Factorii Demografici Si Ai Fecunditatii din Romania

Cuprins

Introducere

1 Capitolul

1.1 Dinamica numarului de locuitori in Romania

1.2 Dinamica fertilitatii

1.3 Rata natalitatii

1.4 Rata mortalitatii

1.5 Rata sperantei de viata

2 Capitolul 2

2.1 Dinamica numarului total de locuitori in judetul Bihor

2.2 Dinamica fertilitatii

2.3 Rata natalitatii

2.4 Rata mortalitatii

2.5 Rata sperantei de viata

3.Concluzii

4.Bibliografie

Introducere

1.1 Demografia- este știința care se ocupă cu studiul populației umane, structura și caracteristicile populației și de legalitățile care guvernează aceste caracteristici. Acest studiu prezintă interes pentru Medicina Socială, deoarece:

Starea de sănătate a populației este influențată de factorii structurii populației pe sexe, pe ocupații, etc.

Indicatorii utilizați in măsurarea stării de sănătate a populației au la numitor populația sub diferite aspecte (populația de sex feminin sau masculin).

Acțiunile de intervenție care vizează îmbunătățirea stării de sănătate trebuie să aibă în vedere caracteristicile populației.

Sursa primară de informații pentru principalele evenimente demografice este medicul care completează certificatul medical, constatator al nașterii sau decesului.

Relația între schimbările demografice și schimbările social-economice:

În ultimele decenii în lume au apărut o serie de probleme demografice ca urmare a schimbărilor rapide ce au survenit în structura populației.

Teoria tranziției demografice:

Etapa I: înregistrată în societatea premodernă, caracterizată prin natalitate și mortalitate ridicată, ca urmare în populație se înregistrează o stare de echilibru relativ.

Etapa II: ca urmare a creșterii producției agroalimentare, prin ameliorarea condițiilor de viață, mortalitatea a scăzut, natalitatea rămânând crescută. Este etapa în care s-a înregistrat o creștere rapidă a numărului populației.

Etapa III: este etapa de planificare și limitare a dimensiunilor familiei.

Caracteristici ale dinamicii populației în România:

Declinul puternic al fertilității cu scăderea numărului de copiii de rang mare și întârzierea apariției primului copil.

Scderea nupțialității și creșterea divorțialității, uniunile consensuale înlocuind din ce în ce mai mult căsătoriile.

Rolul femeii în societate crește la fel și nivelul de educație, fenomen ce are consecințe pozitive asupra sănătății copilului; a scăzut numărul copiilor nedoriți și a crescut timpul devotat creșterii copiilor.

Eficaciatatea mijloacelor contraceptive a facilitat uniunile consensuale și reducerea numărului de copii nedoriți.

Echilibrul instalat între numărul născuților vii și numărul deceselor determină un spor natural cresut; consecința este imbătrânirea populației, astfel în 1985 ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani a fost 12 %, iar în 2005 a fost de 18%, ca urmare apare o schimbare a raportului de dependență.

Principalele surse de informare demografica sunt:.

Recensamantul- reprezintă înregistrarea globală a întregii populații.

Statistica stării civile- reprezintă înregistrarea nașterilor, căsătoriilor, deceselor, etc.

Birourile de evidență a populației- reprezintă înregistrarea veniții și plecații dintr-o anumită zonă (aparținând de poliție).

Anchete demografice- încearcă să aprofundeze elemente de structură și dinamică a populației; ele completează și adesea aprofundează informațiile obținute prin metode anterioare.

Structura populației:

Pe medii: – depinde de structura economică a țării

– nivelul de viață își pune amprenta asupra modelului de mortalitate

Pe sexe: – in general exista o egalitate in numarul populatiei de sex feminin si masculin

– la naștere raportul în favoarea sexului masculin

– în timp acest raport se schimbă în favoarea sexului feminin în jurul vârstei de 35 de ani.

