti, ziua si noaptea, directorii, membrii personalului de
deservire, echipele de interventie, clientii fideli si organismele de resort.

10.4 Masuri de prevenire a accidentelor

In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proi ect, masurile ce pot fi luate pentru
prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:
pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul
executiei lucrarilor;
respectarea norme lor de aparare impotriva incendiilor;
respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei
tehnicecorespunzatoare la executarea acestora;
verificarea periodica si mentinerea intr -o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utila jelor si
mijloacelor de transport auto utilizate;
respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice;
interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea
daunelor;
colectarea tu turor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual
poluate.

In perioada de operare , pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact asupra
mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Tutora (unde acest risc exista), s -au
prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare:
Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei
inverse.

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatu lui din depozite se
efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele
de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %.

Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.
Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte
metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2000 de astfel de
instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare
simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on -line, fara interventia omului, prin masurarea
conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o va loare limitativa in tratarea levigatului in

88
depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul
contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.

Pentru cazurile cand tipul de defectiune af ecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp
(de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi bazinul de
omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea influentului in
statie timp de ca teva ore.
In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare prevazut
special in acest scop, cu o capacitate de 1.700 mc si hidroizolat, care asigura o rezerva de
stocare a influentului pentru 2 -4 zile, in perioade uscate respectiv umede.

Tinerea evidentelor
Tinerea unor evidente detaliate permite atat operatorilor statiei cat si administratiei locale,
inclusiv de protectie a mediului, sa se asigure ca statia functioneaza in mod eficient si in
conformitate cu prevederil e legale.
Incarcaturile care intra in statie: data, ora, societatea comerciala, numele soferului,
greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), provenienta incarcaturii, taxa perceputa;
Incarcaturile care ies din statie: data, ora, societate a comerciala, numele soferului,
greutatea (vehicul incarcat), greutatea (vehicul gol), tipul materialelor transferate (de ex.
deseuri, materiale reciclabile, compost vrac, compost in saci), destinatia incarcaturii;
Registrul operational al instalatiei: aici se noteaza toate evenimentele neobisnuite din cursul
zilelor de lucru;
Registru de reclamatii se noteaza data, ora, numele reclamantului, natura reclamatiei si
masurile luate pentru solutionare;
Poluarea (accidentala) a mediului: se scriu detali i despre poluarea accidentala a mediului
cu deseuri lichide, solide, mirosuri, aerosoli;
Rezultatele analizelor de monitorizare a mediului precum contaminarea apelor de
suprafata, deversarile in canalizare, poluarea aerului, a apelor sau analize de zgom ot;
Registre de intretinere: pentru utilaje fixe sau mobile;
Rapoarte cu privire la sanatatea si securitatea angajatilor;
Documentatie care sa ateste pregatirea si certificarea ca operatori a angajatilor.

Protectia muncii si prevenirea incendi ilor
Toate activitatile din cadrul obiectivelor proiectate se executa in baza prevederilor legale
referitoare la protectia muncii si prevenirea incendiilor.
Toate persoanele care desfasoara o activitate in cadrul CMID trebuie sa fie instruite
corespunzat or in ceea ce priveste prevenirea incendiilor si protectia muncii.
Constructiile si instalatiile, in special, cele pentru depozitarea deseurilor, materialelor reciclabile,
compostului si a combustibililor se proiecteaza, amenajeaza, functioneaza si se ver ifica conform
normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor.
De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura
reducerea riscului de accidente legat de:
incendii si explozii;

89
distrugere a integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare;
colmatarea sistemelor de drenaj;
tasari inegale dupa inchiderea depozitului;
fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

11. CONCLUZII

 Centrul de management al deseurilor Tutora

Pentru investitiile propuse in cadrul centrului de management al deseurilor de la Tutora,
respectiv:
Extinderea depozitului ecologic existent;
Extinderea capacitatii statiei de sortare existente ;
Finalizarea lucrarilor pentru statia de compost

cat si pentru inchiderea depozitului neconform Tomesti, evaluarea impactului asupra mediului a
fost realizata in cadrul procedurii de mediu pentru proiectul „Managementul integrat al deseurilor
in Mun. Iasi‖, pentru componentele:
Componenta A1 – Inchidere depozit actual Tomesti
Componenta A2 – Depozit nou Tutora
Componenta B – Statie de sortare si statie de compost

