Facu ltatea De Ingine ria Sistemelor Biotehnice [611241]

UNIVERSITATEA POLITEH NICA DIN BUCUR EȘTI
Facu ltatea De Ingine ria Sistemelor Biotehnice
Programul de studii: INGINERIE ȘI MANA GEMENT ÎN
PROTE CȚIA MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator Științific: Absolvent :

Ș.L. dr.ing. Victor Viorel SAFTA Ionela Veronica ANGELESCU

UPB – 2020

UNIVERSITATEA POLITEH NICA DIN BUCUR EȘTI
Facu ltatea De Ingine ria Sistemelor Biotehnice
Programul de studii: INGINERIE ȘI MANA GEMENT ÎN
PROTE CȚIA MEDIULUI

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Gestionarea apelor uzate din
Municipiul Giurgiu
Județul Giurgiu

Coordonator Științific: Absolvent :

Ș.L. dr.ing. Victor Viorel SAFTA Ionela Veronica ANGELESCU

UPB – 2020

Cuprins
1.POLUAREA APELOR URBANE. EPURAREA SI AUTOEPURAREA APELOR
UZATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 4
1.1Apa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
1.2 Poluarea apelor urbane ………………………….. ………………………….. ………………………… 6
1.3 Epurarea și autoepurarea apelor uzate ………………………….. ………………………….. ….. 12
1.4 Caracteristicile apelor de canalizare ………………………….. ………………………….. …….. 21
2.SURSE DE POLUARE A APELOR IN MUNICIPIUL GIURGIU JUDETUL
GIURGIU ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 24
2.1Ape uzate menajere ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 24
2.2 Ape uzate industriale ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
2.2.1 Debitele specifice pentru principalele categorii de ape uzate industriale …….. 31
2.2.2 Considerații g enerale privind epurarea apelor uzate industriale …………………. 32
2.3.1 Poluanții specifici pentru tipurile de ape uzate ………………………….. ……………. 33
3.SISTEMUL DE CANALIZARE SI STATIA DE EPURARE A APELOR UZATE DIN
MUNICIPIUL GIURGIU JUDETUL GIURGIU ………………………….. ………………………….. ……… 34
3.1Sisteme de canalizare. Structură funcțional -constructivă. Elemente componente … 34
3.1.1 Sisteme și procedee de canalizare ………………………….. ………………………….. …. 36
3.1.2 Obiectul rețelei de canalizare ………………………….. ………………………….. ……….. 36
3.1.3 Alc ătuirea re țelei de canalizare ………………………….. ………………………….. …….. 37
3.1.4 Clasificarea re țelelor de canalizare ………………………….. ………………………….. .. 38
3.2 Re țele de canalizare in Municipiul Giurgiu ………………………….. ………………………. 39
3.3 Statia de epurare a Municipiului Giurgiu ………………………….. ………………………….. 44
3.3.1 Amplasament ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 44
3.3.2 Planul general al statiei de epurare ………………………….. ………………………….. … 46
4. DINAMICA PERFORMANTELOR STATIEI DE EPURARE A APELOR UZATE
DIN MUNICIPIUL GIURGIU, JUDETUL GIURGIU PE ANUL 2019 ………………………….. ….. 62
4.2 Prelevarea și analiza probelor de apă ………………………….. ………………………….. …… 62
4.3 Para metri analizati: valori minime, maxime, medii lunare ………………………….. ….. 63
4.3.1 Parametrul pH ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 64
4.3.2 Materii totale în suspensie (MTS) ………………………….. ………………………….. …. 66
4.3.3 Conținutul biochimic de oxigen – CBO 5………………………….. …………………….. 68
4.3.4 Consumul chimic de oxigen CCO -Cr ………………………….. ………………………… 70
4.3.5 Amoniu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 72
4.3.6 Azot ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 73
4.3.7 Fosfor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 75
4.3.8 Cloruri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 76
4.4 Exemplificare detaliata de obtinere a datelor prezentate la subcapitolul 4.3 ………. 78
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 80
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 81

4
1.POLUAREA APELOR URBANE. EPURAREA SI
AUTOEPURAREA APELOR UZATE
1.1Apa
Apa este un lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului, care
formează unul din învelișurile Păm ântului numit hidrosferă[10] .
Apa este o substanță absolut indispensabilă vieții, indiferent de forma acesteia, fiind unul
dintre cei mai universali solvenți. Apa este un compus chimic al hidrogenului și al oxigenului,
având formula chimică brută H2O (ve deți Apă (moleculă)). Apa este una din substanțele cele
mai răspândite pe planeta Pământ, formând unul din învelișurile acesteia, hidrosfera.
Pe Pământ, apa există în multe forme, în cele mai variate locuri. Sub formă de apă sărată
există în oceane și mări . Sub formă de apă dulce în stare solidă, apa se găsește în calotele polare,
ghețari, aisberguri, zăpadă, dar și ca precipitații solide, sau ninsoare. Sub formă de apă dulce
lichidă, apa se găsește în ape curgătoare, stătătoare, precipitații lichide, ploi, și ape freatice sau
subterane. În atmosferă, apa se găsește sub formă gazoasă alcătuind norii sau fiind difuzată în aer
determinând umiditatea acestuia. Considerând întreaga planetă, apa se găsește continuu în
mișcare și transformare, evaporarea și conden sarea, respectiv solidificarea și topirea alternând
mereu. Această perpetuă mișcare a apei se numește ciclul apei și constituie obiectul de studiu al
meteorologiei și al hidrologiei.
Apa care este potrivită consumului uman se numește apă potabilă. Conform standardului
din România, pentru ca apa să fie potabilă sestonul nu trebui e să depășească 1ml/m³. Pe măsura
creșterii populației umane de -a lungul timpului și a folosirii intensive și extensive a resurselor de
apă susceptibile de a furniza apă potabilă, pro blema apei utilizabile a devenit o problemă vitală a
omenirii. Apa acoperă 71% din suprafața Pământului[12].
Apa își păstrează forma lichidă pe un interval larg de temperatură, cuprins între 0oC și
100oC. Datorită structurii sale, apa, ar trebui să fiarbă la temperaturi scăzute, care nu există pe
pământ, iar noi nu am cunoaște decât apa sub formă de vapori.
Apa curată are densitatea maximă la 4°C, iar pe măsură ce apa se încălzește sau se
răcește, densitatea ei scade, datorită gradul diferit de asociere a moleculelor de hidrogen.
Prin îngheț, apa își mărește volumul cu nouă procente. Foarte rar se întâmplă ca un lac să
înghețe în totalitate. Stratul de gheață care se formează la suprafață, acționează ca o pătură și
protejează peștii și alte vietăți acvati ce de frig. Mai mult decât atât, la formarea gheții numărul
atomilor de hidrogen se dublează. Datorită golurilor care se formează în structura sa, gheața are o
structură afânată, ceea ce îi dă proprietatea de a pluti deasupra apei.
Capacitatea calorică a a pei, este ridicată, datorită acestei caracteristici, vietățile acvatice
nu sunt afectate de o supraîncălzire a apei. La o temperatură de 35oC, capacitatea termică este
minimă, dar aceasta crește pe măsură ce temperatura scade sau crește, în timp ce la alte lichide,
capacitatea temică crește direct proporțional cu temperatura.
Dintre toate lichidele, apa are cea mai mare tensiune superficială, ceea ce determină
formarea picăturilor de apă. Suprafața apei este acoperită cu o peliculă foarte subțire de
molecu le, iar specialiștii au demostrat că este nevoie de o forță mare pentru a desface legăturile
formate. Cu toate că majoritatea lichidelor pot fi mai ușor compresibile cu creșterea temperaturii,
la apă acest lucru nu este valabil, apa fiind considerată, inco mpresibilă.
Apa, este un solvent universal. Ea rămâne inertă și nu se modifică sub acțiunea
sunstanțelor cu care intră în contact.

5

Puctul triplu al apei este punctul în care toate cele trei stări de agregare ale apei coexistă
liber și simultan, în echilibr u termodinamic. Cel mai cunoscut puct triplu al apei este la 0.01oC.
Viteza de propagare a sunetului în apă crește pâna la o temperatură de aproximativ 74oC,
ajungând la 1500 m/s, după care începe să scadă. Aceasta este influențată de presiune,
temperatur ă și concentrația de săruri.
La o temperatură de 10C, viteza sunetului în apă este de 4 m/s.
Pe de altă parte, apa are un punct ctitic deosebit de ridicat. Punctul critic este starea de
agregare a apei în care dispar diferențele dintre proprietățile ale stării lichide și ale celei gazoase.
Punctul critic al apei este atins la o temperatură de 374 °C și o presiune de 217 de atmosfere,
ceea ce o face un fluid supercritic.[11]

„Apei i -a fost data puterea magica de a
deveni seva vietii pe Pamant”
Leonardo da Vinci

Foto 1.1 – Apa [27]

6

1.2 Poluarea apelor urbane
Poluarea reprezintă un fenomen complex de modificare a proprietăților și caracteristi –
cilor naturale ale apei curate prin introducerea unor substanțe sau forme de energie. Poluarea
poate fi caracterizată prin prezența oricărei substanțe străine (organice, anorganice, biologice sau
radioactive) care tinde să altereze caracteristicile fizice, chimice și biologice ale apei și să o facă
improprie utilizării.[7]
Sursele de poluare a apei pot fi naturale sau artificiale.
Poluarea naturală se produce în urma interacției apei: cu atmosfera – prin dizolvarea
gazelor existente; cu litosfera – prin dizolvarea sau încărcarea cu suspensii din rocile care
alcătuiesc terenul sau din deșeurile depo zitate; și cu organismele vii din apă.

Foto 1. 2 Poluarea apei [19] Foto 1. 3 Poluarea apei [19]

Poluarea artificială se datorează apelor uzate re -introduse în receptorii naturali, după
utilizarea în diverse domenii, prin rețeaua de canalizare.
Deversarea în emisar a apelor uzate în care sunt prezente cantități mari de substanțe
poluante, prin natura și concentrația lor, provoacă apariția unor efecte negative atât asupra florei
și faunei, cât și asupra întregi i economii situate în aval de punctul de descărcare ca, de exemplu:
 apele cu praf de cărbune colmatează malurile și dau o colorație neagră – cenușie care
modifică condițiile de autoepurare ale râurilor;
 apele uzate de la fabricile de celuloză și hârtie, ca re conțin multă celuloză sulfit, dacă vin în
contact cu sărurile de fier (prezente în multe râuri de la noi) dau o colorație de cerneală greu
de eliminat;
 apele deversate de la abatoare, tăbăcării, fabrici de procesare a laptelui sau din alte ramuri ale
industriei alimentare în general, cu conținut ridicat de proteine și grăsimi favorizează
puternic dezvoltarea bacteriilor și a microbilor patogeni.

Foto 1. 4 Poluarea apei [19] Foto 1. 5 Poluarea apei [19]

7
Principalele tipuri de poluanți care conferă apelor „calitatea” de ape uzate datorită
modificării caracteristicilor fizice, chimice, bacteriologice sau radioactive sunt:
 Compuși organici biodegradabili provin din apele uzate menajere ș i industriale. Cele
mai încărcate sunt cele din industria alimentară, cea organică de sinteză și de hârtie, din
complexe de creștere a animalelor (abatoare, zootehnie). Impactul acestor compuși constă în
reducerea concentrației de oxigen dizolvat cu reperc ursiuni asupra florei și faunei. Are loc
procese anaerobe și există riscul reducerii capacității de autoepurare. Prezența acestor
compuși este indicată de CBO 5 (consumul biochimic de oxigen la 5 zile).
 Compuși organici nebiodegradabili provin din surse pre cum ape uzate din industria
organică de sinteză, cea a celulozei și hârtiei, petrochimică și metalurgică. Sunt compuși
organici cu toxicitate acută sau cronică și/sau cu caracter mutagen sau cancerigen. Impactul
este deosebit asupra cursurilor de apă, asup ra oamenilor și asupra organismelor acvatice.
Încetinesc sau stopează procesele de autoepurare sau epurare biologică și pot da produși
secundari de dezinfecție. Oxidabilitatea este mai mică decât la compușii organici
biodegradabili datorită structurii chim ice pe care o au. Compușii organici toxici sau nebio –
degradabili se pot clasifica după cum urmează:
 compuși halogenați ai hidrocarburilor saturate și nesaturați ciclici sau aciclici;
 compuși aromatici monociclici;
 compuși fenolici;
 compuși aromatici policiclici;
 compuși ai acidului ftalic de tipul esterilor și eterilor;
 compuși cu azot;
 pesticide;
 compuși policlorurați ai fenilbenzenului.
 Clorurile și sulfurile din apele uzate pot influența procesele biologice de epurare dacă
cantitățile lor depășesc anumite limite. Clorurile sub formă de ioni de clor din apa uzată
menajeră provin în special, din urina de origine animală sau umană, ca urmare a consumului
în alimentație a clorurii de sodiu, sau din folosirea clorului pentru dezinfecție. Sulfurile din
apele uzate menajere pot fi determinate și puse în evidență sub formă de sulfuri totale, sulfuri
de carbon și hidrogen sulfurat (care ne dă indicații asupra lipsei oxigenului în apă și apariția
proceselor anaerobe).
 Metalele grele sunt prezente, în special, în apele uzate industriale și sunt toxice pentru
microorganismele care participă la epurarea biologică a apelor și la fermentarea anaerobă a
nămolurilor. Determinarea lor în laborator prin analize standard necesită durate mari de timp
și un echipament comp lex derivat din necesitatea utilizării unei game largi de reactvi. În
ultimul timp se practică metoda spectrofotometriei cu absorbție atomică al cărui aparat este
capabil să determine un număr de 27 elemente minerale, între care și metalele grele (Cu, Zn,
Cd, Pb, Hg, Co, Ni, Cr etc.).
 Substanțele organice din apele uzate menajere provin din dejecțiile umane și animale, din
resturile de alimente, legume și fructe, precum și din alte materii organice evacuate în rețeaua
de canalizare. Prezența substanțelor or ganice în apă poate reduce oxigenul din apă până la 0,
iar în apa lipsită de oxigen, substanțele organice se descompun prin procese anaerobe care au
loc concomitent cu producerea hidrogenului sulfurat și a altor gaze rău mirositoare și toxice.

8
 Nutrienții sunt compuși anorganici și organici cu azot și fosfor. Principalele surse de
generare le constituie apele uzate menajere și efluenții din industria îngrășămintelor chimice.
Azotul și fosforul stimulează creșterea necontrolată a algelor și microorganismelor
producând fenomenul de eutrofizare.
 Substanțe toxice (poluanți prioritari) includ detergenți, cianuri, compuși organici clo –
rurați, lignină, compuși proveniți din industria chimică, industria celulozei și hârtiei, industria
petrochimică etc. Poluanții prio ritari sunt compuși organici sau anorganici selectați pe baza
toxicității foarte mari, a efectelor cancerigene sau mutagene. Acești poluanți sunt denumiți și
compuși toxici refractari și se găsesc în majoritatea cazurilor în apele uzate industriale, fiind
însă depistați uneori în cantități foarte mici în apele de alimentare datorită unor infiltrații sau
datorită epurării necorespunzătoare a apelor din amonte.
 Substanțe radioactive, folosite din ce în ce mai mult în medicină, tehnică etc., precum și la
centr alele atomice crează noi probleme celor care se ocupă cu protecția calității apelor.
Aceste substanțe care emit radiații influențeză procesele de epurare și pot fi periculoase
pentru personalul de exploatare.
 Apa cald ă este produsă de multe industrii, cum ar fi industria enegetică, petrochimică și de
sinteză organică care utilizează apa ca agent de răcire. Deversată ca atare în emisar, apa caldă
perturbă desfășurarea procesului de autoepurare.
 Alți poluanți sunt substanțele petroliere, sărurile, bazele și acizii peste concentrația limită
(C.M.A.), agenții reducători (grupe de sulfiți, sulfați), uleiuri care apar în efluenții generați în
diferite industrii. Impactul: consum de oxigen dizolvat sau împiedică transferul de oxigen din
atmosferă în apă. Influențe ază procesele de tratare a apei și viața organismelor subacvatice
care duc la modificări de pH și depuneri în albie.[4]
Caracteristicile apei uzate
În perioada actuală, pe fondul dezvoltării societății, poluarea apelor este în atenția tuturor
organizațiilo r care se ocupă cu protecția mediului. S -a amplificat atenția acordată poluării apelor
și au apărut cerințe legislative stringente în ceea ce privește deversarea de substanțe care pot
conduce la degradarea mediului acvatic.
Deversarea apelor uzate în mediu l natural este permisă numai dacă acestea se încadrează
din punct de vedere al calității în limitele impuse de NTPA 001/2005 respectiv NTPA 011/2005.
Valorile de referință privind calitatea apelor uzate din România, sunt date de HG
188/2002 modificată și c ompletată de HG 352/2005. Astfel, au fost incluse cerințele privind
conformarea cu termenele de tranziție negociate pentru sistemele de colectare și stațiile de
epurare, precum și statutul de zonă sensibilă a României. Hotărârea de Guvern 352/2005
cuprinde :
 NTPA 011 – Norme tehnice privind colectarea și evacuarea apelor uzate orășenești;
 NTPA 002 – Normativ privind condițiile de evacuare a apelor uzate în rețelele de
canalizare ale localităților și direct în stațiile de epurare;
 NTPA 001 – Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor
uzate industriale și orășeneăti la evacuarea în receptorii naturali; [14][15]

9
Tabel 1.1 – Indicatori de calitate pentru apele uzate [14][15]
Indicatori de
calitate UM Valoare N.T.P.A
001/2005 Valoare
N.T.P.A
002/2005 Metoda utilizată
Temperatura 0C 35 40
pH unit.pH 6.5-8.5 6.5-8.5 SR ISO 10523 -97
Materii în suspensii mg/l 35.0 (60) 350 STAS 6953 -81
CBO 5 mg/l 25.0 300 SR EN 18991 –
2003;
SR EN 1899 –
2/2002
CCOCr mg/l 125 500 SR ISO 6060 -96
Azot Amoniacal mg/l 2.0 30 SR ISO 5664 -2001
Azot Total mg/l 10.0 – STAS 7312 -83
Azotați mg/l 25.0 – SR ISO 7890 -2-
2000
Azotiți mg/l 1.0 – SR ISO 6777 -2002
Cloruri mg/l 500.0 – SR ISO 9297 -2001
Detergenți Sintetici mg/l 0.5 25 SR EN 903 -2003
Fosfor Total mg/l 1.0 (peste 100.000 l.e)
2.0(10.000 -100.000le) 5.0 SR EN ISO 6878 –
2005
Reziduu Filtru
105oC mg/l 2000.0 – STAS 9187 -84

Caracteristici fizico -chimice cuprind:
 turbiditatea – apelor uzate și a emisarilor indică numai în linii mari conținutul de materii în
suspensie ale acestora, deoarece nu există un raport bine definit între turbiditate și conținutul
în suspensii;
 culoarea – apelor uzate proaspete este cenușiu deschis, iar prin fermentarea materiilor
organice din apă, culoarea apelor uzate devi ne mai închisă;
 mirosul – apelor uzate proaspete este aproape inexistent, apele în curs de fermentare având
un ușor miros de ouă clocite;
 temperatura – apelor uzate orășenești este de obicei cu 2 -30C mai ridicata decât cea a apelor
de alimentare.
Caracteristicile chimice ale apelor uzate sunt reprezentate de: materii totale în suspensie,
consum chimic de oxigen, consum biochimic de oxigen, nitrați, fosfați, sulfuri, cloruri, acizi
volatili etc.
Efectul variațiilor de temperatură asupra activității celulelor microorganismelor și mai
ales asupra răspunsului celulei la condițiile de mediu este foarte complex, deoarece nu numai că
„celula este o însumare a sute de enzime și sisteme moleculare multiple, fiecare răspunzând într –
un fel caracteristic unei t emperaturi date, dar activitățile metabolice și funcționale depind de
organizarea structurală, care de asemenea este influențată de schimbările de temperatură”.
Variațiile de temperatură pot modifica permeabilitatea membranei plasmatice, permițând
pătrunde rea rapidă a toxicului în celulă și, pe de altă parte, pot altera procesele de control,
necesare supraviețuirii microorganismelor. Dinamica populației dominante funcție de
temperatură, precum și variația vitezelor reacțiilor biochimice, conduc la variații ale necesarului