– structura pe sexe prezintă interes în cunoașterea riscurilor și frecvența bolilor în populația masculină față de cea feminină.

Pe grupe de vârstă: – măsura și descrierea prezintă interes pentru sistemul de sănătate

– reprezentarea grafică tipică pentru structura populației pe grupe de vârste, o piramidă a populației (piramida vârstelor).

Natalitatea si fertilitatea:

Născutul viu- produsul de concepție extras complet din corpul mamei, indiferent de durata sarcinii din care acesta provine și care prezintă un semn de viață: respirație, activitate cardiacă, pulsații ale cordonului ombilical, contracția unui mușchi voluntar.

Născutul mort- produsul de concepție ce provine dintr-o sarcină de peste 28 de săptămni, care după separarea completă de corpul mamei nu manifestă nici un semn de viață.

Avortul- produsul de concepție care provine dintr-o sarcină cu o durată mai mică de 28 de săptămâni și care după extragerea completă din corpul mamei, nu manifestă nici un semn de viață.

Naștere- evenimentul expulzării unui produs de concepție după o perioadă a sarcinii mai mare de 28 de săptămâni; numărul nașterilor nu coincide în mod necesar cu numărul născuților vii, deoarece există pe de o parte posibilitatea unor nașteri multiple, pe de altă parte riscul apariției născuților morți.

Capitolul 1. Dinamica populatiei in Romania

Demografia .

Definitie

Demografia se ocupa cu studierea dinamicii populației umane. Aceasta cuprinde studii despre marimea, structura si distributia populatiilor, și cum populațiile se schimba în timp, datorită nașterilor, deceselor, migrației și îmbătrânirii. Analiza demografică se poate referi la întreaga societate sau pentru grupuri mai mici de criterii precum educație, religie sau etnie.

Instrumentele demografiei

Pentru a masura demografia este necesar sa avem cateva instrumente importante ,cum ar fii :

numarul,rata si raportul.Astfel,urmatoarele grafice inculd date importante despre dinamica populatiei in Romania.

Figura 11

In ceea ce priveste populatia,numarul de locuitori,dupa cum se observa pe grafic,aceasta a avut partea de o crestere pana in 1992,dupa care a inceput sa se confrunte cu o scadere a numarului de persoane.Aceasta cadere s-a datorat unei feritiliati mai reduse .

Figura 12

Daca se analizeaza acest grafic,se poate observa ca populatia in mediul urban,a peroanelor cu o varsta cuprinsa intre 0 si 44 de ani a fost intr-o continua crestere,ceea ce a dus la o rata a populatiei mai mare,fiind un avantaj.De aici reiese ,ca fecunditatea a fost intr-o continua crestere,ajungandu-se la aproximativ 1000 ( mii persoane ) . In acelasi timp,in mediul rural,populatia nu are parte de o crestere atat de avantajoasa,deoarece pana la varsta de 44 de ani,acest mediu a fost ocupat doar de aproximativ 700 (mii persoane ) in comparatie cu cel din mediul urban care a ajuns la aproximativ 1000 ( mii persoane ) ,insa dupa varsta de 69 de ani ,populatia mediului urban a fost depasita. De aici reiese faptul ca,mediul urban este ocupat de o populatie mai mare,fata de mediul rural.

Figura 13

1.2 Dinamica fertilitatii

Figura 14

Intre 1946 si 2012 ,natalitatea a fost intr-o continua crestere si descrestere,iar mortalitatea a fost aproximativ egala.Se poate concluziona ca numarul populatiei a ramas aproximativ egal.

Figura 15

In ceea ce priveste populatia pe varste si sexe , se poate observa,ca in 2012,numarul persoanelor il depaseste pe cel din 1968 . Asta inseamna ca populatia a fost in crestere,deci fecunditatea a fost intr-o continua crestere,fiind un avantaj .