pentru care a fost emis in data de 30.06.2005 Acordul integrat de mediu nr.2.
In cadrul centrului de management al deseurilor exista posibilitatea poluarii accidentale a apei
subterane si de suprafata , ca urmare a deversarii accidentale de ape uzate menajere,
scurgeri accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele folo site, nefunctionarea la
parametri corespunzatori ai statiei de epurare a apelor uzate precum si a statiei de epurare a
levigatului, cauzand astfel deversari neconforme in paraul aflat la est de amplasament. Natura
impactului in cazurile potentiale de polua re mentionate va fi secundara, pe temen scurt,
temporara si locala.
Prin masurile ferme propuse la capitolul urmator se are in vederea reducerea la minim a
potentialului impact asupra factorului de mediu apa.
Asadar probabilitea impactului este una redus a, iar magnitutidea si complexitatea impactului se
pot clasifica drept nesemnificative.

In ceea ce priveste poluarea aerului , pot sa apara emisii fugitive, locale si temporare datorate
descarcarii si manipularii deseurilor, descompunerii deseurilor si vehiculelor utilizate pentru
transportul acestora.
Poluantii specifici in faza de executie sunt reprezentati de particule in suspensie si poluantii
specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la

90
vehiculel e pentru transportul materialelor: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule
cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn) si COV.
Cu privire la poluantii cu impact olfactiv (H 2S, mercaptani, etc) concentratiile in emisie vor fi
extrem de scazute, iar la distanta la care se gasesc localitatile, concentratiile in aer se vor situa
mult sub pragurile olfactive.
In faza de operare descompunere a deseurilor depozitate va genera emisii de gaze specifice:
CO 2, CH 4, N 2 si urme de H 2S, com pusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati) si
de mercur. Prin descarcarea/manipularea si compactarea deseurilor emisiile de particule sunt
reduse.
Prin acoperirea zilnica a deseurilor depozitate cu materiale inerte si umectarea depozi tului in
perioadele de seceta prelungita se va preveni riscul antrenarii particulelor de praf si a
mirosurilor in atmosfera. .
Concluzionand masurile prevazute pentru protectia factorului de mediu aer, mentionate la
capitolul urmator, atat in faza de oper are cat si in cea de executie vor avea ca efect diminuarea
impactului ca urmare a amplasarii depozitului de deseuri Tutora.
Natura impactului in procesul de executie al depozitului de deseuri va fi secundar, strict pe
perioada de executie si local.

In perioada de operare a depozitului de deseuri impactul asupra aerului se preconizeaza ca va
avea caracter local, secundar si pe intreaga perioada de functionare a obiectivului.
Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer a depozitului de dese uri Tutora va fi diminuata ca
urmare a masurilor luate, in principal a prevederii instalatiei de ardere a gazelor rezultate din corpul
depozitului. Avand in vedere componenta locala si activitatea obiectivului, magnitudinea si
complexitatea impactului sunt evaluate functie de gravitatea efectelor, gradul de extindere a acestora, si
viteza de extindere a efectului. Preconizam ca magnitudinea impactului va fi redusa, la nivel local cu o
frecventa de aparitie ocazionala, probabila ca urmare a procesului de ope rare al depozitului.
In ceea ce priveste poluarea solului si subsolului , exista posibilitatea aparitiei impactului ca
urmare a decopertarii solului vegetal, lucrarilor propuse in faza de executie, constructiei
subcompartimentului 3 al primei celule a d epozitului de deseuri, descarcari accidentale de
deseuri transportate sau depozitate, scurgeri accidentale de produse petroliere sau uleiuri,
deversari accidentale de ape uzate etc.
In scopul diminuarii la minim a impactului si protejarii solului si subso lului au fost prevazute
urmatoarele masuri:
Special amenajate pentru depozitarea temporara a deseurilor si materialelor de constructie
in faza de executie;
Cabine ecologice vidanjabile in cadrul organizarii de santier;
Impermeabilizarea corespunza toare a bazei depozitului cu sistemul de etansare;
Dig perimetral;
Alei betonate si imprejmuirea depozitului de deseuri;
Statie de epurare ape uzate si levigat;
Monitorizarea functionarii corespunzatoare a instalatiilor prevazute pe amplasament etc.