10
de oxigen pentru oxidarea substratului și pentru reacțiile de menținere a celulei. Influența
temperaturii este exercitată și asupra proprietăților de sedimentare a nămolului activat. [1]
 Parametrul pH
Conform SR ISO 10523 nu reprezintă el însuși un poluant, dar este un parametru
important de caracterizare a apelor uzate care urmează a fi supuse unui proces de epurare
biologica; o valoare în afara limitelor poate interveni ca factor limitativ în ciclul activității
enzimatice, afectând noțiun ea de „substrat”, acesta la rândul lui fiind un factor limitativ al
dezvoltării biomasei și a calității efluentului epurat prin calitatea și cantitatea substanțelor
organice conținute de apa uzată.[2]
 Materii totale în suspensie (MTS)
Procesul de epurare nu este caracterizat numai prin consumul de substanțe organice, ci și
prin creșterea biomasei. Mai mult, creșterea nerestrictivă a biomasei permite obținerea
rezultatelor bune în îndepărtarea substanțelor organice. De aici rezultă importanța parametrului
“MTS” în controlul proceselor de epurare. Acest parametru, influențează în mod deosebit
funcționarea decantorului și efluentul acestuia. Materiile în suspensie din bazinele de aerare,
parametru cantitativ al biomasei, sunt amestecuri de substanțe organice ș i anorganice, acestea din
urma fiind formate din substanța vie și nevie. Substanțele organice în ansamblu se determină din
reziduul uscat, deci din conținutul total de materii în suspensie, prin calcinare la 6000 C. [1]
 Consumul chimic de oxigen
Acest parametru dă informații asupra gradului de poluare al apei cu materie organică. În
cadrul analizei CCO, oxidarea chimică la bioxid de carbon și apă este rezultatul acțiunii oxidante
a bicromatului de potasiu în soluție acidă.
O H Cr H OCr 3 4 2 83 2
72    

Consumul chimic de oxigen – CCO – substanțele oxidabile din apă, reprezintă cantitatea
de substanțe ce se pot oxida atât la rece cât și la cald, sub acțiunea unui oxidant. Oxidabilitatea
reprezintă cantitatea de oxigen echivalentă cu consumul de oxidant. S ubstanțele organice sunt
oxidate la cald, iar cele anorganice la rece. Creșterea cantității de substanțe organice în apă sau
apariția lor la un moment dat este sinonimă cu poluarea apei cu germeni care însoțesc de obicei
substanțele organice.
În urmărirea eficienței instalațiilor de epurare biologică, determinarea CCO -ului
executată pe efluent separat de suspensii atât prin sedimentare cât și prin filtrare poate da
informații asupra eficienței generale a stației, asupra îndepărtării substanțelor organice ș i asupra
capacității nămolului de a sedimenta. O cifră importantă în epurarea biologică o reprezintă
valoarea CCO a biomasei. Aceasta s -a determinat la 1.42 g CCO/g material celular.
Cu privire la determinările eficiențelor de epurare biologică, sunt nece sare câteva
precizări:
 CCO -ul efluentului nu reprezintă în totalitate consumul chimic de oxigen al substratului
solubil rămas neconsumat; în aproape toate experimentările cu surse de carbon foarte
ușor de metabolizat s-au constatat valori mai mari ale CCO -ului decât calculate din
concentrația substanței remanente;
 determinarea analizei CCO executată pe efluent liber de suspensii atât prin sedimentare
cât și prin filtrare, poate da informații asupra eficienței generale a stației de epurare,
asupra îndepă rtării substanțelor organice și asupra capacității nămolului de a sedimenta;[3]

11

 Conținutul biochimic de oxigen – CBO
Consumul biochimic de oxigen – reprezintă cantitatea de oxigen consumată de
microorganismele aerobe prezente în apă pentru descompunerea biochimică a substanțelor
organice conținute în apă în condiții standard (întuneric, 200C , 5 zile), astfel evaluându -se
cantitatea de oxigen consumata de către bacterii și alte microorganisme în timpul reacțiilor
biologice de metabolizare a substanțelor o rganice. Deci, prin CBO se pune în evidență activitatea
respiratorie a microorganismelor care utilizează fracțiunea de substanțe asimilabile din cantitatea
totală de substanțe organice existente în apă, pentru creștere și pentru metabolismul ulterior al
componenților celulei sintetizați din substanțele consumate. Cu cât valoarea acestuia este mai
mare, cu atât apa este mai murdară. [2]

Descompunerea biochimică a apelor uzate, respectiv consumul biochimic de oxigen se
produce în trei faze, și anume:
 faza primară – a carbonului, în care oxigenul se consumă pentru oxidarea substanțelor
organice, folosite ca sursă de hrană pentru microorganismele aerobe; această fază începe imediat,
are o durată de circa 20 de zile la o temperatura de 200C cu formare în principal de bioxid de
carbon , care se degajă sau rămâne sub forma de gaz în soluție (CBO -C);
 faza secundară – a azotului, în care oxigenul se consumă mai ales pentru
transformarea amoniacului în nitriți și nitrați; începe după aproximativ 10 zile, și poate dura 100
sau mai multe zile , procesul constituind „procesul de nitrificare a materiilor organice (CBO -N);
 faza terțiară – oxidarea unor substanțe reducătoare (ioni feroși, sulfiți, sulfuri), care
reacționează chimic cu oxigenul molecular dizolvat;
O atenție deosebită a fost acordată mecanismelor biochimice și biologice care au loc în
flaconul testului CBO în perioada de incubare. Pentru înțelegerea acestora s -au luat în
considerare:
 eterogenitatea populației de microorganisme;
Fig. 1. 2 – Variația cantității de oxigen
dizolvat consumată de microorganisme
pentru diferite tipuri de apă uzată [7]
Fig. 1. 1 – Proces de biodegradare [7]

12
 ecosistemul din flacon ca sistem închis;
 sursa de carbon ca factor limitativ al dezvoltării microorganismelor.
Compoziția apelor uzate este stabilită prin analize de laborator. Aceste analize determină
cantitatea și starea materiilor, de orice fel, conținute în apă, și în special, prezența mater iilor
specifice apelor uzate. Ajută la urmăriea procesului de degradare a apelor uzate sau de suprafață,
stabilește prezența și tipul organismelor din apă, în scopul cunoașterii stadiului epurării, în
diferite trepte de euprare.
Compoziția apelor uzate est e influențată de consumul specific de apă pe cap de locuitor;
cu cât consumul de apă este mai mare, cu atât apa uzată este mai diluată și invers, deoarece
cantitățile de materii evacuate cu apele uzate, sunt în general de același ordin de mărime.
Apele de infiltratie care pătrund în rețeaua de canalizare influențează, în funcție de
cantitatea si calitatea lor, caracteristicile apelor uzate.
Oxigenul dizolvat (O 2) se găsește în cantități mici în apele uzate (1 -2 mgfdm3), dar numai
când sunt proaspete și du pă epurarea biologică. La saturare și la diferite temperaturi, cantitățile
de oxigen – conținute în apa curată, sunt date in tabelul următor.[7]

Tabel 1.2 Cantitățile de oxigen în apă, la saturare, în funcție de temperatura apei [7]
Temperatura [oC] 0 5 10 12 14 16 18
O2 în apă [mgf/dm3] 14,23 12,80 11,33 10,83 10,37 9,95 9,64

În general, o apă curată, conține o cantitate de oxigen care corespunde saturării acesteia,
suprasaturarea ei apărând foarte rar, când apa se găsește într -o turbulență excesivă, aflându -se în
prezența unor cantități mari de plante acvatice ce consumă bioxidul de carbon și elimină
oxigenul; subsaturarea se produce când apa este impurificată.
Deficitul de oxigen este cantitatea de oxigen care lipsește unei ape pentru a atinge
valoarea de saturare.
Caracteristici biologice
În multe cazuri, diferitele organisme care se întâlnesc în apele uzate au dimensiuni foarte
mici. Cele mai mici sunt virusurile și phagii, urmate de bacterii. Organismele mai mari sunt
reprezentate de cuperci, alge, protozoare, rotiferi, larve de insecte, viermi, melci, etc.
Absența bacteriilor dintr -o apă poate fi un indiciu clar al prezenței unor substanțe toxice.
Totalitatea org anismelor din apă constituie planctonul, iar cele aflate pe patul râului
constituie bentosul .
1.3 Epurarea și autoepurarea apelor uzate
Epurarea apelor uzate este un proces complex de reținere și/sau neutralizare prin diferite
mijloace a substanțelor poluante aflate în apele uzate sub formă de suspensii, în stare coloidală
sau în stare dizolvată, în scopul reintroducerii acestora în circuitul hidrologic, prin deversare în
emisari, fără ca prin aceasta să se aducă prejudicii atât florei și faunei acvati ce cât și omului.
În urma procesului de epurare a apelor uzate rezultă două produse: Temperatura [oC] 20 22 24 26 28 30
O2 în apă [mgf/dm3] 9,17 8,83 8,53 8,22 7,92 7,63

13
 apa epurată, în diferite grade de epurare, care se deversează în receptor, sau poate fi
valorificată la irigații sau în alte scopuri;
 substanțele poluante extrase, care po artă denumirea generică de nămoluri.
În cadrul procesului tehnologic de epurare, metodele și procedeele de extragere a
substanțelor poluante din apele uzate sunt de natură mecanică, biologică și chimică. Alegerea
unei anumite structuri de flux tehnologic e ste determinată atât de caracteristicile apelor uzate
prelucrate cât și de gradul de epurare care se urmărește să fie atins, determinat din rațiuni atât
ecologice, dar și economice.
Pe parcursul procesului tehnologic de epurare, poluanții extrași din apele supuse
procesului sunt concentrate în nămoluri foarte nocive, care dacă sunt evacuate ca atare, constituie
un pericol deosebit pentru mediul înconjurător, compromițând menirea instalației de depoluare
prin nerealizarea integrală a scopului său principal, acela de protejare a mediului. Procesul
tehnologic de prelucrare a nămolurilor în scopul neutralizării potențialului deosebit de poluant al
acestora, deține o pondere importantă în procesul tehnologic general al stațiilor de epurare
(costuri de investiții și exploatare mari, comparabile, dacă nu superioare celor pentru epurarea
apelor uzate), și trebuie să fie subordonat cerințelor de evacuare finală sau valorificare a
nămolurilor.
Procesul tehnologic general al stațiilor de epurare a apelor uzate cuprinde deci două mari
grupe succesive de operații și anume:
 reținerea și/sau neutralizarea încărcării poluante din apele uzate, rezultând nămoluri;
 prelucrarea nămolurilor în scopul valorificării sau evacuării acestora în siguranță în mediul
înconjurător, fără pe ricol de contaminarea acestuia.
De menționat că din punct de vedere al activității de protecție a calității apelor, într -o
primă etapă s -a crezut că protecția calității apelor ar putea fi rezolvată numai prin epurarea apelor
uzate și s -au depus eforturi pe ntru conectarea cât mai rapidă a producătorilor de ape uzate la
stații de epurare. În prezent s -a constatat că oricât de evoluate ar fi procedeele de epurare, acestea
prezintă limitări, cu toate că eforturile depuse pentru perfecționarea acestora, care pe plan
mondial sunt deosebit de intense. De aceea se admite, că nu există premise absolut sigure
conform cărora s -ar ajunge la o stare satisfăcătoare a calității apelor numai prin intermediul
epurării apelor uzate, ci se impun și o serie de măsuri aplicate a tât la nivelul surselor de
producere a apelor uzate cât și la nivelul cursurilor de apă receptoare în care sunt deversați
efluenții stațiilor de epurare, care, împreună cu folosirea unor procedee moderne de epurare
deosebit de eficiente, să constituie un s istem optimizat de protecție a calității apelor.
Dintre măsurile care pot fi aplicate surselor de apă poluată se pot menționa:
 introducerea și utilizarea în unitățile economice a unor tehnologii de producție, cu consum
redus de apă sau total neconsumatoare , puțin poluante sau total nepoluante;
 recircularea apelor uzate evacuate, care este un procedeu care poate diminua semnificativ
debitele de apă uzată deversate în receptori, degrevându -i astfel;
 folosirea la irigații a unor categorii de ape uzate, direct sau după un tratament adecvat.
Dintre măsurile care pot fi aplicate cursurilor de apă receptoare se pot menționa:
 aerarea intensă a râurilor sau lacurilor poluate folosind aeratoare speciale, prin aceasta
asigurându -se o oxigenare suplimentară, rezultând o reducere, uneori spectaculoasă, a
gradului de poluare cu materii organice;

14
 destratificarea termică a apelor stătătoare, care constă în înlocuirea apei de la adâncime, care
prin stagnare își înrăutățește uneori considerabil calitatea, cu apă de bună calita te de la
suprafață;
 creșterea debitelor minime ale cursurile de apă receptoare ale apelor uzate, prin intermediul
unor lucrări hidrotehnice (acumulări sau derivații), prin care să se reducă semnificativ gradul
de diluție al apelor uzate în apele receptoare , fapt cu o contribuție deosebită în calitatea
amestecului;
 crearea pe cursurile de apă receptoare ale apelor uzate a condițiilor de autoepurare, proces
care dirijat corespunzător poate crea un minim de condiții care duc la îmbunătățirea naturală
a calității apelor de suprafață.
Autoepurarea este un proces natural complex (fizico -chimic, biologic și bacterilogic) prin
care impurificarea unei ape de suprafață receptoare, curgătoare sau stătătoare, se reduce treptat
odată cu îndepărtarea de sursa de im purificare.
Îndiferent de receptor și de natura impurificării, procesele de autoepurare sunt
asemănătoare, însă diferă în desfășurarea lor ca durată, ca amploare, ca ordine de succesiune sau
ca pondere în care iau parte toate felurile de procese specifice, sau numai unele dintre acestea.
De asemenea procesele de autoepurare depind de caracteristicile receptorului și ale poluanților
introduși în acestea. Capacitatea de autoepurare a apelor receptoare nu este nelimitată, aceasta
putând varia în timp, chiar da că caracteristicile apelor receptoare rămân relativ constante.
Procesul de autoepurare se realizează, în esență, prin îndepărtarea din apa supusă
procesului a materiilor solide în stare de suspensie îndeosebi pe cale mecanică, și prin
transformarea substan țelor poluatoare dizolvate pe cale chimică sau biochimică .
Factorii care intervin în procesul de autoepurare sunt foarte numeroși și sunt de natură
fizică, chimică și biologică sau factori de mediu. Aceștia pot interveni în proces simultan sau
într-o anum ită succesiune, iar între acțiunile acestor factori există anumite interdependențe, astfel
încât momentul în care intră în acțiune un anumit factor și intensitatea cu care acționează sunt de
regulă condiționate de acțiunile altor factori.
Factorii fizici c ei mai importanți care intervin în procesul de autoepurare sunt:
sedimentarea, lumina, temperatura și miscarea curenților de apă.
Factori chimici joacă de asemenea un rol foarte important în procesul de autoepurare
,contribuind direct și/sau indirect la cr earea condițiilor de viață a organismelor din apa supusă
procesului. Dintre aceștia, factorii chimici cu cea mai mare importanță sunt oxigenul (de
concentrația acestuia depinzând intensitatea de descompunere a materialelor organice poluante,
oxidarea unor substanțe minerale poluante precum și popularea cu organisme a sistemelor
acvatice) și bioxidul de carbon (care constituie sursa principală de carbon pentru sistetiazrea
substanțelor organice de către plante). Procesul de autoepurare mai este influențat și de alți
componenți chimici din apă, care contribuie la crearea condițiilor de viață ale organismelor
acvatice sau favorizează unele reacții chimice sau biochimice, cum ar fi: fierul, manganul,
azotul, fosforul, potasiul, sulful, siliciul, magneziul, alumi niul și unele oligoelemente.
Factorii biologici care intervin în procesul de autoepurare sunt organismele acvatice și
anume: bacteriile, protozoarele, macrovertebratele și plantele clorofiliene.
Dintre acești factori, rolul principal în autoepurare îl au b acteriile, restul organismelor, cu
puține excepții, continuând transformările inițiate de bacterii și eventual stimulând unele dintre
ele. Unele dintre bacteriile din apă (împărțite după modul de nutriție în autotrofe și heterotrofe)
se dezvoltă în prezenț a oxigenului molecular liber, dizolvat în apă, și poartă numele de bacterii

15
aerobe, acestea având rolul principal în procesul de autoepurare a apei. Alte bacterii din apă
utilizează în procesele metabolice oxigenul combinat chimic din apă (din sulfați, azo tiți, etc.) și
poată numele de bacterii anaerobe, acestea având și ele un anumit rol și în procesul de
autoepurare a apei, dar mai ales în procesele din interiorul sedimentelor de pe fundul apelor.
Având în vedere că principala caracteristică a bacteriilor este capacitatea extraordinară de
adaptare, există bacterii care, în funcție de situație, se dezvoltă atât în prezența oxigenului
molecular liber din apă, cât și în prezența oxigenului legat chimic, acestea purtând numele de
bacterii facultativ aerobe.
În general toate procesele biologice bacteriene se produc într -o multitudine de trepte
susccesive, care dacă se desfășoară în echlibru, descompun materia organică (poluatoare) din
apă, în bioxid de carbon și apă, în cazul proceselor aerobe, și în bioxid de carbon și metan, în
cazul proceselor anaerobe.[6]

Metode și instalații de epurare a apelor uzate
Metodele de epurare a apelor uzate se pot împărți în trei mari categorii și anume:
 metode de epurare mecanice;
 metode de epurare chimice;
 metode de epurare bi ologice.
Dintre metodele mecanice cel mai frecvent utilizate în epurarea apelor uzate se pot
enumera:
 sitarea apei în scopul separării împurităților grosiere din apele supuse procesului de epurare;
 sedimentarea (decantarea) în scopul separării suspensiilor solide decantabile din apele supuse
procesului de epurare sau îngroșării nămolurilor;
 flotarea în scopul separării împurităților ușoare (cu structură ramificată) sau a impurităților
coloidale hidrofobe din apele supuse procesului de epurare;
 micrositarea, filtrarea, ultrafiltrarea în scopul eliminării avansate a suspensiilor solide și
coloizilor din apele supuse procesului de epurare sau dezhidratării nămolurilor;
 absorbția pe medii poroase în scopul eliminării avansate a substanțelor organice dizolvate,
sau a eliminării substanțelor greu biodegradabile sau nebiodegradablile;
 filtrarea în scopul dezhidratării nămolurilor;
 centrifugarea în scopul dezhidratării nămolurilor;
 evaporarea și infiltrarea -percolarea în scopul dezhidratării nămolurilor
 procedee ter mice în scopul condiționării, pasteurizării, uscării și incinerării nămolurilor;
 iradierea cu raze UV în scopul dezinfectării apelor supuse procesului de epurare;
Dintre metodele chimice cel mai frecvent utilizate utilizate în epurarea a apelor uzate se
pot enumera:
 neutralizarea în scopul corectării pH -ului apelor supuse procesului de epurare;
 coagularea -flocularea în scopul clarificării apelor supuse procesului de epurare sau îngroșării
nămolurilor;
 schimbul ionic în scopul demineralizării sau a îndepăr tării unor compuși chimici din apele
supuse procesului de epurare;
 oxidarea chimică în scopul îndepărtării unor substanțe organice greu biodegradabile sau a
unor substanțe minerale nedorite din apele supuse procesului de epurare sau dezhidratării
nămoluril or;