1.3 Rata natalitatii

Figura 21

In ceea ce priveste natalitatea nascutilor vii pe medii ,se poate observa din nou,o rata mai mare in mediul urban decat in cel rural ,dar si o diferenta intre 2011 si 2012 ,deci,se poate lua in concluzie faptul ca,in 2012 a avut loc o fecunditate mai mare a populatiei atat in mediul rural,cat si in cel urban.

Figura 22

Daca se analizeaza acest grafic,se poate observa ,ca in cadrul casatoriei a avut loc o rata mai mare a numarului de nascuti,numarul acestora ajungand la aproximativ 70 % in 2011 si doar 69 % in 2012,insa se poate observa ca procentul nascutilor in afara casatoriei a crescut de la 30 % in 2011 la 31% in 2012 .

Figura 23

In ceea ce priveste procentul nascutilor dupa grupa de varsta a mamei ,se poate observa,ca intre 25-29 de ani , a avut loc cea mai mare fertilitate,deoarece se ajunge la un procent de 29,40% ,acesta reprezentand punctul maxim de fertilitate in 2012,chiar daca de la 15 ani pana la 24 este intr-o continua crestere,dupa varsta de 30 de ani ,procentul celor nascuti scade.

Figura 24

Dupa graficul precendent,in 2012,in mediul urban,are loc cea mai mare fertilitate,in jurul varstei de 26 de ani.Se poate observa,ca inainte de 1990,fertilitatea era mai mare in jurul varstei de 21-24 de ani.S-ar putea concluziona faptul ca,inainte de anii ’90 , femeile nu erau atat de concentrate pe scoala si cariera,ce puneau pe primul loc familia,datorita faptului ca aveau copii la o varsta frageda ,in comparatie cu cele din prezent,care ajung la fecunditate in jurul varstei de 27-28 de ani.

Figura 25

Luand in considerare numarul avorturilor,se poate observa ca acesta este intr-o scadere,ceea ce reprezinta un punct avantajos pentru populatie,deoarece numarul nascutilor este intr-o continua crestere.

Figura 27

Aceste grafic,ne arata ca au avut loc si intreruperi de sarcina,intr-un numar chiat foarte mare,in 2011,la femeile cu varsta cuprina intre 20 si 30 de ani .Acest numar ,se poate datora faptului ca erau sarcini nedorite sau din diferite motive,acestea renuntau la sarcina.Aceste intreruperi de sarcina,pot fi considerate un dezavantaj,deoarece numarul populatiei nu mai este in crestere,iar fecunditatea este scazuta.

Figura 28

Daca analizam diagramele de mai sus,reiese faptul ca,cea mai mare fecunditate a avut loc la femeile care au terminat doar liceul,ceea ce demonstreaza ca cele mai multe femei,nu si-au continuat studiile superioare,punand pe primul loc,familia sau o alta cariera fara aceste studii.

1.4 Rata mortalitatii

Figura 31

Decesul,a fost de asemenea in crestere dupa 1960 ,ajungand in 2012 la o rata de 12 % .Aceasta mortalitate s-a datorat unor factori negativi ,precum mediul mai poluat sau alte influente nebenefice persoanelor .

Capitolul 2 Dinamica numarului total de locuitori in judetul Bihor

Potențialul uman din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest și județul Bihor

Evenimentele de la finele anului 1989 au introdus modificări atat pe plan economic, cultural politic, dar și pe planul dinamicii populației. Astfel, evoluția populației până în anul 1989, la nivel național dar și la nivel teritorial, s-a realizat în cadrul unei populații practic închise, fără migrații semnificative în afara granițelor țării. După această dată putem observa o evoluție de tip deschis, unde dinamica populației la nivel național este influențată nu numai de mișcarea naturală, migrația internă, ci și de emigrări.