Asadar toate masurile prevazute in cadrul proiectului pentru protectia solului si subsolului vor
avea ca scop diminuarea impactului ca urmare a constructiei subcompatimentului 3 al primei
celule a depozitului de deseuri Tutora.

91
Natura impact ului in procesul de executie al depozitului de deseuri asupra solului si subsolului
cu precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare
a obiectivului.
Luand in calcul decopertarea solului vegetal de pe s uprafata depozitului de deseuri, platformei
betonate si cladirilor adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu
probabilitate redusa de poluare.

 Statia de transfer Baltati si statia de transfer si sortare Ruginoasa

Princip alele surse de poluare a apelor pot fi reprezentate de scurgeri accidentale de uleiuri,
hidrocarburi provenite de la echipamentele si utilajele folosite, deversari sau scurgeri
accidentale de ape uzate.
In cadrul investitiilor atat pentru faza de exec utie cat si cea de exploatare au fost prevazute bazine
pentru colectarea si stocarea apei uzate, respectiv bazine ecologice vidanjabile, retea de canalizare apa
uzata menajera, bazin etans vidanjabil si retea de apa pluviala.
Asadar probabilitea impactul ui este una redusa, iar magnitutidea si complexitatea impactului
se pot clasifica ca nesemnificative.
In cadrul investiiilor mai sus mentionate potentialele surse de poluare asupra factorului de
mediu aer pot fi reprezentate ca urmare a emisiilor de praf, fum, manevrarii pamantului excavat
si utilajelor sau autovehiculelor folosite.
Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:
folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii
reduse de noxe;
colectarea, stocarea corespunzatoare a apei uzate menajere si descarcarea in statiile de
epurare;
detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru
eliminarea cauzelor.

Natura potentialulu i impact va fi secundara, locala, iar durata va fi temporara si foarte scurta.
Probabilitea impactului asupra factorului de mediu aer se considera a fi improbabil, cu efect
nesemnificativ si indirect.
Cu privire la sursele de poluare ale solului si subso lului ca urmare a executiei si operarii
investitiilor, deseurile menajere si cele din constructie pot fi generate ca urmare a:
decopertarii solului vegetal;
amenajarii necorespunzatoare a depozitelor de materiale utilizate;
infiltrarii accidentale de ape uzate in sol;
amenajarii neconforme a spatiilor de depozitare temporara a deseurilor rezultate din
procesul de executie al obiectvului proiectat.

Masurile avute in vedere sunt:
folosirea statiilor de transfer si a statiei de sortare doar pe ntru categoria de deseuri
municipale autorizate si acceptate;
utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;
interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct pe platformele
special amenajat e;

92
Natura impactului in procesul de executie al investitiilor asupra solului si subsolului cu
precadere a solului vegetal va fi directa si locala, pe intreaga perioada de executie si operare a
obiectivelor.
Luand in calcul decopertarea solului vegeta l de pe suprafata aferenta platformei betonate si
cladirii adiacente se poate considera ca magnitudinea impactului va fi locala, cu probabilitate
redusa de poluare.

 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Iasi

Principala sursa de poluare a apelor este reprezentata de evenimente accidentale de
poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilaje si mijloace auto, insa acestea au
caracter local.
Magnitudinea impactului se poate preconiza ca si probabilitate doar in faza de inchidere, fiind
catalogata ca locala si temporara. Fecventa probabila de aparitie a impactului este foarte
redusa, chiar improbabila si nesemnificativa.
Prin inchiderea depozitelor neconforme de deseuri se va elimina poluarea aerului ca urmare a
functionarii neconforme a depozitului, degajarii necontrolate a gazele emise din corpul
depozitelor si a emisiilor generate. Asadar se va elimina posibilitatea frecventei de aparitie a
vre-unui impact direct sau indirect asupra aerului.

In ceea ce priveste poluarea solului, odata cu inchiderea depozitelor de deseuri neconforme
si dezvoltarii solului vegetal prevazut ca ultim strat de inchidere se reduce la minim posibilitatea
poluarii solului. Din punct de vedere al incadrarii in zona si noul amplas ament inierbat se va
incadra corespunzator in piesajul zonal. Se va inregistra un efect direct pozitiv, cu impact
improbabil (redus la zero).
Ca urmare a inchiderii corespunzatoare a depozitelor de deseuri neconforme se poate vorbi
despre un efect po zitiv, benefic asupra factorilor de mediu.