16
 clorinarea în scopul dezinfectării apelor supuse procesului de epurare;
 ozonizarea în scopul dezinfectării apelor supuse procesului de epurare;
 tratarea cu săruri metalice în scopul eliminării fosforului din apelor supuse procesului de
epurare;
 condiți onarea chimică a nămolurilor;
 tratarea chimică în scopul recuperării de metale sau substanțe valoroase din apele uzate sau
nămoluri.
 tratarea chimici în scopul extragerii/neutralizării unor substanțe toxice sau periculoase din
apele uzate sau nămoluri.
Principalele metode biologice utilizate în epurarea a apelor uzate sunt:
 fermentarea aerobă în scopul epurării biologice a apei sau a stabilizării nămolurilor;
 fermentarea anaerobă în scopul stabilizării nămolurilor sau a epurării biologice a apei;
 nitrific area-denitrificarea în scopul seliminării azotului din apele uzate;
 eliminarea biologică a fosforului din apele uzate.
Instalațiile în care se realizează procesul de epurare a apelor uzate poartă denumirea
generică stații de epurare a apelor uzate.
Stațiile de epurare a apelor uzate se pot clasifica după mai multe criterii și anume: după
destinație, după structură, după calitatea efluentului evacuat, după configurația fluxului
tehnologic, după natura procedeelor de epurare utilizate și după modul de distribuție a obiectelor
tehnologice componente.[8]
După destinație, stațiile de epurare a apelor uzate se clasifică în :
 stații de epurare generale (denumite și urbane sau orășenești), care sunt plasate la capătul
(ieșirea) sistemelor centralizate de canal izarea a localităților, și care realizează epurarea
apelor uzate care sunt captate și transportate prin acestea; de regulă, apele din sistemele
centralizate de canalizare pot fi compuse din diferite categorii de ape uzate, în proporții
variabile și anume: ape uzate menajere și sociale, ape uzate industriale și agrozootehnice, ape
meteorice, ape de drenaj, etc.; efluenții rezultați din stațiile de epurare generale sunt deversați
în receptori naturali, de regulă, ape de suprafață, după ce sunt aduși la un gra d admisibil de
epurare, corespunzător evacuării acestora în siguranță, prin respectarea condițiilor stipulate în
Normativul privind condițiile de evacuare a apelor uzate în receptori naturali
NTPA 001/2005;
 stații de epurare locale, care sunt aferente une i unități economice, industrială sau
agrozootehnică și care prelucrează apele uzate rezultate din procesul tehnologic al acesteia,
având caracteristici specifice; stațiile de epurare locale au de regulă următoarele roluri: rețin
din apele uzate substanțe v aloroase în scopul reutilizării în cadru procesului tehniologic; rețin
substanțe toxice (periculoase pentru mediu) în scopul neutralizării acestora; aduc apele
prelucrate la grade de epurare admisibile pentru evacuarea acestora în siguranță; asigură
unifor mizarea debitelor de apă uzată și ale efluenților; efluenții rezultați pot fi deversați în
sistemele centralizate de canalizarea a localităților (acest tip de stații de epurare locale
purtând denumirea de stații de preepurare apelor uzate), caz în care cal itatea acestora
trebuind să corespundă condițiilor stipulate în Normativul privind condițiile de evacuare a
apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților NTPA 002/ 2005 , sau efluenții rezultați
pot fi deversați în receptori naturali (acest tip de stații de epurare locale poartă denumirea de
stații de epurare specializate a apelor uzate), caz în care calitatea efluenților trebuind să

17
corespundă condițiilor stipulate în Normativul privind condițiile de evacuare a apelor uzate
în receptori naturali N TPA 001/2005. [7] [14] [15]
După structură, stațiile de epurare a apelor uzate se clasifică în:
 stații de epurare într -o singură treaptă;
 stații de epurare în două trepte;
 stații de epurare în trei trepte.
Stațiile de epurare într -o singură treaptă sunt de regulă stații de epurare în care se
prelucrează ape uzate având un conținut redus de poluanți organici, adică ape uzate cu încărcare
preponderent minerală (mai ales suspensii solide), în mare majoritate obiectele tehnologice ale
acestor stații bazându -și procesele tehnologice pe principii mecanice și din această cauză această
categorie de stații purtând de regulă denumirea stații de epurare mecanice. Schema fluxului
tehnologic al unei stații de epurare mecanice este prezentată în figura 3.1. De menționat c ă acest
tip de stații de epurare rețin din apele uzate prelucrate 40 – 60% din suspensiile solide, 10 – 20%
din încărcarea cu nutrienți (azot și fosfor) și reduc cu 20 – 40% încărcarea cu CBO5 (materie
organică).
Stațiile de epurare în două trepte sunt st ații mai complexe care de regulă utilizează două
categorii distincte de procedee pentru realizarea procesului tehnologic de epurare a apelor uzate.
În această categorie de stații de epurare pot fi încadrate stațiile de epurare mecano – chimice și
stațiile de epurare mecano – biologice.[6]

Fig. 1.3 – Schema unei stații de epurare mecanică (într -o singură treaptă) [6]

18
Stațiile de epurare mecano -chimice sunt stații de epurare formate din două trepte, o
treaptă mecanică, de regulă similară cu cea prezentată în cazul stațiilor de epurare mecanică, și o
treaptă chimică, de regulă de coagulare –floculare pentru eliminarea co loizilor, dar și pentru alte
tratamente chimice aplicate apelor tratate cum ar fi: neutralizare, schimb ionic, oxidare chimică,
dezinfecție, etc. În figura 1.4 este prezentat un exemplu de structură de stație de epurare mecano
– chimică a apelor uzate, cu treaptă chimică de coagulare – floculare, care reduce încărcările cu
suspensii solide și coloizi, cu eficiențe de 60 – 85%.[6]

Fig. 1.4 Schema unei stații de epurare mecanico -chimică, cu treaptă chimică de coagulare – floculare [6]

Stațiile de epurare mecano biologice sunt stații de epurare formate tot două trepte, o
treaptă mecanică și o treaptă biologică, această categorie de stații de epurare constituindu -se în
structura clasică a stațiilor generale de epurare a apelor uzate urbane, cu o foarte larg ă răspândire
în practică. În figura 1.5 este prezentată schema structurii unei stații mecano -biologice, la care
treapta biologică este dotată cu bazine de aerare cu nămol activ (varianta de stații de epurare cea
mai răspândită în lume), iar în figura 1.6 e ste prezentată schema structurii unei stații mecano –
biologice, la care treapta biologică este dotată cu biofiltru. [6]

19

Fig. 1.5 Schema unei stații de epurare mecanico -biologică, cu treaptă biologică dotată
cu bazine de aerare cu nămol activ [6]

20
Stațiile de epurare în trei trepte sunt, cel mai frecvent, stații de epurare formate dintr -o
structură mecano -biologico clasică la care se adaugă o treaptă terțiară de epurarea avansată. În
prezent, în lume, performanțele stațiilor mecano -biologice clasice nu mai sunt suficiente și de
aceea acestea sunt completate cu o treaptă distinctă, terțiară, care de regulă asigură prin diferite
metode și procedee de epurare (artificiale sau naturale) atât eliminarea avansată din apele uzate a
suspensiilor solide și a materiilor organice, cât și eliminarea nutrienților, substanțelor greu
biodegradabile și substanțelor toxice din apele uzate, realizându -se grade superioare, cu valori
înalte, de epurare ale acestora. [6]

Fig. 1.6 Schema unei stații de epurare mecanico -biologică, cu treaptă biologică dotată cu
biofiltru [6]

21
După calitatea efluentului evacuat, stațiile de epurare a apelor uzate se clasifică în:
 stații de epurare clasice, în care se obține o calitate satisfăcătoare a efluentului evacuat, cu
valori ale gradului de epurare de 60 – 80%;
 stații cu epurare avansată, în care se obține o calitate superioară a efluentului evacuat, cu
valori ale gradului de epurare de 95 – 99,9%.
După configurația fluxului tehnologic, stațiile de epurare a apelor uzate se clasif ică în:
 stații de epurare cu flux tehnologic convențional;
 stații de epurare cu flux tehnologic neconvențional.
După natura procedeelor de epurare utilizate stațiile de epurare a apelor uzate se clasifică
în:
 stații de epurare intensive, la care procedele de epurare utilizate în cadrul stației au loc numai
în condiții artificiale;
 stații de epurare extensive, la care procedele de epurare utilizate în cadrul stației au loc numai
în condiții naturale;
 stații de epurare mixte, la care unele procedele de epurare utilizate în cadrul stației au loc în
condiții artificiale, iar celelalte procedele de epurare utilizate în cadrul stației au loc în
condiții naturale.
După modul de distribuție a obiectelor tehnologice componente, stațiile de epurare a
apelor uzat e se clasifică în:
 stații de epurare cu structură dispersată, la care obiectele tehnologice sunt distincte și
independente și ocupă diferite poziții pe suprafață arondată stației de epurare, situație
întâlnită în cazul stațiilor de epurare urbane de medie și mare capacitate;
 stații de epurare compacte, la care obiectele tehnologice sunt dispuse într -o structură unitară
de tip monobloc, situație întâlnită mai ales în cazul stațiilor de epurare de mică capacitate
care deservesc consumatori individuali (de exe mplu, locuințe independente sau grupuri mici
de locuințe). [6][7]

1.4 Caracteristicile apelor de canalizare
Pentru proiectarea stațiilor de epurare, dar și pentru operarea acestora în condiții optime,
este necesar să se determine caracteristicile apelor d e canalizare. Aceasta se face pe baza
determinărilor de laborator.
Apele de canalizare provin din apele evacuate din locuințe, centre populate, unități
industriale, agrozootehnice etc., și de pe terenurile aferente lor. Acestea se clasifică în raport cu
proveniența și proprietățile lor în următoarele categorii:
 Ape uzate menajere – sunt ape provenite din gospodării și servicii, care rezultă de regulă din
metabolismul uman și din activitățile menajere (spălatul vaselor, hai -nelor etc.);
 Ape uzate urbane – sunt ape uzate menajere sau amestec de ape uzate menajere cu ape uzate
industrial și/sau ape meteorice;
 Ape uzate industriale – orice fel de ape uzate ce se evacuează din incintele în care se
desfășoară activități industriale și/sau comerciale, ele fiind de cele mai multe ori tratate
separat în stații de epurare proprii;

22
 Ape uzate agrozootehnice – sunt ape provenite de la fermele de animale care au în general
caracteristicile apelor uzate orășenești, poluanții principali fiind substan -țele organice în
cantita te mare și materialele în suspensie;
 Ape uzate meteorice – sunt ape care spală din atmosferă poluanții existenți în aceasta, iar în
contactul cu terenul unor zone sau incinte amenajate, sau al unor centre populate, în procesul
scurgerii, antrenează atât ap e uzate de diferite tipuri, cât și deșeuri, îngrășăminte chimice,
pesticide, astfel încât în momentul ajungerii în receptor pot conține un număr mare de
poluanți.[5]
Evacuarea apelor uzate în rețelele de canalizare și direct în stațiile de epurare ale
localităților este permisă numai dacă acestea nu conțin :
1. Materii în suspensie, în cantități și dimensiuni care pot constitui un factor de erodare a
canalelor, pot provoca depuneri și pot stânjeni curgerea normală, cum sunt:
 diferite substanțe care se pot solidifica și pot optura secțiunea canalelor;
 suspensiile dure și abrazive ca pulberile metalice și granulele de roci, care prin antrenare pot
provoca erodarea canalelor;
 substanțe care singure sau în amestec cu alte substanțe din apă, coagulează, existând riscul
depunerii sau conduc la apariții de substanțe agresive noi;
 corpurile solide, plutitoare sau antrenate, care nu trec prin grătarul cu spațiu liber între bare
de 20 mm, iar în cazul fibrelor textile sau al materialelor similare (pene, fire de păr de
animale), nu trec prin sita cu latura fantei de 2 mm.
2. Substanțe cu agresivitate chimică asupra materialelor din care sunt realizate rețe -lele de
canalizare și echipamentele din stațiile de epurare;
3. Substanțe cu grad de periculozitate ridicat cum sunt: met alele grele și compușii lor, compuși
organici halogenați, compuși organici cu fosfor sau cu staniu, agenți de protecție a plantelor
(fungicide, erbicide, insecticide), substanțe sau reziduri radio -active;
4. Substanțe inhibatoare ale procesului biologic de ep urare a apelor uzate sau tratarea
nămolului;
5. Substanțe toxice sau nocive, care singure sau în amestec cu apa de canalizare, pot pune în
pericol personalul de exploatare a rețelei de canalizare sau stației de epu -rare;
6. Substanțe colorate ale căror cantitate și natură, chiar după procesul de epurare, determină
odată cu descărcarea în receptorul natural modificarea culorii acestuia;
7. Substanțe organice greu biodegradabile;
8. Substanțe care singure sau în amestec cu apa pot degaja mirosuri ce contribuie la poluarea
mediului;
9. Substanțe de orice natură, plutitoare sau dizolvate, în suspensie sau aflate în stare coloidală,
pot stânjeni exploatarea normală a canalelor și a stației de epurare, sau care împreună cu
aerul pot forma amestecuri explozive.[1]
În ceea ce privește apele uzate menajere, urbane și industriale pentru determinarea
caracteristicilor sunt necesare următoarele determinări:
 materii totale în suspensie, în stare uscată și diferențiate apoi în materii organice (volatile) și
minerale;
 reziduu fix ( substanțe dizolvate în apă) și diferențiate apoi în materii organice (volatile) și
minerale;

23
 reziduul total numit și substanță uscată (diferența între greutatea totală a mate -rialului ce se
analizează – apă sau nămol – și greutatea apei care se evaporă la temperatura de 105 oC)
alcătuit din suma cantităților de materie în suspensie și reziduul fix, diferențiat în materii
organice (volatile) și minerale;
 consumul biochimic de oxigen (CBO 5);
 consumul chimic de oxigen (CCO);
 azotul sub toate formele (amoniac l iber, organic, azotați și azotiți) sau azot total (NTK);
 fosfor total.[2]
Acceptul de evacuare a apelor uzate în rețelele de canalizare sau în stațiile de epurare se
face în baza acordului scris, dat de operatorul de servicii publice care administrează și
exploatează rețeaua de canalizare și stația de epurare, cu condiția îndepl inirii indicatorilor de
calitate ai apelor uzate evacuate în rețelele de canalizare ale localităților conform tabelului 1. 3.[2]
Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în rețelele de canalizare ale localităților sunt
dați de către NTPA -002/2002 con form H.G. 188/2002 modificată și completată de H.G
352/2005.[14][15]
Pentru localități în care nu există canalizare (rețea și stație de epurare) și pentru care
trebuie întocmit proiectul aferent, situație în care indicatorii fizico – chimici ai apelor uzat e
influente în stația de epurare nu se pot stabili pe bază de studii și analize, aceștia se vor aprecia
după datele obținute la sistemele similare de canalizare din alte localități, sau utili -zând
încărcările specifice aferente unui locuitor echivalent (l. e.), recomandate de literatura tehnică de
specialitate.
În cazul apelor uzate menajere se pot lua în considerare următoarele încărcări speci -fice
per locuitor echivalent[2]:

Tabel 1.3 Indicatori de calitate ai apelor uzate evacuate în rețelele de canaliza re ale
localităților [2]
 pentru materii solide în suspensie 65…90 g/l.e . zi
 pentru CBO 5 54…65 g/ l.e . zi
 pentru azot total (NTK) 6…14 g/l.e . zi
 pentru fosfor total 1…4 g/l.e . zi

24
2.SURSE DE POLUARE A APELOR IN MUNICIPIUL GIURGIU
JUDETUL GIURGIU
2.1Ape uzate menajere
Apele uzate menajere provin din satisfacerea nevoilor gospodărești de apă ale centrelor
populate, precum și a nevoilor gospodărești, igienico -sanitare și social administrative ale
unităților industriale mici.
Apele uzate menajere au o compoziție relativ constantă, dependentă orar de activitatea
umană. În tabelul 2.1 sunt prezentate valorile medii ale caracteristicilor specifice ale apelor uzate
menajere.[4]

Tabelul 2.1 Compoziția medie a apelor uzate menajere [4]
Caracteristici g / loc.zi mg / l
Substanțe solide totale: 250 655
– substanțe minerale 105 275
– substanțe volatile 145 380
Suspensii sedimentabile: 54 140
– minerale 15 40
– volatile 39 100
Suspensii nesedimentabile (plutitoare): 36 95
– minerale 10 25
– volatile 26 70
Substanțe dizolvate 160 420
– minerale 80 210
– volatile 80 210
Consumul biochimic de oxigen CBO5 54 140
Consumul chimic de oxigen CCO -Mn 57 150

2.2 Ape uzate industriale
Cunoașterea procesului tehnologic industrial, în măsura în care aceasta conduce la
stabilirea originii și a caracteristicilor calitative ale apelor uzate, reprezintă una din condițiile de
bază pentru o proiectare judicioasă a stațiilor de epurare industrială și mai târziu, a exploatării
acestora. În tabelul 2.2 sunt prezentate o serie de date generale, referitoare la originea,
caracteristicile calitative și modul de epurare pentru principalele ape uzate industriale. [8]

25
Tabelul 2.2 Ape uzate industriale, origine, caracteristici și mod de epurare – Industria
alimentara si a medicamentelor [8]
Ape uzate
industriale
provenite de la: Originea principiilor
efluenți Caracteristici
principale Mod de epurare
1 2 3 4
INDUSTRIA ALIMENTARĂ ȘI A MEDICAMENTELOR
Conserve,
diferite Pregăt., selecț., stoarcerea
și decolorarea fructelor și
vegetalelor Cantități mari de
suspensii, substanțe
coloidale și dizolvate Grătare, epurare în
lagune, irigații sau
infiltrații în sol
Produse din
lapte Diluarea, separarea,
prepararea untului și
îndepărtarea zerului Cantități mari de
substanțe organice,
îndeosebi proteine,
grăsimi și lactoză Preparare, epurare
biolog. convenț.
(bazine cu nămol
activ sau filtre
biologice)
Fabrici de bere
și distilerii de
băuturi alcoolice Macerarea și presarea
grăunțelor, reziduurilor de
la distilarea alcoolului,
condensatul de la rafinarea
evaporatului Cantități mari de
substanțe organice
solide, dizolvate,
Conținând azot și
amidon ferme ntat sau
produse ale acestuia Recuperarea,
concentrarea prin
evaporare și
centrifugare, filtre
biologice; hrană la
animale
Carne și produse
din păsări de
curte Grajduri, cotețe, abatoare
de animale, topirea
grăsimilor și oaselor,
reziduurilor din
condensate, grăsimi și ape
de spălare, conservarea
păsărilor de curte Cantități mari de
substanțe organice
dizolvate și în
suspensie, sânge,
diferite proteine și
grăsim i Grătare, flotație,
decantare filtre
biologice
Zahăr din sfeclă
de zahăr Transportul sfeclei,
supernatant de la nămolul
de la tratarea cu var,
condens după evaporare,
extragerea zahărului Cantități mari de
substanțe organice
dizolvate și în
suspensie, conținând
zahăr și proteine Refolosirea apelor
uzate, coagularea și
epurarea în lagune
Produse
farmaceutice Micelium, filtratul epuizat,
spălare Cantitate mare de
substanțe organice în
suspensie și dizolvate,
incluzând vitamine Evaporare și uscare,
hrană pentru animale.
Drojdie Filtrarea drojdiei (reziduu) Cantități mari de
solide, în special
organice și CBO Fermentare anaerobă,
filtre biologice
Murături Pregătirea produselor (apă
de var, apă sărată, alaun,
sirop, semințe și bucăți de
castraveți) pH variabil, cantități
mari de substanțe în
suspensie, substanțe
organice, culoare Reținere avansată a
deșeurilor în secție,
grătare, egalizare.
Cafea Pregătire (pulpă și boabe
de cafea) CBO mare și cantități
medii de solide în
suspensie Grătare, decantare și
filtre biologice