2.1 Evoluția numerică a populației din Regiunea de NV și județul Bihor

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, ca sistem teritorial, dar și județul Bihor ca parte componentă au cunoscut descreșteri ale evoluției populației fără mari fluctuații, după cum certifică datele statistice de mai jos: Evoluția numărului de locuitori din Regiunea de Dezvoltare NV și din județul Bihor Tabelul nr.1

Analizand datele din tabel,in judetul Bihor evolutia numarului de locuitori a fost mai mica decat in regiunea de NV,ceea ce inseamna ca,aici rata fertilitatii este mai redusa decat in alte zone.

2.2 Densitatea populației din Regiunea de NV și județul Bihor

Densitatea populației în cadrul regiunii de dezvoltare și a județului Bihor este influențată în primul rând de factorii fizico-geografici, factorii socio-economici dar și de cei culturali respectiv politico-administrativi.

2.3 Bilanțul demografic al Regiunii de NV și al județului Bihor

În cadrul indicatorilor demografici de mare importanță sunt natalitatea și mortalitatea.

Natalitatea, unul dintre principalii factori de creștere demografică, a cunoscut la nivelul regiunii de dezvoltare o scădere accentuată în ultimii zece ani ai secolului XX.

Mortalitatea, depășește natalitatea, ceea ce întărește ideea că în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest se realizează o accentuare a procesului de îmbătrânire a populației în special în mediul rural. La fel ca și în cadrul Regiunii de NV și în județul Bihor întâlnim aspecte asemănătoare. Dacă până în anul 2004 natalitatea scade datorită transformărilor din cadrul familiei și al societății începând cu acest an și până în prezent județul cunoaște o creștere a natalității. Mortalitatea are valori ridicate comparativ cu natalitatea. Cauzele deceselor sunt variate pe primele trei locuri fiind situate: bolile aparatului circulator ( 4.685 persoane ), tumorile ( 1.360 persoane ) și bolile aparatului digestiv ( 445 persoane ); alături de acestea pot fi menționate și alte cauze: bolile aparatului respirator, accidentele, otrăvirile și traumatismele, tuberculoza, bolile sistemului nervos, bolile organelor genito-urinare, anomalii congenitale etc. În ceea ce privește bilanțul demografic județul Bihor se înscrie în tendința generală de a avea valori negative, care apar pe teritoriul sau din 1995 .

2.4 Structura pe grupe de vârstă și sexe în Regiunea de NV și în județul Bihor

Structura pe grupe de vârstă și sexe urmărește analiza ponderii populației în vârstă de muncă și a capacității de înlocuire a generațiilor, a consumului și nevoilor de echipare, în scopul planificării economiei și a dotărilor sociale. Nu există sector de activitate care să nu fie interesat în cunoașterea efectivului și structurii populației după vârstă și sex. Scăderea natalității, migrația populației și cu deosebire cea externă, au determinat modificări în structura pe grupe de vârstă în cadrul Regiunii de NV și în județul Bihor.

2.5 Mobilitatea teritorială din Regiunea de NV și județul Bihor

Alt indicator de influență a scăderii populației din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest și din județul Bihor este mobilitatea teritorială, respectiv migrația internă determinată de schimbarea domiciliului și migrația internațională.

2.6 Populația pe etnii, limbi materne, religii în Regiunea de NV și județul Bihor

Privind etniile care trăiesc pe teritoriul Regiunii de NV putem spune că ele sunt eterogene, formând un mozaic cultural bine individualizat.

2.7 Structura populației pe medii în Regiunea de NV și județul Bihor

Structura populației pe cele două medii urban-rural este relativ egală; excepțiile sunt județul Cluj- cel mai urbanizat ( 66,9% populație urbană ), și județul Bistrița-Năsăud -cel mai ruralizat ( 63,1% populație rurală ) în 2008.

2.8 Populația activă și populația ocupată în cadrul Regiunii de NV și a județului Bihor

Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest este o regiune cu un potențial de muncă ridicat. În cadrul Regiunii de Dezvoltare NV, județul Bihor ocupă ponderea cea mai ridicată în sectorul primar, unde populația activă deține 28% din totalul populației active, urmată de sectorul terțiar cu 24% și sectorul secundar cu 22%.