26
Tabelul 2.3 Ape uzate industriale, origine, caracteristici și mod de epurare – Industria
textila -pielarie [8]

Ape uzate
industriale
provenite de la: Originea principiilor
efluenți Caracteristici
principale Mod de epurare
1 2 3 4
INDUSTRIA TEXTILĂ -PIELĂRIE
Textile Pregătirea fibrelor,
fabricarea materialelor Ape alcaline, colorate,
cu CBO și temperatură
mari, cantități mari de
substanțe solide în
suspensie Neutralizare,
precipitare chimică,
epurare biologică
convențională
Produse de pielărie Îndepărtarea părului,
înmuierea, pregătirea
pentru introducerea în băi
a pieilor Cantități mari de solide
totale, duritate mare,
sare (NaCl), sulfiți,
crom, pH ≈ 7, var
preparat și CBO mediu Egalizare,
sedimentare și
tratare biologică
Spălătorii de rufe și
îmbrăcăminte Spălarea rufelor și
îmbrăcămintei Turbiditate mare,
alcalinitate, subst.
organice solide. Grătare, precipitare
chimică, flotație și
adsorbție

Tabelul 2.4 Ape uzate industriale, origine, caracteristici și mod de epurare – Industria
energetica [8]
Ape uzate
industriale
provenite de la: Originea principiilor
efluenți Caracteristici
principale Mod de epurare
1 2 3 4
INDUSTRIA ENERGETICĂ
Centrale cu abur Răcire, drenare ape
uzate, evacuarea
boilerelor Ape calde, volum
mare, substanțe solide
dizolvate și substanțe
anorganice în cantități
mari Răcirea prin aerare,
depozitarea cenușii,
neutralizarea excesului
de acizi din apele uzate
Prelucrarea
cărbu nelui Curățirea și clasificarea
cărbunilor, contactul
straturilor de sulf cu apa Cantități importante de
substanțe solide în
suspensie; pH mic,
H2SO 4 mare și FeSO 4 Decantarea, flotarea
spumei și
înmagazinarea
sterilului

27
Tabelul 2.5 Ape uzate industriale, origine, caracteristici și mod de epurare – Industria
chimica [8]
Ape uzate
industriale
provenite de la: Originea principiilor
efluenți Caracteristici
principale Mod de epurare
1 2 3 4
INDUSTRIA CHIMICĂ
Acizi Procesul tehnologic
(ape uzate și acizi
diluați) pH mic, conținut
redus de substanțe
organice Neutralizare, ardere când
conținutul de substanțe
organice justifică
procesul.
Detergenți Spălarea și purificarea
săpunurilor și
detergenților CBO și săpunuri
saponificate mari Flotație și separarea
grăsimilor, precipitare cu
CaCl 2
Amidon din
porumb Evaporare
(condensul), spălare
finală (sirop),
îmbuteliere (ape uzate) CBO și substanțe
organice dizolvate
mari; în princip.
Amidon și substanțe
anexe Egalizare, tratare
biologică convențională
Explozivi Spălarea TNT și a
fulmicotonului pentru
purificare, spălarea și
pregătirea încărcăturii TNT, culoare, ape
cu caracter acid,
miros, conținut de
acizi organici și
alcool de la pulbere
și bumbac, metal,
uleiuri și săpun Flotație, precipitare
chimică, epurare
biologică convențională,
aerare, clorare,
neutralizare
Insecticide Spălarea și purificarea
produselor (2, 4D și
DDT) Mari cantități de
substanțe organice,
structuri benzenice
închise, toxice
pentru bacterii și
pești, ape cu caracter
acid Diluare, înmagazinare,
absorbție cu cărbune
activ, clorare alcalină.
Fosfați și fosfor Spălarea, trecerea prin
grătare și flotarea
rocii, condens (rezultat
din stația de reducere a
fosfatului) Argile, noroi și
uleiuri, pH alcalin,
substanțe solide în
suspensie, fosfor,
siliciu și fluoruri Epurare în lagune,
epurare mecan ică.
Coagulare și decantarea
apelor rafinate
Formaldehide Fabricarea enzimelor
sintetice (reziduuri),
vopsirea fibrelor
sintetice CBO normal și
HCHO în cant. mari
(toxice pentru
bacterii ) Filtre biologice, adsorbție
pe cărbune activ.

28
Tabelul 2. 6 Ape uzate industriale, origine, caracteristici și mod de epurare – Industria de
prelucrare a materialelor [8]
Ape uzate industriale
provenite de la: Originea
principiilor
efluenți Caracteristici
principale Mod de epurare
1 2 3 4
INDUSTRIA DE PRELUCRARE A MATERIALELOR
Hârtie Pregătirea,
rafinarea, spălarea
fibrelor, trecerea
prin grătare a
pulpei de hârtie pH mare sau mic;
culoare; substanțe
solide în suspensie,
coloidale și dizolvate
în cantitate mare Decantare, epurare în
lagune, epurare
biologică, aerare,
recuper. substanțelor
pierdute în proces.
Oțel Pregătirea
cărbunelui, spălarea
gazelor de la
furnale și de la
finisarea oțelului pH mic, acizi,
cianuri, fenol,
minereu, cocs, piatră
de var, alcal ii, uleiuri,
substanțe în
suspensie fine Neutralizare,
recuperare ,
reutilizare, coagulare
chimică
Acoperiri metalice Striparea oxizilor,
spălarea și
acoperirea
metalelor Ape cu caracter acid,
toxice, îndeosebi
substanțe minerale Eliminarea cianurilor,
reducerea și precip.
cromului, precipitarea
cu var a altor metale
Silozuri navale Spălarea
încăperilor,
recuperarea
solvenților și
recuperarea apei
din țiței CBO mare, ape cu
caracter acid Recuperarea subst.
pierdute în proces,
egalizare, recirculare
și refolosire, filtre
biologice
Țiței Din procesele
tehnologice (noroi
de foraj, sare, țiței
și gaze în cantități
mici, nămoluri
acide și diferite
uleiuri de la
rafinare) Cantități mari de
săruri din țiței, CBO
mare, miros, fenoli și
compuși cu sulf de la
rafinării Recuperare, injecția în
sol a sărurilor;
acidificarea și arderea
nămolurilor alcaline
Cauciuc Spălarea latexului,
coagularea
cauciucului,
îndepărtarea
impurităților din
cauciuc CBO mare, miros,
subst. solide în
suspensie în cantități
mari, pH variabil,
cloruri în cantități
mari Aerare, clorare,
sulfonare, epurare
biologică
Sticlă Polizarea și
spălarea sticlei Culoare roșie,
substanțe solide în
suspensie
nesedimentabile, ape
cu caracter alcalin Precipitarea clorurii de
calciu

29
Caracteristicile principale ale unor categorii de ape uzate industriale
În tabel ele 2.7, 2.8 sunt prezentate principalele substanțe prezente în apele uzate
industriale , în tabel lele 2.2, 2.3, 2.4, 2.5, 2.6 sunt prezentate caracteristici și "coeficienții de
poluare" (concentrațiile în CBO5 și substanțe în suspensie) , iar in tabelul 2.9 continutul in
nutrienti al apelor uzate industriale
Tabelul 2. 7 Unele substanțe prezente în principalele ape uzate industriale [8]
Substanțe Prezente în apele uzate de la:
Clor liber Spălătorii de rufe și îmbrăcăminte, fabrici de hârtie, înălbire textile
Amoniac Fabricarea cocsului și benzinei, fabricarea substanțelor chimice
Fluoruri Scrubere pentru gaze, gravare în sticlă, uzine de energie atomică
Cianuri Fabricarea benzinei, acoperiri metalice, curățirea metalelor
Sulfuri Vopsirea textilelor, tăbăcării, fabricarea benzinei, fabricarea mătăsii artificiale
tip vâscoză
Acizi Fabricarea substanțelor chimice, mine, fabricarea DDT, berii, textilelor,
fabricarea de baterii, soluții de fier și cupru
Alcalii Curățirea lânii, mercerizarea bumbacului, spălătorii de rufe și îmbrăcăminte,
fierberea bumbacului și a paielor
Crom Acoperiri metalice, tăbăcirea pieilor cu crom, eloxarea aluminiului
Plumb Fabricarea bateriilor, fabricarea culorilor, fabricarea benzinei, mine de plumb
Nichel Acoperiri metalice
Cadmiu Acoperiri metalice
Zinc Galvanizare, acoperiri cu zinc, fabricarea mătăsii artificiale tip vâscoză,
prelucrarea cauciucului
Cupru Acoperiri metalice de cupru, soluții de cupru, fabricarea mătăsii artificiale
Arsen Prepararea soluțiilor de deparazitare
Zaharuri Prelucrarea laptelui, fabricarea berii, fabrici de glucoză și zahăr din sfecla de
zahăr, fabrici de ciocolată sau de dulciuri
Amidon Prelucrarea unor alimente, industria textilă, fabricarea tapetului
Grăsimi.
Uleiuri Curățirea lânii, spălătorii, industria de textile, rafinării de țiței, lucrări
inginerești
Fenoli Fabricarea de benzină și cocs, fabricarea rășinilor sintetice, industria de textile,
tăbăcării, distilerii de gudroane, fabrici chimice, soluții pentru dez infectare,
fabricarea coloranților
Formaldehide Fabricarea de rășini sintetice, fabricarea penicilinei și medicamentelor
Acid acetic Fabricarea mătăsii artificiale, fabricarea conservelor
Acid citric Băuturi nealcoolice și prelucrarea citricelor
Fluoruri Fabricare de benzină și cocs, fabricare de substanțe chimice, fabrici de
substanțe fertilizatoare, fabrici de ceramică, fabricarea de tranzistori, gravarea
sticlei
Hidrocarburi Fabrici petrochim ice și de cauciuc
Apă oxigenată Înălbirea textilelor, încercarea motoarelor de rachetă
Mercaptani Rafinării de țiței, fabrici de pulpă de lemn
Acizi minerali Fabricarea substanțelor chimice, mine, soluții de fier și cupru, fabricarea DDT,
fabricarea berii, textilelor, bateriilor
Nichel Acoperiri metalice
Nitroderivați Fabrici de produse chimice și explozivi
Acizi organici Distilerii și procese de fermentație
Argint Acoperiri metalice, fotografie
Acid tanic Tăbăcării, fabrici de cherestea
Acid tartanic Colorarea vinului, pieilor, fabricarea de substanțe chimice

30
Tabelul 2. 8 Metalele grele în principalele ape uzate industriale [8]

Al Ag As Ca Cr Cu F Fe Hg Mn Pb Ni Sb Sn Zn
Celuloză și hârtie X X X X X
Chimie organică
Petrochimie X X X X X X X X X X
Chimie anorganică X X X X X X X X X X
Fertilizatori X X X X X X X X X X X X
Rafinării țiței X X X X X X X X X X
Metale feroase,
turnătorii X X X X X X X X X X X X
Motoare pt. vehicule,
finisări
X X X X X X X
Sticlă, azbest, ciment X
Textile X
Tăbăcării X
Centrale cu abur X X

Tabelul 2. 9 Conținutul în nutrienți al apelor uzate industriale [8]
Ape uzate de la : CBO CCO N P
Rafinării de petrol 100 340 37 2
Conserve de legume și fructe 100 – 3 2
Prelucrarea cartofilor 100 188 – –
Fabrici de bere 100 – 4 1
Distilerii 100 – 6 –
Tăbăcării 100 – 15 –
Crescători de păsări 100 – 12 –
Hârtie și celuloză 100 400 2 0, 6
Fabrici de prelucrarea laptelui 100 135 4 2
Abatoare 100 – 9 4
Explozivi 100 – 1 –
Fabrici de textile 100 – 5 1, 5

În aceeași măsură cu reducerea volumului de ape uzate, micșorarea nocivității lor
contribuie la impurificarea într -o măsură mai mică a receptorului. Și în acest caz, introducerea de
tehnologii noi sau înlocuirea substanțelor nocive folosite în aceastea cu substanțe mai puțin sau
chiar de loc nocive, poate reduce gradul de impurificare al apelor uzate industriale.
Câteva exemple în acest sens: la unele secții de spălare a cărbunilor s -au înlocuit unii
reactivi de flotație cu alții mai puțin toxici pentru flora și fauna receptorului; substanțele
mercerizante fenolice din industria textilă au fost înlocuite cu produse pe bază de alcooli
superiori; introducerea difuziei continue la fabricile de zahăr; folosirea de detergenți
biodegradabili etc.
Recuperarea substanțelor valoroase din apele uzate , ca de exemplu, soluțiile de fierbere
de la fabricile de prelucrare a lemn ului (în scopul obținerii de drojdie furajeră), substanțele
petroliere din rafinăriile de petrol, metalele grele în metalurgia neferoasă, cianurile în preparațiile
aurifere etc. au ca scop, pe de o parte valorificarea substanțelor recuperate, iar pe de alt ă parte
reducerea cantității de substanțe nocive evacuate cu apele uzate.

31
Valorificarea parțială sau totală a apelor uzate, despre care s -a vorbit anterior, prin
irigarea terenurilor agricole sau prin folosirea lor în procesele tehnologice industriale în urma
unei epurări avansate, reprezintă, de asemenea, un mod de reducere a nocivităților evacuate cu
apele uzate.
Mai trebuie reamintit, de asemenea, că egalizarea și uniformizarea debitelor și a
concentrațiilor contribuie în mare măsură la reducerea șocu rilor ce trebuie suportate de receptor,
șocuri care ar putea câteodată să aibă efecte mult mai grave decât cele așteptate. [8]
2.2.1 Debitele specifice pentru principalele categorii de ape uzate industriale
Valorile debitelor sunt susceptibile, în permanen ță, de a varia în limite mari și chiar,
câteodată, de a deveni nule atunci când procesul tehnologic se transformă dintr -unul umed, într –
unul uscat.
Reducerea debitelor de apă folosită în procesul tehnologic industrial trebuie să constituie
o grijă perman entă a proiectanților, aceasta realizându -se, de obicei, fie o dată cu introducerea
unei noi tehnologii industriale, fie prin modernizarea unor tehnologii vechi.
Într-o unitate industrială, reducerea debitelor de ape uzate înseamnă, în același timp, și
reducerea apei de alimentare, de aceea ea trebuie privită ca o parte integrantă a bunei gospodăriri
a unității, cu consecințe economice avantajoase.
Recircularea (refolosirea) apelor uzate conduce, în principal, la micșorarea debitelor de
alimentare și evac uare și, deci, și a impurificării receptorilor. Recircularea apei de răcire,
operație practicată în numeroase întreprinderi industriale (termocentrale, rafinării de țiței,
întreprinderi metalurgice etc.), reprezintă exemplul cel mai semnificativ în ceea c e privește
reducerea debitelor. Toate fabricile de zahăr de la noi din țară, recirculă ape uzate de la
transportul și spălarea sfeclei, în plus, prin introducerea difuziei continue se economisesc
cantități importante de apă.
Recircularea apei a fost intro dusă, în ultimii ani, în cadrul a numeroase procese
tehnologice. În unele cazuri, apa uzată poate fi recirculată ca atare, în procese tehnologice care
cer o apă de calitate inferioară, dar de cele mai multe ori, este necesară preepurarea apei înainte
de a fi reintrodusă în circuit. Introducerea recirculării trebuie bine fundamentată înainte de a fi
aplicată, deoarece, ca urmare a acesteia, crește uneori concentrația anumitor substanțe din apă,
iar tratarea apei înainte de a fi reintrodusă în circuit este a tât de scumpă, încât recircularea devine
neeconomică.
Un alt avantaj al recirculării apei constă în aceea că ajută la menținerea sub formă cât
mai concentrată a apelor uzate, în general, este mult mai economic să epurezi ape uzate
concentrate, deoarece eficiența de îndepărtare a poluantului este mai mare, iar construcțiile de
epurare sunt mult mai reduse.
Valorificarea în agricultură a apelor uzate și a nămolurilor rezultate în cadrul epurării
apelor uzate a luat o dezvoltare deosebită în unele țări, u tilizându -se, îndeosebi, apele uzate
industriale, care conțin cantități importante de substanțe organice, de obicei cele provenite de la
prelucrarea materiei prime folosite în industria alimentară. În ceea ce privește valorificarea
apelor uzate, trebuie me nționată și folosirea acestora la alimentarea iazurilor piscicole,
obținându -se, în asemenea cazuri, importante sporuri de producție. [5]

32
2.2.2 Considerații generale privind epurarea apelor uzate industriale
Procesele de epurare a apelor uzate industri ale sunt, în general, aceleași ca pentru apele
uzate orășenești, adică, în principal, procese mecanice și biologice – aerobe sau anaerobe. Pentru
apele uzate industriale acestea sunt completate, de cele mai multe ori, de procese fizico -chimice
de o complex itate deosebită, ca de exemplu: extracție lichid -lichid, schimb ionic, electrodializă
etc. atunci când natura și ponderea poluanților depășește concentrașia maximă admisibilă,
conform reglementărilor în vigoare pentru acest fel de ape.
Pentru a avea o priv ire de ansamblu asupra aplicării acestor procese pentru epurarea
apelor uzate industriale, ele au fost puse în evidență în ultima coloană a tabelelor 2.2, 2.3, 2.4,
2.5, 2.6, urmărirea acestei coloane putând furniza date asupra gradului mai mare sau mai mi c de
epurare necesar, precum și asupra frecvenței aplicării proceselor de epurare.
Pentru proiectarea stațiilor de epurare industriale, cunoașterea caracteristicilor apelor
uzate reprezintă factorul hotărâtor, ca și în cazul stațiilor de epurare orășeneșt i.
Printre principalele substanțe nocive ale apelor uzate industriale sunt substanțe organice
(exprimate prin CBO5), substanțele în suspensie, substanțele toxice, metalele grele etc.
Câteodată, la dimensionarea stațiilor de epurare industrială se pot util iza parametrii
valabili pentru apele uzate orășenești, dar ținând cont de aportul de impurități industriale, aport
care în majoritatea cazurilor se referă la consumul biochimic de oxigen sau la suspensii. În acest
sens, este necesar ca aportul de impurităț i industriale să fie exprimat printr -un așa numit
coeficient "locuitori echivalenți". Deci, dacă volumul masei filtrante a unui filtru biologic în
cazul apelor uzate orășenești se stabilește pentru o normă de 20 locuitori pentru 1 m3 de masă
filtrantă, pen tru apele uzate industriale se va adopta aceeași normă.[1]

2.3 Surse majore de poluare in judetul Giurgiu

Apele uzate evacuate în județul Giurgiu sunt constituite din ape uzate menajere și ape
uzate industriale. Calitatea apelor uzate este monitorizată bilunar de către S.G.A. Giurgiu prin
prelevări de probe și analize fizico – chimice de la următoarele surse de impurificare:

 S.C. Apă Service SA Secția Giurgiu
 SC Uzina Termoelectrica SA Giurgiu
 UM Grădiștea
 SW Umwelttechnic SRL
 SC Im sat SA București – Fabrica de containere Giurgiu
 SC Zirom SA
 Centrul de Sănătate Ghimpați
 SC DG Petrol SRL Giurgiu

33
Tabel 2. 10 Surse majore de poluare in Municipiul Giurgiu [17]

SURSE DE
POLUARE DOMENIUL
DE
ACTIVITATE TREAPTĂ
DE
EPURARE EMISAR VOLUM
APE UZATE
EVACUATE
(mc / an) POLUANȚI
SPECIFICI
S.C. Apa Service
SA Secția Giurgiu Stație de
epurare Treaptă
mecanică Dunăre 2.050.630 MTS; CBO5;
NH4
SC Uzina
Termoelectrică SA
Giurgiu Producere
energie
electrică și
termică Treaptă
mecano –
biologică Dunăr e 32.039 NH4; SE
SC DG Petrol SA Transvazare
produse
petroliere Treaptă
mecano –
biologică Dunăre 200 MTS; Detergenți;
CBO5; SE
SC Imsat SA Fabricarea
containerelor Treaptă
mecano –
biologică Dunăre 2.405 PT;Detergenți;SE
SC Dunapref SA
Giurgiu Industrie
minerale
neferoase Treaptă
mecanică Dunăre 402 MTS; CBO5;
NH4; PT

2.3.1 Poluanții specifici pentru tipurile de ape uzate
Poluanții specifici pentru tipurile de ape uzate evacuate în Municipiul Giurgiu sunt:
 apele uzate menajere – materii în suspensie, substanțe organice, substanțe extractibile,
detergenți, azot, fosfor, cloruri, sulfați, bacterii coliforme totale, bacterii coliforme fecale,
streptococi fecali;
 ape uzate orășenești – materii în suspensie, substanțe organice, subst anțe extractibile,
detergenți, azot, fosfor, cloruri, sulfați, bacterii coliforme totale, bacterii coliforme
fecale, streptococi fecali și indicatori specifici industriilor care evacuează ape uzate
în rețeaua de canalizare (metale, fenoli, produse petroliere, sulfuri, etc.;
 ape uzate provenite din zootehnie – materii în suspensie, reziduu filtrabil la 105oC,
substanțe organice, substanțe extractibile, azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu,
bacterii coliforme fecale, bacterii coliforme totale, streptococi fecali, salmonella;
 ape uzate provenite din industria alimentară – materii în suspensie, reziduu filtrabil
la 105oC, substanțe organice, substanțe extractibile, azot, fosfor, sodiu, potasi u,
calciu, magneziu, cloruri, detergenți, bacterii coliforme fecale, bacterii coliforme totale,
streptococi fecali, salmonella;
 ape uzate provenite din industria ușoară – substanțe organice, sulfuri, clor liber,
azot, fosfor, detergenți, s ubstanțe extractibile, produse petroliere, crom, calciu,
magneziu, fier, cupru, mangan, arsen, cadmiu, plumb, zinc;
 ape uzate provenite de la termocentrale: materii în suspensii, reziduu, substanțe
organice, sulfuri, azot, fier, mangan, c loruri, sodiu, potasiu, sulfați, calciu, magneziu,
produse petroliere, substanțe extractibile .[17]

34
3.SISTEMUL DE CANALIZARE SI STATIA DE EPURARE A
APELOR UZATE DIN MUNICIPIUL GIURGIU JUDETUL GIURGIU
3.1Sisteme de canalizare. Structură funcțional -constructivă. Elemente
componente
Sistemul de canalizare al unui centru populat sau industrial este ansamblul de construcții și
instalații, funcțional -constructiv -tehnologic interconectate, destinate colectării controlate a apelor
de canalizare din ansamblul deservit (de la populație, industrie, apele meteorice, din desecări…),
transportului acestora până la punctele de deversare în mediu receptor, epurării până la nivelul de
acceptabilitate al mediului și deversării în mediul receptor sau return ării circuitului de
valorificare.
În general, un sistem de canalizare are în componența sa următoarele grupuri de construcții
și instalații:
a) instalația interioară;
b) racordul instalației interioare la rețeaua exterioară
c) rețeaua exterioară;
d) instalații de pompare
e) stația de epurare;
f) construcții de evacuare.

Structura unui sistem de canalizare poate include sau nu toate construcțiile și instalațiile
indicate mai sus (de exemplu: instalațiile de pompare nu sunt necesare la sistemele gravitați onale
de canalizare; stațiile de epurare nu sunt necesare la o mare parte dintre sistemele de canalizare a
apelor meteorice). [9]
b. Racordul instalației interioare la rețeaua exterioară
Instalația interioară a clădirilor se racordează în general la o rețe a de incintă, numită rețea
interioară, rețea care descarcă în rețeaua exterioară printr -un canal de racord și un cămin de
vizitare, numit cămin de racord, ce servește pentru control și intervenții.
c. Rețeaua exterioară
Rețeaua exterioară se compune din co lectoarele de canalizare (canale subterane și de
suprafață), și din alte construcții auxiliare amplasate între punctele de colectare și stația de
epurare sau gurile de vărsare în emisar.
Colectoarele de canalizare pot fi fata de emisar:
 paralele
 perpendi culare
 radiale
 ramificate
Lucrările auxiliare pe rețeaua de canalizare sunt:
 guri de scurgere care primes c apele meteorice de pe străzi
 cămine de vizitare
 camere de legătură
 cămine de rupere de pantă
 cămine de spălare
 deversoare
 bazine de retenție
 deznisipatoare
 treceri pe sub depresiuni și căi de comunicație.

35
d. Stațiile de pompare se construiesc în punctele joase ale teritoriului ce se canalizează,
atunci când – din cauza configurației terenului – nu este posibil ca apele de canalizare să curgă
gravitațional sau viteza de curgere nu este suficientă.
e. Stația de epurare este alcătuită din totalitatea construcțiilor și instalațiilor prin care se
corectează parametrii de calitate ai apelor uzate influente astfel încât caracteristicele apelor uzate
epurate să corespundă normativelor în vigoare funcție de caracteristicile receptorului.
f. Construcții pentru evacuare
Construcțiile pentru evacuare trebuie să asigure vărsarea apelor în receptori în condiții de
siguran ță pentru sistemul de canalizare și rec eptor.[9]
În figura 3.1 este prezentată schema unui sistem de canalizare.

Fig 3.1. Schema sistemului de canalizare. [9]
1– canale de serviciu (secundare); 2 – colectoare secundare; 3 – colectoare principale; 4 –
sifon invers;5 – cameră de intersecție; 6 – camera deversorului; 7 – canal deversor; 8 – stație de
epurare;9 – colector de descărcare; 10 – gură de vărsare; 11 – sisteme pentru valorificarea
nămolurilor rezultate din SE.

36
3.1.1 Sisteme și procedee de canalizare
Colectarea și evacuarea apelor uzate se face în unul din următoarele sisteme/
procedee:unitar, separativ (divizor), mixt.
Procedeul unitar colectează și transportă prin aceeași rețea de canalizare toate apele de
canalizare: menajere, industriale, publice, meteorice, de suprafață și de drenaj. Procedeul unitar
are avantajul că necesită o singură rețea de canale, costuri de operare mai reduse și dezavantajul
unor cheltuieli inițiale de investiții mari.
Procedeul separativ colectează și transportă prin minim 2 rețele diferite apele uzate
(menajere, industriale pre -epurate și publice) și meteorice.
Evacuarea apelor uzate menajere se face prin canale închise. Curgerea apelor uzate
industriale pre – epurate se face prin rețele închise sau deschise, în funcție de c alitatea apelor.
Evacuarea apelor meteorice se poate face fie la suprafață prin rigolele străzilor sau canale
deschise (șanțuri), fie printr -o rețea de canale închise.
Canalizarea în procedeu separativ se dezvoltă în ultimele decenii pe plan mondial pe
baza: •principiului reținerii apei din ploi la locul de cădere și execuția de bazine de infiltrație
-acumulare cu/fără reutilizarea acestor ape;
•reducerii suprafețelor impermeabile în amenajările urbane;
creșterii exigențelor de întreținere și curățenie a spațiilor urbane amenajate și a creșterii
suprafețelor specifice (m2/loc.) de spații verzi. [9]

3.1.2 Obiectul rețelei de canalizare
Rețeaua de canalizare este obiectul tehnologic din sistemul de canalizare, cu rol de
colectare și evacuare a apelor uzate sau/și meteorice în receptorul natural (situat în general în
afara localității, dar nu este obligatoriu în toate situațiile) în condițiile de siguranță pentru
sănătatea utilizatorilor și mediului.
Natura apelor de canalizare evacuate prin rețeaua de canal izare poate fi diferită: ape uzate
de la folosințe casnice; ape uzate industriale pre – epurate; ape uzate de la folosințe publice și
ape provenite din precipitațiile căzute pe suprafața deservită de rețea.
Rețeaua de canalizare evacuează apele de canaliza re de pe o suprafață delimitată numită
bazin de colectare. Bazinul de colectare poate fi diferit pentru diversele categorii de ape de
canalizare.
În cazuri justificate rețeaua va fi protejată contra afluxului de ape meteorice de pe
suprafețele vecine local ității. [9]

Lucr ările re țelei de canalizare
Rețeaua de canalizare este alcătuită din:
 colectoarele care asigură transportul apei colectate;
 construcțiile accesorii care asigură buna funcționare a rețelei: racorduri, cămine de vizitare,
guri de scurgere, deversoare, stații de pompare, bazine de retenție, sisteme de control a calității
apei și de măsurare a debitului de apă transportată.

37
Apele preluate în rețeaua de canalizare pot proveni de la:
 instalațiile interioare ale locuințelor: apă uzată menajer ă, sau ape meteorice, preluate direct
sau prin cămine de racord în rețele unitare sau separative;
 instalațiile interioare ale clădirilor cu destinație publică (școli, spitale, unități de activitate
publică, complexe sportive);
 apa uzată menajeră provenită de la grupurile sanitare ale unităților industriale;
 apa uzată industrială colectată direct sau provenind de la stații de pre – epurare atunci când
condițiile de calitate sunt diferite de cele ale apei admise în rețeaua publică;
 apa din precipitații, intro dusă în canalizare prin gurile de scurgere (apa din ploi, apa
 din topirea zăpezii, gheții);
 apa subterană infiltrată prin defecțiunile colectoarelor sau construcțiilor anexe.
Rețeaua de canalizare trebuie să asigure evacuarea apei uzate comunitare în condiții
sanitare adecvate protecției sănătății publice și a apei meteorice în condiții de siguranță stabilite
în prealabil.
Preluarea oricărei categorii de calitate de ape uzate în rețeaua publică va fi condiționată de:
 asigurarea funcționării rețelei pub lice fără deteriorări, influențe asupra materialului, pericole
sau limitări ale exploatării în siguranță;
 limitarea oricăror influențe negative asupra proceselor biologice din stația de epurare;
 cunoașterea permanentă a volumelor de ape uzate și cantitățil or de poluanți (materii în
suspensie, substanțe organice – CBO5, N și P). [9]
Cu excepția apei infiltrate în canalizare toate celelalte categorii de apă trebuie să
îndeplinească condițiile de calitate normate prin intermediul NTPA 002/ 2005 pentru a putea fi
acceptate în rețeaua publică de canalizare.
Se interzice total evacuarea apelor uzate de la fermele de animale; în cazuri justificate pot
fi acceptate apele uzate după epurarea până la limitele cerute de NTPA 002/2005.
Pentru rețelele de canalizare din mediul rural, apele de canalizare provenite de la ferme
agrozootehnice, unități de prelucrare a produselor și crescătoriile de animale care sunt colectate
prin intermediul rețelelor de canalizare publice trebuie să îndeplinească de asemenea condițiile
de calitate stipulate prin NTPA 002/2005.[14][15]

Încadrarea în mediul rural/ urban
Rețeaua de canalizare se va încadra:
 în prevederile P.U.G – ul și P.U.Z – ul zonelor în care se dezvoltă;
 în Planul general de gospodărire al apei bazinului hidrografic în care se află localitatea;
 în Master Planul general privind sistemele de alimentare cu apă și canalizare ale
amplasamentului zonei și bazinul hidrografic.

3.1.3 Alcătuirea re țelei de canalizare
În configurarea rețelei se va lua în considerație:
 trama strad ală actuală și în perspectivă (minim 25 ani) conform P.U.G.;
 situația topografică a amplasamentului pentru asigurarea curgerii gravitaționale;
 poziția stației de epurare și a receptorului;
 asigurarea evacuării apei pe drumul cel mai scurt;
 abordarea punctu ală a zonelor critice: depresiuni, contrapante, subtraversări;

38
 un plan de dezvoltare etapizată în concordanță cu dezvoltarea comunității deservite;
 posibilitatea prevederii galeriilor edilitare în zone cu densitate mare de rețele, în zone
centrale, cu trafic intens și terenuri dificile privind pozarea;
 soluționarea rațională a rețelei în zonele inundabile; rețeaua va fi astfel alcătuită încât în
cazul inundației să se poată asigura pomparea apei uzate (sau epurate). [9]

3.1.4 Clasificarea re țelelor de canalizare
Rețelele de canalizare pot fi clasificate astfel:
 după modul de curgere al apei;
 după calitatea apelor colectate;
 după forma rețelei.
o Funcție de modul de curgere a apei în colectoare
 rețea cu curgere gravitațională în care se asigură curgerea ap ei cu nivel liber;
 rețea cu curgere depresionară/vacuumată: presiunea din instalație este p≈0,4 –0,6 at. și este
creată special cu ajutorul instalațiilor de vacumare;
 rețea cu curgere forțată, în care apa curge sub presiunea asigurată prin pompare.
o Funcție de calitatea apelor colectate.
 rețea în procedeu unitar; toate apele de pe suprafața localității sunt evacuate printr -o singură
rețea;
 rețea în procedeu divizor/ separativ în care apele având caracteristici apropiate sunt evacuate
prin aceeași rețea; în localități pot fi două rețele (rețea de canalizare ape uzate urbane/ rurale
și rețea de evacuare a apelor meteorice);
 rețea în procedeu mixt, unitar și separativ pe zone ale localității;[9]

Forma rețelei
Rețeaua de canalizare este în general o rețea rami ficată. Dacă se poate demonstra, ținând
seama și de condițiile de exploatare/reparații că o rețea de tip inelar este rațională acest sistem se
poate aplica; poate fi favorabil în unele cazuri de remedieri sau rațional pentru evacuarea apei
meteorice (local ități unde nu plouă simultan pe toate suprafețele).
Tipul de rețea va fi ales după un calcul tehnico –economic justificativ pe criterii de cost de
investiție și costuri de exploatare. Obligatoriu se va ține seama de pagubele care trebuie suportate
în caz de funcționare neconformă.
Gradul de asigurare a funcționării rețelei va fi stabilit funcție de normele în vigoare și
prin decizia autorității locale. Este rațional să fie estimate și consecințele pentru o eventuală
creștere a gradului de siguranță a funcțio nării în viitor (apariția unor lucrări subterane importante
și posibilitatea realizării de treceri denivelate în unele intersecții sau introducerea de mijloace
speciale de transport.[9]

39
3.2 Re țele de canalizare in Municipiul Giurgiu

Foto 3.1 – Reteaua de canalizare a Municipiului Giurgiu

40

Statia de epurare prelucreaza cantitatile de ape menajere provenite de la consumatori
casnici (case si blocuri), agenti economici si institutii publice.
Sistemul de canalizare este alcatuit, pornind de la consumator catre statia de epurare, din:
camin de racord + racord , de la locatia de unde preia apa menajera, racordul se descarca intr -o
retea secundara de canalizare menajera, retreaua secundara se descarca la randul ei intr -un
colector principal care c onduce apele menajere catre statia de epurare.
 Racordurile sunt realizate in marea lor majoritate din conducte de PVC (foto 3.2)
sau azbociment (foto 3.3) cu diametre intre 160 si 200 mm

Foto 3.2 – Teava PVC [24] Foto 3.3 – Conducta azbociment [21]

 Caminele sunt realizare din beton precomprimat, avand diverse dimensiuni, in
functie de volumul necesar. Acestea sunt acoperite cu capace din metal (foto
3.4), de obicei sunt folosite pentru trafic greu, sau cu capace din material
compozit (foto 3.5) , in cazul traficului pietonal.

Foto 3.4 – Capac camin trafic greu [25] Foto 3.5 – Capac camin trafic pietonal [23]

41

 Retelele secundare de canalizare sunt realizate din conducte de azbociment sau
PVC , la fel ca si in cazul racordurilor, dar cu diametre mai mari, cuprinse intre
250 si 315mm.
 Colectorul principal are forma ovoida (foto 3.6) sau circulara (foto
3.7), este executat din beton precomprimat sau pafsin, avand
diametrul cuprins intre 800 si 1200 mm.

Foto3.6 – Conducta necirculara Foto 3.7 – Conducta circulara [19]
(ovoida) din pafsin [18]

Foto 3.8 – Schema racordului de canalizare al unei case la reteaua de calalizare
municipala [20]

42
Municipiul Giurgiu colecteaza ape menajere pe aproximativ 174 km de retea, atat
gravimetric cat si prin statii de pompare. Statiile de pompare ape uzate menajere sunt in numar
de 8 (4 statii principale si 4 secundare).

Stația de pompare ape uzate Zavoi – doua pompe tip MV403, cu Qp=700 m3/h si
P=110 kW; în aceasta statie de pompare ajunge apa uzată menaj eră colectată din zona
centrala a orașului, din aceasta statie apa uzată este pompată în stația de epurare a
municipiului Giurgiu; conducta de refulare este realizata din otel si tuburi PREMO, având
diametrul de 600 mm si o lungime tota la de 1150 m.

Stația de pompare ape uzate SPAU3 – amplasată la intersecția dintre șodeaua Prieteniei și
șoseaua București. Stația este formată dintr -un cheson umed (construcție cilindrică din
beton armat) cu o adâncime de cca.7,00 m, supr astructura chesonului – construcție cu
regim de înălțime parter, cu structură din cadre de beton și zidărie, unde se găsește camera
operatorului. Camera pompelor este o construcție subterană dreptunghiulară din beton armat cu o
adâncime de cca. 7,20 m unde sunt montate pompele. Sunt prevăzute două pompe, cu
următoarele caracteristici: Qp=250 m3/h, H=20,1 m, P=22,0 kW, n=1460 rpm și eficiența
de 80,1%. In aceasta statie de pompare ajunge apa uzata menajera colectata din zona de nord a
orasului; d in aceasta statie apa uzata este pompata în statia de epurare a municipiului
Giurgiu; conducta de refulare este realizata din PEID De 400 mm și are o lungime totală de
2.350 m.

Stația de pompare ape uzate SPAU5 – amplasată la intersecț ia strazilor Ghizdarului,
Bălănoaiei și Ramadan. Este o stație tip cheson având volum total de cca. 3.700 m3 și un
diametru de 10,0 m și un volum util de 275 m3. Stația este prevăzută cu 3 pompe
submersibile cu următoarele carateristici: Q=75 m3/h, H=12 m, P=4 kW, n=2925 rpm și
eficiența de 64,1%. Conducta generala de refulare, PEID De 225 mm si lungimea de 25 m.

Stație de pompare SPAU6 – amplasată la intersecția străzilor Drumul Plopilor și Șoseaua
Alexandriei. În stația de pompare este colectată apa uzată menajeră, prin intermediul
colectorului de canalizare PVC -KG Dn250 mm de pe strada Drumul Plopilor și prin colectorul
canalizare PVC -KG Dn250mm de pe șoseaua Alexandriei.
Este o stație tip cheson, dimensionată pentru prelua rea și evacuarea debitului de ape uzate
menajere, având diametrul interior Dint=6,0 m și o adâncime de 9,72 m (10,22 m până la cuțitul
chesonului). Stația este prevăzută cu trei electropompe submersibile cu următoarele carateristici:
Q=20 m3/h, H=10 mCA , P=2,25 kW, și n=1350 rpm.