2.9 Aspecte sociale ale vieții din județul Bihor

Ținând seama de contextul național și european a cărui parte este și județul Bihor pot să concluzionez următoarele aspecte.

Populația județului Bihor, la fel ca și populația întregii țări, se găsește într-un proces de tranziție demografică. Tranziția demografică presupune libertatea individuală și capacitatea oamenilor de a-și schimba situația economică și socială. Foarte afectat în ultima perioadă de timp este palierul familial, unde, datorită nivelului scăzut al veniturilor, cheltuielile sunt modeste atât în valoare absolută, cât și ca pondere în bugetul familial.

Pentru o analiza mai clara a judetului Bihor,au fost introduse cateva date,cu privire la populatie

Separarea dupa sexe

Tabel nr 2

Facand o analiza a acestor date,se poate observa ca numarul ambelor sexe este in scadere dupa 2000 , ajungand la un numar de 592224 persoane .In mediul urban,numarul persoanelor este mai mare,deci fertilitatea este mult mai ridicata ,iar persoanele de sex feminin au un numar mai ridicat in mediul urban fata de cel rural,in timp ce,persoanele de genul masculin au un numar mai mare in mediul rural .De aici ,rezulta faptul ca fertilitatea este mult mai ridicata in mediul urban.

Populatia pe grupe de varsta

Tabel nr 3

Analizand populatia pe grupe de varsta , se observa ca si aceasta este in scadere , iar numarul cel mai ridicat il intalnim la persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 19 ani ,asadar fertilitatea se pare ca a fost ridicata.

Miscarea naturala a populatiei

Tabel nr 4 .

In ceea ce priveste miscarea naturala a populatiei ,numarul mare al celor nascuti vii ,demonstreaza faptul ca fertilitatea a fost ridicata chiar daca au fost nascuti si un numar mic de copii . Decesele au fost in scadere,ceea ce este un avantaj,populatia fiind intr-un numar mai mare .

3 Concluzii

Facand o analiza a demografiei din Romania dar si din judetul Bihor se observa ca fertilitatea a fost ridicata deoarece numarul persoanelor este ridicata .

Evolutia populatiei depinde de fertilitate.Aceasta fertilitate reprezinta numarul de nascuti vii la 1000 de femei de varsta fertila ( 15-49 de ani ).

Se poate spune ca daca in medie o femeie naste mai mult de o fetita,inseamna ca generatia va fii inlocuita de o alta generatie reproducatoare fertila.

Mortalitatea reprezinta componenta negativa a miscarii naturale fiind un fenomen demografic al decesului intr-o populatie data si intr-o anumita perioada de timp .Luam ca exemplu ,populatia din judetul Bihor,cuprinsa intre 2000 si 2011 .

Mortalitatea reprezinta de asemenea,unul dintre indicatorii utilizati in masurarea starii de sanatate si permite stabilirea de obiective in cadrul progreselor de sanatate.

Asadar,facand o analiza completa,putem spune ca acesti factori sunt importanti pentru toata populatia,din orice loc ,pentru ca din exemplele noastre,despre Romania si judetul Bihor,am putut observa daca aceasta a avut parte de o crestere sau scadere ,si astfel ne dam seama daca fertilitatea a fost buna intr-o anumita perioada de timp ,sau nu .

Bibliografie

http://arhiva-www.uoradea.ro/attachment/791672704232e82e41d0a31a6bc16159/3369e7505217366e58f425148d111293/Cozac_Elena_rezumat.pdf ,data 28.03.2015 , ora 18:50

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202013.pdf

data 28.03.2015,ora 19:20

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/pliante%20statistice/12_Brosura%20demo.pdf

data 27.03.2015,ora 18:20

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Statistica%20teritoriala/Statistica%20teritoriala%202013.pdf

data 28.03.2015 , ora 19:10 .

http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii%20in%20Romania_n.pdf data 23.03.2015 , ora 15:00