Stație de pompare SPAU7 – amplasată pe strada Berzei. În stația de pompare este
colectată apa uzată menajeră, prin intermediul colectorului de canalizare PVC -KG Dn400
mm de pe strada Berzei. Este o stație tip cheson, dimensionată pentru preluarea ș i evacuarea
debitului de ape uzate menajere, având diametrul interior Dint=12,0 m și o adâncime de 12,9 m.
Stația este prevăzută cu trei electropompe submersibile cu următoarele carateristici:
Q=130 m3/h, H=25mCA, P=26 kW, și n=1435 rpm.

43
Stație de pom pare SPAU8 este amplasată pe Soseaua Portului. Este o stație tip cheson
având volum total de cca. 1.100 m3 și un diametru de 6,0 m și un volum util de 70 m3. Stația
este prevăzuta cu trei pompe submersibile cu următoarele carateristici: Q=20 m3/h, H= 20 m,
P=4,0 kW, n=2930 rpm și eficiența de 54,3%. Conducta generala de refulare, PEID De 125 mm
si lungimea de 699 m.

Stațiile de pompare sunt executate în soluția cheson circular, fiind echipate cu instalații
mecanice, hidraulice,electrice și de autom atizare care să permită funcționarea automată în
condiții de eficiență și siguranță maxime .

Pentru fiecare dintre stațiile de pompare menționate mai sus sunt prevăzute instalațiile
electrice interioare și exterioare de iluminat, prize, fortă și priza de pământ. Alimentarea cu
energie electrică a tabloului electric al stațiilor de pompare se face din rețelele existente în zonă
prin intermediul unui branșament trifazic; din tabloul electric se alimentează pe circuite separate
tablourile electrice de coman dă și control ale pompelor.
Pompele din stațiile de pompare vor funcționa în mod normal automat controlat de către
nivelele de apă din chesoane. Se asigură: alarmă nivel minim, oprirea pompelor pe nivelul
minim, pornirea pompelor pe nivelul maxim, alarmă nivel avarie. [13]

In statia de epurare, apele menajere se descarca prin 4 conducte, apa intrand prin
pompare.
Cele 4 conducte de descarcare:
 1 din zona de sud
 2 din zona centrala
 1 din zona de nord

Numarul de racorduri din oras este de a proximativ 8600, dintre care aproape 7600 sunt de
la consumatorii casnici. Restul de 1000 de racorduri provin de la institutiile publice si agentii
economici.
Ca procent de populatie racordata la reteaua de canalizare, conform ultimelor actualizari,
este de 85%.
Rețeaua de canalizare meteorică cuprinde 50134 m de canale din beton simplu, HOBAS
și PVC cu diametre cuprinse între 110 și 1400 mm. Principala deficiență a rețelei de canalizare
meteorică existentă este faptul că nu acoperă întreaga zonă rezidenți ală a orașului, gradul de
acoperire, fiind de doar 40%. La aceasta se adauga vechimea conductelor de canalizare existente,
29% din lungimea totală având vârsta de exploatare de peste două decenii.

44

3.3 Statia de epurare a Municipiului Giurgiu
3.3.1 Amplasament
Statia de epurare Giurgiu este amplasată în partea de sud -est a municipiului
Giurgiu, în afara zonei rezidentiale, la o distanta de circa 800 m de Dunare.

Proceseaza apele menajere din aglomerarea Giurgiu -Slobozia

Foto 3.9 – Amplasamentul statiei de epurare -vedere din satelit [22]

Foto 3.10 – Amplasamentul statiei de epurare -vedere tip harta [22]

45
Suprafata ocupata: 28.000 mp

Foto 3.11 – Amplasamentul statiei de epurare -vedere tip harta [22]

46
3.3.2 Planul general al statiei de epurare

Foto 3.12 – Planul general al statiei de epurare [13]

Statia realizeaza :

1. epurarea apelor uzate menajere, incluzand trepte de tratare mecano – biologice
2. tratarea namolului prin stabilizarea anaeroba
3. recuperarea energiei din gazul de fermentare prin intermediul blocului cogenerator

47

Linia tehnologica apa

Fig 3.2 – Schema tehnologica a statiei de epurare – linia apei [13]

Schema tehnologică a stației de epurare include pe linia apei următoarele obiecte
tehnologice:
 cameră de admisie (refulare de la SP ape uzate, inclusiv facilități vidanje);
 gratar cu curatare mecanica – 2 canale prevăzute cu grătare rare și fine, prevăzute cu
prese de spălare, in stalație spălare nisip și containere de golire;
 deznisipator cu doua compartimente; evacuarea nisipului se face cu un sistem de tip air -lift;
 canal pentru masurarea debitelor printr -un sensor cu ultrasunete;
 camera de distributie;
 decantoare primare radiale, 2 unitati, fiecare cu volumul util de 1.500 m3;
 bazin de aerare, 2 unități cu volumul de 2×3.300 m3;
 stație pompare nămol recirculat;
 stație de suflante;
 recipient agent de precipitare și stație de dozare agenți precipitare;
 bazine decantare secun dare, 2 unități având fiecare diametru D=30 m și prevăzute cu
cameră de distribuție;
 stație de pompare nămol primar;
 canal de evacuare a apei în emisar; la niveluri scazute ale apei pe Dunare, evacuarea
efluentului se face gravitational iar la niveluri ridicate, evacuarea se face prin pompare.[13]

48

Treapta primara mecanica este formata din:
 Camera de admisie
 Camera gratarelor
 Desnisipator
 Doua decantoare primare

Foto 3.13 – Foto de ansamblu a treprei primare mecanice [17]

Camera de admisie

Foto 3.14 – Camera de admisie [17]

Stația de epurare Giurgiu este alimentată de două stații de pompare principale. De la
fiecare stație de pompare vin câte două conducte de presiune în stația de epurare. Aceste
conducte pot fi blocate individual prin intermediul unor vane (4 cămine pentru vane).

49

După dispozitivele de închidere conductele converg în una singură. De aici se
racordează noua conductă de presiune pentru admisie DN 600, care alimentează camera de
admisie . În camera de admisie debușează suplimentar o conductă DN 150, care recirculă apa
uzată internă de la stația de pompare la admisia stației de epurare. De asemenea in camera de
admisie debuseaza și un stuț de țeava DN 150 cu o vană, la acesta putând fi cuplate vidanjele cu
nămol menajer printr -un ra cord, iar golirea se face gravitațional; alternativ golirea se poate face
direct într -un cămin liber în camera de admisie. În camera de admisie este amplasată și o vană de
bypass DN 600, care poate fi deschisă, numai daca în caz de urgență trebuie închise ambele
canale ale grătarelor cu grinzi batardou. În acest caz tot debitul de apă uzată este transferat
prin bypass direct la Dunare.
Valorile debitelor sunt urmatoarele :
Debit minim orar – Qh,min : 421 [m³/h]
Debit maxim orar – Qh,max : 1.044 [m³ /h]
Debit mediu zilnic – Qzi,med: 14.351 [m3/zi] / 598 [m³/h]
Debit max. zilnic – Qzi,max: 16.848 [m3/zi] / 702 [m³/h] [13]

Clădirea gratarelor are o suprafata construită de 100 m² pentru camera grătarelor.
În camera gratarelor sunt amplasate:2 canale ale gratarelor, fiecare cu gratar rar (25 mm
distanta intre bare) și gratare fine (6 mm distanta). Fiecare gratar este dimensionat la capacitatea
hidraulica totala de Qmax=1.044 m³/h, astfel incat nu este necesar un canal de ocolire.
Gratare rare – au rolul de a retine materiile grosiere din apa uzata intrata in statie
Gratare fine – au rolul de a retine corpurile grosiere din apa uzata[13]

Foto 3.15 – Camera gratarelor [17] Foto 3.16 – Camera gratarelor – containare de nisip [17]

50

Deznisipatorul – are rolul de a retine materiile minerale din apa uzata (nisip, pietris).

Foto 3.17 – Deznisipatorul [17]

Dupa gratare, apa este condusa prin doua camere paralele aerate ale deznisipatorului
echipat cu pod raclor.
Nisipul:
• se depune
• aspirat de 2 pompe
• condus in camera gratarelor , la instalatia de spalare

Deznisipatorul – după trecerea prin instalația de gratare, apă uzată este transportată în cele doua
camere ale deznisipatorului amplasate în paralel, care pot fi blocate individual prin grinzi
batardou; camerele deznisipatorului sunt aerate cu aeratoare cu bule mari; prin turbionarea
obtinuta astfel, nisipul se depune pe fundul bazinului; prin intermediul pompel or speciale pentru
nisip, care sunt montate pe podul raclor, nisipul este aspirat in timpul cursei racloare si
transportat intr -un canal de nisip adiacent; de aici amestecul de apa si nisip este transportat
gravitațional printr -o conducta la instalat ia de spalare a nisipului amplasata in camera
gratarelor. Canalul de nisip este amplasat la o distanta de cca. 2 m de deznisipator pe o consola
de sustinere la o inaltime de 3,5 la 4 m, pentru a permite accesul liber la instalația de spălare a
nisip ului. Canalul de nisip are un racord de spalare. El este prevazut cu pantă, pentru a nu
permite depunerea nisipului. Canalul de nisip este executat în formă de V cu dimensiunile B=40
cm (partea de sus), 20 cm (partea de jos), H= 40 cm. După instalația de spălare a nisipului,
acesta este evacuat într -un container. Grăsimea flotantă la suprafața apei este împinsă de lame
pentru grăsimi fixate de podul raclor printr -o rigolă de scurgere din tablă într -un șanț
transversal de la capatul aval al deznisipato rului, de unde pătrunde în căminul pentru grasimi,
amplasat la capatul deznisipatorului; grăsimile sunt transportate printr -o conductă în
căminul de nămol flotant de la decantarea primară și de acolo la stația de pompare a namolului;
șanțul tr ansversal poate fi spalat prin acționarea vanelor; podul raclor de la deznisipator și

51
separatorul de grasimi este executat ca pod dublu deasupra ambelor camere; apa uzată este
evacuata din camerele deznisipatorului, prin intermediul pragurilor,într -un can al deschis și apoi
la căminul de distribuție la decantoare primare. Între deznisipator și decantoarele primare au loc
masurători ale debitului în canal deschis, prin intermediul unui senzor cu ultrasunete. La iesirea
apei din deznisipator se face si o prel evare de probe proportionale, pentru a putea stabili
încărcările de admisie. Indicele pH, conductivitatea si temperatura sunt masurate online si
inregistrate, iar parametrii de admisie pentru SU,BOD,COD,N si P pot fi analizate în laborator
din probele mix te proportionale cu debitele. [13]
Decantoarele primare – au rolul de a retine suspensiile fine din apa uzata.

Foto 3.18 – Cele doua decantoare radiale primare [17]

2 decantoare radiale prevazute cu poduri racloare
 D=30m
 Vol.Dp1=1600 mc
 Vol.Dp2=1200 mc

52

Decantoarele primare – există două bazine de decantare primară; din dimensionarea
calculului de proces, de regulă este necesară functionarea unui singur bazin de decantare
primara; în funcționarea curentă ar treb ui alternata periodic funcționarea celor doua bazine;
ambele bazine de decantare primara sunt dotate cu câte un nou pod raclor cu lame pentru
depuneri de namol și pentru grasimi; lama pentru grăsimi împinge grăsimile și substanțele în
suspensie în caminele pentru nămolul în suspensie; nămolul în suspensie este transportat prin
conducte la stația de pompare a namolului; lamele racloare pentru nămol împing nămolul
primar în pâlniile existente pentru nămol, din mijlocul bazinului; nămolul este e xtras prin
conductele de namol și este transportat la stația de pompare a nămolului; deoarece chiar și în
situația funcționării unui singur bazin de decantare există pericolul ca prin sedimentare să fie
eliminat prea mult carbon în faza de decantare prima ră, care ar putea fi necesar apoi pentru o
denitrificare eficientă, este prevazută posibilitatea recirculării unei părți din nămolul primar
ca sursă de carbon în zona de denitrificare. [13]

Treapta secundara biologica

Foto 3.19 –Bazinele de aerare [17]

53
Bazinele de aerare – există un bazin de aerare, cu 2 linii și V = 9.600 m³.
Acesta conține 3 zone:
Zona Bio -P (eliminare biologica a fosforului): 2 x 450 m³
Zona DN (denitrificare): 2 x 1.050 m³
Zona N (nitrificare): 2 x 3.300 m³.
Volum total = 9600 mc

Zona Bio -P poate fi operată în cazul în care este necesar și ca zon a DN, pentru a asigura
și la temperaturi scazute eliminarea fosforului. Fosfatul trebuie eliminat apoi prin precipitare
suplimentară, atunci cand temporar nu mai este disponibilă nici o zonă Bio -P. Astfel este
asigurată o funcționare flexibil ă a treptei biologice și îndeosebi prin variația mărimii zonei
de denitrificare poate fi comandată precis încadrarea în limitele impuse ale efluentului de Ntot =
10 mg/l chiar și la temperaturi joase. In cazul temperaturilor de peste 15°C poate fi obți nută prin
creșterea eliminării biologice a fosforului o reducere a consumului de agenti de precipitare
chimica pentru fosfatul remanent. Amestecul de apă uzată – namol activat curge printr -un canal
deschis cu o latime de 1,0 m la bazinul de aerare. Printr -o conducta DN 600 namolul de
recirculare ajunge de la stația de pompare a namolului de recirculare la apă uzată, și pe un traseu
de cca. 12 m al canalului, are loc amestecul apei uzate cu namolul de recirculatie. Într -o cameră
de distributie aflata in inte riorul bazinului de aerare, amestecul apa uzata – namol activat
deverseaza peste 2 praguri cu latime de trei metri, realizând astfel o distribuție uniformă pe
ambele linii ale bazinului.
Apa uzată pătrunde mai întâi în zona Bio -P, cu un volum V = 2 x 450 m ³. Aceasta este
dotată cu câte un mixer. In cazul in care se consideră necesar poate fi adus în această zonă namol
de recirculare bogat în nitrați din canalul pentru namol de recirculare aflat mai sus, prin
deschiderea a doua vane DN 500 (în cazul folosiri i ca zona DN suplimentară). Prin goluri
deversoare de 2 m latime, apa uzată pătrunde apoi în zona DN, zona cu un volum V = 2 x 1.050
m³. Namolul bogat in nitrati este transferat prin cate o vana de perete deschisa DN 500 din
canalul pentru namol recircu lat de sus in zona DN. Ambele bazine DN sunt dotate cu
mixere. Prin goluri deversoare de 2 m latime, apa uzată patrunde în continuare în zona N,
având un volum V = 2 x 3.300 m³. Ambele bazine sunt dotate cu aeratoare de suprafata
cu bule fine pe fundul bazinului. In zona de evacuare/amplasare a pompelor de recirculare
nu este prevazută pe câțiva metri pătrați aerarea de suprafață, pentru ca în bazinul de decantare
secundară și în namolul de recirculare sa fie introdusă o cantitate cât mai redusa de oxigen. In
rest, întreaga zonă de nitrificare este acoperită de aeratoare. Astfel se obține un aport uniform de
oxigen, iar depunerile de namol sunt evitate. Bazinul de aerare este dotat cu o pasarelă centrală
din beton, amp lasată deasupra canalului pentru namol de recirculare. De aici pot fi manevrate
clapetele de aer ale țevilor aeratoarelor, precum și vanele și mixerele și pompele de recirculare.
La sfârșitul zonei de nitrificare este extras namol de recirculare prin 4 pom pe de recirculare într –
un canal aflat la mijloc. In zona pompelor canalul este evazat și dotat cu un perete de ghidaj.
Fiecare pompă este dotată cu o vană acționată cu motor, care se inchide automat la deconectarea
pompei. Prin numarul pompelor se asigura o eșalonare dubla a debitului de recirculare. Apa
uzată curge la ieșirea din bazinul de aerare prin praguri de evacuare cu lățimea de 2,85 m într – un
camin de evacuare aflat în exterior și este condusă apoi la camera de distribuție a decantării
secundare. [13]

54
Treapta biologica – bazinele cu namol activat

Fig 3.3 – Treapta biologica [13]

55
Decantor secundar – are rolul de a separa apa epurata biologic de namolul activ.

Foto 3.20 –Decantor secundar 17]

2 decantoare radiale prevazute cu poduri racloare
D=30m
Vol.Dp1=1500 mc
Vol.Dp2=1500 mc

Bazinele de decantare secundara sunt executate de forma circulara cu un diametru de 30
m, baza usor inclinata si palnie de namol amplasata central. Fiecare bazin este dotat cu un pod
raclor unilateral cu lame pentru namol si canal de colectare a namolului in suspensie.
Namolul depus pe fundul bazinului este impins de lamele racloare pentru namol in palnia
de namol amplasata central. Namolul este transportat de la cele doua palnii de namol prin
conducte aflate la adancime la pompele de namol recirculat in statia de pompare namol
recirculat. Pentru colectarea namolului în suspensie de la suprafața bazinelor de decantare
secundară este prevazut un jgheab basculant cu pompa submersibila pe podul racl or. Namolul in
suspensie este transportat prin cate o conducta speciala in caminul pentru namol in suspensie de
la statia de pompare a namolului recirculat. De acolo acesta ajunge impreuna cu namolul in
exces la statia de pompare namol si mai departe la treapta de tratare a namolului. Admisia la
decantorul secundar se face in constructia mediana pe directie radiala in bazin. Apa epurată se
scurge peste praguri dințate cu perete suspendat intermediar într -un canal de evacuare. [13]

56
Linie tehnolog ica namol

Fig 3.4 – Schema tehnologica a statiei de epurare – linia namolului [13]

57

Procesarea namolului

F
Foto 3.21 –Linia de procesare a namolului [17]

2 Rezervoare namol 2 x 300mc
Depozit de namol: 900 mp

Bazine de nămol – Sunt prevazute in statia de epurare Giurgiu doua bazine de namol cu
un volum de 300 m³ fiecare. Amestecul de namol de la statia de pompare a namolului patrunde
printr -o conducta de presiune in pre – îngrosator cu un V 300 m3. Namolul fermentat, din
metantanc, ajunge gravitațional in bazinul post -îngrosator. Ambele bazine de namol sunt
construite in imediata vecinatate a cladirii masinilor Ele au o forma patrata.
Fundul bazinului este executat cu beton in pan ta catre palnia de namol din mijlocul
bazinului. Bazinele de namol pot fi vizitate pe o scara si un podest. De aici se poate face
extragerea amestecului apa – namol. Namolul este recirculat discontinuu prin intermediul
mixerelor. Prin manevrarea manu ala a extragerii amestecului de apa – namol in fiecare bazin se
poate realiza o ingrosare gravitationala a namolului. Amestecul de apa – namol este transportat la
statia de pompare pentru apa uzata interna. Prin montarea conductelor si a vanelor suplimen tare
este asigurata scoaterea temporara din functiune a preingrosatorului sau a postingrosatorului
pentru activitati de reparatii.În cladirea masinilor au fost instalate trei pompe de namol si trei
centrifuge, din care o pompa de namol este alocata dir ect preingrosatorului si centrifugei de
ingrosare, in timp ce alta pompa este alocata postingrosatorului de namol si centrifugei de
deshidratare. [13]

58
Fermentarea namolului, centrala termica si deshidratarea namolului – există un
metantanc, cu un volum de 2.000 m³. Metantancul are un diametru interior de 14,14 m, o
inaltime de 15 m și o adancime medie a apei de 13,27 m. Metantancul este construit in intregime
din beton armat, iar zona de schimb de gaz este acoperita suplimentar pentru protecti e la
coroziunea betonului. Metantancul are in partea centrala o cupola de gaze din beton cu diametru
interior de 2,5 m si lateral un camin de extractie a namolului.
Nămolul deshidratat este extras printr -un transportor cu melc la depoz itul de namol.
Centrifugatul ce este generat la preingrosarea nămolului și la deshidratarea nămolului este
transportat la stația de pompare. [13]
Depozit de namol – Nămolul de decantare deshidratat prin centrifuge este transportat
prin alimentator cu melc intr -un depozit intermediar de nămol betonat. Depozitul intermediar are
o suprafață construită de cca.900 m² și pereți laterali de 2 m înaltime și sunt confectionați din
beton. Astfel se asigură o capacitate de stocare de 6 luni. Baza depozitului e ste turnată cu o pantă
transversala de 2%, pentru a obtine drenajul intr -un canal de drenaj amplasat central. Canalul
drenează în stația de pompare pentru apă uzată internă. Depozitul de nămol are un acces auto cu
o lațime de 4,5 m. Și aici este amplasată o rigolă de drenaj, pentru a asigura ca apă uzată nu
curge pe drum. Depozitul de namol este operat cu un încarcator pe pneuri. Cu ajutorul
acestuia se poate uniformiza nămolul pe suprafața depozitului sau acesta poate fi încarcat în
contai nere. [13]

Ingrosarea si deshidratare centrifugala a namolului

Foto 3.22 –linia de ingrosare si deshidratare centrufugala a namolului [17]

2 centrifuge ingrosare
2 centrifuge deshidratare

59
Linia tehnologica a gazului

Fig 3.5 – Schema tehnologica a statiei de epurare – linia gazului [13]

60

Bazinul de fermentare a namolului – Vol.= 2000 mc

Foto 3.23 –Bazinul de fermentare al namolului si instalatiile acestuia [17]

Gazometru, faclie de gaz si rezervor gaz lichefiat – Biogazul produs la fermentarea
nămolului este întrodus într – un gazometru cu un volum de stocare de 1.000m³ și stocat
intermediar, realizandu -se un timp mediu de stocare de 15 ore. Biogazul este curațat prin filtre
grosiere și fine, iar c ondensul format este condus la caminul de gaz. Ca gazometru se utilizează
un rezervor de formă sferică de tip Sattler cu suflantă de susținere. După stocarea gazului are
loc dirijarea biogazului la consumatorii CHP și/sau cazan de încalzire. Dacă dupa umplerea
gazometrului nu poate fi valorificat gazul excedentar, acesta este ghidat spre o facile de gaz. In
făclie gazul excedentar este ars in siguranță. O a doua sursa de energie este prevazută printr –
o butelie de gaz lichefiat cu un volu m de 5 m³, pentru a asigura pe timp de iarna, în cazul unor
temperaturi joase corespunzatoare, necesarul de energie termica. [13]

61
Rezervorul de gaz

Tip Sattler, cu membrana dubla si suflanta
Q = 100 mc/h ; p = 33 mbar
Vol. tot= 1000 mc

Foto 3.24 –Rezervorul de gaz [17]

Valorificarea gazului cu ajutorul instalatiei de cogenerare
Avantajele cogenerarii cu bio -gaz:
 Consum mic pe kw de energie,
 Emisii reduse de CO2 cu pana la 65%
 Sursa de venituri suplimentare prin economii – energia electrica si termica este utilizata in
consumul intern pentru procesul tehnologic si incalzirea c ladirilor administrative
 Elimina emisiile de metan in atmosfera[13]

Foto 3.25 –Instalatie de cogenerare [17]

62
4. DINAMICA PERFORMANTELOR STATIEI DE EPURARE A
APELOR UZATE DIN MUNICIPIUL GIURGIU, JUDETUL GIURGIU PE
ANUL 2019

În perioada actuală, pe fondul dezvoltării societății, poluarea apelor este în atenția tuturor
organizațiilor care se ocupă cu protecția mediului. S -a amplificat atenția acordată poluării apelor
și au apărut cerințe legislative stringente în ceea ce privește deversare a de substanțe care pot
conduce la degradarea mediului acvatic.
Deversarea apelor uzate în mediul natural este permisă numai dacă acestea se încadrează
din punct de vedere al calității în limitele impuse de NTPA 001/2005 respectiv NTPA 0 02/2005.
Statia de epurare Giurgiu este amplasată în partea de sud -est a municipiului
Giurgiu, în afara zonei rezidentiale, la o distanta de circa 800 m de Dunare.
În vederea evaluării calității apei uzate care intră în stația de epurare Giurgiu și a
eficiențe i proceselor de epurare a fost efectuată o campanie de prelevare și analiză a probelor de
apă pe fluxul tehnologic pe o perioadă de 1 an.
Analizele au fost efectuate de către laboratorul propriu al statiei si verificate aleatoriu cu
rezultatele obtinute de care ECOIND, rezultate care au confirmat veridicitatea rezultatelor
obtinute in laboratorul propriu.

4.2 Prelevarea și analiza probelor de apă

În vederea stabilirii eficienței stației de epurarea s -au recoltat următoarele tipuri de apă
(vezi tab el 4.2) .

Tabel 4.2 – Probe de apa prelevate [16]
Nr.crt. Tip apă Tip probă Cod
1 Influent stația de epurare probă proporțională AB
2 Efluent stația de epurare probă proporțională AE

A fost efectuata o analiza completa (toti indicatorii prevazuti in NTPA 002/2005) pentru
apa bruta care intra in statia de epurare, respectiv o analiza completa pentru apa epurata
deversata in emisar.

63

Foto 4.1 – Proba de apa influent/efluent [ 26]

Probele au fost recoltate astfel :
• s-a recoltat câte 250 ml apă la fiecare 3 ore (total 8 prbe/zi). Probele astfel
recoltate și marcate corespunzător au fost menținute în frigider;
• probele au fost recoltate din treimea inferioară canalelor astfel încât acestea să fie
reprezentative;
• după 24 ore, apa a fost bine omoge nizată, amestecandu -se toate probele prelevate,
iar proba de 2 l obtinuta va fi analizata in laboratorul propriu.
Trebuie mentionat ca datorita conservarii probelor un interval de timp cuprins intre 2 si
24 ore, precum si datorita transportului este probab ila o valoare a consumului chimic de oxigen
mai mica decat valoarea reala cu cca. 5 – 10%.
4.3 Parametri analizati: valori minime, maxime, medii lunare
Au fost recoltate probe timp de 1 an, zilnic, iar datele care va vor fi expuse in continuare
reprezinta minimul, maximul si media lunara a acestora. Toate datele prezentate mai jos sunt
valori din anul 2019, si se regasesc in Registru Evidenta 2019 al SEAU Giurgiu[16].

64
4.3.1 Parametrul pH
Valorile lunare minime, maxime si medii ale pH -ului pe anul 2019 au fost calculate pe
baza datelor din Registru Evidenta 2019 al SEAU Giurgiu[16] (vezi tabelul 4.3).

Tabel 4.3 – Valorile lunare minime, maxime si medii ale pH -ului pe anul 2019 [16]
Luna pH
Influent Efluent
minim maxim medie minim maxim medie
Ianuarie 7.50 8.12 7.94 7.22 7.91 7.68
Februarie 7.65 8.46 8.15 7.42 8.26 7.87
Martie 7.60 8.25 8.03 7.54 8.16 7.91
Aprilie 7.77 8.27 8.03 7.68 8.13 7.91
Mai 7.82 8.41 8.05 7.71 8.35 7.96
Iunie 7.72 8.13 7.92 7.61 8.10 7.80
Iulie 7.42 8.19 7.88 7.40 7.95 7.68
August 7.79 8.48 8.04 7.51 8.33 7.88
Septembrie 7.93 8.60 8.23 7.82 8.36 8.12
Octombrie 7.79 8.40 8.01 7.63 8.22 7.89
Noiembrie 7.47 8.26 7.99 7.44 8.04 7.88
Decembrie 7.85 8.26 8.02 7.51 8.04 7.91

65
In tabelul 4.4 am calculat eficienta de reducere a pH -ului pentru ficeare luna a anului
2019. Se poate observa ca valorile obtinute in urma epurarii apelor uzate sunt cuprinse in valorile
admise de NTPA 002/2005 .
Tabel 4.4 – Valorile lunare medii ale pH -ului pe anul 2019 [16]
Luna Influent Efluent
NTPA 002/2005 Eficiența de
reducere (%)
pH pH pH unit.pH unit.pH
Ianuarie 7.94 7.68
6.5-8.5 3.24
Februarie 8.15 7.87 3.42
Martie 8.03 7.91 1.46
Aprilie 8.03 7.91 1.45
Mai 8.05 7.96 1.16
Iunie 7.92 7.80 1.43
Iulie 7.88 7.68 2.53
August 8.04 7.88 1.98
Septembrie 8.23 8.12 1.38
Octombrie 8.01 7.89 1.50
Noiembrie 7.99 7.88 1.39
Decembrie 8.02 7.91 1.33

Grafic 4.1 – Variatia valorilor lunare medii ale pH -uli pe anul 2019, in comparatie cu minimul si
maximul admis

In graficul 4.1 este prezentata analiza tendintelor de crestere/scadere a valorilor pH -ului
in 2019, si incadrarea acestora intre minimul si maximul admis de normativ, pe baza datelor
obtinute prezentate in tabelele 4.3 si 4.4. 6.006.507.007.508.008.509.00Variatia mediilor lunare ale pH -ului
Influent
Efluent
Minim
Maxim

66
4.3.2 Materii totale în suspensie (MTS)

In tabelul 4.5 sunt prezentate valorile lunare medii obtinute referitoare la M.T.S. in 2019
dar si minimul si maximul din luna respectiv a, atat pe infuluent cat si pe efluent.

Tabel 4.5 – Valorile lunare minime, maxime si medii ale M.T.S. -ului pe anul 2019 [16]
Luna M.T.S.
Influent Efluent
minim maxim medie minim maxim medie
Ianuarie 164.800 493.200 307.405 7.040 17.200 13.343
Februarie 122.000 569.200 295.760 5.760 21.320 11.740
Martie 182.400 904.800 350.686 2.280 18.560 9.621
Aprilie 167.600 693.600 372.080 1.200 10.320 5.464
Mai 164.400 606.000 350.273 1.760 16.080 5.945
Iunie 136.000 600.000 282.947 3.200 9.800 5.423
Iulie 240.000 584.000 367.774 3.000 9.600 4.629
August 148.000 508.000 329.524 3.000 11.600 5.198
Septembrie 152.000 556.000 335.429 3.200 6.400 4.210
Octombrie 205.200 396.000 301.078 3.000 5.200 3.710
Noiembrie 152.000 720.000 333.028 3.000 10.600 4.754
Decembrie 208.000 440.000 307.200 8.800 27.600 16.966

In tabelul de mai jos este extrasa media lunara pe influent si afluent, comparata cu
valorile maxime admise de normativele NTPA 001/2005 si NTPA 002/2005 si calculata eficienta
de reducere a M.T.S -ului pe anul 2019 (vezi tabel 4.6) . Se poate observa ca aceste valori se
incadreaza in normarivele NTPA 001/2005 si NTPA 002/2005.

67

Tabel 4.6 – Valorile lunare medii ale M.T.S. -ului si eficienta de reducere
a acestuia pe anul 2019 [16]
Luna Influent Efluent NTPA
002/2005 NTPA
001/2005 Eficiența de
reducere (%)
M.T.S. M.T.S. M.T.S. mg/l mg/l
Ianuarie 307.405 13.343
350 35 95.66
Februarie 295.760 11.740 96.03
Martie 350.686 9.621 97.26
Aprilie 372.080 5.464 98.53
Mai 350.273 5.945 98.30
Iunie 282.947 5.423 98.08
Iulie 367.774 4.629 98.74
August 329.524 5.198 98.42
Septembrie 335.429 4.210 98.75
Octombrie 301.078 3.710 98.77
Noiembrie 333.028 4.754 98.57
Decembrie 307.200 16.966 94.48

Grafic 4.2 – Variatia mediilor lunare ale M.T.S. -ului (influent -efluent) pe anul 2019, in
comparatie cu maximul admis de normativ

In graficul 4.2 este prezentata analiza tendintelor de crestere/scadere a valorilor
M.T.S. -ului in 2019, si incadrarea acestora intre maximul admis de normativele NTPA 001/2005
si NTPA 002/2005, pe baza datelor obtinute prezentate in tabelul 4.5 si tabelul 4.6.
0.00050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000Variatia mediilor lunare ale M.T.S. -ului (influent -efluent) in
comparatie cu maximul admis de normativ
Efluent Influent Maxim admis
NTPA 002/2005Maxim admis
NTPA 001/2005

68
4.3.3 Conținutul biochimic de oxigen – CBO 5
In tabelul 4.7 sunt prezentate valorile lunare medii obtinute ale CBO 5 –ului dar si
minimul si maximul din luna respectiva, atat pe infuluent cat si pe efluent, pe anul 2019

Tabel 4.7 – Valorile lunare minime, maxime si medii ale CBO 5-ului pe anul 2019 [16]
Luna CBO 5
Influent Efluent
minim maxim medie minim maxim medie
Ianuarie 310.000 500.000 429.500 3.000 14.000 5.400
Februarie 160.000 500.000 371.500 3.000 13.000 7.300
Martie 160.000 500.000 389.500 4.000 18.000 8.900
Aprilie 150.000 460.000 348.500 3.000 16.000 5.500
Mai 220.000 450.000 316.364 3.000 9.000 4.955
Iunie 110.000 500.000 247.368 3.000 8.000 4.737
Iulie 170.000 480.000 297.348 3.000 17.000 5.696
August 190.000 430.000 280.000 3.000 13.000 5.286
Septembrie 180.000 460.000 292.857 3.000 9.000 4.286
Octombrie 210.000 500.000 289.560 2.000 7.000 4.040
Noiembrie 200.000 460.000 298.095 2.000 7.000 3.476
Decembrie 210.000 420.000 304.500 2.000 48.000 10.650

In tabelul de mai jos este extrasa media lunara pe influent si afluent, comparata cu
valorile maxime admise de normativele NTPA 001/2005 si NTPA 002/2005 si calculata eficienta
de reducere a CBO 5-ului pe anul 2019 (vezi tabel 4. 8). Se poate observa ca aces te valori se
incadreaza in normarivele NTPA 001/2005 si NTPA 002/2005.

69
Tabel 4.8 – Valorile lunare medii ale CBO 5-ului si eficienta de reducere a acestuia
pe anul 2019 [16]
Luna Influent Efluent NTPA
002/2005 NTPA
001/2005 Eficiența de
reducere (%)
CBO 5 CBO 5 CBO 5 mg/l mg/l
Ianuarie 429.500 5.400
300 25 98.74
Februarie 371.500 7.300 98.03
Martie 389.500 8.900 97.72
Aprilie 348.500 5.500 98.42
Mai 316.364 4.955 98.43
Iunie 247.368 4.737 98.09
Iulie 297.348 5.696 98.08
August 280.000 5.286 98.11
Septembrie 292.857 4.286 98.54
Octombrie 289.560 4.040 98.60
Noiembrie 298.095 3.476 98.83
Decembrie 304.500 10.650 96.50

Grafic 4.3 – Variatia mediilor lunare ale CBO 5-ului (influent -efluent) pe anul 2019, in
comparatie cu maximul admis de normativ

In graficul 4.3 este prezentata analiza tendintelor de crestere/scadere a valorilor
CBO 5-ului in 2019, si incadrarea acestora intre maximul admis de normativele NTPA 001/2005
si NTPA 002/2005, pe baza datelor obtinute prezentate in tabelul 4.7 si tabelul 4.8.
0.00050.000100.000150.000200.000250.000300.000350.000400.000450.000500.000Variatia mediilor lunare ale CBO5 -ului (influent -efluent) in
comparatie cu maximul admis de normativ
Efluent Influent Maxim admis
NTPA 002/2005Maxim admis
NTPA 001/2005

70
4.3.4 Consumul chimic de oxigen CCO -Cr

In tabelul 4.9 de mai jos sunt prezentate valorile lunare medii obtinute ale CCOCr –ului
dar si minimul si maximul din luna respectiva, atat pe infuluent cat si pe efluent.
Tabel 4.9 – Valorile lunare minime, maxime si medii ale CCOCr -ului pe anul 2019 [16]
Luna CCOCr
Influent Efluent
minim maxim medie minim maxim medie
Ianuarie 436.240 1184.080 766.605 52.100 124.110 80.977
Februarie 427.600 939.520 724.274 23.330 140.920 64.829
Martie 352.800 1127.160 687.631 34.700 108.860 66.347
Aprilie 458.640 1587.600 820.799 21.070 74.140 56.411
Mai 363.600 836.000 645.706 36.360 87.250 51.193
Iunie 211.680 836.000 468.618 14.110 80.250 43.033
Iulie 282.240 884.800 574.397 30.800 67.820 49.568
August 423.000 882.000 616.593 43.210 95.280 67.719
Septembrie 350.000 855.600 596.809 27.040 84.000 58.318
Octombrie 363.600 981.720 575.490 21.810 84.650 49.860
Noiembrie 303.120 945.360 545.793 21.820 72.720 49.157
Decembrie 91.680 733.440 551.380 12.220 140.580 65.819

In tabelul de mai jos este extrasa media lunara pe influent si afluent, comparata cu
valorile maxime admise de normativele NTPA 001/2005 si NTPA 002/2005 si calculata eficienta
de reducere a CCoCr -ului pe anul 2019 (vezi tabel 4. 8). Se poate observa ca ace ste valori se
incadreaza in normarivele NTPA 001/2005 si NTPA 002/2005.

Tabel 4.10 – Valorile lunare medii ale CCOCr -ului si eficienta de reducere a acestuia
pe anul 2019 [16]
Luna Influent Efluent NTPA
002/2005 NTPA
001/2005 Eficiența de
reducere (%)
CCOCr CCOCr CCOCr mg/l mg/l
Ianuarie 766.605 80.977
500 125 89.44
Februarie 724.274 64.829 91.05
Martie 687.631 66.347 90.35
Aprilie 820.799 56.411 93.13
Mai 645.706 51.193 92.07
Iunie 468.618 43.033 90.82
Iulie 574.397 49.568 91.37
August 616.593 67.719 89.02
Septembrie 596.809 58.318 90.23
Octombrie 575.490 49.860 91.34
Noiembrie 545.793 49.157 90.99
Decembrie 551.380 65.819 88.06

71
Grafic 4.4 – Variatia mediilor lunare ale CCOCr -ului (influent -efluent) pe anul 2019, in
comparatie cu maximul admis de normativ

In graficul 4.4 este prezentata analiza tendintelor de crestere/scadere a valorilor
CCOCr -ului in 2019, si incadrarea acestora intre maximul admis de normativele NTPA 001/2005
si NTPA 002/2005, pe baza datelor obtinute prezentate in tabelele 4.9 si 4.10.

0.000100.000200.000300.000400.000500.000600.000700.000800.000900.000Variatia mediilor lunare ale CCOCr -ului (influent -efluent)
in comparatie cu maximul admis de normativ
Efluent Influent Maxim admis
NTPA 002/2005Maxim admis
NTPA 001/2005

72
4.3.5 Amoniu
In tabelul 4.11 sunt prezentate valorile lunare medii obtinute ale amoniului, dar si
minimul si maximul din luna respectiva, atat pe infuluent cat si pe efluent.
Tabel 4.11 – Valorile lunare minime, maxime si medii ale amoniului pe anul 2019 [16]
Luna Amoniu
Influent Efluent
minim maxim medie minim maxim medie
Ianuarie 436.240 1184.080 766.605 52.100 124.110 80.977
Februarie 427.600 939.520 724.274 23.330 140.920 64.829
Martie 352.800 1127.160 687.631 34.700 108.860 66.347
Aprilie 458.640 1587.600 820.799 21.070 74.140 56.411
Mai 363.600 836.000 645.706 36.360 87.250 51.193
Iunie 211.680 836.000 468.618 14.110 80.250 43.033
Iulie 282.240 884.800 574.397 30.800 67.820 49.568
August 423.000 882.000 616.593 43.210 95.280 67.719
Septembrie 350.000 855.600 596.809 27.040 84.000 58.318
Octombrie 363.600 981.720 575.490 21.810 84.650 49.860
Noiembrie 303.120 945.360 545.793 21.820 72.720 49.157
Decembrie 91.680 733.440 551.380 12.220 140.580 65.819

Tabel 4.12 – Valorile lunare medii ale amoniului si eficienta de reducere a acestuia
pe anul 2019 [16]
Luna Influent Efluent Maxim
admis
NTPA
002/2005 Maxim
admis
NTPA
001/2005 Eficiența de
reducere (%)
Amoniu Amoniu Amoniu
mg/l mg/l mg/l mg/l
Ianuarie 44.905 0.244
30 2 99.46
Februarie 42.403 0.566 98.67
Martie 45.758 1.275 97.21
Aprilie 47.909 0.698 98.54
Mai 42.825 0.496 98.84
Iunie 41.188 0.345 99.16
Iulie 41.738 0.516 98.76
August 38.184 0.410 98.93
Septembrie 41.762 0.570 98.64
Octombrie 45.462 0.390 99.14
Noiembrie 43.857 0.263 99.40
Decembrie 45.498 0.404 99.11
In tabelul 4.12 sunt prezentate mediile lunare ale amoniului pe influent si efluent, din
care rezulta eficienta de reducere a acestuia. Se poate observa ca aceste valori se incadreaza in
normarivele NTPA 001/2005 si NTPA 002/2005.

73
Grafic 4.5 – Variatia mediilor lunare ale amoniului pe anul 2019, in comparatie cu maximul
admis de normativ

In graficul 4.5 este prezentata analiza tendintelor de crestere/scadere a valorilor
amoniului, si incadrarea acestora intre maximul admis de normativele NTPA 001/2005 si NTPA
002/2005, pe baza datelor obtinute prezentate in tabelele 4.11 si 4.12.

4.3.6 Azot
In tabelul 4.1 3 sunt prezentate valorile lunare medii obtinute ale a zotului , dar si minimul
si maximul din luna respectiva, atat pe infuluent cat si pe efluent.

Tabel 4.13 – Valorile lunare minime, maxime si medii ale azotului pe anul 2019 [16]
Luna Azot
Influent Efluent
minim maxim medie minim maxim medie
Ianuarie 51.230 99.180 68.901 8.270 14.950 12.347
Februarie 33.060 89.260 61.330 6.610 14.150 10.370
Martie 49.850 82.090 64.568 8.490 13.370 10.807
Aprilie 56.620 75.840 66.438 7.200 14.320 11.444
Mai 60.780 81.010 69.568 7.030 13.620 9.813
Iunie 55.850 76.840 67.690 7.620 14.160 10.833
Iulie 61.180 72.180 65.353 4.830 15.710 10.965
August 62.260 78.210 70.034 7.890 16.000 11.228
Septembrie 63.380 79.320 71.730 7.350 15.590 11.469
Octombrie 53.780 84.930 68.811 6.320 15.920 12.120
Noiembrie 61.180 129.170 79.872 5.320 15.620 10.686
Decembrie 62.810 84.930 73.428 5.430 11.250 7.561
0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.000Variatia mediilor lunare ale amoniului (influent -efluent) in
comparatie cu maximul admis de normativ
Efluent Influent Maxim admis
NTPA 002/2005Maxim admis
NTPA 001/2005

74
Tabel 4.14 – Valorile lunare medii ale azotului pe anul 2019 si eficienta de
reducere a acestuia [16]
Luna Influent Efluent Eficiența de reducere (%)
Azot Azot Azot
mg/l mg/l
Ianuarie 68.901 12.347 82.08
Februarie 61.330 10.370 83.09
Martie 64.568 10.807 83.26
Aprilie 66.438 11.444 82.78
Mai 69.568 9.813 85.89
Iunie 67.690 10.833 84.00
Iulie 65.353 10.965 83.22
August 70.034 11.228 83.97
Septembrie 71.730 11.469 84.01
Octombrie 68.811 12.120 82.39
Noiembrie 79.872 10.686 86.62
Decembrie 73.428 7.561 89.70
In tabelul 4.14 sunt prezentate mediile lunare ale azotului pe influent si efluent, din care
rezulta eficienta de reducere a acestuia.

Grafic 4.6 – Variatia mediilor lunare ale azotului pe anul 2019

In graficul 4.6 este prezentata analiza tendintelor de crestere/scadere a valorilor
amoniului pe efluent si influent in 2019, date prezentate in talelele 4.13 si 4.14 0.00010.00020.00030.00040.00050.00060.00070.00080.00090.000Variatia mediilor lunare ale azotului
Efluent Influent

75
4.3.7 Fosfor
In tabelul 4.1 5 sunt prezentate valorile lunare medii obtinute ale fosforului , dar si
minimul si maximul din luna respectiva, atat pe infuluent cat si pe efluent.

Tabel 4.15 – Valorile lunare minime, maxime si medii ale fosforului pe anul 2019 [16]
Luna Fosfor
Influent Efluent
minim maxim medie minim maxim medie
Ianuarie 3.070 10.010 5.150 0.980 3.990 2.032
Februarie 1.320 6.790 4.150 1.290 3.410 2.094
Martie 2.330 12.870 4.853 0.490 7.400 2.591
Aprilie 3.180 9.170 6.920 1.730 2.790 2.202
Mai 3.360 9.830 6.332 1.290 2.430 1.968
Iunie 4.250 11.030 6.333 0.720 2.700 1.887
Iulie 3.440 13.120 5.992 0.960 2.040 1.448
August 3.510 12.550 6.900 0.930 2.010 1.342
Septembrie 5.160 10.600 7.412 1.090 3.290 1.658
Octombrie 2.610 8.030 4.006 0.980 2.100 1.384
Noiembrie 2.340 6.700 4.118 0.970 2.320 1.475
Decembrie 2.740 8.010 4.838 0.890 1.960 1.315

Tabel 4.16 – Valorile lunare medii ale fosforului pe anul 2019 si eficienta
de reducere a acestuia [16]
Luna Influent Efluent Eficiența de reducere
(%)
Fosfor Fosfor
Fosfor mg/l mg/l
Ianuarie 5.150 2.032 60.55
Februarie 4.150 2.094 49.55
Martie 4.853 2.591 46.61
Aprilie 6.920 2.202 68.18
Mai 6.332 1.968 68.92
Iunie 6.333 1.887 70.21
Iulie 5.992 1.448 75.83
August 6.900 1.342 80.54
Septembrie 7.412 1.658 77.63
Octombrie 4.006 1.384 65.45
Noiembrie 4.118 1.475 64.18
Decembrie 4.838 1.315 72.83
In tabelul 4.16 sunt prezentate mediile lunare ale fosforului pe influent si efluent, din care
rezulta eficienta de reducere a acestuia.

76

Grafic 4.7 – Variatia mediilor lunare ale fosforului pe anul 2019

In graficul 4.7 este prezentata analiza tendintelor de crestere/scadere a valorilor fosforului
pe efluent si influent in 2019, date prezentate in talelul 4.15 si tabelul 4.16.

4.3.8 Cloruri
In tabelul 4.1 7 sunt prezentate valorile lunare medii obtinute ale clorurilor , dar si minimul
si maximul din luna respectiva pe efluent.

Tabel 4.17 – Valorile lunare medii, minime si maxime ale clorurilor pe anul 2019 [16]
Luna Cloruri
Efluent
minim maxim medie
Ianuarie 102.830 148.930 124.642
Februarie 99.280 141.840 127.831
Martie 127.650 173.750 140.195
Aprilie 95.740 178.500 156.566
Mai 106.380 164.810 142.030
Iunie 109.920 152.470 128.067
Iulie 106.380 162.310 132.319
August 106.380 148.930 126.472
Septembrie 124.110 162.310 139.179
Octombrie 120.560 162.310 147.094
Noiembrie 124.110 163.120 145.815
Decembrie 113.470 177.300 152.280

0.0001.0002.0003.0004.0005.0006.0007.0008.000Variatia mediilor lunare ale fosforului in comparatie
cu maximul admis de normativ
Efluent Influent

77
Grafic 4.8 – Variatia mediilor lunare ale clorurilor pe anul 2019

In graficul 4.8 este prezentata analiza tendintelor de crestere/scadere a valorilor clorurilor
in 2019 pe efluent, date prezentate in tabelul 4.17.

0.000100.000200.000300.000400.000500.000600.000Variatia mediilor lunare ale clorurilor in comparatie cu
maximul admis de normativ
Efluent Maxim admis
NTPA 001/2005

78
4.4 Exemplificare detaliata de obtinere a datelor prezentate la
subcapitolul 4. 3

Datele prezentate la capitolul 4 au fost obtinute din valorile zilnice rezultate in urma
probelor prelevate, astfel lunar s -a calculat media, si s -a evidentiat un minim si un maxim al
valorilor obtinute.
In tabelul 4.18 si tabelul 4.19 sunt prezentate datele zilnice ale analizelor tuturor
parametrilor prezentati la capitolul 4, datele prezentate fiind un exemplu de calcul prin care s -a
ajuns la valorile prezentate anterior.
La SEAU Giurgiu exista un document numint „Registru evidenta 2019” in care se
regasesc toate aceste date. Acestea sunt transmise periodic catre Apele Romane si Agentia de
Mediu sub forma de raport.

Tabel 4.1 8 – Valorile parametrilor analizati zilnic pe luna aprilie 2019, date regasite in
„Registrul evidenta 2019” [16]

Data pH MTS CBO5 CCoCr
intrare iesire intrare iesire intrare iesire intrare iesire
01.04.2019 8.22 8.1 273.2 3 400 6 846.72 63.5
02.04.2019 7.9 7.81 276.4 2.08 50 10 810.16 68.26
03.04.2019 8.27 8.07 411.2 7.96 390 4 748.1 58.6
04.04.2019 7.98 7.93 236 5.88 350 4 670 21.17
05.04.2019 8.2 8.07 305.2 5.16 420 16 689.44 58.84
08.04.2019 8.19 8.02 693.6 9.72 420 4 1517.04 49.39
09.04.2019 8.19 8.13 344.4 7.52 210 5 848.72 64.88
10.04.2019 7.88 7.86 600 3.56 430 4 830.14 50.21
11.04.2019 7.94 7.92 273.2 4.56 380 5 458.64 21.07
12.04.2019 7.89 7.73 604.8 10.32 380 5 743.28 65.08
15.04.2019 7.94 7.81 350.4 6.28 240 6 846.72 35.28
16.04.2019 7.79 7.68 365.2 4.6 300 5 735.82 64.18
17.04.2019 8.09 7.92 290.4 3.64 290 5 789.92 74.14
18.04.2019 8.1 8.06 167.6 9.24 440 6 740.88 35.28
19.04.2019 7.77 7.72 338.8 2.04 340 5 812.14 45.14
22.04.2019 8.19 8.09 294.8 4.44 400 4 635.04 70.56
23.04.2019 7.89 7.73 324.4 5.8 310 4 673.14 68.83
24.04.2019 7.97 7.78 356 1.2 420 4 643.19 69.11
25.04.2019 8.19 8.02 648.4 8.36 460 3 1587.6 70.56
30.04.2019 8 7.81 287.6 3.92 340 5 789.28 74.14
medie 8.03 7.91 372.08 5.46 348.50 5.50 820.80 56.41
min 7.77 7.68 167.60 1.20 50.00 3.00 458.64 21.07
max 8.27 8.13 693.60 10.32 460.00 16.00 1587.60 74.14

79
Tabel 4.1 9 – Valorile parametrilor analizati zilnic pe luna aprilie 2019, date regasite in
„Registrul evidenta 2019” [16]

Data Amoniu Azot total Fosfor total Cloruri
intrare iesire intrare iesire intrare iesire iesire
01.04.2019 51.04 0.84 65.2 14.32 8.66 2.79 152.47
02.04.2019 49.72 0.65 62.81 13.22 7.67 2.28 172.31
03.04.2019 48.1 0.69 65.11 14.15 8.93 2.32 169.28
04.04.2019 57.66 0.81 70.3 12.61 8.87 2.22 163.11
05.04.2019 46.65 0.76 62.81 13.22 8.73 2.54 158.32
08.04.2019 43.77 0.67 56.62 13.49 6.04 2.15 152.47
09.04.2019 44.18 0.62 69.83 11.02 8.88 2.72 159.04
10.04.2019 50.21 0.4 72.04 12.04 5.18 2.4 162.09
11.04.2019 57.98 0.71 68.09 11.83 5.82 2.06 163.11
12.04.2019 24.68 0.74 72.59 7.83 6.02 1.73 178.5
15.04.2019 34.29 0.03 72.18 11.32 7.23 2.47 95.74
16.04.2019 45.45 0.61 69.28 12.32 3.18 1.75 164.81
17.04.2019 37.87 0.69 63.29 10.75 4.17 1.93 175.12
18.04.2019 56.97 0.74 75.84 10.14 9.05 1.95 148.93
19.04.2019 43.86 0.63 65.12 8.11 5.18 2.04 152.74
22.04.2019 49.47 0.62 59.15 9.04 5.61 1.76 148.93
23.04.2019 45.63 0.69 57.14 12.08 5.32 2.18 149.12
24.04.2019 53.9 0.67 58.5 11.4 6.81 1.73 153.18
25.04.2019 55.57 0.86 70.84 12.78 9.17 2.61 152.47
30.04.2019 61.17 1.53 72.01 7.2 7.87 2.4 159.57
medie 47.91 0.70 66.44 11.44 6.92 2.20 156.57
min 24.68 0.03 56.62 7.20 3.18 1.73 95.74
max 61.17 1.53 75.84 14.32 9.17 2.79 178.50

80
CONCLUZII

În concluzie apa este una dintre cele mai importante resurse naturale, un factor vital
pentru organismele vii și majoritatea ecosistemelor, un factor esențial pentru sănătatea umană,
pentru producerea de alimente și pentru dezvoltarea economică.
Apa constituie un domeniu de permane nt interes și preocupare pentru sănătatea publică,
din cauza relației de cauzalitatea dintre calitatea și cantitatea apa disponibilă pentru populație și
starea de sănătate. Schimbarea produsă de calitatea apelor de suprafața este o consecință directă a
evacuărilor de ape uzate menajere sau industriale în receptorii naturali (râuri, lacuri, etc) numiți
de regulă emisari.
Fertilizanții și pesticidele din agricultură, efluenții industriali și apele uzate menajere sunt
evacuate în apele de suprafață, de cele m ai multe ori și fără tratare sau cu un tratament minimal,
contribuind la poluarea apei și prin aceasta a mediului.
Astfel, suprafețele organice din apele uzate, în curs de descompunere diminuează
concentrația de oxigen din receptor , afectând fauna și flor a. Fondul piscicol și utilizarea apelor
captate din receptori sunt afectate datorită deteriorării calității apelor de suprafață.
Rețeaua de canalizare trebuie să asigure evacuarea apei uzate comunitare în condiții
sanitare adecvate protecției sănătății pub lice și a apei meteorice în condiții de siguranță stabilite
în prealabil.
Epurarea apelor uzate este un proces complex de reținere și/sau neutralizare prin diferite
mijloace a substanțelor poluante aflate în apele uzate sub formă de suspensii, în stare col oidală
sau în stare dizolvată, în scopul reintroducerii acestora în circuitul hidrologic, prin deversare în
emisari, fără ca prin aceasta să se aducă prejudicii atât florei și faunei acvatice cât și omului.
In lucrare s -a analizat eficienta statiei de epur are a Municipiului Giurgiu, cu ajutorul
probelor prelevate zilnic, atat pe influent, cat si pe efluent.
În vederea evaluării calității apei uzate care intră în stația de epurare Giurgiu și a
eficienței proceselor de epurare a fost efectuată o campanie de p relevare și analiză a probelor de
apă pe fluxul tehnologic pe o perioadă de 1 an.
Analizele au fost efectuate de către laboratorul propriu al statiei si verificate aleatoriu cu
rezultatele obtinute de care ECOIND, rezultate care au confirmat veridicitatea rezultatelor
obtinute in laboratorul propriu.
Caracteristicile chimice ale apelor uzate sunt reprezentate de: materii totale în suspensie,
consum chimic de oxigen, consum biochimic de oxigen, nitrați, fosfați, sulfuri, cloruri, acizi
volatili etc.
Din cal culele efectuate, se observa ca valorile medii lunare ale parametrilor: PH, MTS,
CBO 5, CCOCr, Amoniu si Azot, atat pe influent, cat si pe efluent, se incadreaza in normativele
NTPA 001/2005 si NTPA 002/2005.
Astfel, statia de epurare a municipiului Giurgiu are o eficienta buna, reusind sa reduca
parametii influentului la valori care se incadreaza in normative, iar apa deversata in emisar nu
afecteaza semnificativ ecosistemul.
Pe linia namolului nu exista pe anul 2019 probe deoarece au fost prelevate in curs ul
anului 2018 iar rezultatele au fost mult sub limitele maxime ale normativelor, iar in lipsa
dezvoltarii industriei nu exista un risc major de modificare a parametrilor.

81
Bibliografie

[1] Dima M. „ Epurarea apelor uzate urbane ”, Editura Junimea, Iasi, 1998
[2] Ianculescu O .,Racovițeanu R., – Epurarea apelor uzate , Matrix Rom București, 2001
[3] M.Negulescu – Epurarea apelor uzate orășenești , Edit. Tehnică, București, 1978;
[4] Ognean Th., Rojanschi V. – Cartea operatorului din stații de epurare a apelor uzate –
Editura Tehnică, București, 1997.
[5] Robescu D., Robescu N. – Tehnici de epurare a apelor uzate, Edit. Tehnică,
București, 2011;
[6] Safta V.V. „ Note de curs – epurarea si autoepurarea apelor uzate ” UPB anul
universitar 2018 -2019
[7] Vlad C. „Note de curs – epurarea apelor uzate ” UTCB anul universitar 2015 -2016
[8] Teodosiu C. „Proiect – Tehnologii si biotehnologii de epurare a apelor uzate ”, 2012 –
2013 disponibil pe www.scribd.com la data de 10.01.2019
[9]Cotorobai V.” Lucrări tehnico -edilitar e. Curs 2. Sisteme de canalizare ” disponibil pe
www.scribd.com la data de 10.01.2019
[10] *** Dictionar explicativ al limbii romane disponibil online pe https://dexonline.ro
[11] *** ”Anomaliile apei” disponibil pe https://jurnalspiritual.eu/anomaliile -apei-stiati –
ca la data de 10.01.2019
[12] *** Wikipedia „apa” – https://ro.wikipedia.org/wiki/Apa disponibil la data de
10.01.2019
[13]*** APA SERVICE Giurgiu ” Statia de tratare a apei uzate si a namolului –
Memoriu tehnic”anul 2012
[14]*** Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orășenești;
[15]*** Hotărârea de Guvern nr. 188/28.02.2002 (M.Of. nr. 187/20.03.2002) privind
aprobarea unor norme privind condițiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate
[16]*** Registru Evidenta 2019 al SEAU Giurgiu – APA SERVICE SA GIURGIU
Surse fotografii :
[17]*** Apa Service Giurgiu SA – www.apagiurgiu.ro
[18]*** APS-Romania – www.aps -romania.ro
[19]*** Aquastiri – www.aquastiri.ro
[20]*** Cefai – www.cefain.ro
[21]*** Chromeeffect – www.chrome -effect.ru/ro
[22]*** Google – www.google.com/maps
[23]*** Roplast Instal – www.roplast -instal.ro
[24]*** Spishop – www.spishop.ro
[25]*** Tuburidebeton – www.tuburidebeton.ro
[26]*** Mediafax – http://www.comunicate.mediafax.biz/pages/Public/Comunicate.aspx
[27]*** Cyd – https://cyd.ro/apa -si-anomaliile -care-au-permis -viata/